EUROPA CELOR SASE Europa nu va fi creata toata dintr-o data sau printr-o constructie globala; va fi creata prin realizari

concrete, prin obtinerea, in primul rand, a unei solidaritati de facto Jean Monnet. Memorii 1. Fondatorii Jean Monnet Istoria il aseaza pe J. Monnet alaturi de alti cativa oameni ai acestui secol care, prin activitatea lor si-au pus amprenta asupra cursului evenimentelor. Jean Monnet a fost activ in primul razboi mondial; a contribuit la nasterea Societatii Natiunilor; s-a implicat in evenimentele celui de-al doilea razboi mondial; a ajutat la crearea, la Alger, a Comitetului de Eliberare Nationala; la reconstructia Frantei si la edificarea Europei unite. Jean Monnet s-a nascut la 9 noiembrie 1888, la Cognac, intr-o familie de comercianti. Bunicul lui era mic proprietar. Tatal, calatorea mult, nu era un parinte sever si nu a fost niciodata interesat de politica. Mama, era o pioasa, dar toleranta catolica si mult mai autoritara decat tatal. Jean Monnet a avut o copilarie disciplinata; din acei ani i s-a dezvoltat instinctul ce va fi regula in conduita - "Reflexia sau meditatia nu poate fi separata de actiune". La 18 ani calatoreste deja in Canada si Marea Britanie. La sfarsitul anului 1917 este numit seful misiunii de la Londra pentru comert si transporturi marine si delegat al ministerului Reconstructiei. Echipa lui se remarca prin actiuni precise si rapide, dar isi face dusmani, intre care pe Louis Loucheur, ministrul comertului, ostil colaborarii cu Anglia. In 1919, la 30 de ani, Clemenceau si Balfour l-au propus secretar general adjunct al Societatii Natiunilor. A fost apoi bancher si expert international s 747e45h i, in aceasta calitate a ajutat Polonia si Romania sa se refaca economic (monetar si financiar); a fost consilier guvernamental pe probleme economice; consilier in China pentru reconstructia cailor ferate; a fost unul dintre lichidatorii falimentului trustului Kreuger - regele chibriturilor. Incepand cu 1939 devine presedinte al Comitetului de Programe si de cumparari aliate . Este tentat de uniunea franco-britanica. Devine membru al British Supply Council in SUA si joaca un rol important in Victory Program. Este cel care a dat SUA apelativul de "arsenal al democratiilor"[i]. In perioada 1940-1943 s-a aflat alaturi de de Gaulle la Londra. J. Monnet a facut legatura intre generalii Girauld si de Gaulle, si i-a determinat sa formeze Comitetul Francez de Eliberare Nationala ; a devenit membru al guvernului de Gaulle de la Alger ca si Comisar al revitalizarii. A fost trimis la Washington in noiembrie 1943, pentru a negocia recunoasterea Frantei libere si aprovizionarea in armament, in calitatea de membru al Consiliului Britanic pentru Aprovizionare . Americanii, la insistentele lui, au recunoscut Franta libera, in octombrie 1944 si i-au permis participarea la Prèt-bail, in februarie 1945. In ianuarie 1946, din insarcinarea lui de Gaulle a inceput sa aplice Planul de modernizare si echipare . A murit la 16 martie 1979. François Mitterrand a propus transferarea repauzatului in Pantheon, in 1988. "Time Magazine" l-a pus pe aceeasi pozitie cu de Gaulle[ii].

Monnet a fost inventatorul a ceea ce astazi se numeste Consiliul European . si nu spre rezolvarea tuturor diferendelor (s. avand ca scop unificarea conditiilor de productie care sa duca la o extindere treptata a cooperarii efective si in alte domenii. Jean Monnet de Cognac". dupa ce a prezidat Conferinta in cadrul careia a fost redactat primul tratat. J. de neincredere care a generat. Nici una dintre parti nu se simtea in siguranta . cat si de razboi. Monnet isi va concepe cu febrilitate Planul reconcilierii francogermane in acesti parametrii. sa fie pusa sub puterea unei Inalte Autoritati internationale.n. dar si teama manifestata de vecinii acesteia fata de eventuale noi incercari de dominatie asupra continentului. prin concentrarea eforturilor inspre o problema (s. si-a castigat titlul de "parinte al constructiei europene". Mergand mai departe cu aceasta logica. "Atat carbunele. erau situate la granita dintre Franta si Germania. unificarea completa a Frantei si a Germaniei (o idee mult prea indrazneata pentru a fi si bine primita). pentru a aborda problema de baza. cat si a Germaniei. mai amintim doar ca in 1952. economiile Germaniei si Frantei erau traditional interesate de productia de carbune si de otel. la randu-i. J. asemanatoare celei atribuite astazi energia nucleare"[iv]. mai puternic si a schimbat. atat a Frantei. Monnet scrie in Memorii cum a constientizat repeziciunea cu care a renascut economia germana. A fost impresionat de titlul acordat de ziaristul englez John Davenport intr-un articol publicat in revista "Fortune". cancelarul Konrad Adenauer sugereaza. Unul dintre acestea a fost acela ca . J. Si.vezi Miscarea europeana . viata politica a timpurilor noastre. este frecvent numit "Monsieur Europe". a fost numit presedinte al Inaltei Autoritati a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (precursoarea actualei Comisii Europene). Astazi. Avand in vedere aceasta situatie. J.)considerata centrala. aceea a revenirii Germaniei. situatii de criza si razboi. De Gaulle (1888-1979) l-a numit "Inspiratorul".In calitate de secretar general adjunct al Societatii Natiunilor.multe voci pentru unificarea Europei.intreaga productie de otel si de carbune. Fara a intra in analize punctuale. deci si spre arsenalul armamentului de razboi. in primavara anului 1950 va cauta rapid o solutie care sa combine un simbolism politic puternic.) intr-o abordare globala.ne fiind in posesia tuturor resurselor strategice.intrunirea regulata a sefilor de guverne din Comunitatea Europeana creat cu scopul de a aborda aspecte strategice si de a da UE o directie politica. A fost "Parintele Europei"[iii]. adica. Monnet considera ca o problema centrala poate fi redusa la partile ei fundamentale. Nu putem incheie scurta trecere in revista a carierei lui Monnet.. in final. Regiunile cu productie pentru aceste industrii de baza. mai profund. din perspectiva rolului jucat in constructia europeana. in timp de pace. fara a puncta cateva principii care i-au calauzit viata si activitatea. Nu mai departe de martie 1950. din august 1944.Mr. alaturi de alte cauze.n. Aceasta dubla putere le dadea o imensa incarcatura simbolica pe care noi am utilizat-o . Astfel. in 1973 (dupa aderarea Marii Britanii la Comunitate. Monnet a vazut in ideea lui Adenauer germenele solutiei. menit sa acapareze imaginatia liderilor si a populatiei cu un continut tehnic suficient de riguros. De aici o stare nefireasca. potential exploziva.scria J. Monnet -. Si cum in perioada imediat urmatoare razboiului s-au auzit . cat si otelul erau cheia spre puterea economica. Henry Kissinger* in 1975 l-a considerat singurul om de pe pamant care a marcat. Propunerea cu care a venit in 1950 a fost una extrem de interesanta . numai ca intr-o alta viziune.

acest lucru poate fi interpretat ca fiind nu mai mult decat adevarul bine cunoscut. din moment ce nu este posibil sa schimbi natura omului. Schuman dorea ca organizarea Europei occidentale sa progreseze. Schuman gandea reconcilierea franco-germana in cadrul unei Europe unite. le va trece din teorie in practica relatiilor internationale si va intra pe "usa din fata" a unei Europe care a asteptat si dorit atat de mult o noua arhitectura[v]. ministru al afacerilor externe al Frantei in perioada 19481953. dar pe masura ce cresc. Robert Schuman Robert Schuman[vi]. Bonn. Cariera sa parlamentara nu a fost intrerupta decat de al doilea razboi mondial. atunci ar fi posibil schimbarea mediului care determina comportamentul uman si. in Luxemburg. conform caruia elementele cele mai diferite pot fi aduse la un numitor comun pentru a obtine increderea reciproca in urmarirea unui rezultat. iar dupa primul razboi mondial. In 1912 a devenit avocat in Metz. ei se dezvolta intr-un anumit mediu si intr-un anumit sistem de reguli care. l-a convins de necesitatea unei noi abordari a relatiilor internationale. mai ales.toti oamenii sunt egali la nastere. De aceea. In aceasta calitate el da un exemplu de fermitate facand fata grevelor declansate de comunisti impotriva Planului Marshall. Robert Schuman a facut si o cariera guvernamentala. familiar oricui din lumea afacerilor. indeosebi. Printre masurile luate de el se numara legea asupra prelevarii exceptionale si retragerea bancnotelor de cinci mii de franci de pe piata. München. colegul si rivalul sau din partid. dintr-o mama luxemburgheza si un tata francez. in 1919 si deputat. PaulHenri Spaak. Monnet . Alcide de Gasperi. prin crearea. in care in prima jumatate a secolului nostru. la 29 iunie 1886. S-a nascut la Clausen. presedinte de onoare a Miscarii Europene. pentru indivizi . mai ales. J. convins fiind ca constrangerea nu va putea fi impusa definitiv unei tari mari cum este Germania. A facut studii la Luxemburg. De altfel. Conceptia politica i-a fost puternic influentata de catolicismul social. alaturi de Sir Winston Churchill. deseori printr-o politica de dominatie. provine dintr-o familie lorena. Natiunea a devenit ea insasi un astfel de mediu. practici bazate pe dominatie au pustiit Europa. Devenit ministru de externe.sau natiuni . In 1947 este pentru o scurta perioada presedinte al Consiliului de ministri. R.consecvent acestor principii. Esecul suferit de Liga Natiunilor in mentinerea pacii dupa primul razboi mondial. in domeniul nebulos al relatiilor dintre natiuni. Originalitatea lui Monnet se afla si in gasirea unor solutii pentru aplicarea in sfera publica a acestui mod de gandire si. La 27 iulie 1948 ii succede la Quai d'Orsay lui Georges Bidault. el a fost pentru o perioada. Berlin si Strasbourg. apoi la Metz (Germania). Schuman . In iunie 1946 devenea ministru de finante. le determina comportamentul si in cadrul caruia indivizii incearca sa-si mentina.a unui nou sens si a unui obiectiv comun. ar putea fi conceput un nou mediu. La un anumit nivel. ca singura metoda prin care nationalismul german putea sa renasca era refuzarea egalitatii in drepturi ale germanilor cu celelalte natiuni ale Europei. Familia s-a stabilit in Luxemburg dupa ocuparea Alsaciei si Lorenei de catre germani. mai tarziu. Monnet credea ca. privilegiile castigate pana atunci. Acest lucru este de fapt esenta oricarui acord negociat cu succes.

in 1953 il inlocuieste ce Georges Bidault[viii]. Schuman s-a declarat de acord cu el. luand exemplu rezistenta cu care a fost intampinata pana atunci si neputinta Consiliului Europei. El considera ca nu se va putea merge pana la fuziunea economica totala. Crearea Comunitatii Europene de Aparare (European Defence Community) a divizat insa guvernul francez. Schuman credea ca reabilitarea morala a Germaniei trebuia insotita de restituirea progresiva a libertatilor politice. spunea el. Ea va raspunde la intrebarea: Ce este de facut cu Germania? In martie 1950 Schuman declara in fata Comitetului Central al Miscarii pentru Patrie si Republica (MPR) din conducerea careia facea parte. Amandoi au ajuns sa fie de acord ca la baza viitoarei organizari politice ale Europei unite se afla reconcilierea franco-germana. cu crearea unui sistem european comun de aparare. A actionat cu discretie si agilitate. De asemenea. datorita diferentelor intre preturile de productie ale celor doua tari.considera ca trebuia creat un cadru in care dinamismul german sa se poata manifesta in voie. (Oferind germanilor un instrument militar. ministrul afacerilor externe. Schuman s-a opus cu inversunare. Desi lipsit de calitati de orator. Guvernul francez si-a dat acordul in 9 mai 1950. Cat despre fuziunea politica. o armata. tari intre care au existat pentru multa vreme rivalitati sangeroase. asa cum o sugera cancelarul Adenauer. fara a deveni periculos pentru vecini. propunereaComunitatii Europene a Carbunelui si Otelului a venit la timp. Noul Prim-ministru. ca era in cautarea realizarii unei comunitati europene si a reglarii si stabilizarii relatiilor franco-germane. CECO a venit ca un pas mare spre realizarea reconcilierii franco-germane si a unificarii europene prin punerea bazelor dezvoltarii economice comune. se vor pune bazele unei comunitati mai largi si mai profunde intre Franta si Germania.) Schuman este de acord. Bidault nu l-a citit. . constata ca era un obiectiv prea ambitios la care nu se putea ajunge decat pe etape. De asemenea el considera ca parerile lui Robert Schuman nu mai erau adecvate noii orientari a Frantei. In 28 aprilie 1950. Planul Schuman a fost initiat de Jean Monnet. Dupa acest moment de varf in cariera i-au urmat perioade mai putin reusite. La inceput relatia dintre Schuman si Adenauer a fost glaciala. prezentarea Planului intr-o conferinta speciala. a reprezentat punctul de varf al carierei lui politice. René Mayer. Trebuia ca acest Plan echilibrat sa nu fie slabit de prea mult discutii si obiectii. dupa doua zile. i se parea destul de periculos militar si psihologic. Monnet a trimis o schita a acestui plan lui Bidault. In ceea ce priveste reinarmarea Germaniei. insa. era rezervat in ceea ce priveste crearea acesteia. Schuman explica in Declaratie ca prin constituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului va fi realizata fuziunea de interese indispensabila stabilirii unei comunitati economice. dar apoi cei doi oameni politici au gasit pe parcursul colaborarii puncte de interes si conceptii comune. Corelat acestei viziuni. De aceea. Schuman a prezentat ministrilor doar o schita generala si s-a ferit sa-l prezinte Parlamentului[vii]. in cateva zile sa-l faca sa fie adaptat de cabinetul francez. primul ministru si lui Schuman. Practic. Din acest moment Robert Schuman a considerat ca trebuie actionat rapid si spectaculos. insa. urmarind in primul rand sa-l faca public pentru a frapa opinia publica si a pune oamenii politici in fata planului implinit. chiar si cu precautii. Schuman are meritul de a-si fi asumat responsabilitatea politica a Planului si acela ca a reusit.

Robert Schuman va ramane in istoria constructiei europene ca unul dintre cei. Konrad Adenauer s-a nascut la 5 ianuarie 1876. iar in 1949 este ales cancelar federal de catre Adunarea parlamentara. el s-a opus deschis politicii duse de Streseman. de mijloc. atat de meritoriu numiti "fondatori". Politica externa se indreapta spre SUA si aliatii occidentali. este demis dupa cateva luni de britanici. fiind arestat de doua ori si supravegheat permanent. Churchill ca cel mai intelept om politic german de la Bismark incoace. A facut studii universitare de drept si a devenit avocat in baroul din oras. ajungand in 1917 primar general al orasului. dupa numai 4 ani va fi elogiat de W. In 1925 se alatura miscarii pan-europene a lui Kalergi. El intreprinde initiative in vederea redobandirii suveranitatii nationale . Konrad Adenauer Adenauer avea 73 de ani in momentul in care a devenit . prin acordurile asupra Germaniei.prin Conventia de la Petersberg (1949) se pun bazele politicii externe proprii.)[ix] "Der Alte" (Batranul) isi atrage simpatia generala a cetatenilor. Devine membru al Uniunii Crestin-Democrate. unde Ludwig Erhard. Adenauer a propus re-orientarea politicii germane in directia unificarii europene. Putin cunoscut opiniei publice germane si internationale. "parintele" noii teorii a economiei sociale de piata. Adenauer este interesat de politica externa si evita diplomatic implicarea in campul economic.pentru 14 ani cancelar. adica transformarea Germaniei din obiect al relatiilor internationale in subiect al acestora. lider local si apoi national. In toiul crizei Ruhr-ului (1923) isi va reforma ideile si va pleda pentru colaborarea franco-germana. menita sa contrabalanseze tendintele expansioniste ale Prusiei si in care sa se echilibreze interesele franco-germane. In 1952. pentru ca prin Tratatul de la Paris (1954) sa se consfinteasca ridicarea starii de ocupatie si reinarmarea Germaniei in cadrul UEO si NATO. Ca bun catolic. el viza crearea unei republici Vest-Germane in cadrul imperiului german. cu o majoritate de doar un vot. in 1927 si apoi demis de catre nazisti in 1933. la Köln. Pana in 1945 va duce o viata retrasa. Si-a construit cariera politica in randul formatiunii catolice. Reinstalat de americani ca primar in 1945. este preocupat sa salveze mostenirea crestina a continentului de pericolele nationalismului exagerat si de amenintarea ascensiunii comunismului. In 1948 devine presedinte al Sfatului parlamentar. pentru incompetenta. (Intre 1951-1955 a detinut si portofoliul externelor. obtine rezultate spectaculoase*. considerate si de el. Din 1919. Scopul principal urmarit de cancelar a fost recladirea statului german si obtinerea unui statut egal cu al celorlalti aliati europeni. . vitale pentru pacea continentului. Concret. obtine suveranitatea limitata. intr-o familie oraseneasca. dupa colapsul Imperiului si al dinastiei de Hohenzollen. Este reales primar. drept obtinut in 1951 si intarit prin aderarea la organismele internationale.

Esecul constituirii Comunitatii Europene de Aparare este. Prin urmare. O relativa racire s-a produs o data cu venirea lui J. insa.F. a crearii unui destin istoric propriu.Declansarea Razboiului rece a grabit solutionarea litigiilor dintre statele occidentale. ideea unificarii europene. Tot acum crestin-democratii pierd alegerile din 1957. Ca anticomunist convins. consacrand crearea CEE si EURATOM. din aceasta perspectiva.les deux . il ataca deseori pe Erhard . Adenauer considera ca dupa declansarea Razboiului rece Europa este condamnata sa traiasca in conflict pana la victoria uneia dintre parti. Criza celei de-a 4-a Republici franceze il propulseaza la putere pe generalul de Gaulle (1958). In ciuda unor temeri. Cancelarul va prefera unificarea europeana unitatii nationale oferite in 1952 de Stalin in schimbul neutralitatii. se concretizeaza in victoria electorala din 1957.Ludwig Erhard. Chiar daca au existat si divergente. Se stabileste o relatie de colaborare si amicitie intre cei doi oameni de stat pe baza unor puncte de vedere comune: neincrederea fata de tarile anglo-saxone. Noul succes. Coalizarea cu liberalii il va mentine le putere pana in 1963. Din pozitia de presedinte a CDU el continua sa sustina unificarea europeana. descris de Adenauer in Memoriica fiind cel mai mare esec politic. (Cancelarul era suspicios fata de noua politica americana care incuraja un dezghet americano-sovietic. un presedinte tanar. dupa intalnirea de la Colombey . in afara jocurilor de putere ale URSS si SUA. Integrarea continentala este privita ca premisa a autonomizarii Europei pe scena internationala.Germania s-a sprijinit permanent pe SUA. vazuta nu ca o sinteza. asumat personal.la distanta de Franta . in 1960. Anul 1956 aduce cu sine solutionarea diferendului Saar si realipire acestuia la statul german. Dulles. mai ales in privinta rolului SUA si NATO devenite evidente dupa intalnirea de la Rambouillet (1960). respectiv deschiderea pietelor continentale pentru competitia industriala germana. mai ales in privinta asa numitei "Ostpolitik". mai ales cele dintre Franta si Germania. Reintregirea germana era. Crestin-democratii obtin majoritatea absoluta in Bundestag si guverneaza singuri. precum si cele economice. Mai mult. de Gaulle l-a cucerit pe Adenauer prin europenismul sau[x]. Adenauer nu a vazut cu ochi buni "o Europa de la Atlantic la Urali". ci ca o extindere spre Est a Republicii Federale ca urmare a victoriei occidentale asupra URSS. Dupa constructia zidului Berlinului (1961) popularitatea lui Adenauer a scazut dramatic. relatiile franco-germane sau amplificat de la an la an si s-au concretizat in semnarea Tratatului de prietenie intre cele doua tari in 1963. Germania trebuia sa se angajeze in eforturile de unificare a Occidentului european si nu in cel de re-unificare cu Estul comunist.F. Konrad Adenauer ramane in politica pana in 1966. morala in politica.semnarea Tratatelor de la Roma. iar raporturile cu presedintele Eisenhower au fost foarte bune. In ceea ce priveste politica de securitate . Consecvent principiilor sale.) Perceptia lui Adenauer a influentat decisiv discutiile de politica externa germane pentru patru decenii. Kennedy. Acelasi an este marcat de continuarea integrarii europene .Eglises (septembrie 1958). cand este nevoit sa cedeze puterea in fata colegului si vesnic rivalului sau . Adenauer a intretinut relatii de amicitie cu J. care apartinea unei generatii neintelese de Adenauer.

iar apoi la Universitatea din Viena. secretar de stat american. Ford si J. Presedinte al Democratiei Crestine si al Comisiei Centrale ce administra partidul in asteptarea unui Congres liber. G. De Gasperi s-a implicat asiduu in lupta pentru integrarea europeana. cu care se consulta deseori.pentru raceala indusa in relatiile cu Franta. De Gasperi a fost condamnat pentru antifascism la patru ani de detentie. In 1911 a fost ales in Parlamentul multinational de la Viena. la Sella. Timpul i-a dat dreptate si in privinta re-unificarii Germaniei realizata dupa caderea Cortinei de Fier. * Henry Kissinger. mai apoi ministru de externe[xv]. In aprilie 1967 s-a stins din viata le 91 de ani. in Valsugana. din care a ispasit 16 luni. De Gasperi a inceput elaborarea "Ideilor de Reconstructie" (Idee Riconstruttive) care devine programul oficial al Democratiei Crestin[xiii]e. In mai 1954 a fost ales presedinte al Adunarii CECO. Alcide de Gasperi[xii] S-a nascut la Pieve Tesino (Trento). prin efortul Republicii Federale[xi]. Dupa terminarea studiilor. prin Comunitatea Europeana a Apararii si prin Comunitatea Politica Europeana. unde a ramas membru pana la anexarea Trentino-ului la Italia. De Gasperi[xiv] a fost ales secretar politic al Congresului Inter-regional de la Napoli.impreuna cu Schuman si Adenauer al CECO. Aici a obtinut o licenta in filosofie. El va fi printre primii care vor adera la "Partito Popolare Italiano". In anul 1921 a fost ales in Parlamentul Italian ca presedinte al grupului parlamentar al Partidului Popular Italian. . a fost ales ministru fara portofoliu. in 1926. A murit la 19 august 1954. De Gasperi a sprijinit si proiectul realizarii rapide a integrarii politice si militare a Europei. a preluat directiunea ziarului "Il Trentino". in calitate de Prim-ministru. Dupa dizolvarea Partidului Popular. din iulie 1944. in 1905. Si el considerat "fondator". ce asigura propaganda pentru "Partito Popolare Trentino" si pentru toti ce credeau in Miscarea Catolica Sociala. In toata aceasta perioada. Nixon. fiind apoi angajat la Biblioteca Vaticanului. A studiat mai intai la Trento (Austria). Imediat dupa razboi. pana la sfarsitul lui 1943. In timpul primului razboi mondial a lucrat pentru asistenta minoritatilor din Imperiul austro-ungar. Adenauer va ramane un sustinator si prieten apropiat al lui Charles de Gaulle. la 3 aprilie 1881. intre 1973-1977 sub R. Autor . iar intre 1945 si 1953 presedinte al Consiliului de Ministri. Carter. a sustinut cu succes unificarea Europei si a pus baze trainice pentru pacificarea continentului. La sfarsitul anului 1942.

p. Edoardo Martino. 1994. In: Alcide De Gasperi. Bologna. Mondadori. Raymond Poidevin. Bonn. Alcide de Gasperi nella politica estera italiana (1944-1953). Die Frankreichpolitik Deutschlands zur Zeit Konrad Adenauers. 34 si urm. De Gasperi e il suo tempo. 424. Firenze. 1986. "Ich gehe nicht leichten Herzens" Adenauers letzte Jahre. Brescia. 1974. London. [xi] Horst Osterbeld. The Path to European Unity. Monnet. Jean Monnet. [xiii] Gianni Baget-Bozzo. Germany Revived. [vi] Desmond Dinan. Paris. Edited by Douglas Brinkley and Clifford Hockett. 19 si urm. [ix] Richard Hiscocks. Historical Dictionary of the European Community. The Sacrecrow Press. 1969. Milano. balanta comerciala este an de an activa. Introduction by George W. 1989. vol. Methuen N. Band V. 1969. 1979. An Appraisal of the Adenauer Era. Les fondateurs de l'Europe. Milano. 1990. 1981. Ball. p. In 14 ani de era Adenauer se contureaza miracolul economic german. Milano. Il contributo di Alcide De Gasperi alla politica estera italiana . Mainz. 3-5. in appendice la studi e appelli della lunga vigilia. [viii] Ibidem. chiar daca importurile se maresc de 4 ori. La democrtazia cristiana di De Gasperi e di Dossetti 19451954.Y. 40 si urm. p. 1. Homme d'Etat 1886-1963. Stuttgart. Inc. Poidevin. Paolo Rossi. Il partito cristiano al potere. Alberto Giovanni. Deutschlandbilanz.5 mrd. Gollancz Ltd. 29-291. 1975. Maria Romana de Gasperi. H. Mondadori. Randolfo Pacciardi. [xiv] Giulio Andreotti. Alfred Grosser. [x] Vezi lucrarea Martin Alfred Mantzke. p. iar valorizarile succesive ale marcii vizeaza hegemonia economica pe continent. London. Paris. Oscar Luigi Scalfaro. Robert Schuman. 422. Trevor C. International Organisations. Series no. The History of the High Authority of the European Coal and Steel Community. [iii] Ibidem. 1964. 1991. [xii] Maria Romana Catti de Gasperi. Maria Romana Catti de Gasperi. Macmillan. Bologna. Morcellina. respectiv de climatul social intern. p. Mondadori. Die Ara Adenauer. p. 1967. Gaetano Martino. Salmon. incepand in 1952. p. Alcide De Gasperi. salariile cresc cu 139%. Bonn. Recomandam apoi exceptionala lucrare a lui Gérard Bossuat. London. Gründerjahre de Republik 1949-1957. 2. Understanding the European Communities. 317.. [v] Vezi William Nicoll. London.$). 1980... Schwarz. Vallecchi. p. Milano. 1976. Philip Allen. Note e riflessioni di Adstans. [ii] Temoignoges à la memoire de Jean Monnet. De Gasperi. 1953. Berlin. Memorii.* Noua orientare economica este favorizata de ajutoarele primite in cadrul Planului Marshall (1. 1953. 1964. [iv] Dirk Spierenburg. In: Adenauer Studien. P. 1994. 1993. Capelli. De Gasperi e l'Europa. [i] J. Worcester. uomo solo. [xv] Gaetano Martino. [vii] R. Productia a crescut cu 129% pana in 1959. . Capelli. 1971. La nostra patria Europa. rinascita della democrazia cristiana. Mondadori. Testimonianze di Giulio Delugan. 264 p. de lipsa cheltuielilor militare si coloniale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful