Etica medicala, bioetica, deontologie medicala: definitii, teorii etice

Conf. dr. GC Curca

!   MORALA: se refera la comportamentul/actiunile omului (ce face, cum face). Moral= bun, corect !   ETICA: Studiul filozofic, sistematic si rational-stiintific al moralei (moralitatea este subiectul studiului). Filozofia: studiul argumentativ rational al problemelor fundamentale ale cunoasterii ETICA se refera la la motivatiile pe care le-a avut o persoana pentru ca sa actioneze sau sa ia deciziile ce au stat la baza actiunii sale (etica furnizeaza criteriile rational-stiintifice pentru deciziile ce le stau la baza comportamentului, adica definesc moralitatea actiunii). •  Etica descriptiva studiaza insusi comportamentul uman (morala si moralitatea ca obiect de studiu) •  Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si intelesurile conceptelor etice ce stau la baza comportamentului uman (binele, raul, etc.). •  Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele comportamentului, codurile si seturile de reguli care il reglementeaza. DEONTOLOGIA: ansamblul de norme care reglementeaza moralitatea actiunii umane in domenii diferite (coduri si norme). !   ETICA MEDICALA: Etica medicala se ocupa cu studiul moralei in practica medicala; construieste un sistem de principii morale pe care se fundamenteaza practica medicala

!   BIOETICA !   in sens larg (gr. BIOETICA MEDICALA (etica biomedicala) se ocupa cu moralitatea comportamentului in practica medicala in relatie cu tehnologia medicala moderna (dezvoltarea stiintelor biomedicale). o etica globala care sa lege omul de mediiul din jurul sau (termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 dar in relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor). 1970 defineste primul bioetica ca pe "o nouă disciplină care să combine cunoaşterea biologică cu cea a sistemului valorilor cultural umane". ethos = comportament): “Camp de studiu stiintific sistematic. •  Van Rensselaer Potter. in domeniul stiintelor vietii si sanatatii in lumina valorilor si principiilor morale” (Encyclopedia of Bioethics). cu mijloace moderne de investigatie si tratament si progresele medicinii . Bios = viata. Universal Declaration on Bioethics and Human Rights. pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu biosfera” (Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului. 2005) !   in sens restrans (“bioethical issues”): Studiul comportamentului moral si a controverselor etice generate de progresele din domeniul medicinii si al stiintelor vietii ! Definitii personale ce au marcat bioetica: •  Reich (1978) defineste bioetica ca fiind „studiul sistematic al conduitei umane. UNESCO.

Voi mentine cel mai inalt respect pentru viata umana. fie sa ma bucur de viata si practica artei mele respectat de catre toti oamenii in toate timpurile. Voi pastra in puritate si curatenie viata si arta mea. tinandu-ma departe de orice injustitie voluntara ori inselaciune abtinandu-ma de la placerile iubirii cu femei sau barbati. De asemenea nu voi da nici o substanta letala chiar daca mi se cere si nici nu voi sfatui în această privință. statut social sau oricarui alt factor sa intervina intre datoria mea si pacientul meu. liber si pe cuvantul meu de onoare“ ! !  !  !  •  •  !  •  ! . sa impart cu el traiul meu si sa contribui daca este in nevoia platii unei datorii. fie ei liberi sau sclavi. nici chiar sub amenintare. rasa.fara taxe ori fara vreun acord scris. Voi practica profesiunea cu constiinta si demnitate. dar daca il voi incalca sau voi jura stramb.!  JURAMANTUL  LUI  HIPOCRATE  (400  i. si sa impart cunoasterea acestei arte catre fii mei. origine etnica. Voi folosi prescriptii pentru a ajuta pe cel bolnav dupa abilitatile si cunostiintele mele. egal cu parintii mei."   “Pe timpul admiterii mele ca membru al profesiei medicale: •  Jur sa-mi consacru viata in serviciul umanitatii. Fac aceste promisiuni solemn. dar voi permite sa o faca celor care practica aceasta munca. nu voi vorbi. Asclepius. credinta. •  •  •  •  •  •  •  Voi datora profesorilor mei respect si gratitudine. catre fii profesorilor mei si catre discipolii care au prestat un juramant dupa legile medicale. Sanatatea pacientilor mei va fi prima mea indatorire.Hr)   !  DECLARATIA DE LA GENEVA (1948) “Jur pe Apollo medicul. nationalitate. nici chiar pentru cei cu pietre. ca voi pastra dupa abilitatile si judecata mea urmatorul juramant si intelegere: !  Sa il consider pe profesorul are m-a invatat aceasta arta. Daca va fi sa tin acest juramant cu credinta. Nu voi folosi cutitul. dizabilitati. sex. Si in oricate case as putea sa intru. contrariul sa mi se intample. Nu voi permite consideratiilor de varsta. voi intra spre binele bolnavului. boala. Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si dupa ce pacientul a murit. Hygeia si Panacea. Voi mentine prin toate fortele mele onoarea si traditiile nobile ale profesiunii medicale. Colegii mei vor fi surorile si fratii mei. si iau ca martori pe toti zeii si zeitele. Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura cu viata aceluia si care nu trebuie divulgat in nici un fel in afara. Nu imi voi folosi cunostiintele medicale pentru a viola drepturile omului si libertatile sale civile. dar nu si catre altii. orientare sexuala. sa ii consider pe copii sai ca pe fratii mei pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta -daca vor dori. afiliere politica. cu privire la cele ce nu se pot spune.Tot așa nu voi da unei femei remedii pentru a induce avortul. dar si ca sa tin departe orice vatamare si injustitie.

  sustine alegerea/propunerea facuta 8.  focus/observatia 2.  identifica/delibereaza o solutie optima 7.  identifica intrebarea/dilema/conflictul etic (solutiile propuse) 3. dubla propunere) este o problema care ofera cel putin doua solutii egal acceptabile sau egal neacceptabile (opuse) O dilema etica este o dilema complexa care genereaza un impas moral. δίλημμα .  analizeaza (cantareste) luand in consideratie principiile morale si practica 6. MODELUL CICLIC DE DECIZIE ETICA / BIOETICA: 1.  identifica valorile si continutul etic (ce este in joc) 4.  nou focus si observatie .Dileme.  propune argumentatia pro/contra pentru fiecare solutie 5. decizii etice DILEMA (Gr.

Vine fata ei care ii spune medicului ca fratele ei dorea de mult sa o duca la azil.html .EXEMPLE DE DILEME ETICE DECURGAND DIN ETICA CLINICA O persoana in varsta are un AVC si intra in coma fiind asistata de aparatul de ventilatie. Coma se adanceste si medicul realizeaza ca este posibila moartea cerebrala ori oprirea cordului. Ce sa faca medicul? http://nymag. Medicul nu a putut sta de vorba cu ea inainte de pierderea constientei. Vine baiatul ei care ii spune medicului sa opreasca aparatul respirator daca nu mai exista speranta pentru mama sa. ca nu a stat cu ea niciodata sa o ajute si ca il roaga pe medic sa faca orice este necesar sa prelungeasca viata mamei sale.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4.

com/health/bestdoctors/2008/47568/index4. Dar inainte sa moara cere medicului sa nu spuna familiei care este diagnosticul adevarat care i-a scurtat viata.html . dezvolta o pneumonie cu pneumocystis si moare. Ce sa faca medicul? http://nymag.O persoana are SIDA.

comatoasa dar inca in viata. •  Este preluata in urgenta si dusa la spital unde trebuie ventilata si pusa pe respirator ramanand comatoasa mai multe zile la rand. •  Medicul curant nu intrevede o ameliorare si se intreaba daca nu ar trebui sa intrerupa aparatul respirator pentru a da curs dorintei de a muri a pacientei. Cheama politia si sparg usa si o gasesc cu venele taiate. •  La un moment dat vecinii isi dau seama ca nu au mai vazuto de cateva zile.•  O persoana are cancer si este cunoscuta de vecini cu aceasta boala.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4. Ce sa faca medicul? http://nymag. Nu are copii.html .

Imitatie. virtutile religioase) ! Deontologie (datoria) ! Consecintialism (utilitarianism) ! Principlism (bioetica) . Obisnuinta. Intuitie !   ABORDARE RATIONALA ! Etica virtutii (virtutile antice.Cum stim ce este moral? !   ABORDARE NON-RATIONALA ! Dorinta. Obedienta.

respectarea drepturilor (J. Childress) .Locke) Moralitatea avand la baza un unic principiu moral (suprem) –datoria.Kant) Moralitatea avand la baza mai multe principii morale intre care primeaza unul (obligatsia absoluta -prima facie) (WD Ross) ! ! Calea morala din perspectiva consecintialismului (J.Solutia/cheia morala la dilemele etice Abordari filozofice pentru aflarea solutiei morale: ! Calea morala din perspectiva eticii virtutii ! Caracterul moral: intelepciunea. (I. justitia (antici) ! Calea morala din perspectiva exercitiului datoriei ! ! ! ! Moralitatea prin ierarhizarea obligatiilor (Puffendorf) Moralitatea prin salvgardarea. curajul. Bentham. temperanta. JS Mill) Calea morala din perspectiva principlismului (Beauchamps.

mari teologi ortodoxi) adauga la cele 4 virtuti antice virtutile religioase credinta. a detine/a lua pe cat merita. Augustin –Confesiuni-. a da altuia pe cat are dreptul. iubirea (de aproape) . toleranta in raport cu ceilalti) •  Curajul (fizic si moral) •  Justitia sau dreptatea (spiritul de dreptate. Sf.Etica virtutilor Socrate Considera ca virtutea este cunoasterea si astfel slabiciunea morala este o problema de ignoranta iar nu de caracter. Excelenta de caracter (virtutea) este o alegere rationala a mediei intre doua vicii extreme care formeaza o pereche de virtuti (doctrina mediei) Virtutile crestine (Toma d’Aquino -Summa Theologiae-. moderatia si autocontrolul. a lua atitudine fata de injustitie) Pentru Aristotel omul actioneaza din vointa avand la baza ratiunea. Platon Identifica 4 virtuti (virtutile antice) •  Intelepciunea (capacitatea de a discerne intre bine si rau. speranta. alegerea actiunii potrivite) •  Temperanta (echilibrul.

). Locke. . sanatate. Th. J. Exercitiul drepturilor unui om implica indatoriri pentru altul (corelativitate). sustinea ca legile naturale presupun exercitarea si respectarea a 4 drepturi: la viata. 17. exprimarea orala. etc. egale (pentru toti egale). Locke a identificat cele 4 atribute esentiale ale acestor drepturi: sunt naturale (adica date noua spre administrare de catre divinitate preexistente). a intemeiat constitutia SUA pe  ). libertate religioasa. sec. Jefferson.n. inalienabile (nealterabile).ori dobandite ). deplasare. libertate si proprietate (s.Oamenii au drepturi (fundamentale -din nastere. universale (valabile oriunde). Din aceste trei drepturi fundamentale prevazute de constitutia americana se pot deduce si alte drepturi precum dreptul la proprietate.

Binele ca finalitate. Omul este in centrul universului. . Valoarea morala a actiunii nu consta in consecintele sau rezultatul ei (care deseori nu pot fi cunoscute. a deontologiei etice si a teoriei moralitatii. Libertatea inseamna autonomie si anume a decide singur asupra propriei persoane si a actiona liber fara constrangeri . Nimic nu este “bun fara calificare” in afara de buna intentie. cunoasterea vine din interiorul umanitatii sale iar in centrul umanitatii sale se afla autonomia morala. in calitatea vointei (fapta buna pentru motivul bun) si exercitarea ei in implinirea datoriei (fundament al deontologiei).  Teoria  bazata  pe  exercitarea  datoriei  unice  si  principiului   suprem  al  moralei  (deontologia  etica. moderne asupra careia a efectuat o schimbare paradigmatica. In exercitarea libertatii ratiunea implica obligatoriu autonomia (libera decizie).I. consecintele/ rezultatul (finalul) sunt irelevante. omul este in centrul cunoasterii. Buna intentie si exercitarea datoriei (actiunea) sunt relevante. buna intentia pentru care se face actiunea. Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va straluci ca un giuvaer. de aceea libertatea nu se poate manifesta in exercitarea necesitatilor sau conditionalitatilor.Kant”. ca o valoare in sine.  Kant)     Teoriile sale filozofice se afla la bazele filozofiei Kant (22 Aprilie 1724 – 12 Februarie 1804). I. anticipate ori garantate) ci in motivul.  I. “O buna intentie (good will) este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei sunt bune ci pentru ca e buna in sine.

Imperativul categoric este obligatoriu si necesar: Se bazeaza pe datorie. El este calea de a evalua motivatia corecta (morala) a unei actiuni. 1785). Kant a numit acest principiu fundamental imperativul categoric. Imperativul categoric defineste actiuni bune in sine (necesare) pentru care vointa este in acord cu ratiunea. Imperativul ipotetic este obligatoriu dar nu si necesar: Se bazeaza pe dorinta fiecaruia. si variaza de la circumstanta la circumstanta. fiind deci circumstantial. Imperativul ipotetic defineste actiuni bune ca mijloace pentru atingerea unui rezultat .Principiul moral care sta la baza alegerii morale dupa Kant este principiul fundamental al datoriei (principiu cardinal) care devine astfel principiul suprem al moralei. si ne indica mijloacele cele mai potrivite atingerii scopului. (Bazele metafizicii moralei.

  Fidelitate (promisiune inclusiv de a spune mereu adevarul) 2. manifestandu-se ca obligatie absoluta (WD Ross).  Non-maleficenta 5. 1. prima/primul intre toate. De asemenea fidelitatea (respectarea promisiunilor) are prioritate asupra beneficentei (WD Ross).  Reparatie 3.  Gratitudine 4. .  Auto-perfectionare 7.  Beneficienta 6.Teorie pluralista a datoriei se intemeiaza pe existenta actiunii simultane a mai multor indatoriri/obligatii/imperative dintre care una/unul devine mereu prima facie.  Justitie (dreptate) Cand toate imperativele sunt egale este mai important sa evitam producerea raului (non-maleficenta) decat sa facem in mod pozitiv binele (beneficenta).

O fapta cu consecinte bune este morala. •  Pentru a putea face aceasta analiza trebuie mai intai determinate toate consecintele bune si rele ale unei actiuni. fata de care se situeaza in opozitie. •  Apoi se analizeaza daca totalul consecintelor bune este mai important decat totalul consecintelor rele Exista 3 teorii consecintialiste: . •  Astfel o actiune este morala (corecta/dreapta) atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile. Curentul filozofic consecintialist considera ca moralitatea comportamentului uman poate fi determinata pe baza analizei cost-beneficiu a consecintelor / rezultatelor actiunilor/inactiunilor noastre (teorie etica teleologica). o fapta cu consecinte rele este imorala.TEORII ETICE CONSECINTIALISTE Teoriile consecintialiste si se considera a avea un profund caracter aplicativ fata de teoria bazata pe datorie.

John Stuart Mill 1806 –1873) sustine ca actiunea dreapta/corecta/morala este actiunea care “produce cea mai mare cantitate de bine pentru cat mai multi oameni”. utilitarismul: o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru toata lumea Filozofia utilitariana (Jeremy Bentham 1748 -1832. John Stuart Mill 1806 –1873 .•  Egoismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru persoana care indeplineste actiunea •  Altruismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru celelalte persoane Jeremy Bentham oricare altele decat cea care indeplineste actiunea 1748 -1832 •  Utilitarianismul.

non-maleficenta. respectul fata de persoana/pacient (autonomie) si justitia !   Principles of Biomedical Ethics.: beneficenta. Belmont raport (18.1979) ca un raspuns la necesitatea crearii Legii Nationale privind cercetarea (urmare a ingrijorarii generale declansate de experimentul Tuskagee) si care a generat principlismul ce a scos in evidenta importanta a 3 principii cardinale in practica medicala de cercetare stiintifica: beneficenta.04.TEORIA ETICA A PRINCIPLISMULUI (PRINCIPIILE BIOETICII) ! Primele institutii ale bioeticii medicale au fost in SUA: Hastings Center si Kennedy Institute of Ethics ! Primele documente ale bioeticii au fost : !   "Ethical Principles and Guidelines for the Protection of Human Subjects of Research. autonomie si justitie . Ei au conceptualizat principlismul sub forma a celor 4 principii adaugand nonmaleficenta. James Childress si Tom Beauchamp prin care se fundamenteaza bazele stiintifice ale principlismului si care astfel s-a impus in practica medicala (editii 1974-2009).

  Norme ale Uniunii Europene.  Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2007/C 303/01).  Constitutia OMS (Basic Documents. October 2006) 4. recomandari . Forty-fifth edition. 3. tratate si conventii.DOCUMENTE FUNDAMENTALE CARE RECUNOSC SI IMPUN PRINCIPIILE BIOETICII 1. 2.  Declaratia universala privind bioetica si drepturile omului UNESCO 2005 aduce in discutie respectarea demnitatii omului.

 Nonmaleficenta 3.Principiile bioeticii. Autonomia 4. Justitia (dreptatea) . Beneficenta 2. Principiile bioetice ale practicii medicale 1.

Beneficenta cere practicianului sa actioneaza numai spre binele pacientului si sa indeparteze raul (boala) atunci cand o intalneste respectand maximizarea beneficiilor cu minimizarea riscurilor .1.

Nonmaleficenta: a nu face rau .2.

3. se include si respectul fata de autonomia .Autonomia se refera la respectarea drepturilor pacientului la autodeterminare. se fundamenteaza pe consimtamantul informat. intelegere si voluntariat. independenta si libertate prin exercitarea unei obligatii negative de a nu ingradi si a nu controla optiunile pacientului) precum si a unei obligatii pozitive bazata pe dreptul la informare.

religie. social. politic.) celor ce vor primi ingrijirile medicale cat si obligatia medicului de a lucra spre binele public din doua perspective: •  utilitariana (spre maximizarea binelui social evaluat prin beneficiul maximal catre societate si pacient) •  egalitariana (spre distributia dreapta a costurilor si beneficiilor: oportunitati egale in fata bolii si dreptul egal al fiecarui om la un minim de resurse medicale acelasi pentru toti) . etnie. grup etnic. Justitia (dreptatea) presupune principiul nediscriminarii (varsta. sex. etc.4.

1985). Jeremy.  Introduction to the Principles of Morals and Legislation  (1789).  2. edited by John Bowring (London: 1838-1843).  Nichomachean Ethics.html .: Princeton University Press. Jonathan. 1984). Grounding for the Metaphysics of Morals.. Last updated on May 10. University of Tennessee at Martin.  James Fieser. ed. Aristotle.. tr. ed.Bibliografie 1. 1997). http://nymag. 6:510-511.  Plato: Complete Works  (Indianapolis: Hackett Publishing Company.  The Complete Works of Aristotle(Princeton.  Republic.J. Bentham. N.  4. in Barnes. in Cooper.  5.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4. 6. 2009 Categories:  Ethics. Originally published on: June/29/2003 Plato. Immanuel. James W. Kant. in  The Works of Jeremy Bentham. Ellington (Indianapolis: Hackett Publishing Company.  3.. John M.