NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ...

Page 1 of 50

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR DE DEZINFECTARE A APEI ÎN VEDEREA ASIGURĂRII SĂNĂTĂŢII OAMENILOR Şl PROTECŢIEI MEDIULUI
Indicativ NP 091-2003

Cuprins

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiectul normativului 1.1.1. Normativul are ca obiect prezentarea prescripţiilor de proiectare tehnologică a construcţiilor şi instalaţiilor pentru dezinfectarea apei, atât a celei pentru consum potabil, cât şi a apei uzate epurate. Folosirea informaţiilor din normativ, în alte tipuri de tratări în care este utilă întrebuinţarea reactivilor de dezinfectare se va face pe răspunderea proiectantului. 1.1.2. Nu fac obiectul normativului prescripţiile privind calculele de stabilitate şi rezistenţă ale construcţiilor şi mecanismelor cu care sunt echipate, precum şi prescripţiile privind proiectarea instalaţiilor electrice, termice, sanitare, ventilaţie şi de automatizare aferente construcţiilor, acestea urmând să fie efectuate conform standardelor şi reglementărilor tehnice de specialitate, în vigoare, propunându-se numai evidenţierea prescripţiilor tehnice privind exigenţele de calitate, referitoare la legea nr. 10/95 şi Eurocoduri precum şi un minimum de referinţe la reglementările tehnice specifice din domeniul construcţiilor. Orice alte elemente ce concură la asigurarea funcţionării tehnologice vor fi dimensionate şi realizate cu luarea în considerare a normelor specifice. 1.1.3. Construcţiile şi instalaţiile pentru dezinfectare reprezintă, de regulă, ultima treaptă într-un proces de tratare a apei. Clasa şi categoria de importanţă a lor sunt cele în care se încadrează sistemul de alimentare cu apă în care sunt cuprinse, ele fiind evaluate conform prevederilor STAS 4273 şi a procedurilor din metodologia de stabilire a categoriei de importanţă aprobată cu Ordinul MLPAT. nr. 31/N/ 1995. în situaţia în care acestea constituie un obiect individualizat pe un amplasament distinct, clasa şi categoria de importanţă se determină, în mod specific, pe baza actelor normative menţionate . 1.1.4. Se impune cerinţa ca pentru soluţia de dezinfectare propusă să fie obţinut avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, încă din faza de proiectare. 1.1.5. Prezentul normativ aliniază prescripţiile de proiectare tehnologică existente, în domeniu, pe plan intern, la specificaţiile şi reglementările tehnice specifice, din spaţiul Uniunii Europene, cu evidenţierea exigenţelor referitoare la siguranţa în exploatare şi a asigurării sănătăţii oamenilor. 1.2. Domeniul de aplicare 1.2.1. Prevederile din cuprinsul prezentului normativ sunt aplicabile în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru dezinfectarea apei din sistemele hidroedilitare aferente aglomerărilor umane. 1.2.2. Conţinutul prezentei reglementări va putea fi utilizat de către specialişti (cercetători proiectanţi şi verificatori de proiecte) în activitatea de elaborare a studiilor, caietelor de sarcini, documentaţiilor de licitaţie, proiectelor şi detaliilor de execuţie pentru instalaţiile de dezinfectare din fluxurile de tratare a apei, experţilor tehnici, organelor administraţiei publice locale şi centrale sau cu atribuţii în domeniu cât şi organismelor abilitate pentru agrementarea instalaţiilor şi echipamentelor aferente construcţiilor. Datele cuprinse în prezenta reglementare vor putea fi utilizate şi de prestatorii de servicii precum şi de către personalul din exploatare pentru activităţile ce se impun în vederea reabilitării construcţiilor şi instalaţiilor de dezinfectare, existente.

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ... Page 2 of 50

1.2.3. Terminologia şi denumirile folosite în prezentul normativ, în legătură cu apa supusă dezinfectării şi caracteristicile acesteia, precum şi pentru construcţiile şi instalaţiile din proces sunt în conformitate cu cele utilizate în STAS 10898 şi completărilor ulterioare aduse acestuia. 1.2.4. În conformitate cu Directiva CE nr. 83/98 din 3.11.1998 articolul 2, precum şi cu Legea nr. 458/08.07.2002: Apa potabilă este definită ca: - „orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, gătit, sau la prepararea hranei sau pentru alte scopuri casnice, indiferent de provenienţa ei şi indifferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor, sticle sau alţi recipienţi"; - „toate tipurile de apă folosite ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor sau substanţelor destinate consumului uman, cu condiţia ca autorităţile competente să se asigure că, astfel, calitatea apei nu afectează calitatea produsului finit". 1.2.5. În conformitate cu STAS 10898, dezinfectarea apei este definită, ca: „Operaţia de distrugere a germenilor patogeni şi a celor lalte organisme dăunătoare sănătăţii şi de reducere a numărului de germeni saprofiţi din apă, până la îndeplinirea condiţiilor de potabilitate". 1.3. Consideraţii generale privind mijloacele de dezinfectare 1.3.1. În instalaţiile pentru dezinfectarea apei sunt utilizaţi ca atare, în instalaţii specifice sau cogeneraţi (produşi la faţa locului) agenţi de oxidare, precum: - clor (Cl2); - dioxid de clor (CIO2); - hipoclorit de sodiu (NaOCl); - clorura de var Ca(OCl)2 (folosită în instalaţii provizorii sau cu debite foarte mici); - ozon (Oi); - raze ultraviolete (UV); - combinaţii favorabile între doi sau mai mulţi dintre .'' agenţii enumeraţi mai sus cu adausul unor substanţe care măresc randamentul biocid - (ex. Apa oxigenată ş.a.); - filtrarea lentă prin care se poate realiza, de asemenea, un grad mărit de dezinfectare dar, ca şi în cazul ozonului sau razelor „UV", funcţie de calitatea reţelei de distribuţie, se poate impune un sistem complementar pentru dezinfectare în zonele cu risc major de reinfectare din sistem. Dezinfectarea apei se mai poate asigura şi prin nanofiltrare, utilizând membrane speciale UF - (având mărimea golului sub 1 m). în prezent, această tehnică are o arie de cuprindere din ce în ce mai mare în ţările Uniunii Europene. Unele limite în utilizarea sa sunt date de consumul mare de energie raportat la debitele dezinfectate, relativ mici. 1.3.2. Eficacitatea dezinfectării utilizând agenţii oxidanţi menţionaţi, este exprimată prin factorul de expunere C x T, care reprezintă produsul dintre concentraţia agentului dezinfectant (sau intensitatea, în cazul UV) şi timpul de contact, al acestuia, cu apa. 1.3.3. Agenţii de dezinfectare au, fiecare, un spectru specific de acţiune, în parametri de timp variabili, acţionând prin urmare selectiv, determinând în efluentul tratat. în anumite condiţii, şi subproduse unele din acestea având un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor. Pentru acest motiv, alegerea unei soluţii de dezinfectare a apei va fi precedată, întotdeauna, de un studiu de laborator şi va fi analizată foarte atent, în contextul întregului ansamblu considerat, funcţie de calitatea apei brute, dar şi de integritatea fizică a

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ... Page 3 of 50

sistemului, impunându-se, după caz, concepţia unor soluţii cuprinzând unul sau mai mulţi agenţi dezinfectanţi (cu acţiune complementară), aplicaţi într-una sau mai multe secţiuni ale acestuia. 1.3.4. Este esenţial ca apa supusă dezinfectării să fie cât mai limpede. 1.3.5. Ţara noastră are o vastă experienţă în folosirea clorului şi a clorurii de var. Sunt în funcţiune şi instalaţii pentru folosirea doxidului de clor, cât şi a ozonului (produs din aerul atmospheric Există, însă, un interes susţinut pentru implementarea dezinfectării cu raze „UV". Având în vedere cele menţionate normativul se structurează pentru elemente specifice numai pentru aceşti agenţi, respectiv: - clorul şi derivaţii de clor; - ozonul produs din aer; - radiaţia UV. [top]

2. FACTORI POTENŢIALI DE RISC, CU IMPACT ASUPRA SĂNĂTĂŢII OAMENILOR ŞI MEDIULUI, PRIN INTERMEDIUL APEI
2.1. Atât la utilizare pentru consum (potabil, alimentar, producţia de medicamente ş.a.) dar şi ca efect al consumului, ca apă uzată epurată evacuată în diverşi receptori, apa nu trebuie să conţii poluanţi microbiologici, aceştia reprezentând un pericol major pentra sănătatea populaţiei. Principalele grupe de microorganisme, cunoscute în prezent, existente în sursele de apă, sunt: - chisturile, cu dimensiuni de 10 - 1 |im; - bacteriile, cu dimensiuni de I - 0,1 jim şi - viruşii, cu dimensiuni de 0,1 - 0.01 nm; - spori. Bacteriile din apă pot fi: - bacterii banale (nepatogene) care nu au acţiune nocivă asupra organismului decât dacă sunt în cantitate mare, prin enzimele produse; - bacterii coliforme a căror prezenţă indică o infestare cu dejecţii umane sau animaliere; - bacterii patogene care produc îmbolnăvirea oamenilor, provocând aşa numitele boli hidrice, precum:
z z z z z z

bacteria febrei tifoide (bacilul lui Eberth); vibrionul holeric (Vibrio cholerae) şi bacilul dizenteriei (Shigella dysenteriae); bacteria Legionella, aceasta poate apare în apă având temperaturi în plaja 25 + 45°C; viruşi care pot declanşa boli infecţioase grave cum ar fi: hepatita epidemică, poliomelita ş.a.; protozoare precum Cryptosporidium şi Giardia.

Lista poluanţilor microbiologici nu se consideră definitivă. Progresul general al ştiinţei va evidenţia şi alţi factori de risc precum şi aspecte noi ce se vor adăuga celor cunoscute. Toate acestea vor introduce modificări în tehnologia de dezinfectare. 2.4. Funcţie de natura apei supusă dezinfectării, în ţara noastră, calitatea apei rezultate, măsurată prin

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ... Page 4 of 50

indicatorii fizico-chimici şi tecteorologici, este stabilită prin următoarele reglementări şi acte normative: - La apa pentru consum potabil - Legea nr. 458/07, 2002 privind calitatea apei potabile, şi Ordinul MS. nr.536/1997. - Pentru apa epurată evacuată în emisari, conform reglementarilor adoptate prin H.G 188/2002:
z z z z

Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare, cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la. evacuarea în receptorii naturali, NTPA - 001; Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, NTPA - 002; Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA - 011; Norme de calitate care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă pentru a fi tratate, NTPA 013.

[top]

3. ELEMENTE GENERALE PRIVIND GOSPODĂRIA DE REACTIVI PENTRU DEZINFECTARE
3.1. Alegerea reactivilor (agenţilor) de dezinfectare 3.1.1. Alegerea agentului de dezinfectare se face, când este posibil, pe baza experienţei obţinute la staţii de tratare existente pe acelaşi curs de apă. De asemenea, pe baza unor încercări sistematice pe instalaţii pilot, şi a studiilor de laborator, sau în urma unei documentări de specialitate, după studierea ofertelor de echipamente .Calea de alegere este importantă deoarece cu cât experienţa este mai apropiată de realitate cu atât elementele necesare sunt mai sigure, deci rezervele în proiectarea staţiei de dezinfectare vor fi mici. 3.1.2. Cei mai importanţi factori, care concură la determinarea tipului şi dozei de reactivi sunt calitatea apei la sursă (cu deosebire, variaţia calităţii) şi eficienţa procesului de tratare în care dezinfectarea este, de regulă, treapta finală. 3.1.3. Considerentele de bază în alegerea reactivului sunt: - eficienţă maximă şi sigură în inactivarea germenilor patogeni; - efecte secundare minime; produşi secundari în limita normelor sanitare; - risc minim pentru mediu; - cost de exploatare minim. 3.2. Amplasarea staţiei pentru reactivii de dezinfectare 3.2.1. În practică pot fi întâlnite 2 situaţii distincte: - gospodăria de reactivi de dezinfectare în cadrul staţiei de tratare (sau / şi epurare); - gospodărie de reactivi de dezinfectare aşezată separat, ca obiect unic (în cazul apei subterane, al dezinfectării în reţea etc); în acest caz vor fi necesare utilităţi suplimentare pentru personal, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie etc. 3.2.2. Amplasamentul gospodăriei de reactivi se poate alege funcţie de amplasamentul staţiei de tratare (epurare) sau din alte considerente. 3.2.3. În cazul când gospodăria de reactivi de dezinfectare conţine rezerve de reactivi (reactiv în depozit cazul clorului, sau reactiv pentru cogenerare la faţa locului) amplasamentul va fi ales în urma aprecierii

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ... Page 5 of 50

riscului pe care acesta îl presupune pentru personalul de lucru sau / şi pentru locuitorii din vecinătate. 3.2.4. În cazul instalaţiilor mari este necesar un studiu de impact pentru evaluarea tuturor riscurilor. Dacă amplasamentul este obligat iar reactivul utilizat implică un risc mare în condiţiile specifice, se poate recurge la prepararea pe loc a acestuia, atunci când este posibil, chiar dacă va determina costuri mai mari. Riscul va fi apreciat pentru o avarie „normală" în cazul exploatării dar şi ca urmare a unor fenomene naturale deosebite ( ape mari, cutremur). în acest caz clasa construcţiei poate fi mai mare decât cea normată, deoarece prezenţa apei contaminate sau lipsa acesteia, din cauza contaminării, poate genera importante pagube secundare. 3.2.5. Amplasarea gospodăriei de reactivi în staţia de tratare se poate face în corp comun cu alte construcţii, sau separat, funcţie de mărimea acesteia şi de măsurile de siguranţă pentru funcţionarea bună a ansamblului de tratare/epurare. 3.2.6. Având în vedere pericolul pe care îl presupune furnizarea unei ape incomplet dezinfectate se consideră că instalaţia de dezinfectare va trebui să funcţioneze continuu. Ca atare se va alege un tip sigur de construcţie, conform normelor legale în vigoare precum şi a unor surse sigure de alimentare cu energie. 3.2.7. În cazul utilizării reactivilor stocaţi sau a componentelor acestora, în situaţia în care acestea sunt stocate pentru cogenerare la faţa locului, mărimea stocului va asigura funcţionarea pe durata a 30 zile, sau mai mult, dacă există risc în aprovizionarea ritmică a lor. 3.2.8. Ţinând seama de imposibilitatea unei corelări între eficienţa tratării şi a variaţiei calităţii apei la sursă (inclusiv în cazul unor accidente) se va asigura o marjă suplimentară de siguranţă de min. 50% între capacitatea normală de lucru şi capacitatea maximă/ minimă de lucru, în ceea ce priveşte injecţia de reactiv. 3.2.9. În toate cazurile condiţionările privind realizarea construcţiilor vor fi comparate cu cele solicitate de furnizorul de echipament. Vor fi alese cele mai favorabile pentru funcţionarea sigură şi durabilă . [top]

4. PRESCRIPŢII PRIVIND GOSPODĂRIA DE REACTIVI PENTRU DEZINFECTARE
4.1. Dezinfectarea cu clor gazos. Alegerea tipului de instalaţie 4.1.1. Clorul poate fi adus,la locul de consum, sub formă de clor lichid - sub presiune, în recipienţi special construiţi pentru acest scop. sau produs in situ prin electroliza clorurii de sodiu în soluţie. Soluţia preparării pe loc, încă neaplicată la noi, are şanse în viitor, în contextul unor potenţiale noi reglementări legislative, din cauza pericolului pe care îl prezintă transportul recipienţilor de clor pe drumurile publice şi a depozitului (îndeosebi, dacă are capacitate mare). În cazul adoptării unei asemenea soluţii vor fi respectate informaţiile date de firma furnizoare a echipamentului de producere a clorului, conform tehnologiei amintite. Recipienţii special construiţi pentru depozitare sunt: butelii 40 I (sau 50 kg clor) şi recipienţi de 450 l (565 kg clor) sau 800 l (1000 kg clor). 4.1.2. Schema generală de utilizare a clorului presupune: - detenta clorului lichid pentru transformare în clor gazos; - măsurarea cantităţii de clor dozat; - dizolvarea forţată a clorului în apă şi obţinerea apei de clor; - amestecarea apei de clor în apa de tratat; - asigurarea unui spaţiu de reacţie a clorului cu apa.

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

conectaţi pentru lucru se stabili cu formula : Nf=C/Pmax mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. prevederilor Legii 98. perioada de timp pentru care se face stocarea. o butelie conţine cea. 30 butelii) clorul este adus în butelii de 50 kg fiecare. după caz).800 kg/bucată.3. gata montate..1.Nb = Cd / 50 (pentru butelii). conf.800 (pentru recipienţi).1. Aparatele de clorare trebuie să poată asigura doze de lucru în domeniul 0. se va calcula cu formula: unde: C = consumul de clor kg/h.. La un consum de clor de până la circa 1500 kg clor pe lună (cea.1. 10/1/2007 . T = zile. de regulă 30 zile. D = doza de clor (mg/dm1 = g/m3).chm::/n. Schema generală de amenajare a construcţiei poate fi conform celei din fig. Dacă depozitul are mai puţin de 5 t capacitate. 50 kg clor lichid. Consumul orar de clor.7. Mărimea depozitului de clor se apreciază Cd = 24xCxT(t) unde: Cd = capacitatea depozitului. Numărul de aparate de clorare în lucru: N = C/Pmed unde: N= numărul de aparate de clorare. depozitul de butelii şi spaţiul de preparare se prevăd într-o singură construcţie. -Nr = Cd / 500. tone. un recipent poate avea 450-800 kg clor lichid.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR . 2 dacă se adoptă proiectul tip existent.1. debitul maxim zilnic (sau maxim orar.5 doze de calcul.5. Numărul de recipienţi în depozit este: .. La cantităţi mai mari clorul se aduce în recipienţi (containere) de 500 . i Q = debitul de apă de tratat (m'Vh). pentru funcţionare.. 4. 4.. Depozitul de clor nu va avea mai mult de 5 t clor stocat. kg/h. Numărul de aparate de preparare a soluţiei de clor se alege după cantitatea de clor necesară şi tipul de aparat disponibil. Tipul de aparat de clorare va fi de regulă cu vacuum.8. 4. Pmed = capacitatea medie de debitare a aparatului. Page 6 of 50 4. Schemele de principiu de funcţionare a sistemului de obţinere a apei de clor sunt date în fig. dacă numărul aparatelor în lucru este mai mare de 4 vor fi în rezervă 2 aparate..1. din cauza siguranţei sporite în funcţionare. În rezervă se va afla cel puţin un aparat similar. Numărul de recipienţi.Nf .4.50-1. 4. 1. necesar.1. 4.6.

Trecerea prin pereţii dintre camera aparatelor şi depozit va fi etanşă. 4. mai ales când urmărirea concentraţiei clorului în apă este intermitentă. 4. şi va avea o presiune suficientă pentru : .1. Camera aparatelor de clor va avea o suprafaţă de minim 4m2/aparat în funcţiune. Conform legii 458/2002 doza de clor va trebui să fie 0. în staţie va fi prevăzută o instalaţie de mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.10. Doza de clor va fi verificată în trei etape: . va fi încălzită indirect şi va fi protejată cu materiale rezistente Ia coroziune. 4.4T+ 7.15. Apa de preparare a soluţiei de clor va fi curată.25 mg/l la cel mai îndepărtat consumator din reţea (considerat faţă de secţiunea de alimentare a reţelei) ..chm::/n. reducerea substanţelor organice etc. Page 7 of 50 unde: .. z Considerând influenţa variaţiei temperaturii.la butelia de clor. degajarea clorului se poate calcula cu formula Pmax = 0. 5 kg/h pentru recipienţi.12. Reducerea temperaturii buteliei (recipientului) determină reducerea cantităţii de clor furnizat . 4. Măsuri suplimentare de siguranţă vor fi necesare atunci când clorul este utilizat şi pentru alte scopuri în procesul de tratare: oxidarea Fe.5 bari .5 kg clor/oră pentru butelii.Pmax este cantitatea de clor ce se degajă dintr-un recipient la temperatura dată.1.prin verificarea clorului remanent.1.9. Pentru cantităţi mai mari de clor se poate prevedea un sistem special de încălzire.50 mg/l la intrarea în reţea şi 0..2 kg clor/h unde: T este temperatura din depozit. presiunea nu va fi mai mică de 1.asigurarea funcţionării ejectorului (amestec forţat apă – clor gazos ) .1.la aparatul de clorare. 10/1/2007 . Scoaterea unei cantităţi mai mari de clor poate duce la blocarea sistemului de detentă.14. Când apa nu poate fi asigurată dintr-un sistem sub presiune. 4.asigurarea transportului soluţiei în dispozitivul (la locul ) de amestec cu apa de tratat . şi are valori (după experienţa SUA) de: z 1 . prin îngheţare. Conductele şi armăturile pentru transportul clorului şi soluţiei de clor în apă vor fi din materiale rezistente la coroziune. în cadrul anexelor. Aceste elemente se stabilesc înainte.1. în °C.13.11.1. o înălţime de 3 m..Debitul de apă va asigura o dizolvare bună a clorului în apă (cca. 7g clor/apă ) . cel puţin zilnic.16.1. 4. după 30 minute. 4. deci reducerea nedorită a dozei de clor.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR . fapt care poate conduce la erori în procesul de dezinfectare a apei.1. 4. şi vor rezista la presiunile rezultate din calcul. Normativul nu stabileşte doza de agent dezinfectant şi nici locul de introducere. . prin cântărire periodică. Sunt cazuri speciale care vor fi realizate conform cerinţelor furnizorului de echipamente. temperatură care nu va depăşi 40°. . prin rotametru. . după criterii care sunt arătate în normativ.1.

spaţii pentru circulaţie de minim 1. Accesul la butelii va avea 0. 4.19. în interior).sistem de stropire (drencere.sistem de încălzire..5 m. .1.8 . În nici-un caz nu vor fi trântite sau târâte. 4. 5 t. . Temperatura în depozitele de clor nu va depăşi 40°C în caz contrar se realizează un sistem de răcire cu apă ce stropeşte buteliile aflate în depozit. Incinta trebuie să asigure: . 4.groapa de reactiv pentru neutralizare.un depozit de lucru imediat. Depozitul de clor 4. Uşa camerei se deschide spre exterior.17.un depozit de rezervă. 0. S = 2. 4. Buteliile de clor vor fi adăpostite într-o încăperi separată.70 x 1. recipienţii nu vor fi depozitaţi afară chiar dacă nu mai au clor. 8 m2/recipient). Depozitul pentru recipienţii de clor va fi realizat în hală separată aflată în contact cu cealaltă construcţie prin perete comun. vor fi aşezate vertical şi legate cu chingi speciale de perete sau de un rastel bine fixat. 10/1/2007 . mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. . în perioada temperaturilor scăzute buteliile vor fi încălzite cu apă turnată pe tablă sau prin încălzire generală.1.sistem de ventilaţie naturală şi artificială.spaţiu pentru recipienţii de rezervă (plini/goi) cea.18.chm::/n. .1.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR . alese astfel ca eventualele intervenţii să nu stânjenească activitatea normală de lucru. pentru restul de clor. sprinklere). 8m2/recipient. Page 8 of 50 pompare cu hidrofor ce va realiza cel puţin debitul şi presiunea cerute mai sus (poate asigura apă şi pentru alte scopuri). amenajată în interiorul depozitului. pentru cca. z .1. faţă de primul depozit şi legat de acesta cu un sistem de transport aerian sigur. aflat la distanţa minimă stabilită conform prescripţiilor ISCIR din C5-98. respectiv gabaritele mijloacelor de manevră. .85 .macara pentru manevra recipienţilor. ca cel de la pct. Depozitul mai mare de 10 t va fi realizat din două spaţii: . Alimentarea cu energie va fi sigură ..20. indirectă.spaţiu pentru recipienţii în lucru (cca. Înălţimea clădirii va fi realizată astfel încât la trecerea unui recipient peste altul să rămână o distanţă de rezervă de min. chiai goale (au clor remanent pentru a le proteja contra intrării aerului -umezelii. Camera depozitului va avea ventilaţie naturală şi mecanică.1. cu soluţie de neutralizare. . Manevrarea buteliilor se va face manual prin purtare sau rostogolire oblică. .m2. fiind tipul: z monorai. după caz. Ambele spaţii vor avea sisteme de combatere a scăpărilor de clor. Se va lua în considerare spaţiul.1 m lăţim şi va fi tot timpul liber de alte întrebuinţări.5 m. grindă rulantă..16.. şi uşor pentru recipienţii de clor. Similar. tehnic necesar.

şi în exteriorul clădirii.Protecţia împotriva pierderilor de clor se face prin: z z z z z asigurarea unei ventilări mecanice a spaţiilor de depozitare şi preparare. Dacă gospodăria de clor este aşezată în construcţie izolată sau dacă este de mare capacitate (necesitând şi personal numeros).1. . tiosulfit de sodiu). .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR .24..camera de lucru a aparatelor etc. „acoperirea" acestora. sistem automat de alarmă.22.. toate bazinele de soluţie pentru combaterea scăpărilor de clor vor fi descoperite (acoperite cu grătar ). pentru intervenţie în caz de accidente. cu o perdea de apă produsă cu instalaţii speciale.23.Evidenţierea scăpărilor de clor se face prin: z z trecerea unei baghete cu vată îmbibată în amoniac peste îmbinări. sistem de comunicaţie. . Combaterea scăpărilor de clor 4. trebuie să cunoască regulamentul de exploatare şi să fie dotat cu echipamente de protecţia muncii. în cazul depozitelor foarte mari. . . .Personalul trebuie instruit.1. evacuarea clorului din depozit şi trecerea acestuia într-un turn special de neutralizare. grup sanitar.Trebuie să existe un regulament de exploatare simplu. După date publicate este permisă o expunere de 8 ore la o concentraţie a clorului în aer de 1 ppm sau 15 minute la o concentraţie a clorului în aer de 3 ppm. Clorul este o substanţă foarte toxică.chm::/n. Ca reguli generale: . clar şi explicit. 4.1.construcţia nu se aşează lângă drumuri importante pentru circulaţia publică şi zonele vor fi interzise pentru oprirea vehiculelor. trebuie să fie asigurată şi cu alte facilităţi: sistem separat de încălzire. a normelor şi normativelor în vigoare. sodă. Alcătuirea construcţiei şi sistemelor necesare de lucru se va face cu respectarea prevederilor legislaţiei. sistem de blocare a clorului evacuat din depozit . din exterior. la instalaţii cu peste 2 kg clor/h. periodic. . 4. instalarea unui sistem automat de măsurare a scăpărilor de clor. pulverizarea de soluţie de neutralizare în spaţiul de depozitare. corespunzător riscurilor de incendiu. spaţiu pentru personal. cu soluţie de amoniac..Evaluarea integrităţii sistemului se face prin: z z verificarea stării recipienţilor şi sistemelor de închidere conform normelor ISCIR.instalaţiile interioare vor fi etanşe şi rezistente la coroziune.. Detectoarele de clor vor fi instalate în depozit. .construcţia va fi fără subsol. Prezenţa clorului produce clorură de amoniu ce se vede sub forma unui fum de culoare albicioasă.21. în camera aparatelor de dozare. neutralizarea clorului ce iese din recipient prin cufundarea acestuia în bazinul de soluţie de tamponare (var. 10/1/2007 .construcţia nu se va amplasa lângă alte construcţii având subsol sau aproape de construcţii ce adăpostesc personal cu alte servicii (laborator etc). verificarea periodică a etanşeităţii tuturor îmbinărilor instalaţiilor tehnologice. protecţia interioară a clădirii va fi făcută cu materiale rezistente la coroziune . Page 9 of 50 4. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.1.rezistenţa la foc a materialelor utilizate va fi evaluată conform normelor specifice. Din această cauză personalul propriu şi populaţia din vecinătate trebuie protejată.

soluţia fiind preparată într-un recipient închis de unde poate fi adusă gravitaţional. 4. 2. în timp. Intensitatea de stropire va fi reglată din cei doi parametri . care se pot asimila tipurilor nr. soluţia se diluează şi se pompează în conducte aşezate pe tavanul construcţiei.28. datorate evaporării. Page 10 of 50 Acestea vor fi reglate. Când scăparea de clor este periculoasă. 1 ppm dacă gospodăria de clor este aproape de spaţii locuite. la concentraţia de 3 ppm în interior şi 1 ppm în exterior. la limită. 30 m pentru drumuri publice. în partea de jos a încăperilor. Bazinul. pe pereţi. 4. în max.. în partea opusă a acestora. este posibilă reducerea acesteia. decuplează recipientul şi îl scufundă in bazinul cu soluţie de lapte de var (1 .8 kg sare) prin neutralizare. pentru atenţionare. Controlul epuizării soluţiei se face verificând concentraţia în sare: CI2 + 2 NaOH → CINa + ClONa + H2O (un kg clor produce 0. Pentru siguranţă. min. vor avea conexiuni speciale. cu câteva butelii de clor. pentru punerea în funcţiune a mijloacelor de combatere. Când concentraţia de clor în aerul evacuat este suportabilă (max.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.20%). în minim 1. Aceasta înseamnă că. Aerul spălat. Vor fi prevăzute ventilatoare robuste. rezistente la coroziune. Procedura va fi detaliată în regulamentul de funcţionare şi exersată de operatori. (Păstrarea soluţiei în bazin deschis conduce. Soluţia epuizată se poate folosi (are o mare cantitate de NaOCI -bun dezinfectant) sau se poate evacua prin pompare într-un bazin de stocare sau canalizare (nu se va evacua imediat amonte de staţia de epurare). la evaporarea apei). luminoasă etc. Când scăparea de clor este importantă iar riscul pentru zonele învecinate este ridicat (aceasta rezultând din studiul de impact) se poate realiza un turn de neutralizare. 4. Eventualele pierderi. se vor compensa periodic. Recipientul se scufundă (nu se aruncă) cu buşonul de lucru închis şi va fi acoperit cu soluţie. Viteza aerului în goluri cea. Când scăparea de clor este importantă. pentru un recipient de 1000 kg va fi nevoie de cca.30.) iar la staţiile de tratare care au un sistem dispecer.27. Volumul de soluţie necesar (cu concentraţia dată) se va calcula considerând.chm::/n. recipientul pentru combaterea scăpărilor de clor se va amplasa în interior. 1000 kg sodă. 1 ppm) vor funcţiona numai ventilatoarele. prin dispersie..1. Ventilarea mecanică se va face cu ventilatoare montate.2%) sau soluţie de sodă caustică (10% .. în simetrie respectiv.25. Acestea vor fi protejate contra umezelii (ploaie în interior/exterior). 10/1/2007 . prevăzut cu instalaţie de ploaie artificială cu soluţie neutralizantă. 5 minute. spaţii de lucru şi 100 m faţă de clădiri publice). cca. în depozit intră în funcţiune instalaţia de pulverizare (realizare a unei ploi artificiale) a unei soluţii neutralizante (de obicei sodă caustică şi hiposulfit de sodiu. plin cu soluţie (60 kg sodă. vor trebui respectate distanţele minime cerute de Normativul ISCIR C5-98 (spre ex.1. 10 m/s. depozit. va avea concentraţia admisă de clor (max. Funcţie de tipul capetelor de dispersie şi forma reală a instalaţiei se calculează pompa şi sistemul de conducte. În caz de nevoie.26. Bazinul poate fi ţinut uscat. sau mai mult dacă. Soluţia ajunsă pe podea va fi drenată spre bazinul din hală de unde se recirculă până la epuizare. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. sau în soluţie 20%.1. Golul pentru ventilaţie se prevede la maxim 20 cm. Na2SO3). automat sau comandat. Detectoarele vor avea sisteme adecvate de atenţionare (sonoră. că recipientul este plin şi că pentru neutralizarea unui kg de clor este necesară cantitatea de 1. de la pardoseală. Reactivii de neutralizare se ţin preparaţi în soluţie concentrată.1. Aerul scos de ventilatoare din spaţiile afectate este trimis într-un turn închis. acoperit cu grătar de lemn va fi. 4. la doze mai mici până la limita spaţiului protejat). 4. Trebuie reţinut că un kg clor lichid produce 315 I clor gazos. Pentru a avea o siguranţă sporită şi posibilităţi de lucru în instalaţie. în spaţii adiacente depozitului. pe termen lung. personalul protejat cu mască contra clorului sau cu mască de oxigen . 1-2 reprezentate în figura nr.1. 4. Pentru instalaţiile mici. 5 m3 soluţie.debit de soluţie şi concentraţia soluţiei. Capacitatea ventilatoarelor va fi de 10-20 ori schimburi orare (înlocuiri orare a volumul ventilabil). evacuat prin coşul turnului.29..minim 2 oameni. cel puţin 50 cm peste generatoarea superioară. în bazin.12 kg sodă.5 m3 de apă). încontinuu.1.

Dezinfectarea apei cu hipoclorit de sodiu (NaOCI) 4. de eficienţa acesteia depinde cantitatea de clor consumată şi dozată. 1 bar decât orice valoare a presiunii din conducta aflată în exploatare curentă. conţine circa 12. . Pentru a avea un rezultat bun (eficienţă de reţinere a clorului de cea.35.la capătul şicanei cu raportul L / b = 10 : 1 şi grosimea stratului de apă de H / b < 1. pierderea de sarcină prin amestecator va fi precizată de fabricant. aerare care poate produce pierderea. Este necesar ca în zona de introducere şi în aval de aceasta. NaOCI este aprovizionat şi depozitat în recipienţi din plastic. conducta să fie protejată contra efectului coroziv al HCI.1. 50 %). pentru sistemele de alimentare cu apă aferente colectivităţilor mici mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Pentru a avea o bună eficienţă trebuie să fie asigurate: . închişi ermetic. Este mult mai economic să se protejeze iniţial armătura decât să se repare ulterior. din soluţia de clor. Când apa intră în rezervor de la înălţime mare trebuie prevăzut un sistem de disipare a jetului de apă pentru evitarea aerării puternice la impactul jetului de apă cu apa din rezervor.31. Un sistem mai performant. în rezervoare.1.. cel puţin acoperişul să aibă o acoperire a armăturii mai mare decât cea normală. 3. respectiv mai mare cu min. reglat pentru doza necesară asigurării concentraţiei de Cli. pe o distanţă de min 20 m. 3.fig.5.2. Clorul “scăpat" din instalaţia de dezinfectare poate fi foarte greu controlat şi poate produce mari dificultăţi mediului şi populaţiei din zonă. 30 min.1..2. Introducerea corectă a clorului în apa de tratat este importantă deoarece. Soluţia tehnică de NaOCI.chm::/n. Instalaţia de dozare şi consum este alcătuită dintr-un recipient conţinând NaOCI pentru consum din care aspiră o pompă dozatoare care preia debitul necesar. Dimensiunea amestecătorului va fi dată de fabricant. aceste spaţii urinând a fi incluse în zona de protecţie sanitară (împrejmuită şi păzită). 10/1/2007 . introducerea se va face în următoarele condiţii: . rapid şi complet al apei de clor cu apa de tratat. a unei cantităţi din clorul dizolvat introdus. Dezinfectarea apei cu NaOCI se va adopta. .întotdeauna. Se practică mai ales sistemul de clorare în spaţiu liber (la presiune atmosferică). Clorul degajat cu condensul de pe tavan produce HCI cu efect de corodare a armăturii.. cu precădere. Page 11 of 50 se interzic construcţii ulterioare în zonă.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. . 4. prin degajare. Amestecul este rapid. STAS 918).34. în locul ejectorului se poate prevedea un amestecator static adecvat. 4.evitarea barbotării apei în perioada de „reacţie" a clorului în apă (adică perioada de inactivare a agenţilor patogeni).1. Introducerea clorului în apă 4.. 4. Apa pentru prepararea soluţiei de clor este luată din aducţiune (sau din altă sursă) şi este pompată prin hidroejector care dizolvă clorul în apă fiind introdusă (reintrodusă) în aducţiune la o presiune mai mare decât cea din exploatare. 4. este introducerea în conducta de aducţiune . dar ceva mai complicat.NaOCI.la un pH al apei sub valoarea 8.1. în apa de tratat.33. pierderea de clor zero.un amestec energic. 4.32. . La sistemul prezentat în figura nr. Pentru construcţia de beton în care se produce reacţia clorului se va evalua oportunitatea ca.5 % CI activ şi are valoarea pH =11 (cf.1.într-o apă limpede cu turbiditatea < 1 NTU. Una din soluţiile tehnice practicate pentru dezinfectarea apei este cea cu utilizarea hipocloritului de sodiu . De asemenea. la partea de jos a recipientului (rezervorului) de apă pentru a se asigura un timp de contact de min.

cu pompe dozatoare sau cu mijloace simple de tip vas Mariotte .4.camera pentru personalul de exploatare. 4. Este bine ca umplerea vasului să se facă la 8. funcţie de mărimea debitului tratat.Principalii parametri de dimensionare tehnologică a construcţiilor şi instalaţiilor pentru dezinfectare cu NaOCI. Se poate doza din vasul de dizolvare (care va trebui să fie etanş) sau dintr-un vas ajutător cu rol de dozator.2. 4. 4.doza de clor activ (g/m3). Camera va avea instalaţii de ventilare mecanică.. utilizând NaOCI va fi încălzită pe timpul iernii.valoare care corespunde concentraţiei de clor activi soluţia de NaOCI (12.6).. Condiţiile de amestec şi reacţie vor fi adoptate similar ca la clor.spaţiul de depozitare care adăposteşte recipienţii din plastic cu NaOCI . Cantitatea de reactiv necesar. d = diametrul orificiului de plecare (m).2. . Page 12 of 50 (comune şi sate) dar şi pentru aglomerări umane mai mari. Q . Incinta staţiei de clorare. 4 . în condiţiile unor măsuri minime de siguranţă nefiind necesar controlul clorului scăpat în unele ţări Europene.2.. D . sub 50 l/s .spaţii funcţionale în care se află pompele dozatoare şi recipienţii de consum.debitul de apă tratată cu NaOCI (m'/h). în proporţii volumetrice) şi apoi se dozează.2.fig. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.. Se adaugă apa până la diluţia cerută (se poate lucra discontinuu. 12 sau 24 ore prin corelare cu accesibilitatea şi mărimea instalaţiei. Camera va avea instalaţii de ventilare mecanica. Consumul orar de NaOCI ce va fi introdus în apa de tratat se calculează cu formula: unde: q . deoarece este o soluţie simplă fără riscuri în exploatare. 10/1/2007 . în acest caz se poate pompa discontinuu soluţia din recipientul cu NaOCI în vasul de diluţie (care trebuie să aibă un capac de închidere).4-0. se poate practica diluarea soluţiei de bază astfel ca eroarea de dozare să fie mică.debit de apă.soluţie.125 .3. Soluţia va ajunge într-o secţiune cu curgere cu nivel liber.5%).consumul orar de NaOCI (Kg/h). Dimensiunea spaţiilor componente ale staţiei de dezinfectare cu NaOCI va fi stabilită prin proiect. Pentru instalaţii mici. Incinta staţiei de clorare cu NaOCI va fi organizată pentru a cuprinde: . 0.chm::/n. h = distanţa între axul orificiului şi capătul liber al tubului (m): q = debitul soluţiei de clor (l/s). . pentru un debit de primenire a volumului în timp de o oră.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. unde: µ = coeficient de debit (= 0. precum Cehia şi Slovacia 70-80 % din totalul instalaţiilor de dezinfectare sunt cu utilizarea NaOCI.

unde: C.2. q (NaOCI) .1.7. vor fi aşezaţi pe un rând şi cu spaţii de circulaţie de min. Dezinfectarea apei cu clorură de var -Ca(OCl)2 4.. 10/1/2007 . T .3.capacitatea unui recipient cu NaOCI (kg). Diferenţele constau în modul de prezentare al reactivilor.chm::/n.. .3. manevrabile manual (fără a produce antrenarea prafului în aer). Dimensionarea depozitului de NaOCI. Este util ca să existe un recipient gol. 4. livrat în butoaie închise.3. 80 cm.cantitatea de reactiv este mai mică. Cantitatea depozitată –Cd-NaOCI va fi: Cd =24 x C x T. Numărul de recipienţi din depozit: unde: Nr . rezistentă la solicitările normate conform normativelor în vigoare .35 %. depozitul de reactivi. Cd. cu pantă spre o başă ce poate colecta conţinutul unui recipient spart şi al soluţiei de neutralizare.2.cantitatea de NaOCI.2. 1 g/l. În acest caz amestecul şi reacţia se pot face în spaţii deschise (tip rezervor) sau închise (tip conductă) .kg/h. într-un vas închis.este necesară o dizolvare prealabilă. 4. cu fund conic pentru colectarea eventualelor depuneri.perioada de stocare (zile).la fel ca la clorul gazos. Clădirea va avea o bună protecţie termică. Construcţia va fi definitivă. 4. necesară în depozit.6. Dezinfectarea apei cu clorură de var este similară cu soluţia dezinfectării cu hipoclorit de sodiu. diluarea şi dozarea automată a soluţiei. Introducerea soluţiei de hipoclorit de sodiu în apă se va face după aceleaşi reguli şi procedee ca Ia folosirea clorului gazos. Pentru instalaţii mai mari se poate folosi un echipament de dozare automată. în care să se recupereze cea mai mare parte a hipocloritului risipit.. Cr .5.. Ca(OCI)2 fiind un reactiv solid (granule sau pulbere). Pardoseala va fi realizată din materiale antiacide. Starea solidă presupune două elemente suplimentare: ... Ca (OCI)2 trebuie păstrat în mediu uscat pentru a nu se degrada. echipament care asigură dizolvarea. deoarece concentraţia în clor este mare-30. soluţia preparată are concentraţie de cea.recipienţii vor fi manevraţi manual. Toată operaţiunea se va face cu sistemul de ventilaţie în funcţiune şi cu echipamentul de protecţie. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. 4. 4. Page 13 of 50 4.3.numărul de recipienţi cu NaOCI.2. fiind calculat să asigure o perioadă de consum de cel puţin 30 zile . liber.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.consumul orar de NaOCI.3.

clor echivalent.7 g . HCI în această formă fiind de natura unui deşeu industrial. clorului gazos sau doritului de sodiu se alege una din cele două variante având în vedere că : .Acidul clorhidric poate fi folosit la două nivele de concentraţii standard. în două variante: . posibilităţile de aprovizionare şi depozitare a acidului clorhidric. la o concentraţie de 300 g NaCIO /l şi 47.. stoechiometric. 10/1/2007 .se dozează în cantităţi de cea.3.Depozitul va fi încălzit şi ventilat (1 volum încăpere/oră). şi HCI sunt necesare 1. Funcţie de debitul apei de dezinfectat. Page 14 of 50 4. având puterea totală de oxidare de 629. produsă în instalaţie.Clorul gazos ar putea fi procurat mai greu.4. Cantitatea de CIO2.clor echivalent). cu echipamente automate.. Butoaiele vor fi manevrate manual . (Deci. Volume de HCI cu concentraţia de 32 %.32 %. Va fi dotat cu un cântar pentru 20 kg. Prepararea se face local.5 gCl2/l.5. în depozit trebuie să fie o umiditate redusă şi va fi strict controlată.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. oferta de echipamente. la care se cer măsuri deosebite la transport şi la manipulare. pentru cântărirea reactivului introdus. Dioxidul de clor a început să fie folosit în dezinfectarea apei din cauza a trei avantaje importante. 4.din clorit de sodiu şi clor gazos. . din NaCIO2 şi Cl2.2.4.din clorit de sodiu şi acid clorhidric. 1 I soluţie NaCIO2 are o puterea totală de oxidare de 13g .4.3. la concentraţia de circa 9 %.3. De aici rezultă cantităţile de clorit de sodiu. plus 6 volume de apă pentru diluare primară pentru a obţine un mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.În cazul particular al producerii CIO2.este un agent oxidant cu un efect germicid extrem de puternic având un spectru de acţiune foarte larg şi cu o remanentă în sistem mai mare ca a celorlalţi agenţi dezinfectanţi.55g Cl2.. conform reacţiei chimice de detaliu prezentate în anexa IV. Principalii parametri de dimensionare tehnologică a construcţiilor şi instalaţiilor pentru dezinfectare cu CIO2. şi el. anumite riscuri.risc redus de apariţie a produşilor secundari. Cu 1 litru de clorit de sodiu (NaClO2).5 I de apă clorată având 2 concentraţia de 3. Acesta prezintă.5 I de soluţie de CIO2.. se obţin 48. respectiv: z z la concentraţia industrială . . 4. .67 g de NaClO2.5 % sau 25 %. pentru producerea unui gram de CIO2 . 10 ori mai mici decât clorul gazos şi este un gaz extrem de reactiv. manipulare şi depozitare.1. se calculează.4.chm::/n.Cloritul de sodiu poate fi utilizat în concentraţii de 7. respectiv: . . pentru lg ClO2 sunt necesare 0. La instalaţii mai mari se pot prevedea detectoare de clor cu alarmare locală sau la distanţă. date fiind unele riscuri la transport. 4. 4.4. . fiind şi mai scump. Dezinfectarea apei cu dioxid de clor (CIO2) 4. HCI sau CI2 necesare. În cazul particular al producerii ClO2 din NaClO2. deci mai ieftin şi cu mult mai puţine riscuri la transport.

Astfel. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. (dacă este necesară) . calculat teoretic) x 100. 10/1/2007 . se utilizează NaCIO2 cu concentraţia de 7. producţia E.doza de CIO2 (mg/dm3).debitul de apă tratată (m3.apa de diluţie.25 mg/l (1/10.cantitatea de ciorit de sodiu . Necesarul orar de ClO2 Debitul de ClO2 care va fi introdus în apa de tratat se calculează cu formula: C = Q x D / 1000 ..65 obţine o soluţie de CIO . d . unde: E reprezintă cantitatea de C1O2.4.concentraţia doritului de sodiu . unde: 2 F = b x c/1.676 g CIO2/h.5 % şi HCI cu concentraţia de 9 %.chm::/n.l/h. De regulă. 2 2 cu 17 g/l. Q . La un litru de NaClO2...0.consumul orar de CIO2 (kg/h). sau: η = E/F. 2 Pentru instalaţiile de capacitate mică. Randamentul unui generator de CIO2 se exprimă cu formula: η = (ClO2 produs / CIO2.l/h. D = 0. 4. a generatorului va fi: E = d x a g CIO2/h termenii folosiţi având semnificaţia: a .4. cel puţin 0. Page 15 of 50 volum de NaClO .concentraţia CIO2 exprimată în g/l.. Valorile de mai sus sunt caracteristice instalaţiilor de mare capacitate pentru producerea CIO : 750-1500 g/h.( kg/h).NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. din doza de Cl2). b . efectiv produsă (g/h). c ../h): D . în condiţiile de mai sus se produc 125 g de CIO2.1/5. F reprezintă cantitatea de CIO teoretică (g/h) (necesară în procesul de dezinfectare). unde: C .1 . cu concentraţia de 25 % trebuie să-i corespundă.g/l.

4. Depozitul de clorit de sodiu va fi realizat în cameră separată. pentru fiecare situaţie. Exemplu pentru producerea ClO2.35 kg/h x 24 h x 30zile x 6 ml)/ 1000 = 5830 l 4. 50 kg sau mecanic la greutăţi mai mari).. pentru preparare din clorit şi acid clorhidric este dată în fig. respectiv: NaClO2 (25%).04Kg/l. Recipienţii pot înmagazina volume de 50-1000 l (ρ = 1220 g/l). ρ = 1. În cazul folosirii clorului pentru preparare.6. NaClO2.6.TIR. vor fi: HCI = 23. şi. H2O = 0. din . va fi: NaCIO2(25%) = (1.5 %).07 kg/l şi HCI (9 %). NaClO = 2 2 2 6 ml. Page 16 of 50 4. vor rezulta. vor fi respectate prevederile de la capitolul de folosire a clorului. Prepararea dioxidului de clor se face cu ajutorul unor echipamente specializate.chm::/n.4. 2 mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. rezultă NaClO2 (7.5.5400 mc/h. Spaţiul de depozitare a substanţelor pentru producerea CIO2 4. ochelari de protecţie şi îmbrăcăminte ignifugă. 10/1/2007 .. spaţiile necesare pentru depozitare. H O = 18. fie 2 cu CI2 fie cu HCI. Componentele intrate în reacţie.22kg/l şi HCI (32 %). ρ = 1.În cazul manipulării recipienţilor se vor avea în vedere: z z z evitarea contactului cu pielea şi ochii: se vor folosi mânuşi şi cizme din ncopren.6 ml Pentru o ritmicitate săptămânală.4.2. Organizarea instalaţiei.. utilizând doza de 0.25 mg/l CIO2 rezultând un necesar de 1. în recipienţi.4. recipienţii de clorit vor fi aşezaţi în ordine pentru uşurinţa manevrei (manuală dacă se livrează în greutate de max. Deoarece reactivul poate produce explozie manevra se va face cu mare atenţie. se va avea la îndemână o mască în eventualitatea producerii de CIO . din soluţii concentrate. Containerele având 1000 I se transportă cu autocamioane . . ρ = 1. 6. Spaţiul de depozitare şi preparare va fi realizat din materiale rezistente la coroziune. Cloritul de sodiu se livrează în soluţie apoasă. pentru producerea a 1 gram CIO2. acolo unde este cazul. 5 şi fig.4 ml.6ml. soluţia având concentraţia de 25-31 %. Mărimea spaţiului pentru amplasarea echipamentului de preparare şi dozare va ti adoptată după cerinţele date de furnizor.soluţii diluate. în funcţie de concentraţia HCI.1. pentru producerea a 1 gram CIO vor fi: HCI = 6ml. funcţie de furnizor. Temperatura în depozit va fi între 5 şi 40°C. Componenţele intrate in reacţie. NaClO2 = 23.6. 4.35 kg/h CIO2.4. Volumul de depozitare necesar pentru consumul pe o lună. Exemplu pentru producem! ClO2.7. respectiv doritul de sodiu combinat. furnizate la cerere..5 %) = 5350 I şi HCI = 5350 1 Funcţie de substanţele primare din care urmează a se prepara CIO . 16kg/l Calculul este condus pentru: Q . în aprovizionare. 4. respectiv NaCIO2 (7. ρ = 1.

Depozitul va fi ţinut uscat. ventilate şi nu vor avea surse de căldură.. .Măsuri de protecţie în cazul depozitării: z z z z în zonă nu trebuie să tle acizi. alte substanţe oxidante. din materiale corespunzătoare. Dimensiunile depozitului vor fi funcţie de necesarul de HCI.11. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. fig.12. Temperatura în depozit va fi între 5 şi 40° C. Dozarea în conductă se poate face cu asigurarea unei presiuni mai mari decât presiunea din conductă (min. Spaţiul de depozitare şi preparare va fi realizat din materiale rezistente Ia coroziune. 4.4. P. din materiale antiacide. Reactivul fiind produs în soluţie diluată se poate doza în spaţiu închis sau deschis. sigilaţi.. Depozitul de HCI va fi în cameră separată. dacă este necesar se vor prevedea echipamente de sucţiune a aerului viciat în locurile de lucru. 3.4.chm::/n. metale fin divizate. precum baze (alcalii) puternice. Sistemul de transport va fi sigur. Platforma de parcare va fi de tip incintă cu bordură. cauciucul natural şi sintetic.4.4. poliester bifenolic. Dozarea în spaţii deschise (tip rezervor) se face la fel ca la utilizarea clorului gazos.. 1 bar). Atenţie. substanţe combustibile şi surse de căldură. Depozitarea se va face în recipienţi stabili. În cazul depozitelor mari se va realiza un studiu de risc în ceea ce priveşte posibilităţile de explozie cu evaluarea consecinţelor posibile. 4. materialele acceptate sunt: sticla. la parter în recipienţi rezistenţi.10. cu pantă spre o başă (suficient de mare) unde se va face neutralizarea eventualelor pierderi de HCI. Page 17 of 50 z camerele trebuie ventilate. Depozitele vor fi. polietilena. În cazul folosirii clorului pentru preparare regulile de depozitare şi folosire sunt similare cu cele de Ia utilizarea clorului. Neutralizarea se poate face cu var sau sodă. capacitatea recipienţilor şi de ritmicitatea în aprovizionare. Atunci când acidul clorhidric se aduce cu cisterna vor fi prevăzute măsuri pentru protecţia instalaţiilor. nu va cuprinde substanţe incompatibile. precum oţel inox. cuprul şi aliajele sale. capacitatea recipienţilor şi de ritmicitatea în aprovizionare. Introducerea CIO.C. Pentru alte situaţii vor fi adoptate măsuri adecvate pentru evitarea degajării CIO2. în apa de tratat 4. la barbotare dioxidul de clor se degajă uşor din apă. poliesterii şi oţelul . HCI poate fi adus la utilizator în recipienţi de tip butoi sau cu cisterna. se vor evita materiale precum: oţel. la manevra de descărcare. gazos. Dimensiunile depozitului vor fi funcţie de necesarul de clorit de sodiu. construcţiilor şi oamenilor.9.. 10/1/2007 . Depozitarea va fi făcută la parter.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. 4. introduse în recipient.8. 15 min. Timpul de reacţie este de min. Controlul accesului în depozit va fi foarte strict. v.C. Transvazarea soluţiei din cisternă în recipienţii de stocare sau din aceştia în recipienţii de lucru se poate face prin pompare cu pompe mobile (pompe flux). P.. uscate.4.V. pentru evitarea accidentelor. 4.AISI 316 sau similar: depozitul trebuie ventilat.V.

se face doar în cazuri speciale. Page 18 of 50 Este nevoie de un amestec energic pentru a avea o bună difuzie a soluţiei în apă. 10/1/2007 . 4.3 ppm pentru 15 min. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. deoarece.2. Dimensiunile construcţiei (pentru echipamente sau pentru depozitare .amplasamentul să nu fie în apropierea unor instalaţii etc. Sunt două condiţii suplimentare de amplasare a construcţiei ozonatoarelor: . costurile de investiţie şi exploatare (consumul de energie electrică). studiul de impact va da distanţa de protecţie. robusteţea echipamentului. se va analiza în cadrul studiului de impact şi siguranţa în alimentarea cu energie electrică (necesitatea unei surse alternative). în cadrul prezentului normativ. de rolul efectiv al ozonului in tratare (numai dezinfectare sau şi oxidare..debitul de apă tratată cu ozon (m3/h). Dezinfectarea apei folosind ozonul Schema de preparare 4. 4. decolorare etc). De regulă..doza de ozon (mg/dm3). 4. sau alte materiale rezistente la acţiunea energică a acestuia.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. în cadrul normativului sunt prezentate instalaţiile cu producerea ozonului din aer atmosferic. 4. numai pentru dezinfectare.(kg/h) C . Funcţie de dispersia gazului şi de diluţie. De regulă se adaugă un reactiv „de marcaj" cu efect remanent.1.3.4. Conform reglementărilor specifice din Anglia este obligatorie verificarea periodică a conţinutului de CIO2. producătoare de compuşi ce pot ajunge în aerul supus ozonării care ar putea produce greutăţi în tratarea acestuia (praf mult.1 ppm/m şi 0.4.13.). Pentru instalaţii mari. fum. doza de ozon este de 1-5 mg/l.5. Se reaminteşte că ozonul nu are efect remanent.4. dacă suma celor trei componente depăşeşte 0. clorat şi dorit din apă.5.5. Din această cauză folosirea exclusivă a ozonului. Toate materialele din instalaţia în contact cu ozonul vor fi din oţel inox. Necesarul orar de ozon este dependent de mărimea debitului orar de apă şi de valoarea dozei de ozon: C = Q x D/1000 . Întrucât producerea ozonului se face utilizând o mare cantitate de energie electrică (uzual 15. 2 . 4. peste 500 l/s apă. Q . Neexistând alte asemenea prevederi în acest domeniu se consideră necesară adoptarea acesteia. teflon.ozonatorul să fie în apropierea fluxului tehnologic al apei de tratat astfel ca durata de transport între producere şi introducere în apă să fie cât mai mică (O fiind instabil). metan etc).30 kWh/kg Ozon) asigurarea sursei este esenţială.14.5. doza de CIO2 fiind foarte mică.consumul orar de ozon (kg/h).5. D . Producerea ozonului se face cu ajutorul unei linii tehnologice specializate (din aer sau oxigen lichid).. Alegerea tipului de instalaţie se va face funcţie de doza necesară. Măsurile de protecţie vor ţine seama de faptul că gazul este foarte toxic (admis 8 ore în spaţii cu 0.5 mg/l apa poate fi periculoasă pentru consum.. 4.în cazul folosirii O lichid) vor fi stabilite 2 după condiţionările date de furnizorul de echipamente..chm::/n..

05 ml Ozon/m3aer. La studiile de impact se va considera drept concentraţie limită acceptabilă.5. niciodată. conform prevederilor normativului ISCIR. 0.bazine de amestec cu dispersie mecanică.9. va fi prevăzută cu echipamente de automatizare date de furnizor şi de senzori pentru măsurarea cantităţii de ozon. dispersat în bule fine (cu φ < 1mm). În cazul producerii ozonului din oxigen lichid vor fi luate măsuri specifice pentru transportul. Toate bazinele sunt acoperite. în O 2.de regulă cca. Bazinul de amestec cu difuzorii poroşi .5.7. de la caz la caz. 10/1/2007 . fiind utilizate: .8 min. fiecare compartiment fiind cuplat la un sistem de evacuare a ozonului scăpat. pentru zona de contact (zonă cu ozon. 4. aceştia fiind rezistenţi la efectul coroziv al O .5. . După experienţa celor ce utilizează asemenea soluţii se vor lua în considerare: . depozitarea şi folosirea acestuia. Bazinele sunt închise etanş. Ozonul se introduce prin difuzori poroşi din ceramică.02 ml Ozon/m3 aer. zonă în care activitatea nu este stânjenită) o concentraţie de max. 5. în mediu este de 0. 10% din cantitatea de ozon intrată în procesul de tratare se pierde (iese din flux) acesta trebuind să fie captat şi distrus (ardere la 35O°C). 8. concentraţia în ozon remanent este mai mare de 0.. astfel ca să se poată asigura o intensitate de „aerare" de cea. Cantitatea admisă. întrucât este posibil ca. 4. Ozonul începe să fie toxic la o expunere mai mare de 0.8 buc/m2 de bazin.1 ml/m3 de aer la o durată de expunere de 8 ore. compartimentată în 23 camere (pot fi şi mai multe dar experienţa a arătat că 2-3 sunt suficiente). înălţimea menţionată are un efect favorabil în dizolvarea O3. . şi de circa 1 minut in celelalte. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. prin sisteme reglabile.5. Page 19 of 50 4. 7 este o construcţie înaltă. Există şi sisteme la care acesta poate fi recuperat şi refolosit (prin repompare) dar instalaţia se complică.durate de amestec şi reacţie de 5 .. pe fluxul tehnologic şi în spaţiile vecine.. fig. pentru clor. Introducerea ozonului in apă 4. prin prescripţiile ISCIR.bazine de amestec cu difuzori poroşi.fig.7. Toată instalaţia. proporţia de aer ozonat să fie diferită. .. De regulă ozonul este introdus prin dispersia acestuia în masa de apă.5. Ozonul este perceput în aer la concentraţia de 0. permanent. 7.4 mg/l..8. .. densitatea de plantare poate fi de 4.5.randamentul de oxidare (respectiv efectul germicid) se consideră bun dacă. După 3 mărimea discului difuzorului.05 ppm. până în momentul în care O3 începe să fie destabilizat. mai mică de 2 minute. Ozonul este introdus la partea de jos a compartimentelor. Până la stabilirea unor distanţe specifice de protecţie pot fi adoptate distanţele cerute. fig. prin asigurarea unui timp de parcurs optim situat între momentul concentraţiei maxime în O3.timpul de retenţie în primul bazin poate fi de circa 2 min..NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.. Forma bazinului va asigura un amestec fără zone moarte.5 m.6.chm::/n. 4.5 l/s m2 -aer ozonat. durata de amestec nu va fi.. 0. punctual. după 4 minute de contact cu apa.

Instalaţia este realizată din oţel inox.temperatura apei de tratat.5. Pentru asigurarea timpului se poate modifica viteza apei. 8.un ansamblu de circuite în paralel cu o unitate de rezervă.chm::/n.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. 5 sec..5 . aşezate în paralel.fig. pentru microorganismele ce vor fi inactivate.tipul microorganismelor de distrus.s/cm2.modul de aşezare a lămpilor în masa de apă.4.1.6. Page 20 of 50 4. .6. Forma şi dimensiunile bazinelor. Parametrii care influenţează eficacitatea globală a unui sistem UV sunt: . minim.6. În cazul unei disponibilităţi a firmei furnizoare şi pentru instalaţii ce funcţionează cu nivel liber se poate realiza un aranjament al tuburilor pentru a avea o eficienţă maximă . Dezinfectarea cu radiaţie U. 4. 4... conform fig. În cazul dezinfectării sub presiune (dacă tuburile suportă presiune de lucru) se realizează linii în paralel.un sistem de înlocuire rapidă a lămpilor. Aşezarea în paralel . obligatoriu.vor fi date de tipul de echipament folosit. Intensitatea minimă de lucru 140 µW. esenţial determinată de limpezimea apei (transparenţă şi culoare). în mod normal.un sistem de compensare pe timp scurt a efectului dezinfectare prin utilizarea unui agent dezinfectant cu remanenţâ. . Problema siguranţei în funcţionare (un sistem de rezervă care) va fi stabilită după analiza ofertelor de echipamente. Durata de parcurgere a apei prin „grătarul" de lămpi este de 0. O altă soluţie posibilă de dispersie a O. Caracteristic sistemului este faptul că producerea şi utilizarea agentului de dezinfectare se face în acelaşi spaţiu.gradul de dezinfectare solicitat. cu utilizarea turbinelor. În acest caz se va recurge la soluţia filtrării ulterioare prin filtru cu CAG. .un circuit de rezervă cu capacitate 100 %. 4.. Pot fi gândite: . 9.3. este favorabilă când sarcina echipamentului este mică (încărcare mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. spaţiu care trebuie să fie convenabil aşezat în flux.timpul de contact.. 4..6. Studiul tehnologic prealabil de alegere a soluţiei de dezinfectare a apei cu ozon trebuie să aprecieze şi riscul producerii de subproduşi (bromaţi) peste limita normată.4 ori şi posibilitatea izolării fiecărei linii. Totodată trebuie gândit ca să poată fi schimbate lămpile fără scoaterea totală din circuit. Schema tehnologică va ţine seamă de acest lucru.transmitanţa radiaţiilor U. 4. în apă este cea mecanică. . 10/1/2007 . .11. .a şi b.V.10.V. şi accesibil pentru control. .6..debitul de apă şi variaţia lui.6.5.5. .. 4. 4.2. serie sau mixte cu o dirijare a debitului de 2. . Dacă acest lucru nu este imediat dar este posibil în perspectivă se va ţine seama de definitivarea schemei tehnologice şi alcătuirea staţiei de tratare..

. refacerea şi protecţia mediului. în acest canal pot fi introduse baterii mobile de lămpi. 10 privind calitatea în construcţii şi prevederilor regulamentelor legiferate prin H.7.100 cm). De asemenea este esenţial să fie analizată şi soluţionată asigurarea unei surse de rezervă pentru energia electrică. prin selectarea criteriilor de performanţă explicitate în tabelele nr. La realizarea construcţiilor se vor folosi produse. 10.6. . pentru cele în contact cu apa potabilă. pentru fiecare categorie de obiecte sau lucrări ale obiectivului de investiţie.igiena. 20 cm/s. după caz.izolaţia termică. curăţire..8.fig. 10/1/2007 . Cea mai mare atenţie va fi dată lămpilor ce funcţionează cu energie electrică şi sunt aşezate în apă.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. baterii care pot fi scoase pentru control. în conformitate cu prevederile „Normativului Cadru privind detalierea conţinutului stabilite prin Legea nr. 766/1997.. Măsurile de siguranţă şi protecţia muncii în folosirea sistemului „UV" sunt cele date de ofertant. Materialele utilizate la realizarea construcţiilor vor fi numai din categoria celor certificate pentru a asigura nivelul de calitate corespunzător cerinţelor şi avizate sanitar. .6. Pentru o durată mai mare de contact. 3 din normativul menţionat. în vederea protecţiei mediului (sunt lămpi pe bază de mercur). Aceste cerinţe vor fi materializate. precum şi unele produse noi pentru care este necesară existenţa agrementelor tehnice. în care se face amenajarea „canalului" din tablă de oţel inox. hidrofugă şi economia de energie. sănătatea oamenilor. Durata de lucru este egală cu durata de parcurgere a apei pe lungimea lămpii (de obicei 80. 4. funcţie de specificul obiectelor.. tuturor cerinţelor de calitate ce se vor prezenta.6. Cu ajutorul furnizorului de lămpi (durata de viaţă este de cea. După experienţa americană sunt necesare trei sisteme de lămpi pe fluxul apei.protecţia împotriva zgomotului.10/1995 Construcţiile şi instalaţiile pentru dezinfectarea apei se vor proiecta şi executa pentru a se asigura realizarea şi menţinere cerinţelor fundamentale formulate prin Legea nr. reglementare elaborată de ÎNCERC. nr. . menţinută curată. 11.siguranţa la foc. Page 21 of 50 bacteriologică redusă).. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. la viteze mai mari se poate dezvolta o linie mixtă.rezistenţa şi stabilitatea.. Din punct de vedere al proiectării şi realizării calitative a construcţiilor şi instalaţiilor de dezinfectare se va asigura realizarea şi menţinerea următoarelor cerinţe: . secvenţial. înlocuire lămpi . un an) se va găsi o soluţie pentru depozitarea / refolosirea lămpilor arse etc.G. . Cerinţele de calitate formulate mai sus vor fi analizate şi considerate selectiv. aplicate. CONDIŢII MINIME DE CALITATE PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR DE DEZINFECTARE A APEI ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE LEGII NR.. fig. Pentru dezinfectarea în sistem cu nivel liber trebuie realizată o cameră specială. procedee şi echipamente tradiţionale. 2 şi nr. 4. 10/1995".chm::/n. [top] 5.siguranţa în exploatare.6. 4. fapt ce conduce la o viteză de max.

în regim static şi dinamic. conform datelor de la furnizori.betoane şi mortare de ciment . .betoane . .încercări pe betoane.normativul P 100 .Codul de practică (C140).1. dinamice şi seismice . a betonului STAS 5585. beton armat şi beton armat precomprimat . Page 22 of 50 Se va ţine seama de importanţa dublă pe care o are gospodăria de agenţi pentru dezinfectare: . Proiectele vor fi verificate suplimentar de către verificatori specialişti atestaţi în ceea ce priveşte structura constructivă. . conform studiilor de teren. Tipul şi frecvenţa verificărilor materialelor şi betoanelor STAS 1 799.STAS 13380.Determinarea modulului de elasticitate static. . mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. 5.zona seismică de calcul -Ks şi Ts (STAS11100/1). .măsuri privind protecţia la „lovitura de berbec". .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. .construcţii de beton. beton armat şi beton precomprimat.. .încărcări date de vânt STAS 10101/20. .normativul C 56-85. agrementate. Determinarea rezistenţei la îngheţ STAS 3518 şi verificarea impermeabilităţii la apă STAS 3519.1.sarcini date de utilaje..STAS 6054.executarea lucrărilor din beton precomprimat Normativ C 21-85 INCERC.chm::/n..determinarea adâncimii de penetrare a ionilor de clor pe elemente de construcţii (rezervoare) . . Rezistenţa şi stabilitatea la sarcini statice. inundaţii etc). inclusiv în perioadele de criză.1. ipotezele de calcul şi calculele efectuate. fontă ductilă.executarea lucrărilor de beton. .asigură calitatea apei furnizate. fontă. Se vor asigura luându-se în considerare toate elementele privind sau rezultând din: . .încărcări date de temperatura exterioară STAS 10101/23 şi STAS 1OIO1/23A: .încărcări date de zăpadă STAS 10101/2. 10/1/2007 .încercări pe betoane . .adâncimea de îngheţ . . în execuţie se vor folosi numai materiale cu calitate certificată.poate deveni o sursă de ameninţare pentru mediu şi populaţie în caz de avarie. polietilenă) cu STAS-urile respective pentru creşterea rezistenţei la sarcinile statice şi dinamice. la compresiune.îmbinarea materialului tubular (ţevi oţel. Condiţii tehnice şi criterii de performanţă pentru asigurarea cerinţelor de calitate 5. respectarea actelor normative în vigoare. . .Proiectarea antiseismică.principii generale de proiectare pentru construcţii din regiuni seismice STAS 9165. . mai ales la solicitări deosebite (cutremur.natura terenului..

.urmărirea comportării terenului în jurul construcţiilor etc .1. Se mai menţionează că.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. 10/1/2007 . în conformitate cu prevederile Legii nr.Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii Factorii de risc ce trebuie eliminaţi pot fi: z z z z z pericolul de electrocutare (cu deosebire în cazul instalaţiilor de producere a ozonului). la execuţia lucrărilor. în caz de dezastru. Page 23 of 50 Elementele de siguranţă. pericolul de explozie. 5. împiedicarea sau coliziunea cu obiecte sau utilaje. contactul cu elemente de instalaţii. construcţiile se vor urmări pe toată durata existenţă. în baza unui ansamblu de activităţi privind: . contaminare şi otrăvire. asemenea construcţii au nevoie de o siguranţă sporită. privind calitatea în construcţii şi actelor normative adiacente acestei legi.Siguranţa desfăşurării procesului tehnologic În exploatare..chm::/n. În ceea ce priveşte siguranţa în exploatare a echipamentel şi utilajelor mecanice. a unui program riguros de urmărire a calităţii execuţiei lucrărilor. asigurarea unor spaţii de circulaţie pentru lucru şi evacuare care să asigure o bună exploatare pentru o lungă perioadă de timp. se vor avea în vedere următoarele criterii principale: . a personalului de supraveghere a beneficiarului cât şi a proiectantului.. oţel zincat. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. mai ales atunci când se folosesc clorul sau ozonul. este stringent necesară ca alternativă la situaţia în care avarierea acestor construcţii ar produce o accentuare dramatică a efectului deja creat de calamitatea respectivă. şi cu verificări minuţioase la nivelul fazelor determinante a lucrărilor. vopsele şi protecţii rezistente la agenţi agresivi). care cuprinde: .2. riscul de accidentare sau cădere de la un nivel superior sau în bazine. se vor impune restricţii de staţionare a personalului acolo unde se impune. calitativ bune. . asigurarea din afară a controlului iluminatului din interiorul gospodăriei de reactivi. .Siguranţa efectuării operaţiilor tehnologice .examinarea directă. 10. continuu. Măsurile prevăzute în proiecte se vor conjuga cu cele efectiv nominalizate în instrucţiunile de exploatare la intrarea în funcţiune.. cu participarea efectivă a inspecţiei de stat în construcţii. teflon. Siguranţa în exploatare Siguranţa în exploatare se asigură încă din faza de proiectare. asigurarea unei ape.Siguranţa circulaţiei pietonale în sensul inexistenţei factorilor care să faciliteze: z z z z z alunecarea.măsurarea tasărilor la construcţii. deoarece.soluţiile tehnologice adoptate: .Siguranţa privind efracţia . aceasta este asigurată printr-un complex măsuri. astfel menţionate vor fi garantate şi ca urmare a punerii în practică. Astfel. .investigarea cu mijloace de observaţie şi măsurări specifice . intoxicare.alegerea echipamentelor de mare fiabilitate şi din materiale rezistente la mediile în care se montează (oţel inox. ..

aprobată cu Ordinul ministrului de Interne nr. .preîntâmpinarea propagării incendiilor ţinând cont de: z z z z degajările de fum. evacuare şi intervenţie. D. Metodologia privind elaborarea scenariilor de siguranţă la foc. limitarea pierderilor de bunuri. vizând: z z z concentraţia de substanţe poluante (criteriul D. etanşeitate la fum şi flăcări. . Pentru realizarea lor. Siguranţa la foc Pentru toate construcţiile se vor avea în vedere prevederile Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor..NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.chm::/n.1. propagarea fumului şi flăcărilor. din tabelul nr.Igiena aerului. în documentaţiile tehnice de proiectare a istrucţiilor şi instalaţiilor pentru tratarea apei se vor stabili criteriile performanţă privind cerinţa de calitate siguranţa la foc. 3.comportarea la foc. sănătatea oamenilor.l nr. 5.) . tehnologice şi constructive care conferă construcţiei o performanţă maximă în asigurarea unei securităţi depline privind: . 10/1995.1.1. .3. 10/1/2007 . gaze fierbinţi şi produse nocive.rezistenţa la foc. rezistenţa faţadelor şi acoperişurilor la propagarea focului la un asemenea nivel. aprobate cu O. 1.Igiena higrotermicâ a mediului interior . limitarea şi stingerea incendiului. precum şi a nivelurilor de performanţă 'ăzute de reglementările specifice.4.. preîntâmpinarea propagării incendiului.Igiena apei (vezi pct. 84/2001. Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor... factorii determinare a acestora. din Normativul cadru privind detalierea conţinutului cerinfelor stabilite prin Legea nr.Igiena acustică a mediului interior mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Pereţii şi acoperişul vor fi realizaţi din materiale incombustibile.2. Se vor avea în vedere toate particularităţile tehnice. numărul minim al schimburilor de aer proaspăt pentru diverse încăperi. Igiena.stabilitatea la foc. refacerea şi protecţia mediului Această cerinţă se întemeiază pe soluţionarea problemelor în baza următoarelor criterii: .M.căile de acces. pentru eliminarea riscului de incendiu. .protecţia şi evacuarea utilizatorilor. 775/1988. concentraţia în oxigen. protejarea bunurilor periclitate. protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin. Page 24 of 50 5.Însorirea .Iluminatul . cu rezistenţa la foc de minim 2-3 ore. astfel încât să se poată asigura evacuarea recipienţilor periculoşi în spaţii sigure. Soluţiile tehnice şi măsurile ce se vor prevedea în documentaţiile de execuţie vor avea în vedere asigurarea următoarelor cerinţe (condiţii tehnice de performanţă): . .

De asemenea.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. .asigurarea dotării materiale pentru combaterea scăpărilor de reactiv.Calitatea finisajelor .Igiena evacuării deşeurilor şi a gunoaielor . nivelul de zgomot va fi sub cel normat. păstrate în permanentă stare de funcţionare. Rezistenţa la permeabilitate la aer . 5. De asemenea. Asigurarea omogeneităţii şi continuităţii termoizolaţiei..privind economia de energie: z Este necesară contorizarea consumurilor de energie.instalarea de detectori de avertizare cu semnalizare locală şi la dispeceratul staţiei.5. la un nivel de calitate corespunzător se vor folosi numai reactivi avizaţi de Ministerul Sănătăţii. Controlul periodic de sănătate al personalului din incinta staţiei de dezinfectare.Ra. cât şi a zonelor limitrofe sau adiacente mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.instruire specifică pentru restul personalului din staţia de tratare. .instruirea de specialitate pentru tot personalul operativ şi pentru personalul de conducere. hidrofugă şi economia de energie Principalele componente convergente pe acest criteriu ce trebuie soluţionate prin proiect sunt: . 10/1/2007 . Page 25 of 50 .chm::/n. de orice fel.pentru izolarea termică: z z z z z Coeficientul global de izolare termică G. .asigurarea de măşti de protecţie adecvate reactivului şi dimăşti de intervenţie autonome.pentru izolarea hidrofugă: z z z Etanşeitatea la apa de ploaie.. Protecţia împotriva zgomotului Această cerinţă implică atât protecţia personalului de exploatare. .1.1. Pentru asigurarea apei. Izolaţia termică. .Igiena evacuării apelor uzate şi a dejecţiilor . Evitarea apariţiei condensului. orice fel de reziduu sau deşeu rezultat din procesarea agentului dezinfectant va fi prelucrat local sau stocat şi transportat în locur speciale unde se vor aplica tratamente specifice pentru reducere gradului de nocivitate până la compatibilizarea cu reglementările în vigoare referitoare la depozitare sau evacuarea în diverşi receptori. Tehnologia care procesează apa nu va permite emisia de nocivităţi în aer de natura pulberilor poluante.Protecţia mediului exterior Pentru protecţia personalului de exploatare este necesară: . Etanşeitatea la ape subterane. Abaterea maximă a temperaturii normale de exploatare.6. 5. Etanşeitatea la zăpadă... .

MĂSURI P. instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor-D.3. ca o dezinfectare preventivă (preoxidare = preclorare.G. cloraţi sau bromaţi). iar dacă. Regulile generale după care va trebui să funcţioneze treapta de dezinfectare sunt: a) Reactivul trebuie introdus acolo unde are eficienţă maximă.-003". aprobate prin ordinul M. Calitatea apei din reţea nu trebuie să se înrăutăţească din cauza reactivului de dezinfectare. biofilmul ce se poate produce pe peretele interior al conductelor să fie inactivat pentru a nu permite redezvoltarea mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.. monocloramina. Pot fi folosiţi agenţi oxidanţi fără efect remanent. Dezinfectarea apei este ultima treaptă de tratare şi. Pentru că această treaptă are un impact major asupra sănătăţii omului i se va acorda. lungimea şi modul de funcţionare al reţelei de distribuţie).P. [top] ANEXA I. necesar a fi prezentate în mod unitar. în unele cazuri. Treapta 2: totdeauna pe apa limpezită. Sunt folosiţi. 100/2002Anexa nr. golirea accidentală sau comandată trebuie urmată de măsuri de spălare adecvată. AI. dioxidul de CI. de regulă. (în general sub 1 NTU turbiditate) având ca scop reducerea concentraţiei în agenţi patogeni sub limitele prevăzute în normele care au ca obiect protejarea sănătăţii populaţiei. AI.I. – Definirea Tehnologiilor Standard de Tratare). in situ. Treapta de dezinfectare trebuie considerată în ansamblul fsistemului de corectare a calităţii apei. Se au în vedere criterii referitoare la izolarea acustică şi izolarea antivibratilă.S.2.I nr. Reţeaua trebuie ţinută sub presiune tot timpul. pentru a alcătui o imagine comparativă a efectelor semnificative caracterizând principalii agenţi oxidanţi folosiţi în dezinfectare.I Toate construcţiile care cuprind instalaţii de dezinfectare vor fi protejate împotriva incendiilor.. Reactivul şi doza vor fi astfel alese încât să nu rezulte compuşi secundari (de tip THM. 10/1/2007 . U. AI. preozonare. complementare reglementării.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. se formează în apa să aibă o concentraţie sub limita admisă (în prezent unii nu sunt cunoscuţi numai pentru că nu pot fi detectaţi. Dotarea construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice se va asigura în conformitate cu prevederile „Dispoziţiilor generale privind echiparea şi dotarea construcţiilor. Ea nu poate şi nu trebuie să suplinească alte neajunsuri ale sistemului. de regulă se poate face o introducere în două trepte (dar acest lucru nu este limitat): Treapta 1: la intrarea în gospodăria de apă. Criterii generale de alegere a principalilor agenţi de dezinfectare AI. în concordanţă cu caracteristicile tehnologice şi constructive.1. lucru esenţial. în exces sau în lipsă. potrivit nivelurilor riscurilor de incendiu.S. -cazul dezinfectării apei subterane).V. menţionate pentru fiecare agent oxidant. la. dar şi in ansamblul general al sistemului de alimentare cu apă. specifice. întotdeauna. prin asigurarea unor măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor corespunzătoare. ş. reactivii cu efect permanent. cea mai mare atenţie.. [top] 6.a. Consideraţiile care urmează sunt o prezentare sintetică a unor elemente de principiu. lipsind echipamentele speciale etc). totuşi.G. cum ar fi clorul.4. Page 26 of 50 obiectivului şi se poate referi atât la zgomotul propriu produs cât şi la cel provenit din exterior. doriţi. şi unica (vezi şi H.. b) Tipul şi doza de dezinfectant vor fi alese şi funcţie de tipul de materiale care alcătuiesc reţeaua (starea. funcţie de dezinfectantul folosit.chm::/n.88/2001. compuşi secundari ce nu pot fi reţinuţi în treptele de tratare convenţionale.

Ţevile de PE şi PVC au aceiaşi viteză de reducere. în mod special.susceptibilitatea microorganismelor la distrugere sau inactivare: . e) Costul dezinfectării în cazul asigurării condiţiilor normate de livrare a apei. În general pot fi alese pentru dezinfectare următoarele mijloace: .a.timpul de contact între dezinfectant şi apa tratată. când nu există experienţă.6. După rezultatele obţinute în ţări dezvoltate.chm::/n. ar trebui ca dozele şi tipurile de reactiv să fie stabilite. de exemplu. mărită prin influenţele materialului reţelei.). temperatura. Relaţia între aceste elemente va fi exprimată prin formula matematică: Nt = N0 -L c t unde: NO = nr. artificial şi nejustificat. dacă acestea nu sunt efectul simultan al modului specific de reacţie al agentului oxidant f) De regulă.99%).).o combinare favorabilă a 2-3 dintre mijloacele precedente. Sistemul de dezinfectare nu trebuie conceput pentru a prelua. care pot reacţiona cu dezinfectantul determinând. consum mărit şi cogenerarea de subproduse toxice. în lipsa acestora..caracteristicile fizico-chimice ale apei care se dezinfectează (pH-ul. . . în mod inutil. dioxid de CI (CIO2).eficienţa proprie a dezinfectantului (definită ca putere letală). cloramine. dar şi în ansamblul tratării apei.a. după datele realizate pe o instalaţie pilot cu o alcătuire tehnologică similară. AI. . iniţial de microorganisme. Este deosebit de important conţinutul în substanţe organice şi compuşi ai azotului sau ai altora asemenea (bromul ş. sarcinile ce trebuie şi pot fi realizate în alte trepte de tratare. respectiv radiaţia ultravioletă şi ozonul. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. .cu reactivi: CI.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. pentru categorii similare de apă. mediul ionic ş. Se va lua în considerare faptul că rezistenţa materialului conductelor la acţiunea unor agenţi de oxidare este diferită. poate reduce conţinutul de microorganisme cu 4 log . Exprimarea eficienţei de dezinfectare a oricărui agent germicid este exprimată funcţie de: . conform experienţei altor staţii de tratare sau. sunt necesare încercări experimentale pentru ca doza necesară de reactiv să nu fie. .7.99.cu mijloace fizice.. 10/1/2007 . AI.. NaOCl. Din această cauză. fiind de 10-100 ori mai mica decât a ţevilor metalice protejate cu mortar de ciment. d) Tipul de apă şi protecţia sanitară a acesteia. folosite în aceiaşi secţiune sau în secţiuni diferite.5. tuburile de fontă şi oţel pot avea o viteză de reducere a dozei de reactiv de 20 ori mai mare decât aceleaşi tuburi protejate cu mortar de ciment. peroxid de hidrogen etc.. L = coeficient specific de letalitate.cantitatea de dezinfectant care este eficientă sub forma sa activă. c) Trebuie cunoscută şi eficienţa în dezinfectare a celorlalte trepte de tratare (o limpezire printr-un filtru lent adecvat. Page 27 of 50 microorganismelor. AI. Nt = număr de microorganisme active după timpul t.

de reguli este variabilă şi..Capacitatea de a produce un volum de produşi secundari.Modul şi eficienţa introducerii în apă a reactivului. Există posibilitatea cerinţei de a folosi reactivi complementari. .fiecare reactiv are o zonă a valorilor pH uni lucrează mai bine (vezi valoarea CT).02 5 >1 2 0. cu atât doza va fi mai mică ) . Tipul de reactiv şi doza depind de: < < 0. la o doză ce nu depăşeşte valoarea maximă.clorarea la „breakpoint". concentraţie C şi timp T de contact cu apa a agentului de dezinfectare).Asigurarea unei biostabilitâţi a apei furnizate.2 0.5 mg/l la intrare în reţea (după bazinul de contact) şi minim 0. . 2 .8. Ceea ce interesează. .5 0. 1. se reaminteşte că valoarea maximă a Cl remanent poate fi 0. Mn. 1 Valorile coeficientului de lelulilale Bacterii enterice 500 20 0.Prevederea unei trepte de control final a dozei sau produşilor secundari.02 0.05 0. .. Tabel nr.chm::/n. Tabelul nr.Capacitatea de a avea efect remanent. .9. şi doza de reactiv va trebui să fie variabilă.001 . factorul CT (mg/l.0005 0. ori se alege reactivul în consecinţă ori se tratează apa pentru a ajunge la un pH favorabil reactivului pentru dezinfectare. calitate care.25 2 mg/l în punctele cele mai îndepărtate ale reţelei.05 Dezinfectantul O3 HOCI CIO2.1 Chisturi Viruşi Spori de amoebe 0. pentru clor . AI. cum ar fi Fe. . Page 28 of 50 c = concentraţia dezinfectantului. este coeficientul de letalitate (L) care variază funcţie de agentul oxidant şi de tipul de microbi organisme. . 10/1/2007 . NHj etc).0005 0.005 0. de regulă filtrare prin CAG. .pH-ul apei . conform tabelului nr. cu( temperatura apei este mai mare.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. deci. CI2 NH2CI AI.. 2 Caracterizarea generală a unor agenţi dezinfectanţi mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.. Conform recomandărilor EPA (Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA) aprecierea calitativă a celor mai utilizaţi reactivi ste evaluată ca în tabelul nr.Prezenţa unor substanţe ce pot bloca reactivul (prin reacţii specifice de oxidare. t = timpul de inactivare.Calitatea apei supusă dezinfectării. cu precădere. pentru reactivii chimici. nedoriţi din cauza pericolului pentru sănătatea populaţiei.Temperatura apei (de regulă.

doza pentru proiectare. Cum reactivii au efect oxidant pentru alte substanţe influenţa asupra dozei. 3: Tabelul nr. Page 29 of 50 Reactivul Stabilitate reziduală Foarte bună Bună Excelentă Foarte redusă Limita de folosire. doza de proiectare ar putea fi cu cea. Practic.12. cu precauţii Bun Bun Bun Cloramine Redus Nerecomandabil Nerecomandabil Nerecomandabil AI.8 4 1-5 Controlul biofilmului Bun Bun Foarte bun Bun Producţia de produşi secundari Mare Mică Foarte mică Mică Cl2 ClO2 Cloramine O3 Acest tabel cuprinde. cu precauţii Bun. este bine să se adopte. . 50-100 % mai mare decât doza de lucru. cu precauţiile respective. dar care pot avea performanţe extrem de mari în ceea ce priveşte reducerea substanţelor străine din apă.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL... caracterizarea reactivilor poate fi făcută conform tabelului nr. Ea va fi utilizată pentru dimensionarea şi alcătuirea instalaţiei. încă destul de scumpe şi cu productivitate mică.doza pentru lucrul în exploatare. 3 Efectul oxidant al principalilor agenţi dezinfectanţi în apă Funcţiunea Preoxidare Oxidare intermediară Oxidare finală Dezinfectare Efect remanent Cl2 Bun..11. Informativ. Astfel.10. doza care poate să atingă doza de proiectare. 10/1/2007 . AI. pentru Giardia efectul poate fi total la fel ca şi pentru unii viruşi. totul depinde de mărimea porilor (sub 0.1 µm sau peste 1 µm). poate fi foarte mare .. caracterizarea particularizată pentru fiecare reactiv din textul reglementării.chm::/n. în timp. astfel că. mg/l 4 0. 2 valori pentru dozele de reactivi (traduse şi în modul de alegere al echipamentelor de dozare): . Din cauză că şi apa are caracteristici fizico-chimice variabile. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. AI. Sunt în curs de răspândire tehnicile de filtrare prin membrane. sintetic. din acest punct de vedere. instalaţia poate avea dificultăţi şi exploatarea poate fi puţin inconstantă.După DEGREMONT. reducerea poate fi totală (impurificatori şi germeni). cu precauţii Bun Bun Bun Bun ozon Foarte bun Foarte bun Bun Foarte bun Redus ClO2 Bun.

. 0. viruşi Radiaţia UV Fără produşi secundari Operare simplă (<1 NTU. la o introducere necores-punzatoare. Page 30 of 50 AI.8mg/l Atenţie la dozele mici recoma-ndate. Eficient Se poate aplica în diferite secţiuni mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.. deci măsuri de siguranţă reduse Dioxidul de ClorClO2 Bun oxidant Un CT redus Bun dezinfectant în treapta finală Cost ridicat Producţia pe loc.chm::/n. în acest caz creşte şi doza. Tabelul nr. des aplicat Stabil Operare simplă Nu are efect remanent Efect remanent Necesită un reactiv de marcaj Foarte eficient mai ales la viruşi Produşi secundari puţini Ozon – O3 Operare simplă Protecţie uşoară în zonă Un CT redus Foarte eficient mai ales la viruşi Preparat pe loc.. complicată La doze mari apa necesită filtrare prin CAG Atenţie la apa cu substanţe oxidabile multe. funcţie de calitatea apei Periculos la transport şi depozitare Agresivitate Clorul-Cl2 Ieftin. O caracterizare de ansamblu a principalilor agenţi de dezinfectare în raport cu avantajele şi dezavantajele specifice este dată în tabelul nr. bine= 0.) poate produce Bromaţi Doza maximă limitată la cca.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.13. poate fi ineficient Suspectat că are subproduşi de tipul “ cloriţi şi cloraţi ” Experienţă relativ mică Apa trebuie să fie limpede Eficient contra bacteriilor.1 NTU) Lămpile ţin 8 – 12 luni Consum mare de energie Întreţinere dificilă Eficienţă medie Cu NH4 poate da cloramine toxice în unele cazuri. 4 Avantajele şi dezavantajele folosirii unor agenţi de dezinfectare Agent Avantaje Dezavantaje Poale produce produşi secundari (THM). 4.. 10/1/2007 . Funcţie de calitatea apei (existenţa Br.

5 ori mai mare decât a aerului. După „Tchobanoglous".T = timpul de expunere (este detaliat în cuprinsul anexelor ) . pot fi: CT 1 10 40 100 N/N0 1 10-3 10-5 10-6 Eficienţă mică pentru viruşi şi chisturi Produce intoxicare la bolnavii ce fac dializă unde N0 şi N reprezintă numărul de microorganisme aflate în apă la momentul zero. dezinfectarea trebuie făcută cu multă atenţie şi responsabilitate. densitatea clorului este de 1500 kg/m1.15. Încă din faza de proiectare se va obţine avizul Min. La alegerea soluţiei vor fi respectate şi cerinţele Legii 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică. după unele realizări. Clorul este incombustibil însă majoritatea substanţelor combustibile ard în clor aşa cum ard în oxigen. Pentru folosire la tratarea apei.min/l). În stare gazoasă. AI.CAG = cărbune activ granulat. [top] ANEXA II. AI. Page 31 of 50 Fără subproduşi Dozare uşoară Cloramine Efect remanent Bun ca reactiv în treapta a 2 .. Pentru apa uzată epurată. clorul este mai greu decât aerul şi se adună în părţile joase ale construcţiei. fiind necesare studii de laborator.a Explicitate pentru unii termeni tehnici . mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. În amestec cu clorul. Folosirea clorului în dezinfectarea apei Clorul .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Sănătăţii şi Familiei. Pentru UV datele de detaliu sunt mai puţin numeroase şi consultarea producătorului cât şi testarea sunt obligatorii.C. 10/1/2007 . se poate obţine o eficienta de 2-3 log pentru unii viruşi Timpul de iradiere.14. în butelii sau recipienţi la presiunea de 6. orientativ. AI. substanţele inflamabile produc explozie. clorul este . datele sunt încă reduse atunci când se impune. cu densitatea de 2.livrat lichefiat. În stare lichefiată.. unele valori pentru CT (factorul de expunere) (mg.16. După intensitatea radiaţiei. dezvoltare în masa de utilizatori) şi a efectului contradictoriu (distruge agenţii ce dau boli cu dezvoltare rapidă.. .. dar poate produce boli grave cu efect întârziat).caracteristici fizico-chimice Clorul gazos este un gaz galben-verzui.6-8 bari.chm::/n. Din cauza caracterului bolilor hidrice (dezvoltare rapidă zile/săptămâni.NTU = unitate de măsură a turbidităţii. este de ordinul a 1 minut.

exclusiv.3. acţionează pe multiple planuri.4.chm::/n. Numai după această secvenţă se va înregistra o creştere proporţională a clorului activ liber. clorul se află sub formă moleculară în apă. NH4.puterea absorbantă a apei (conţinutul în substanţe care consumă clor. anterior începerii procesului de dezinfectare... AII. Este perceput olfactiv. AII. . Procese chimice şi biologice în tratarea apei cu clor AII. pentru dezinfectare. 1.). Page 32 of 50 Apa turnată asupra clorului lichid scurs din recipiente.. Pentru proiectarea.2. după caz. astfel consumată.1.trihalo-metani care sunt substanţe cancerigene.1. Din cele de mai sus rezultă că dezinfectarea propriu-zisă este influenţată de calitatea apei care se dezinfectează (exprimată în termenii indicatorilor fizico-chimici). Staţii de clorare AII. Ulterior. La pH < 2.2. Clorul este un gaz otrăvitor şi. Clorul. clorul dă produşi secundari . Clorul distruge in mare măsură bacteriile şi unii viruşi existenţi în apă. în mod nedorit. precum. NCI3). mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Clorul introdus în apă formează acid hipocloros HOCI) şi HCI. 1. în apele cu conţinut de substanţe organice naturale (humice).2. în proces. Reglementarea este aprobată cu ordinul MLPAT nr. HOCI disociază în ioni de hidrogen (H4) şi ioni de hipoclorit CIO. . Această fază consumă. Cloraminele dau apei gust şi miros dezagreabil. conform indicatorilor de calitate. Reacţiile sunt dependente de pH-ul apei. Cantitatea de clor. cea mai mare cantitate din doza de clor introdusă. 1. Dezinfectarea propriu-zisă este precedată de procese care. determină un consum mare de clor. În prima etapă sunt oxidate substanţe minerale (sărurile de fier. Continuarea introducerii de clor până la „punctul de rupere" conduce la oxidarea cloraminelor (proces dorit).1 Consideraţii generale asupra tratării apei cu clor gazos.pH-ul apei (eficienţa este invers proporţională cu pH-ul).2. Cerinţa de clor variază în funcţie de: . preexistente în apă. AII.2. 16/N/03. natura agentului dezinfectant şi factorul de expunere C x T.temperatura apei (eficienţa creşte direct proporţional cu T°C). având un efect exploziv. reprezintă cererea de clor imediată.. execuţia şi exploatarea staţiilor de clorare există „Manualul pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente staţiilor de clorare pentru tratarea apei cu clor gazos în vederea satisfacerii exigenţelor de siguranţă în exploatare şi sănătatea oamenilor".elementul activ. . 1.1. NHCl2.. AII. la o concentraţie de 5. iar la pH > 10 acesta există sub formă de ioni de hipoclorit(ClO-).mg Cl /m3 aer. funcţie de concentraţie.5.03. Mai puţin protozoare precum Cryptosporidium şi Giardia pe care le inactivează (în anumite condiţii şi valori ale CT). AII 1. magneziu. destinat. 10/1/2007 .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.a.factorul CT. cum s-a mai menţionat ş. cantitatea de clor rămasă acţionează asupra amoniacului (NH ) determinând formarea de 4 cloramine (NH2CI. provoacă moartea.1998. Elemente privind principalii factorii de influenţă asupra eficacităţii clorării. 2 AII.).2. consumat inutil pentru oxidarea substanţelor organice sau minerale.2. nitriţi ş. După această fază. măreşte viteza de vaporizare.1.a.

cât şi pentru apa epurată. în cazul reţelelor cu lungime mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. 1.2.existenţa fenolilor în apă. De regulă.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. 456/2002). . Postclorarea Se utilizează în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare în secţiunea finală de tratare. după amestec.6.chm::/n..50 mg/l. bioxid de sulf. AII. pericolul ca. în corelare cu prevederile NTPA 001. este oportun a se analiza utilizarea unor dezinfectanţi fără efect remanent. 2 Dat fiind efectul remanent al clorului pentru apa uzată epurată. oxidarea cu CI2 produce trihalometani (THM) . pentru apa filtrată. Evaluarea secţiunilor tehnologice unde este necesară clorarea Etapele dezinfectării şi dozele necesare vor fi stabilite. de obicei. în anumite perioade. sub formă de complecşi humici. depăşeşte limita admisibilă. Se elimină. . Unele dezavantaje prezentate de utilizarea clorului gazos a) dezavantaje tehnologice: . unde se impune. Corecţia necesară se face cu ajutorul unor substanţe chimice (amoniac. întotdeauna. Clorarea în exces Se va folosi la tratarea apelor destinate consumului uman atunci când apa brută poate înregistra variaţii bruşte de calitate. de circa 0. în reţea. atât în cazul apei destinate consumului uman. prin clorarea iniţială. Stabilirea supradozei de clor se va face pe baza unui studiu hidrochimic care va avea ca obiectiv şi determinarea riscului apariţiei ţrihalomeţanilor. atunci când nu se asigură concentraţia necesară de clor rezidual în cele mai îndepărtate puncte de consum d. să se introducă în reţeaua de distribuţie. deoarece clorul rezidual. AII.. şi care nu pot fi urmărite corespunzător în exploatare.dacă apa care este clorată are substanţe organice. 10/1/2007 . a. astfel. apă impurificată microbiologic. Reclorarea Se va aplica pentru apa din reţelele de distribuţie mari când se constată că nu se poate realiza concentraţia de clor remanent. hiposulfit de sodiu) sau cu ajutorul unui material adsorbant (cărbune activ). respectiv epurare a apei (în cazuri specifice cerute în mod expres de organe abilitate).2 mg CI / I apă. inclusiv în punctele critice ale reţelei de distribuţie. procedeul permite reducerea timpului de contact dintre clor şi substanţele organice din apă. Clorarea preventivă Se utilizează numai la alimentarea cu apă subterană curată. Totodată. c. pentru apa potabilă.2. doza de clor variază funcţie de concentraţia în substanţe organice (3-10 mg/l) în plaja 0. pe baza analizelor de laborator (conform legii nr. Page 33 of 50 Eficienţa este exprimată în termenul log (1 log = log 10). chiar la concentraţii reduse. b. nu este totdeauna satisfăcătoare.4-1.. atunci când se impune.. La ieşirea din instalaţia de tratare cu clor se impune reverifîcarea concentraţiei în clor. Clorarea se practică pentru a preveni efectele unei potenţiale infestări a apei în reţeaua de transport şi distribuţie. Doza de clor se determină pentru asigurarea unei concentraţii în clor rezidual liber. Pentru aceasta se intercalează staţii de clorare în reţelele de distribuţie.substanţe cancerigene.cantitatea de clor rezidual liber. conduce la apariţia clorfenolilor care dau apei gust şi miros dezagreabil (miros de iodoform). la intrarea în reţea.

acesta consumă. soluţia având valoarea pH = 11. produse uşor combustibile. 10/1/2007 . în unele ţări ale U. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. terebentină sau metale fin divizate. deci se măreşte riscul de explozie.2. relativ. accidentatul va fi scos din atmosfera viciată şi i se va da să inhaleze vapori de alcool etilic.5 %.1.5 % Cl2 din soluţia de NaOCl.chm::/n. cu efecte asupra locuitorilor din zona staţiei.).. Hipocloritul de sodiu este o un lichid galben-verzui obţinut prin introducerea unui curent de clor într-o soluţie de NaOH. . eteri. Pentru deplasarea recipienţilor este necesară prevederea unor echipamente mecanice masive şi costisitoare care impun construcţiei dimensiuni mărite (poduri rulante ş. NaOCl este aprovizionat şi depozitat în recipienţi din plastic. AIII. hidrogen.a.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. fapt care conduce la doze mărite de clor.când apa are o concentraţie mare în amoniu. Recipienţii vor fi feriţi de deteriorări fizice iar în zona de depozitare nu se vor afla substanţe oxidabile. reglat pentru doza necesară asigurării concentraţiei de Cl2. Conţinutul în Clor activ este de circa 12. amoniac. închişi ermetic. pentru că aceasta măreşte viteza de vaporizare.risc de otrăvire a personalului în cazul pierderilor de clor în cantitate mare.. Asupra clorului pierdut din recipienţi nu se va arunca apă. deci un consum mai mare. Stabilitatea NaOH în soluţie depinde de temperatură. precum: . preponderent. Page 34 of 50 mare trebuie introduse doze mari de clor (3-4 mg/l) sau reinjectarea clorului în diverse puncte ale reţelei de distribuţie: . hidrocarburi. Pentru oxidare se utilizează fracţiunea de 12.. [top] ANEXA III. este interzis transportul pe drumurile publice a containerelor cu CI . Pentru contracararea riscului de otrăvire se impune prevederea unor instalaţii de ventilaţie consumatoare de energie şi.E. timp şi este influenţată de lumină. b) dezavantaje tehnice şi funcţionale O staţie de dezinfectare utilizând clorul gazos implică unele riscuri.risc de explozie a containerelor conţinând clor. motiv pentru care trebuiesc luate măsuri tehnice pentru o siguranţă deplină. 2 AII. Elemente privind prevenirea incendiilor şi protecţia muncii Recipienţii de clor vor fi depozitaţi numai în interior în spaţii bine ventilate. drept pentru care trebuie prevăzute mijloace eficiente de neutralizare. consumatoare de spaţiu şi reactivi specifici. inclusiv a instalaţiilor de neutralizare. Pot fi unele prevederi legislative nefavorabile. în defavoarea efectului de dezinfectare.5. în apa de tratat. mari cantităţi de clor.3. din cauza riscurilor de accidente. Este interzisă respiraţia artificială. Folosirea hipocloritului de sodiu – NaOCl pentru dezinfectare AIII. Instalaţia de dozare şi consum este alcătuită dintr-un recipient conţinând NaOCl pentru consum din care aspiră o pompă dozatoare care preia debitul necesar. În caz de accidentare (asfixiere) cu clor. costisitoare..

Page 35 of 50 AIII.. CIO2 este un gaz mai dens decât aerul. acesta se produce la faţa locului. Chimia producerii dioxidului de clor (ClO2) AIV.căldura de evaporare 6.3.4 g/l . mici şi medii (până la 50 l/s).l. AIV. Date fiind facilităţile din exploatare. [top] ANEXA IV..chm::/n. Clorul gazos (Cl2) este amestecat intens. pentru dezinfectarea apei CIO2 . de culoare verde-gălbuie. cloritul de sodiu – NaCIO2 este folosit în soluţie nediluată de 24%. reacţionând conform 2 ecuaţiei: mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. cu o concentraţie de 300g NaCIO2/I.52 kcal/mol În soluţii apoase.5 g Cl /l. într-o proporţie de 3. 10/1/2007 .64 Kg/l . la 0°C 1.temperatura critică 1530C .densitatea lichidului. într-o instalaţie.puternic solubil în apă.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.punctul de fierbere +110C .Caracteristici fizico-chimice La temperatura camerei. pentru dezinfectare. are o concentraţie de 1-3 g/l. Prin urmare.presiunea de vaporizare 490 Torr. Producerea din dorit de sodiu (Na CIO2) şi Clor gazos (Cl2) 2Na CIO2+ Cl2 → 2 CIO2 + 2NaCI Prin acest procedeu.. în majoritatea ţărilor europene. pentru dezinfectarea debitelor de apă.densitatea vaporilor 2.1. CIO . Principalele caracteristici fizico-chimice sunt: . acesta se foloseşte. Folosirea dioxidului de clor (ClO2). în mod curent. la temperatura de 00C . 2 Dioxidul de clor (ClO2) este un gaz instabil care nu poate fi stocat sau transportat..punctul de topire -590C . I.

deci. 1. de: 223. 181) + (29 x 300/ 181) Se obţine şi valoarea puterii de oxidare. 1 litru din această soluţie de CIO2 are.55 g Cl.7 x 2.) şi acid clorhidric (HCI) Are loc după următoarea reacţie : 5 Na CIO2 + 4 HCI → 4 CIO2 + 5 NaCl + 2 H2O Cinetica reacţiei nu este cunoscută dar viteza de reacţie este mai mică decât la reacţia dintre NaCIO şi CI . sunt diluate şi transferate în recipientul de CIO2. 10/1/2007 .1 gCI2 +NaCI) (1. se obţine: 2 181 gNaCIO2+ 100gCI2 → 135 g CIO2 + (29g CI2 + NaCl) (inutilizabile) După o regulă empirică. Bilanţul cantitativ al reacţiei: 2NaCIO2 + CI2 → 2 CIO2 + 2NaCl (2x90.7 g (echivalent clor).5 = 181g) (71g) (135g) Întrucât NaCIO2 şi CI se amestecă într-o proporţie de 1/0..7 g CIO2 + (48. având concentraţia de 300 g NaCIO /l şi 47.55..15 x300. (echivalent Clor) (inutilizabil) ceea ce înseamnă că. la un gram de NaCIO2.chm::/n. 2 2 Reacţia de bază poate fi asociată şi cu alte reacţii secundare.6 CIO2 + 48. se obţin 48.2. la un litru de NaCIO .5 I de soluţie de apă 2 2 clorată cu concentraţia de 3.7 g. Producerea din ciorii de sodiu (Na CIO.5 g Cl2/l. AIV. Acestea reacţionează între ele..NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.6 = 581. o putere oxidantă de 13 g (echivalent clor). respectiv: 4 H CIO2 → 2 CIO2 + HCIO3 + HCI + H2O 5 CIO2 + 2H+ → 3 CIO2 + CI2 + H2O 4 CIO2+ + 4 H+ → 2 CI2 + 3 O2 +2 H2O mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. pentru a obţine 1 litru de soluţie finală de NaCIO sunt necesare 300 g de NaClO şi 2 2 se aplică următoarea ecuaţie de echilibru: 300 g NaClO2 + 166 g CI2 → 223.5 g de soluţie de CIO2 cu o putere oxidantă totală de 629.1 g CI2 = 629. Page 36 of 50 Cl2 + H2O → ClOH + HCl + H2O Cele două soluţii de bază (de NaCIO2 şi de Cl2) sunt amestecate în reactorul de CIO2 în proporţie de 0..

toxicitate: substanţă otrăvitoare. se va evita contactul excesiv al pielii: în contact cu acizii. conform datelor prezentate de firme furnizoare.punctul de îngheţ: . concentraţia de 25 %) . deoarece degajă bioxid de clor gazos.solubilitatea în apă: completă (la 20° C este de 400g/l . 10/1/2007 .) .NaClO. se va utiliza numai cloritul de sodiu în soluţie apoasă cu 2 concentraţii de 25-31 %.22. în contact cu acizii tari.solubilitatea în solvenţi: insolubil . necombustibile: .pH: aproximativ 12 . substanţele organice sau cu alte substanţe uşor oxidabile..6. b) Clorul .riscuri de: z z explozie: formează amestecuri explozive cu substanţele combustibile. Pulberea pentru/din soluţie (după uscare) „dried solution" este un foarte puternic agent oxidant... a.26-1.P = 25%) la 15°C . care este foarte otrăvitor.26 (soluţie 31%) .chm::/n..caracteristici fizico-chimice Starea fizică: a. nu este combustibil. II).2) reactiv în stare brută (la fabricant) .Culoarea: Culoarea paiului .punctul de aprindere: nu este inflamabil . cloritul de sodiu pune în libertate bioxidul de clor. 3. cu degajare de căldură. recipienţii pot exploda atunci când sunt cuprinse de un incendiu. Caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor din care se prepară CIO2 sunt: a) cloritul de sodiu – NaCIO2 .4. P = 25 %) g/ml.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. (pt. cloritul de sodiu prezintă pericol. cu eliberare de oxigen) . (reactivul comercial).riscul de foc: NaClO.caracteristici fizico-chimice Sunt în conformitate cu datele prezentate la punctul nr. ) reactiv comercial Soluţie apoasă cu concentraţii de 25-31 % .1. gazos. (pt. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. 8 Anexa nr.substanţă sub formă de cristale albe.33 (soluţie 25%)..Mirosul: Fără miros -Densitatea: 1. 1. Pentru motivele menţionate.3°C (pt.oxidant foarte puternic care se descompune la temperatura de 186°C. pentru prepararea CIO .28.21-1.punctul de fierbere: se descompune Ia t° > 140°C (produsele de descompunere sunt: cloraţi şi cloruri. Page 37 of 50 Calculul cantitativ al componentelor pentru producerea CIO2 pe această cale a fost exemplificat la punctul 4. exploziv: .vâscozitatea la 20oC: 2.

valoric.riscul de foc nu este combustibil.solubilitatea în apă: solubil în orice proporţii . . Page 38 of 50 c) Acidul clorhidric .dioxidul de clor are un efect puternic de oxidare.caracteristici fizico-chimice .mirosul : înţepător (caustic) .clorfenoli.26 (soluţie 31%) . doza maximă pentru efectul de dezinfectare fiind de circa 0.trihalometani (THM) . pune în libertate hidrogen care poate forma cu aerul amestecuri explosive AIV.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.nu reacţionează cu NH4 şi amino-compuşi. .substanţe cancerigene. caracteristicile chimice sunt complet diferite faţă de clor şi hipoclorit. . însă.33 (soluţie 25%). circa 1/5-1/10 din doza de Cl2. Prin utilizarea sa nu se formează: .. .4mg/l. Principalele avantaje rezultate din tehnica dezinfectării cu CIO2 a) Avantaje de ordin tehnologic: . . . 3.punctul de aprindere: nu este inflamabil . .oxidarea fierului şi manganului. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. .starea fizică (reactiv comercial): soluţie limpede cu concentraţie de 32 – 38 % .. etilic.2. uzual.dezinfectare severă într-o gamă largă a pH-ului apei.pH: aproximativ < 1 . la 15oC . în contact cu metalele obişnuite.solubilitatea în solvenţi: solubil în alcool (metilic.vâscozitatea la 20oC: 2. Deşi CIO2 este un compus al clorului..chm::/n.efect important pentru îmbunătăţirea.efect germicid îndelungat în reţeaua de apă ( ≈ 24h). deci nu necesită un consum mărit (peste necesarul de dezinfectare).culoarea: incolor .distrugerea energică şi rapidă a unor categorii de alge din sistemele de alimentare cu apă. a gustului şi mirosului.punctul de cristalizare: < -20oC . doza de CIO2 reprezintă.halogeni organici. practic totală. . izopropilic) şi acetonă .161g/cm3. 10/1/2007 ..densitatea: minim 1.

ca atare.I. de capacitate mică şi nu este obligatorie amplasarea acestora în structura adiacentă construcţiei care cuprinde instalaţiile de preparare-dozare.gabaritele pentru amplasarea instalaţiilor de producere.timpul de reacţie. pot apare concentraţii în cloriţi. AIV. în apa dezinfectată.nu necesită spaţii de depozitare. Anexa nr. Privind utilizarea doritului de sodiu Cloritul de sodiu.în cazul în care prepararea se face din dorit de sodiu şi CI se impun cerinţele specifice de utilizare a 2 clorului. . însă trebuie evitate circumstanţe care favorizează riscul de foc sau explozie. „dried solution".NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.instalaţiile de preparare şi dozare sunt complet automatizate. la concentraţia în aer de circa 4. produc iritaţii ale tractului respirator iar la o inhalare îndelungată produc edeme pulmonare. deşi cantităţile sunt. în general. dispozitivele de dozare a reactivilor vor fi foarte performante iar incinta instalaţiei de preparare va fi ventilată.chm::/n. limitează concentraţia maximă a ionilor de dorit la 1 mg/l). Dacă au loc pierderi din soluţia apoasă de CIO2. .reglementările din S. astfel că. . în cantităţi superioare celor normate în standarde (acolo unde sunt normate) . .se folosesc reactivi care nu pun probleme deosebite de transport.dozare a ClO sunt relativ mici. în soluţia de CIO poate rămâne clor 2 rezidual în procent mai mare de 5 %. 4. este un foarte puternic mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. sub vacuum.5 ppm. mari şi nici echipamente mecanice pentru transport. Se impun masuri specifice de protecţie la manipularea HCI (sau Cl ). 8. Pentru acest motiv instalaţiile de producere a CIO2 vor fi complet etanşe.2. 2 Depozitarea cloritului de sodiu impune exigenţe deosebite pentru asigurarea protecţiei P. Elemente privind prevenirea incendiilor AIV. totuşi.depozitele pentru reactivii din care se produce CIO2 sunt obişnuite. acestea. acest lucru. cât şi a personalului. b) Avantaje de ordin tehnic şi funcţional: .. pentru amestec. 10/1/2007 .1. . Privind utilizarea clorului Acestea sunt cele menţionate la punctul nr. poate determina . în cazul deversărilor accidentale.staţiile de producere a CIO2 au dimensiuni deosebit de mici... .. mici. Principalele dezavantaje prezentate de utilizarea CIO2 În cazuri restrânse. apariţia substanţelor organoclorurate. este de maxim 15 minute. cloraţi şi cloruri. Pulberea rămasă după uscare.U.3. acestea putând fi 2 instalate cu uşurinţă în clădiri existente pentru că nu există pericolul intoxicaţiilor.S. . 4. nu este inflamabil. La prepararea CIO2 din clorit de sodiu şi clor gazos.A. Page 39 of 50 . în anumite condiţii.lipseşte total pericolul de explozie sau de otrăvire prin pierderi accidentale. AIV. 2 A VI.

144 kg/m' Temperatura de lichefiere -112°C AV. Relaţia O /O este: 3 2 3O2 ↔ 2 O3+ 34. 10/1/2007 . Dacă în depozit apare un incendiu recipienţii se vor proteja cu vapori de apă. 2 AIV. rezultat conform tehnologiilor de preparare prezentate Dioxidul de clor (CIO2) este un gaz instabil care nu poate fi stocat sau transportat. se pot realiza concentraţii mai mari de 10 % în aer. pune în libertate hidrogen care poate forma cu aerul amestecuri explozive. CIO produce explozii care se pot iniţia prin arc electric sau la 2 temperaturi mărite. Privind utilizarea CIO.. pe intervalul de timp şi temperatură în care acesta poate exista în stare gazoasă. lemn. puternic instabil şi un oxidant deosebit de energic. Soluţia nu se va expune la surse de încălzire. vapori de acid şi vapori de Na2O. Se poate utiliza apa dar fără a o dirija. [top] ANEXA V. din aer sau oxigen pur. AIV. din aerul atmosferic.1. Nu poate fi stocat.5 cal/mol Culoarea incolor Densitatea 2.4.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. precum uleiuri.caracteristici fizico-chimice Ozonul este o formă alotropică a oxigenului Este un gaz incolor. în jet..a. Dezinfectarea apei utilizând ozonul (O3) Ozonul . în contact cu metalele obişnuite.. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. bumbac ş.4. În caz de incendiu se descompune în O2.chm::/n. Este un agent oxidant curat. Dacă. apa este cel mai bun mijloc de stingere Containerele se răcesc cu apă dispersată prin sprinklere. pot genera amestecuri inflamabile şi explozibile. Se va evit CO2 ca mijloc de stingere. 4. În caz de incendiu.. exclusiv. Ozonul se produce la faţa locului.3 Privind utilizarea acidului clorhidric. Acidul clorhidric nu este combustibil. Totuşi. în contact sau amestec cu materiale sau substanţe uşor oxidabile.. iar asupra incendiului se va acţiona cu stingătoare cu pulbere şi CO . pe produs.. Orice pierderi de soluţie trebuie evitate deoarece. în contact cu acizi eliberaţi de diosidul de clor se produce un gaz exploziv şi foarte toxic. Page 40 of 50 agent oxidant. În ţara noastră s-au proiectat numai instalaţii cu producerea O3. sub influenţa descărcărilor electrice. hârtie.

.0 g O /m3. dată fiind instabilitatea O3. totuşi. benefice în procesul de tratare a apei fie pentru consum potabil. . de temperatura apei. .înlăturarea gustului şi mirosului.inactivarea proceselor biologice care se produc în filtre. in plaja 50 + 100 mg/l. fie pentru consum industrial.acetat cât şi pHul sau temperatura.3.4. În circumstanţele anterior prezentate vor apare situaţii critice dacă se doreşte inactivarea unor microorganisme precum Cryptosporidium şi. De asemenea. Concentraţia în O3. Eficienţa germicidă mărită a O3 se datorează potenţialului oxidoreducător ridicat. Riscuri potenţiale în procesul de mărire a efectului germicid al O3 Concentraţia maximă autorizată pentru oxidarea şi dezinfectarea apei este de 1-5 mg/l. Riscul de depăşire a concentraţiei admise va exista in cazul în care sursa de apă conţine brom în concentraţii mici sau mijlocii.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. totală sau parţială a algelor. . de efectele sale multiple. temperatura şi pH-ul sunt parametrii care modulează eficienţa ozonului în inactivarea viruşilor. . într-o plajă largă de pH.chm::/n.decolorarea. mai cu seamă. practic. la temperaturi scăzute). Cei mai cunoscuţi sunt bromaţii a căror cantitate (concentraţie) creşte cu expunerea apei la acţiunea O3.5.„Br" şi inhibitori . 10/1/2007 . AV. Giardia.oxidarea fierului şi manganului.distrugerea fenolilor. . Eficacitatea O3 este puternic influenţată de solubilitatea efectivă. pentru că.oxidarea substanţelor organice.reducerea turbidităţii. vor apare bromaţii fiind necesar a se acţiona pentru inhibarea formării acestora. produse secundare suspectate a fi dăunătoare 3 3 sănătăţii. AV.distrugerea bacteriilor.distrugerea detergenţilor..inactivarea viruşilor. AV. . . Page 41 of 50 AV. dar aceasta este compensată. . . în apă (solubilitatea fiind maximă. Prin tratarea cu O apar.microflocularea substanţelor organice dizolvate. În proces mai intervin concentraţiile de promotori . Cerinţa de O3 variază în funcţie de factorul CT şi.2. Tabloul complet al spectrului de acţiune al ozonului evidenţiază. în principal. în astfel de cazuri. adică Ia factorul CT. acestea fiind: .. în practică fiind de circa 0..6. . Unele dezavantaje ale procesului de dezinfectare cu ozon Pentru producerea ozonului se consumă o mare cantitate de energie.. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.distrugerea. în mare măsură. AV. timpul de reacţie este limitat.5 + 2. o serie de efecte fundamentale.

utilizarea combinată a luminii ultraviolete (UV) şi a altor oxidanţi.1. anumite microorganisme trebuiesc eliminate prin alte metode sau în combinaţie cu alte procedee (mucegaiuri/microfiltrare. Radiaţiile ultraviolete (U. Elemente privind prevenirea incendiilor În stare gazoasă. b) Dezavantajele dezinfectării cu UV sunt: . la concentraţii mari ale O3 există riscul apariţiei bromaţilor. sub rezerva unui control complet al procesului. În ţările dezvoltate aceştia sunt admişi. Pentru potabilizarea apei. constituie aplicaţii importante în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor sanitare pentru evitarea contaminării apei cu compuşi toarte rezistenţi. ..nu se introduc produse chimice (deci. Există un interes crescut pentru tratarea apei prin utilizarea luminii ultraviolete (UV) ca o metodă alternativă de dezinfectare pentru clorarea clasică.3. ozon şi peroxid de hidrogen. [top] ANEXA VI. Sistemele de control automate sunt obligatorii pentru aceste instalaţii. întotdeauna stabilită prin studii. este pusă în discuţie înlocuirea clorării.) sunt radiaţii electromagnetice situate între radiaţiile vizibile (luminoase) şi radiaţiile Röntgen (raze X) în spectrul undelor electromagnetice.absenţa efectului remanent care favorizează recontaminarea. până la concentraţia maximă de 0.01 mg/l. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. cu doză minimă sau de adăugarea de dioxid de clor înainte de trimiterea în reţeaua de distribuţie. deci trebuie cunoscută calitatea bacteriologică a apei ce urmează a fi tratată.chm::/n.funcţionare şi o mentenanţă fără pericol şi economică. AV. pentru fiecare caz specific (calitatea apei. pentru dezinfectarea apei AVI.foarte bună eficacitate bactericidă. Avantajele şi dezavantajele sistemului a) Avantajele dezinfectării cu UV sunt: . .. ca: hidrocarboni halogenaţi.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.. respectiv ameobe şi germeni de spori/UV + filtrare + agenţi chimici). Acest domeniu de lungime de undă este cuprins între 100 nm şi 400 nm. tipul de microorganisme etc.V. Folosirea radiaţiei U. fără risc chimic). în apa potabilă.nu modifică produsul (apa) în ceea ce priveşte proprietăţile organoleptice şi nu se formează compuşi halogenaţi mutagenici.7. Eficienţa tehnicii de dezinfectare cu UV este. pentru procese avansate de tratare a apei. 10/1/2007 . Page 42 of 50 În cazul prezenţei bromului în apă. Inactivarea unor microorganisme impune o doză UV mai mare faţă de a altora. la concentraţii mai mari de 30 %. . compuşi aromatici policiclici şa. Adesea dezinfectarea cu UV este completată de o clorare finală. în plus. AVI..substanţe toxice. pe măsură ce aceste sisteme se înmulţesc.V.) AVI.2. Datorită instabilităţii sale necesită dispozitive de amestec -dispersie deosebit de performante. explodează dacă apar variaţii de presiune şi de temperatură.

. Pentru a reuşi un proces de dezinfectare UV. pentru a furniza doza necesară obţinerii nivelelor dorite pentru dezinfectare.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. . AVI. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. 10/1/2007 ..01. Aceste combinaţii pot fi: . . . doza UV este calculată înmulţind energia lămpii UV (din sterilizator) cu timpul de staţionare a unui microorganism în sterilizator (camera de tratament). care în diferite circumstanţe poate varia de la 10 la 200 [mJ x cm-2) (50 mJ x cm-2 sau mai mult pentru sterilizarea apei destinate unor tehnici industriale care necesită apă foarte pură). este durata de iradiere.ozon /ultraviolete. este posibil să se determine doza UV necesară. Reglementarea europeană impune o doză minimă legală pentru apa potabilă de 25 [mJ x cm-2] (decizia ministerială din 19. În practică.transmitanţa radiaţiei UV a volumului de apă ce urmează a fi dezinfectat. O reducere a transmitanţei radiaţiei UV a apei face necesar un echipament UV suplimentar. de exemplu radicalul hidroxil [OH]. Page 43 of 50 AVI. care duc la formarea compuşilor intermediari foarte activi.1987)..5. Trei factori importanţi trebuie luaţi în considerare la calculul dozei UV şi anume: . Doza UV este dependentă de durată (timpul) de expunere şi de intensitatea lămpii.ozon / peroxid de hidrogen. Energia sau intensitatea luminii multiplicată cu timpul de iradiere determină energia de iradiere.. . . parametrul cinetic important care intervine în fenomenul care are loc.peroxid de hidrogen / ultraviolete. Două caracteristici ale apelor influenţează alegerea dozei UV aplicate şi anume: .punctul geografic al lămpii.momentul din durata de viaţă a lămpii unde se situează pentru calcul.ozon / dioxid de clor. este fundamentală cunoaşterea dozei UV exacte necesare la diferitele microorganisme. AVI. Elemente privind prevenirea incendiilor.4.chm::/n.6. . . Doza UV [mJ x cm-2] = Energia [mW x cm-2] x Timp [s] Cunoscându-se microorganismele de inactivat şi procentajul de „distrugere" cerut. Atât în oxidarea prin dezinfectare cât şi oxidarea fotochimică.7. Procedee de oxidare avansată Există metode de tratare la temperatura ambiantă a apelor pentru potabilizare.transmitanţa radiaţiei UV prin straturile exterioare ale particulelor contaminate pentru a ajunge la microorganismele din interior.dioxid de clor / ultraviolete. AVI. care este egală cu energia pe unitatea de suprafaţă (Jm-2).turbulenţele din camera de tratament.

Institutul de igienă publică).... ... prin „produs de construcţii" se înţelege orice produs care este fabricat pentru a fi înglobat.. ... ... cu caracter durabil.. Proiectantul…………..Economie de energie şi izolare termică.. Exigenţele esenţiale pentru produsele de construcţii vor trebui să asigure: . [top] ANEXA VIII....S.. Produsele de construcţii vor trebui să fie conforme cu normele naţionale iar cele din import vor trebui să aibă agremente tehnice.. în contact cu apa vor trebui să aibă agrementele organelor abilitate conform legii....Condiţii de igienă şi sănătate pentru mediul înconjurător. nu implică riscuri de producere a incendiilor .. ....... [top] ANEXA VII.........Siguranţă în exploatare.chm::/n..Securitate în caz de incendiu.. . în proiectul construcţiilor şi instalaţiilor de dezinfectare se stabileşte un program de urmărire a execuţiei lucrărilor pentru care se propune următorul model : Inspecţia de stat în construcţii Investitorul………….Protecţie contra zgomotului...... Stabilirea programului de faze determinante Conform prevederilor legale......1988..Rezistenţă mecanică şi stabilitate.. cât şi lucrările de artă. 10/1/2007 ........F . Produsele de construcţii vor fi denumite „produse". AVIZAT Executantul…………. (M. Inspector şef PROGRAM DE FAZE DETERMINANTE pentru urmărirea şi controlul lucrărilor de execuţie la obiectivul de investiţie mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal... Toate materialele şi componentele din staţiile de tratare a apei... Asigurarea materialelor de construcţii În sensul directivei nr.. 89/106/ CEE din 21/12..NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL..V. Page 44 of 50 Folosirea exclusivă a U. Lucrările de construcţii care cuprind atât clădirile... cât şi lucrările de artă vor fi denumite „lucrări". în lucrările de construcţii care cuprind atât clădirile.......

...proces verbal de recep-ţie calitativă . Documentul scris care se încheie: Faze determinante Lucrări care se controlează şi verifică sau se recepţionează şi pentru care trebuie întocmite documente scrise ..NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL....…………..în calitate de inspector ………... . Dacă acceptul nu a fost obţinut înainte de predarea proiectului..…………….Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare......……….proces verbal de lucrări ascunse . ctr Numărul şi data actului încheiat (se completează la data încheierii actului prevăzut în coloana 2) 1 Trasarea lucrărilor Diverse alte lucrări (în ordinea tehnologiei de execuţie) Proba de presiune Recepţia calitativă a lucrărilor E+P+B 2.. după obţinerea acceptului acesta devine Program definitiv şi va ti transmis beneficiarului pentru completarea proiectului şi transmiterea la constructor.......în calitate de executant În conformitate cu legea nr..…………...chm::/n. Rezolvarea acestora se va efectua fie prin precizări suplimentare transmisă executantului..PVFD. un exemplar din prezentul program.....Acest program va fi transmis la ISC pentru a fi acceptat. de comun acord... 10/18.în calitate de proiectant …….PVRC. PVLA E+P+B n.. executantul va sesiza beneficiarului şi proiectantului ori de câte ori constată neconcordanţe între proiect şi realitatea din teren sau când vor apare probleme tehnice de execuţie.... Investitor ISC mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal... .. se va anexa la "Cartea Construcţiei".în calitate de investitor (beneficiar) …………..La recepţia obiectului.1995 şi normativele tehnice în vigoare. 10/1/2007 .. ...... se stabileşte. completat..În afara fazelor menţionate în prezentul Program.01....PVLA. cu minim 10 zile înaintea datei la care urmează a se face verificarea lucrărilor . Page 45 of 50 ………....... fie prin analize la faţa locului împreună cu factorii interesaţi pe baza unui . prezentul program de faze determinante. n+1 PVFD PVRC E+P+B E+P+B Notă : . ..Coloana 4 se completează la data întocmirii procesului verbal din coloana 2.Program de asistentă tehnică".......proces verbal de fază determinantă PV Trasare Cine întocmeşte şi semnează : I = ISC B = INVESTITOR E = EXECUTANT P= PROIECTANT Nr.

(cuprinde prevederile specifice esenţiale de care trebuie să se ţină seamă în materie de norme pentru materialele de construcţii pe teritoriul Comunităţii ) Prezentul normativ preia exigenţele esenţiale din Directivă . Corespondenţa acestora cu reglementările române AIX.SREN 806-1/2000 – “Specificaţii pentru instalaţiile din interiorul clădirilor.. Corelarea prevederilor prezentului normativ cu principalele directive europene din domeniul alimentării cu apă şi a construcţiilor hidroedilitare.. Page 46 of 50 Proiectant Executant Inspector Data: [top] ANEXA IX.. Principalele directive europene din domeniul alimentărilor cu apă Corespondenţa cu reglementare România Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile NTPA 013 – Normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa de suprafaţă utilizată pentru potabilizare NTPA 014 – Normativ privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă Directiva Comunităţii Europene Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva 75/440/CEE privind cerin-ţele calitative pentru apa de suprafaţă destinată preparării apei potabile în statele membre Directiva 79/869/CEE privind meto-dele de măsurare şi frecvenţa recoltării probelor şi a analizării apei de suprafaţă destinată preparării apei potabile în statele membre Directiva 89/106/CEE privind pro-dusele pentru construcţii. 2.Standardele Europene adoptate ca “S. Condiţii pentru sistemele şi componentele exterioare clădirilor” ..chm::/n. destinate consumului uman ” AIX.R. Statut actual EN 1278:1998/A1 În aprobare mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.SREN 805-2000 – “Alimentări cu apă.” cu aplicabilitate în tehnologia dezinfectării apei .1. Principalele directive europene din domeniul construcţiilor hidroedilitare Referinţe ale proiectului Titlu Chemicals used for treatment of water intended for human consumption – Ozone [Chimicale utilizate în tratarea apei destinate consumului uman. . 10/1/2007 .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.

Ghid de proiectare pentru construcţii şi instalaţii de dezinfectări a apei.Soluţii de clorare a apei cu clor gazos în scheme tehnologice Elaborator PROED S. Alimentări cu apă . Membrane separation devices. PROED -S. Echipamente de îmbunătăţire a apei în clădiri ] [top] - În dezvoltare EN 14664 În aprobare EN 14652 În aprobare BIBLIOGRAFIE 1. Page 47 of 50 Ozonul] Chemicals used for water intended for human consumption. O. ing.A.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Iron (III) sulfate.. 1995 6. solid ] Water conditioning equipment inside buildings. sulfat feric. Dispozitive de separare cu membrane. Manual pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente staţiilor de clorare pentru tratarea apei cu clor gazos în vederea satisfacerii exigenţelor de siguranţă în exploatare şi sănătatea oamenilor. AI.03. Alimentări cu apă . lanculescu 2. Trofin 3. aprobat prin ordinul MLPAT nr.prof. Lucrare de cercetare elaborată de PROED S. 19961997 8. / 2002 5. M. Sandu. Mănescu.1998 4.. solid [Substanţe chimice utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman.A. Sodium chloride for electrochemical generation of chloride [Substanţe chimice utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman. în anii 1996-1998 7.A.prof. Studiu privind măsuri de eliminare a unor poluanţi de natură organică din apele brute de alimentare şi din mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. 10/1/2007 . elaborat de S. Posibilităţi de creştere a performanţelor tehnologiilor de tratare şi dezinfectare a apei pentru asigurarea corespunzătoare a sănătăţii publice .A.. dr. 16/N/3. Sterilizarea/dezinfecţia apei cu raze ultraviolete. Utilizarea bioxidului de clor pentru dezinfectarea apei potabile lucrare de cercetare elaborată de PROED S. P. Clorură de sodiu pentru generarea electrochimică a clorului] Chemicals used for treatment of water intended for human consumption. dr. Requirements for performance and safety . testing [Echipamente de îmbunătăţire a apei în clădiri..chm::/n. ing.C.

Normativ pentru proiectarea si executarea lucrările de izolaţii termice 24. March 1990 (Tehnologii pentru îmbunătăţirea şi/sau proiectarea staţiilor de potabilizare a apei . repararea. 89/106/CEE din 12.F.etapa 1 /2000. Page 48 of 50 apele uzate epurate. 88/06.Calitatea apei potabile 17. C 107-82 .Cercetare PROED 1999 10.. cryptosporidium şi bacterii . compuşi chimici complecşi. nr. Probleme specifice de tratare cu ozon. Cercetare elaborată de PROED S.11.Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicat 27. Directiva Consiliului Europei nr. Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul M. 348 .S.elaborat de Agenţia pentru protecţia mediului din Statele Unite-EPA. Cercetare PROED . Degremont Water Treatment Handbook.programul RELANSIN. H..P. nr.I. 117/17.G. Cercetări teoretice şi experimentale privind efectele preozonării asupra eficienţei coagulării. 96 din 7 martie 1978) 26. Ordinul M. Ordinul M.I.1999 pentru aprobarea Normelm de avizare sanitară a proiectelor obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice 22. Legea 458/2002 . UTCB şi RGAB (Apa Nova) 11.1998 14.A.etapa 11/ 2001. instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor-D. 387 din 22 noiembrie 1995 25. indicativ CI2-95 elaborate de ISCIR mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităţilor şi pentru nevoi tehnologice (captare.butelii pentru gaze comprimate lichefiate sau dizolvate.I. utilizarea şi verificarea recipienţilor. 536 din 23. construcţie. Pr. depozitarea şi utilizarea clorului lichid şi gazos (aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii nr. 331 din 10.2002 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare. 42 din 7 martie 1978 şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. sedimentării si filtrării prin nisip – Cercetări experimentale .Manual pentru tratarea apei) 12. sub presiune indicativ C5-98. Ordinul M. 100/2002 privind normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă. transport şi distribuţie). nr. amenajare şi reglementare sanitară a funcţionării obiectivelor şi activităţilor desfăşurate în acestea. elaborate de ISCIR . Martie 1990) 13. Prescripţii tehnice pentru proiectarea. 98/83/CE din 3. Prescripţii tehnice pentru recipientele stabile sub presiune pentru depozitarea clorului şi dioxidului de sulf.G.S. altele decât cele supuse înregistrării în registrul comerţului 21.S..2001 privind echiparea şi dotarea construcţiilor.06. 16. aprobate prin Ordinul Ministrului de Stat. 775/07.. Paris 1991 (Degremont .. CI 69-88 .1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi recomandări privind modul de viaţă al populaţiei 20.1997 9. nr.05.chm::/n.-003 15. nr. Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale nr. Cercetări experimentale . 10/1/2007 . Directivă privind produsele pentru construcţii (Directiva nr. Ordinul M.S.Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale 23.1988) 19.03. EPA Tehnologies for Upgrading Existing or Designing New Drinking WaterTreatment Plants. nr.1998 privind Calitatea Apei Potabile. transportul. 18. Cercetări privind utilizarea ozonului şi UV pentru tratarea apelor subterane poluate cu pesticide. lichefiate. Norme unice de protecţie a muncii la fabricarea.

120/94 .1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor 31. 10/1995 (elaborat de INCERC) 34.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Metodologia privind elaborarea scenariilor de siguranţă la foc.Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse. procedee şi echipamente noi în construcţii . aprobate cuO.11.. repararea.Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor-Ordinul nr. Legea nr. Normativ C21-95 1SC1R 43. STAS 10100/0-Prescripţii generale de verificarea siguranţei construcţiilor 41.chm::/n. Prescripţii tehnice pentru recipientele stabile sub presiune pentru depozitarea clorului şi dioxidului de sulf. 273/14. 37. sub presiune C5-98 . lichefiate-indicativ CI2-95.M.775/1988. Hotărârea Guvernului României nr. privind calitatea în construcţii 29. 113/1994 .1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii: . 15/1-1994-Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale 36. Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea nr. Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor.Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii .Regulament privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii 33.Regulament privind urmărirea comportării în exploatare.Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicat 44. 17-91998 -Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc. 10/1/2007 . 766/21. aprobată cu Ordinul ministrului de Interne nr.. utilizarea şi verificarea recipienţilor .a.Inr. 32. Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare Ia pământ I-RC-1030 35.1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii 30. 10/1995.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală 39. HG 261/94 42.c.Regulament privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii ..Regulament privind activitatea de metrologie în construcţii . elaborate de ISCIR . 19/1994 -Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare 38. Hotărârea nr. Page 49 of 50 28.Normativ pentru proiectarea şi executarea protecţiei împotriva trăsnetului la construcţii 40.84/2001. Prescripţii tehnice pentru proiectarea.06. Hotărârea Guvernului României nr.06. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor . şi 1500 Vc. 31/N/1995 .. 272/14. elaborate de ISCIR mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.butelii pentru gaze comprimate lichefiate sau dizolvate.

10/1/2007 .Twort Ac. Pr.2000 l/s .. Tip T 1259. Ed. 4-a John Wiley 1992 49.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Page 50 of 50 45. SREN 806/2000 .Staţie de clorare pentru debite între 500 . Condiţii pentru sistemele şi componentele exterioare clădirilor 53. CHLOR1NE DIOXIDE (firma CAFFARO Divisione Trattamento Acque . ed. cu hidrofor sau cu staţie de pompare . STAS 185/1 . Pr. Detalii de execuţie . .Staţie de clorare pentru debite până la 500 l/s. ed. ş.Specificaţii pentru instalaţii din interiorul clădirilor destinate consumului uman [top] mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Arnold. Legea 98/94 cu modif. cu curgere gravitaţională: . Tip PROED S. Dioxidul de Clor) 52. Ed. Water Supply ..Culori la conducte 46. Arnold.Italia. SREN 805/2000 . London 1994 (Alimentări cu apă . -T133 11/1993 50. Environmental Engineering and Sanitation Salvatos.chm::/n. Staţii de clorare a apei cu Clor gazos.Staţie de clorare pentru debite până la 500 l/s.A. Londra 1994) 48.a. din 99 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la Normele legale de igienă şi sănătate publică 47. CAFFARO Divisione Trattamento Acque.Twort Ac.a..Staţii de clorare a apei cu clor gazos.. e.Alimentări cu apă. ed.Staţie de clorare pentru debite de 3000 l/s 51.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful