Economie si societate in secolele III-IX

III. 1. Economie si societate in secolele III-VII III. 1. 1. Clima si peisajul

Inceputul perioadei secolelor III-VII este caracterizat de o racire a climei si un avans al ghetarilor catre sud, ceea ce a condus la modificari ale vegetatiei. In regiunile nordice, cultura griului se retrage in fata padurilor, a ierburilor si a mlastinilor. Vechiul raport intre terenul cultivat (ager) si spatiul natural (saltus) se modifica in defavoarea primului. Peisajul perioadei de trecere de la antichitate la evul mediu este marcat de prezenta dominatoare a padurilor, care ocupa o mare parte a suprafetei Europei. Nu este vorba insa de paduri impenetrabile, ci strapunse de drumuri, de luminisuri in care s-au instalat sate, si traversate de cei ce le folosesc la maximum (pentru lemn, vinat, ingrasarea porcilor cu ghinda, etc.). Daca in unele regiuni vechile asezari romane au fost abandonate si invadate de padure sau de spatiul necultivat, in altele au fost reocupate zone de locuire mai veche, o 222j94c ferind posibilitati mai bune de adapost. III. 1. 2. Echilibrul agro-demografic

In orice societate exista o relatie intre numarul de oameni si resursele de hrana care le stau la dispozitie, si modificarea unuia din termeni aduce dupa sine schimbarea celuilalt. In functie de nivelul tehnologic pe care l-a atins societatea, o anumita regiune poate hrani un anumit numar de oameni. Daca numarul acestora creste fara sa se modifice si tehnologiile care sa permita sporirea productiei, apare pericolul ruperii acestui echilibru agrodemografic.

Societatea medievala era caracterizata de un regim demografic prin care, in anumite perioade, se putea ajunge la o crestere a populatiei mai rapida decit cea a resurselor. Natalitatea era foarte ridicata, ajungind uneori la 40 de nou-nascuti la mia de locuitori, datorita casatoriei timpurii a fetelor (uneori chiar de la virsta de 12 ani), care conduce la o perioada indelungata de fertilitate feminina, si a absentei practicilor contraceptive (necunoscute sau interzise de biserica). Ce-i drept, exista si o mortalitate infantila foarte ridicata, uneori un copil din trei, si de asemenea o mortalitate generala cu cote destul de mari. Femeile mureau deseori la nastere, epidemiile, foametea, razboaiele loveau de asemenea pe scara larga, astfel ca speranta de viata era foarte scazuta, oamenii de peste 40 de ani fiind considerati deja batrini. Totusi, exista posibilitatea unei cresteri a populatiei careia resursele sa nu-i mai fie suficiente, astfel ca atunci puteau interveni factori de corectie negativa: foamete, epidemii, razboaie, care limitau din nou numarul oamenilor. Se cautau insa si solutii, ca de exemplu deplasarea populatiei dintr-o zona relativ suprapopulata in alta care oferea conditii mai bune de viata, ceea ce se intimpla in evul mediu prin colonizarea rurala.

sare. si de asemenea supravietuieste proprietatea mica si mijlocie. dar cu o viteza ce nu depasea 3 km/ora. ceea ce face ca masura bogatiei unei regiuni sa fie data nu de resursele ei naturale ci de numarul de locuitori care le puteau pune in valoare. alaturi de noile comportamente morale si sociale inspirate de crestinism (celibatul si refuzul procreerii) au contribuit la scaderea populatiei. Pare probabil ca de la circa 50 de milioane de locuitori care existau in Europa (in principal in Imperiul roman) prin sec. etc. astfel ca asezarea barbarilor a putut sa para o solutie. Razboaiele. Se mentin marile latifundii. unele villae au fost abandonate. 1. 5. III. 1. ramasa inca in prima parte a perioadei. la scara Europei nu era vorba de o crestere a populatiei ci de redistribuirea ei spatiala. Aspecte demografice in perioada trecerii de la antichitate la evul mediu Europa intrase din secolul al III-lea intr-o lunga perioada de regres demografic. asa cum s-a crezut uneori. violentele si insecuritatea care au intovarasit mai intii criza secolului al III-lea si apoi migratiile. Pe de alta parte. in unele regiuni chiar pina in epoca moderna. ceea ce a ingreunat destul de mult transporturile. in expeditii uneori cu scop de jaf sau de colonizare (cazul anglo-saxonilor) dar care pot avea si aspect comercial.) . Se constata deci o preferinta din ce in ce mai mare aratata cailor de apa. lemn. sfirsita se pare in linii mari prin sec. Incepe insa sa se navigheze din ce in ce mai mult si in Marea Nordului sau a Minecii. foametea si epidemiile. Belgia sau Picardia. 1. al II-lea. care permiteau transportul mai rapid si in conditii mai bune a marfurilor de volum mare (cereale. Exista de asemenea o navigatie fluviala sustinuta. In alte cazuri insa. Si oricum. pe la anul 500 sa se ajunga de-abia la vreo 30 de milioane. principala intretaiere de drumuri comerciale. Europa ramine multa vreme un continent al omului rar. Aceste realitati demografice. III. cu patru roti (carruca). Se naviga pe Mediterana. pina la venirea arabilor. numite in documente villa. ulei. care asigura legaturi intre zonele unei Europe care nu au fost reduse la o totala autarhie. vin. caii nu se puteau folosi decit pentru sarete cu doua roti. iar boii puteau trage care mari. definite prin greutatea gasirii echilibrului intre oameni si resurse se constata pina tirziu. . in ferme izolate sau in aglomerari rurale de tip vici. inainte de descoperirea sistemului actual de injugare a animalelor. 4.III. ele puteau oferi protectie si locuitorilor din imprejurimi. cu tractiune pe piept. Ca urmare a tulburarilor aduse de marile migratii. al VII-lea. Dar cele mai optimiste aprecieri nu ingaduie sa se estimeze la mai mult de un milion. reteaua de drumuri romane a incetat treptat sa mai fie intretinuta. se constata pe scara larga parasirea ogoarelor de catre populatia romana. datorita fortificarii lor cu ziduri sau valuri de pamint. 3. In Imperiu. dintre care trebuie sa amintim ciuma aparuta in Europa la mijlocul secolului al VI-lea si ramasa multa vreme endemica. adica circa 3-4% din populatia Imperiului numarul acestora. Economia rurala Disparitia politica a Imperiului roman nu a dus si la cea a structurilor de exploatare agricola caracteristice acestuia. mai ales in zone nordice precum Britania. Transporturile Dupa disparitia Imperiului roman.

Indiferent de originea lor. ceea ce explica de ce putem vorbi de o lume aflata in permanenta sub amenintarea foametei. avind in centru biserica si cimitirul comunitatii. mult mai putine decit cele cu care sintem obisnuiti astazi. caprine. unde este bine documentata transhumanta. ceea ce explica de ce uneori asezarile din prima parte a perioadei la care ne referim par uneori lipsite de stabilitate. mai ales ca am vazut ca nu se poate apela in . cultivat de sclavi supravegheati de vatafi supravietuieste in Occident pina prin secolul al VII-lea. se puteau transforma in mici catune. pentru lucrul cimpului. usturoi. la care se adauga legumele (ceapa. La geneza satelor medievale au contribuit si barbarii. Dintre animale. prunii. astfel ca uneori era nevoie de punerea in cultura a altor parcele. berea si hidromelul. Se extinde spre nord si cultura vitei de vie. si pe de alta unei treptate interpretari a eliberarii sclavilor ca o fapta pioasa. Baza alimentatiei era asigurata de cereale. napi. cu obligatia de a plati o serie de redevente proprietarului. pamintul mai sarac se putea epuiza in citiva ani.si astfel. Se cresc de asemenea ovine. Continua insa sa se foloseasca si bauturile specifice lumii germanice. la originea unora dintre satele medievale. iar in anii mai slabi si mai putin. ca de exemplu folosirea pentru gatit a grasimilor animale intr-o proportie mult mai mare decit in lumea greco-romana care folosea in principal uleiul de masline. ca si diferite tipuri de cidru din fructe. Foarte adesea erau alcatuite dintr-o singura incapere destinata tuturor membrilor familiei. la capatul unei evolutii destul de indelungate. conceptia actuala despre intimitate fiind total straina oamenilor acelor secole. eventual prin defrisare. pamintul era lasat in anul urmator pirloaga. multi intilniti inca in stare naturala. Porcii. Cultura cerealelor se facea la inceput in sistemul rotatiei bienale: dupa ce era cultivat un an. se raspindesc pretutindeni. mai ales in zona meridionala. asa cum si castanul comestibil ofera un supliment alimentar de luat in considerare. unitate administrativa religioasa. in aceste sate locuintele erau in general de lemn. Numarul de sclavi de pe un astfel de domeniu este insa in continua scadere. mazare). In ceea ce priveste exploatarea pamintului. folositi si ei pe scara mare in exploatarea pamintului. poate si in legatura cu crestinismul care da o utilizare rituala vinului. perii. si care transplanteaza aceste structuri si in zonele in care se aseaza. care in locurile lor de origine traiau in aglomerari rurale. care in mare parte au fost aduse mult mai tirziu din America. Cu toate acestea. si de-abia din secolul al VIII-lea in documente apar mai frecvent mentionati merii. contribuind la schimbarea unor obiceiuri alimentare. Marele latifundium antic. Arborii fructiferi sint de asemenea putini. Situatia acestor servi casati se confunda in timp cu cea a colonilor. importante sint cornutele mari. chiar daca biserica nu renunta pina tirziu la detinerea de sclavi pe domeniile proprii. Un alt element care a contribuit la fixarea populatiei rurale a fost parohia. exista mai multe situatii. varza. Un alt fenomen care a contribuit la renuntarea la sclavia clasica a fost inzestrarea fostilor sclavi cu o gospodarie proprie. pe de o parte datorita diminuarii surselor de aprovizionare cu acest tip de forta de munca. ingrasat astfel in mod natural de animalele lasate sa pasca acolo. dar si in alimentatie. atit de apreciati de germanici. in partea nordica reunind sub acelasi acoperis oameni si animale. In zona mediteraneeana continua sa existe bineinteles citricele si maslinii. in lipsa unei folosiri sistematice a ingrasamintelor. folosite si la tractiune. Randamentele sint foarte slabe: se recolteaza de trei-patru ori mai mult decit saminta folosita.

recrutarea sa este mai degraba aristocratica. se preferau brazdele foarte lungi. prin inrudiri si prin preluarea reciproca a unor elemente de cultura. si isi conserva doar rolul politic si religios. evrei). ca in regatul franc. ori romane si crestine. in care distingem. categorie semi-libera intilnita in lumea germanica. Incepind din regiunile nordice. dar raspindite mult mai tirziu. Fara sa fie vorba de o intoarcere totala la economia naturala. precum acele sceattas din lumea frizona si din insulele britanice. Productiile mici sint datorate in mare parte si tehnicii rudimentare: paminturile usoare. probabil de origine germanica ( Pflug). Onomastica ofera dovezi ale simbiozei. La inceputul perioadei. III. cunoscute din epoca romana.compensatie la prea multe legume sau fructe. renuntind astfel treptat la libertatea personala initiala. cu lungimea mult mai mare decit latimea. pentru ca presupun investitii care nu sint la indemina oricui. Pentru a fi tras era insa nevoie de pina la trei perechi de boi. pe descendentii sclavilor inzestrati cu o bucata de pamint. si intrucit se intorcea cu greutate. care putea avea uneori brazdarul de fier si care nu facea altceva decit sa zgirie destul de superficial solul. forma parcelelor exploatate era rectangulara. Acesta avea brazdar de fier si putea sa si intoarca brazda. permitind o mai buna aerisire a pamintului. 6. desi in aceasta perioada. care in timp capata o fizionomie medievala din ce in ce mai clara. La ruralizarea societatii contribuie si decaderea oraselor. Se mai bate inca moneda de aur. Clerul apare ca o stare deosebita a societatii. De pe la mijlocul sec. Se mai mentin inca legaturile cu Imperiul de rasarit. schimburile comerciale diminueaza treptat. ai colonilor.aratrum. mediteraneene. dar treptat-traptat circulatia monetara se reduce. dar apoi nivelarea sociala este din ce in ce mai clara. de origine germanica sau romana. O aceeasi intrepatrundere intre categorii sociale cu origini diferite se constata la nivelul paturilor de jos ale populatiei. indiferent de originea lor etnica. din ce in ce mai numeroasa. . in vreme ce nobilii germanici ofera regatelor cadrele militare. Constatam deci in regatele succesoare imperiului o treptata transformare a structurilor economice si sociale mostenite de la romani. sint lucrate cu plugul de lemn de tip roman. de argint. intretinute mai ales de negustori orientali (sirieni. familiile senatoriale romane prefera carierele eclesiastice. se difuzeaza plugul greu. cu tendinta insa de reducere numerica. De aceea. datorita insecuritatii care ii face pe tot mai multi sa caute protectia celor puternici. intrucit si unii si altii poarta ori nume germanice. care inceteaza sa mai fie centre de productie si schimb. Se constituie o taranime dependenta. al VII-lea apar in Occident monede noi. Pentru macinarea cerealelor se folosesc risnite de mina si inca rar morile de apa. cel putin la nivelele cele mai inalte ale ierarhiei. 1. cu paminturi mai dificil de lucrat. Exista o patura intermediara de oameni liberi. alaturi de cei care pe diferite cai si-au pierdut libertatea. Aspecte sociale Se constata o intrepatrundere intre vechea aristocratie romana si cea de origine germanica. ai libertilor ramasi pe linga vechiul lor stapin sau ai litilor.

a imbunatatirii climei si a stabilizarii situatiei politice. o parte cu cereale de primavara. mei). corvezi) sau in produse. datorita unei relative lipse de moneda si a faptului ca mina de lucru este mai importanta decit banii pentru punerea in valoare a pamintului. secara). asa cum pot la rindul lor sa aiba vie sau arbori fructiferi. Mai multe unelte de fier.III. Avantajul sistemului era ca se puteau obtine doua recolte. De asemenea. si mai tirziu la folosirea scarii de sa. taranii pot avea anumite drepturi la exploatarea padurii si pasunilor (eventual in schimbul unor redevente). iar o alta parte era lasata in pirloaga. Exista insa si obligatii in bani. 2. Muncile agricole se pot face acum mai usor. helesteie sau lacuri. si poate avea. Pamintul intregii comunitati rurale era impartit in trei. ceea ce arata ca economia acestei perioade nu era de loc autarhica. existind posibilitatea comercializarii unei parti a produselor . Prin secolul al VIII-lea incepe sa se raspindeasca sistemul de injugare a animalelor cu tractiune pe piept. mai ales a cailor. productiile pot creste. se trece la potcovirea cailor. 1. in Occident se constata o ameliorare a situatiei economice. Se raspindeste acum si folosirea asolamentului trienal. folosite mai ales pentru hrana animalelor (orz. iar pe de alta parte gospodariile taranilor aflati in diferite grade de dependenta. si ca se asigura astfel si hrana animalelor. 2. se pot lucra mai repede suprafete mai mari de teren. padurea. Aspecte demografice si tehnologice De la sfirsitul secolului al VII-lea si inceputul secolului al VIII-lea. in functie de zona si de calitatea solului. si le permite sa-si utilizeze mai bine forta. In primul rind exista o crestere demografica. Unitatea de exploatare agricola poarta in documente numele mansa. cu tractiune pe git. ovaz. de calitate mai buna. lenta dar sigura. cu efecte importante in plan militar (cresterea eficientei cavaleriei). care dau nastere unor asezari noi sau le largesc pe cele existente. parcele de teren arabil amplasate sau nu de o maniera compacta. In functie de conditiile specifice fiecarui domeniu. viile. contribuie la inmultirea defrisarilor. Rezerva cuprinde resedinta stapinului. Economie si societate in perioada carolingiana III. ca urmare a diminuarii efectelor ciumei. ceea ce dadea o securitate mai mare oamenilor impotriva capriciilor climatice. In aceasta perioada. a pasunilor. dintre care o parte era semanata cu cereale de toamna (griu. care nu le mai sufoca precum cel vechi. intre 5 si 30 de ha. o parte a terenului arabil. obligatiile taranilor fata de stapinii de domenii sint in principal in munca (robota. care stimuleaza cautarile pentru imbunatatirea inzestrarii tehnice. Loturile lucrate de tarani cuprind casa. gradina de legume. care pot fi folositi pe scara mai larga in muncile agricole. Structura domeniului se contureaza deja in aceasta perioada: pe de o parte pamintul exploatat spre profitul integral al marelui proprietar (rezerva senioriala).

2. Se adauga probabil si consecintele ciumei aparuta in sec. 9 pui. 4 arpeni finat. oameni ai Sfintului Germanus. 10. al VII-lea Mediterana isi mai pastra calitatea de ax esential al comertului european la mare distanta. 49 pui. p. desfasurate mai ales pe plan local. din care pot fi hraniti cu ghinda 8oo de porci. care inlocuieste vechea moneda de aur bizantina sau imitata dupa aceasta. 1970. oameni ai Sfintului Germanus. Si Ceslinus lit si sotia sa lita. Cara balegar pe ogorul domnesc. dinarul de argint emis de Carolingieni. 12 faclii si duc 2 care de lemne la Sutray. cu numele Landina. cara balegar pe ogorul domnesc. 1 jumatate de arpen finat. Tine o jumatate de mans[7]. Crestomatie de istorie universala medie. Pall. nici nu da. Gautmarus serv si sotia sa lita. Plateste a patra parte dintr-un mans intreg. Auremarus. Platesc pentru oaste 12 oi si 5 solizi si 4 dinari capitatie. avind dupa evaluare 3 leghe [6] lungime. Acestia sint copiii lor: Abram. al VI-lea. 2. 7. avind slujba de supraveghere. Bertrada. 140 oua. 100 sindrile si tot atitea site. al IX-lea) Se afla la Neuillay un mans domnesc[2] si alte cladiri in mare numar. Tin un mans. Celsovidis. ca si prin instalarea in Africa de nord si in Spania. Sint la Neuillay 6 manse lucrate si o jumatate. care a afectat puternic regiunile meridionale. Circulatia monetara si comertul Acum apare si o noua moneda occidentala. 72 faclii. comertul european in Mediterana se diminueaza pina la disparitie. Fiecare plateste 4 dinari capitatie. In afara de corvezi si sapatul de santuri. avind 1 bunuar si jumatate pamint arabil. stau in Neuillay. cu numele Leutberga. Fac angarii la Angers si in luna mai la Paris. Bladovildis. 9 arpeni[5] finate. Platesc pentru oaste de doua ori.) (F. 91) III. cu griu de primavara 26 pertice. Sint 16 fumuri. 6 cercuri. Abrahil serv si sotia sa lita[9]. 4 pertice finate. Se afla acolo 10 cimpuri. avind 15 bunuari de pamint arabil. 1 leghe latime. Acestia sint copiii lor: Siclevodus. Ara cu griu de toamna 1 pertice [8]. Electeus serv si sotia sa colona. avind 6 bunuari pamint arabil. Pina spre sfirsitul sec. cu numele de Sigalsis. iar cealalta jumatate nu e lucrata. iar la cosit atit cit trebuie. 53 doage si tot atitea cercuri. cu numele Berthildis. 600 sindrile si tot atitea site. Acesta sta la Neuillay. crutindu-le se pare insa . (. 30 oua. Acestia trei stau la Neuillay. din care se pot stringe 10 care cu fin. devenita din ce in ce mai rara si prea putin adecvata unor schimburi de mai mica valoare. 12 doage. Acestia sint copiii lor: Gedelcaus. 2. Bucuresti. O data insa cu invazia araba si cucerirea bazinului oriental al acesteia. Transporta doua care la culesul viilor si 2 care si jumatate alta caratura si dau o jumatate de bou. Ara cu griu de toamna 8 pertice. Mai e acolo o padure. Imprejmuiesc in curtea domneasca 4 pertice cu gard si cu gard viu. avind 40 bunuari[3] ce pot fi semanati cu 200 banite [4]. 1. si altceva nu face. 1 arpen finat.Polipticul[1] abatelui Irminon (sec. Detine a patra parte dintr-un mans. cu cel de primavara 13 pertice. Sicloardus.

Insa o data cu decaderea autoritatii carolingiene. idealul pare sa fie cel ilustrat de celebrul capitular carolingian De villis. termenul care in antichitate il desemna pe sclav. dar aceasta este in continua scadere. documentele care vorbesc despre organizarea marelui domeniu. 4. Din secolul al X-lea putem vorbi de aceasta inradacinare a satelor occidentale. inclusiv produse mestesugaresti. III. III. de unde. dind astfel nastere satelor medievale. Se adauga noile invazii. Durstede (in delta Rinului). care nu mai e exterior asezarii ci inclus i aceasta. 2. 3. Reinsufletirea comertului poate fi pusa in legatura si cu primele semne de renastere economica a oraselor. stabilitatea dintro mare parte a Europei occidentale dispare. reflectate in nivelul obligatiilor lor. beneficiara din ce in ce mai frecvent de privilegiul imunitatii (interdictia pentru agentii suveranului de a patrunde pe domeniu pentru a exercita justitia.pe cele nordice. polipticele. in afara de distrugerile aduse. ale vikingilor. Structura sociala Marele domeniu apartine aristocratiei laice sau ecleziastice. 2. Sistemul organizarii domeniale de acest tip se pare ca a aparut pentru prima oara in zonele nordice ale Frantei. Generalizarea ridicarii de biserici si in mediul satesc a contribuit si ea la inradacinarea satelor. ceea ce va conduce la intensificare schimburilor comerciale. incepe acum sa insemne serb. Intrarea in dependenta a taranilor a contribuit la fixarea populatiei pe vetre mai stabile. Totusi. si ca atare numarul taranilor liberi scade treptat. adunarea locuintelor taranesti in interiorul unor fortificatii. Mai exista inca o mica proprietate taraneasca libera. dar care devin instrumente ale puterii seniorilor locali. Expeditiile vikinge. s-a raspindit in aproape intreg Occidentul. taran aservit. a pretinde taxe sau a face recrutari). care inca timid. cu rol de aparare initial. Servus. Taranii dependenti provin din surse diferite: descendenti ai sclavilor inzestrati cu gospodarie. ai colonilor. ilustrind un alt fel de legatura intre cei vii si inaintasii lor. prin care se cerea ca pe domeniile regale sa se realizeze tot ceea ce era necesar. spatiul german) unde apar noi porturi precum Quentovic (pe tarmul riului Canche). ceea ce da o alta infatisare peisajului rural meridional. Tendinta era insa de uniformizare a situatiei lor in categoria taranilor dependenti. care dezorganizeaza prin jafurile si distrugerile care le intovarasesc structurile economice din anumite zone. arata ca existau inca numeroase diferente intre diferitele categorii de tarani. in perioada carolingiana constatam deplasarea centrului de greutate al comertului european spre nord (Galia. fosti proprietari liberi care si-au cedat pamintul unui mare proprietar in schimbul protectiei. care din acest moment incep sa aiba infatisarea lor medievala. din a doua jumatate a secolului al IX-lea. datorita extinderii Imperiului carolingian. Declinul societatii carolingiene Progresele lente pe care le-am constatat anuntau transformarile economice si sociale care in secolele urmatoare aveau sa confere originalitate Occidentului. arabilor si ungurilor. incep sa desfasoare activitati mestesugaresti pe scara mai larga decit inainte. Ultimele invazii au dus si la inmultirea castelelor intarite. De aceea. In Italia se constata fenomenul numit incastellamento. in ceea ce priveste mestesugurile. care de acum inainte se organizeaza in jurul bisericii si al cimitirului. . In secolul al IX-lea. Haithabu (la Baltica). au contribuit insa intr-o oarecare masura la detezaurizarea metalelor pretioase pastrate pina atunci sub forma de obiecte pretioase in biserici si transformarea lor in timp in moneda.

locuitori.22 km. rezerva senioriala. [1] [2] mansus indominicatus. dari.Declinul economic este insa relativ.46 ari. 52 l. situata pe atunci linga Paris. [3] [4] [5] [6] Mans = unitate de exploatare agricola in cadrul domeniului (lotul si obligatiile aferente). si nu se poate vorbi de al doilea val al invaziilor ca de o perioada de ruptura. 1 leghe = 2. lit = semiliber. Polipticul este o descriere a bunurilor imobiliare ale unui senior laic sau ecleziastic de la inceputul evului mediu. vite. [9] .64 ari. se refera la abatia Saint Germain des Prés. etc. dupa 829. Cel alcatuit de abatele Irminon. 1 arpen = 12. intre 5 si 30 ha. dupa regiuni. suprafata pamanturilor cultivate. si vor da nastere avintului inceput in secolele X-XI. 1 banita= cca. Acesta cuprinde date privitoare la organizarea si administrarea domeniului. avind. om cu statut intermediar intre taranul liber si serb. azi chiar in interiorul Parisului. 1 bunuar=1. cladiri. [7] [8] pertica = 3.28 ha. despre partile constitutive ale acestuia. Lentele progrese incepute din secolul al VII-lea continua.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful