VERONICA SFREDEL MIHAELA NICULESCU

BOGDAN STĂNOIU SMARANDA MITRAN FRANCISC MIXICH

RODICA CROITORU MARIA IANCĂU MIHAI CRUCE

MIHAI RELU STĂNESCU

BIOLOGIE
Teste pentru concursul de admitere la Facultatea de Medicină Facultatea de Medicină Dentară Facultatea de Farmacie Facultatea de Moaşe şi Asistenţă medicală

EDITURA MEDICALĂ UNIVERSITARĂ CRAIOVA, 2008

PREFAŢĂ

Prezenta broşură este destinată viitorilor candidaţi care doresc să participe la concursul de admitere la facultăţile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova. În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, admiterea în învăţământul superior se face prin concurs de admitere. Organizarea concursului de admitere este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior şi se face în conformitate cu criteriile generale elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Acest volum cuprinde întrebări elaborate pe baza unor manuale alternative de Biologie, clasa a XI-a, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care cuprind tematica pretinsă pentru proba de Biologie (Anatomia şi Fiziologia omului) din cadrul concursului de admitere la facultăţile Universităţii de Medicină şi Farmacie Craiova. Proba de concurs se desfăşoară pe baza programei elaborate de facultate, publicată, şi a subiectelor stabilite de comisia de concurs în ziua desfăşurării probei. Întrebările şi problemele cuprinse în acest volum constituie baza de date cu privire la concursul de admitere. La concurs se vor folosi aceste întrebări sau întrebări asemănătoare, dar nu în mod obligatoriu identice cu cele din volumul de faţă.

Tematica pentru concursul de admitere
- proba Biologie (Anatomia si fiziologia omului) A. BIOLOGIE – manual pentru clasa a XI-a Autori: Ionel Roşu, Călin Istrate, Aurel Ardelean Editura CORINT, Bucureşti, 2006 ISBN: (10) 973-653-928-8; (13) 978-973-653-928-2 SISTEMUL NERVOS - Clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional; proprietăţile neuronului (pag. 13-16) ANALIZATORII - Segmentele unui analizator (pag. 35) - Analizatorul cutanat (pag. 45-46) - Analizatorul gustativ (pag. 47) - Analizatorul olfactiv (pag. 48) SISTEMUL MUSCULAR (PAG. 69-73) B. BIOLOGIE – manual pentru clasa a XI-a Autori: Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu Editura CORINT, Bucureşti, 2006 ISBN: (10) 973-653-935-0; ISBN (13) 978-973-653-935-0 CELULA ŞI ŢESUTURILE (pag. 5-11) SISTEMUL NERVOS - Măduva spinării (pag. 18-25) - Trunchiul cerebral şi nervii cranieni (pag. 26-29) - Cerebelul (pag. 29) - Diencefalul (pag. 29-30) - Emisferele cerebrale (pag. 30-32) - Sistemul nervos vegetativ (pag. 32-36) - Noţiuni elementare de igienă şi patologie (pag. 36-37) ANALIZATORII - Analizatorul kinestezic (pag. 40-41) - Analizatorul vizual (pag. 44-48) - Analizatorul acustico-vestibular (pag. 49-52) - Noţiuni elementare de igienă şi patologie (pag. 52-53) GLANDELE ENDOCRINE (pag. 54-61) SISTEMUL OSOS ŞI ARTICULAŢIILE (pag. 63-67) DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA (pag. 74-82) CIRCULAŢIA (pag. 84-95, 125) RESPIRAŢIA (pag. 97-101) EXCREŢIA (pag. 103-106) METABOLISMUL (pag. 108-115) FUNCŢIA DE REPRODUCERE - Sistemul reproducător (pag. 116-122) - Sănătatea reproducerii (pag. 122-123)

CUPRINS

CELULA ŞI ŢESUTURILE ..................................................................................1 SISTEMUL NERVOS ..........................................................................................6 ANALIZATORII .................................................................................................25 GLANDELE ENDOCRINE ................................................................................38 APARATUL LOCOMOTOR ..............................................................................47 DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA ...............................................................................54 SÂNGELE .........................................................................................................63 APARATUL CARDIO-VASCULAR ...................................................................71 RESPIRAŢIA .....................................................................................................89 EXCREŢIA .........................................................................................................95 METABOLISMUL. RAŢIA ALIMENTARĂ. VITAMINELE……........................102 FUNCŢIA DE REPRODUCERE.......................................................................110

CELULA ŞI ŢESUTURILE 1. Care din următoarele tipuri de transport prin membrană se face prin mecanisme pasive? a. osmoza b. difuziunea facilitată c. transportul prin pompe ionice d. transportul gazelor respiratorii O2, CO2 e. transportul unei molecule conform gradientului ei de concentraţie 2. Care dintre următoarele tipuri de transport se face prin mecanisme active? a. osmoza b. transportul fructozei c. transportul prin pompe ionice d. cotransportul e. transportul glucozei cuplat cu Na+. 3. Cum pot fi transportate monozaharidele prin membrana celulară? a. prin osmoză b. prin difuziune facilitată c. prin transport activ dependent de Na+ d. prin endocitoză e. prin pompe ionice 4. Endocitoza: a. constă în transferul intracelular al materialului din exteriorul celulei b. se face prin canale membranare c. are loc prin invaginarea membranei d. se face cu vezicule membranare e. permite eliminarea materialului intracelular la exteriorul celulei 5. Pompa Na+/K+: a. asigură un transport pasiv prin membrană b. necesită consum energetic c. transportă moleculele în sensul gradientului de concentraţie d. asigură un transport activ e. este de natură proteică 6. Potenţialul membranar de repaus: a. are o valoare de +30 − +40 mV b. are o valoare de -65 – -85 mV c. este realizat de pompa Na+/K+, care expulzează 3 Na+ din celulă şi reintroduce 2 K+ în celulă d. este constant în absenţa unui stimul e. depinde de permeabilitatea membranei pentru diferite tipuri de ioni 7. Repolarizarea membranei: a. presupune revenirea la potenţialul de repaus b. este datorată ieşirii K+ din celulă c. presupune deschiderea unor canale voltajdependente pentru K+ d. se face prin intrarea Na+ în celulă e. este condiţionată de existenţa unui stimul cu intensitate prag 8. Potenţialul de acţiune: a. reprezintă modificarea temporară a potenţialului de membrană b. se datorează unor curenţi electrici care apar la trecerea ionilor prin canale membranare specifice c. are aceeaşi durată pentru toate celulele d. este un răspuns de tip “tot sau nimic” e. se propagă într-un singur sens în membrană 9. În cadrul modelului de mozaic fluid al membranei plasmatice: a. proteinele sunt uniform distribuite în cadrul structurii lipidice b. proteinele şi lipidele se pot deplasa lateral prin membrană c. proteinele pot fi dispuse transmembranar d. fosfolipidele sunt dispuse într-un bistrat cu interiorul hidrofil e. membrana conţine glucide ataşate feţei interne 10.* Forma iniţială a tuturor celulelor este: a. fusiformă b. globuloasă c. cilindrică d. cubică e. stelată 11.*Sistemul de canalicule intracitoplasmatice este reprezentat de: a. incluziunile citoplasmatice b. hialoplasmă c. centrozom d. reticulul endoplasmatic e. aparatul Golgi 12.* Sinteza proteinelor este specifică: a. centrozomilor b. ribozomilor c. reticulului endoplasmic neted d. mitocondriilor e. lizozomilor 13.* Sediul proceselor de fosforilare oxidativă se află la nivelul: a. carioplasmei b. lizozomilor c. mitocondriilor d. hialoplasmei e. nucleului 14. Care dintre următoarele caracteristici ale nucleului sunt false? a. are o membrană unică b. conţine unul sau mai mulţi nucleoli c. în nucleoplasmă prezintă cromatină formată din ATP şi proteine d. conţine carioplasma e. dimensiunile sale corespund ciclului funcţional al celulei 15. Epiteliul pavimentos simplu se găseşte la nivelul: a. tunicii interne a vaselor sangvine b. mucoasei bucale c. bronhiilor d. tunicii interne a vaselor limfatice e. epidermei 16. Ţesutul conjunctiv moale poate fi: a. fibros b. hialin c. reticulat d. cheratinizat e. elastic 17. Ţesutul conjunctiv lax: a. leagă unele organe b. formează tunica medie a arterelor c. se găseşte în hipoderm d. formează aponevroze 1

e. însoţeşte alte ţesuturi 18.* Care dintre următoarele glande nu au canal de excreţie? a. glandele sudoripare b. parotidele c. glandele sebacee d. paratiroidele e. pancreasul exocrin 19. Neuroplasma citoplasma neuronului conţine ca organite celulare specifice: a. centrozomul b. corpusculii Nissl c. miofibrilele d. neurofibrilele e. mioglobina 20.*Epiteliul pavimentos stratificat necheratinizat se găseşte în: a. uroteliu b. canalele glandelor exocrine c. epiderm d. mucoasa bronhiolelor e. mucoasa bucală 21. Aparatul Golgi: a. este un sistem membranar de vezicule b. reprezintă sediul fosforilării oxidative c. este un organit specific neuronului d. conţine enzime hidrolitice e. are rol în excreţia unor substanţe celulare 22. Mitocondriile: a. au o membrană internă plicaturată b. participă la digestia celulară c. au rol în sinteza ATP d. produc energie celulară e. prezintă o membrană externă ce se continuă cu citomembranele reticulului endoplasmic 23. Ribozomii: a. se găsesc exclusiv ataşaţi reticulului endoplasmic b. conţin ribonucleoproteine c. se mai numesc corpusculii lui Palade d. pot fi ataşaţi membranei externe a nucleului e. sunt absenţi în neuroni 24.* Miofibrilele: a. sunt organite comune b. se găsesc inclusiv în prelungirile neuronale c. sunt elemente contractile din sarcoplasma fibrei musculare d. au caracter temporar e. sunt echivalente ergastoplasmei pentru celula nervoasă 25. Nucleul: a. este înconjurat de o membrană poroasă dublă b. lipseşte în hematii c. este unic în fibra musculară striată d. conţine ADN e. se învecinează cu aparatul Golgi şi centrozomul 26. Lizozomii: a. conţin enzime hidrolitice b. realizează fosforilarea oxidativă c. au rol în digestia celulară d. sunt prezenţi în număr mare în macrofage e. sunt absenţi în leucocite

27. Care din următoarele celule au membrana prevăzută cu microvili? a. leucocitele b. celulele epiteliului mucoasei intestinale c. celulele epiteliului mucoasei traheei d. celulele epiteliului tubilor renali e. toate celulele epiteliale 28. Epiteliile de tranziţie: a. sunt de tip pluristratificat b. intră în constituţia mucoasei tubului digestiv c. formează epiteliul pleurei şi pericardului d. formează tunica internă a vaselor sangvine e. intră în constituţia uroteliului 29. Epiteliile: a. acoperă corpul la suprafaţă b. pot fi de tip secretor c. formează tunica medie a arterelor şi venelor d. formează receptorii analizatorilor e. căptuşesc diferite cavităţi 30. Canalele de secreţie ale glandelor salivare sunt formate din: a. epiteliu pavimentos simplu b. epiteliu cilindric unistratificat c. epiteliu cubic stratificat d. epiteliu pseudostratificat e. epiteliu cilindric stratificat 31. Ţesutul cartilaginos elastic formează: a. pavilionul urechii b. tunica medie a arterelor mari şi venelor c. epiglota d. meniscurile articulare e. tendoanele şi aponevrozele 32.*Care dintre următoarele funcţii nu aparţine ţesutului conjunctiv: a. însoţeşte alte ţesuturi b. leagă unele organe c. căptuşeşte unele cavităţi d. asigură rezistenţa mecanică e. depozitează grăsimi 33. Ţesutul conjunctiv semidur fibros se găseşte la nivelul: a. ligamentelor b. pavilionului urechii c. aponevrozelor d. meniscurilor articulare e. discurilor intervertebrale 34.* Care dintre următoarele enunţuri în legătură cu membrana celulară este fals? a. are permeabilitate selectivă b. este alcătuită în principal din fosfolipide şi proteine c. este polarizată electric d. conferă forma celulelor e. intervine în formarea fusului de diviziune 35. Ţesutul cartilaginos hialin formează: a. meniscurile articulare b. cartilajele traheale c. cartilajele laringeale d. cartilajele costale e. epiglota 36. Sunt organite specifice neuronului: a. miofibrilele b. neurofibrilele 2

prezintă o membrană externă plicaturată b. binucleată c. sunt implicate în transportul transmembranar e. ovulul e. prostata d. Structura nucleului cuprinde: a. numai celulele nervoase 3 b. are aspect diferit în funcţie de activitatea celulei e.* Aparatul Golgi: a. se formează la sfârşitul diviziunii b. sunt localizaţi în nucleoli c. lipseşte în neuron d. este un epiteliu stratificat b. Reticulul endoplasmic neted: a. 42. căi respiratorii b. este un organit specific neuronului 40. producerea de energie celulară 50. conţine ADN 48. polinucleată e. formează cromozomii la sfârşitul diviziunii celulare c. paratiroidele b. intră în structura centrozomului d. sunt uniform distribuite c. enzime hidrolitice b. formează aponevrozele c. are rol în diviziunea celulară c. leucocitele d. anucleată 41. Cromatina: a. corpusculii Nissl e. Epiteliile pseudostratificate: a. conţine unul sau mai mulţi nucleoli d. centrozomul d. numai neuronii cu teacă de mielină d. uninucleată d. insulele Langerhans pancreatice e. este format din celule cilindrice e. proteine histonice d. este prezent în meniscurile articulare c. intră în constituţia mucoasei traheale c. formează discurile intervertebrale d. căptuşeşte suprafaţa internă a organelor cavitare tub digestiv. sferică b.c. fusiformă. glandele mamare 46. pot forma glicoproteine împreună cu glucidele ataşate feţei interne a membranei d. sinteza proteică d. Ţesutul epitelial: a.* Mitocondriile: a.* Centrozomul participă la: a. are rol important în metabolismul glicogenului 49. Ţesutul conjunctiv moale fibros: a. este sediul fosforilării oxidative 51. digestia intracelulară 53. leagă plasmalema de stratul extern al membranei nucleare b. carioplasmă e. este format din doi centrioli paraleli între ei b. Epiteliul intestinal: a. alcătuiesc mucoasa intestinală d. este o variantă de ţesut cartilaginos b. formează tendoanele şi aponevrozele e. conţine ribozomi pe suprafaţa externă c. numai celulele musculare 47. se prezintă sub forma unor granulaţii fine e. prezintă ribozomi pe suprafaţa externă b. tubii seminiferi testiculari c. pot fi ciliate sau neciliate 43. procesul de diviziune celulară d. se află în zona cea mai activă a citoplasmei e. producerea de energie celulară c. se găsesc în garnitură completă diploidă în ovul 54. sunt alcătuite din celule cilindrice b. este format din celule cu microvili c. numai neuronii din măduva spinării c. conţin ADN e. cilindrică e. pot fi dispuse transmembranar b. ciclul acizilor tricarboxilici b. fibrele musculare striate 39. digestia intracelulară c. se află la nivelul carioplasmei b. au rol în diviziunea celulară e. este situat în apropierea nucleului d. delimitează între cele două membrane matricea mitocondrială c. este un epiteliu de tranziţie 44. intră în alcătuirea canalelor de secreţie ale glandelor exocrine . fosforilarea oxidativă e.* Celule anucleate sunt: a. se prezintă ca o reţea de citomembrane c. celulele hepatice b. formează epiderma e. lipsesc în ţesutul muscular striat de tip cardiac d.* Cromozomii: a. pavimentoasă c. incluziunile pigmentare 37.* Care din celulele organismului sunt polarizate electric? a. excreţia unor substanţe celulare b. Care din următoarele structuri conţin celule cu secreţie exocrină? a. Proteinele din structura membranei celulare: a. reprezintă sediul sintezei ATP 52. formarea cromozomilor e. cromatină 38.*Fibra musculară striată este o celulă: a. nucleoli c.* Lizozomii au rol în: a. se pot deplasa liber în lateral 55. intră în structura corpusculilor Nissl d. toate celulele vii e. Centrozomul: a. hematiile adulte c. cubică d. are o suprafaţă de absorbţie mărită d. are rol mecanic 45. polimorfonucleară b. este înconjurat de o zonă de citoplasmă vîscoasă e. Celulele care formează ţesutul epitelial pot avea formă: a.

poate prezenta corpusculi de legătură între celule 56. tapetează vasele sangvine şi limfatice e.* Alegeţi enunţul greşit: a. ţesut cartilaginos elastic d. ţesut conjunctiv fibros b. tunica medie a arterelor şi venelor 57. reprezintă prelungiri citoplasmatice acoperite de plasmalemă b. epiteliul mucoasei bucale este cheratinizat b. ţesutul osos trabecular formează diafizele oaselor lungi 62. aparatul Golgi are rol în excreţia unor substanţe 4 celulare c. în tunica medie a arterelor d. presiunea osmotică este invers proporţională cu numărul de particule dizolvate în soluţie 61. acini e. Care din următoarele enunţuri privind perioada refractară sunt adevărate? a. perioada refractară absolută se datorează inactivării canalelor pentru Na+ d. enzime b. ţesut cartilaginos hialin c. sunt prezente în cazul leucocitelor e. canalele glandelor exocrine d. epiteliul traheal este pseudostratificat d. în ganglionii limfatici b. ovulul are 150 – 200 μm e. în hipoderm c. reprezintă intervalul în care este dificil de obţinut un potenţial de acţiune b. celule dispuse în insule d. reticulul endoplasmic rugos are rol în sinteza proteinelor d. mucoasa tubului digestiv b. cu amplitudine mai mare e. celula este unitatea morfofuncţională şi genetică de organizare a materiei vii b. membrana celulară permite difuziunea O2 b. proteine histonice şi non-histonice c. hormoni c.* Discurile intervertebrale sunt alcătuite din: a. lizozomii au rol important în celulele fagocitare d. celule dispuse în cordoane b. potenţialul de acţiune iniţiat în perioada refractară absolută are amplitudine mică 63. epiteliul intestinal absorbant prezintă celule ciliate c. Glandele endocrine pot fi alcătuite din următoarele elemente structurale: a. sunt prelungiri permanente c. mediatori chimici d. ţesut epitelial secretor c. sudoare. în jurul rinichilor e.* Alegeţi enunţul greşit: a. epiglota este formată din ţesut conjunctiv moale de tip elastic e. ţesut osos spongios e.* Epiteliile cilindrice stratificate se întâlnesc în: a.d.* Alegeţi enunţul corect: a. Pseudopodele: a. sunt neordonate d. salivă e. ţesut cartilaginos fibros . perioada refractară relativă permite apariţia unui al doilea potenţial de acţiune. 58. Ţesutul adipos se găseşte: a. poziţia nucleului în celulele adipoase este excentrică 64. mucoasa traheală c. cuprinde exclusiv panta ascendentă a potenţialului de acţiune c. sunt corpuscului de legătură care solidarizează celulele epiteliale 65. Epiteliile glandulare sunt formate din celule care elaborează: a. celule dispuse în foliculi 59. cromozomii sunt alcătuiţi din ADN. mucoasa bronhiolelor e. în jurul globilor oculari 60. membrana celulară permite pasajul liber al cationilor e.

45. e c. c. e b. 55. d. d. 38. c. d. e e b. d a. e b. 20. 8. b. 2.* 41. d b. 48. 23. e b b.* 39. 40. e a.* 52. d e . e a. d. 17. e d b. 46. c. e b d e c d a.* 35. 37. 4. d. 15. b. b. e a. 10. 5.* 50.* a. 28. d d. d.* 57. c a. 44. d. 56. c. 27. e d a. c. e b. d. 6. c. e c. 65. c. e c a. d b. d.* 47. 26. d d b. 60. b. d e a. 30.* 51.* 14.* 12. d.* 19. 58. 24. b. 7. 63. 22.* 53.* 13.* 11. 3. e b.* a. c. d.* 64. c. c a. b. c.* 21. d b. 42. e a. c d a. 36. d a. e a. b. e b.* 61. c b d b c a. e a. 59. d b. 18.* 33.* 25. d a. d b. d c a. e b. 31.REZOLVĂRI: 1. 32. 49. b. c c d. 29. 16. c. c. e a. e a. c. c a. d. c.* 54. 34. d. 43. e e c 5 62. c. c. 9. d b.

substanţa albă e. măduva lombară superioară d. căi spino-bulbare b. Sunt structuri localizate pe faţa bazală a emisferelor cerebrale: a. sunt reflexe formate din cel puţin trei neuroni c. Sensibilitatea exteroceptivă este condusă prin: a. rubrospinale c. căi descendente c. 17. * Rădăcina posterioară a nervilor spinali: a. este formată numai din fibre motorii d. lobul orbital c. 8. substanţa cenuşie c. căi corticospinale e. occipito-temporal medial e. căi spino-bulbare b. Neuronii vegetativi simpatici preganglionari sunt prezenţi în: a. olivospinale d. sunt conduse prin: a. * Coarnele posterioare ale măduvei conţin: a. hipocampic b. neuroni vegetativi simpatici preganglionari e. neuroni visceromotori e. 6. măduva toracală c. * Neuronii vegetativi simpatici postganglionari sunt prezenţi în: a. conţine numai fibre vegetative. 20. neuroni senzitivi b. 19. este mixtă b. ganglionii vegetativi 3. deutoneuroni ai căilor senzitive b. căile piramidale directe b. căile extrapiramidale cu origine subcorticală d.* Neuronii vegetativi parasimpatici preganglionari sunt prezenţi în: a. Sunt căi extrapiramidale: a. măduva toracală d. neuroni somatomotori alfa c. 12. ganglionii spinali b. deutoneuroni ai căilor senzitive b. căile vestibulospinale. sunt formate numai din 2 neuroni b. 2. La măduvă. orbitali c. nucleii bazali b. occipito-temporal lateral 5. rubrospinale c. căile piramidale directe b. nervii d. 10. căi spino-talamice. măduva cervicală b. neuroni somatomotori gama d. automate sunt conduse prin: a. măduva sacrală e. sunt reflexe nociceptive e. măduva cervicală superioară 6 b. măduva cervicală b. căi corticospinale e. impulsul trece prin talamus c. 18. căile piramidale încrucişate c. impulsul nervos ajunge în girusul postcentral stâng b. neuroni vegetativi simpatici preganglionari e. neuroni viscerosenzitivi. Impulsurile care iniţiază mişcările involuntare. reticulospinale e. măduva toracală superioară c. neuroni somatomotori alfa c. măduva cervicală inferioară c. Sunt giri ai lobului temporo-occipital: a. ganglionii vegetativi. fasciculele corticospinale e. neuroni viscerosenzitivi. fasciculele corticospinale e. neuroni vegetativi simpatici postganglionari 9.. este formată numai din fibre senzitive c. Dacă ne înţepăm cu un ac la un deget de la mâna dreaptă: a. corticospinale b. corticospinale b. ganglionii laterovertebrali. ganglionii laterovertebrali. conţine numai fibre somatice e. căi spino-cerebeloase d. 15. sunt reflexe osteotendinoase d. Structurile situate extranevraxial sunt: a. * Sunt căi piramidale: a. nervii d. 7. cingular d. căi spino-cerebeloase d. căile piramidale sunt: a. sunt reflexe de apărare 13. substanţa cenuşie c. * Coarnele laterale ale măduvei conţin: a. olivospinale d. impulsul se transmite prin fasciculele spinobulbare e. Coarnele anterioare ale măduvei conţin: a. ganglionii spinali b. măduva lombară superioară e. neuroni somatomotori alfa c. vestibulospinale. Structurile situate intranevraxial sunt: a. bulbul olfactiv e. stimulul poate declanşa reflexul de flexie. lobul parietal d. 14. reticulospinale e. * Rădăcina anterioară a nervilor spinali: a. substanţa albă e. Reflexele polisinaptice: a. 16.SISTEMUL NERVOS 1. este mixtă . ganglionii laterovertebrali. măduva lombară d. căile piramidale încrucişate c. căi spino-talamice. vestibulospinale. impulsul se transmite prin fasciculele spinotalamice d. măduva sacrală e. lobul temporo-occipital 4. căile extrapiramidale cu origine subcorticală d. căi descendente c. 11. neuroni somatomotori gama d. căile vestibulospinale. neuroni somatomotori gama d. Impulsurile care iniţiază mişcările voluntare.

neuroni simpatici e. este formată numai din fibre motorii d. sunt reflexe de flexie e. trunchi d. tactilă fină b. spinali b. 36. conţine numai fibre somatice e. Fasciculele spinobulbare conduc sensibilitatea: a. este formată numai din fibre senzitive c. cervicală b. * Trunchiul nervilor spinali: a. vegetativi c. este mixtă b. duramater şi piamater. este mixtă b. proprioceptivă de control al mişcării. conţine numai fibre vegetative. Măduva spinării prezintă intumescenţe în regiunea: a. neuroni preganglionari.b. conţine numai fibre somatice e. este mixtă b. somatomotori e. rădăcinii motorii a nervului spinal 28. cu neuroni talamici b. este format numai din fibre motorii d. neuroni vegetativi b. este mixt c. cu neuronii din coarnele anterioare medulare e. 26. 38. este formată numai din fibre motorii d. pot face sinapsă: a. 21. kinestezice d. Axonii neuronilor din ganglionul spinal care intră în măduvă. * Ramura ventrală a nervilor spinali: a. laterovertebrali e. reflexele sudorale b. rădăcina posterioară c. este formată numai din fibre motorii d. neuroni somatomotori c. cu neuroni bulbari c. * Nu formează plexuri nervii spinali: a. motori vegetativi. Ramura comunicantă albă a nervilor spinali: a. ramura ventrală e. kinestezică 7 d. 34. conţine numai fibre somatice e. toracală c. toracali . conţine numai fibre somatice e. este formată numai din fibre motorii d. * Nervul spinal conţine numai fibre motorii în: a. 23. 37. 25. 27. visceroceptivă e. este formată numai din fibre senzitive c. intramurali. cu neuronii din cerebel. conţine numai fibre vegetative. reflexul pupilodilatatoare d. NU fac sinapsă în cornul posterior medular fibrele sensibilităţii: a. ramura ventrală e. sunt formate dintr-un singur neuron b. neuroni somatosenzitivi d. reflexele de micţiune. ramura dorsală 39. piamater şi substanţa nervoasă e. sunt reflexe de extensie. 35. previscerali d. reflexele vasoconstrictoare e. *Ramura dorsală a nervilor spinali: a. sunt reflexe formate din doi neuroni c. cutia craniană şi duramater b. Ganglionii spinali se află pe traseul: a. conţine numai fibre vegetative. termice şi dureroase. 30. termică c. rădăcinii posterioare a nervului spinal d. rădăcina anterioară b. lombară d. Ganglionii spinali conţin neuroni: a. proprioceptive de control al mişcării e. rădăcina posterioară c. 33. 29. ramurii dorsale a nervului spinal e. este formată numai din fibre senzitive c. este mixtă b. rădăcina anterioară b. sunt reflexe miotatice d. Reflexele monosinaptice: a. * Aferenţele vegetative au neuroni localizaţi în ganglionii: a. 32. * Lichidul cefalorahidian se găseşte între: a. este formată numai din fibre senzitive c. Coarnele laterale ale măduvei conţin: a. conţine numai fibre vegetative. cervicali b. arahnoidă şi piamater d. 22. este mixtă b. conţine numai fibre somatice e. ramura dorsală 40. rădăcinii anterioare a nervului spinal c. * Ramura meningee a nervilor spinali: a. conţine numai fibre somatice e. este formată numai din fibre motorii d. rădăcinii senzitive a nervului spinal b. este formată din fibre visceromotorii d. paravertebrali c. reflexul masticator c. coccigiană. este format numai din fibre senzitive b. conţine numai fibre vegetative. * Care din următoarele reflexe nu are centrii în măduva spinării: a. * Nervul spinal conţine numai fibre senzitive în: a. senzitivi d. 31. duramater şi arahnoid c. conţine numai fibre somatice e. 24. este formată numai din fibre senzitive c. conţine numai fibre vegetative. conţine numai fibre vegetative. este formată numai din fibre senzitive c. Ramura comunicantă cenuşie a nervilor spinali: a. cu neuroni de asociaţie d. somatici b. tactile grosiere b. trunchi d. sacrală e. tactile fine c.

* Celula musculară netedă este stimulată de neuroni: a. neuronii din coarnele posterioare b. pedunculii cerebrali c. bulb. mielinizate d. punte b. somatomotori c. 46. este un reflex miotatic b. descendente e. * Celulele glandulare sunt stimulate de neuroni: a. neuronii vegetativi simpatici preganglionari d.c. somatosenzitivi d. comisurale d. * Fibra musculară striată este stimulată de neuroni: a. preganglionare b. ţesut conjunctiv 42. mezencefal c. 53. * Substanţa cenuşie este alcătuită din: a. motorii. viscerosenzitivi b. De la periferie spre cortex se îndreaptă fibre: a. coliculii cvadrigemeni e. de reticulină. senzitive. preganglionare b. postganglionare c. 57. fibrele musculare striate . somatomotori e. punte b. * Glanda parotidă este inervată secretor de fibre plecate din nucleul: a. sacrali e. neuron somatomotor d. mielinizate d. neuron senzitiv b. senzitive c. bulb. neuronii vegetativi simpatici postganglionari e. visceromotori e. Fibrele nervoase senzitive transmit impulsurile spre: a. dorsal al vagului e. neuroni bulbari 50. coliculii cvadrigemeni e. cinci neuroni 51. 47. viscerosenzitivi d. lombari d. coliculii cvadrigemeni e. În ramura comunicantă cenuşie se găsesc fibre: a. visceromotori e. 56. mezencefal d. 54. nucleii olivari b. centrii nervoşi b. ascendente b. de asociaţie 44. de asociaţie 45. De la cortex spre periferie se îndreaptă fibre: a. Fibrele nervoase cu originea în ganglionul spinal fac sinapsă cu: a. este polisinaptic e este monosinaptic. Nervii spinali conţin fibre: a. neuron de asociaţie. senzitive c. comisurale d. salivator superior c. 49. * Căile ascendente specifice sunt constituite de regulă din: 8 a. 60. 59. Reflexul ahilean: a. somatomotori c. nucleul roşu. neuron vegetativ preganglionar c. fibre nervoase mielinice b. patru neuroni e. motoneuronii somatici medulari c. amielinice e. somatosenzitivi d. motorii. Arcul reflex monosinaptic conţine: a. Arcul reflex polisinaptic conţine: a. ascendente b. este un reflex nociceptiv c. de asociaţie b. coliculii cvadrigemeni e. Fasciculul vestibulospinal are originea în: a. 52. lacrimal b. celule receptoare c. celule gliale e. somatosenzitivi b. nucleii vestibulari b. vegetative e. nucleul accesor al oculomotorului 48. neuron somatomotor d. un neuron b. senzitive c. Fasciculul rubrospinal are originea în: a. În ramura comunicantă albă se găsesc fibre: a. neuron senzitiv c. 58. corpi neuronali e. mezencefal c. celule gliale e. bulb d. postganglionare c. substanţa neagră. de asociaţie 43. neuron de asociaţie. visceromotori c. descendente e. mezencefal d. Fasciculul nigrospinal are originea în: a. lichid cefalorahidian d. cel mult doi neuroni b. pedunculii cerebrali c. doi neuroni c. salivator inferior d. viscerosenzitivi b. somatice d. Fasciculul olivospinal are originea în: a. bulb d. prezintă neuroni intercalari d. amielinice e. trei neuroni d. coccigieni 41. senzitive. 55.

celulele visceroceptoare c. Receptorii arcului reflex medular pot fi: a. celulele musculare netede e. 61. componenta senzitivă a nervilor micşti d. 75. fibrele musculare striate c. celulele glandulare. 74. viscerală 9 c. Trece prin cordonul medular posterior calea sensibilităţii: a. dureroase d. * Fasciculul piramidal direct conduce impulsuri pentru motilitatea: a. dureroase. Rădăcina anterioară a nervului spinal conţine axonii: a. 77. tactile epicritice. celulele musculare netede b. Căile extrapiramidale conduc impulsuri pentru motilitatea: a.c. involuntară d. gustativă. 78. Trece prin cordonul medular lateral calea sensibilităţii: a. celulele glandulare exocrine e. măduva spinării d. Are deutoneuronul în cornul posterior al măduvei spinării calea sensibilităţii: a. Conduc influxul nervos de la organele receptoare: a. Are protoneuronul în ganglionul spinal sensibilitatea: a. tactile epicritice e. neuronilor de asociaţie c. Are deutoneuronul în bulb calea sensibilităţii: a. motoneuronilor vegetativi d. Fasciculul piramidal direct: a. tactile protopatice c. tactile epicritice. dureroase d. celulele musculare netede e. 64. măduva spinării d. e. măduva spinării d. termice b. voluntară. olfactive c. dureroase d. kinestezice b. kinestezice c. celulele musculare netede e. termice b. voluntară. dendrite ale neuronilor din ganglionii nervilor cranieni b. semiautomată b. tactilă protopatice e. kinestezice b. motoneuronilor vegetativi d. 72. * Fibrele nervoase somatomotorii transmit impulsurile spre: a. proprioceptive de control al mişcării. motoneuronilor somatici b. Are al treilea neuron în talamus calea sensibilităţii: a. tactile epicritice d. componenta motorie a nervilor micşti e. se încrucişează la nivel medular d. 67. axonii neuronilor senzitivi. 69. termică b. este situat în cordoanele anterioare b. 63. celulele glandulare. kinestezice. automată c. neuronilor de asociaţie c. este situat în coarnele laterale . căile piramidale. tactile epicritice c. tactilă protopatice e. motoneuronilor somatici b. toate căile ascendente e. fibrele musculare striate c. formaţiuni celulare specializate c. 71. componenta senzitivă a nervilor micşti b. Fibrele nervoase visceromotorii transmit impulsurile spre: a. semiautomată b. 76. componenta motorie a nervilor micşti c. nervii motori c. 73. termice b. tactile protopatice e. termice c. * Trece prin cordonul medular anterior calea sensibilităţii: a. centrii nervoşi b. deutoneuronilor senzitivi 68. protoneuronilor senzitivi e. tactile epicritice e. 62. protoneuronilor senzitivi e. deutoneuronilor senzitivi. inconştientă (de control al mişcării). * Conduc influxul nervos spre organele efectoare: a. tactile protopatice d. Fibrele nervoase motorii transmit impulsurile spre: a. inconştientă (de control al mişcării). proprioceptive de control al mişcării. se încrucişează în bulb c. e. automată c. căile spinotalamice 66. * Rădăcina posterioară a nervului spinal conţine axonii: a. termice b. celulele glandulare. 65. tactilă protopatică d. centrii nervoşi b. dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali d. dureroase d. nervii senzitivi b. involuntară d. celulele glandulare endocrine. termice c. corpurile neuronilor senzitivi e. tactilă epicritică e. 70. fibrele musculare striate d. nervii senzitivi d. tactile protopatice e.

proprioceptivă conştientă c. se încrucişează în bulb c. nervi splanchnici 82. 92. Neuronii motori ai măduvei spinării se găsesc la nivelul: a. este polisinaptic e. 79. direct în cornul posterior de aceeaşi parte b. de la receptori la centrii nervoşi c. toracală c. nervi lombari d. 88. direct în cordonul lateral de aceeaşi parte. Rădăcina posterioară a nervului spinal: a. nervi sacrali e. coliculii cvadrigemeni e. coarnelor posterioare d. este un reflex polisinaptic d. are în componenţă dendrite ale neuronilor ganglionului spinal b. respectă legea iradierii e. monosinaptice b. fasciculul gracilis e. este situat în cordoanele anterioare b. dureroasă. fasciculelor spinobulbare e. bulb b. de la glande la musculatură e. nu se încrucişează. are în componenţă axonii neuronilor somatomotori e. Reflexul rotulian: a.e. de la centrii nervoşi la glande. este iniţiat prin stimularea visceroceptorilor c. nucleii motori ai trunchiului cerebral 87. are deutoneuronul în coarnele posterioare d. fasciculul vestibulospinal c. dacă va trece prin pedunculul cerebelos superior. formaţiunii reticulate. talamus b. Reflexul de flexie produs de un stimul nociv: a. substanţei cenuşii b. fasciculul piramidal încrucişat b. fasciculul spinotalamic anterior. este situat în cordoanele laterale e. sacrală e. Coada de cal conţine: a. Se încrucişează la nivel medular axonii care intră în alcătuirea: a. fasciculul piramidal direct b. este monosinaptic d. tactilă b. are al treilea neuron în talamus b. tractul spinocerebelos ventral d. se încrucişează medular. * Căile piramidale au neuronii de origine în: a. fasciculul tectospinal e. pedunculii cerebrali d. 89. nucleii proprii ai trunchiului cerebral d. ganglionii bazali c. 84. are în componenţa ei fasciculul spinobulbar 10 c. Axonul protoneuronului de pe rădăcina dorsală a nervului spinal poate merge pe una din următoarele căi: a. 96. * Ramurile anterioare ale nervilor spinali NU formează plexuri nervoase în regiunea: a. 85. între centrii nervoşi b. fasciculul rubrospinal d. are în componenţă axonii neuronilor ganglionului spinal c. . fasciculul piramidal încrucişat 83. * Care din următoarele fascicule sunt alcătuite din axonii unor protoneuroni? a. poate avea ca receptori terminaţii nervoase libere. fasciculul spinotalamic lateral e. tracturilor piramidale încrucişate b. 93. direct în cornul anterior de aceeaşi parte d. lombară d. se încrucişează medular. fasciculul piramidal direct c. Fasciculul piramidal încrucişat: a. 80. fasciculul spinocerebelos direct c. fasciculelor spinotalamice anterioare d. coarnelor anterioare c. neocortexul motor e. fasciculul spinocerebelos încrucişat d. fasciculul cuneat. nu implică neuroni intercalari. * Nervii periferici senzitivi transmit impulsuri: a. Calea sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării: a. direct în cordonul posterior de aceeaşi parte c. dacă va trece prin pedunculul cerebelos inferior e. este situat în cordoanele posterioare. 91. * Fasciculul piramidal direct îşi are originea în: a. * În cordonul medular anterior se află: a. 81. se verifică reflexele: a. nu iradiază b. nervi cervicali b. gustativă d. termică e. nervi toracali c. * Căile specifice ale măduvei spinării NU conduc sensibilitatea: a. 86. 95. polisinaptice somatice d. este iniţiat prin stimularea proprioceptorilor b. ganglionii bazali c. cervicală b. sudorale e. coarnelor laterale e. coccigiană. 94. tracturilor piramidale directe c. are în componenţă dendritele neuronilor somatomotori d. de la centrii nervoşi la musculatură d. fasciculelor spinotalamice laterale. se încrucişează la nivel medular d. osteotendinoase 90. are pe traseu un ganglion nervos. iradiază c. fasciculul spinobulbar b. scoarţa cerebrală. sexuale c. direct în cordonul anterior de parte opusă e. Căile nervoase implicate în controlul motor voluntar sunt: a. * Prin legile lui Pfluger.

formează fasciculul cortico-spinal c. conţin neuroni simpatici postganglionari d. trohleari d. spino-cerebelos încrucişat c. vestibulari 111. dă informaţii despre poziţia corpului şi despre mişcarea în spaţiu b. Goll (gracilis) d. conţine ganglionul laterovertebral e. abducenşi c. stomacului c. determină tonusul postural d. proprioceptivă conştientă b. este un ţesut conjunctiv b. sudorale b. nervul abducens e. rubrospinal. fac sinapsă în cornul anterior medular. spino-cerebelos direct b. toracală b. * Sunt nuclei senzitivi pontini: a. Burdach (cuneat) b. spaţiul subrahnoidian conţine lichid cefalorahidian c. conţin neuroni somatici. vagi 113. hipogloşi 112. trigemeni b. ambiguu e. oculomotori b. aderă la pia amater d. salivatori inferiori c. controlează motilitatea voluntară b. * Care dintre următoarele sensibilităţi nu are al treilea neuron în talamus? a. 101. are aceeaşi localizare ca şi calea tactilă fină c. plămânului 103. salivatori superiori d. dureroasă d. accesori c. 100. nervul trigemen 109. În cordonul lateral al măduvei spinării sunt următoarele tracturi: a. * Sunt staţii pe traseul căilor extrapiramidale nucleii: a. Trunchiul nervului spinal: a. lacrimali b. * Prezintă nuclei vegetativi pontini nervii: a. piramidal încrucişat 11 e. vezicii urinare e. în regiunea toracală. este constituită din ţesut epitelial e. rubrospinal. 98. spinocerebelos direct b. * Bulbul rahidian este delimitat superior de: a. are aceiaşi receptori ca şi calea tactilă fină d. iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura occipitală c. Coarnele laterale ale măduvei spinării: a. nervul vestibulocohlear b. oculomotori b. 99. olivari c. abducenşi . sunt prezente în regiunea cervicală inferioară. * Căile piramidale fac sinapsă cu nucleii: a. al treilea neuron este talamic. vasomotor d. Calea sensibilităţii kinestezice: a. nervul hipoglos c. iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrală b. şanţul median anterior. olivari e. * Sunt nervi cranieni micşti: a. 107. vestibulari e. conţin neuroni vegetativi parasimpatici e. cordului b. corticospinal anterior e. şanţul ponto-peduncular c. termică c. glosofaringieni e. spinotalamic anterior d. 108. * Care dintre următoarele reflexe spinale NU sunt vegetative? a. * Prezintă nuclei senzitivi mezencefalici nervii: a. are deutoneuronii în cornul posterior medular e. faciali d. Căile piramidale: a. este mulată pe măduva spinării.97. este separată de dura mater prin spaţiul subdural b. Eferenţele fibrelor din nucleul dorsal al vagului se distribuie următoarelor viscere: a. 105. cohleari 114. trigemeni e. este separată de arahnoidă prin spaţiul subarahnoidian d. * Care dintre următoarele fascicule NU este dispus în cordoanele laterale? a. Burdach (cuneat) b. şanţul bulbo-pontin d. Goll (gracilis) d. conţine ganglionul spinal d. conţin neuroni simpatici preganglionari c. de acomodare la distanţă 102. miotatice e. glandei parotide d. pupilodilatatoare c.* Acţionează asupra muşchilor intrinseci ai globilor oculari nervii: a. faciali 115. abducens c. fac sinapsă în nucleii bazali e. 110. Arahnoida: a. este vascularizată e. şanţul median posterior e. decusaţia piramidală b. aderă la măduva spinării. proprioceptivă de control al mişcării. spinocerebelos încrucişat c. protopatică e. este lipsită de vase c. piramidal direct d. este mixt. 106. 104. Piamater: a. nervul trohlear d.

VI b. VI 132. lacrimale e. submaxilare c. sublinguale b. X 126. VIII d. XI 131. IX e. punţii d. * Nervi cranieni fără componentă vegetativă sunt: a. IX e. trigemeni b. VII b. oculomotorul b. * Nervii oculomotori inervează următorii muşchi. * Nervul trigemen prezintă nuclei motori la nivelul: a. hipoglos c. VIII d. V e.c. VIII d. * Musculatura limbii este inervată de perechea de nervi cranieni: a. IV d. d. VIII d. CU EXCEPŢIA: a. trohlear 121.* Muşchiul trapez este inervat de perechea de nervi cranieni: a. II b. X 128. sudoripare 123. III c. parotide d. * Nervul glosofaringian controlează secreţia glandelor: a. VII b. frenici 119. VII b. VI b. facialul c. VIII c. nervii: a. III c. trohleari d. hipogloşi e. accesori 118. XI 130. diencefalului 117. VI b. VIII d. faciali c. trigemeni e. drept intern b. II b. oblic inferior e. VII c. VI 133. IV d. hipogloşi e. * Secreţia glandelor lacrimale este controlată de nervul cranian: a. drept extern c. vagul 120. II b. VI b. X e. XII 129. trohlearul e. faciali 116. III b. VI e. * Controlul secreţiei glandelor salivare parotide este asigurată de perechea de nervi cranieni: a. vagi d. VII c. mezencefalului e. vag b. X e. * Secreţia glandelor salivare sublinguale este controlată de perechea de nervi cranieni: a. facial c. IV c. * Inervează motor limba nervii: a. bulbului b. glosofaringieni b. * Muşchiul drept superior al globului ocular este inervat de perechea de nervi cranieni: a. VIII c. IV . * Muşchiul sternocleidomastoidian este inervat de perechea de nervi cranieni: a.* Muşchiul drept extern (lateral) al globului ocular este inervat de perechea de nervi cranieni: a. VII c. accesor e. III c. VIII c. IX d. VII 12 125. VII c. glosofaringianul d. IX d. * În punte se află nucleul motor al nervului: a. X 124. IX e. * Inervează motor muşchii laringelui. IX d. drept superior 122.* Controlul secreţiei glandelor salivare submandibulare este asigurată de perechea de nervi cranieni: a. cerebelului c. X 127. glosofaringieni. IX e. XI e. * Muşchiul oblic superior al globului ocular este inervat de perechea de nervi cranieni: a. V e. * Musculatura mimicii este inervată de perechea de nervi cranieni: a. drept inferior d. abducens d.

V e. XII 137. abducens d. Nucleii motori din punte sunt nuclei de origine ai nervilor: a. X 140. nucleul salivator superior b. II b. având traseu ascendent: a. IV d. şanţul preolivar e. III c. trigemen c. * Muşchiul drept intern al globului ocular este inervat de nervul cranian: a. conţine trei ramuri dintre care una este oftalmică c. trigemen c. facial b. II b. * Muşchiul drept inferior al globului ocular este inervat de nervul cranian: a. vag d.d. XI e. III c. faringieni d. VIII 135. fasciculele spinocerebeloase dorsale d. vag d. VII 138. Nervii cranieni care au nucleul de origine în punte sunt: a.* Muşchii circulari ai corpului ciliar sunt inervaţi de perechea de nervi cranieni: a. III c. VII d. * Muşchiul oblic inferior al globului ocular este inervat de perechea de nervi cranieni: a. IX d. X 142. căile spino-talamice b. fasciculele spinocerebeloase ventrale e. V c. X 141. termici 13 şi dureroşi din tegumentul feţei d. VIII e. culege impulsuri de la receptorii tactili. III b. acusticovestibular b. VII d. II b. V d. glosofaringian e. II b. III b. Trec prin punte. VII e. trigemen c. XII 139. IV d. axonii neuronilor piramidali d. abducens 149. În şanţul retroolivar se află originea aparentă a nervilor cranieni : a. axonii neuronilor din nucleii Goll (gracilis) şi Burdach (cuneat) c. vag 146.şanţul bulbo-pontin b. Fasciculul corticonuclear poate iniţia contracţia muşchilor: a. axonii neuronilor din nucleul roşu b. fasciculele Goll (gracilis) şi Burdach (cuneat) 145. spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali d. Nervul cranian trigemen: a. VIII e. Nucleii vegetativi din punte sunt: a.* Muşchii circulari (sfincter) ai irisului sunt inervaţi de perechea de nervi cranieni: a. VII d. III c. conţine trei ramuri din care una este maxilară e. VI e. IX 136. abducens 148. şanţul retroolivar 150. căile sensibilităţii proprioceptive inconştiente (de control al mişcării) c. nucleul salivator inferior c. III c. V c. nucleul dorsal al vagului e. pectorali b. sternocleidomastoidieni c. trapezi e. nucleul lacrimal d. VII 134. coliculii cvadrigemeni . II b. faţa anterioară a punţii c. XII e. oculomotor b. facial e. Căile ascendente care străbat trunchiul în drumul lor spre cerebel sunt: a. Fasciculul rubrospinal are originea în: a. intercostali 147. axonii neuronilor medulari care formează fasciculele spinotalamice 151. X e. VI e. III c.* Muşchii masticatori sunt inervaţi de perechea de nervi cranieni: a. inervează motor toată musculatura feţei 143. nucleul roşu b. Nervii cranieni care au nucleul de origine în bulb sunt: a. * În şanţul preolivar se află originea aparentă a nervului cranian: a. IV d. * Originea aparentă a nervului oculomotor se află în: a. II b. inervează motor muşchii mimicii b. nucleul accesor al oculomotorului 144. axonii neuronilor din nucleii olivari e. glosofaringian e.

oculomotori e. Sunt nuclei vegetativi pontini: a. abducenşi 165. bulbului b. faciali d. Prezintă nuclei motori mezencefalici nervii: a. bulb 152. bulb 154.c. cohleari c. auditivă 157. accesori b. vestibulară e. hipogloşi 159. abducens c. cohleari c. faciali b. accesori d. Prezintă nuclei motori pontini nervii: a. Goll (gracilis) 163. lacrimal e. lacrimali b. substanţa neagră e. hipogloşi c. vizuală c. olfactivă b. * Este localizată pe faţa medială a lobului temporal aria corticală: a. mezencefal e. nucleul tractului spinal al trigemenului (V) 158. Prezintă nuclei senzitivi pontini nervii: a. Nervul trigemen prezintă nuclei senzitivi la nivelul: a. nervii cranieni: a. nucleul somatomotor al nervului vag (X) d. faciali b. puntea lui Varolio d. Fasciculul nigrospinal are originea în: a. accesor al oculomotorului b. lacrimal 161. accesor al oculomotorului 14 d. motoneuronii somatici medulari e. bulb d. cerebelului . Fasciculul vestibulospinal are originea în: a. trohleari e. glosofaringieni d. vagi d. gustativă d. Sunt staţii pe traseul căilor extrapiramidale nucleii: a. glosofaringieni 166. corpii striaţi d. Fasciculul olivospinal are originea în: a. trigemeni e. olfactivă b. abducens b. coliculii cvadrigemeni c. Goll (gracilis) şi Burdach (cuneat) 171. glosofaringieni 164 Au originea în nucleii salivatori nervii: a. faciali c. nucleul nervului accesor (XI) c. auditivă 156. * Este localizată în jurul scizurii calcarine aria corticală: a. trigemeni e. trohleari c. lacrimali d. glosofaringieni c. trigemeni 170. mezencefalului c. Sunt nuclei vegetativi bulbari: a. Sunt staţii pe traseul căilor senzitive nucleii: a. hipogloşi 160. abducenşi b. Căile corticonucleare ajung la: a. corpii striaţi c. corpii striaţi e. corpii striaţi e. vestibulari d. olivari e. optic c. Au nuclei bulbari motori. cohleari b. pedunculii cerebrali 155. puntea lui Varolio e. oculomotori 168. trigemeni e. trigemen b. Sunt nuclei pontini: a. nucleii olivari b. vizuală c. salivator inferior 162. Burdach (cuneat) d. salivator superior b. salivator inferior e. oculomotori d. glosofaringieni c. trigemeni d. pedunculii cerebrali c. Acţionează asupra muşchilor extrinseci ai globilor oculari nervii: a. gustativă d. abducens b. substanţa neagră 153. vestibulari e. salivator superior d. nucleii vestibulari b. cohleari c. Prezintă nuclei motori nervii: a. nucleul nervului hipoglos (XII) b. accesori d. trigemeni c. dorsal al vagului c. optici e. nucleul roşu b. salivatori superiori e. vestibulară e. bulb d. olfactivi 169. faciali e. accesori d. salivatori inferiori 167. Au nuclei pontini senzitivi nervii cranieni: a. dorsal al vagului c. trohleari b. mezencefal b.

oculomotori d. este nucleu propriu din bulb 181. fibre simpatice postganglionare care părăsesc lanţul ganglionar laterovertebral prin ramura comunicantă cenuşie d. X. limbii d. fasciculul olivospinal d. globului ocular c. glosofaringieni e. accesor c. trigemeni c. Inervează limba nervii: a. cei trei nervi splanhnici b. accesori 174. VII b. globului ocular c. ganglionii paravertebrali c. În bulb se află neuroni motori ai căror axoni se distribuie muşchilor: a. sunt nervii faciali 182. Sunt căi extrapiramidale care străbat puntea: a. masticatori 179. optici e. conţine fibre simpatice d. fibrele simpatice care intră în lanţul ganglionar laterovertebral prin ramura comunicantă albă d. dorsal bulbar b. ganglionii previscerali de pe traseul . salivator inferior e. ganglionii laterovertebrali e. abducens d. Sunt nervi cranieni micşti: a. fibrele parasimpatice din ganglionii laterovertebrali toracali c. 186. fibre simpatice preganglionare care părăsesc lanţul ganglionar laterovertebral prin ramura comunicantă cenuşie c. 188. hipogloşi 177. trapezi e. vagi b. frontal de parietal. oculomotori 175.* Fibrele postganglionare parasimpatice au originea din: a. punţii e. Inervează motor muşchii faringelui nervii: a. hipogloşi d. olfactivi c. fasciculul vestibulospinal b. 187.d. frontal de temporal şi occipital b. glosofaringieni 176.* Inervaţia muşchilor erectori ai firelor de păr este asigurată de: a. fibrele simpatice postganglionare care părăsesc lanţul ganglionar laterovertebral prin ramura comunicantă cenuşie e. limbii d. lacrimal 185. optici e. trigemeni d. situat în punte d. diencefalului 172.* Aferenţele vegetative au neuronii de origine în: a. trapezi e. frontal de temporal d. accesori e. faciali b. fasciculul corticonuclear e. Perechea a VII-a de nervi cranieni: a. salivator superior d. faciali e. originea fibrelor motorii ale nervilor IX. temporal de occipital c. accesori e. accesori c. În punte se află neuroni motori ai căror axoni se distribuie muşchilor: a. parietal de occipital. faciali b. glosofaringieni d. olfactivi 173. Aparţin trunchiului cerebral nervii: a.* Inervează muşchii netezi ai vaselor de sânge din muşchii scheletici: a. hipogloşi 178. situat în bulb e. vestibulo-cohleari b. are protoneuronul în ganglionul geniculat de pe traseul nervului 15 c. masticatori 180. ganglionii previscerali d. Inervează senzitiv limba nervii: a. fibrele postganglionare cu originea în plexul celiac 184. fibre parasimpatice postganglionare care părăsesc lanţul ganglionar laterovertebral prin ramura comunicantă cenuşie. mimicii b. oculomotori d. fibre simpatice postganglionare care părăsesc lanţul ganglionar laterovertebral prin ramura comunicantă albă b. glosofaringieni b. fasciculul nigrospinal 183. fasciculul rubrospinal c. sunt nervii glosofaringieni e. sunt nervi micşti b. ganglionii intramurali. faciali c. Nucleul ambiguu este: a. XI c. originea fibrelor motorii ale nervilor V. abducens c. abducens c. fibre simpatice preganglionare care părăsesc lanţul ganglionar laterovertebral prin ramura comunicantă albă e. ganglionii spinali b. mimicii b.* Care lobi ai emisferelor cerebrale sunt despărţiţi de şanţului central Rolando? a. Sunt nervi cranieni senzitivi: a.* Fibrele preganglionare ale vagului au originea în nucleul: a. e. ganglionii laterovertebrali cervicali b. vagi b.

mielina b.* Din ganglionii simpatici toracali pornesc fibre către viscerele: a. histamina 202. mielina d. globulina 195. histamina 203. feţei 197. bronhiilor e.* Aria de proiecţie a sensibilităţii auditive se află în: a. parietal 205. vasele sanguine din tegument b. nervii pelvici. histamina 196.* Pancreasul este inervat parasimpatic de: a. inhibă activitatea hipofizei posterioare. girusul temporal superior. toracelui b. glandele gastrice 204. plexul mezenteric superior b. 190. 194.nervilor splanhnici c. mielina d. fibrele musculare netede ale firului de păr e. gâtului d. este conectat pe cale nervoasă cu hipofiza anterioară e. noradrenalina c. occipital e. coarnele laterale ale măduvei sacrate. nici un răspuns nu este corect 198.* Centrii parasimpatici sacraţi inervează viscere ale: a.* În girusul temporal superior se proiectează sensibilitatea: a. secretă hormoni tropi c. acetilcolina e. pelvisului e. vaselor creier c. acetilcolina e. capului c.* Cu neuronii talamici de releu fac sinapsă: a. este conectat pe cale vasculară direct cu hipofiza posterioară b. glandele sebacee d. plexul mezenteric inferior d. toracelui 16 e. tactilă . temporal d. acetilcolina e. 189. sfincterelor netede ale tubului digestiv d. adrenalina b. axonii neuronilor din nucleii gracilis şi cuneat b. pelvisului b. noradrenalina c. pupilei 200. histamina d. dureroasă b. 193. noradrenalina c. ganglionii intramurali e.* Mediatorul chimic dintre fibrele preganglionare şi neuronii din ganglionii vegetativi este: a. hipocampic c. plexul hipogastric c. nervul vag e. are rol în termoreglare d. toţi axonii neuronilor din coarnele posterioare medulare d. vasele sanguine din muşchii striaţi c. histamina e. girusul precentral b. axonii neuronilor din ganglionii spinali c. adrenalina b.* Parasimpaticul are acţiune de dilatare (relaxare) asupra: a. adrenalina b. 191. girusul postcentral d. ganglionii laterovertebrali cervicali b. noradrenalina c.* Este girus al emisferelor cerebrale: a. pelvisului e. coarnele laterale ale măduvei sacrate. noradrenalina c. 192. acetilcolina e.* Mediatorul chimic de la nivelul zonelor de contact al terminaţiilor simpatice cu organele efectoare este: a. toracelui b. ganglionii laterovertebrali toracali d. mielina d. gâtului d.* Ganglionii simpatici lombari inervează viscere ale: a.* Mediatorul chimic de la nivelul zonelor de contact al terminaţiilor parasimpatice cu organele efectoare este: a. gâtului d. ganglionii laterovertebrali toracali d. capului 199. acetilcolina 201. axonii neuronilor din ganglionii cranieni ai nervilor gustativi. ganglionii intramurali e.* Mediatorul chimic dintre fibrele preganglinare şi neuronii din ganglionii parasimpatici este: a.* Mediatorul chimic dintre fibrele preganglionare şi neuronii din ganglionii simpatici este: a.* Fibrele preganglionare parasimpatice au originea din: a. girusul temporal inferior e. capului c. ganglionii previscerali de pe traseul nervilor splanhnici c. girusul hipocampic c. mielina d.* Axonii neuronilor postganglionari parasimpatici stimulează: a. abdomenului c. muşchiului vezical b.* Hipotalamusul: a. adrenalina b. frontal b. axonii neuronilor din ganglionul nervului V e.

muşchii circulari ai irisului 214. vezica biliară e. sunt mai lungi decât cele preganglionare simpatice b. scăderea secreţiei pancreatice 215. care inervează cordul 221. nervului vag b. Parasimpaticul cranian inervează: a. de proiecţie 220.*Secţionarea marelui nerv splanchnic determină: a. dilatarea pupilei c.* Talamusul NU este conectat direct (aferent sau eferent) cu: a. mucoasa gastrică b. coronarodilataţie d. glandele salivare 216. simpatice pentru glandele salivare c. Noradrenalina: a. sunt mai lungi decât cele postganglionare parasimpatice d. emisferele cerebrale b. sunt mai scurte decât cele preganglionare simpatice c. nervului accesor c. proprioceptivă inconştientă (de control al mişcării) 206. parasimpatice postganglionare b. auditivă e. esofagul b. ganglionii paravertebrali e. vagul 210. vezica biliară d. muşchii circulari ai irisului c. cerebelul 211. vasoconstricţie 17 d.* Influenţa parasimpatică se exercită asupra organelor genitale interne prin intermediul: a. se află în veziculele din butonii terminali axonali 223. fibre postganglionare cu originea în cei trei . Care dintre următoarele structuri au inervaţie simpatică? a. se află în veziculele din butonii olfactivi e. termogeneză b. Stimularea simpaticului produce: a. vezica urinară d. muşchii radiari ai irisului b. este un hormon c. sunt mai scurte decât cele postganglionare parasimpatice e. proprioceptivă conştientă d. ganglionii previscerali 207. Fibrele preganglionare parasimpatice: a. simpatice postganglionare d. muşchii circulari ai irisului c.c. muşchii radiari ai irisului c. intră în alcătuirea rădăcinii posterioare a nervilor spinali 222. Din ganglionii laterovertebrali pleacă fibre: a. glosofaringianul d. hipotalamusul d. muşchii ciliari radiari d. dilatarea bronhiilor d. nervul glosofaringian 209. se află în veziculele butonilor postsinaptici axonali d. facialul c. Care dintre următoarele structuri sunt inervate de către nervul vag: a. muşchii ciliari radiari d.* Este nerv cranian fără componentă vegetativă: a. nervul vag e. relaxarea sfincterelor gastro-intestinale e. plexul mezenteric superior b.asociaţie d. muşchii radiari ai irisului e. muşchii ciliari circulari e. trohlearul e. Stimularea parasimpaticului produce: a. glandele parotide c. parasimpatice preganglionare e. nervilor ruşinoşi 212. muşchii ciliari circulari e. nervilor pelvieni e. plexul mezenteric inferior d. comisurale e. oculomotorul b. bronhodilataţie c.* Ficatul este inervat parasimpatic de: a. plexul mezenteric superior b. coarnele laterale ale măduvei toracale şi lombare superioare b. glandele lacrimale 217. nervilor splanhnici d. plexul celiac c. simpatice. nervul vag e. ascendente b. muşchii radiari ai corpului ciliar 213. Care dintre următoarele structuri au inervaţie parasimpatică? a. Inervaţia parasimpatică a viscerelor capului este asigurată de: a. creşterea motilităţii gastrice c.* Neuronii preganglionari simpatici sunt situaţi în: a. micşorarea pupilei e. este un mediator chimic b. muşchii radiari ai irisului b. bulbul olfactiv e. plexul mezenteric inferior d. micşorarea pupilei b. bronhodilataţie b. Substanţa albă a emisferelor cerebrale este formată din fibre: a. nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral c. reticulinice c. măduva spinării c. relaxarea sfincterului vezical intern 218. relaxarea sfincterului vezical intern 219.* Stomacul este inervat parasimpatic de: a. tahicardie e. plexul celiac c. nervul glosofaringian 208. ganglionii intramurali d.

orbital c. vasele sanguine din tegument 239. talamusul b. Axonii neuronilor postganglionari parasimpatici se pot distribui la: a. bronhiilor b. Extirparea globală a cerebelului provoacă: a. fibrele musculare intrafusale b. Axonii neuronilor postganglionari simpatici se pot distribui la: a. Simpaticul are acţiune de contracţie asupra: a. occipital e. celulele glandulare endocrine b. fibrele musculare circulare ale corpului ciliar d. sfincterul intern vezical d. celulele glandulare endocrine 229. nervul glosofaringian e. celulele glandulare exocrine c. nervul facial d. atonie e. Prin pedunculii cerebeloşi. central Rolando d. glandele gastrice e. temporo-occipital 242. sfincterelor tubului digestiv 233. nervul oculomotor c. Axonii neuronilor postganglionari simpatici se pot distribui la: a. glandele gastrice b. Nervii pelvici asigură inervaţia: a. muşchilor radiari ai irisului e. Simpaticul produce: a. vasele sanguine din muşchii striaţi e. Este lob al emisferelor cerebrale: a. glandele sebacee şi sudoripare c. sfincterului vezical intern 234. fibrele musculare netede c. Parasimpaticul produce: a. parieto-occipital e.central Rolando e. contracţia muşchilor din pereţii bronhiolelor 226. parietal 240. diencefal e. posterior c. orbitare 241.* Faţa laterală a emisferelor cerebrale prezintă şanţurile: a. Nervii motori vegetativi transmit impulsurile nervoase spre: a. postcentral 18 . Este lob al emisferelor cerebrale: a. celulele musculare netede e. celulele visceroceptoare 235. sfincterul piloric c. Pe faţa medială a emisferelor cerebrale se află şanţurile: a. anterior b. hipotalamusul c. măduva spinării d. fibrele musculare netede 230. glandele sudoripare d. anemie c. mezencefal 237. bronhiilor c. corpului calos b.* Paleocortexul se conectează în mai mică măsură cu: a. sfincterul anal intern 228. Fibrele postganglionare simpatice stimulează: a. sfincterului ileocecal e. cerebelul este legat anatomic direct de: a. sfincterului piloric d. sfincterelor tubului digestiv b. glandele intestinale 231. vasoconstricţie pe vasele din muşchii striaţi c. sfincterului piloric d. nervul vag 224. vezicii urinare d. muşchilor circulari ai irisului 232. contracţia sfincterului piloric d. muşchilor circulari ai irisului e. tetanie 238. uterului b. bulb c. contracţia musculaturii netede a vezicii biliare b. neocortexul 236. astazie d. olfactiv c. pupilei b. inhibă glandele bronşice e. muşchiul constrictor pupilar c. fibrele musculare intrafusale d. muşchiul dilatator pupilar b. Simpaticul are acţiune de dilatare (relaxare) asupra: a. analizatorul olfactiv e. vasoconstricţie pe vasele din tegument b. epitalamusul d.ganglioni laterovertebrali cervicali b. fibrele musculare striate e. astenie b. frontal d. muşchilor radiari ai irisului c. contracţia muşchilor radiari ai irisului e. muşchii scheletici d. colateral d. sfincterul extern vezical b. Nervii pelvici deservesc: a. Parasimpaticul are acţiune de contracţie asupra: a. contracţia muşchiului vezical c. cinguli b. fibrele musculare striate e. fibrele musculare striate c. sfincterul piloric c. celulele glandulare endocrine d. pereţilor vezicii urinare d. sfincterul anal intern 227. celulele glandulare exocrine b. creşterea frecvenţei cardiace d. glicogenoliză hepatică 225. sfincterul anal extern e. punte b. sfincterul anal extern e. bronhiilor c.

proprioceptivă conştientă c. măduva sacrată d. fibrele postganglionare simpatice sunt: a. sunt mai scurte decât cele postganglionare parasimpatice c. măduva cervicală 252. coarnele laterale ale măduvei sacrate . Fibrele preganglionare parasimpatice sunt axoni ai neuronilor din: a. corpul calos 257. În general. ganglionii intramurali c. fac sinapsă în ganglionii intramurali 256. sunt mai lungi decât cele postganglionare parasimpatice b. hipocampic c. fibrelor musculare netede b. occipital e. coarnele anterioare ale măduvei sacrate c. măduva sacrată 19 c. parietal e. proprioreceptorii 247. lobul ocipital d. nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral b. măduva lombară c. ganglionii previscerali d. amielinice 254. lobul parietal e. precentral 244. sunt mai lungi decât fibrele preganglionare parasimpatice d. dilată pupila b. este reprezentat de nervii pelvici b. occipital d. Parasimpaticul pelvin: a. Efectele stimulării simpatice sunt: a. cordoanele laterale ale măduvei sacrate d. postcentral b. ganglionii paravertebrali e. mai scurte decât cele preganglionare simpatice b. nucleii vegetativi ai nervilor cranieni b. fac sinapsă în ganglionii intramurali 255. dureroasă d. mai lungi decât fibrele preganglionare parasimpatice d. glandelor e. În general. trunchiul cerebral d. măduva toracală b. Eferenţele vegetative au neuronii situaţi în: a. Neuronii preganglionari parasimpatici sunt situaţi în: a. ganglionii previscerali d. amielinice 253. sunt mai lungi decât cele postganglionare simpatice b. ganglionii intramurali 249. lobul temporal c. muşchilor limbii 246. În general. Este girus al emisferelor cerebrale: a. măduva lombară e. sunt mai scurte decât cele postganglionare simpatice c. proprioceptivă inconştientă (de control al mişcării) 245. coarnele laterale ale măduvei spinării cervicale C1-C4 e. fotoreceptorii d. hipocampic c. coarnele laterale ale măduvei spinării sacrate b. sunt mai lungi decât fibrele preganglionare simpatice d. muşchilor masticaţiei d. precentral 243. În aria somestezică se proiectează sensibilitatea: a. Neuronii preganglionari simpatici sunt situaţi în: a. măduva cervicală înaltă 251. Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea: a. contractă sfincterul vezical intern d. creşte secreţia medulosuprarenalei c. mielinizate e. nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral c. auditivă e.b. mai lungi decât cele preganglionare simpatice c. mai lungi decât fibrele postganglionare parasimpatice d. În general. Sunt receptori ai sistemului nervos vegetativ: a. creşte forţa de contracţie a cordului 258. chemoreceptorii e. tactilă b. inervează rectul şi organele genitale 259. fibrele preganglionare simpatice sunt: a. constricţia arborelui bronşic d. fac sinapsă în ganglionii paravertebrali e. contracţia uterului negravid e. ganglionii paravertebrali 250. mai scurte decât cele postganglionare simpatice b. mielinizate e. presoreceptorii c. fibrele preganglionare parasimpatice: a. măduva toracală b. parietal d. fibrele preganglionare simpatice: a. coarnele laterale ale măduvei spinării c. ganglionii previscerali d. contractă detrusorul (muşchiul vezicii urinare) c. Pe faţa convexă a emisferelor cerebrale. lobul frontal b. fac sinapsă în ganglionii paravertebrali e. trunchiul cerebral e. baroreceptorii b. mai lungi decât cele postganglionare simpatice c. muşchilor mimicii c. Neuronii preganglionari parasimpatici sunt situaţi în: a. fisura laterală (Silvius) delimitează: a. ganglionii paravertebrali b. nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral e. îşi are originea în măduva lombară e. Neuronii vegetativi preganglionari sunt situaţi în: a. ganglionii intramurali 248.

bronhoconstricţie c. postganglionare simpatice e. lobul frontal de cel parietal c. Axonii neuronilor preganglionari simpatici trec prin: a. proprioceptivă kinestezică 269. preganglionare parasimpatice d. separă cele două emisfere cerebrale d. au neuronul preganglionar la nivelul măduvei sacrate e. Ganglionii (nucleii) bazali: a. au neuronul preganglionar la nivelul măduvei toraco-lombare d. salivare c. conţin vezicule cu acetilcolină c.* Următoarele afirmaţii despre cerebel sunt corecte. coarnele posterioare ale măduvei spinării 260. acustică d. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la eferenţele parasimpatice sunt adevărate? a. strănutul 267. inervează plămînii e. Lobii cerebelului sunt: a. neuronul preganglionar are axonul lung c. de obicei. sunt componente ale sistemului extrapiramidal c. orientarea globilor oculari în direcţia stimulului luminos e. Fibrele postganglionare parasimpatice prezintă următoarele caracteristici: a. conţin vezicule cu acetilcolină c. neuronul preganglionar are axonul scurt b. la exterior se află un strat de substanţă albă denumită scoarţa cerebelului d. sunt situaţi medial faţă de talamus 265. vizuală 20 e. conţine fibre simpatice b. amielinice b. Care dintre următoarele reflexe sunt vegetative? a. nucleul dorsal al vagului d. CU EXCEPŢIA: a. neuronii din ganglionii spinali ai măduvei cervicale 268. rădăcina anterioară a nervului spinal b. au neuronul preganglionar la nivelul măduvei sacrate e. corpul calos b. Marele nerv splahnic : a. trunchiul nervului spinal d. gustativă b. sunt situaţi deasupra şi lateral de talamus e. pilomotorii b. rădăcina posterioară a nervului spinal 261. au neuronul preganglionar la nivelul măduvei toracale 271. dilataţia vaselor coronare e. posterior . sexuale d. Şanţul central (Rolando) separă: a. axonii neuronilor preganglionari sunt mielinizaţi c. sunt mielinice d.e. olfactivă c. nucleii cerebeloşi 275. neuronii din ganglionii spinali ai măduvei sacrate c. Stimularea nervului vag determină: a. Activităţile nervoase superioare sunt: a. hipocampul d. bulbii olfactivi c. girusul precentral de aria somatosenzitivă b. Componentele sistemului limbic sunt: a. sunt amielinice e. memoria b. Indicaţi formaţiunile nervoase implicate în controlul activităţii cardiovasculare: a. porţiunea mediană a sa este denumită vermis 276. pot avea neuronul preganglionar la nivelul mezencefalului b. postganglionare parasimpatice c. îşi are originea în măduva sacrală 262. procesele emoţionale d. sunt mielinice d. tract olfactiv e. creaţia 274. mielinizate 263. gândirea e.prezintă două porţiuni laterale numite emisfere cerebeloase e. contracţia muşchiului vezical b. anterior c. lobul parietal de cel occipital e. conţin vezicule cu noradrenalină b. lobul parietal de cel temporal 264. nucleii vegetativi mezencefalici e. creşterea secreţiei pancreatice exocrine 266. axonii neuronilor preganglionari sunt amielinici d. nervul oculomotor e. superior b. se distribuie organelor abdominale c. neuronii din coarnele laterale ale măduvei dorso-lombare b. ocupă fosa posterioară a craniului b. învăţarea c. se distribuie fibrelor musculare netede 272. conţin vezicule cu noradrenalină b. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la eferenţele simpatice sunt adevărate? a. de obicei. sunt mai scurte decât cele parasimpatice 273. Neuronii specifici de releu din talamus reprezintă al treilea neuron al căii de conducere pentru sensibilitatea: a. În nervii vagi se găsesc fibre: a. primesc fibre de la hipotalamus d. sunt amielinice e. este separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului c. fac sinapsă în ganglionii laterovertebrali 270. un efect cardiomoderator d. Fibrele postganglionare simpatice prezintă următoarele caracteristici: a. nervul trigemen c.onţine fibre parasimpatice d. sunt componente ale sistemului piramidal b.

hipotalamus 283. Teaca de mielină are rol: a. Tecile fibrei mielinice sunt: a. musculară 292. nervi somatici 287. emisfere cerebrale b. teaca Schwann e. Porţiunea periferică a sistemului nervos vegetativ cuprinde: a. centri nervoşi vegetativi c. Următoarele afirmaţii despre sinapsă sunt adevărate: a. ganglioni nervoşi c. nucleul accesor al III c. Din punct de vedere funcţional nervii sunt: a. mielina c. nervi vegetativi 21 d. medulosuprarenalele b. nucleul salivator superior b. ganglioni nervoşi c. ganglioni limfatici d. corpii striaţi c. Henle d. măduva spinării e. spaţiul sinaptic are valoarea de 200-300 A d. energetic b.* Acoperă în întregime fibra nervoasă. fibre vegetative din componenţa altor nervi e. talamus c. conducere 294. inferior e. Henle c. Nevraxul este format din: a. nici unul din cele menţionate 278. mezencefal 284. mezencefal e. diencefal b. puntea lui Varolio e. muşchiul constrictor pupilar c. talamusul d. nervi d.* Strangulaţiile Ranvier se află între celulele: a. trofic c. protecţie d. sistemul limbic e. spinali e. reprezintă legături morfofuncţionale de contiguitate b. lobul anterior b. carotica e. mielină d. bulb rahidian b. trunchi cerebral c. encefal b. encefal b. muşchii erectori ai firelor de păr . Sistemul nervos periferic este format din: a. emisfera stângă este mai dezvoltată la stângaci c. lobul floculonodular d. Henle e. nervi vegetativi d. Ranvier 290. teaca: a. izolator e.* Arhicerebelul este localizat în: a. hipotalamusul b. cerebel e.* Encefalul este format din următoarele elemente. Schwann c. Trunchiul cerebral este format din: a. cu excepţia: a. motori d. măduva spinării c. emisfere cerebrale 282. cranieni b. talamus b.* NU sunt centri parasimpatici: a. fanta sinaptică este spaţiul dintre membrana dendritică presinaptică şi membrana postsinaptică 295. metatalamus d. mielină d. teaca mielină d. axon c. epiteliale b. cerebel e. Viscere care nu sunt prevăzute cu inervaţie parasimpatică sunt: a. componenta presinaptică este reprezentată de membrana dendritică c. NU face parte din diencefal: a. nucleul pelvin d. vasculară e. sunt legate între ele prin comisurile creierului b. componenta postsinaptică poate fi membrana unei fibre musculare e. lobul temporo-occipital prezintă şanţul hipocampului e. ganglioni nervoşi e. trunchi cerebral 288. în coarnele laterale ale măduvei toracale e. vermis e. măduva spinării d.Sistemul nervos somatic este format din: a. ganglioni nervoşi b. teaca Henle 291. galndele intestinale d. floculonodular 277. Schwann b. dendrite b.d. Alegeţi enunţurile corecte despre emisferele cerebrale: a. Schwann b. nucleul salivator inferior 281. lobul posterior c. metatalamusul 279. senzitivi c. emisfera stîngă este mai dezvoltată la dreptaci 280.* Influxul nervos circulă centripet prin: a. cerebel d. micşti 286. nervi 285. cerebelul 289. Diencefalul este format din: a. epitalamus c. conţin în interior ventriculii I şi II d. epitelială 293.

Scarpa d. otită d.* Scăderea forţei voluntare produce: a. astenie e.* Inflamaţia meningelor se numeşte: a. VII c. convulsiile nerecurente se caracterizează prin pierderea conştienţei 313. esofagului e. reprezintă inflamaţia meningelor cerebrale b. spinal b. meningită b. IX e.* Ganglionul geniculat se află pe traseul nervului: a. encefalită c. atonie b. lobul posterior c. lobul anterior b. meningită c.* Nucleul solitar din bulb reprezintă deutoneuronul pentru nervul: a. laringelui c. stomatită 310. V d.* Componenta vestibulară a nervului vestibulocohlear are pe traseul său. anemie d. V c.* Componenta cohleară a nervului vestibulocohlear are pe traseul său.* Reprezintă boala inflamatorie acută a creierului: a. VII d. rezultă de obicei prin ruperea unui vas ateromatos d. lobul anterior b. V d. nerecurente . parotidită e. XII 306. face parte din convulsiile izolate. geniculat 303. Corti c. astazie c. lobul superior e. VII 307.* Este format din două rădăcini (bulbară şi spinală) nervul: a. sunt determinate de sângerare la nivelul ţesutului cerebral c. otită 309. spinal b.* Neocerebelul este localizat în: a. ganglionul: a. Epilepsia: a. IV c. III 22 b. trigeminal e. în stare profundă pot lipsi şi reflexele cu sediul în scoarţa cerebrală c. XII 308. recurente e. IV b. mimicii b. trigeminal e. lobul superior e. Hemoragiile cerebrale: a. sunt de două tipuri: recurente şi nerecurente b. masticatori 301. apare la persoane ce suferă de hipotensiune arterială e. anurie 299. V d. encefalită b. ganglionul: a. cele izolate sunt recurente şi se manifestă doar în anumite situaţii c. X 305. glandele gastrice 296. parotidită e. hemoragiile cerebrale e. Scarpa d. vermis d. anemie 300. astazie e. aplicarea repetată a unor stimuli pot provoca reflexe primitive de apărare 312.* Diminuarea tonusului muscular produce: a. XII 304. geniculat 302. XI e. XI d. cele epileptice se manifestă doar în anumite în boli febrile d. lobul posterior c.* Ramura internă a nervului accesor se distribuie la muşchii: a. implică disfuncţii la nivelul emisferelor cerebrale. lobul inferior d. anurie d.* Glanda sublinguală este inervată secretor de nervul: a. convulsiile izolate sunt cronice. lobul inferior 297. IX e. vermis 298. IV c. VI e. III b.e. IV b. reprezintă starea clinică a pacientului care nu răspunde la nici o categorie de stimuli b. cauzele cele mai frecvente sunt :traumatismele cerebrale. astenie c.* Convulsiile: a. epidurită d. VII e. se poate datora prin ruperea unui anevrism cerebral 311. III b.* Paleocerebelul este localizat în: a.* Ganglionul trigeminal se află pe traseul nervului: a. V c. atonie b. Coma: a. Corti c. diencefalului şi punţii d. faringelui d.

este caracterizată prin atacuri cu debut brusc.b. prezintă activitate motorie necontrolată d. apare în traumatisme craniene e. cu pierderea conştienţei c. este determinată de stimularea excesivă a celulei nervoase 23 .

c. a.REZOLVĂRI 1.b.e 258.c 173.b. a.b. d 196. a. a 313. a.e 107.b. a. a. c 110. a.d. a. a 35.e 47.e 270. a. a 23. a. c 150. d 44. a. d 68.e 103.c 65. d.c. d 12. a.c.e 108. c 37. b 66.e 227. c 20.e 237.b.e a. c 121. a. a. b. 6.c 28. c 193. a.b. a.e 285. a.d 29. e 109.c.d 273. b. e 191.e 163. c 282.b 105. a. b 94.e 58.c. a.c.d.c 231. b. a. a.d 295. b. d 211.c 76. c 119.d 80.d 172.b.e 230. c. a. b. d 208.b. a.e 266. a. b. c 48.d 289.d. c 200. a. e 190. a. b.d 287. d 186. b. a. d 199.d 238.b 248.c. c.d 174. c. d 206. c 113.e 259. a.b.e 216. a.d 279.c 144.c.d 246. b 135. d 118.d 243. a. b 301. a.c. d 203.e 277. b. b. a. b.e 10.b 166.b 165. e 236. d 241. e 114. d 209.d 169.c. a. a.d 149. b 134.c.d 232.c. b 156.d 147.c 252.e b.c 42. a.e 25. b 205.c. d 87. c.d 145. c.b. a. b 124. a 207.b.d.b. b 137. a. a 298.d. d.d 82. e 125.d 253.d 177. e 11. b 21.c 32. a. b 195.b. a.e 62. a.d 143. a.d.c 67.d.d 73. a. a. b 88.d 275.e 18.e 168.c 78.c 74.e 219.b.c 57. b 122. b. a. e 132. b 297. d 24 .e 229.d 257.e 223.c 178. a.c 34. b 136. a.c 155.e 89.b. a. a. d 43.c. a. d 197.b. b 293. b 299. a. b 127.c a d b. c.e 153. 3.e 283. b. a.b. c.e 52.d a. a. d 189. a 97.c 38.c.b 251.d 271. d 128. b 63. c 90.d. b. a 188.c. b.d 242. c.e 272. a. c.e 100. a 22. a. c 123. a.e 53.e 84. a 192. a. d 202. a 115. a.e 154.c.d. c. b.e 64. c 96. d 116.e 254.e 225.c. d 111.e 91. b.d 250.d 164.b.e 286. a.c.e 72.e 226.e 182.e 93. a.e 159. b 292. b 36.d 19. a.e 240.b 160.b. a.d 181. b. b.c.d 60. d.b.d 171. a 291.c 267. a.d 92. 7.d 152.e 274.d.e 27.b. a.c.e 151.e 180. 9.e b.b.b. d 142. a.b. d 45. b 39. b 215. 5.e 83.c 268.e 13. a. a.b. b. d 184.b. b 139. c 304. e 131.e 249. b.d 167.b 101. a.d 170. a.e 50. a. b.d 235. b.c.d 71. a.b 264. c 305. b.b 234.e 99. e 307. a. b 303.d 70.b. a. c.b. b.e a.d.c. a 185. c 278. a. c 133.c. a. a.d. d 120. e 130.b. a. a.d 233. a. d 138.e 54. c.c. a.e 16. c 51.c. b. d 112.c 245.c 31.c 261.c. a.b. 4. a.d.e 104. e 129.d 224.c.c 59. a. b. a.e 220.d 296. b 33. e 201.c. b. c 308. d 281. c.c.d. a. c 302.d 146.e 176.c 69.e 263.e 141. b. b.d 162.c. b 41.b.c 79.c.c 222. d 75. a. a 40. d 210. a.d 247. b. d 198.d 14. c 276. a. a.e 269.d. d 212. a. a 157.b. a. b. c. e 98. a 300.d.b. b 140.e 148. a. b. d 194. b. b 310.e 312. b. a.d 256.e 26. a. 2. d 306.c. b.d 265.c. a.e 56. a.e 284.c. c 117. d 102. a. a 17.c. a. b. b 309.c. a. a. b 86.c.d 161. a.b. b. b.d 175. e 204.b. a.d.e 217.d 260.e 15. a.e 239. c 106.e 311.e 95.b.c.c 218. e 81.b.e 280. a.c 61.d. b.d 294.c. a.b.e 30.b 262.c.c 290.e 55. b.e 183. a.c.e 244. b. a 24.b.d 49.c.c 214.e 255. b. a.b. a.d.c.c 85.b.c 288. a.c.e 221. b. a. a. a.d 179. b. d 77. a.c. a.d 213. b. b 126.e 228. a. c 187. b.b 46.c 158. 8.

corpusculii Pacini 4. dendritele deutoneuronilor olfactivi d. conectează receptorii Krause la deutoneuronii din: a. este format şi din celule adipoase c. axonii deutoneuronilor aflaţi în nucleul terminal senzitiv al nervului facial d.* Sunt stimulaţi de temperaturile crescute: a. dendritele protoneuronilor olfactivi b. efector e. ectoderm e. nervii motori b. fasciculele spinobulbare b. axonii deutoneuronilor căii olfactive 13. axonii deutoneuronilor olfactivi e. receptor b. discurile Merkel 5. corpusculii Krause b. prelungiri ale celulelor receptoare olfactive e. neuroni bipolari d. corpusculii Pacini d. NU are sinapsa la nivel talamic calea: a.* Axonii neuronilor din ganglionii spinali. este un ţesut conjunctiv moale e. În paleocortex se află proiecţia corticală a analizatorului: a. corpusculii Krause b. Lama ciuruită a etmoidului este străbătută de: a. corpusculii Meissner c. centru cortical 7. Sunt prezenţi în hipoderm: a. Nervii olfactivi sunt formaţi din: a. Conduc impulsul nervos de la organele receptoare: a. coarnele anterioare ale măduvei spinării 10. olfactiv b. tactilă b. corpusculii Ruffini e. este un ţesut epitelial b. fasciculul spinotalamic anterior d. o formaţiune specializată care transformă o anumită formă de energie din mediu în impuls nervos . tractul olfactiv d. fasciculele Goll şi Burdach c. hipoderm d. mezoderm 9. corpusculii Ruffini e. vizual 12. discurile Merkel 8. axonii deutoneuronilor aflaţi în nucleii terminali senzitivi ai nervilor trigemeni 14*. Are sinapsa la nivel talamic calea: a. căile piramidale d. componentele motorii ale nervilor micşti c. Un analizator este format din: a. Segmentul central al unui analizator poate fi reprezentat de: a. axonii celulelor mitrale 19. corpusculii Ruffini e. corpusculii Meissner c. nucleii senzitivi ai trigemenului c. fasciculele spinotalamice c. sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării (inconştiente) 18*. sensibilităţii kinestezice (conştiente) 17. Celulele receptoare olfactive sunt: a.* Impulsul nervos generat de receptorii Ruffini este condus pe: a. vestibular d. nervii senzitivi e. corpusculii Krause b. Hipodermul: a. coarnele posterioare ale măduvei spinării e. axonii protoneuronilor căii olfactive c. depozitează trigliceridele 2. nucleii Goll (gracilis) d. discurile Merkel d. dureroasă c. fasciculele Gowers şi Flechsig b. epiderm b. derm c.ANALIZATORII 1. olfactivă e. corpusculii Meissner d. este situat între epiderm şi derm d. Lezarea tegumentului din regiunea obrajilor generează impulsuri care se propagă prin: a. cale eferentă c. nuclei din punte e. axonii protoneuronilor olfactivi c. cale aferentă d. nucleii Burdach (cuneat) b. corpusculii Krause b. auditiv e. Pielea este alcătuită din: a. dureroasă c. celule cu conuri b. fasciculele spinobulbare 11*. neuroni pseudounipolari e. gustativ c. proprioceptivă de control al mişcării (inconştientă) e. corpusculii Pacini d. Sunt receptori pentru sensibilitatea termică: a. nervii olfactivi b. fibrele senzitive care au originea din ganglionul nervului trigemen e. corpusculii Pacini c. tactilă b. termică d. fasciculul spinotalamic lateral e. o zonă corticală 6. Segmentul intermediar al analizatorului este reprezentat de: a. celule cu bastonaşe c. termică d. corpusculii Ruffini e.* Sunt stimulaţi de temperaturile scăzute: a. corpusculii Meissner c. componentele senzitive ale nervilor micşti 16. discurile Merkel 3. o circumvoluţiune c. nuclei din mezencefal d. neuroni multipolari 15. nuclei din bulb b.

Indicaţi structurile prezente la nivelul dermului: a. corpusculii Meissner b. declanşată de exteroceptori c. muşchii firului de păr d. Care din enunţurile referitoare la receptorii olfactivi sunt adevărate: a. Care dintre următoarele elemente NU se găseşte la nivelul dermului? a. corpusculii Pacini b. corpusculii Krause e. o componentă a sistemului activator ascendent c. Deutoneuronul căii olfactive: a. Referitor la structura pielii. corpusculii Pacini b. o cale ascendentă specifică d. discurile Merkel 26 . este localizat în bulbul rahidian d. Indicaţi structurile prezente la nivelul hipodermului: a. adipocite e. paleocortexul e. terminaţiile nervoase libere 33. ţesut conjunctiv reticulat 24*. corpusculii Ruffini d. celule pavimentoase b. epidermul prezintă papile e. fibrele senzitive ale nervului splanhnic 27. Deutoneuronul căii olfactive se conectează direct cu: a. celule epiteliale 23*. cheratina 36*. corpusculii Pacini 31*. următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. corpii geniculaţi mediali 25. glandele sebacee b. neocortexul c. rădăcina posterioară a nervului spinal e. Sunt tipuri de receptori prezenţi şi în viscere: a. sunt situaţi în regiunea superioară a foselor nazale e. durerea este: a. substanţa reticulată a măduvei spinării c. Indicaţi structurile prezente la nivelul epidermului: a. localizată precis d. hipodermul conţine melanocite d. dermul este format din ţesut conjunctiv 28. corpusculii Golgi c. o proeminenţă a osului etmoid e. bulbului olfactiv e. ţesut conjunctiv hialin d. prelungirile neuronilor viscerosenzitivi b. corpusculii Meissner c. o cale ascendentă conştientă 20. Sensibilitatea tactilă fină este deservită de următorii receptori: a. corpusculii Ruffini d. muşchii firului de păr d. corpusculii Krause e. ţesut conjunctiv dens e. adipocite e. Care din următorii receptori sunt prezenţi în hipoderm: a. dermul conţine corpusculii Meissner b. corpusculii Meissner c. corpusculii Merkel b. sunt situaţi la nivelul întregii mucoase nazale d. protoneuronul căii olfactive c. extremitatea segmentului centripet al protoneuronului b. corpii geniculaţi laterali d. tractului olfactiv d. Receptorii pentru rece sunt: a. sunt celule epiteliale de susţinere b. ţesut epitelial de acoperire b. corpusculii Krause d. La nivelul organelor interne. corpusculii Merkel b. vase de sânge c. fibrele senzitive ale nervului trigemen d. Celulele mitrale sunt situate la nivelul: a. corpusculii Merkel c. corpusculii Golgi e. Ce fel de ţesut există la nivelul stratului profund al pielii: a. determinată de distensia unui organ e. declanşată de algoreceptori b. celule pavimentoase b. nici un răspuns nu este corect 32*. localizarea sa nu este cunoscută b. Calea de conducere a durerii somatice cuprinde: a.b. discurile Merkel 37*. muşchii firului de păr d. corpusculii Meissner c. vase de sânge c. corpusculii Krause e. sunt neuroni bipolari c. terminaţiile nervoase libere d. este conectat cu paleocortexul 29. ţesut conjunctiv lax c. vase de sânge c. adipocite e. este localizat în bulbul olfactiv e. mucoasei cornetului nazal superior c. este celula mitrală c. corpusculii Meissner e. canalele de excreţie ale glandelor sudoripare d. muşchii firului de păr e. celule epiteliale 21. corpusculii Ruffini 26. corpusculii Pacini d. talamusul b. mucoasei nazale b. epidermul conţine reţeaua vasculară c. celule epiteliale 22. locul unde se află celulele mitrale d. vase de sânge c. Receptorii pentru cald sunt: a. celule pavimentoase b. o cale descendentă voluntară e. însoţită de reflexe somatice 30. reprezintă protoneuronul căii olfactive 34*. Butonul olfactiv reprezintă: a. bulbului rahidian 35*.

auditiv e. intensitatea stimulului b. de organ de simţ e. sunt stimulaţi de factori mecanici b.* Frecvenţa sunetelor percepute de urechea umană. sunt stimulaţi de compoziţia chimică a unor substanţe e. sunt termoreceptori 42. se proiectează în girusul postcentral e. NU prezintă fenomenul de adaptare 47. sunt stimulaţi de temperatură c. este condusă prin fasciculul spinotalamic lateral b. melatonina e. nucleii oculomotori 49. are deutoneuronul NUMAI la nivelul cornului posterior al măduvei spinării d. intervalul necesar perceperii direcţiei sunetelor 55. sebumul 46. este condusă de fasciculul spinotalamic anterior c. sunt situaţi în epiderm b. sudoarea d. este stimulat de substanţe volatile e. gustul amar este perceput pe vârful limbii b. vestibular d. hipotalamusul c. funcţia de protecţie 44. declanşează secreţiile salivare d.20 000 c. cerebelul e.20 b. vizual 53. timpanice c. gustul dulce este perceput la baza limbii 54. protoneuronul în mucoasa olfactivă b. vestibulară d. neuronul 3 în talamus d. sunt stimulaţi de factori mecanici d. deutoneuronul în bulbul rahidian c. ferestrei rotunde b. sunt stimulaţi de factori mecanici e.38*. ferestrei ovale e. precentral b.* De la fereastra ovală începe: a. temporal superior e. 100 000 . Care dintre enunţurile referitoare la discurile Merkel este adevărat? a.* Otoliţii se află în: a. Care dintre enunţurile referitoare la sensibilitatea termică sunt adevărate? a. frecvenţa undelor sonore c. gustul acru este perceput pe marginile limbii c. postcentral c. sunt stimulaţi de fotoni b. sunt stimulaţi de fotoni d. depozitarea unor lipide b. sunt stimulaţi de temperatură c. succesiunea neregulată a undelor sonore e. tectoria 48. ampulă b. rampa vestibulară b. Calea olfactivă are: a. Care dintre enunţurile referitoare la corpusculii Meissner este adevărat? a. melanina c. succesiunea undelor sonore într-o anumită ordine d. gustul dulce este perceput pe vârful limbii d. 1 . creasta ampulară e. gustativ c. este foarte bine dezvoltat la om b. Corpusculii Pacini: a. nici unul nu este adevărat 40*. olfactiv b. măduva spinării b.200 000 27 . Simţul olfactiv: a. Care dintre următoarele secreţii NU aparţine pielii? a. maculă d. sunt stimulaţi de compoziţia chimică a unor substanţe d. control al echilibrului d. sunt mecanoreceptori d. sunt stimulaţi de temperatură c. sunt stimulaţi de fotoni b. are receptorii situaţi în mucoasa bucală c. nici unul nu este adevărat 39*. temporal inferior d. are releu talamic 43*. utricula 51. rampa timpanică c. cupulă c. columelă 52. proiecţie în paleocortex 45*. talamusul d. sunt stimulaţi de compoziţia chimică a unor substanţe e. 16 .* Aria auditivă este localizată în girusul: a. canalul cohlear membranos d. hipocampic 50.* În paleocortex se află proiecţia corticală a analizatorului: a. Care din următoarele afirmaţii este corectă ? a.* Scăriţa din urechea medie se sprijină pe membrana: a.* Amplitudinea vibraţiei este direct proporţională cu: a. sunt situaţi în hipoderm e. gustul sărat este perceput în treimea anterioară a limbii e. keratina b. Care dintre următoarele funcţii NU aparţine pielii? a.* Nucleii vestibulari NU sunt conectaţi cu: a. helicotrema e. neuronul 3 de tip celulă bipolară e. Care dintre enunţurile referitoare la corpusculii Vater-Pacini este adevărat? a. sunt situaţi în derm c. nici unul nu este adevărat 41. excreţie c. exprimată în Hz este cuprinsă între: a.

X d. timpanul 60. circulare e. helicotremă b. columela c. parietal c. în organul Corti b. sunt mai numeroşi la nivelul papilelor filiforme e. camera posterioară a globului ocular c. temporal e. fereastra ovală 62. membrana reticulară b.* Deutoneuronul căii auditive se află în: a. cu: a. urechea internă c. timpanul 61. canalul cohlear c. în ganglionii spinali 67. Mugurii gustativi: a. membrana bazilară e. membrana timpanică c. corpii geniculaţi mediali 72.* Endolimfa este situată în: a. nicovala d. scăriţa e. facial e. inelare 28 . membrana tectoria e. urechea internă d. ciocanul b. membrana bazilară e. urechea internă e. cupulă 70.* Axonii neuronilor din ganglionul Corti participă la formarea nervului: a. în crestele ampulare 68. membrana bazilară e. maxilar d. membrana reticulară b. 30 000 . ciocanul b.70 000 56.* Separă urechea externă de urechea medie: a. labirintul membranos 66. nicovala d. membrana vestibulară c. capilarele limfatice e.* Primul neuron al segmentului de conducere al analizatorului gustativ se află: a.* Care dintre următoarele membrane este în contact cu aerul pe ambele feţe? a. membrana reticulară b. occipital 57.* Organul lui Corti se află aşezat pe: a. este străbătută de nervul olfactiv d. canalele semicirculare e. oftalmic d. helicotrema c. în coarnele posterioare medulare e.d. prin trompa lui Eustachio. membrana timpanică 69. nucleii cohleari d. membrana bazilară d. membrana vestibulară c. camera anterioară a globului ocular b.* Ganglionul Corti se află în: a.* Pe membrana timpanică se sprijină: a. cupulă 71. coliculii cvadrigemeni inferiori c. talamus b.50 000 e. helicotremă b. columela c. membrana tectoria d. circumvalate b. membrana bazilară e. fungiforme c. spaţiul subarahnoidian 59. scăriţa e. esofagul e. canalul cohlear c. în maculă d. membrana timpanică 65. comunică cu casa timpanului b. egalizează presiunea pe ambele feţe ale timpanului e. rampa timpanică şi rampa vestibulară d. dizolvă substanţele odorante c. membrana timpanică 64. IX. lama spirală b.* Celulele receptoare acustice sunt dispuse: a. membrana reticulară b. 50 000 . canalele semicirculare d.* NU se află în interiorul cohleei: a. Papilele gustative din mucoasa linguală pot fi : a. urechea externă b. membrana tectoria d. vestibulo-cohlear 73.* Urechea medie se află într-o cavitate a osului: a. comunică cu nazofaringele 58. Trompa lui Eustachio: a. în canalele semicirculare e. membrana Reissner 63. prezintă la polul apical porul gustativ d. optic b. foliate d. nazofaringele d. în ganglionul Corti c. în ganglionii de pe traseul nervilor VII. sunt răspândiţi în mucoasa bucofaringiană şi linguală c. frontal b.* Urechea medie este conectată. au formă ovoidală cu polul bazal aşezat pe membrana epiteliului lingual 74. olfactiv c. membrana vestibulară c.* Pe membrana ferestrei ovale se sprijină: a.* Este situată NUMAI spre vârful melcului: a.* Protoneuronul căii auditive se află în: a. nucleii vestibulari e. reprezintă segmentul receptor al analizatorului olfactiv b. în mugurii gustativi b. membrana tectoria d. în talamus c. membrana tectoria d.

Reissner e. creşterea presiunii intraoculare b. sacula 81. cohleea d. utriculă b. contribuie la aprecierea calităţii alimentelor b. tectoria b. canalele semicirculare 80. cea mai mare sensibilitate se manifestă pentru alimentele acre c.75.* Cili celulelor senzoriale auditive pătrund în membrana: a. se află într-o cavitatea a osului frontal b.* La baza limbii se află papilele: a. intensitatea senzaţiei gustative depinde de concentraţia substanţei dizolvate d. vestibulul b. partea medială a tunelului Corti este formată din 2-4 rânduri c. canalul cohlear e. labirintul membranos 84. Gustul: a. protoneuronul căii se află în ganglionul Corti b. reticulată d.* Care este afirmaţia adevărată despre canalul cohlear ? a. lateral prezintă membrana timpanică c. saculă c. mugurii gustativi se află în mucosa linguală b. Labirintul membranos cuprinde: a. scăderea presiunii intraoculare 88. saculă c.* NU se află în labirintul membranos: a. canalele semicirculare membranoase c. membrana bazilară este produsă de lama spirală c. peretele inferior este format de membrana bazilară şi lama spirală c. se află pe membrana bazilară b. baza celulelor senzoriale este conectată cu dendritele neuronilor din ganglionul Corti 87. utricula d. canalul cohlear d. helicotremă c. fac sinapsă cu cel de-al treilea neuron în talamus 77. după încrucişare. vestibul 83. conţine un lichid aflat în contact cu fereastra rotundă d. canalele semicirculare membranoase e. vestibulul b. contribuie la declanşarea secreţiilor digestive e. inflamaţia mucoasei conjunctivale d. fungiforme c. bazilară c. filiforme b. sacula e. canalele semicirculare membranoase e. Care din afirmaţiile referitoare la segmentul de conducere al analizatorului auditiv sunt corecte ? a. nici una din cele menţionate 76. creşterea presiunii în perilimfă c. organul Corti e.* Receptorii acustici se află în: a. foliate e. vestibulul b. nervul facial inervează primele 2/3 ale limbii c. membrana Reissner 86. Următoarele afirmaţii despre organul Corti sunt corecte: a. canalele semicirculare membranoase c. deutoneuronii căii se află în nucleii cohleari din mezencefal d. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la canalul cohlear: a. circumvalate d. este melcul membranos b. columelă d. celulele senzoriale ciliate sunt însoţite de celule de susţinere d. comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio e.* Receptorii analizatorului acustic se află în: a.* Cataracta reprezintă: a. este separat de rampa timpanică prin membrana Reissner b. primul neuron al căii se află în organul Corti 90. deutoneruonul căii gustative se află în nucleul solitar din bulb e. utriculă b. membrana tectoria se află deasupra cililor auditivi 29 . protoneuronii căii sunt situaţi în ganglionii nervilor cranieni V d. fibrele deutoneuronilor fac sinapsă cu al treilea neuron din corpii geniculaţi mediali din metatalamus e. sacula 82. canalul cohlear d. Următoarele afirmaţii despre urechea medie sunt corecte: a. ganglionul Corti b. canalul cohlear e. pe mebrana bazilară se află organul Corti e. Labirintul osos este alcătuit din: a. axonii deutoneuronilor. nici una din cele menţionate 89. Alegeţi afirmaţiile corecte despre segmentul de conducere al analizatorului gustativ: a. utricula d. utricula c. Receptorii analizatorului vestibular se află în: a. comunică la vârful melcului prin helicotremă cu utricula d. cilii celulelor senzoriale străbat membrana tectoria e. nu se adaptează la acţiunea îndelungată a unui excitant 78. opacifierea cristalinului e. medial se află fereastra ovală şi fereastra rotundă 79. peretele lateral este format de membrana Reissner 85. între membrana timpanică şi cea a ferestrei rotunde sa află lanţul de oscioare d. axonii deutoneuronului formează ramura cohleară a nervului VIII c.

e. organul Corti se află în columelă 91. Structurile ce participă la transmiterea sunetelor sunt: a. nicovala b. fereastra rotundă c. scăriţa d. fereastra ovală e. ciocanul 92.* Acuitatea auditivă maximă este cuprinsă între: a. 0-1000 Hz b. 1000-2000 Hz c. 1000-3000 Hz d. 1000-4000 Hz e. 1000-5000 Hz 93.* Care din afirmaţiile privind vârful limbii este FALSĂ ? a. conţine papile fungiforme b. recepţionează gustul amar c. are fibre gustative din nervul facial d. conţine dendrite din nervul trigemen e. recepţionează gustul dulce 94. Care din afirmaţiile privind receptorii analizatorului vestibular sunt corecte ? a. masa gelatinoasă ce acoperă maculele se numeşte utriculă b. otolitele se află în masa gelatinoasă de la nivelul maculelor c. maculele se găsesc în utriculă şi saculă d. celulele receptoare sunt conectate cu dendritele neuronilor din ganglionul Corti e. crestele ampulare deservesc reflexele de echilibru 95. Inervaţia limbii este asigurată de nervii: a. V b. VII c. IX d. XI e. XII 96. Sunt manifestări ale glaucomului: a. creşterea presiunii intraoculare b. creşterea presiunii în perilimfă c. compresia nervului optic d. opacifierea cristalinului e. scăderea presiunii intraoculare 97. Care din afirmaţiile despre segementul de conducere al analizatorului vestibular sunt corecte? a. protoneuronul căii se află în ganglionul Corti b. axonii deutoneuronilor formează ramura vestibulară a nervului VIII c. protoneuronul căii se află în ganglionul Scarpa d. al treilea neuron se află în talamus e. deutoneuronii căii se află în nucleii vestibulari din bulb 98. Din nucleii vestibulari pleacă faciculul: a. vestibulo-spinal b. vestibulo-talamic c. vestibulo-cerebelos d. vestibulo-nuclear e. vestibulo-cohlear 99. În reacţiile de redresare posturală sunt implicaţi analizatorii: a. cutanat 30

b. vestibular c. gustativ d. kinestezic e. vizual 100.* Organul receptor din canalele semicirculare membranoase este reprezentat de : a. cupulă b. maculă c. crestele ampulare d. otolite e. utriculă 101. Aparatul otolitic este situat în : a. cupulă b. crestele ampulare c. utriculă d. saculă e. helicotremă 102.* Agenţii patogeni ce străbat trompa lui Eusachio pot provoca: a. conjunctivită b. rinită c. piodermite d. otită externă e. otită medie 103.* Este o afecţiune a foliculului pilosebaceu: a. micoza b. acneea c. cataracta d. herpesul e. piodermita 104.* Canalele semicirculare din urechea internă comunică direct cu: a. cavitatea urechii medii b. trompa lui Eustachio c. canalul cohlear d. utricula e. sacula 105.* Dilataţia de la baza fiecărui canal semicircular se numeşte: a. cupula b. sacula c. utricula d. ampula e. macula 106.* Cilii celulelor receptoare din canalele semicirculare se pătrund în: a. cupola gelatinoasă b. saculă c. utriculă d. ganglionul vestibular e. membrana vestibulară 107.* Otolitele sunt prezente în: a. urechea medie b. organul Corti c. canalul cohlear d. ampulă e. maculă 108.* Deutoneuronul căii vestibulare se găseşte în: a. măduvă b. bulb c. arhicerebel d. mezencefal

e. talamus 109.* Deutoneuronul căii acustice se găseşte în: a. măduvă b. bulb c. punte d. mezencefal e. talamus 110.* Receptorii vestibulari nu sunt stimulaţi de: a. viteza uniformă b. acceleraţia liniară c. rotaţia în ax orizontal d. deceleraţia liniară e. rotaţia în ax vertical 111.* Receptorii din utriculă sunt stimulaţi de: a. rotaţia în ax vertical b. acceleraţia verticală c. acceleraţia orizontală d. rotaţia în ax orizontal e. mişcarea rectilinie uniformă 112.* Protoneuronul căii vestibulare se află în: a. ampulă b. saculă c. ganglionul Scarpa d. utriculă e. canalul cohlear 113.* Care este afirmaţia adevărată în legătură cu melcul membranos? a. membrana bazilară este produsă prin secreţia celulelor de susţinere ale organului Corti b. organul Corti esate acoperit de columelă c. conţine un lichid aflat în contact cu fereastra ovală d. este separat de rampa vestibulară prin membrana Reissner e. membrana tectoria se află sub membrana reticulară 114.* Nucleii vestibulari sunt conectaţi cu: a. coarnele posterioare ale măduvei spinării b. nucleii mezencefalici care controlează muşchiul drept extern al globului ocular c. nucleii pontini care controlează muşchiul drept extern al globului ocular d. epitalamusul e. coarnele laterale spinale 115.* Mugurii gustativi sensibili la dulce trimit impulsuri aferente prin: a. fibrele din ganglionii spinali b. fibrele care merg la nucleul senzitiv al facialului c. fibrele senzitive cu originea în ganglionii nervului trigemen d. fibrele cu originea în nucleul senzitiv al vagului e. fibrele cu originea în ganglionul senzitiv al glosofaringianului 116.* Lama spirală osoasă: a. se continuă cu membrana reticulară până la peretele extern al canalului cohlear b. conţine axoni ai protoneuronilor vestibulari c. lasă un spaţiu liber – helicotrema d. este situată deasupra rampei vestibulare e. este componentă a urechii medii

117.* În fereastra ovală se înfundă: a. ciocanul b. nicovala c. scăriţa d. modiolul e. helicotrema 118.* Care din următoarele elemente nu aparţin sistemului vestibular? a. canalele semicirculare osoase b. vestibulul osos c. sacula d. utricula e. cohleea 119.* Canalele semicirculare membranoase comunică cu: a. utricula b. sacula c. ductul endolimfatic d. rampa timpanică e. rampa vestibulară 120.* Creasta ampulară este situată la nivelul: a. saculei b. utriculei c. canalelor semicirculare membranoase d. ductului endolimfatic e. cohleei membranoase 121.* Macula este situată la nivelul: a. canalelor semicirculare b. ductului endolimfatic c. cohleei membranoase d. saculei e. rampei vestibulare 122.* Macula este situată la nivelul: a. canalelor semicirculare b. ductului endolimfatic c. cohleei membranoase d. utriculei e. rampei vestibulare 123.* “V”-ul lingual este format din papilele: a. filiforme b. fungiforme c. circumvalate d. foliate e. nici una din cele menţionate 124.* Înălţimea unui sunet este condiţionată de: a. amplitudine b. frecvenţă c. vibraţiile armonice superioare însoţitoare d. intensitate e. timbru 125.* Timbrul unui sunet depinde de: a. amplitudine b. frecvenţă c. vibraţiile armonice superioare însoţitoare d. intensitate e. înălţime 126.* Intensitatea unui sunet depinde de: a. amplitudine b. frecvenţă c. vibraţiile armonice superioare însoţitoare d. înălţime e. timbru

31

127.* Trompa lui Eustachio este o comunicare a urechii medii cu: a. urechea externă b. urechea internă c. cavitatea nazală d. nazofaringele e. vestibulul osos 128.* Care dintre următoarele elemente nu aparţin labirintului membranos? a. utricula b. sacula c. canalele semicirculare d. canalul cohlear e. rampa timpanică 129.* Organul Corti este situat în: a. canalele semicirculare b. utriculă c. canalul cohlear d. saculă e. columelă 130.* Deutoneuronul căii auditive se află la nivelul: a. metatalamusului b. corpului geniculat medial c. corpului geniculat lateral d. nucleilor cohleari e. ganglionului spiral Corti 131.* Al IV-lea neuron al căii auditive se află la nivelul: a. nucleilor cohleari b. nucleilor vestibulari c. corpului geniculat medial d. corpului geniculat lateral e. girusului temporal superior 132. Protoneuronul căii auditive se află în: a. ganglionul Corti b. ganglionul Scarpa c. ganglionul spiral d. canalul cohlear e. ganglionul spinal 133. Canalul cohlear membranos este delimitat de: a. membrana bazilară b. membrana Reissner c. membrana ferestrei ovale d. peretele osos extern al melcului e. membrana tectoria 134. Organul Corti se află: a. pe membrana Reissner b. sub membrana reticulară c. pe membrana bazilară d. pe membrana tectoria e. în columelă 135. De la nucleii vestibulari pornesc colaterale spre: a. arhicerebel b. măduvă c. nucleul nervului cranian VI d. paleocerebel e. nucleul nervului cranian V 136.Variaţiile acceleraţiei liniare sunt percepute de: a. receptorii din utriculă b. receptorii din saculă c. canalele semicirculare orizontale

d. canalele semicirculare verticale e. toţi receptorii aparatului vestibular 137. Mugurii gustativi se află la nivelul: a. papilelor foliate b. papilelor fungiforme c. mucoasei faringiene d. mucoasei esofagiene e. papilelor circumvalate 138. Există perilimfă în: a. capilarele limfatice b. camera anterioară a globului ocular c. camera posterioară a globului ocular d. rampa timpanică a cohleei osoase e. rampa vestibulară a cohleei osoase 139.* Receptorii kinestezici din periost şi articulaţii sunt: a. corpusculii neurotendinoşi Golgi b. fusurile neuromusculare c. corpusculii Vater- Pacini d. corpusculii Meissner e. discurile Merkel 140.* Neuronii gama-medulari au corpii localizaţi în: a. coarnele posterioare b. coarnele laterale c. comiusura cenuşie d. coarnele anterioare e. ganglionii spinali 141.* Fibrele intrafusale: a. sunt prezente în musculatura netedă a tubului digestiv b. sunt inervate de neuroni motori alfa c. participă la formarea plăcilor motorii mediate de adrenalină d. conţin un nucleu situat periferic e. sunt inervate de neuroni motori gamma 142.* Stimularea fibrelor anulospirale din fusul neuromuscular produce: a. alungirea imediată a extremităţilor contractile ale fusului neuromuscular b. stimularea rapidă a neuronilor motori gamma c. stimularea motoneuronilor alfa d. alungirea zonei centrale a fusului neuromuscular e. stimularea concomitentă a motoneuronilor alfa şi gamma 143. Analizatorul kinestezic are următorii receptori: a. corpusculii Golgi b. fusurile neuromusculare c. terminaţii nervoase libere d. corpusculii Krause e. corpusculii Vater-Pacini 144. Care din următoarele caracteristici definesc fusul neuromuscular? a. este o structură fuziformă b. este situat printre fibrele musculare netede c. este alcătuit din fibre musculare netede d. este delimitat de o capsulă conjunctivă e. are o inervaţie motorie proprie 145.* Structura cea mai bogat vascularizată a globului ocular este:

32

ligamentului suspensor c. la o distanţă mai mare de 6 m de ochi c. cornee c. la o distanţă de 20 cm de ochi 159. alterării rodopsinei d. dilatarea pupilei 33 . mai aproape decât punctum proximum b. vitaminele complexului B c. coroida b. dincolo de punctum remotum e. pseudounipolară e. retinenului d.* Sediul sistemului receptor al globului ocular este: a. coroida d. iodopsinei b. olfactiv e. cristaloida 150.* Tunica internă a globului ocular este: a. celulele cu conuri b. Efortul de acomodare vizuală NU este necesar pentru obiectele aflate: a. Centrii reflecşi de acomodare vizuală se află în: a. biconcave b. cristaloida d. vitamina A b. scăderii elasticităţii corneei 157. biconvexe e.* Protoneuronul căii optice este o celulă: a. corpii geniculaţi laterali e.* Sunt cel mai sensibile la lumină: a. optic d. sclerotică e. corneea c. bipolară c. celulele bipolare c. neuronilor bipolari b. neuronilor multipolari c. planconcave c. vitamina C d. pigmentară 155. foveei centralis b. Tunica medie a globului ocular este reprezentată de: a.* Deutoneuronul căii optice este o celulă: a. unipolară b. mai aproape decât punctum proximum b. la o distanţă de 1 m e. unipolară b. retina e. celulele pigmentare 153. vitaminei A 148. metatalamusului e. la o distanţă de peste 6 m c.* Umoarea apoasă este produsă de: a. între punctum proximum şi punctum remotum d. la o distanţă de 15 m de ochi 158. vestibular c. corneea b. coliculii cvadrigemeni inferiori b. corpul vitros 151. iris e. acustic b. retina d. scăderii elasticităţii cristalinului e. scotopsinei c. pigmentară 154. petei oarbe e. kinestezic 163.* Acomodarea vizuală NU este posibilă pentru obiectele aflate: a. petei galbene d. distrugerii neuronilor corticali b. Presbitismul apare ca urmare a: a. bipolară c. retina d.* Perceperea culorilor necesită: a. cristaloida 149. celulele multipolare d. corpii geniculaţi mediali 152. între punctum proximum şi punctum remotum d.a.* Cristalinul are forma unei lentile: a. metatalamus 162. distrugerii celulelor receptoare c.* În zona scizurii calcarine se află segmentul central al analizatorului: a. cilindrice 161. corneea c. proceselor ciliare 156*. multipolară d. multipolară d. cristaloida e. coliculii cvadrigemeni superiori c.* Axonul deutoneuronului căii optice face sinapsă în: a.* Retinenul se resintetizează din: a. corneea c. coroida b. chiasma optică b.* Prima sinapsă a tractului optic se face la nivelul: a. procesele ciliare b. retină d. sclerotica 147. rodopsinei e. celulele cu bastonaşe e. vitamina D e. retina 146. hipotalamus d. chiasmei optice d.* Lumina produce în bastonaşe descompunerea: a. sclerotica e. epitalamus e. pseudounipolară e. talamus c. mezencefal d. girusului temporal superior 164.* Nervul optic părăseşte globul ocular la nivelul: a. planconvexe d. vitamina E 160. coroida b. sclerotica c.

refacerea rezervelor de scotopsină c. Nervul optic transmite informaţia provenind din: a. la bătrâneţe. jumătatea temporală a retinei de aceeaşi parte 175. Sunt medii refrigente ale ochiului: a. jumătatea nazală a retinei de aceeaşi parte b. Este adevărată următoarea afirmaţie despre fibrele musculare intrafusale: a. Rodopsina: a. participă la formarea imaginilor c. drenată de sistemul venos al globului ocular . axonii motoneuronilor alfa ajung la fibrele musculare intrafusale b. Cristalinul: a. toată retina de partea opusă d. Fibrele tractului optic se termină în: a. terminaţii anulospirale (primare) e. este opac 179. cristalinul 172. conţine un derivat de vitamina A e. fibrele cu sac nuclear au calibru uniform d. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. terminaţiile primare şi secundare sunt stimulate de întinderea porţiunii centrale a fibrelor intrafusale d. Desparte umoarea apoasă de corpul vitros: a. Cortexul vizual este localizat: a. reprezintă zona prin care nervul optic părăseşte ochiul e. activarea celulelor cu conuri e. jumătatea nazală a retinei de partea opusă c. celule musculare striate care. sclerotica 34 d. modificarea axelor oculare prin contracţia musculaturii extrinseci a globului ocular 165. se află în bastonaşe b. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre inervaţia fusului neuromuscular: a. fibre musculare a căror contracţie este declanşată de motoneuronii alfa b. Umoarea apoasă este: a. prezentă în camera posterioară b. pupila c. este organul receptor al ochiului e. în lobul occipital b. axonii protoneuronului căii optice e. în girusul hipocampic c. o alimentaţie săracă în vitamina A va determina o scădere a vederii nocturne b. retina d. fibre nervoase motorii somatice care inervează celule contractile ale fusului neuromuscular e. fibrele cu sac nuclear au nucleii situaţi în porţiunea centrală dilatată e. jumătatea nazală a retinei de aceeaşi parte b. fibrele cu lanţ nuclear au calibru uniform c. axonii neuronilor bipolari b. talamus c. fibre musculare a căror contracţie este declanşată direct de motoneuronii gamma 169. Inervaţia senzitivă a fusurilor neuromusculare este asigurată de: a. jumătatea nazală a retinei de partea opusă c. nervul optic părăseşte ochiul prin pata galbenă d. Termenul de "fibre extrafusale" se referă la: a. conţine celule fotoreceptoare c. axonii motoneuronilor gamma ajung la fibrele musculare intrafusale c. terminaţii în floare (secundare) d. cristalinul 178. coliculii cvadrigemeni inferiori d. corpii geniculaţi laterali e. prezentă în corpul vitros c. în girusul postcentral e. substanţa transparentă cu consistenţă de gel d. jumătatea temporală a retinei de partea opusă e. axonii neuronilor alfa b. activarea celulelor cu bastonaşe d. corpii geniculaţi mediali 171. irisul e. prezintă două suprafeţe convexe b. fibre senzitive care inervează porţiunea necontractilă a fusului neuromuscular d. conţine numai celule cu conuri 173. axonii neuronilor gamma c. pe marginile scizurii calcarine 177. axonii neuronilor multipolari c. este vascularizat d. este o zonă de convergenţă a informaţiei provenind de la celulele receptoare b. retina e. în girusul precentral d. celulele din fovea centralis au un prag de sensibilitate ridicat e. dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali 170. produc direct scurtarea muşchiului c. celulele cu bastonaşe au cea mai mare acuitate vizuală 180. axonii deutoneuronului căii optice 176. corpul vitros c. se găseşte în concentraţie mare în conuri d. ligamentul suspensor b. scade distanţa care reprezintă punctum proximum c. fibrele cu lanţ nuclear au nucleii aşezaţi în şir în porţiunea dilatată b. corneea b. axonii care părăsesc ochiul prin pata oarbă d.b. toată retina de partea opusă d. jumătatea temporală a retinei de partea opusă e. Nervul optic este alcătuit din: a. prin contracţie. Fovea centralis: a. este sensibilă mai ales la lumina puternică c. stimularea motoneuronilor gama determină scurtarea muşchiului e. Tractul optic transmite informaţia din: a. se resintetizează din acetilcolină 166. fibrele intrafusale sunt dispuse paralel cu cele extrafusale 167. jumătatea temporală a retinei de aceeaşi parte 174. metatalamus b. terminaţiile anulospirale se dispun la fibrele cu lanţ nuclear 168. conţine numai celule cu bastonaşe d.

fibrele nervoase care intră în alcătuirea nervului VIII c. Calea gustativă: a. tectoria d. este locul unde se face sinapsă cu al treilea neuron al căilor optice 182. relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului 183. se află la nivelul papilelor filiforme c. Cilii celulelor receptoare auditive vin în contact cu membrana: a. comunică cu rampa timpanică e. conţine perilimfă 196. al doilea neuron al căii se află în mezencefal e. presionali c. are deutoneuronul în coarnele posterioare medulare b. vibrează sub acţiunea undelor transmise prin endolimfă b. la nucleul nervului trohlear 184. Utricula: a. contracţia muşchilor ciliari radiari e. vag e. asigură comunicarea celor două rampe. nucleul solitar c. la 15 cm faţă de ochi. comunică cu sacula c. este locul de unde se formează tractul optic b. Membrana bazilară: a. conţine canalul cohlear şi organul Corti 189. determină: a. vibrează sub acţiunea undelor transmise prin perilimfă 195. sunt inervaţi de nervul trigemen e. nucleul salivator superior 191. Reissner b. tactili e. separă rampa vestibulară de canalul cohlear c. Receptorii gustativi: a. axonii neuronilor din nucleii vestibulari d. nu are releu talamic 192. secretată de procesele ciliare 181. sunt situaţi în mucoasa limbii b. la cortexul vizual d. hipoglos 194. se află la nivelul papilelor circumvalate b. este situat la nivelul canalelor semicirculare c. al doilea neuron al căii se află în bulb c. Receptorii corneei sunt: a. cornul posterior al măduvei cervicale b. otolitele sunt microcristale de clorură de sodiu b. pe marginile scizurii calcarine b. sunt proprioreceptori e. este locul unde se încrucişează fibrele oculomotorului e. termici b. Care din enunţurile referitoare la mugurii gustativi sunt adevărate: 35 . reticulară c. reprezintă locul unde se încrucişează fibrele din jumătatea nazală a celor două retine c.Impulsurile generate de celulele receptoare ale aparatului vestibular se transmit prin: a. Deplasarea unui obiect de la distanţa de 60 cm. sunt inervaţi şi de nervul vag d. glosofaringian d. timpanică e. vizuali d. comunică cu rampa timpanică prin helicotremă b. este o membrană elastică e. este situat la nivelul utriculei d. Care din următoarele enunţuri referitoare la aparatul otolitic sunt adevărate: a. Rampa vestibulară: a. se află la nivelul papilelor fungiforme 190. reprezintă locul unde se încrucişează fibrele din jumătatea temporală a celor două retine d. se întinde între fereastra ovală şi helicotremă d. accentuarea curburii cristalinului c. vestibulară şi timpanică e.e. axonii neuronilor din ganglionul Scarpa b. conţine organul Corti c. scăderea curburii cristalinului d. este acoperit de ampulă 198.* Al doilea neuron al căii gustative se află în: a. Labirintul membranos: a. trigemen b. fibrele nervoase care intră în alcătuirea nervului IX e. sunt chemoreceptori d. Al treilea neuron al căii optice trimite axonii: a. este situată în interiorul vestibulului osos e. la nucleul nervului oculomotor e. Indicaţi nervii cranieni care intră în alcătuirea segmentului de conducere al analizatorului gustativ: a. Mugurii gustativi: a. nucleul dorsal e. separă canalul cohlear de cohlee d. are 6 orificii în care se deschid canalele semicirculare 193. nucleul salivator inferior d. conţine endolimfă e. se află în vestibul d. este segmentul receptor al analizatorului vestibular b. facial c. sunt situaţi în papilele fungiforme c. Helicotrema: a. conţine 3 neuroni d. conţine endolimfă c. prezintă celule receptoare prevăzute cu cili d. conţine perilimfă b. bazilară 187. permite circulaţia endolimfei b. este situat la nivelul saculei e. permite circulaţia perilimfei c. la nucleul nervului abducens c. nu prezintă specializare pe tipul de gust fundamental 188. este un orificiu către urechea medie 197. axonii neuronilor din nucleii cohleari 186. contracţia muşchilor ciliari circulari b. dureroşi 185. Chiasma optică: a. separă rampa timpanică de canalul cohlear d.

conţine receptorii acustici c. conţine receptorii vestibulari d. este suport pentru organul lui Corti c. este săpată în stânca temporalului 201. prezenţi în mucoasa linguală 200. este suport pentru membrana bazilară d. osmoreceptori b. sunt situaţi la nivelul papilelor fungiforme c. prezenţi în papilele foliate e. Urechea internă: comunică cu nazofaringele b. este delimitată de timpan şi fereastra ovală e. conţin protoneuronii căii gustative 199. chemoreceptori c. comunică direct cu sacula e. permite prinderea lamei spirale osoase b. sunt situaţi la nivelul papilelor filiforme b. sunt situaţi la nivelul papilelor circumvalate e. Columela: a. Receptorii analizatorului gustativ sunt: a. este un ax central 36 .a. mugurii gustativi d. au în componenţă celule receptoare ciliate d.

*c 101. d.*d 141.* c 76. a. d 189. d 159. a.*c 146. a. e 17. d. e 23.*c 110. a. a.*b 109.*d 161. e 201. d. b. e 173.*d 148.*c 143. b. e 30. c.* c 52.*c 155.* b 94.* d 35.*d 156. b. b. e 178.* a 61. b. a. a. b. c. e 185. a. b. c 152. d 149. a. e 80. e 144. d 198. b. b. c. c 188.*e 108. b.* c 70.* a 32.* d 93.* a 41. b. e 18. a.* a 82. e 20.*b 104. e 138.*d 123. d 196.* d 50. c.* d 10. c 136.* e 66. d. d. c 192. d 194.* a 55. e 77. c. e 177. b. c. c. c.*a 111.* d 11. d. b. e 34. d. a. b. b. b. c. a. c. a. c.*c 126.* d 48. c. b.* c 59.* a 5. e 7.* e 36.* d 91. d 27. d 13.*d 122. b 182.* c 67. b. a.*c 130.*c 140.* d 40. d. e 79.*c 112.* c 83.*c 124. c. b. c 168. e 28. a. d 171. c. e 81.*d 105.* a 68. d 180. b. a. b.* d 8. c 9. b. b. b. e 29. c.*d 157. b. e 174.*c 150. b.REZOLVĂRI: 1. a.* a 53. c 21. d. a.*e 142. b. b.*e 119. b. a. e 139. e 87. c. a. a. a.* b 19.*d 153. d. e 26.*e 103. e 181. c 184. c 187.*a 158. c 97. b. b.*a 160. a.*c 163.* d 88.* e 73. a. b 169.* a 12. c.* e 69.* d 64. c.*c 121.*d 128. a. c. d. e 16. b. b. a. d 42. c 75. d 3. b 137. a.* e 33.* b 24. b. d.*b 116.*a 120.* b 191. b 31.*d 165.* d 60. e 74. d 85. b. d. a. c 135. e 170. d 84. b. b. b. a. e 176. b. d. a. e 58. d.* b 49. e 100.* c 15. d. e 92. c.*e 162. e 190.*a 37 127. d 102.* b 56.* b 63. d 193. e 43. e 95. d 134. c. e 145.* d 38. d. d 54.*e 129. b 179.*d 131.*d 147.*d 106.* b 62. a. c.*b 125. a. c. b. d 47. d 197. d. b.* d 86. a. a. a. e 167.*b 154.*a 151. d. e 6. d. c.* c 89. a. a. a. a. a. e 45. d 199. e 175. e 96. d 166. a. c. e 183. c. d 22. b. c. d.* d 57. c 186.* d 25.* c 37.* c 44.* d 46.* c 72. d 90. a. c.*a 107. b. d 99. a. c.* c 39. b. e 195.*c 113. c.*c 132. e 2. c. e 172. a. a. c. d.* d 71. e 200. d 78. b.*c 117.*d 114.*d 164. a.* a 51.* e 65. d.*c 118. b. a. d 4. e 98. a.*c 115. b. c. c 133. a. e . b. a. e 14.

bradicardie b. are doi lobi laterali. Hormonul luteinizant (LH): a. acţionează mai ales în preajma travaliului 10. determină limfopenie d. determină contracţia celulelor mioepiteliale care înconjoară areolele mamare b. produc vasodilataţie e. are un parenchim organizat sub formă de foliculi c. sindromul Cushing b. determină apariţia corpului galben d. Glanda tiroidă: a. circulă în sânge legaţi de proteinele plasmatice c. uniţi printr-un istm 17. este inhibat de stres c. determină ovulaţia c. sintetizează TSH e. nu este influenţat de nivelul tiroxinei sangvine e. stimulează eliminarea apei 12. somatotrop b. Hormonul tireotrop (TSH): a. nu sunt indispensabili pentru organism d. scad stabilitatea membranelor lizozomale e. vasoconstricţia vaselor din viscere 15. poate determina încetinirea dezvoltării psihice prin hiposecreţie 8. înapoia chiasmei optice c. inhibă sistemul reticulat activator ascendent d. hipotensiune e. dilataţia vaselor din muşchii scheletici d. diabet e. hormonul melanocitostimulant d. inhibă secreţia de estrogeni b. este independent de controlul hipotalamic 7. prezintă celule parafoliculare d. determină creşterea şi maturarea foliculilor de Graaf e. somatotropul e. scăderea excitabilităţii inimii c. estrogenii d. este denumit şi hormon de creştere b. determină formarea de calculi urinari d. vasopresină c. tiroxina 3. au efect hipercolesterolemiant 18. provoacă alertă corticală e. cresc consumul de energie c.* Mineralocorticoizii: a. reglează activitatea altor glande endocrine 38 d. la polul superior al rinichiului 2. contractă muşchii netezi ai firelor de păr c. produc hiperglicemie 13.GLANDELE ENDOCRINE 1. este controlat de TRH. determinând: a. glucagonul b. sunt de natură glucidică c. stimulează contracţia musculaturii netede a uterului gravid e. acţionează la nivelul celulelor interstiţiale Leydig e. Oxitocina (ocitocina): a. tiroxină e. inhibă secreţia de testosteron b. face parte din gonadostimuline 6. Hormonul foliculostimulant (FSH): a. stimulează reabsorbţia tubulară a fosfaţilor e. scade absorbţia facultativă a apei la nivelul tubului distal al nefronului c. este secretat în hipotalamusul anterior b. determină eliminarea de compuşi ai Ca2+ şi Na+ 5. sunt reprezentaţi de cortizol b. poate duce la boală Basedow prin hipersecreţie c. este înconjurată de o capsulă fibroasă b. dilată pupila b. determină reducerea secreţiei glandelor exocrine d. stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi d. la baza encefalului. determină anxietate 16. inhibă reabsorbţia tubulară a calciului c. Hormonii medulosuprarenalieni acţionează asupra aparatului cardiovascular. hormonul somatotrop e. determină acidurie e. Care dintre următorii hormoni stimulează creşterea? a. este secretat în cantitate crescută în urma scăderii volumului sangvin e. provoacă hipocalcemie . adrenalină d. hipertensiune 14. Hormonul somatotrop (STH): a. Hormonul antidiuretic (ADH): a. sunt reprezentaţi de hidrocortizon b. noradrenalină 11. reduc metabolismul bazal b. obezitate d. modificări ale electroencefalogramei (EEG) c. stimulează sinteza de hormoni tiroidieni b. înapoia sternului e. inhibă activitatea osteoclastelor b. cresc amplitudinea şi frecvenţa mişcărilor respiratorii d.*Scăderea cantităţii de glucocorticoizi determină: a. Vasoconstricţia poate fi determinată de următorii hormoni: a. stimulează creşterea oaselor d. testosteronul c. Glucocorticoizii: a. cortizolul b. hormonii gonadali 4. Epinefrina: a. este un hormon secretat de adenohipofiză c. la baza gâtului d.* Hipofiza este localizată: a. Activează catabolismului proteic: a. stimulează condrogeneza e. Hormonii tiroidieni: a. produce vasoconstricţie 9. un hormon hipotalamic de eliberare d. hormonii tiroidieni c. între tuberculii cvadrigemeni superiori b. stimulează spermatogeneza c.* Hipersecreţia de parathormon: a.

19.* Glucagonul: a. este secretat de celulele β din insulele Langerhans b. are efect anabolizant pentru toate metabolismele intermediare c. este un hormon hipoglicemiant d. creşte forţa de contracţie a miocardului e. determină glicogenogeneză 20. Efectele metabolice ale insulinei constau în stimularea: a. glicogenolizei musculare b. gluconeogenezei hepatice c. sintezei proteice în muşchi d. proteolizei hepatice e. sintezei de trigliceride şi acizi graşi în ţesutul adipos 21. Care dintre următoarele structuri leagă hipofiza de hipotalamus? a. chiasma optică b. tija pituitară c. axonii neuronilor din nucleii supraoptici şi paraventriculari d. sistemul port hipotalamo – hipofizar e. tractul nervos hipotalamo – hipofizar 22. Care dintre hormonii adenohipofizari controlează activitatea altor glande endocrine? a. hormonul foliculo-stimulant b. hormonul luteinizant c. hormonul mamotrop d. hormonul somatotrop e. hormonul adenocorticotrop 23. Prolactina: a. este secretată de neurohipofiză b. stimulează activitatea gonadotropă c. previne ovulaţia d. are un nivel crescut în sarcină e. stimulează secreţia lactată. la femeie 24. Efectele metabolice ale glucocorticoizilor constau în: a. stimularea lipolizei b. hipoglicemie c. creşterea anabolismului protidic hepatic d. scăderea concentraţiei acizilor graşi liberi plasmatici e. creşterea catabolismului protidic în muşchii scheletici 25. Hormonii sexosteroizi secretaţi de corticosuprarenale: a. inhibă sinteza hormonilor sexuali gonadali b. determină dezvoltarea caracterelor sexuale secundare c. determină dezvoltarea laringelui şi îngroşarea vocii la băieţi d. stimulează dezvoltarea glandelor mamare la fete e. se află sub controlul unor mecanisme hipotalamo-hipofizare 26. Efectele adrenalinei constau în: a. contracţia musculaturii netede a bronhiilor b. relaxarea musculaturii netede a tubului digestiv c. relaxarea sfincterelor digestive d. contracţia splinei 39

e. glicogenoliză 27.* Hiperfuncţia tiroidiană: a. produce scăderea metabolismului bazal b. scade tonusul muscular c. determină bradicardie d. este însoţită uneori de exoftalmie e. este caracterizată prin piele uscată şi îngroşată 28. Sinteza hormonilor tiroidieni este influenţată de: a. somatostatină b. cantitatea de iod din alimentaţie c. hipotalamus, prin intermediul hormonului de eliberare a tireostimulinei d. corticotropină e. adenohipofiză, prin tireostimulină 29.* Care dintre enunţurile următoare este corect? a. cortizolul stimulează secreţia de somatotrop b. prolactina stimulează ovulaţia c. tiroxina stimulează mielinizarea neuronală d. boala Addison este însoţită de hipertensiune e. stimulii luminoşi cresc secreţia de melatonină 30. Hipercalcemia: a. este rezultatul activării osteoclastelor de către parathormon b. poate fi urmată de apariţia calculilor urinari c. stimulează secreţia de parathormon d. inhibă secreţia de calcitonină e. apare prin creşterea absorbţiei intestinale a calciului 31.* Secreţia de parathormon este controlată: a. pe cale nervoasă b. pe cale umorală c. de nivelul circulant al calciului ionic d. de un hormon adenohipofizar e. de un hormon eliberat de hipotalamus 32. Pancreasul endocrin: a. îşi varsă produşii de secreţie prin canalul accesor b. conţine insulele Langerhans c. secretă insulină prin celulele α d. secretă glucagon prin celulele β e. este implicat în metabolismul intermediar al glucidelor, lipidelor şi proteinelor 33. Care dintre următorii hormoni scad secreţia gastrică? a. gastrina b. glucagonul c. enterogastrona d. secretina e. adrenalina 34.* Glucagonul determină: a. scăderea secreţiei biliare b. proteoliză c. glicogenogeneză d. glicoliză e. scăderea forţei de contracţie a miocardului 35. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a. hipoglicemie severă b. eliminare de glucoză prin urină c. oligurie d. polidipsie e. exces de insulină

36. Efectele metabolice ale insulinei la nivelul muşchilor constau în: a. gluconeogeneză crescută b. scăderea transportului de glucoză c. glicogenogeneză d creşterea sintezei proteice e. stimularea captării aminoacizilor 37. Epifiza: a. are legături strânse cu retina b. secretă vasotocină, cu acţiune împotriva hormonului luteinizant c. secretă melatonină, cu acţiune stimulatoare asupra gonadelor d. este localizată pe faţa ventrală a etajului peduncular al trunchiului cerebral e. intră în alcătuirea unui sistem neurosecretor, împreună cu epitalamusul 38. Timusul: a. are rol de glandă endocrină după pubertate b. stimulează mineralizarea osoasă prin hormonii secretaţi c. este localizat în zona anterioară a gâtului d. este stimulat de hormonii steroizi e. are rol de organ limfatic central 39. Melatonina: a. este secretată de lobul intermediar hipofizar b. este un hormon de stimulare a pigmentogenezei c. secreţia sa este influenţată de nervii simpatici d. are acţiune frenatoare asupra gonadelor e. este secretată în cantitate crescută la întuneric 40. Diabetul insipid: a. este caracterizat prin pierderi masive de apă b. survine în urma lezării hipotalamusului c. este consecinţa hipersecreţiei de vasopresină d. poate fi determinat de lezarea adenohipofizei e. este însoţit de glicozurie 41. Care sunt principalele acţiuni induse de adrenalină la nivelul aparatului cardiovascular? a. bradicardie b. vasoconstricţie c. hipertensiune d. scăderea excitabilităţii cardiace e. dilatarea vaselor din piele 42.* Care dintre următoarele glande endocrine are structură foliculară? a. hipofiza b. tiroida c. paratiroidele d. pancreasul e. timusul 43. Care dintre următoarele structuri secretă hormoni estrogeni? a. adenohipofiza b. celulele foliculare ovariene în timpul maturării c. testiculul d. corpul galben e. corticosuprarenalele 44.* Care dintre următorii hormoni nu este secretat de neuroni? a. noradrenalina b. vasopresina 40

c. cortizolul d. adrenalina e. oxitocina 45. Care dintre următorii hormoni influenţează reabsorbţia la nivelul tubilor uriniferi? a. colecistochinina b. aldosteronul c. secretina d. vasopresina e. parathormonul 46.* Secreţia lactată a glandei mamare nu este influenţată de: a. ocitocină b. prolactină c. hormonii hipotalamici d. somatotrop e. hormonii adenohipofizari. 47.* La expulzia fetală contribuie descărcările crescute de: a. vasopresină b. prolactină c. ocitocină d. vasotocină e. somatostatine 48. Cantitatea de urină eliminată în 24 de ore poate creşte: a. în cazul hipersecreţiei de vasopresină b. în urma lezării neurohipofizei c. în boala Addison d. ca o consecinţă a lezării hipotalamusului e. în boala Conn 49. Care dintre următoarele glande endocrine au activitate temporară? a. epifiza b. adenohipofiza c. placenta d. pancreasul e. timusul 50. Hormonii hipotalamici stimulează sau inhibă secreţia: a. tireostimulinei b. gonadostimulinelor c. corticotropinei d. somatotropului e. parathormonului 51. Hipertensiunea arterială poate apare ca urmare a acţiunii următorilor hormoni: a. aldosteron b. parathormon c. glucocorticoizi d. adrenalină e. noradrenalină 52. Care dintre următoarele structuri conţin celule cu rol endocrin? a. rinichii b. insulele Langerhans pancreatice c. parotidele d. antrul piloric e. tubii seminiferi testiculari 53. Lobul anterior hipofizar: a. este partea cea mai dezvoltată a glandei b. înconjoară aproape complet neurohipofiza c. formează împreună cu lobul intermediar

adenohipofiza d. este legat de hipotalamus printr-un tract nervos e. secretă hormonul melanocitostimulant 54.* Celulele mioepiteliale din structura canalelor galactofore se contractă sub acţiunea: a. prolactinei b. simpaticului c. tiroxinei d. noradrenalinei e. oxitocinei 55. Neurohipofiza: a. conţine hormoni secretaţi în nucleii hipotalamici anteriori b. constituie lobul anterior al hipofizei c. este legată de hipotalamus prin sistemul port hipotalamo-hipofizar d. secretă hormoni glandulotropi e. eliberează vasopresină 56. Hipersecreţia de mineralocorticoizi: a. determină retenţia masivă de apă şi săruri în organism b. este urmată de hipertensiune c. se întâlneşte în boala Addison d. are drept consecinţă apariţia de edeme e. apare în insuficienţa globală a corticosuprarenalei 57. Reglarea secreţiei de glucocorticoizi se face: a. de către sistemul hipotalamo – hipofizar b. prin feed-back negativ c. prin intermediul corticotropinei d. sub influenţa homonului de eliberare a corticotropinei e. nu depinde de concentraţia sangvină a cortizolului liber 58. Efectele metabolice ale adrenalinei constau în: a. glicogenogeneză b. mobilizarea grăsimilor din rezerve c. stimularea catabolismului acizilor graşi d. glicoliză e. creşterea glicemiei ca răspuns la stres 59. Triiodotironina: a. rezultă prin iodarea tirozinei din structura tireoglobulinei b. este sintetizată de celulele parafoliculare c. este eliberată în sânge sub acţiunea tireostimulinei d. este un hormon hiperglicemiant e. stimulează creşterea organismului 60. Hipofuncţia tiroidiană determină: a. nanism asociat cu intelect normal b. diminuarea atenţiei c. scăderea metabolismului bazal d. încetinirea dezvoltării somatice şi psihice e. mixedem 61.* Parathormonul: a. este singurul hormon secretat de glandele paratiroide b. activează osteoblastele c. scade absorbţia intestinală a calciului d. creşte nivelul calciului în sânge e. inhibă reabsorbţia tubulară a calciului în nefronul distal 41

62. Efectele metabolice ale insulinei la nivelul ţesutului adipos sunt: a. creşterea lipolizei b. creşterea sintezei de trigliceride şi acizi graşi c. stimularea transportului de glucoză d. stimularea sintezei de glicerol e. scăderea sintezei enzimelor lipogenetice. 63.* Care dintre enunţurile următoare este corect? a. hiposecreţia de parathormon este însoţită de fracturi osoase spontane b. calcitonina este secretată exclusiv de celulele parafoliculare tiroidiene c. epifiza mai este numită şi glanda pituitară d. tiroxina influenţează dezvoltarea sinapselor e. secreţia medulosuprarenalelor este controlată de adenohipofiză prin hormoni glandulotropi. 64.* Acromegalia este produsă datorită: a. hiposecreţiei de tiroxină b. hipersecreţiei de STH după pubertate c. hipersecreţiei de STH înainte de pubertate d. hiposecreţiei de STH la copil e. hipersecreţiei de corticotropină 65. Sinteza de aldosteron este stimulată de: a. scăderea presiunii osmotice b. scăderea Na+ din sânge c. scăderea K+ din sânge d. scăderea volumului sanguin e. corticotopină 66. Efectele metabolice ale hormonilor tiroidieni sunt următoarele: a. stimularea absorbţiei intestinale a glucozei b. gluconeogeneză c. catabolism proteic d. creşterea nivelului colesterolului în sânge e. scăderea metabolismului energetic 67. Calcitonina: a. este secretată de celule din jurul foliculilor tiroidieni b. este un hormon hipercalcemiant c. ajută la fixarea calciului în oase d. este secretată în funcţie de nivelul calciului din sânge e. creşte absorbţia intestinală a calciului. 68. Secreţia de insulină este stimulată de: a. glucagon b. hipoglicemie c. cortizol d. norepinefrină e. somatotrop 69. Care dintre următorii hormoni au efect lipolitic? a. glucagonul b. insulina c. cortizolul d. vasopresină e. calcitonina 70. Care dintre următoarelor glande endocrine nu sunt stimulate pe cale hormonală? a. tiroida b. medulosuprarenalele c. corticosuprarenalele d. paratiroidele

stimulează condrogeneza e. este însoţit de diabet c. relaxează splina e. inhibarea sistemului reticulat activator ascendent d. rinichiul c. pancreasul 72. hormonul somatotrop are efecte lipolitice c. hipofuncţie tiroidiană 42 e. stimularea catabolismului b. testosteronul b. pancreasul endocrin 71. contractă sfincterele digestive d. incapacitate de concentrare b. Sindromul Cushing: a. sodiul d. relaxează musculatura vezicii urinare 74. pierdere în greutate d. sunt factori de creştere d. Hiposecreţia insulinică produce: a. poliurie b. hormonii timici d. ficatul b. parathormon b. cu o excepţie: a. corticotropina e. glucocorticoizii b.* Care dintre următoarele modificări sunt prezente în cazul insuficienţei tiroidiene la copil? a. Care dintre mecanismele de reglare umorală a metabolismului lipidic sunt corecte? a. hipotensiune arterială e. este determinat de hiposecreţia de glucocorticoizi b. dezvoltare fizică şi psihică întârziată c. intoleranţă la căldură 75. piele caldă şi umedă e. sistemul muscular d. guşă endemică c. vasopresina c. estrogenii d. tiroxina e. neurohipofiza d. Indicaţi hormonii care intervin în homeostazia fosfo-calcică: a. glicozurie c. neuronii hipotalamici anteriori e. glicozurie 73. adrenalină 87. obezitate b. hipoglicemie e. sistemul nervos e. sunt hormoni peptidici reglatori b. adrenalina determină degradarea trigliceridelor b. relaxează musculatura tractului digestiv c. dilată pupila b. cortizolul contribuie la degradarea acizilor graşi e. stare de alertă corticală 85. nucleul hipotalamic lateral 84. Care dintre următoarele acţiuni asupra SNC se datorează catecolaminelor? a. stimulează creşterea creierului 77. Care dintre următorii hormoni stimulează procesele de sinteză a proteinelor? a. scăderea absorbţiei facultative a apei la nivelul tubilor distali şi colectori 76. Care din următorii hormoni se formează în afara glandelor endocrine? a. parathormonul b. fosforul b.* Cea mai voluminoasă glandă endocrină secretă: a. diminuarea atenţiei e. glucagon c. magneziul e. somatoliberina d. hormonii tiroidieni determină mobilizarea rapidă a grăsimilor d.*Care dintre următoarele formaţiuni structurale secretă vasopresina? a. hormonul de creştere c. Somatomedinele: a. Glicogenoliza este stimulată de: a. frică şi anxietate c. ocitocina c. tiroida e. prezintă semne ale dereglărilor metabolismului intermediar d. melatonina 83. lobul posterior hipofizar b. azotul 81.* Indicaţi enunţul incorect privind acţiunea adrenalinei asupra musculaturii netede viscerale: a. tireostimulina b. insulina stimulează lipoliza 82. exceptând: a. calcitonina . creşterea metabolismului bazal 80. paratiroidele 88. cortizolul 78. polidipsie d. ocitocina 86.e. intermediază acţiunile somatotropului c.* Somatotropul scade eliminările următoarelor elemente. tiroxina e. insulină e. se manifestă prin obezitate e. hipertrofie tiroidiană b.*Secţionarea tractului nervos hipotalamohipofizar are următoarele consecinţe. calciul c. Carenţa alimentară de iod poate determina: a. Hiposecreţia căror glande produce o dezvoltare somatică redusă? a. adenohipofiza c. adenohipofiza b. polifagie c.* În formele grave ale hipersecreţiei de insulină este afectat în special: a. hipertensiune arterială d. este însoţit de hipertensiune arterială 79. pancreasul endocrin c. aldosteronul d. glandele medulosuprarenale d. creşterea eliminărilor urinare de apă d.

creşte tensiunea arterială d. produce hiperglicemie b. tiroxină b. Secreţia de aldosteron este stimulată de: a. Lipsa iodului din alimentaţie determină: a. creşte permeabilitatea pentru apă a tubilor distali ai nefronului c. după ce se capilarizează la baza hipotalamusului. aldosteronul e. insulină 104. Cum ajunge acesta la adenohipofiză? a. rarefieri osoase şi fracturi spontane 90. hipersecreţie tiroidiană 43 d. paratiroidelor d. cortizolul b. adrenalină d. Hiperfuncţia paratiroidiană determină: a. glucagonul c. hipofuncţiei tiroidiene d. K. creşterea K+ în sânge 102. Care dintre următoarele semne clinice pot apare în hiperfuncţia tiroidiană (boala Basedow)? a.* Absenţa iodului din alimentaţie afectează funcţia: a. reabsorbţia K+ din urină e. Controlul secreţiei de TSH se face prin descărcarea unui hormon eliberator (TRH) din hipotalamus. prin vase sanguine care.* Numărul de hematii este influenţat de: a. insulina e. Sub acţiunea vasopresinei: a. se colectează în vene dispuse în jurul tijei pituitare e. scăderea fosfatemiei c. creşterea absorbţiei intestinale a calciului d. se foloseşte termenul de piticism d. scade secreţia de vasopresină d. scade volumul urinar e. hipovolemie b. hipoglicemie e. hiposecreţiei de hormon somatotrop b. somatotrop . adrenalina d. creşterea calcemiei b. tulburări funcţionale cardiace b. reabsorbţia apei la nivelul tubilor distali b. creşterea metabolismului 100. acidifierea urinei 101. prin artera bazilară 96. simptome de insuficienţă tiroidiană c. scade reabsorbţia de apă la nivelul tubilor renali e. pancreasului endocrin 105. Care dintre următorii hormoni ating un vârf al secreţiei în organismul matern în preajma naşterii? a. prin tractul hipotalamo-hipofizar d. parathormonul 89. lezării regiunii anterioare a hipotalamusului e. aldosteronul e. Acţiunile metabolice ale noradrenalinei constau din: a. glicogenogeneză hepatică b. reducerea presiunii osmotice d. creşte diureza b. indivizii au o talie mică. Aldosteronul determină: a. inhibarea reabsorbţiei tubulare a calciului în nefronul distal e. dezvoltarea psihică este redusă c. Ca şi Na c.hipofizar 103. eliminarea renală a clorului d. stimulează sinteza proteinelor d. se instalează mixedemul 94. Hormonul de creştere: a. creşterea metabolismului bazal 92. dar sunt proporţional dezvoltaţi e. prin axonii nucleilor supraoptici şi paraventriculari c. creşte permeabilitatea tubilor distali pentru apă 99. creşterea Na+ în sânge e. boala Basedow b. Creşterea somatică poate fi afectată în cazul: a. adenohipofizei e. insulină c. apare o hiposecreţie de hormon somatotrop b.c. exoftalmie e. tiroxina c. P. glucagonul d. stimulează eliberarea acizilor graşi din depozitele adipoase e. insuficienţei globale a corticosuprarenalei c. parathormon b. creşterea concentraţiei de corticotropină din sânge c. protruzia globilor oculari c. aldosteron e. somatotropul d. creşte secreţia de aldosteron c. prin sistemul port hipotalamo-hipofizar b. Funcţiile sistemului nervos pot fi influenţate de: a. scad eliminările hidrice renale b. prolactina 91. hipotrofia glandei tiroide e. noradrenalina 93. suprarenalelor c. îşi exercită efectele în mod direct 95. Dacă creşte concentraţia plasmei sanguine: a. tiroidei b. Care hormoni au acţiuni similare cu cele ale stimulării simpaticului? a. În cazul nanismului hipofizar: a. stimularea anabolismului d. ocitocina b. lezării sistemului port hipotalamo . scade eliminările de N. reabsorbţia Na+ din urină c. stimularea producerii de căldură în organism d. cortizol c. mobilizarea acizilor graşi din depozitele adipoase c. guşă endemică 97. scade concentraţia urinei 98.

sunt un indiciu pentru: a. apare exclusiv la copii 112. este un edem de tip mucos b. o zonă reticulată e. poate apare în sindromul Cushing b. Prezenţa la un bolnav a unor defecte ale scheletului sau a unui proces de demineralizare osoasă. afectează prin complicaţiile sale sistemul nervos c. de către: a. hormon foliculostimulant 110. mineralocorticoizilor e. un deficit de somatotrop 109. se asociază cu piele uscată şi îngroşată c. aldosteronul 116. un canal de secreţie . prolactina b. se caracterizează prin hiperinsulinemie d. conectează nucleii hipotalamici anteriori cu lobul posterior al hipofizei e. se poate declanşa prin lezarea neurohipofizei e. Diabetul zaharat: a. determină dereglări ale metabolismului intermediar 119. adrenalină c. Care dintre următorii hormoni au acţiune antigonadotropă? a. calcitonina 120. o zonă glomerulară b. glomerulului renal d. tiroxină c.* Care dintre următoarele organe nu secretă hormoni: a. glandelor sudoripare c. transportă neurohormoni de la nucleii hipotalamici mijlocii 44 d. este însoţit de senzaţie permanentă de frig e. Creşterea concentraţiei plasmatice a glucocorticoizilor liberi: a. aldosteronul e. hipotalamusul 111. creşterea rezervelor adipoase 118. La frig se secretă cantităţi crescute de: a. vasopresina 113. vasotocina d. cortizolul d. glucagon b.* Calcitonina exercită acţiuni antagoniste: a. glandelor colice 117. glucocorticoizilor 107. vasopresină d. diabetul insipid e. Acţiunea aldosteronului se manifestă la nivelul: a. reglează prin feedback negativ secreţia de corticotropină c. Diureza şi concentraţia ionică urinară sunt reglate în funcţie de volumul şi concentraţia plasmei. extractele de timus b. ocitocina c. creşterea sintezei de colesterol c. este format din vase interpuse între două sisteme capilare c. În structura glandei suprarenale intră: a. conţine axonii neuronilor din nucleii anteriori hipotalamici b. creşte preluarea celulară a glucozei d. este însoţit de eliminarea glucozei în urină 114. somatomedinele c. Au acţiune de dezvoltare şi mineralizare osoasă: a. insuficienţa tiroidiană c. scăderea ratei metabolismului energetic e. este însoţită de hipoglicemie e. Hormoni hiperglicemianţi ai organismului sunt: a. tiroxină d. stimularea absorbţiei intestinale a glucozei d. insulina e. o zonă fasciculată c. placenta e. adrenalina c. testiculul b. calcitonina e. este întâlnită în sindromul Cushing d. aldosteron e. tubilor uriniferi contorţi distali şi colectori b. vasopresina 122. ficatul c. inhibă secreţia hormonului eliberator de corticotropină b. gastrina d. cortizol 106. oxitocina c. insulinei d. glucagonului b. este produs prin hipofuncţia tiroidiană d. parathormonului c.d. glucagonul b. parathormonul d. Mixedemul: a. o zonă foliculară d. insulină 121. glandelor salivare e. eritropoietina b. aldosteronul e. vasopresină b. stimulează sinteza proteinelor 108. stimulează glicogenogeneza b. hiperfuncţia paratiroidelor b. anabolism proteic b. creşte captarea aminoacizilor e. Sistemul port hipotalamo hipofizar: a. Care sunt acţiunile prin care insulina determină scăderea glicemiei? a. hormon melanocitostimulant e. stomacul d.* Tiroxina produce: a. este similar ca organizare vasculară generală cu sistemul venos entero-hepatic 115. Care dintre următorii hormoni sunt secretaţi în afara glandelor endocrine? a. inhibă gluconeogeneza c. adrenalină e. boala Conn d.

oprirea mitozelor c. este determinată de hipersecreţia hormonului de creştere c. este sinonimă cu sindromul de guşă toxică b. la femeia adultă determină apariţia pilozităţii faciale c. tireoglobulina e. fracturi patologice c. este caracterizată prin îmbătrânire prematură e. este însoţită de atrofie tisulară 130. hipocalcemie b. scădere ponderală c. în toate cazurile este însoţită de exoftalmie c. este o afecţiune rară d. determină hipotrofia organelor genitale externe 127. letargie b. creşterea metabolismului bazal d. Boala Recklinghausen se manifestă prin: a. stimularea pigmentogenezei b. modificarea echilibrului hidroelectrolitic e. tireostimulina b. Boala Addison este caracterizată prin: a. astenie marcată c. determină apariţia tardivă a pubertăţii b. 125. cifoscolioză d. se asociază sindromului Cushing e. apariţia de zone cutanate depigmentate d. creşterea presiunii sangvine 129. este însoţită de hipersudoraţie 128. Sindromul androgenital: a. determină scăderea metabolismului bazal d. hipertensiune 45 . Caşexia hipofizară: a. Boala Basedow – Graves: a. frânarea dezvoltării gonadelor e. produce creştere ponderală e.123. creştere ponderală b. dezechilibre electrolitice majore e. triiodotironina c. tirozina d. este sinonimă sindromului Simmonds b. osteoporoză e. se datorează secreţiei scăzute de hormoni androgeni d. Care dintre următoarele efecte aparţin extractelor de timus? a. stimularea mineralizării osoase 124. Următorii hormoni se depozitează extracelular: a. hipercalcemie d. tiroxina. Simptomele mixedemului sunt: a. hipocalciurie 126.

d. b. e 38. d 95. c. a.* d 20. d. d 121. c. e 99. b. b. b. a. e 52. b. b.* b 107. c.* d 12. a. a. e 61. d 58.* d 72. c. a. c. c. e 46. a. c.* b 43. c. e 10. c.* b 2. a. c 70.* d 62. a. e 4. b. c. e 44. e 40. c 110. d 88. d 7. d. b. d. b. a. c.* b 14. c. b. e 125.* d 84. a. e 86. c. c. b. b. c 78. a. b. a. e 11. e 90. e a. b. d. d 126. b. e 37. c 42. d 71. a. e 22. a. b. c. a. a.* b 35. b. b. e 120. c. b.* d 64. d.*b 104. d 57. b. b.* c 45. c. e 16. b. d. d 51. b. a. a. e 24. d. a. e 92. e a. e 59. b. a.*a 105. d 123. e 23. e 8. c 113. b. b. b. d. d 36. e 97. b. c. b. e 69. b. e 6. c. e 87. 129. d 68. e 79.* c 118. d 49. a. a. b. a. b. e 66. a. d 46 127. d. c. d.* b 75. a. d. c. e 106. e 33. d. e 103. e 31. a. d 77. e 27. d. c. c. d 82. b. e 100. e 39. e 17. a. d. d. b. b.* c 48. b. d 96. a. e 26. 128. c. c. b. c. e 114. b. c. c. c 116. c. d. a. d 53. e 119. e 34. b. c. a. b. d. e 21. e 122. c. e 73.* d 83. c. a. b. a. a. e b. c.* e 55. a. d 80. a. b. a. d 94. b. d 98. c. b. c. c. a. c 67. c. b. b. d. b. c. a. c 108. d. d 63. e 89.* c 19. c. a. e 117. a. b. e 102. b. c 54. a. e 109. d. c. b. b. b. a. a. c. a. b. d. e 50. b. c. d 112. c.* b 65. b. e 3. b. c. c. a. d.* d 47. e 91. b. c. e 13. a.* b 76. e 93. b. a. b.* c 32. a. b. e 85. b.* c 30. b. e 9. c. e 25. d . b. a. a. c. b. b. a. a. b.* d 81. c. b. b. 130. e 60. d. e 101. c. d 5. b. e 29.* d 28. e 115.* b 111. d. a. e 15. d 18.* d 74. c. a. e 56. b. b. b 41. e 124.REZOLVĂRI: 1. c.

presupune NUMAI activarea periostului 2. aparţine scheletului trunchiului d. sunt nepereche c. sunt pereche b. aparţine braţului e. Sfenoidul: a. femurul 21*.APARATUL LOCOMOTOR 1. Occipitalul: a. aparţin scheletului trunchiului d. Sternul: a. este un os nepereche c. este un os nepereche c. aparţine membrului inferior e. sunt în număr de 4 8. aparţine viscerocraniului 47 11. etmoidul b. aparţine membrului inferior d. este un os pereche b. este un os nepereche c. aparţine scheletului trunchiului d. Humerusul: a. sunt în număr de 7 e. aparţine membrului inferior liber e. este un os nepereche c. este un os pereche b. este un os nepereche c. două oase coxale c. aparţine scheletului trunchiului d. este un os nepereche c. Coastele false: a. este un os nepereche c. Coastele adevărate: a. Omoplatul: a. constă în transformarea ţesutului cartilaginos în ţesut osos b. se încheie în jurul vârstei de 20-25 ani e. sunt pereche b. Etmoidul: a. aparţine centurii scapulare 5. Vertebrele cervicale sunt în număr de: a. parietalul d. aparţine centurii pelviene 20. Radiusul: a. Bazinul (pelvisul osos) este alcătuit din: a. aparţine scheletului trunchiului d. aparţine scheletului trunchiului d. aparţine scheletului trunchiului d. Ulna: a. aparţine scheletului trunchiului d. sunt în număr de 3 e. este un os nepereche c. sunt nepereche c. este un os nepereche c. aparţine scheletului trunchiului d. aparţine cutiei craniene d. este un os nepereche c. Femurul: a. Coxalul: a. este un os pereche b. este un os pereche b. Fibula: a. aparţine neurocraniului e. aparţin scheletului trunchiului d. este un os nepereche c. 5 . 4 b. Coastele flotante: a. aparţine membrului inferior e. Sunt oase perechi ale neurocraniului: a. aparţine membrului superior liber e. aparţine membrului superior d. este un os nepereche c. aparţine membrului superior e. aparţine scheletului trunchiului d. este un os pereche b. este un os nepereche c. sfenoidul c. aparţine neurocraniului e. aparţine viscerocraniului 9. frontalul e. aparţine membrului superior d. un os coxal b. aparţine membrului superior liber e. sunt în număr de 6 7. este un os pereche b. sunt nepereche c. este un os pereche b. aparţine membrului inferior liber e. aparţine centurii scapulare 14. sunt în număr de 2 e. aparţine centurii scapulare 13. aparţine viscerocraniului 10. este un os pereche b. este un os nepereche c. coccis e. sacru d. aparţine neurocraniului e. aparţine membrului superior liber e. aparţine gambei 17. aparţine gambei 15. sunt în număr de 14 6. Tibia: a. aparţine scheletului trunchiului d. sunt pereche b. temporalul 3. aparţine centurii scapulare 12. constă în transformarea ţesutului conjunctivofibros în ţesut osos d. aparţine neurocraniului e. aparţine centurii pelviene 19. Clavicula: a. este un os pereche b. este un os pereche b. constă în transformarea ţesutului osos în ţesut conjunctiv fibros c. este un os pereche b. aparţine centurii pelviene 18. este un os pereche b. Frontalul: a. aparţin scheletului trunchiului d. este un os pereche b. aparţine antebraţului 16. aparţine membrului inferior liber e. este un os pereche b. aparţine viscerocraniului 4. Osteogeneza: a.

fronto-parietale b. Meniscul articular este prezent în: a. Aparatul locomotor este format din sistemul: a. articulaţia genunchiului d. XI e. dintre corpurile vertebrelor d. fronto-parietale . 12 22*. în interiorul canalului medular d. 7 coaste b. parietal c. ulna 36. Vertebrele coccigiene sunt în număr de: a. II b. scolioza e. suturile craniene b. coastele c. 12 24*. la limita dintre epifiză şi diafiză e. 8 e. VIII d. cifoza b. Centura pelviană leagă: a. lordoza c. 7 d. Cartilajul de creştere se găseşte: a. omoplat d. amfiartrozele 38. IV c. clavicula 35. tibia e. 6-7 d. toracele cu coloana vertebrală d. Scheletul trunchiului cuprinde: a. IV c. Sunt coaste flotante perechile: a. muscular e. VIII d. osos b. frontal d. sfenoid 37*. sinostoze e. 10 coaste c. Scheletul antebraţului cuprinde: a. Sunt coaste false perechile: a. II b. 4-5 b. XI 28. 5 c. toracele cu humerusul c. articulaţia umărului c. 8 e. 8 e. 7 d. la suprafaţa epifizei c. Reprezintă o deformare laterală a coloanei: a. 4 b. osul sacrum b. 12 25*. ale osului coxal 42*. scolioza e. temporal e. cifoza b. stern 34. 7-8 e. 7 d. sindesmoze 41. Sunt articulaţii fixe: a. nervos c. Vertebrele toracale sunt în număr de: a. 5-6 c. sindesmozele c. claviculă c. la limita dintre epifiză şi periost 31*. Sunt oase perechi: a. Sunt articulaţii de mare mobilitate: a. la suprafaţa diafizei b. sincondrozele e. sinartrozele b. atrodiile d. femurul c. 5 c. lordoza c.c. diartroza d. 4 b. femurul b. radiusul b. sternul d. VIII d. X e. diartroza d. 20 coaste e. Reprezintă o deformare a coloanei toracale: a. circulator d. dintre falange e. Vertebrele lombare sunt în număr de: a. 12 23*. 11-12 26*. sternul se articulează cu: a. baza craniului cu coloana vertebrală b. 5 c. 24 coaste 27. vertebrele e. temporo-parietale c. II b. 8 e. sinartroza 39*. sacrum b. X e. Vertebrele sacrale sunt în număr de: a. XII 30*. sinartroza 40*. 14 coaste d. oasele coxale e. humerusul d. Centura scapulară este formată din: a. Prin intermediul cartilajelor costale. Sunt articulaţii semimobile: a. 4 b. Sunt coaste adevărate perechile: a. coloana vertebrală cu femurul 48 e. XI 29. IV c. 7 d. endocrin 33. femurul cu oasele tarsiene 32.

membrului superior c. Muşchiul deltoid îl întâlnim la: a. Muşchii plantari îi întâlnim la: a. spatelui şi cefei e. mână d. toracelui 45*. picior 60*. Muşchi extensori ai degetelor întâlnim la: a. picior 53*. antebraţ c.* Se asociază frecvent cu sinovite: a.* Reprezintă întreruperea continuităţii anatomice a unui os: a. scolioza c. mână e. spatelui şi cefei e. entorsa d. mână e. mână e. maseteri d. gât c. picior 58*. Muşchii hioidieni îi întâlnim la: a. mână e. picior 61*. membrului superior c. braţ d. gambă 57*. gambă e. scolioza c. antebraţ d. Muşchiul sternocleidomastoidian aparţine: a. temporo-parietale c. braţ d. braţ b. ale osului coxal 43*. picior 59*. entorsa d. gâtului b. mână e. luxaţia 49. membrului superior c. Sunt muşchi masticatori (inervaţi motor de trigemen): a. torace d. orbicularul buzelor c. coapsă 47*. braţ c. antebraţ d. braţ d. gâtului b. umăr b. umăr b. gambă . gambă c. Muşchiul cvadriceps femural îl întâlnim la: a. lordoza b. spatelui şi cefei e. gambă c. Muşchiul biceps femural îl întâlnim la: a. braţ c. mână e. braţ b. lordoza b. mână e. braţ d. antebraţ c. dintre corpurile vertebrelor d. mână e. mână d. coapsă b. ai limbii e. cap b. temporali b. coapsă b. gambă 56*. Muşchi pronatori şi supinatori întâlnim la: a. toracelui 46. mână d. antebraţ 49 c. mână e. mână e. coapsă 48. hioidieni 51. umăr b. gambă e. dintre falange e. gambă c. braţ c. antebraţ d. torace d. luxaţia 50. coapsă b. toracelui 44*. gambă 55*. gât c. picior 54*. braţ d. cap b. coapsă e. Muşchiul biceps este prezent la: a. Muşchiul mare dorsal aparţine: a. fractura e. Muşchii dinţaţi îi întâlnim la: a.b. braţ b. fractura e. gâtului b. Muşchii pronatori ai piciorului îi întâlnim la: a. Muşchiul trapez aparţine: a. Muşchiul croitor îl întâlnim la: a. coapsă b. coapsă b. membrului inferior d. coapsă e. antebraţ d. braţ c. Muşchiul triceps este prezent la: a. Muşchiul gastrocnemian îl întâlnim la: a. Muşchii supinatori ai piciorului îi întâlnim la: a. picior 62*. gambă c. membrului inferior d. picior 52. umăr b. membrului inferior d. gambă c.

în faza de contracţie e. este o stare de contracţie permanentă b. aponevrozele 65. este de natură reflexă e. prin cuplarea actinei cu miozina c. creează “datorie de oxigen” . Este un mecanism glisant. este situată medial la nivelul antebraţului c. Sunt oase ale piciorului: a. cuplarea actinei cu miozina c. radius c. colagenul b. d. de apropiere a discurilor întunecate: a. eliberarea ionilor de calciu b. modifică tensiunea muşchiului b. este tipul de contracţie musculară îndelungată d. intră în constituţia antebraţului d. scindarea ATP-ului d. actina d. intră în constituţia gambei d. Sunt oase ale mâinii: a. Sunt proteine contractile: a. e. cuplarea actinei cu miozina c. apare în cazul relaxării incomplete a muşchiului între stimuli e. produc multă căldură 78. Este produsă datorită acţiunii enzimatice a complexului actomiozinic: a. colagenul b. scolioza c. faza de contracţie e. hemoglobina 81. are o durată ce nu depinde de tipul de muşchi d. se contractă la comanda directă a sistemului nervos e. se articulează cu femurul 66. entorsa d. Proteinele specifice muşchiului sunt: a. este o stare de contracţie parţială c. radius c. este o contracţie musculară simplă c. unităţile motorii b. faza de relaxare 71*. falange 68. carpiene d. scindarea ATP-ului d. faza de contracţie e. eliberarea ionilor de calciu b. faza de relaxare 70*. glicogenul c. tendoanele e. miozina e. este situată lateral la nivelul antebraţului b. fibula b. Se realizează cu consum de energie: a. cuplarea actinei cu miozina c. transformă energia chimică în energie mecanică cu un randament de 100 % b. tarsiene e. utilizează energia acumulată de CP 76. fusurile neuromusculare d. Constă în introducerea calciului în reticulul endoplasmatic: a. rezultă prin aplicarea unui singur stimul c. produc multă căldură 79. prin scindarea ATP-ului d. se menţine şi după secţionarea inervaţiei senzitive şi motorii d. Contracţiile izotonice: a. Inervaţia vegetativă a muşchiului striat deserveşte: a. luxaţia 64*. produc lucru mecanic e. produc lucru mecanic e. scindarea ATP-ului 50 d. miozina c. Semnifică dislocarea elementelor componente ale unei articulaţii: a. fibula b. Secusa musculară: a.63*. Tibia: a. faza de contracţie e. scindarea ATP-ului d. rezultă prin aplicarea unor stimuli repetitivi b. eliberarea ionilor de calciu b. Contracţiile izometrice: a. mioglobina e. se articulează cu humerusul. Repolarizarea membranelor are loc: a. faza de relaxare 73. mioglobina 77. actina d. constă în lungirea pasivă a muşchiului 80. e. este un tip de contracţie rar întâlnit în organism b. Tonusul muscular: a. modifică lungimea muşchiului c. Ulna: a. prin eliberarea ionilor de calciu b. falange 69*. Alegeţi afirmaţia GREŞITĂ referitoare la funcţiile muşchilor scheletici: a. caracterizează musculatura posturală d. se articulează cu femurul 67. asigură mişcările voluntare. modifică tensiunea muşchiului b. prezintă contracţii tonice c. carpiene d. produc mişcare d. Secusa musculară: a. eliberarea ionilor de calciu b. utilizează energia acumulată de ATP e. faza de contracţie e. este situată lateral la nivelul gambei b. pereţii vaselor de sânge c. cuplarea actinei cu miozina c. este situată medial la nivelul gambei c. se articulează cu humerusul. în faza de relaxare 72*. tarsiene e. faza de relaxare 74*. modifică lungimea muşchiului c. fractura e. asigură deplasarea prin contracţii rapide 75. lordoza b.

osificare de membrană e. mandibulei 85. acumularea de mediatori chimici la nivelul plăcii motorii 97*. cartilajul de conjugare c. actina d. necesită ioni de calciu pentru contracţie e. nu creează “datorie de oxigen” 84. constituie complexul actomiozinic d. discurile întunecate se alungesc d. sunt reprezentate de mioglobină e. are un reticul endoplasmatic bine dezvoltat d. microfilamente e. osificare desmală d. oaselor scurte e. reprezinta "acumulatorul" energetic al fibrei musculare b. acumularea de acid lactic c. este o contracţie musculară simplă. Proteinele contractile din structura muşchiului striat: a. “Datoria de oxigen” care apare ca urmare a efortului muscular îndelungat: a. fără participare reflexă d. menisc 87. menţine postura normală a corpului c. oaselor bazei cutiei craniene b. prezintă dependenţă mai mare de degradările aerobe c. cartilajul de conjugare c. cartilajele diafozoepifizare b. fibre simpatice e. adrenalina b. membrana Z 92*. axoni ai motoneuronilor vegetativi din coarnele laterale ale măduvei c. Inervaţia motorie a fibrelor musculare striate este realizată de: a. constituie un rezervor muscular de oxigen 91*. Creşterea în grosime a osului se realizează prin: a. prezintă depolarizare spontană c. capsula articulară b. noradrenalina e. oaselor bolţii cutiei craniene c. se realizează prin contracţia fibrelor extrafusale 96*. Mediatorul chimic eliberat la nivelul plăcii motorii este: a. dendrite ale neuronilor vegetativi din coarnele laterale ale măduvei c. se “plăteşte” după încetarea efortului b. dendrite ale neuronilor din coarnele posterioare ale măduvei b. osificare encondrală 88*. oaselor bolţii cutiei craniene c. Tonusul muscular: a. periost d. apare în cazul absenţei relaxării muşchiului între stimuli b. humerusului d. discurile clare se îngustează c. presupune o scădere a cantităţii de acid lactic c. Cuplarea excitaţiei cu contracţia se face prin eliberarea ionilor de calciu din: a. Creşterea în grosime a osului se realizează de: a. fibre parasimpatice 89*. Oboseala musculară se manifestă prin: a. creşterea capacităţii de travaliu muscular d. angiotensina 93. oaselor scurte e. se realizează prin degradarea aerobă a glucozei 83. prezintă placă motorie b. mandibulei 86*. se întâlneşte numai în boala numită tetanos e. se contractă mai lent d. este spontan. fibre parasimpatice 90*. este imposibilă în muşchii striaţi d. neurofilamente d. Contracţia tetanică: a. împiedică interacţiunea miozinei cu actina în muşchiul în repaus c. În procesul de relaxare a fibrei musculare striate: a. creşterea cantităţii de substanţe macroergice e. creşterea cantităţii de oxigen b. acetilcolina c. "Datoria de oxigen" a muşchiului: a. inervaţia sa este somatică 94. reticulul sarcoplasmic b. fibre simpatice e. se formează actomiozina b. humerusului d. Muşchiul striat: a. inervaţia sa este vegetativă e. Osificarea desmală dă naştere: a. se realizează prin degradarea anaerobă a glucozei e. dendritele neuronilor din ganglionii spinali 51 d. Inervaţia senzitivă a fibrelor musculare striate este realizată de: a. determină o stare de uşoară tensiune în muşchi b. centrii de osificare e. este un tip de contracţie cel mai frecvent întâlnită în organism d. axonii neuronilor din ganglionii spinali d. dată de un stimul unic c. apare la eforturi intense. se realizează prin contracţia fibrelor intrafusale e. se desface legătura dintre actină şi miozină e. se scindează mioglobina 98. axoni ai motoneuronilor somatici din coarnele anterioare ale măduvei b. nu prezintă proteine contractile 95. este bogat în rezerve de substanţe energetice b.82. de lungă durată . oaselor bazei cutiei craniene b. Osificarea encondrală dă naştere: a. reţeaua Purkinje c. Muşchiul striat: a.

actină c. Care dintre muşchii enumeraţi sunt prezenţi numai la membrul superior: a. se sintetizează şi în glicoliza anaerobă 101. produce lucru mecanic 106. Pe lângă funcţia locomotorie prin contracţie. este "plătită" la sfârşitul efortului c. miozină d. prezintă arcul vertebral d. fibrele musculare. favorizează întoarcerea venoasă d. lungimea muşchiului rămâne constantă e.b. elasticitatea d. mioglobină b. sunt componente active ale sistemului locomotor b. modifică tensiunea muşchiului b. constituie un rezervor muscular de oxigen b. modifică lungimea muşchiului d. Contracţia izotonică: a. membrana Z se află în mijlocul discului clar d. tensiunea muşchiului rămâne constantă c. asigură plasticitatea organelor cavitare 105. protejează unele organe vitale d. Oasele îndeplinesc următoarele funcţii: a. eliberează energie pentru transport prin membrane c. bicepşi 52 b. hematopoietică 102*. Proprietăţile fundamentale ale muşchilor sunt: a. membrana Z se află în mijlocul discului întunecat e. miofilamentele de miozină d. contractilitatea c. tensiunea muşchiului rămâne constantă c. participă la termoreglare e. Vertebrele: a. filamentele de actină alunecă printre cele de miozină . produce lucru mecanic 107*. delimitează canalul vertebral e. lungimea muşchiului rămâne constantă e. este determinată de degradarea aerobă a glucozei în muşchi e. între două membrane Z succesive se află un disc clar c. Care din următoarele afirmaţii cu privire la structura muşchiului striat sunt corecte? a. miofilamentele de actină c. pronatori e. prezintă apofize 110. miofilamentele de mioglobină b. eliberează energia necesară contracţiei musculare e. lombare se articulează cu cele 12 perechi de coaste c. La nivelul plăcii motorii se eliberează: a. prin suprapunere. Contracţia izometrică: a. depozitează glucoza e. În oboseala musculară: a. susţin ţesuturile moi c. muşchii striaţi îndeplinesc şi următoarele roluri: a. realizează expiraţia în condiţii bazale b. este diminuată capacitatea de travaliu muscular b. 109. miofibrilele e. se produce în miocard 99. deltoizi c. prezintă corpul vertebral b. În contracţia musculară se scurtează: a. modifică tensiunea muşchiului b. realizează inspiraţia în condiţii bazale c. creşte pH-ul c. modifică lungimea muşchiului d. se produce o acumulare de glicogen e. este expresia acumulării de acid lactic în muşchi d. nu este necesar în contracţia musculară d. plasticitatea e. adrenalină 103. se produce o acumulare de acid lactic 100. excitabilitatea b. ATP-ul: a. extensori 108. discul clar conţine miofilamente de actină şi miozină b. scade pH-ul d. supinatori d. automatismul 104. acetilcolină e.

a. d 19.* b 24. a. c.* c 55. e 102. a. a.* c 70. a. d 86. d. c. e 94.* e 53 64. a. a. c. d. e 100. e 17. d 35. b.* a 59. c. d. c. d. a. b. b. b.* e 23. c. e 69. b.* d 27. e 85.* c 91. a. e 16. c.* d 32.* c 38. d 95.* b 48.* b 62.* a 56. a.* d 71. c 84. e 12.*b 108. c 99. c. b. e 101. d 34. b.* d 40. e 110. e 109.REZOLVĂRI: 1. c 15.* b 63. a.* b 65. c 37. c. e 6. d 21.* c 43. b. a.* b 61. d 9. b 82.* b 60.* a 46. b. a. c. c. e 20.* a 92. c. d 66. e 107. b. d 39. d 77. b. c.* c 90. b. d 80. e 8. b. b. b. c.* d 31. a. b. d. e 47. d.* c 50. a.*d 103. d 4.* c 87. d 11.* d 45. c. e 67. e 3. a.* e 72. e 96. d 29. c. b. a. b. b. c. d 105. b.* a 89. c. e . b 28. d 52.* d 49. b. d 2. a. e 36. a. d 106. d 83. c.* b 25. b. c. a. c 5. a. d 18. e 42. d 81. a. a. a.* e 73.d 88. e 13. c. a. e 78.* a 26. a. d 10. d.* d 57. a. b.* b 97. d.* d 44. c 51. d 33.* a 75.* a 58. b. c.* c 41. a. a. e 68.* d 98. e 53. d. b. e 76. e 30. d 79.* e 54. c. a. b. a.* b 93.* c 22. e 74. a. b. a. d 14. e 7. c. d 104.

prezintă o parte orizontală formată din fundul şi corpul stomacului d. posterior de arcadele dentare e. inervaţi de nervul hipoglos 2. epiteliul său endocrin secretă colecistochinină şi secretină 13. Cecul: a. Esofagul: a.* Cavitatea bucală comunică direct cu: a. inervaţi de nervul accesor b. urechea medie d. anterior şi pe laturi de arcadele dentare d. un epiteliu stratificat keratinizat d. este primul segment al tubului digestiv b. pavimentos. prezintă vilozităţi intestinale e. comunică cu urechea internă 19. stomacul 7. prezintă glande care secretă mucus 4. faringele c. conţine papile filiforme cu muguri gustativi d. jejuno . prezintă anse intestinale d. faringele b. striată la nivelul sfincterului anal intern e. este formată din epiteliu cilindric simplu e. striată la nivelul sfincterului piloric 5. este formată din epiteliu cilindric stratificat 3. În structura stomacului găsim: a. are fibre musculare longitudinale e. rectul c. este un organ tubular b. este mucoasa buzelor b. striată la nivelul sfincterului anal extern d. este situat sub valvula ileocecală c. comunică prin orificiul pilor cu duodenul b. adventice c. sigmoidul 16. laringele e. o bogată vascularizaţie sangvină şi limfatică e. se deschide în cec d. este acoperit de seroasa peritoneală e.* Vilozităţile intestinale sunt formaţiuni prezente la nivelul: 54 . esofagul c. la nivelul său se deschide canalul coledoc c.* Alegeţi afirmaţia GREŞITĂ referitoare la stomac: a.* Alegeţi afirmaţia greşită despre duoden: a. rectul e.DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA 1. Mucoasa gastrică: a. conţine papile circumvalate şi fungiforme cu muguri gustativi e. este o porţiune a intestinului subţire b. conţine NUMAI glande care produc HCl şi pepsinogen c. nekeratinizat c. colonul transvers b. are fibre musculare circulare 11. glande Brunner care secretă mucus b. prezintă plice b. stratul muscular circular d. se întinde de la orificiul piloric până la flexura duodeno – jejunală d. comunică cu urechea medie d. comunică cu stomacul prin orificiul cardia c. Ileonul: a.* Care dintre următoarele segmente NU aparţine intestinului gros? a. un epiteliu stratificat nekeratinizat c. anterior şi pe laturi de istum gâtului 8.ileonul d. Mucoasa intestinului subţire prezintă: a. stratul muscular longitudinal b. superior de palatul dur c. conţine NUMAI glande care secretă mucus d. inervaţi de nervul facial d. se află în porţiunea orizontală şi inferioară a stomacului d. striată nivelul faringelui c. submucoasă 10. este parte terminală a intestinului gros e. este componentă a intestinului subţire c. prezintă apendicele vermiforma 17. Mucoasa linguală: a. este primul segment al intestinului subţire b. la interior. netedă pe toată lungimea sa b. conţine sfincterul piloric care secretă HCl şi tripsinogen 12. este lipsit de glande c. cecul e. este vascularizat de venele sigmoidiene d. situaţi în plafonul cavităţii bucale e.* Muşchii limbii sunt: a. esofagul b. comunică prin orificiul piloric cu stomacul e. cavitatea bucală d. este un epiteliu pluristratificat. care încadrează ficatul e. mucoasa cu glandele Brunner şi Lieberkün e. este situat între faringe şi stomac 18. se află în porţiunea verticală şi superioară a stomacului b. Jejuno – ileonul: a. duodenul 6. prezintă fibre musculare striate e. este locul unde se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie c. comunică cu stomacul prin pilor d. este legat de peretele abdomenului prin mezenter c.* Primul segment al tubului digestiv este: a. comunică prin orificiul cardia cu esofagul c. are o tunică musculară formată din muşchi netezi 9. comunică prin orificiul piloric cu duodenul 14. netezi c. Cavitatea bucală este delimitată: a. Antrul piloric: a. care secretă mucus e. este o porţiunea a intestinului gros b. superior de planşeul bucal b. este partea terminală a intestinului subţire b. vilozităţi intestinale 15. are formă de potcoavă. Musculatura tubului digestiv este: a. Faringele: a. conţine glande pilorice.

partea descendentă se continuă cu colonul 55 sigmoid e. cardia c. epiteliul simplu pavimentos b. mucoasa esofagiană c. piloric e. o componentă exocrină c. Stomacul este inervat de : a. ileocecal d. ileocecal 32. este un segment al tubului digestiv b. anal intern c. anal extern b. glandele intestinale Liberkühn secretă sucul intestinal e. cardia c. Care din tunicile tubului digestiv este alcătuită din fibre musculare netede? a. celule secretoare de mucus e. mucoasa gastrică 31. se continuă cu partea transversă a colonului d. plexul celiac c. Oddi e. tunica musculară a jejunului c. nervii pelvici b. celule exocrine de tip A e. celulelor epiteliului intestinal b. jejunului b. comunică cu apendicele vermiform 28. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu stomacul: a. fosele nazale c. are marea curbură convexă e. duodenului 35. este porţiunea terminală a tubului digestiv b. chiliferul limfatic c. tunica musculară a stomacului e. nervul glosofaringian e. în duoden se deschide canalul cistic 30. epiteliului traheal 20. piloric b. cardial d. Identificaţi structurile care se găsesc în mucoasa intestinului subţire: a. Rectul: a. tunica musculară din treimea superioară a esofagului 36. mucoasei gastrice e. simpaticul toracal d.* Care din următoarele segmente NU comunică direct cu faringele? a.* Alimentele ajung în colon prin orificiul: a.* Alimentele ajung în stomac prin orificiul: a. esofagian 22. cavitatea bucală b. stomacului d. teniile 26. ileonul b.* Fibrele musculare striate sunt prezente în următoarele sfinctere: a. esofagul e. plexul mezenteric inferior b. esofagian 21. o componentă endocrină b. ileocecal d. colonului c. piloric b. colonul are patru segmente b. Oddi e. traheea d. celule exocrine de tip B 24. în jurul canalului anal fibrele circulare striate formează sfincterul intern al anusului d. celule epiteliale cu microvili d.a. esofagului e. nervii vagi d. Oddi e. mucoasa faringiană e.* Alegeţi afirmaţia GREŞITĂ despre colon: a.* Submucoasa tubului digestiv conţine glande Brunner la nivelul: a. duodenul c. Porţiunile intestinului subţire sunt: a. colonul sigmoid coboară în bazin şi se continuă cu rectul 29. cardia c. colonul ascendent e. Epiteliul pavimentos stratificat nekeratinizat este prezent în: a. nervul vag c. piloric b. prezintă o porţiune terminală numită fund 27. Pancreasul conţine: a. intestinul subţire se întinde între orificiul piloric şi orificiul ileo – cecal c. Alegeţi afirmaţiile GREŞITE: a. are marea curbură concavă d. mucoasa colonului d. este o porţiune a intestinului gros b. are ca prim segment cecul c. jejunul 25. mucoasa bucală b. mucoasei intestinului gros d. cecul d. Esofagul este inervat de: a. are tunica mucoasă formată dintr-un epiteliu unistratificat cilindric d.* Alimentele ajung în duoden prin orificiul: a. acini glandulari d. în condiţii obişnuite este gol . constituie partea terminală a intestinului subţire e. prezintă pe faţa laterală orificiul ileo – cecal c. nervii splanhnici e. laringele 34. Cecul: a. ileocecal d. partea transversă se întinde de la flexura colică dreaptă până la flexura colică stângă b. tunica musculară a colonului b. parasimpaticul sacrat 33. tunica musculară a faringelui d. mucoasei intestinului subţire c. nervii pelvici 37. esofagian 23. are mica curbură concavă c.

* Precizaţi elementul structural care NU face parte din peretele faringian: a. stomac 41. Vilozităţile tunicii mucoase a tubului digestiv se întâlnesc în: a. este un organ ce înconjoară duodenul c. ale buzelor c. se formează prin unirea canalului hepatic comun cu canalul cistic c.* Alegeţi enunţul INEXACT despre structura mucoasei gastrice: a. vena cavă inferioară 53. suc pancreatic d. venele suprahepatice e. este vascularizat de artera iliacă externă d.* Canalele pancreatice principal şi secundar pancreatic transportă: a. cavitatea bucală b. fibre nervoase somatomotorii c. muşchi striaţi constrictori 40. Sunt glande salivare mari: a. Vezica biliară: a. accesor c. prezintă glandele gastrice d. mezenterică superioară b. Canalul coledoc: a.* Care dintre următoarele glande nu este o glandă anexă a tubului digestiv? a. submandibulare d. adus de artera hepatică. sintetizează bila 55. epiteliul pavimentos stratificat b. tunică musculară netedă d. splenică e. b. esofagul e. parotidă c. numai sânge arterial. este formată din celule epiteliale cilindrice b. d. tunica sa internă este alcătuită din ţesut conjunctiv lax 38. Care din următoarele segmente comunică direct cu faringele? a. ale limbii 43. capul pancreasului este porţiunea lăţită a glandei înconjurată de duoden 56 e. îşi varsă conţinutul prin canalul cistic şi prin canalul coledoc d.c. glanda parotidă 47. artera hepatică b. * Alegeţi afirmaţia exactă despre pancreas: a. adus de vena portă. stomacul 39. secreţia exocrină este colectată de canalul coledoc 46.* Capilarele sinusoide drenează sângele în: a. glanda submandibulară e. c. cavă inferioară c. la locul de deschidere în duoden se află sfincterul Oddi e. sânge portal amestecat cu bilă. mucoasa din zona pilorică conţine celule mioepiteliale c. traheea d. secretă insulina şi glucagonul b. rect c. Canalele pancreatice sunt: a. fosele nazale c. venele centrolobulare d. splină e. se deschide în duoden alături de canalul principal al pancreasului b. se varsă direct în canalul coledoc e.* Capilarele sinusoide hepatice conţin: a. Pancreasul exocrin: . coada pancreasului este în raport cu duodenul 49. bilă b. prezintă orificiul anal intern. colonul ascendent b. suc duodenal e.* Vena portă drenează sângele către următoarea glandă anexă a tubului digestiv: a. principal e. vena portă c. este alcătuită din ţesut epitelial cilindric unistratificat 42. Vena portă se formează prin unirea venelor: a. pancreas b. bilă. este o glandă de tip tubulo-acinos b. submandibulară d. stâng d. renală 50. nu are raporturi cu ficatul b. mezenterică inferioară d. prezintă numeroase plice e. drept b. sublinguale e. parotidă c. caudat 44. coada pancreasului ajunge în vecinătatea ficatului d. vena pancreatică se varsă în vena cavă inferioară c. sublinguală 52.* Pancreasul exocrin: a. sintetizează bila d. ileon d. ficat e. glandele paratiroide d. sânge arterial amestecat cu sânge venos e. submandibulară d. numai sânge portal. parotide b. ţesut conjunctiv lax e.* Vena portă colectează sânge de la următoarea glandă anexă a tubului digestiv: a. depozitează bila în perioadele interdigestive c. jejun e. pancreas b. sublinguală 51. capul pancreasului se află în raport cu splina e. cu fibre musculare netede e. ficatul b. este situat intraperitoneal d. suc intestinal 54. suc intestinal c. 48. face parte din căile biliare intrahepatice 45. pancreasul c.

secretă continuu bila b. e. stomatita. stomatita herpetica. stomatitele determinate de agenţii fizici. b. stomatia se caracterizează prin dureri la nivelul gâtului. are rol in vorbire b. enterocolita. are rol in fragmentarea alimentelor. Inflamaţia mucoasei intestinului subţire şi gros defineşte: a. Bacteriile care colonizează placa bacteriană: a. pancreatita. d. d. Ca2+ d. conţine ca electroliţi Na+. b. secretă insulină şi glucagon c. este mai frecventă la obezi. principal şi accesor d. b. 68. d. faringita. litiaza biliară. b. Masticaţia: a. toţi electroliţii pe care îi conţine sunt în cantităţi mai mari decât in plasma sanghina e. e. pancreatita. este mai frecventă la bărbaţi. este doar voluntară. e. are o structură de acini glandulari 56. c.* Inflamaţia întregii mucoase orale defineşte: a. faringita. este alcătuit din insulele Langerhans e. e. aderenţele pot fi cauze ale ocluziei intestinale. Cl-. 67. Compoziţia salivei: a. stomatite determinate de hipovitaminoze. este exclusiv o glandă exocrină ce secretă sucul pancreatic b. are capul înconjurat de duoden c. Reglarea secreţiei salivare: a. îşi varsă continuu produşii de secreţie în canaliculele biliare c. gastrita 57 63. HCO3-. e. placa bacteriană de pe suprafaţa dinţilor nu conţine bacterii. x d. pancreatita. 61. d. K+. Infecţiile bacteriene şi virale pot provoca: a. constipaţiei. ciroza hepatică 64. 71. se realizează prin centrii salivari din cerebel b. la nivelul vezicii biliare se formează calculi. 60. c. stomatita. poate fi asimptomatică. diareea. ciroza hepatică reprezintă dezorganizarea difuză a structurii hepatice. d. consumă carbohidraţi. este în contact cu canaliculul biliar intralobular d. cuprinde 99.5% reziduu uscat b. c. conţine canalicule biliare cu sânge arterial şi portal d. Este adevărată următoarea afirmaţie: a. enterocolita. poate fi cauza unei pancreatite. stomatitei. c. c. cantităţile mici şi frecvente de carbohidraţi nu favorizează apariţia cariilor. consumul de fibre vegetale favorizează apariţia constipaţiei. acizii produşi prin metabolism cresc rezistenţa smalţului dentar. Următoarea afecţiune reprezintă o urgenţă medico-chirurgicală: a. d. b. parasimpaticul stimulează o secreţie apoasa . c. viabilitatea lor nu depinde de prezenţa carbohidraţilor. e. c. faringita. gastrita 62. placa bacteriană este ultimul eveminent în dezvoltarea cariilor dentare. stomatita candidozică 69. Mg2+. Pancreasul: a. e. secretă sucul pancreatic b. pentru creşterea suprafeţei de contact a lor cu enzimele digestive d. prezintă două canale mari e. ocluzia intestinală. este unitatea morfologică şi funcţională a ficatului b. b. este în contact cu capilarele sinusoide e. e. 70. substantele organice din reziduul uscat sunt în procent mai mic decât cele anorganice.* Alegeţi răspunsul corect: a. obstrucţia căilor biliare extrahepatice 66. constipaţia se caracterizează prin scaune frecvente. este acoperit pe toate feţele de seroasa peritoneală 59. e. Este adevărată următoarea afirmaţie despre litiaza biliară: a. acizii produşi prin metabolismul lor dizolvă smalţul dentar. Celula hepatică: a. c. produc prin metabolismul lor acizi. işi elimină produsul de secreţie direct în vezica biliară 57.5% apă şi 0.a. conţine ca enzimă digestivă amilaza c. entocolite. are două canale. Alcoolismul cronic poate determina apariţia: a. cantităţile mici de fluor din apă favorizează apariţia cariilor. c. stomatita. Lobulul hepatic: a. faringitei. d. ocluziei intestinale 65. intervine in formarea. lubrefierea şi înmuierea bolului alimentar c. facilitează deglutiţia e. b. b. b. cariile dentare reprezintă eroziuni ale dinţilor d. conţine hepatocite c. inflamaţia peretelui vezicii biliare. conţine o venă centrolobulară 58. b. pancreatitei. Cele mai frecvent întâlnite stomatite sunt: a. conţine capilare sinusoide cu bilă e. sângele său venos ajunge direct în cava inferioară d. stomatitele determinate de agenţii chimici. e. d. c.

realizează digestia proteinelor c. evacuarea gastrică are loc continuu d. peptidaze e. degradează amidonul până la maltoză d. .* Menţionaţi enunţul corect. transportă alimentele din faringe in stomac c. pepsinogen c. chimotripsinogen. Funcţiile salivei: a. reprezintă secreţia celulelor pilorice de gastrină şi mucus. este voluntar b. este doar un act automat. asigură trecerea directă a bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac c. transformarea bolului alimentar in chim gastric e. blocarea proliferării intragastrice a unor bacterii patogene e. degradează amidonul nepreparat b. dupa desfăşurarea lui. uree b. depozitarea alimentelor prin relaxarea musculaturii gastrice 58 c. sunt determinăte de propulsia chimului gastric spre pilor e. menţine echilibrul hidroelectrolitic d. este doar de natura glucidica b. metale grele c.* Transportul bolului alimentar din cavitatea bucală in stomac: a. este declanşat de formarea bolului alimentar e. protejează mucoasa e. funcţia care propulsează alimentele spre cardie d. 72. contin 99% reziduu uscat şi 1% apă d. inlesneşte masticaţia. contracţii musculare faringiene automate e. etape successive controlate voluntar de arii neuronale din cerebel c. împiedică amestecul alimentelor cu secreţiile gastrice d. labferment e. musculatura din regiunea terminală a esofagului se ingroaşă. Timpul bucal al deglutiţiei: a. Timpul faringian al deglutiţiei se caracterizează prin: a. care secretă HCl şi pepsinogen e. 86. ce se contractă pentru a preveni refluxul gastro-esofagian d. 82. tripsinogen d. relaxarea receptivă a stomacului b. 87. asigură deplasarea bolului alimentar prin mişcări peristaltice e. mişcarile peristaltice determină propulsia chimului spre cardie e. este blocat prin fierbere c. 84. evacuarea conţinutului gastric in duoden d. este stimulat de sistemul nervos simpatic b. iniţierea mişcarilor peristaltice d. prevenirea pătrunderii alimentelor in trahee d. funcţionând ca un sfincter. au un pH neutru c. Motilitatea gastrică permite: a. implică numai faringele e. propulsia lor spre sfincterul piloric închis c. se realizează prin centrii salivari din trunchiul cerebral d. Secreţiile gastrice: a. asigurarea pH-ului optim pentru acţiunea pepsinei d. Mucusul gastric: a. unda peristaltică esofagiană este corelată cu contracţia musculaturii gastrice şi duodenale. HCl este necesar pentru: a. inhibarea secreţiei. este in întregime automat b. în relaxarea receptivă activitatea fundului stomacului este stimulată b. parasimpaticul scade cantitatea de salivă secretată. este secretat de stratul circular muscular. 81. constă in degradarea peptidelor. 76. favorizează vorbirea e. amestecă alimentele cu secreţiile duodenale. 77. deplasarea alimentelor spre cavitatea bucală. prin lizozim asigura excreţia. Sosirea alimentelor in stomac determină: a. este de natură glicoproteică d. 85. HCl b. se asociază cu HCl şi pepsină in degradarea mucoasei gastrice c. este controlat de gastrină. este activat de pH-ul gastric scăzut e. referitor la motilitatea gastrică: a. sunt produse de celule din corpul stomacului.Timpul esofagian al deglutiţiei: a. simpaticul creşte cantitatea de salivă secretată e. realizează amestecarea alimentelor cu secreţia gastrică. 73. digestia lipidelor b. amestecarea alimentelor numai cu sucurile intestinale b. Peristaltismul gastric: a. 74. gastrina controlează peristaltismul gastric c. reprezintă deglutiţia b. Saliva excretă: a. iniţiat la limita dintre fundul şi corpul gastric c.c. 80. 79. sunt mişcări de retropulsie c. HCl d. agenţi patogeni. sinteza unor amilaze. Mişcările de du-te-vino ale chimului: a. usureaza deglutiţia b. 75. 83. sunt inhibate de propulsia chimului gastric spre pilor b. este controlat de acetilcolină e. implică doar esofagul c. 78. digestia glucidelor. Rolul digestiv al salivei: a. sunt in cantitate de aproximativ 2l/zi b. digestia proteinelor c. deglutiţia este numai voluntară d. inhibarea motilităţii e. Compoziţia secreţiilor gastrice cuprinde: a. este doar un act voluntar d. este urmat de timpul esofagian. oprirea respiraţiei in orice punct al ciclului respirator de catre centrul deglutiţiei b.

în cantităţi de 250 – 1100 ml/zi d. electroliţii e. există şi fosfolipaze. colesterolului. conformaţia mucoasei. apa. 96. lecitinei şi colesterolului din vezica biliară. lipaza c. sărurilor biliare din intestinul subţire. pepsina scindează partial proteinele e. contracţii segmentare de amestec b. apa şi electroliţi. 104. sărurilor biliare din intestinul subţire. HCl b. bilirubina. lecitina şi colesterolul c. prin vena portă. se pierd prin materiile fecale: a. Secreţiile intestinului subţire conţin: a. Mişcarile intestinului subţire sunt: a. la ficat . gastrina c.*Alegeţi care dintre funcţii nu sunt specifice sărurilor biliare: a. este secretată continuu şi depozitată în vezica biliară în perioadele interdigestive. 100. poate proteja mucoasa gastrică c. prin contracţia musculaturii vezicale d. la ficat e.88. au rol bacteriostatic. sunt asociate cu microvilii celulelor epiteliale intestinale d. Care dintre următoarele enzime pancreatice sunt proteaze: a. 94. 99. 98. asigură digestia lipidica e. ajută la absorbţia intestinală a acizilor grasi. 40% din lichidele ingerate b. Bila este secretată: a. mişcari de retropulsie. pot fi maltoza şi lactoza c. mişcări care nu fragmenteaza chimul c. pigmenţi biliari d. acizii şi pigmenţii biliari d. 95. este o enzimă din secreţiile gastrice b. alfa amilaza b.* Care dintre următoarele componente nu sunt prezente in bilă: a. colecistochinina e. chimotripsinogenul e. amilaza şi lipaza b. este produs de glandele Brunner din duoden b. 97.* Care hormon stimulează evacuarea bilei din vezica biliară: a. mucus c. Dizaharidazele: a. numai de hepatocite b.*Alegeţi enunţul corect despre bilirubină şi biliverdină. necesită prezenţa sărurilor biliare c. lactaza. mişcări de propulsie d. sunt enzime asociate la mucoasa gastrică b. inhibitorul tripsinei. 93.* In lipsa sărurilor biliare. care oferă o suprafaţă mare de contact b. Lipazele pancreatice: a. secreţina b. de la intestinal subţire la ficat c. monogliceridelor b. integrală a bilei. prin relaxarea sfincterului Oddi e. poate induce producerea ei din tripsinogen. prin relaxarea musculaturii vezicale. toate proteinele ingerate c. electroliţi e. pigmenţii biliari. labfermentul blochează coagularea laptelui d. trebuie sa fie intâi activate b. pepsinogenul este forma inactivă a pepsinei. distanţa mică pe care moleculele trebuie să o străbata 59 . prin contracţia musculaturii vezicii biliare e. este o amilază pancreatică e. 89. 103. unde peristaltice care apar in orice loc al intestinului subţire şi se deplaseaza in direcţia anală e. pe cale nervoasă şi umorală c. exclusiv pe cale nervoasă b. gelatinaza descompune gelatina c. 40% din lipidele ingerate d. 92. stimulează motilitatea intestinală e. conţine enzime (peptidaze. transformă chimotripsinogenul in chimotripsină d. lecitina d. sunt enzime cu implicare directă în absorbţia intestinală. care sunt: a. associate la microvilii celulelor epiteliului intestinal e. labferment d. lipaze) d. tripsinogenul d. Evacuarea bilei se realizează: a. 90. derivaţi ai colesterolului. protejează mucoasa intestinala impotriva agresiunii HCl. prin artera hepatică. 101. lipaza gastrică descompune lipidele emulsionate b. electroliţii ingeraţi e. săruri biliare c. la ficat. d. Tripsina: a. lipaza. maltaza. b. de hepatocite şi celulele ductale c. este secretată sub forma inactivă. 102.* Alegeţi enunţul greşit referitor la enzimele gastrice: a. acizi biliari b. sunt secretate in forme active d. emulsionează lipidele alimentare d. 91. sunt alfa proteaze e.* Alegeţi enunţul eronat asupra favorizării absorbţiei intestinale: a. ajută la absorbţia monozaharidelor c. toate enunţurile sunt greşite. Mucusul secretat de intestinul subţire: a. ca tripsinogen c.* Circuitul entero-hepatic presupune recircularea: a. pot fi zaharaza şi maltaza e.

pigmenţii biliari sunt produşi de metabolism ai hemoglobinei d.are loc la nivelul parţii teminale a intestinului subţire e. dependent de Na+ d.* Capilarele sinusoide conţin: a.activ b. 117. glucoza – transport pasiv 107*. D. realizate de contracţii combinate ale musculaturii circulare şi longitudinale colice c. succede timpul bucal b. 111. lactoza b. sunt transportate in lichidul interstitial prin: a. Alfa amilaza salivară: a.pasiv d. Na+ . celuloza e. finalizează digestia amidonului.. exocitoză. dependent de Na+ b. numai sânge arterial. transformă amidonul preparat. Mişcarile colonului sunt: a. se absorb 2-3 l de apă/zi. în dextrine c. Absorbţia lipidelor se face: a. Care sunt glucidele majore ale dietei: a.c. E. apa – întotdeauna prin difuziune facilitată. 105. mişcari de amestec e. amilaza salivară este inactivată prin fierbere. 106. contracţia musculaturii netede a colonului distal d. paracazeinatul de calciu insolubil devine cazeinogen solubil e. dependent de Na+ c. relaxarea sfincterului anal intern şi extern. se face sub formă de aminoacizi d. prin transport activ. absenţa reţelei vasculare d. 113. după solubilizarea lor de catre sărurile biliare 110. succede timpului faringian. se face prin osmoză e. permite alimentelor sa ajungă in stomac e. in special în jejun şi ileon d. nu se face sub formă de micelii b. acţionează mai ales pe amidonul crud d. are loc sub formă de oligopeptide c. Cum se absorb apa şi electroloţii: a. sânge arterial amestecat cu sânge venos d. mai bine in prezenţa vitaminei C c. activat de vitamina D b. eliminarea materiilor fecale din intestinul subţire b. nu au rol de amestec c. mişcari propulsive d. Amestecul alimentelor cu secreţiile gastrice presupune: . creşterea cantităţii de sânge la nivelul vilozităţilor e. glucoza – transport activ. prin transport activ c. se absorb ca lipidele c. are loc prin transport activ. Ca2+ se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat de membrana celulara. Secreţia şi absorbţia la nivelul colonului are următoarele caracteristici: a. in partea proximală a intestinului subţire. bilă. fructoza – transport activ b. prin transport facilitat b. Cl. absorbţia lipidelor b.* Alegeţi enunţul eronat: a. numai activitate automată e. transformă dextrinele în maltoză e. absorbite din lumenul intestinal in enterocite. se face in intestinal proximal. prin difuziune pasivă e. 115. dependent de Na+ c. Absorbţia intestinală a proteinelor: a. in porţiunea terminală a intestinului subţire d. Vitaminele hidrosolubile se absorb: a. 118. mişcari in masă. este stimulată prin fierbere b. Monozaharidele. 120. numai sânge venos. apa – prin osmoză c. difuziune facilitată d.* Alege enunţul eronat despre timpul esofagian al deglutiţiei: a. Absorbţia vitaminelor liposolubile (A. foarte rapide b. la fel ca vitaminele liposolubile e. dependent de Na+ 109. sub acţiunea labfermentului şi a Ca2+. 108. Defecaţia implică: a. mai uşor ca Fe3+ decât ca Fe2+ e. 119. fructoza – difuziune facilitată e. amidonul. Funcţiile colonului sunt: a. se secretă K+ c. aminoacizii d. se face sub formă de monozaharide b. absorbţia electroliţilor e. K): a. sucroza c. 112. care propulseaza fecalele in rect c. Fierul se absoarbe: a. se absoarbe Na+ şi Cld. adus de artera hepatică b. sânge amestecat cu bilă e. nu se absoarbe apa b. adus de vena portă c. haustraţiile sunt mişcări de amestec. mişcari in masa. 122. sinteza unor enzime pentru digestia lipidelor. la nivel gastro-intestinal b. canale ionice c. 116. 121. Na+ pasiv şi Cl. mai ales in duoden b. unda de relaxare precede unda peristaltică d. mecanism activ. Alegeţi variantele corecte pentru produşii finali ai digestiei glucidelor şi absorbţiei lor: a. mişcarile contractile ale vilozităţilor. presupune mişcări peristaltice specifice primare şi apoi secundare c.activ e. aceste procese sunt controlate de cortizol e. mai uşor ca Fe2+ decât ca Fe3+ 60 114. absorbţia apei c. galactoza – transport activ. difuziune simplă – osmoza e. depozitarea materiilor fecale d. prin difuziune facilitată d. se face sub formă de micelii d.

formarea sărurilor biliare. 134. 137. secreţia de potasiu. glucozei e. mişcări de retropulsie (de amestec) c. 133.a. stimulează secreţia acizilor biliari. apa e. salivei b. colesterol e.transformarea alimentelor in produsi absorbabili c. glucoză d. lipidelor d. sodiu b. saliva are acţiune antibacteriană prin lizozim b. relaxarea sfincterului cardial. mucusul e. nu se vor mai hidroliza proteinele fibroase d. absorbţia apei b. glicogen. este realizată de sărurile biliare c. colecistochinina c. conţine fibre musculare striate c.este un component important al: a. etanolul c. este închis in perioadele interdigestive d. Na+ şi K+ (in cantitati mici) d. este relaxat sub acţiunea colecistochininei. 138. chimotripsină b. controlează motilitatea gastrică d. tripsină c. scade capacitatea de digerare a lipidelor b. propulsarea materiilor fecale spre rect c. Sfincterul Oddi: a. Enzimele pancreatice sunt: a. enzime intestinale. secreţia lizozimului d. pe cale nervoasă. mucoasei colonului. este relaxat prin stimulare simpatică e. secreţia K+ c. 135. pepsina.Rolurile organelor digestive sunt: a. 123. 129. acţiunea ptialinei se continuă până la nivelul duodenului c. 127. stimulează secreţia gastrică c. inconjoară deschiderea canalelor coledoc şi principal pancreatic în duoden b. 136. lipazele c. prin combinarea cu iod c. Gastrina: a. 125. 128. Indicaţi care dintre următoarele substante se absorb impreună: a. depozitarea materiilor fecale e. Obstrucţia canalului coledoc produce următoarele efecte: a. 124. labfermentul d. 130. pigmenţi biliari b. stimulează evacuarea bilei e.activarea vitaminei D3 d. colesterol e. secreţia pancreatică se varsă în duoden d.eliminarea resturilor neabsorbite. se elimină o cantitate mai mica de pigmenţi biliari prin materiile fecale. In compozitia bilei intra: a.* La nivelul vilozitaţilor intestinale are loc absorbţia pasiva a: a. creşte cantitatea de bilă evacuată în duoden e. favorizează digestia lipidelor de către lipază d. este facilitată absorbţia acizilor grasi c. fosfolipaze d. Care dintre enunţurile de mai jos sunt false: a. tripsină e. aminoacizilor. 132. prin răcirea la 0 grade Celsius b. lecitina d. La nivel gastric se absorb: a. are loc la nivelul stomacului b. absorbţia de sodiu b. Sucul gastric conţine: a. parotida este inervată de facial e. 61 . consta in agregarea picăturilor de grăsime e. amilazele. pepsinogen c. 131. secreţia salivară b. sodiului b. degradarea polizaharidelor vegetale e. are loc dupa absorbţia grăsimilor. proteazele b. bilei e. prin fierbere. galactozei c. HCO3. contracţii peristaltice b. absorbţia clorului d. HCl b. contracţii în masa e. relaxarea pilorului d. Functiile principale ale colonului sunt: a.* Identificaţi funcţia intestinului gros nespecifică la om: a. secreţiei pancreatice d. 126.eliminarea unor substante volatile b.* Cum poate fi inactivată ireversibil activitatea amilazei salivare: a. Emulsionarea lipidelor: a. stimulează. prin acţiunea unor virusuri d. sucului gastric c. bila conţine enzime. prin incalzirea la 37 grade Celsius e. apă.transportul aminoacizilor la toate celulele din organism e.

c.* b 98.REZOLVĂRI: 1. c 124.* c 34. b. e 85. a.*c 105. d. e 17. c. d 62 125. d 41. c. c.* a 22. b. e 116. e 109. e 10. c. d.* e 35.* d 48. a. d 26. a. a. b.*c 108. e . b. a.* c 47. d. a. e 102. c 82. a. c. e 81. c. c. c 5. a. e 114. d 77. b. c 33. e 56. b. b. c. c. c 55. e 104.* c 53. b. d.* a 32. d 38. a. a. b. e 18. a. b. d 37.* c 89.* a 76. a. b. c. d 115. e 113. c 24.*c 103. b. b. e 128. c. a. c 8. a. a. e 15. c 74. c. b. c 127. d. e 138. b. b. a. b. e 106. c. c. c 130. b. a. d 36. c. b 123. d 129. b.* b 21. c. b. b. e 117. e 67. d 45. c. c. d. a. b. c. c. b.* b 20. c. a. c. e 30. c. c. e 75.* a 96. b.* d 52. e 94. e 28.*d 119. e 126. d 12. c. d 90. b. * e 2. b. a. d 88. b. d 73. b.*c 132. d 39.* c 54. a. b. e 25. b. a. b. c.* c 60. d. c. b.* c 16. c. a. d. c.* d 79. e 93. d 86. b. a. c. e 110. d 43. a. b. b. a. d 121. b. b.* c 6.* d 13. b. b. d 3. c. e 66.* c 63. b.* b 29. e 135.* d 46. d 65. e 68. d 31. d 80. e 101. d 19. c. c 71. b.* c 97.* b 84. c. b.* c 23. e 112.e 61. a. d. c. d 50. e 91. d 4. c 14. c.*a 122. d. c.* b 62. b. a. b. d 9. b. a.* d 100. e 134. d 70. d 44. b. d 27. a.* c 11.* b 42.* c 40.* b 7. c 136. e 83. e 64. e 58. b. e 69. d 131. a. a. a. a. a. b. a. d 59.*d 133. d 92. c. b. b. b. c. c. a. a. e 118. a.b. a. d 78. c 72. b.* a 49. b. d 87. d 57. b. c 111.* a 51. a. b. d 99. b. b. b. d 107. b. b.*c 120. d.* a 95. a. c. b.*e 137. a.

hemoliză b. este mai mic la femei d. reducerea măduvei osoase cenuşii d. numărul lor creşte în anemii e. hematopoieză b. 6800000/mm3 pentru hematii b. Plasma sanguină are următoarele caracteristici şi proprietăţi: a. 5000000/mm3 pentru eritrocite e. este format din două componente: plasma şi elementele figurate b. 4. reprezintă procesul de formare a elementelor figurate ale sângelui 17. are o culoare albastră d. 250000/mm3 pentru trombocite d.7. Caracteristicile morfo-funcţionale ale eritrocitelor: a. la femei fata de barbati d. creşterea tensiunii arteriale e. creşterea hematocritului in urmatoarele zile b. În componenţa mediului intern intră: a. *Eritrocitele: a. nu este influenţat de altitudine e. presupune numai generarea de hematii d. Numărul de eritrocite este mai scazut in urmatoarele conditii: a. Anemia este cauzată de: a. producţia deficitară de eritrocite în măduva osoasă hematogenă c. hematopoieză e. transportă O2 şi CO2 prin eritrocite b. sunt implicate în răspunsul imun. Hematopoieza: a. nu vehiculează cataboliţii neutilizabili sau în exces d. la femei are o valoare normală de 35-46% e. 70000/mm3pentru leucocite. la barbati. este perturbata în deficitul de vitamina B12 sau fier b. este vâscoasă şi se depune la baza eprubetei . este scăzut în poliglobulii c. o anemie gravă c. sunt fragmente celulare e. creşterea volumului sanguin total 3. au un nucleu rotund c. hemoragii e.SÂNGELE 1. 8% din greutatea corpului b. comandă contracţia muşchilor scheletici 18. au un diametru mai mare decat al leucocitelor. hemostază e. au sinteză intensă de proteine c. *Procesul de distrucţie al eritrocitelor se numeşte: a. participă la integrarea şi coordonarea umorală prin hormonii şi mediatorii chimici vehiculaţi e. 5000000/mm3 pentru leucocite c. plasma este un lichid. nu este afectată de deficitul de vitamină B12 e. intervin în menţinerea pH-ului d. scade în anemii d.32 . la altitudine. sunt celule anucleate d. hemostază d. Următoarele enunţuri referitoare la sângele uman sunt corecte: a. are culoare roşie e. are loc in măduva spinării c. 5. homeostazie. au nucleu polimorf c. Sângele: a. sunt fragmente celulare b. hemodinamică. 7. se mai numeşte şi volum globular procentual b. variază direct proporţional cu numărul de eritrocite. 15. este mai mare la bărbaţi faţă de femei e. este scăzut după o hemoragie b. are cea mai mică valoare în sângele din splină şi ficat c. reprezintă raportul între elementele figurate şi volumul total de sage c. urina 10. 6. hemoliză c. *Procesul de formare a elementelor figurate se numeşte: a. conţin hemoglobină d. are temperatură variabilă în funcţie de condiţiile de mediu c. transparent. Hematiile: a. temperatura medie este în jur de 320C 8. conţin hemoglobină 13. e. limfa d. Hematocritul: a. 12. menţine constantă temperatura organismului c. la nou nascut c. creşte in anemia feripriva 9. transportă predominant CO2. Care valori ale numărului de elemente figurate sunt normale? a. reprezintă cca. eritropoieză d. au rol în transportul O2 b. hematoză c. lichidul gastric 63 c. distrugere exagerată de eritrocite în sângele periferic. la o frecvenţa cardiacă mai mare e. sângele e.37 e. scăderea numărului de leucocite d. Următoarele enunţuri despre hematocrit sunt corecte: a. are un pH cuprins între 7. *Hemoragiile mari pot determina: a. este un component al mediului intern c. 16. 14. hipoxie b. valoarea normala este cuprinsa intre 41-50%. lichidul interstiţial b. 2. in anemii b. 11. creste cu vârsta d. Care sunt rolurile sângelui? a. de culoare galben deschis. este mai mare la bătrâni b. au formă de disc biconcav b. Despre hematocrit se poate spune ca: a. procentul de hematii din sângele total reprezintă volumul stagnant d.

plasma conţine anticorpi cu rol în răspunsul imun 20. moştenit de la mamă b. plachetele intervin în coagulare prin anumiţi factori plachetari. face parte din grupul celor 15% care sunt Rh negativi c. carbaminhemoglobina forma de transport a CO2 prin plasmă. *Menţinerea constantă a parametrilor mediului intern se numeşte: a. imunoglobulinele conţinute sunt suportul chimic al hemostazei e. în faza a doua protrombina se transformă în trombină e. va fi Rh pozitiv e. 28. în termoreglare b. hematopoieza se desfaşoară în limite normale c. Consecinţele unei alimentaţii strict vegetariene pe o perioada lunga de timp sunt: a. are o culoare uşor galbuie 19. hematopoieză d. aderarea. se desfăşoară în patru faze. este crescută in anemii e. este nespecifică b. necesara zilnic de vitamina B12 b. prin fibrinogen şi alţi factori ai coagulării. hemoglobină c.5 g/dl c. 30. este o apărare primitivă. nu va avea nici o suferinţă datorată incompatibilităţii materno-fetale in sistem Rh c. are o eficacitate maximă în apărarea organismului c. de exemplu trombocitele. rotund. plasma are rol în hemostază d. se produce cu participarea factorilor plasmatici ai coagularii b. se instalează anemia megaloblastică prin lipsa aportului de vitamină B12 d. conţine apă in proporţie de 90% e. 21. se găseşte în eritrocite b. în transportul gazelor sanguine d. formarea tromboplastinei este cea mai lungă fază d. în plasmă.b. 25. aglutinine e. în etapa vasculo – plachetară a hemostazei c. nu poate transporta decât oxigen d. homeostazie e. indiferent de numărul sarcinii va fi întotdeauna sănătos d. nucleu mare. granulaţii citoplasmatice b. agregarea la nivelul plăgii şi oprirea sângerării . este o etapă a hemostazei c. unul dintre mecanismele celulare implicate este fagocitoza d. este Rh pozitivă b. 29. normovolemie b. plasma reprezintă 45% din volumul sângelui b. 27. în creşterea tensiunii arteriale prin influenţele exercitate asupra zonei vasomotorii din bulb. se realizează prin intermediul unor celule. creşterea hematocritului d. face parte din grupul celor 85% care sunt Rh negativi. carbaminhemoglobina este principala formă de transport a CO2 b. prima fiind fibrinoliza b. Care dintre următoarele funcţii sunt specifice pentru trombocite? a. Anemia feriprivă se caracterizeaza prin: a. creşterea capacităţii de efort. Scăderea numărului de eritrocite b. Despre o persoană care NU are antigenul D pe membrana eritrocitului se poate spune ca: a. *Trombocitele intervin: a. prezenţa unor hematii mai mari e. O2 circulă tot combinat cu hemoglobina e. oxihemoglobina este un compus care cedează oxigenul la ţesuturi d. în ultima fază se formează fibrina insolubilă. 22. 31. când se combină cu O2 se numeşte oxihemoglobină. hemoglobina rămâne in limite normale e. nu poate primi sânge de la indivizi cu Rh negativ d. Următoarele enunţuri sunt adevărate: a. are ca finalitate metamorfoza vâscoasă care opreşte sângerarea d. *Hematiile conţin: a. scăderea concentatiei de hemoglonină sub valorile considerate normale c. cu eficienţă medie e. în prima fază se formează tromboplastina c. Ca2+ nu intervine în această etapă e. ribozomi d. homeopatie. datorită caracterului dominant al genei care codifică antigenul D va moşteni Rh-ul tatălui 32. Coagularea sângelui: a. proteinele plasmatice au o concentraţie de 6-8. are rol în transportul O2 c. prin legarea O2 la hemoglobină se formează oxihemoglobina c. sinteza de anticorpi în zona leziunii b. în schimburile de apă dintre capilare şi ţesuturi e. Procesul de coagulare are următoarea dinamică: a. 23. Referitor la combinaţiile hemoglobinei: a. Apărarea înnăscută: 64 a. poate poate primi sânge de la indivizi cu Rh negativ e. hemostază c. Un copil rezultat dintr-o mamă Rh negativă şi un tată Rh pozitiv poate avea urmatoarele caracteristici ale grupei sanguine: a. presiunea osmotică are o valoare de 200mOsm/L d. hemoglobina scade sub 12 g/dl 26. va avea întotdeauna Rh negativ. 24. conţine 1% reziduu uscat c. aderarea la endoteliul lezat c. Hemoglobina: a. organismul este privat de cantitatea normala.

menţinerea tensiunii arteriale 33. are ca finalitate formarea anticorpilor specifici. datorită regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog. declanşează pe cale reflexă vasoconstricţia la nivelul vasului lezat. proteinele c. refacerea peretelui lezat şi liza cheagului fibrinos. formarea tromboplastinei b. cresterea hematocritului d. capacitatea organismului de a recunoaşte antigenele străine c. timpul vasculo-plachetar b. 36. legarea de CO pentru a forma o substanţă toxică pentru microbi. pasivă. sistemul OAB c. prin diapedeză c. este un mecanism activ declanşat de prezenţa unui antigen străin e. sinteza şi eliberarea unor factori ai coagulării d. activă. este prompt b. prin deschiderea capilarelor b. transformarea protrombinei în trombină activă d. aderarea şi agregarea plachetelor la nivelul leziunii d. 40. Care dintre următoarele funcţii sunt caracteristice trombocitelor? a. de acelaşi tip d. 65 . naturală. 46. grupa BIII se caracterizează prin prezenţa antigenului B şi a anticorpului (aglutininei) beta e. declanşarea unui răspuns imun b. transformarea protrombinei în trombină sub acţiunea tromboplastinei e. 37. *Hemostaza primară constă în: a. scăderea concentatiei de hemoglobină sub valorile considerate normale c. trombocitele. 34. neutrofilele c. Aglutinogenele sistemului 0AB: a. sistemul imun b. legate de proteinele plasmatice e. capacitatea de metabolizare a substanţelor organice d. lipidele d. sistemul Rh (D) e. care vor interveni şi în următoarele faze ale hemostazei. prin difuziune d. eritrocitele b. sinteza şi eliberarea de anticorpi e. generează un conflict imun la contactul cu aglutininele omoloage. deoarece anticorpii rezultă prin declanşarea unui răspuns imun d.d. sistemul antigen-anticorp d. absenţa ambelor aglutinogene de pe membrana eritrocitelor determină grupa OI c. nu pot exista decât 4 grupe sanguine. prin mecanism pasiv în virtutea gradientului de concentraţie. oprirea sângerării prin participarea la hemostaza primară. 41. capacitatea organismului de a se opune pierderii de sânge b. În practica medicală curentă. 44. 39. transportul de oxigen e. clorurile. formarea reţelei de fibrină b. glucidele b. sunt prezente pe suprafaţa eritrocitelor c. Răspunsul imun obţinut prin vaccinare are următoarele caracteristici: a. Imunitatea este: a. capacitatea de neutralizare sau distrugere a antigenelor e. sunt anticorpi. deoarece anticorpii sunt deja fabricaţi c. capacitatea de a recunoaşte macromoleculele proteice sau polizaharidele străine. Care dintre elementele figurate sanguine intervin în apărarea organismului împotriva infecţiilor? a. are specificitate c. 45. indusă artificial b. sunt prezente în ser sub formă insolubilă e. monocitele e. creşterea concentraţiei de fier plasmatic e. constricţia vasului lezat şi constituirea dopului alb plachetar e. creşterea capacitatii de efort. sunt determinate de prezenţa sau absenţa pe membrana hematiilor a antigenelor A şi B b. Care sunt modalităţile de răspuns ale leucocitelor la pătrunderea în organism a agenţilor patogeni? a. Timpul vasculo–plachetar al hemostazei presupune: a. 35. intervin prin funcţia enzimatică în fibrinoliză d. *Cele mai importante substanţe organice prezente în plasmă sunt: a. * Anemia feriprivă se caracterizeaza prin: a. dobândită e. Următoarele enunţuri despre grupele sanguine din sistemul OAB sunt corecte: a. induce imunitate la toţi antigenii d. bicarbonaţii e. *Cum ajung neutrofilele din sânge în spaţiile interstiţiale? a. opresc sângerarea în 2-4 minute e. limfocitele d. declanşarea unor reflexe care determină vasoconstricţia vasului lezat c. creşterea numarului de eritrocite b. cele mai importante sisteme imunologice sanguine sunt: a. intervin ca elemente cheie în timpul vasculoplachetar al hemostazei c. sunt antigene b. sistemul limfocitelor B. eliberarea unor substanţe din plachete. 38. fagocitarea agenţilor patogeni c. 43. formarea fibrinei c. Serurile imune care conţin anticorpi specifici produc imunitate: a. 42. la acelaşi individ nu pot coexista antigenul (aglutinogenul) şi anticorpul (aglutinina) omoloage d.

Rh negativ c. Rh negativ: a. Rh pozitiv e. după o singură transfuzie cu sânge Rh pozitiv la o persoană Rh negativă. iau naştere în măduva osoasă roşie prin procesul de homeostazie c. la grupa BIII este prezentă aglutinina alfa d. după transfuzii repetate cu sânge Rh negativ la indivizi Rh pozitivi c. la grupa AII este prezentă aglutinina alfa 66 c. AB(IV). după o singură transfuzie de sânge Rh pozitiv la indivizi Rh pozitivi b. sunt prezente în mod natural în plasma unor indivizi e. poate primi sânge de grupă 0(I). Aglutininele din sistemul Rh: a. nu poate primi sânge de grupă AB(IV).47. nu poate dona sânge unei personae 0I. anticorpii anti D ai mamei distrug hematiile fătului. se mai numesc şi anticorpi b. *O persoană care are pe hematii numai antigenele B şi D. nu poate primi sânge de la grupa A(II). nu are în plasmă anticorpi alfa sau beta. după o transfuzie cu sânge Rh negativ la o persoană Rh pozitivă d. au rol în transportul O2. Rh negativ b. la copiii Rh pozitivi născuţi de mame Rh negative e. Un individ de grupă AB(IV) şi Rh pozitiv: a. la persoanele Rh negative care au primit sânge Rh pozitiv c. prin transfuzie incompatibilă 53. la mamele Rh negative care au născut copii cu Rh pozitiv. monocite şi limfocite e. limfocitele fac parte din grupa granulocitelor. întâlnirea dintre aglutinina anti D si aglutinogenul D este urmată de distrugerea hematiilor prin hemoliză d. Anticorpii din sistemul OAB: a. În cazul în care mama este Rh negativă şi fătul Rh pozitiv: a. grupa ABIV nu are anticorpi în plasmă deoarece are ambele antigene pe hematii. mama va produce anticorpi anti D d. sunt celule anucleate b. Rh pozitiv c. se formează în urma unui conflict imun. la toate persoanele Rh pozitive e. . AB(IV). la toate persoanele Rh negative b. se găsesc în mod natural în plasma tuturor indivizilor speciei umane b. după prima naştere. poate primi sânge de la 0I. Transfuzia de sânge necesită cunoaşterea şi respectarea cu stricteţe a următoarelor reguli: a. Rh negativ d. 56. pot fi: granulocite. cât şi a donatorului b. la o nouă sarcină. *Leucocitele: a. *Anticorpii anti-Rh sunt prezenţi: a. primeşte sânge de la 0I. aparţine grupei sanguine: a. conţin granulaţii. 48. 58. *O persoană cu grupul sanguin 0(I). cunoaşterea grupei de sânge numai în sistemul OAB c. 51. Rh negativ b. Rh pozitive e. la acelaşi individ poate exista antigenul şi anticorpul omolog e. poate primi sânge de grupă B(III). conform regulei transfuziei. 55. apar numai în urma unei reactii imune. Rh pozitiv d. aglutinogenul din sângele donatorului să nu se întâlnească cu aglutinina omoloagă din plasma primitorului d. 50. 49. la întâlnirea cu antigenul omolog determină aglutinarea hematiilor şi liza acestora c. deoarece nu are antigene e. sunt elemente celulare nucleate b. la mamele Rh pozitive care au născut copii Rh negativi b. în mod natural nu există aglutinine omoloage anti Rh (D). la persoanele Rh pozitive care au primit sânge Rh negativ c. sunt cele mai mici elemente figurate ale sângelui c. Rh negativ. prima sarcină poate evolua normal c. sunt prezente în mod natural în plasma tuturor indivizilor b. Anticorpii anti-Rh (D) sunt prezenţi în următoarele situaţii: a. sângele primit poate fi de la orice grupă d. tot cu făt Rh D pozitiv. A(II). la a doua transfuzie cu sânge Rh pozitiv la o persoană Rh negativă e. monocitele fac parte din grupa granulocitelor d. după o transfuzie incompatibilă c. unei personae Rh negative căreia i s-a făcut o transfuzie de necesitate cu sânge Rh pozitiv i se vor face următoarele transfuzii doar cu sânge izogrup. 52. *Accidentele de incompatibilitate sanguină în sistemul Rh apar în următoarele situaţii: a. Rh pozitiv 57. Rh pozitiv c. prezenţa lor la o persoană nu este importantă în cazul unei transfuzii e. Aglutininele din sistemul OAB: a. grupa OI poate fi donator universal. 54. la persoanele Rh negative care au primit sânge Rh pozitiv d. 0(I). antigenul D al fătului va ataca şi va liza hematiile materne b. anticorpii anti D produşi de mamă vor ataca propriile hematii e. au rol in imunitate d. poate primi sânge de grupă AB(IV). B(III). la persoane Rh negative care au primit sânge Rh negativ d. grupa AII are anticorpi beta d. la persoane Rh pozitive care au primit sânge Rh negativ. Despre leucocite se poate spune că: a. Rh pozitiv e. cunoaşterea grupei de sânge în sistem OAB şi Rh atât a primitorului. nucleu şi mitocondrii e. 59. Rh pozitiv b.

participă la apărarea specifică dobândită pasiv c. se mai numesc şi leucocite b. Nucleul leucocitelor: a. în rinichi. *O persoană care are pe hematii antigenele A. imunitate artificială pasivă. o componenta lichida numita plasma. o componenta lichida numita mediu intern si o componenta celulara reprezentata de eritrocite. 68. aparţine grupei sanguine: a. componenta lichidiana se numeste Plasma c sângele circula prin vasele limfatice. 0(I). sunt reprezentate de neutrofile. Rh negativ. deoarece fagocitează microbii e. procese imune cu formarea de anticorpi de catre plachetele sanguine e. neutrofilele reprezintă 22-28% din totalul leucocitelor. imunitate naturală dobândită e. 73. nu se poate vedea la microscopul optic 64. în măduva osoasă galbenă e. Mg+. leucocite si celule endoteliale. A(II). *O persoană care are pe hematii antigenele A şi D. poate primi sânge de la grupa: a. Identificaţi enunţurile adevărate despre granulocite: a. 500000-1000000/mm3. Rh negativ b. realizează sinteză de anticorpi b. unde poate avea mai mulţi lobi c. c. AB(IV). numărul lor scade în infecţiile acute. Rh negativ b. 4 000000 -5 000000/mm3 b. pot fi vizualizate pe un frotiu colorat MayGrunwald-Giemsa. Rh pozitiv b. transportă O2 şi CO2. prezintă granulaţii în citoplasmă b. intervenţia rapidă a plachetelor în refacerea balanţei acido-bazice. aparţine grupei sanguine: a. Rh pozitiv 67 . 67. în formula leucocitară reprezintă 52-62% din totalul leucocitelor e. d. Na+ b. B(III). Urmatoarele enunturi despre sange sunt corecte: a. imunitate moştenită natural d. sunt implicate în apărarea organismului d. bazofilele reprezintă sub 1% din totalul leucocitelor e. eozinofile şi bazofile b. o componenta celulara reprezentata de celulele endoteliale. Rh pozitiv c. 62. deoarece sintetizează hemoglobină d. în ganglionii limfatici b. O(I). Ca++ d. A(II). imunitate naturală b. O(I). *Precizaţi care dintre ioni este indispensabil în coagularea sângelui: a. este absent la majoritatea tipurilor de leucocite b. 10000-15000/mm3. rotund care ocupă aproape toată citoplasma d. c. *Ce tip de imunitate induce administrarea de seruri? a. în măduva osoasă hematogenă c. Cle. O persoană despre care ştim că are pe hematii doar antigenul Rh D. eozinofilele reprezintă 1-3% din totalul leucocitelor c. *Unde se formează celulele sanguine care au pe membrana lor antigene de grup sanguin ? a. Granulocitele neutrofile au următoarele caracteristici: a. B(III). activarea hematiilor care se autolizează eliberând hemoglobina b. monocitele sunt în proporţie de 22-33% din totalul leucocitelor. Rh pozitiv e. AB(IV). 66. pe frotiul colorat May-Grunwald-Giemza apare colorat in violet e. apără organismul de infecţii. imunitate artificială activă c. emit pseudopode cu ajutorul cărora traversează peretele capilar. în ficat d. 72. Rh pozitiv d. b. d. 63. Rh pozitiv e. este polimorf la neutrofile. 65. 70. o componenta celulara care reprezinta 55% din volumul sanguin. este mare şi rotund la neutrofile d. au un nucleu mare. K+ c.60. agregarea plachetelor între ele şi transformarea într-o masă vâscoasă d. 150000-300000/mm3 e. celulele sangelui sunt de trei tipuri: eritrocite. 61. Rh negativ c. după caracteristicile morfologice şi funcţionale există 6 clase de leucocite c. c. 5000-10000/mm3 d. e. Apariţia unei leziuni la nivelul endoteliului declanşează următoarele evenimente: a. o componenta lichida numita limfa. neutrofilele distrug agenţii patogeni. e. *Sangele este format din: a. AB(IV). AB(IV). 0(I). 71. Rh pozitiv 74. in formula leucocitară. la microscopul optic e. B şi D. Celulele albe ale sângelui: a. Rh pozitiv c. *Numărul normal de leucocite pe mm3 de sânge este: a. *Care sunt rolurile granulocitelor neutrofile? a. iau parte la formarea cheagului alb plachetar d. este format dintr-o componenta lichida numita mediu intern si o componenta celulara. elementele figurate reprezinta componenta celulara a sangelui 69. activarea plachetelor sanguine care aderă la leziune c. Rh pozitiv d. b. AB(IV).

pot fi externe. când sângele se scurge la exteriorul organismului d. anemia feriprivă si megaloblastică sunt foarte rare 68 . da. peste 200 mg/dl pentru colesterol d. o persoana de grup O este donator universal e. 3. deoarece se va declanşa un conflict imun antigen-anticorp d. 0(I).38 pentru pH e. hemoliza hematiilor fetale d. mama a fabricat anticorpi anti-D. numarul de hematii scade d.6 L b. hematocritul creste deoarece hematiile sunt mai mari 82.38-7. da. Principalele constante fiziologice ale sângelui au valorile normale situate între limitele: a. se definesc ca scăderi ale concentraţiei de hemoglobină şi a numărului de eritrocite b. aglutinogenul lui nu se va întâlni cu aglutinina omoloagă din sângele primitorului 80. 65-140 mg/dl pentru glicemie c. Hemoragiile: a. sunt urmate de instalarea unei anemii posthemoragice b. are o concentraţie plasmatica normală sub 200 mg/dl c. ştiind ca volumul sanguin total reprezintă 8% din greutatea corpului. copilul nu va fi afectat deoarece are acelaşi Rh cu al mamei e. se pot datora lipsei de fier din alimentaţie c. Identificaţi enunţurile corecte privitoare la dinamica hemostazei: a. persoana respectiva va avea un numar mai mare de eritrocite b. deoarece nu are antigene pe hematie. cu un tată Rh pozitiv poate afecta copilul? a. dacă din alimentaţie lipseşte fierul? a. aglutininele din sângele donatorului să nu se întâlnească cu aglutininele din plasma primitorului. deoarece antigenul D de pe hematiile fetale va fi atacat de aglutininele (anticorpii) mamei şi se va produce distugerea. distrugera hematiilor fetale va duce la instalarea unei anemii severe care poate provoca moartea 77. concentraţia hemoglobinei scade e. A doua sarcină la o femeie Rh negativă. reţeaua de fibrina se formează la început. A(II). se va instala anemia feripriva prin lipsa de aport c. 12-17 g/dl pentru concentraţia hemoglobinei d. formarea trombinei active finalizează hemostaza 78.d. 7 L e. in cursul etapei vasculo-plachetare b. Rh pozitiv e. copilul nu va fi afectat pentru că anticorpii materni nu pot trece in circulaţia fătului c. deoarece după prima sarcină. sunt definite ca mărirea volumului de sânge din sistemul circulator e. dacă donatorul este de grup O. *Care este volumul plasmei la un individ de 70 de Kg. Care este regula transfuziei si semnificaţia ei? a. B(III). conform acestei reguli. iar plasma 55% din volumul sanguin: a.5 mg/dl pentru proteinele totale 84. Rh pozitiv 76. aparţine grupei sanguine: a. aglutinogenul din sângele donatorului să nu se întâlnească cu aglutininele omoloage din plasma primitorului. Colesterolul plasmatic: a. 7. concentratia hemoglobinei este mai mare de 17 g/mm3 e. B(III). 65-110 mg/dl pentru glicemie e. concentratia hemoglobinei va scădea sub valorile normale 81. pot fi interne. 4. 6-8. care vor trece la făt provocând liza hematiilor fetale b. 7.35-7. Despre anemii se poate spune ca: a. 5. b. persoana respectiva va avea un numar mai mare de eritrocite b. 2 L d. *O persoană care are pe hematii numai antigenul D. Următorii parametri ai mediului intern au valorile normale situate între limitele: a. daca din alimentatie lipseste vitamina B12 sau acidul folic ? a. concentraţia lui nu are nici o legătură cu formarea plăcii de aterom e. la finalul coagulării. nu. este scăzut la persoanele care mănâncă cantităţi mari de grasimi b. 4500000-5000000/mm3 pentru eritrocite c. Care sunt consecinţele asupra sănătăţii. A(II). etapa vasculo-plachetară este prima care se iniţiază in procesul hemostazei c. se va instala anemia megaloblastica prin lipsa de aport c. Care sunt consecintele asupra sanatatii. 3000-11000/mm3 pentru leucocite b. creşterea valorii peste 200 mg/dl măreşte riscul de ateromatoză d. hemostaza primara este reprezentată de coagulare e. numarul de hematii scade d. 08 L 79.5 L c. Rh pozitiv 75. AB(IV). Rh pozitiv e. depăşirea valorii de 200 mg/dl creşte riscul de boală coronariana şi infarct miocardic acut 85. nu. Rh negativ b. fibrinogenul se transformă in fibrină d. 5000-10000/mm3 pentru leucocite 83. sunt definite ca pierderi ale unui volum de sânge din sistemul circulator 86.42 pentru pH-ul sângelui b. Rh pozitiv c. Rh pozitiv d. da. când sângele se scurge la exteriorul organismului c. antigenele din sângele donatorului să nu se întâlnească cu sângele primitorului c. AB(IV).

65 Kg e. au un nucleu mare situat central c. 69 . prin examinarea unui frotiu de sânge la microscopul optic e. diagnosticul de anemie se pune pe baza valorii glicemiei şi a pH-ului sanguin care scad 87. pe frotiul colorat May-Grunvald-Giemza se vizualizează ca nişte discuri adâncite la mijloc de culoare roşie b.5 litri. Componenta celulară a sângelui este reprezentată de: a. eritrocite. 80 Kg b.d. Despre eritrocite se poate spune ca: a. *O leucemie poate fi diagnosticată prin: a. eritrocite care au rol in apararea antiinfectioasa. 62 Kg c. 59 Kg 90. prin înregistrarea undei de puls arterial 89. trombocite si leucocite. se mai numesc şi globule albe 88. d. b. globulele albe care au rolul de a transporta oxigenul. elementele figurate ale sângelui. anemia posthemoragică este datorată unui traumatism e. acesta reprezentând 8% din greutatea corpului ? a. globulele albe si globulele galbene. c. cel mai frecvent. au rol in transportul oxigenului si în menţinerea echilibrului acido-bazic d. e. prin măsurarea tensiunii arteriale c. se mai numesc şi globule roşii sau hematii e. prin determinarea numărului de trombocite d. 68.75 Kg d. globule roşii. *Ce greutate are un individ care are un volum sanguin de 5. înregistrarea unei electrocardiograme b.

67. d. 54. 30. c. a. 58. b. e.a. 11. d. b. 55. b. *c. c. 88. *d. e. d. d. b. a. c. a. 47. 64. a. d. c. *e. c. 33. b. d.b. e. 17. a. a. c. 74. . 36. 80. c. b. 24. 4. d. b. c. e. 49. c. e. d. b. 86. d.a. d. d. e. e. b. c. 66. *c 70. 15. 44. 65. 27. c. e. d. a. a. c. b. e. e. 68. 61. c. b. 23. *b. d. c. 87. d. d. 19. e. a. b. a. 5. b. 75. d.b. d. b. *c. 21. 31. b. *b. c. d. d. e. d. 9. b. a. e. a. 72. 16. 28. d. 42. *c. e. *b. c 70 62. b. e. b. 8. a. d. c. c. c. 60. *e. d. c. c. d. *b. b. 48. 38. 7. 78. 32. *b.c. 77. 14. *d. *b. d. 57. c. d. *b. b. 63. 10. b. 76. 20. d. b. 43. a. b. c. a. b. c. 29. e. c. e. 12. e. 83.a. 34. a. e. *b. 2. 39. 52. 41. e. c.c. 59. e. 35. 89. e. e. b. *b. e. c. a. b. b. *b. 3. *c. 18. e. 82. *d.b. 50. d. b. 79.a. e. a. e. d. 81. b. a.REZOLVĂRI 1. a. 37. *b. 56. 46. c.a. 69. a. a. c. 25. d.a. 84. a. e.b. b. b. a. *d. c. a. d. *c. *d. *e. d. c. b. 13. c. 71. c. d. a. 26. 90. 22. 45.b. c. 6. e. 40. d. 85. 73. e. b. d. *d. 53. 51. *d.

valve care se inchid în diastolă. 3. ventriculii se află la sfârşitul diastolei şi sunt goliţi de sânge e. orificiul venei cave inferioare 6. comunică cu ventriculii prin orificiile atrioventriculare b. În timpul sistolei atriale: a. comunică prin orificiile atrio-ventriculare cu atriile d. La nivelul atriului drept se găsesc următoarele orificii: a. ventriculii se află si ei în sistolă b. patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare e. Următoarele afirmaţii despre atrii sunt corecte: a. de a oxigena sângele c. orificiul de deschidere al venelor pulmonare e. valvele care străjuiesc orificiul atriventricular drept se numesc bicuspide sau mitrale . Următoarele enunţuri despre anatomia cordului sunt adevărate: a. marea circulaţie începe de la acest nivel c. de a pompa sânge in arborele circulator. acestea se mai numesc şi valve bicuspide c. este separat de atriul stâng prin septul interatrial b. permite circulaţia sângelui în ambele sensuri b. au pereţii mai groşi decât ventriculele 11. sunt separate intre ele de orificiile atrioventriculare e. atriul stâng conţine noduli de automatism d. La nivelul atriului stâng se găsesc următoarele orificii: a. prezintă pe faţa internă trabecule 9. atriile sunt separate de septul interventricular b. este format din valvule care se opun reîntoarcerii sângelui in venele situate sub inimă c. doua orificii de deschidere ale venelor cave d. doua orificii de deschidere ale venelor pulmonare b. de a asigura homeostazia glicemiei b. orificiul atrioventricular prevăzut cu valva bicuspidă e. atriul drept preia sângele încărcat cu oxigen de la cele doua vene cave 7. este formată din arteriole. *Rolul fundamental al inimii este: a. sângele trece activ din atrii în ventriculi datorită presiunii generate de contracţia atrială d. se definitivează umplerea ventriculară e. comunică cu aorta c. valve semilunare b. Urmatoarele date anatomice despre ventriculi sunt corecte : a. Orificiile arteriale de la nivelul ventriculelor prezintă fiecare : a. orificiul venei cave superioare c. prevăzut cu valva mitrală c. orificiile atriventriculare sunt închise 2. presiunea in atrii creşte pentru a asigura gradientul de presiune necesar trecerii sângelui în ventriculi b. de a asigura coordonarea activitaţii organelor e. Următoarele enunţuri despre atriul drept sunt adevărate: a. comunică cu trunchiul pulmonar b. componenta arteriolară opune cea mai mare rezistenţă curgerii sângelui 71 d. orificiul atrioventricular prevăzut cu valva tricuspidă c. este formată din vase numite vene e. trei orificii de deschidere ale venelor pulmonare c. baza inimii este situată anterior şi la stânga c. valve care se mai numesc şi tricuspide d. comunica cu ventricul drept prin intermediul orificiului atrioventricular drept. *Sistemul valvular al cordului: a. metaarteriole. la acest nivel se fac schimburile de substanţe şi gaze c. orificiul atrioventricular prevăzut cu valva tricuspidă d. 4 orificii de deschidere ale venelor pulmonare d. reîntorcerea sângelui în sistemul venos este împiedicată de contracţia fibrelor musculare din jurul orificiilor de vărsare a venelor în atrii d. ventriculii se află la sfârşitul diastole şi sunt aproape plini cu sânge c. Ventriculul drept: a. sunt separate intre ele de septul interatrial c. orificiul atrioventricular prevăzut cu valva mitrală b. prevăzut cu valva tricuspidă e. la baza inimii se află atriile 5. de a asigura forţa motrice pentru mişcarea organismului d. comunica cu ventricul drept prin intermediul orificiului atrioventricular drept. * La nivelul atriului stâng se găsesc: a. vârful cordului este situat in jos şi la stânga d. Despre microcirculaţie se poate spune că: a. În timpul sistolei atriale se produc următoarele evenimente: a. patru orificii de deschidere ale venelor cave 14. conţine sânge încărcat cu dioxid de carbon 12. elastice b. cu baza orientată spre orificiul atrioventricular b. este situat la vârful inimii d. au forţă de contracţie mai mică decât ventriculele e. sângele din atrii se reîntoarce in sistemul venos c. orificiul de deschidere al venei cave inferioare 10. au formă cubică. împiedicând reîntoarcerea sângelui in ventriculi e. prin orificiile arteriale comunică cu aorta şi trunchiul arterei pulmonare c. impune deplasarea sângelui într-un singur sens d. valve care se deschid la inceputul sistolei ventriculare 13. axul cordului este orientat oblic în jos si la stânga e. este sectorul vascular reprezentat de arterele mari.APARATUL CARDIO-VASCULAR 1. capilare şi venule 8. mica circulaţie începe de la acest nivel d. orificiul de deschidere al trunchiului arterei pulmonare b. la începutul ei se închid valvele atrioventriculare 4.

200/minut c. debitul cardiac a cărui creştere determină şi creşterea presiunii c. poate ajunge la 200 de unde/minut în efortul fizic 23. sunt formaţi din celule care au proprietatea de a se autostimula c. ejecţia sângelui in sistemul arterial 18. Nodulul sinoatrial are urmatoarea localizare: a. 0. are cea mai mare frecvenţă de descărcare a stimulilor 25. palparea lui ne dă informaţii despre frecvenţa cardiacă şi ritmul inimii d. Despre nodulul sinoatrial se pote spune că: a. diastola izovolumetrică b. diastolei generale e. *Nodulul sinoatrial este situat: a. În timpul sistolei ventriculare se produc următoarele modificări: a.80 impulsuri/minut d. Fazele sistolei ventriculare sunt: a. 120 . contracţia izovolumetrică d. debitul cardiac care variază invers proportional cu presiunea arterială b. diastola generală e. 25 – 40/minut 27. Pulsul arterial: a. miocardul contractil răspunde la stimulii elaboraţi de ţesutul dotat cu automatism d. rezistenţa periferică a cărei creştere duce la scăderea presiunii d. expulzia sângelui când presiunea din artere o depăşeşte pe cea din ventriculi b.30 secunde pentru sistola ventriculară c. 70 – 80/minut e. lângă orificiul de vărsare al venei cave inferioare e. elasticitatea arterelor care variază invers proporţional cu presiunea 24. în condiţii normale imprimă frecvenţa bătăilor cordului c. 22. în atriul stâng d. 40 . *Toate cavităţile cordului se află in repaus în timpul: a. lângă orificiul de vărsare al venei cave superioare c. descarcă impulsuri cu o frecvenţa de 25 impulsuri/minut c. 17. Nodulii de automatism: a. contractil c. miocardul atrial are doar proprietatea de a se contracta b. diastolei atriale b. generează stimuli de contracţie cu aceeaşi frecvenţă.60/minut d. diastolei ventriculare c. se poate percepe prin comprimarea arterei radiale pe planul dur al radiusului c. in septul interatrial c. din punct de vedere electric.electrică între atrii si ventricule c. sunt suportul anatomic al funcţiei de automatism b. miocardul dotat cu automatism realizează singura conexiune funcţională. miocardul ventricular are o forţă de contracţie mai mare decât cel atrial 19. expulzia sângelui când presiunea din ventriculi o depăşeşte pe cea din artere 16. descarcă impulsuri cu o frecvenţa de 70 . vâscoziatea sângelui a cărei creştere determină şi creşterea presiunii e. *Nodulul sinoatrial descărca impulsuri cu o frecvenţa de: a. la cordul uman sunt in număr de patru 72 e. descarcă impulsuri cu o frecvenţa de 40 impulsuri/minut b.50/minut b. 0.50 secunde pentru sistola ventriculară d.10 secunde pentru sistola atrială e. orificiile marilor vase care pleacă de la cord nu au valve. miocardul contractil este inexcitabil e. este vascularizat de marea artera cardiacă 21. Sistola are o durată de: a. în atriul stâng d. în mod normal conduce activitatea cardiacă 26. se mai numeşte şi joncţiunea atrioventriculară d.e. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt: a. în ventriculul drept 28. în atriul drept . depolarizării miocardului d. face parte din miocardul de lucru. umplerea ventriculară c. ritmul generat de el se numeşte sinusal e. comandă inima numai în cazul întreruperii conducerii atrioventriculare e.20 secunde pentru sistola atrială 20. este dat de expansiunea peretelui arterial in timpul sistolei atriale b. Nodulul sinoatrial: a. 50 . deschiderea valvelor semilunare d. în atriul drept b. miocardul contractil are o viteză de conducere a impulsurilor mult mai mică decât cel dotat cu automatism d. realizează legătura funcţională între atrii si ventricule d. 0. Miocardul are următoarele caracteristici anatomice şi funcţionale: a. înregistrarea grafică a pulsului se numeşte electrocardiogramă e.40 secunde pentru sistola ventriculară b. închiderea valvelor semilunare c. indiferent de nodul. contractil b. ci sfinctere 15. miocardul ventricular este mai subţire decât cel atrial e. musculatura atriilor este complet separată de musculatura ventriculelor b. fazelor in care ventriculii sunt cavităţi complet inchise. este constituit din ţesut care iniţiază şi conduce impulsul si din miocard de lucru. 0. contracţia miocardului ventricular e. Următoarele enunţuri cu privire la miocard sunt adevărate: a. lângă orificiul de vărsare al venei cave inferioare b. 0.

Următoarele enunţuri despre vascularizaţia şi imervaţia cordului sunt adevărate: a. se va instala hipertensiunea arterială 37. se împarte în două ramuri. în ventriculul stâng 30. emite stimuli cu o frecvenţă de 25/minut d. simpaticul toracal c. lângă orificiul de vărsare al venei cave superioare c. iau naştere din arcul aortei 41. proveniţi din nervii frenici b. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de 40 impulsuri/minut 34. simpaticul lombar e. Ramurile arterelor coronare: a. imprima inimii ritmul idio-ventricular dacă se întrerupe conducerea atrioventriculară d. * Nodulul atrioventricular este situat: a. prin obstrucţia lor cu o placă de aterom sau un cheag de sânge se produce infarctul acut de miocard c. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de 25 impulsuri/minut e. pleacă din nodulul sinoatrial b. deoarece devin rigide nu se mai destind şi obligă ventriculul stâng să expulzeze sângele cu presiuni mai mari de 140 mmHg c. se împarte în două ramuri. coboară în ventricule 73 b.80 impulsuri/minut b. inervaţia intrinsecă a inimii este asigurată de nervii cardiaci d. una dreaptă şi alta stângă e. aortei ascendente d. sângele arterial este adus de artera splenică. se divid formând reţeaua Purkinje d. nervii cardiaci. prin artere.e. iau naştere din aorta ascendentă d. sângele arterial este adus de artera splenică. ram al trunchiului celiac . în ventriculul drept 29. nervii cardiaci. aortei descendente c. ram al aortei abdominale b. Fasciculul His are următoarele caracteristici: a. dacă una din ele se obstruează. una anterioară şi alta posterioară e. iau naştere din aorta descendentă d. există o ramură dreaptă şi alta stângă c. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de 70 . se afla pe partea dreapta a septului interventricular 35. ventriculul stang se va micşora d. aortei abdominale 40. dezvoltând mereu presiuni mari. acest centru se manifestă în mod normal pentru că funcţionează permanent si în paralel cu nodulul sinoatrial 32. este situat deasupra orificiului atrioventricular drept c. Datorită procesului de ateromatoză. inervaţia parasimpatică a inimii este asigurată de nervul vag c. una anterioară şi alta posterioară 33. inervaţia simpatică a inimii este asigurată de simpaticul cervical e. sângele venos este preluat de vena splenică c. există o ramură anterioară şi alta posterioară 36. *Arterele coronare a. Fasciculul His: a. Nodulul atrioventricular: a. teritoriul corespunzător din miocard nu suferă e. preiau sângele venos de la inimă 38. Alegeţi enunţurile corecte despre nodulul atrioventricular: a. consecinţele acestei modificări sunt: a. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de 25 impulsuri/minut d. pleacă din nodulul atrioventricular c. sângele va circula cu presiune mai mare e. proveniţi din nervii vagi d. asigură nutriţia organelor din torace b. imprimă ritmul joncţional dacă centrul sinusal este scos din funcţiune 31. Splina are următoarele caracteristici: a. ramurile lui coboară în ventricule şi se continuă cu reţeaua Purkinje c. lângă orificiul de vărsare al venei cave inferioare d. se divide în trei ramuri b. în atriul stâng e. Ramurile fasciculului His: a. imprimă inimii ritmul joncţional dacă centrul sinusal este scos din funcţiune b. se împarte în două ramuri. arterele îşi pierd elasticitatea. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de 40 impulsuri/minut e. Alegeţi răspunsurile corecte despre fasciculul His: a. este vascularizat de două artere coronare b. teritoriul corespunzător din miocard se infarctizează e. * Arterele coronare au originea la nivelul: a. se destind la fel de uşor ca cele elastice cand creşte presiunea în sistolă b. imprimă inimii ritmul idio-ventricular dacă centrul sinusal este scos din funcţiune c. inervaţia extrinsecă a inimii este asigurată de nodulul sinoatrial 39. celulele sale au proprietatea de a emite stimuli proprii şi ritmici b. deasupra orificiului atrioventricular drept b. este situat deasupra orificiului atrioventricular stâng d. arcului aortic b. simpaticul cervical 42. sinusului coronar e. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de 40 /minut c. sunt o componentă a miocardului contractil e. pot fi obturate parţial sau total de plăcile de aterom b. face parte din ţesutul nodal alături de nodul interventricular e. pleacă din nodulul sinoatrial d. dacă una din ele se obstruează. Inervaţia inimii este asigurată de: a. se anastomozează între ele c.

TA creşte c. conţine fibre musculare foarte elastice. *Când este scoasă din organism. 90-160 mmHg c. conţine celule capabile să răspundă la un stimul prin contracţie b. la aceste persoane se întâlneşte frecvent hipertensiunea arterială 50. Forţa de contracţie a miocardului: a. pe care îl eliberează în caz de necesitate 43. artere. *Care este debitul cardiac maximal intr-un efort fizic intens dacă frecvenţa cardiacă poate creşte pana la 200 b/minut. sunt vase prin care sângele este readus la cord 45. calibrul lor scade de la inimă spre periferie c. Pentru a măsura tensiunea arterială avem nevoie de: a. *Din aorta abdominală se desprind următoarele ramuri: . arterele mari sunt elastice şi transformă curgerea sacadată imprimată de cord in curgere continuă 48. Arborele vascular este format din: a. o forţă de contacţie mare generează o presiune mare de expulzie a sângelui e. cea mai frecventă cauză a bolii este ateromatoza c. vase la nivelul cărora se fac schimburile între sânge şi diverse ţesuturi 44. inima continuă sa bată deoarece: a. creşterea presiunii va determina un lucru mecanic cardiac mai mic e. apare la persoane cu predispoziţie genetică sau cu un stil de viaţă nesănătos b. are proprietatea de a răspunde la un stimul printr-un potenţial propagat e. Următoarele enunţuri despre artere sunt adevărate: a. 40 l/minut d. sedentarismul favorizează instalarea bolii e. arterele mici şi mijlocii sunt numite şi artere de tip elastic d. 140-160 mmHg d. microscop optic e. frotiu de sânge periferic d. capilare e. 90-100 mmHg 51. 20 l/minut c. sângele circulă cu presiuni mai mari d. 54. 100-130 mmHg e. 55. efortul fizic este un factor de risc care duce la apriţia bolii d. sunt vase la nivelul cărora se fac schimburile între sânge şi diverse ţesuturi e. este expresia capacităţii fibrei miocardice de a dezvolta tensiune între capetele sale b. vase prin care sângele este readus la cord b. viteza de conducere este diferită de la o structură la alta Z c. 100-160 mmHg b. volumul de sânge care se află în ventriculi la sârşitul diastolei ventriculare c. vene. consumul de lipide in cantitate mare scade riscul de boală 47. de valoarea presiunii arteriale. aorta abdominală 56. arterele mari sunt numite şi artere de tip muscular c.d. 5 l/minut b. vase prin care sângele circulă de la inimă spre diverse ţesuturi şi organe d. artera mezenterică inferioară c. 50 l/minut 52. forţa de contracţie dezvoltată de ventriculi d. este dependentă de grosimea pereţilor inimii c. calibrul lor creşte de la periferie spre inimă b. artera mezenterică superioară d. prin vase rigide. la persoanele în vârstă. Mărimea volumului sistolic depinde de: a. Despre conductibilitatea miocardului putem afirma că: a. este proprietatea care-i permite miocardului să conducă excitaţia venită de la nodulul sinoatrial către toate fibrele d. tensiometru c. capilare. este un depozit de sânge. conţine celule miocardice speciale dotate cu proprietatea de automatism c. Arterele: a. *Tensiunea arterială sistolică este considerată normală cand valorile sale se situează între limitele: a. electrocardiograf b. prin noduli si fasciculul His. o forţă de contacţie mare duce la expulzia unui volum-bătaie mai mic. TA scade datorită scăderii vâscozităţii sângelui prin scăderea numărului de hematii 74 b. este proprietatea unor celule miocardice de a se autostimula. are o greutate de 400-500 g e. 53. trunchiul celiac e. capilare. este proprietatea care-i permite miocardului să răspundă la un stimul prin contracţie b. datorită pierderii elasticităţii arterelor. *Artera hepatică are originea în: a. volumul de sânge care se află în ventriculi la sârşitul diastolei atriale b. arteriolele au o cantitate mare de fibre musculare netede in structura lor e. stetoscop 49. iar volumul-bătaie creşte pana la 150 ml: a. 46. aorta descendentă b. sunt vase prin care sângele circulă de la inimă spre diverse ţesuturi şi organe b. este mai mare la ventriculul drept faţă de cel stâng d. Următoarele enunţuri despre tensiunea arterială (TA) la persoanele vârstnice sunt corecte: a. 30 l/minut e. Următorele date despre cardiopatia ischemică sunt corecte: a. are proprietatea de a se destinde în sistolă şi de a reveni la dimensiunile iniţiale în diastolă d. vasele cu calibrul cel mai mare c. viteza de conducere este mai mare decât prin miocardul contractil atrial şi ventricular e. arterele mari sunt elastice d. de valoarea presiunii venoase e. artere. vene.

sunt în număr de două. aparţine circulaţiei sistemice c. artera subclaviculară dreaptă. sunt în număr de două. Circulaţia sistemică: a. artera carotidă comună dreaptă e. pleacă din ventriculul drept b. circulaţia sistemică e. începe în ventricul stâng c. Aorta ascendentă are urmăroarele caracteristici anatomice: a. artera subclaviculară dreaptă. se împarte în două artere pulmonare e. artera carotidă comună stângă c. artera subclaviculară dreaptă d. urcă la nivelul gâtului până la nivelul cartilajului tiroid unde se ramifica d. artera carotidă comună stângă. artera carotidă comună stângă 68. artera carotidă comună dreaptă. face parte din circulaţia sistemică d. transportă sânge încărcat cu oxigen către plămâni c. artera subclaviculară stângă. Arcul aortic: a. la bifurcaţia lor există o mică dilataţie. transportă sânge încărcat cu dioxid de carbon e. artera care irigă uterul e. circulaţia mică – sistemică 58. prin aortă transportă sânge încărcat cu oxigen spre diverse ţesuturi şi organe d. artera subclaviculară dreaptă. trunchiul brahiocefalic. artera carotidă comună stângă 67. se continuă cu aorta descendentă c. trunchiul brahiocefalic. reprezintă originea arterelor iliace d. circulaţia mare sau circulaţia sistemică b. se curbează şi formează arcul aortic b. colectează sângele de la toate organele şi ţesuturile d. artera carotidă comună stângă care urcă la nivelul gâtului b. se continuă cu aorta toracală 75 d. Mica circulaţie: a. trunchiul brahiocefalic. stângă şi dreaptă c. artera subclaviculară stângă. artera carotidă comună dreaptă. trunchiul celiac c. se găseşte la bifurcaţia arterelor carotidiene comune d. artera carotidă comună dreaptă d. care în axilă se transformă în artera axilară stângă e. artera jejuno-ileală 57. artera carotidă comună dreaptă. Următoarele enunţuri despre arterele carotide comune sunt corecte: a. se mai numeşte şi circulaţie pulmonară 59. face parte din mica circulaţie 60. artera femurală b. artera subclaviculară dreaptă c. artera subclaviculară stângă. provine din aorta ascendentă b. artera subclaviculară stângă. prin trunchiul arterei pulmonare b. externă şi internă b. *Din arcul aortic se desprind dinspre dreapta spre stânga: a. artera subclaviculară stângă b. trunchiul brahiocefalic b. Sinusul carotidian: a. transportă către plămân sânge încărcat cu dioxid de carbon c. Sistemul aortic: a. începe în ventriculul stâng e. începe în ventriculul drept. artera coronară stângă 69. artera subclaviculară stângă c. se găseşte la bifurcaţia arterelor carotide externe b. terminal se bifurcă în cele două artere iliace 63. trunchiul brahiocefalic e. Din arcul aortic se desprind: a. *Din arcul aortic se desprind dinspre stânga spre dreapta: a. trunchiul brahiocefalic c. din ea se desprind cele două artere coronare d. de la acest nivel se desprind arterele coronare 65. artera coronară comună dreaptă b. este bogat în receptori . Din arcul aortic îşi au originea: a. mica circulaţie sau circulaţia pulmonară c. artera carotidă comună stângă 70. trunchiul brahiocefalic. începe în ventriculul drept c. artera subclaviculară stângă. se continuă cu aorta descendentă e. În alcătuirea arborelui vascular se disting următoarele teritorii de circulaţie: a. artera subclaviculară dreaptă 66. arterele care irigă organele din micul bazin d. transportă către cord sânge încărcat cu dioxid de carbon e. Trunchiul arterei pulmonare: a. Ramurile trunchiului brahiocefalic sunt: a. circulaţia pulmonară d. reprezintă originea arterelor carotide e. trunchiul brahiocefalic în dreapta e. artera carotidă comună stângă . se termină in atriul stâng prin cele patru vene pulmonare d. artera carotidă comună stângă. numită sinusul carotidian 71. Aorta ascendentă: a. reprezintă originea arterelor bronşice 64. cuprinde aorta şi ramurile sale b. coboară la nivelul toracelui până la nivelul cartilajului tiroid e. trunchiul brahiocefalic. artera carotidă comună stângă . începe în ventriculul stâng b. se continuă cu arcul aortic b. artera subclaviculară dreaptă d. prin ramurile sale irigă toate ţesuturile şi organele 62. trunchiul brahiocefalic. artera subclaviculară stângă b. artera carotidă comună dreaptă.a. prin venele cave transportă sânge încărcat cu dioxid de carbon către cord 61. care în axilă se transformă în artera axilară dreaptă c. se termină în atriul drept e. artera subclaviculară stângă d. trunchiul brahiocefalic d. se prezintă sub forma unei dilataţii c. se continuă cu aorta toracală c. coboară 5 – 6 cm. trunchiul brahiocefalic e.

irigă regiunea temporală b. intercostale posterioare d. irigă viscerele feţei e. gâtul d. se uneşte cu cea de pe partea opusă b. *Artera axilară are originea în: a. pericardice . are originea în artera subclaviculară d. artera ulnară c. ambele au originea in trunchiul brahiocefalic d. cardiace b. la nivelul axilei se continuă cu arterele axilare c. arterele digitale palmare se desprind din arcadele palmare 89. artera carotidă internă e. Artera carotidă externă irigă: a. artera carotidă comună c. la nivelul mâinii se formează arcadele plantare b. viscerele feţei e. Arterele subclaviculare au urmăroarele caracteristici anatomice: a. Următoarele enunţuri despre vascularizaţia mâinii sunt corecte: a. artera toracică internă e. pereţii axilei d. aorta lombară e. aorta toracică c. artera brahială d. artera subclaviculară 84. viscerele feţei e. se găseşte la bifurcaţia arterelor carotide interne 72. ochii b.e. arterele subclaviculare 86. participă la vascularizaţia viscerelor feţei c. ochii c. este originea arterelor vertebrale d. artera carotidă externă d. artera radială 88. vascularizează braţul d. regiunea occipitală 76. ramurile arterei axilare d. regiunea temporală b. Artera toracică internă: a. intercostale anterioare b. pătrund în craniu c. are originea în artera carotidă comună b. ambele au originea in arcul aortic e. dau naştere arterelor intercostale anterioare e. Artera vertebrală: a. arterelele intercostale anterioare b. aorta cervicală b. *Artera carotidă internă irigă: a. are originea în artera subclaviculară e. peretele anteromedian al toracelui 85. artera brahială e. regiunea occipitală 75. toracice interne 80. reprezintă originea arterei radiale e. se bifurcă in arterele carotide externă şi internă c. arterele digitale palmare se desprind din arcadele plantare e. Artera vertebrală are următoarele caracteristici anatomice: a. Artera brahială: a. participă la vascularizaţia encefalului 82. ramurile arterei brahiale b. aorta abdominală d. aorta sacrată 90. Arterele subclaviculare reprezintă originea arterelor: a. are originea in artera subclaviculară 83. are originea în artera carotidă comună e. creierul b. reprezintă originea arterei ulnare 87. Artera axilară vascularizează: a. participă la vascularizaţia encefalului d. unde se bifurcă 73. Aorta descendentă are următoarele porţiuni: a. regiunea parietală c. peretele posterolateral al toracelui e. îşi schimbă denumirea după ce pătrund în craniu b. dau naştere arterelor vertebrale 78. irigă creierul 77. în axile se transformă în artere axilare c. Ramurile arterei carotide externă irigă: a. dreaptă şi stângă b. dau naştere arterelor vertebrale care intră in craniu şi irigă encefalul d. ajung la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid. Arterele subclaviculare: a. la nivelul mâinii se formează arcadele palmare c. axilare c. artera vertebrală c. Ramurile viscerale ale aortei toracice sunt următoarele: a. au ramuri care participă la vascularizaţia encefalului d. reprezintă originea arterelor intercostale posterioare e. ochii c. gâtul d. are originea în artera axilară c. viscerele feţei e. au originea în trunchiul brahiocefalic şi respectiv în arcul aortic b. vertebrale e. Arterele carotide comune: a. sunt în număr de două. arterele digitale plantare se desprind din arcadele palmare d. pătrunde în craniu prin gaura occipitală b. peretele anterolateral al toracelui c. se distribuie ochior d. are originea în artera axilară c. Ramurile arterei carotide interne: a. regiunea parietală 74. are originea în artera subclaviculară b. dau naştere arterelor intercostale posterioare 79. regiunea temporală b. gâtul d. *Artera axilară se continuă cu: a. pătrude în craniu prin gaura occipitală e. este originea arterelor intercostale posterioare c. trunchiul brahiocefalic b. din ea se desprind arterele intercostale anterioare 76 81. Antebraţul este vascularizat de: a.

sigmoidul e. splină e. se continuă cu artera poplitee d. Arterele plantare: . internă şi externă 102. Artera tibială anterioară: a. irigă coapsa 105. duodenul b. se bifurcă în două artere tibiale. Artera iliacă externă: a. Trunchiul celiac se împarte în următoarele ramuri: a. are originea în aorta abdominală b. jejuno-ileonul d. Trunchiul celiac vascularizează: a. are originea în artera iliacă externă b. Aorta abdominală reprezintă originea: a. dă naştere trunchiului celiac d. esofagiene d. Arterele iliace comune au următoarele caracteristici anatomice: a. colonul b. artera splenică e. rinichi 99. dau naştere arterelor iliace interne şi externe d. Trunchiul celiac dă ramuri arteriale pentru: a. întregul colon descendent 101. se continuă cu artera tibială c. arterei hepatice e. Arterele iliace comune: a. are originea în artera poplitee c. se termină prin artera dorsală a piciorului 108. ficatul 96. artera gastrică dreaptă b. iese din bazin şi ajunge pe faţa anterioară a coapsei e. Artera femurală: a. Artera tibială posterioară: a. din ea se desprind artera hepatică şi splenică e. trunchiul celiac vascularizează: a. irigă faţa anterioară a gambei d. abdominală b. este ramură a arterei iliace comune 104. Artera mezenterică superioară irigă: a. toracică 92. se bifurcă în două artere tibiale. arterele testiculare 93. vascularizeaza colonul descendent 100. se află în fosa poplitee 106. are originea în artera femurală b. artera hepatică 98. bronşice e. pe faţa anterioară a coapsei devine arteră femurală b. se continuă cu artera poplitee c. continuă inferior aorta descendentă. Artera tibială anterioară are următoarele caracteristici anatomice: a. Artera mezenterică inferioară: a. se bifurcă la nivelul articulaţiei coxo-femurale b. se termină cu arterele digitale e. ajunse la articulaţia coxo-femurală se impart fiecare în 2 ramuri c. are originea în artera femurală b. irigă întreaga gamba c. doar o parte din colonul transvers c. esofag b. colonul ascendent 77 b. se continuă cu artera dorsală a piciorului 107. colonul ascendent c. are originea în artera iliacă comună e. pancreasul d. interna si externa e. splina c. reprezintă ramurile terminale ale aortei d. stomac c. se bifurcă la nivelul articulaţiei sacro-iliace c. partea superioară a rectului d. arterelor ovariene 94. sunt în număr de două. se termină prin artera dorsală a piciorului d. sigmoidul d. se bifurcă în două artere plantare. sunt în număr de două. vascularizeaza sigmoidul e. Aorta abdominală: a. partea dreaptă a colonului transvers b. stângă şi dreaptă e. artera mezenterică superioară d. artera renală d. artera gastrică stângă c. irigă laba piciorului c.c. se bifurcă în două artere tibiale. anterioară şi posterioară c. stomacul e. reprezintă originea arterelor iliace stângi şi dreapte e. cecul e. ficat d. vascularizează porţiunea dreaptă a colonului transvers c. duodenul c. doar o parte din colonul descendent e. intră în bazin d. irigă faţa posterioară a gambei d. Artera poplitee: a. arterelor testiculare b. dreaptă şi stângă b. artera renală dreaptă c. sunt ramuri terminale ale aortei 103. artera gastrică stânga b. vascularizează partea inferioară a rectului d. prin ramurile viscerale irigă organele din abdomen c. internă şi externă d. are numai ramuri parietale b. se continuă cu arterele digitale 109. arterei gastrice stângi d. Artera mezenterică inferioară vascularizează: a. au originea în aorta descendentă. tiroidiene 91. ficatul 95 Prin cele trei ramuri ale sale. sigmoidul 97. artera splenică e. arterelor renale c. se împarte în două artere plantare b. irigă faţa anterioară a gambei e. Aorta abdominală are următoarele ramuri: a. are originea în artera femurală e.

*Vena portă se formează prin unirea următoarelor vene: a. prin venele lombare e. colectează sângele de la pereţii bazinului c. ramuri din: a. subclaviculară e. aorta descendentă abdominală 116. are ramuri parietale pentru pereţii bazinului c. testiculele c. hepatică d. sunt reprezentate de venele pulmonare. Artera iliacă internă vascularizează: a. superioară şi inferioară b. artera iliacă internă 117. ultima porţiune a rectului 78 e. splenică e. pereţii bazinului e. au originea în artera tibială anterioară c. artera mezenterică superioară e. artera mezenterică superioară 118. dreaptă şi stângă c. ficat prin venele hepatice 126. ovarele b. primeşte sângele de la membrele superioare . 124. prin venele iliace externe c. colectează sângele venos de la extremitatea superioară a corpului. artera mezenterică superioară b. *Artera iliacă externă vascularizează: a. membrele inferioare d. hepatică 123. ia naştere prin unirea venelor brahiocefalice. primeşte sângele de la bronhii e. are originea în artera iliacă comună c. vascularizează vaginul d. de la nivelul lor pleacă arterele digitale plantare 110. vena mezenterică superioară. peretele posterior abdominal. membrele inferioare c. mezenterică inferioară. Vena cavă inferioară colectează sângele de la: a. prin ele circulă sângele încărcat cu oxigen către diverse organe şi ţesuturi e. aorta descendentă abdominală e. testiculele d. vascularizează prostata e. pereţii bazinului b. *Ovarele sunt irigate de arterele ovariene. organele din bazin b. venei axilare cu vena subclaviculară d. are ramuri parietale pentru uter 114. au originea în arterele tibiale anterioare b. *Ramurile parietale ale arterei iliace interne vascularizează: a. preia sângele venos de la nivelul membrelor inferioare d. internă şi externă e. venei jugulare interne cu vena subclaviculară b. artera iliacă externă e. penisul 112. venei jugulare externe cu vena cavă 121. sunt reprezentate de venele cave. mezenterică inferioară. iliacă comună c. sunt în număr de două. ramuri din: a. vena mezenterică superioară. venei jugulare externe cu vena subclaviculară c. *Testiculele sunt irigate de arterele testiculare. torace c. gonadele d. se formează prin unirea venei iliacă comună stângă cu cea dreaptă b. vascularizează ovarele 113. peretele posterior abdominal 125. se varsă în atriul stâng d. au originea în artera tibială posterioară c. artera iliacă externă c. jugulară internă b. *Vena axilară se continuă cu vena: a. aorta descendentă abdominală c. vena mezenterică superioară. membrele superioare b. una internă şi alta externă d. extremitatea cefalică d. au originea în artera dorsală a piciorului d. artera iliacă internă d. are ramuri viscerale pentru pereţii bazinului b. artera iliacă internă b. splenică. prostata d. membrele superioare b. uterul 115. anterioară şi posterioară c. Vena cavă superioară: a. cubitală c. uterul e. venei jugulare interne cu vena axilară e. brahială d. vezica urinară 119. membrele inferioare. anterioară şi posterioară e. se vărsa în atriul drept e. se împart în artere plantare. * Arterele digitale dorsale: a. extremitatea cefalică e. Vena cavă superioară preia sângele de la: a. are ramuri viscerale pentru ovare d. vena mezenterică superioară. mezenterică inferioară. are originea în aorta abdominală b. *Venele brahiocefalice iau naştere prin unirea: a. Vena cavă inferioară: a. artera iliacă comună b. artera iliacă comună d. sunt în număr de două. *Uterul şi vaginul sunt irigate de ramuri din: a. hepatică. iliacă comună b. Artera iliacă internă: a. dreaptă şi stângă b. artera iliacă comună d. au originea în artera poplitee 111. au originea în artera tibială posterioară b. artera iliacă externă c. splenică. Cele două vene mari ale circulaţiei sistemice: a. se deschid în atriul drept 120.a. ovarele c. are ramuri viscerale pentru testicule e. *Artera iliacă internă are următoarele ramuri: a. trunchiul brahiocefalic 122. aduc sângele încărcat cu dioxid de carbon la cord d. ia naştere prin unirea venelor brahiocefalice.

*Următoarele enunţuri despre venele membrelor superioare şi inferioare sunt corecte: a. trimite sânge în circulaţie în caz de hemoragie c. venele superficiale însoţesc arterele cu aceeaşi denumire 131. facilitaează absorbţia proteinelor e. pericard 129. torace d. 1000 ml/zi b. se deschide în unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din stânga cu vena subclaviculară stângă c. Următoarele enunţuri despre vena cavă inferioară sunt corecte: a. are o lungime de 10-20 cm d. colectează sângele de la venele din bazin b. produc limfocite şi monocite b. capilarele limfatice se găsesc numai în anumite organe şi ţesuturi c. la nivelul venelor sistemului venos profund se fac injecţiile intravenoase b. favorizează întoarcerea sângelui venos către cord e. creier b. *Următoarele enunţuri despre vena limfatică dreaptă sunt adevărate: a. limfa ajunge în final în circulaţia arterială d. distruge eritrocitele îmbătrânite d. nu este adaptat la funcţia de drenare a ţesuturilor e. Splina are următoarele roluri: a. prin ganglionii cervicali trece limfa colectată de la extremitatea cefalică c. * Debitul limfatic mediu este de: a. canalul toracic şi vena limfatică dreptă sunt vase mari care colectează limfa din organism d. la nivelul lor se produc limfocite şi monocite e. esofag 130. *Următoarele enunţuri despre ganglionii limfatici sunt FALSE: a. Sistemul azygos colectează sângele venos de la: a. Despre ganglionii limfatici se poate spune că: a. 500 ml/zi e. sunt obligatoriu starăbatuţi de limfă c. în anumite condiţii putând să-i ocolească c. 2500 ml/zi 139. pe traseul lor se află ganglioni spinali c. au rol în imunitate 137. sistemul venos profund se varsă în sistemul venos superficial c. în somn b. urcă la dreapta coloanei vertebrale. cap c. opresc pătrunderea unor substanţe străine 79 134. în caz de intrare in activitate a nodulului atrioventricular 141. Următoarele enunţuri despre canalul toracic sunt corecte: a. se găsesc pe traseul venelor b. *Sistemul limfatic prezintă următoarele caracteristici: a. pereţii vaselor limfatice sunt mai subţiri decât ai vaselor sanguine 132. cap b. se deschide la confluenţa dintre vena jugulară internă stângă şi vena subclaviculară stângă e. limfa nu trece obligatoriu prin ganglionii limfatici. sângele este colectat în două sisteme venoase. capilarele limfatice se găsesc numai în anumite organe şi ţesuturi c. nu participă la apărarea organismului 138. colectează limfa din jumătatea inferioară a corpului 136. în emoţii d. este slab adaptat la funcţia de drenare a ţesuturilor b. colecteaza sangele de la venele gonadelor 128. străbate diafragmul şi se termină în atriul stâng c. colectează limfa din jumătatea superioară a corpului d. *Frecvenţa cardiacă creşte în următoarele situaţii: a. colectează limfa din pătrimea superioară stângă a copului e. 2000 ml/zi d. Vasele limfatice: a au o structură asemănătoare arterelor b. cele mai mici vase – capilarele limfatice – formează reţele terminale în diferite ţesuturi . intervine în metabolismul fierului 140. prin ganglionii axilari trece limfa colectată din regiunea inghinală d. au rol în apărarea organismului d. împiedică răspândirea infecţiilor b. pereţii limfatici sunt mai groşi decât ai vaselor sanguine 133. începe cu o dilataţie numita cisterna chili b. are o lungime de 1-2 mm c. unul profund şi altul superficial d. au rol de barieră în răspândirea infecţiilor e. *Următoarele enunţuri despre sistemul limfatic sunt corecte: a. are o lungime de 35 – 40 cm 135. se găsesc pe traseul vaselor limfatice d. în caz de stimulare parasimpatică c. colectează limfa din pătrimea superioară dreaptă a corpului b. venele sistemului venos profund sunt subcutanate e. Ganglionii limfatici: a. membrele superioare e. capilarele limfatice formează reţele de tip terminal d. 1500 ml/zi c. bronhii c.127. capilarele limfatice se deschid la nivelul venelor e. membre superioare d. depozitează 200-300 ml de sânge b. Sistemul azygos primeşte sângele venos de la: a. în repaus e. pereţii vaselor limfatice au o structura asemănătoare arterelor b. se deschide în atriul stâng e. urcă la stânga coloanei vertebrale. diafragm e. străbate diafragmul şi se termină în atriul drept d.

sistolei atriale e. datorita culorii albastre b. sunt manifestări electrice ale cicului cardiac b. viteza foarte mare de circulaţie a sângelui în vene b. este deschisă în faza de ejecţie a sângelui e. bicuspidă sau mitrală c. *Ce tulburare apare prin lezarea nodulului atrioventricular? a. Identificaţi enunţurile corecte referitore la valva bicuspidă: a. sistolei ventriculare d. presiune mică. zgomotul I marchează începutul sistolei ventriculare c. în vasele rigide şi îngustate de plăci de ateromatoză. scăderea elasticităţii pereţilor arteriali creşte presiunea arterială d. vena portă e. nodulul sinoatrial d. 40-60 mmHg 146. nu insotesc arterele cu acelasi nume 143. *Care dintre următoarele valve se închid când se contractă ventriculul stâng? a. venele cave c. venoase 154. 150. *Sângele oxigenat pleacă de la inimă prin artera aortă. diastolei ventriculare b. artera pulmonară b. tricuspidă e. Care dintre următoarele enunţuri sunt corecte? a. este mai lung şi mai grav decît zgomotul I e. umplerii ventriculare 155. tahicardie d. sinusul coronarian e. semilunare ale aortei b. Zgomotul II. 60-80 mmHg d. *Tensiunea arterială diastolică este considerată normală cand valorile sale se situează între limitele: a. debitul coronarian scade ca urmare a obstrucţiei coronariene produsă de placile de aterom 144. infarct e. Care enunţuri referitoare la presiunea arterială sunt corecte? a. semilunare ale arterei pulmonare d. miocardul de lucru b. Circulaţia venoasă se deosebeşte de circulaţia arterială prin: a. Venele superficiale ale membrelor: a. este închisă în sistola ventriculară 80 b. se datorează creşterii debitului cardiac ca urmare a obstrucţiei coronarelor d. hemoragie b. se mai numeşte şi aritmie cardiacă b. de 10 mmHg la nivelul venulelor şi 0 la vărsarea venelor cave în atriul drept d. *Zgomotul I se produce la începutul: a. zgomotul II marchează începutul diastolei ventriculare şi este produs de închiderea valvelor atrioventriculare d. un vas elastic menţine o presiune normală b. Zgomotele cardiace: a. cardiopatie ischemică c. volum venos mai mare de 3 ori decât cel arterial 147. sensul de circulaţie a sângelui c. zgomotul I este produs de închiderea valvelor atrioventriculare şi vibraţia miocardului la începutul sistolei ventriculare e. electrocardiografică d. intreruperea transmiterii stimulului de la atrii la ventriculi şi ritm idio-ventricular 148. se deschide dinspre ventricul spre atriul stâng. tensiometrică b ascultatorie c. 70-100 mmHg b. microscopică e. dar poate fi şi adus prin: a. nu sunt accesibile pentru injectiile intavenoase c.e. valvele atrioventriculare 149. este o manifestare acustică a activităţii cordului b. scăderea vâscozităţii sângelui creşte presiunea arterială e. variază invers proporţional cu debitul cardiac c. 142. se datorează scăderii volumului de sânge care circulă prin coronare e. se pot vizualiza cu ochiul liber la nivelul pielii. venele pulmonare d. prin închiderea ei participă la producerea zgomotului I. diastolic: a. depărtarea venelor de cord e. sistolic c. se varsa in venele cave e. capilarele limfatice se dispun între sistemul arterial şi venos. se varsa in venele profunde ale membrelor d. presiunea sistolică sau maximă normală este 130-140 mmHg c. 100-140-mmHg e. se produce la începutul sistolei ventriculare c. prin inchiderea sa în sistolă se opune refluxului sanguin din ventriculul stâng în atriul stâng. debitul cardiac scăzut creşte presiunea arterială. venele hepatice 151. impunînd deplasarea sângelui într-un singur sens d. Cardiopatia ischemică: a. palpatorie 145. se produce la începutul diastolei ventriculare 153. *Măsurarea tensiunii arteriale se face în mod curent prin metoda: a. 156. este generat de închiderea valvelor semilunare aortice şi pulmonare d. înregistrarea lor grafică se numeşte fonocardiogramă 152. presiunea arterială este mare . 80-90 mmHg c. este cea mai frecventa cauză a mortalităţii în ţările dezvoltate c. hemoragiile scad presiunea arterială b. trabeculele cărnoase din interiorul pereţilor ventriculari c. *Care din următoarele structuri cardiace posedă capacitatea de a genera impulsuri de contracţie? a. diastolei generale c.

activitatea cardiacă ritmică este condusă de: a. gravitaţie. presiunea sângelui este de 10 mm Hg c. dimpotrivă permite o mai bună perfuzie a unor organe d. aspiră sângele din venele cave în timpul sistolei ventriculare e. scade la vârstnici 159. este rapid în timpul efortului fizic e. se determină indirect prin măsurarea tensiunii arteriale cu un tensiometru d. la originile sistemului venos. gravitaţia. nervul vag e. pompa musculară c. Următoarele caracteristici funcţionale sunt valabile pentru cord: a. accentuat în timpul inspiraţiei d. presa abdominală 164. creează şi menţine o diferenţa de presiune între aortă şi atriul drept 166. funcţionează simultan ca o pompă aspirorespingatore b. marea distensibilitate a venelor care permite acumularea unui volum mare de sânge b. în timpul contracţiilor musculare venele profunde aspiră sângele din venele superficiale 167. creează şi menţine o diferenţa de presiune între aortă şi atriul stâng d. activitatea de pompă cardiacă b. înseamnă creşterea presiunii arteriale sistolice peste 130-140 mmHg c. Viteza de circulaţie a sângelui în sistemul venos: a. care are efecte negative asupra întoarcerii venoase în venele situate deasupra atriului drept e. *In condiţii fiziologice. Întoarcerea venoasă a sângelui la cord este favorizată de: a. masajul pulsatil e. Urmărorii factori favorizează întoarcerea venoasă: a. este normală când valoarea sistolică este de 160 mmHg b. volumul venos este de circa 3 ori mai mare decât cel arterial d. în perioada de relaxare dintre două contracţii musculare. afectează vasele şi constituie un factor de risc pentru bolile inimii b. creşte când scade elasticitatea vaselor e. datorită volumului mai mare. prezenţa valvulelor venoase în venele situate deasupra cordului d. scăderea volumului sanguin este urmată de creşterea presiunii arteriale 157. în periferie este de 0.d. adică pompa musculară favorizează întoarcerea venoasă. nodulul atrioventricular b nodulul sinoatrial c. reţeaua Purkinje d. în timpul contracţiei musculare. Contracţiile muşchilor striaţi. iniţial pompează sângele în aortă în timpul sistolei ventriculare şi ulterior aspiră sângele din venele cave în timpul diastolei ventriculare c. duce la boli grave ale inimii. Pulsul arterial: a. este mare când are valoarea sistolică de 160 mmHg c. Circulaţia venoasă are următoarele caracteristici: a. care favorizează întoarcerea sângelui prin venele din extremitatea cefalică 163. creşte de la periferie spre inima b. aspiraţia toracică care se manifestă mai ales în timpul expiraţiei c. gravitaţie. în cele două vene cave este de 0. se percepe prin comprimarea arterei radiale pe planul osos c. împiedica întoarcerea sângelui venos la cord 81 . palparea lui dă informaţii despre frecvenţa cardiacă şi ritmul cardiac d. venele sunt comprimate d. gradientul presional dintre începutul sistemului venos. sângele din venele superficiale este aspirat în venele profunde e. fasciculul His 160. deoarece: a.5 mm/s d. volumul venos este de 4 ori mai mare decât cel arterial. la vârstnici. aspiraţia toracică b. în perioada de relaxare dintre două contracţii musculare sângele este pompat din venele profunde în venele superficiale c. în cele două vene cave este de 100 mm/s 165. nu are nici o consecinţă negativă asupra sănătăţii. este mai mare e. la originile sistemului venos presiunea sângelui este de 100 mm Hg 162. Hipertensiunea arterială sistemică: a. * Principalul factor care determină întoarcerea venoasă a sângelui la cord este: a. nu este influenţat de volumul sistolic 161. Presa abdominală: a. în timpul contracţiilor musculare venele profunde sunt golite de sânge b. datorită scăderii elasticităţii arterelor. în teritoriul venos se afla circa 75 % din volumul sanguin e. unde avem o presiune de 10 mmHg şi atriul drept unde presiunea este 0 e. o denumim astfel când presiunea diastolică este mai mare de 70 mmHg e.5 mm/s e. este o manifestare acustică a activităţii cardiace b. Presiunea arterială: a. rinichiului şi ochilor 158. efectul de presă abdominală. pompa cardiacă d. care favorizează întoarcerea venoasă în venele situate deasupra atriului drept 168. în venulele postcapilare. mersul pe jos pentru că în acest timp se produc contracţii ale muşchilor membrelor inferioare c. aşadar în teritoriul venos se afla circa 90 % din volumul sanguin b. în periferie este de 100 mm/s c.

reprezintă presiunea negativă din cavitatea abdominală. care împinge sângele spre cord d. contribuie la menţinerea unor valori crescute ale presiuni în venele mari din cutia toracică b. proprietatea arterelor mici şi mijlocii de a-şi modifica diametrul prin contracţia sau relaxarea muşchilor netezi din perete. activitatea de pompă a inimii e. funcţie de variaţiile presiunii sângelui d. Aspiraţia toracică: a. * Masajul pulsatil: a. este cu atât mai mare cu cât sângele este mai vâscos c. contractilitatea. are efect mai accentuat asupra întoarcerii venoase în timpul inspiraţiei e. Rezistenţa periferică: a. *Presiunea arterială maximă depăşeşte presiunea atmosferică cu: a. rezistenţa periferică a sistemului vascular c. *Factorii favorizanţi ai întoarcerii venoase sunt: a. este cu atât mai mare cu cât vasul este mai îngust şi mai lung b. debitul cardiac b. 80 mm Hg în timpul sistolei d. se manifestă mai ales în timpul inspiraţiei e. efectuat de contracţiile musculare asupra venelor profunde are efect defavorabil asupra întoarcerii venoase e. este direct proporţională cu diametrul vasului c. favorizează întoarcerea sângelui venos la cord 171. 80 mm Hg în timpul diastolei b. contribuie la menţinerea unor valori scăzute ale presiuni în venele mari din cutia toracică c. contractilitatea arterelor d. Următoarele enunţuri despre întoarcerea venosă sunt adevărate: a. 120 mm Hg în timpul sistolei e. gravitaţia la nivelul venelor membrelor inferioare c. favorizează apariţia unei diferenţe de presiune între aorta şi ventriculul stâng. care împinge sângele spre cord c. 80 mm Hg în timpul sistolei d. se manifestă simultan ca o pompă aspirorespingătoare d. conform legii inimii. Caracteristici ale rezistenţei periferice: a. 100 mm Hg în timpul diastolei c. 172. 100 mm Hg în timpul sistolei e. favorizează întoarcerea sângelui în venele situate deasupra atriului drept b. 100 mm Hg atât în timpul sistolei cât şi al diastolei 178. 100 mm Hg în timpul diastolei c. este direct proporţională cu lungimea vasului b. elasticitatea. realizat datorită pulsaţiilor arterelor şi comprimarea venelor omonime are efect favorabil asupra întoarcerii venoase 170. nu influenţează întoarcerea venoasa b. care are rol în întoarcerea venoasă 173. Gravitaţia: a. sângele poate stagna în venele situate în extremitatea cefalică. este direct proporţională cu vâscozitatea sângelui 180. este invers proporţională cu diametrul vasului d. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt: a. se manifestă mai ales în timpul expiraţiei d. datorită manifestării acestei forţe. cordul sănătos pompează exact atât sânge cât primeşte prin aflux venos d. este invers proporţională cu vâscozitatea sângelui e. cordul sănătos pompează mai mult sânge decât primeşte prin aflux venos 82 174. este favorizată de contracţia musculară şi pulsaţiile arterelor e. distensibilitatea mare a venelor. efectuat de contracţiile musculare asupra venelor profunde are efect favorabil asupra întoarcerii venoase d. conform legii inimii. 175. rezistenţa periferică este scăzută în ateroscleroză . întoarcerea venoasă nu influenţează debitul cardiac c. care reprezintă proprietatea arterelor mari de a se destinde în sistolă şi de a reveni la calibrul normal în diastolă b. Arterele prezintă următoarele proprietăţi funcţionale: a. proprietatea arterelor de a se destinde şi a reveni la calibrul normal. se opune întoarcerii sângelui din venele membrelor inferioare d. împiedică apariţia unei diferenţe de presiune între aorta şi atriul drept e. se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac c. reprezintă presiunea pozitivă din cavitatea abdominală. care permite acumularea unor volume mari de sânge e. 80 mm Hg în timpul diastolei b. întoarcerea venoasă are o mare importanţa în reglarea debitului cardiac b. *Presiunea arterială minimă depăşeşte presiunea atmosferică cu: a. este un factor favorizant al întoarcerii venoase 169. masajul pulsatil efectuat de vene asupra arterelor d. elasticitatea arterelor e. distensibilitatea. volemia 179. contractilitatea. împiedică curgerea sângelui în venele situate deasupra atriului drept c. este principalul factor care favorizează întoarcerea venoasă b.b. 176. 80 mm Hg atât în timpul sistolei cât şi al diastolei 177. Activitatea de “pompă” a inimii: a. proprietatea arterelor de a-şi modifica diametrul lumenului prin contracţia sau relaxarea muşchilor netezi din peretele lor c. efectuat de artere asupra venelor omonime are efect defavorabil asupra întoarcerii venoase c. efectul negativ asupra întoarcerii sângelui din venele membrelor inferioare este compensat de prezenţa valvulelor venose la acest nivel e. presiunea arterială crescută b. elasticitatea.

Hipertensiunea arterială sistemică: a. presiunea arterială d. 187.5 mm/sec e. o rezistenţă crescută determinată de îngustarea vasului va duce la creşterea presiunii arteriale 181. variază neconcordant cu variaţia volumului lichidului extracelular. protejează vasele sanguine 183. P=DxR e. determină creşterea lucrului mecanic cardiac e. activitatea unor mediatori e. Contractilitatea arterelor: a. direct proporţional cu rezistenţa periferică b. presiunea arterială. invers proporţional cu rezistenţa periferică c. Volumul sistolic: a. 60 ml 186. amortizează unda de şoc sistolic d. 182. lezunile de tip ateroscleroză scad elasticitatea e. este responsabilă de curgerea sacadată a sângelui prin artere e. rezistenţa periferică 184. este responsabilă de curgerea continuă a sângelui prin artere 191. Elasticitatea arterelor: a. reprezintă proprietatea arterelor de a-şi modifica diametrul prin contracţia sau relaxarea muşchilor netezi din peretele lor b. D=P/R b. Suprafaţa de secţiune la nivelul arborelui circulator: . presiunea sângelui (P) şi rezistenţa periferică (R) există următoarele relaţii matematice: a. 189. reprezintă volumul sistolic cu frecvenţa cardiacă c. are efect protector asupra rinichiului. presiunea arterială c. P=D/R c. Tonusul musculaturii netede din peretele arterial depinde de: a. 5 mm/sec 194. *În capilare. activitatea nervilor simpatici 185. Debitul sanguin circulant este: a. pulsul c. se mai numeşte şi debit cardiac 188. permite transformarea curgerii sacadate în curgere continuă a sângelui. respectiv vasodilataţia e. variază concordant cu variaţia volumului lichidelor extracelulare d. presupune creşterea presiunii arteriale sistolice peste 130-140 mm Hg c. P= R/D 193. efectul contracţiei sau relaxării musculaturii netede este vasoconstricţia. este volumul de sânge expulzat de un ventricul la fiecare sistolă b. concentraţia locală a unor metaboliţi d. activitatea sistemului nervos somatic b. 90 ml b. frecvenţa cardiacă b. viteza de circulaţie a sângelui este de: a.5 m/sec b. *În timpul sistolei ventriculare. Între debitul cardiac (D). reprezintă proprietatea arterelor mici şi mijlocii de a-şi modifica diametrul lumenului prin contracţia sau relaxarea muşchilor netezi din peretele lor b. 80 ml d. în arterele mari este pompat un volum de sânge de aprox.5 cm/sec d. nu există nici o corelaţie între debitul sanguin circulant. reprezintă proprietatea arterelor mari de a se destinde când creste presiunea sângelui şi de a reveni la calibru normal când presiunea a scăzut c. creşterea elasticităţii arterelor are ca efect creşterea rezistenţei la curgerea sângelui e. rezistenţa periferică 192. rigiditatea arterelor duce la creşterea presiunii arteriale 190. variaţia diametrului permite controlul distribuţiei debitului cardiac către diferite organe şi ţesuturi d. este responsabilă de curgerea sacadată a sângelui prin artere d. 85 ml c. invers proporţional cu presiunea arterială d. conform legii inimii este cu atât mai mare cu cât umplerea ventriculară este mai mare e. D=R/P d. valori crescute ale volemiei determină creşterea tensiunii arteriale b. 70 ml e. este volumul de sânge expulzat de inimă în fiecare minut b. 0. este cu atât mai mare cu cât forţa de contracţie ventriculară este mai mare c. Următoarele afirmaţii despre volemie sunt adevărate: a. 5 cm/sec c. se datorează prezenţei fibrelor musculare netede în tunica medie c. *Următoarele enunţuri privind elasticitatea arterelor sunt FALSE: a. scade cu vârsta b. se mai numeşte şi volum bătaie e. Volumul bătaie: a. Circulaţia sângelui prin artere se apreciază măsurând: a. scaderea volemiei produce o diminuare a tensiunii arteriale e.: a. 0. reprezintă creşterea presiunii arteriale diastolice peste 90 mm Hg d. direct proporţional cu presiunea arterială e. are o valoare normală de 70 ml d. creşte dacă scade volumul lichidelor extracelulare c. debitul sanguin e.d. cordului şi ochilor b. variaţiile lui nu sunt dependente de volumul de sânge aflat în ventricul la sfârşitul diastolei. arterele elastice amortizează unda de şoc sistolic c. este direct dependent de forţa de contracţie ventriculară 83 d. 0.

Factorii care cresc debitul cardiac sunt: a. debitul cardiac. Următoarele date despre circulaţia sângelui sunt corecte: a. creşte de la periferie spre centru b. în teritoriul capilar este de 1000 de ori mai mică decât a aortei e. la o frecvenţă de 100 batăi/minut are o valoare aproximativă de 5 l/minut d. sarcina şi emoţiile d. creşte în efortul fizic c. altitudinea 207. se numeşte ritm idio-ventricular când este generat de nodulul atrio-ventricular e. creşte de la centru spre periferie c. reprezintă unitatea de măsură pentru debitul cardiac b. este scăzut în somn c. constituie numărul de contracţii ale inimii în timpul unui minut c. deoarece în acest caz nu este necesar un flux sanguin mai mare . constituie volumul de sânge pompat de ventriculi timp de un minut b. Numărul de bătăi/minut: a. este imprimat de nodulul sinoatrial c. curgerea sângelui este continuă d. în condiţii normale are valori cuprinse între 7080 bătăi/minut e. în sistolă se manifestă o presiune arterială de 80 mmHg e. *Frecvenţa cardiacă are valorea normală de: a. simpaticul accelerează ritmul inimii 200. frecvenţa lui este mai mare ca urmare a stimulării nervului vag e. creşterea frecvenţei cardiace se numeşte bradicardie 199. scade când debitul cardiac este crescut d. creşte în perioadele de febră e. o frecvenţă cardiacă crescută determină creşterea debitului cardiac e. *Între debitul cardiac. debitul cardiac variază invers proporţional cu frecvenţa cardiacă d. Debitul cardiac: a. 196. Următoarele enunţuri privind frecvenţa cardiacă sunt corecte: a. Ritmul cardiac: a. debitul cardiac scade în tahicardie 206. debitul cardiac creşte putând ajunge la 30 l/minut b. cu cât va fi mai mare. reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într-un minut c. creşte la valori de 200 în efortul fizic intens 198. Frecvenţa cardiacă poate varia în următoarele condiţii: a. la nivelul arteriolelor se manifestă cea mai mare rezistenţă la curgere c. efortul muscular c. are o relaţie de inversă proporţionaliate cu debitul cardiac e. este ritmul fiziologic al cordului uman d. Frecvenţa cardiacă: a. are valori de 40 bătăi/minut în cazul în care comanda inimii este preluată de fasciculul His şi reţeaua Purkinje 197. reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul în timpul unei sistole b. cu atât viteza de circulaţie a sângelui va fi mai mică 195. volumul bătaie creşte. este egal cu debitul bătaie frecvenţa cardiacă e. în condiţii normale este generat de nodulul sinoatrial c. ajunge la 9 l/minut în eforturtul fizic intens b. 70-80 bătăi/minut e. creşte în cazul stimularii parasimpatice 203. datorită elasticităţii arterelor. electroliţi şi substanţe hrănitoare. este bradicardic sub influenţa parasimpaticului d. somnul e. 70-80 ml/bătaie 201. debitul cardiac este invers proporţional cu volumul bătaie c. cea mai mică viteză de circulaţie a sângelui este în aortă b. la un volum bătaie de 90 ml şi o frecvenţă de 100 bătăi/minut are valoarea de 9 l/minut 204. În timpul efortului fizic intens. frecvenţa cardiacă nu se modifică c. este tahicardic în efortul fizic 202. la nivelul capilarelor are loc schimbul de apă. este stimulată de sistemul nervos vegetativ simpatic b. în teritoriul capilar este de 1000 de ori mai mare decât a aortei d. 100-200 bătăi/minut 84 d. creşte în sarcină şi la altitudine d. frecvenţa cardiacă şi volumul bătaie pot varia astfel: a. este imprimat de nodulul atrioventricular b. este mai scăzut în stările febrile 205. reprezină unitatea de măsură pentru frecvenţa cardiacă d. la un volum bătaie de 70 ml şi o frecvenţă normală are o valoare aproximativă de 5 l/minut e. debitul cardiac creşte în bradicardie b. în efortul fizic intens creşte până la valori de 100/minut d. este deprimată de sistemul nervos vegetativ parasimpatic c. pentru cordul uman are valori normale de 170180 c. 40-60 bătăi/minut c. Următoarele enunţuri despre debitul cardiac sunt corecte: a. scade în somn datorită predominanţei tonusului parasimpatic b. scăderea volemiei prin hemoragie b. debitul cardiac nu se modifică. pentru cordul uman are valori normale de 70-80 e. 25-40 bătăi/minut b.a. putând ajunge la 150 ml d. frecvenţa cardiacă şi volumul bătaie există următoarele relaţii: a. are valori normale de 70-80 bătăi/minut d. Ritmul sinusal: a. se numeşte ritm nodal când este generat de nodulul sino-atrial b.

conductibilitatea e. este ciclică. 209. cordul este în perioada refractară absolută 214. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale d. generând stimuli de contracţie b. formată dintr-o sistolă urmată de diastolă b. sistola atrială este mai lungă decât cea ventriculară c. în contracţia izovolumetrică c. în diastola generală d. este prezent şi la miocardul contractil d. în mod normal. numai la nivelul capilarelor pulmonare. cu cât volumul de umplere diastolică este mai mare. 213. se termină în momentul închiderii valvelor atrioventriculare c. putând ajunge la 200 bătăi/minut 208. comanda inimii este preluată de următorul centru e. Automatismul: a. are numai proprietatea de a genera stimuli b. elasticitatea c. contractil d. *Schimburile între sânge şi lichidele interstiţiale se realizează: a. la nivelul arterelor b. la nivelul cordului e. la intensităţi mari ale stimulului. se aplică indiferent de intensitatea stimulului e. începe cu faza de ejecţie lentă 85 . Despre activitatea atriilor putem spune că: a. enunţul corect este: inima este inexcitabilă în diastolă şi excitabilă în sistolă d. acestă proprietate este caracteristică miocardului de lucru. are loc în timpul sistolei ventriculare b. sistola atrială o precede cu 0. este proprietatea miocardului de a propaga excitaţia în toate fibrele sale b. prin fibrele miocardului contractil nu se pot propaga stimuli 215.e. la acest nivel are loc o întârziere în propagarea stimulului d.şi tricuspidă c. Excitabilitatea miocardului: a. Centrul de automatism situat în nodulul atrioventricular: a. contractilitatea d. în cordul uman există patru centri de automatism 210. Eliminarea sângelui din ventriculi: a. este caracteristică doar miocardului care iniţiază şi conduce stimulii e. sistola atrială este urmată de diastola ventriculară d. este proprietatea cordului de a genera stimuli în mod ritmic b. când un centru de automatism este scos din funcţie. centrii de automatism sunt formaţi din celule care iniţiază şi conduc impulsurile e. începe cu închiderea valvelor aortică şi pulmonară şi se termină cu deschiderea acestora e. Urmăroarele enunţuri despre automatism sunt corecte: a. se referă la incapacitatea inimii de a răspunde la un stimul în diastolă b. la nivelul capilarelor d. aortică şi pulmonară d. un stimul care vine în perioada refractară absolută determină un răspuns contractil mai amplu. se supune legii “inimii” c. este o proprietate specifică numai inimii c. Cordul are următoarele caracteristici funcţionale: a. începe cu deschiderea valvelor aortică şi pulmonară si se termină cu închiderea acestora 219. *Faza de ejecţie a sângelui: a. automatismul 212. cu atât forţa de contracţie este mai mare e. în diastola izovolumetrică e. începe cu închiderea valvelor semilunare b. viteza de conducere este de 10 ori mai mare prin fasciculul His şi reţeaua Purkinje decât prin miocardul atriilor şi ventriculelor c. asincronismul între sistola atrială şi cea ventriculară se datorează întârzierii stimulului la nivelul nodulului atrio-ventricular 218. principalul centru de automatism este nodulul atrio-ventricular 211. la nivelul venelor c.10sec. este proprietatea inimii de a se autoexcita. 217. inima scoasă din organism continuuă să bată c. În care faze ale ciclului cardiac. Conductibilitatea: a. miocardul este excitabil în orice perioadă a potenţialului de acţiune c. excitabilitatea b. pe cea ventriculară e. ventriculii sunt cavităţi închise? a. în toată diastola ventriculară 220. cordul respectă legea inexcitabilităţii periodice e. datorită întârzierii de la acest nivel se produce mai întâi sistola atrială şi apoi cea ventriculară 216. Proprietăţile miocardului sunt: a. contracţia miocardului este de tip tetanos d. este proprietatea miocardului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune propagat b. datorită acestei proprietăţii. are şi proprietatea de a conduce stimulii c. generează impulsuri cu o frecvenţă de 7080/minut e. se supune legii “tot sau nimic” b. enunţul corect este: inima este inexcitabilă în sistolă şi excitabilă în diastolă c. contracţiile se sumează. în mod normal. începe cu deschiderea valvelor semilunare. începe cu deschiderea valvelor mitrală şi tricuspidă şi se termină la închiderea acestora d. Legea inexcitabilităţii periodice a inimii: a. stimulii cu frecvenţă mare pot tetaniza cordul prin sumarea contracţiilor d. începe cu deschiderea valvelor bi. frecvenţa cardiacă creşte. este o consecinţă a faptului că în sistolă. în faza de ejecţie lentă b.

hemostaza b. 135. scăderea frecvenţei cardiace b. 50 cm/sec. inchiderea valvelor atrioventriculare şi vibraţia miocardului la începutul sistolei generează zgomotul I 225. electrocardiograme e. variaţiilor potenţialelor electrice din timpul ciclului cardiac c. fonocardiograme c. *Activitatea elctrică a cordului se poate vizualiza grafic prin înregistrarea unei: a. obstrucţiei căilor bronşice produsă de fumat b. 0. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic determină: a. *Infarctul acut de miocard se produce ca urmare a: a. valvele aortică şi pulmonară sunt închise c. 500 mm/sec. fibrele simpatice stimulează toate proprietăţile cordului c. vasoconstricţie c. valvele atrio-ventriculare sunt deschise c. în bulb şi punte se găsesc numai centrii stimulatori 229. valvele semilunare sunt deschise d. sistola ventriculară are o durată de 0. sintetizează şi eliberează substanţe care intervin în reglarea umorală a funcţiei digestive şi respiratorii d. creşterea forţei de contracţie d. dinamiciii zgomotelor cardiace 227. este faza în care atriile şi ventriculii se relaxează e. b.5 secunde 223. la sârşitul ei. în somn 234. creşterea tensiunii arteriale 228. valvele bicuspidă şi tricuspidă sunt deschise b. unde de puls 231. variaţiilor oscilaţiilor sonore din timpul revoluţiei cardiace e. în repaus d. la stimularea sistemului nervos parasimpatic c. *Viteza de propagare a undei pulsatile are o valoare de: a. e. în repaus este încărcată negativ la exterior . c.8 secunde. reprezintă forţa motrice în realizarea mişcării c. pulsul arterial reprezintă expansiunea sistolică a peretelui arterei datorită creşterii bruşte a presiunii sângelui d. Dinamica curgerii sângelui şi a modificărilor valvulare în timpul diastolei ventriculare este următoarea: a. *Diastola generală: a. funcţionarea cordului nu necesită reglare nervoasă. scăderea debitului cardiac 86 e. electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a pulsului. la altitudine b.2 secunde 222. intervine în apărarea împotriva agenţilor patogeni 230. *De studierea circulaţiei sângelui se ocupă: a. pierderii de sânge d. undei de puls arterial b. zgomotele cardiace sunt manifestări acustice b.7 secunde c. ciclul cardiac durează 0. Dinamica polarităţii membranei fibrei miocardice este următoarea: a.5 secunde e. variaţiilor mecanice din timpul sistolei ventriculare d. valvele aortice şi pulmonare sunt închise e.e. La o frecvenţă de 75 bătăi/minut.1 secunde b. diastola ventriculară are o durată de 0. diastola generală este de 0. diastola atrială durează 0. şocul apexian şi pulsul arterial sunt manifestări mecanice c. hematopoieza d. *Rolul cordului şi vaselor în organism: a. fonocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a activităţii electrice a inimii e. în acest timp sângele trece din ventriculi în atrii d. spirograme d. Reglarea activităţii cordului: a. homeostazia c. Manifestările care însoţesc ciclul cardiac: a. deoarece este dotat cu automatism b. Dinamica curgerii sângelui şi a modificărilor valvulare în timpul sistolei ventriculare este următoarea: a. asigură sinteza şi degradarea proteinelor b.3 secunde d. 226. hemodinamica e. 5 m/sec d. la stimularea sistemului nervos simpatic e. întreruperii conducerii stimulului între nodulul atrioventricular şi fasciculul His 232. se termină în momentul închiderii valvelor semilunare 221. are o durată de 0. hidrodinamica 233. din care: a. obstrucţiei prezente pe una sau mai multe ramuri ale arterelor coronare c. este faza în care se produce zgomotul I b. *Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a: a. sfigmograme b. centrii nervoşi care influenţează activitatea cordului sunt situaţi în bulb şi punte d. sângele trece din atrii în ventriculi b. sistola ventriculară durează 0. întreruperii funcţionării nodulului sinoatrial e. sângele trece din ventriculi în artera aortă şi pulmonară d.5 mm/sec. asigură distribuţia substanţelor nutritive şi a oxigenului către toate celulele din organism e. 50 mm/sec. sîngele trece în ventriculi în mod pasiv 224. în timpul ei valvele mitrală şi tricuspidă sunt închise c. In ce situaţii ritmul inimii este accelerat şi apare tahicardia? a. hipotalamusul adaptează funcţiile cordului şi vaselor la necesităţile cerute de termoreglare sau digestie e. valvele aortică şi pulmonară sunt deschise e.

în somn b. pentru presiunea diastolică 240. in cazul în care medicul suspicionează un infarct trebuie să înregistreze o electrocardiogramă 239. Se consideră că tensiunea arterială este normală. creşte la altitudine datorită creşterii debitului cardiac d. *Urmatoarele enunturi despre venele superficiale ale membrelor sunt adevarate cu o EXCEPTIE: a. se varsa in venele cave e. pentru presiunea sistolică b. polaritatea de la punctul b caracterizează potenţialul de repaus d. 236. În electrocardiografie. Tensiunea arterială scade în următoarele situaţii: a. în sistolă. S reprezintă activarea sau depolarizarea ventriculară c. in febră c. 60-80 mmHg pentru presiunea diastolică c.b. in febră c. 100-130 mm/sec. datorita culorii albastre b. 60-80 mm/sec. Pe un traseu EKG. pe piciorul stâng e. nu insotesc arterele cu acelasi nume . după hemoragii d. undele Q. unda T semnifică repolarizarea ventriculară 238. scade în sarcină e. inversarea polarităţii în sistolă se numeşte depolarizare. Presiunea arterială se modifică în următoarele circumstanţe: a. unda p reprezintă activarea sau depolarizarea atrială e. pe ureche 237. scade în febră 241. precizati cum se modifică presiunea arterială in următoarele situaţii: a. se datorează blocării circulaţiei prin ramuri ale arterelor coronare e. se pot vizualiza cu ochiul liber la nivelul pielii. se datorează opririi circulaţiei sângelui către cord prin blocarea arterei carotide c. 40-70 mmHg pentru presiunea diastolică d. 100-130 mmHg pentru presiunea sistolică e. *Frecvenţa cardiacă scade în următoarele situaţii: a. creşte in somn c. se vizualizeză pe o electrocardiogramă b. în sarcină 245. pe braţul stâng c. în sarcină 243. în sarcină 244. Tensiunea arterială creşte în următoarele situaţii: a. R. la altitudine d. se varsa in venele profunde ale membrelor d. in febră c. creşte în efortul fizic ca urmare a creşterii volumului-bătaie şi a frecvenţei c. în repaus d. presiune şi rezistenţă. scade în somn b. creşte la altitudine d. Plecând de la relatia dintre debitul cardiac. în efort fizic e. pe cap d. va produce modificări pe electrocardiogramă d. la nivelul lor se fac injectiile intavenoase c. în efort fizic e. unda p reprezintă repolarizarea sau diastola atrială d. unda p reprezintă activarea sau depolarizarea ventriculară b. adică sarcinile pozitive sunt la exterior şi cele negative în interior e. Un infarct acut de miocard: a. în repaus e. în repaus este încărcată pozitiv la exterior şi negativ la interior c. scade în somn ca urmare a creşterii debitului cardiac b. diferenţele de potenţial care iau naştere între zona activată si cea neactivată a miocardului se culeg cu electrozi plasati: a. dacă valorile sale se inscriu între anumite limite: a. în somn b. scade la altitudine e. semnificaţia undelor este următoarea: a. pe braţul drept b. polaritatea se inversează. în somn b. creşte în sarcină 87 242.

27. e. 8. e. 39. b. *c. *c. e. 58. c. *c. b. 158. e. c. 129. 233. 69. *e. a. e. 54. c. e. c. 102. d. 239. 221. d. a. b. 46. a. c. 116. b. e. b. a. *b. c. b. d. c. *d. b. 120. 101. e. e. e. d. 70. d. 18. 232. e. 80. b. c. 166. b. d. 81. 151. 47. d. e. *a. c. 24. b. d. *d. d. d. e. *d. e. 210. b. c. e. c. e. a. d. e. *d. c. a. d. 164. 242. c. a. 150. e. e. a. b. b. d. *c. e. 163. *d. e. 128. b. c. e. a. 204. d. 211. 175. d. a. c. 188. 88 124. c. e. 38. e. *d. b. 6. b. *d. 140. 185. 5. 43. b. *d. e. 199. a. *c. e. 25. d. a. b. a. a. a. 60. 184. b. e. 130. 212. b. 183. *b. e. 227. a. c. *d. b. e. c. 84. a. a. 231. b. d. e. b. 4. e.REZOLVĂRI 1. 108. c. a. b. c. 123. b. 52. d. *d. 15. e. 167. e. 48. c. d. 181. e. a. b. 229. e. e. 28. 132. 63. d. e. *d. b. a. 78. d. *c. 207. 245. 244. *e. d. b. a. *c. 215. 201. b. c. a. 2. c. e. 165. 82. c. b. b. c. e. a. 111. 222. c. b. d. 85. d. c. b. e. 59. e. c. 92. 145. e. b. 219. e. a. e. a. 10. d. *b. 53. c. a. d. a. a. 127. 93. e. d. 148. d. *d. b. d. a. 146. c. b. a. a. 193. b. c. c. 169. d. 143. c. *d. e. d. c. d. 153. *e. d. c. *c. d. b. 12. d. 40. . 192. 121. c. e. c. d. c. e.. *b. a. 89. c. 105. c. 107. e. a. b. d. b. a. d. *c. 154. e. 9. d. 110. *a. c. c. d. e. d. b. e. 74. e. a. b. 159. e. *a. e. 236. c. *b. d. a. d. *b. a. d. b. *e. a. 168. c. d. d. *e 3. a. d. 7. d. *d. 170. c. c. b. c. c. 67. b. b. *b. 29. b. 119. a. d. 117. c. b. 206. 190. d. d. b. d. 172. 191. b. c. b. e. d. d. *c. e. b. d. 98. 197. b. 21. e. c. d. *e. b. 237. 99. b. a. 33. c. 137. a. c. *d. 35. 50. a. 126. 241. *a. e. b. b. d. 26. e. 23. d. e. a. 65. d. a. e. b. c. e. 139. a. 64. a. 90. 178. b. a. 180. 198. d. c. b. d. 14. e. 95. 83. b. b. d. 45. 200. 41. d. 194. *b. e. b. c. *b. c. e. c. c. *b. c. 240. b. a. b. d. a. b. c. b. e. c. a. 223. e. 86. 37. a. c. 228. b. c. d. c. d. c. e. 160. c. 234. 114. 218. d. d. c. d. c. 55. a. c. e 87. b. c. 30. b. b. c. 205. e. c. d. 208. d. c. c. c. e. a. a. *d. 79. b. 149. e. a. 71. *a. e. 176. c. d. c. 203. *b. b. d. 156. *d. d. b. b. e. 235. d. b. c. d. *e. 217. e. c. d. c. 224. 138. 11. c. b. 106. 88. 144. 177. *d. 109. 100. 61. d. 17. 44. 133. b. 136. c. 134. e. a. b. 189. 76. b. c. c. a. a. b. e. b. e. 32. 182. 19. e. a. *d. 68. e. 162. a. *b. 230. 226. d. d. a. c. b. a. 216. 135. b. c. a. a. c. e. 113. *d. d. b. 141. a. *b. a. 36. c. b. d. a. d. 66. *c. a. e. 225. b. b. 142. 161. 56. 213. 118. 57. b. 51. b. a. 187. d. 152. d. c. c. 196. c. e. 238. *a. b. a. b. 131. c. c. 122. b. 174. 179. 220. 22. b. b. *c. 94. 171. e. a. b. c. e. e. 186. *c. c. *a. d. 75. 115. 34. e. 49. c. *c. d. c. a. c. 96. b. e. e. c. d. a. d. 125. a. 112. b. c. 157. e. c. d. d. 13. d. d. b. d. b. b. b. a. *a. e. 97. e. d. c. b. b. c. c. 202. 195. b. c. e. b. 173. b. 243. c. d. 16. b. d. b. a. e. 104. e. e. d. a. a. d. 209. e. e. 20. b. *c. a. 73. a. 155. 147. b. a. 31. 77. 214. d. e. e. *b. 42. b. *b. a. b. c. e. 91. 103. e. b. d. b. b. 62. b. b. b. d. d. e. 72. e.

are o concentraţie in O2 mai scăzuta decât în sângele venos e. are concentraţie mai mica de CO2 decat sângele venos c.* Alegeţi raspunsul greşit. au formă cilindrica b. coeficientul de difuziune a gazului d. comparativ cu sângele venos d. in sângele venos se face la o presiune parţială mai mică decât in sângele arterial. se face sub formă de oxihemoglobină (peste 90%) c. se deschide direct în plămâni. se face sub formă de bicarbonaţi (cea mai mare parte) e. scăderea pH-ului şi creşterea temperaturii determină creşterea capacitatii hemoglobinei de a lega O2. pe baza unei solubilitati de 25 ori mai mici decât a O2 e. la 40 mmHg in aerul alveolar. din sângele capilarelor pulmonare în aerul alveolar b. acoperită de epiteliu ciliat d. nu sunt inveliţi de o seroasă e. Difuziunea oxigenului se face: a. se face sub formă dizolvata în plasma (15%) b. dinspre alveole spre capilarele pulmonare c. 15. Membrana alveolo-capilara este alcatuită din: a. 4. comunică cu partea inferioară a faringelui c. se ramifică din trahee b. au faţa externă în raport cu coastele c. are rol in inspiraţie. 6. interstiţiul pulmonar e. trunchiul arterei pulmonare îşi are originea in ventriculul drept e. impreună cu ductele alveolare. derivă din bronchiole lobulare b. 12. în raport direct proporţional e. epiteliul alveolar 89 d. Transportul O2: a. formeaza acinii pulmonari. cu aer atmosferic b. de la 100 mmHg în capilarele pulmonare la 40 mmHg in aerul alveolar. are o concentraţie mai mare de O2 decât în sângele venos. se imparte in doua bronhii c. la fiecare respiraţie. Cavitatea nazală este: a. 5. prin ramificaţie directă. presiunea parţiala a gazului in alveola b. formând arborele bronşic e. se face sub formă de carboxihemoglobina c. se continuă cu bronhiolele lobulare d. datorita prezenţei corzilor vocale e. 7. este asigurată de mica circulaţie b.* Alegeţi raspunsul greşit. are rol exclusiv in respiraţie d. presiunea parţiala a gazului in capilarul pulmonar c. 3. cu ajutorul corzilor vocale. pe baza unui coeficient de difuziune de 20 ori mai mare decât al O2 d. are aceeasi concentraţie a gazelor. Transportul CO2: a. 11. a. referitor la volumele de aer pulmonar: . au un perete adaptat schimburilor gazoase e. Alveolele pulmonare: a. sacii alveolari şi alveolele constituie acinii pulmonari e. 16. prezintă in jurul lor o bogată reţea de capilare c. Laringele.*Alegeţi enunţul eronat. circulatia pulmonară începe in ventriculul drept d. trunchiul arterei pulmonare aduce la plămâni sânge încărcat cu O2 c. situată sub baza craniului şi deasupra cavităţii bucale b. pătrund in plămâni prin hil d. Traheea: a. 2. Factorii care influenţeaza difuziunea gazelor prin membrana alveolo-capilară sunt: a. 13. participă la formarea membranei alveolo-capilare d. captuşesc toate ramificaţiile arborelui bronşic. este captusită de epiteliu ciliat e. grosimea membranei. sunt principalele organe ale respiraţiei b. derivă direct din bronhii c. au o capacitate totala de 5000 ml. Aerul alveolar: a. 14. 10. din aerul alveolar spre sângele din capilarele pulmonare c. comunică cu cavitatea nazală b. 9.APARATUL RESPIRATOR 1. comunică cu partea superioară a faringelui. au baza in raport cu diafragma d. se ramifică intrapulmonar. este înlocuit integral. este dispusă in continuarea laringelui d. dinspre sângele din capilarele pulmonare spre alveole b. in sângele arterial se face la o presiune mai mică decât in sângele venos b. 8. seroasa pulmonară. fiecare molecula de hemoglobină se poate combina cu o singură moleculă de O2 d. nu intră direct in plămâni c. Bronhiile principale: a. se face sub formă dizolvata in plasma d. sângele oxigenat este preluat de venele pulmonare şi transportat in atriul stâng. marimea hematiilor. de la o presiune de 46 mmHg in capilarele pulmonare. Difuziunea CO2 se face: a. este dispusă in continuarea faringelui b. endoteliul capilar b. comunică cu partea inferioară a faringelui e. Bronhiolele respiratorii: a. referitor la plămâni: a. fiecare moleculă de hemoglobină se poate combina cu patru molecule de O2 e. de la 100 mmHg în aerul alveolar la 40 mmHg în capilarele pulmonare e. sunt ramificaţii ale saculeţilor alveolari. referitor la vascularizaţia plămânilor: a. pe baza diferenţelor de presiune parţiala d. este organul vorbirii. captuşită doar de mucoasa olfactivă c. epiteliul bronhiolelor c.

53 mm Hg c. disociera oxigenului din carbaminhemoglobină. creşterea presiunii parţiale a oxigenului b. sacii alveolari e. *Cum se numesc ultimile ramificaţii ale arborelui bronşic: a. scăderii temperaturii locale b. 29.* Formarea oxihemoglobinei presupune: a. 18. ridicarea coastelor. inchiderea glotei e. mişcări de coborare a diafragmului. aproximativ 2500 ml e. oxigenarea sângelui din capilarele pulmonare d.*Stabiliti gradientul presional între presiunile parţiale ale O2 din aerul alveolar şi sângele venos. elasticitatea ţesutului pulmonar c. elasticitatea pulmonară b. o componenta a capacităţii vitale. 19. endoteliul alveolar e. care scurteaza diametrul antero-posterior al cavităţii toracice c. se desprind din bronhii e. aproximativ 1000. care cresc in inspir diametrul antero-posterior al cavităţii toracice d. volumul rezidual c. se continuă cu sacii alveolari d. *Calculaţi volumul de aer ce se află in plămâni. se desprind din sacii alveolari c. incetinirea respiraţiei c. scăderea metabolismului tisular e. dupa o inspiraţie forţată: a. in decursul unui minut. 7 mmHg b. 26. bronhiile principale e. membrana alveolo-capilară. care însumaţi. masurabilă cu spirometrul e. volumul inspirator de rezervă b.*Specificaţi al treilea strat din membrane alveolo-capilară. relaxarea diafragmului c. 60 mmHg d. 28. 20. aerul mobilizat. se desprind din bronhiolele lobulare 22. Disocierea oxihemoglobinei in ţesuturile cu activitate metabolica intense se datoreaza: a. se masoară prin spirometrie. bronhiole terminale d. creşterii temperaturii locale. volumul rezidual este eliminat din plămâni dupa o expiraţie forţată b. volumul curent de 500 ml reprezintă volumul de aer inspirat intr-o inspiraţie normală c.1400 ml d. 30. 25. in schimburile alveolo-capilare: a. volumul curent b. muşchii gâtului d. acinii pulmonari c. Volumul rezidual reprezintă: a. creşterea temperaturii locale c. 24. capacitatea vitală d. traheea b. epiteliul alveolar b. bronhiole respiratorii. aproximativ 1500 ml c. 32. capacitatea pulmonară totală minus capacitatea vitală b. volumul rezidual c. Ce volume pulmonare constituie capacitatea vitală: a. Diametrul longitudinal al cutiei toracice se modifică prin: a. coborârea coastelor de catre muşchii expiratori e. dau valoarea capacităţii pulmonare totale: a. creşterii presiunii partiale a oxigenului e. volumul expirator de rezervă.a. Ductele alveolare: a. care maresc in expiraţie diametrul longitudinal al cavităţii toracice b. scăderea pH-ului. relaxarea diafragmului . Precizati doi dintre următorii parametri. oprirea pentru un anumit timp a respiraţiei b. 17. aerul rămas în plămâni dupa o expiratie forţată c. alveolele d.* Cauza creşterii diametrului longitudinal toracic este: a. un volum de aproximativ 1500 ml. volumul curent e. se desprind din bronhiolele respiratorii b. mişcările pleurei d. în repaus d. mişcari de ridicare a diafragmului. Dimensiunile plămânilor se pot modifica prin: a. capacitatea pulmonară totală e. scăderii pH-ului tisular d. surfactantul d. străbătut de CO2. 3 mmHg e. aproximativ 2000 ml b. 27. volumul expirator de rezervă. 31. Care dintre următoarele structuri respiratorii nu participa direct la schimburile gazoase pulmonare: a. distensie şi retracţie ca urmare a elasticităţii ţesutului pulmonar . aproximativ 5000 ml. epiteliul capilar. relaxarea diafragmului e. creşterii şi acumulării locale de acid lactic c. volumul expirator de rezervă este volumul suplimentar de aer eliminat in urma unei expiratii forţate e. endoteliul capilar 90 c. scăderea presiunii parţiale a oxigenului d. volumul inspirator de rezervă d. 21. contracţile muschilor intercostali. contracţia diafragmului b. bronhii principale b. Indicati factorii care intervin in realizarea expiraţiei liniştite: a. Care dintre următorii factori intensifică disocierea oxihemoglobinei: a. elasticitatea cartilijelor costale. 23. 57 mm Hg. laringele c. volumul inspirator de rezervă este inspirat printr-o inspiraţie forţată d. adus la plămân prin artera pulmonară: a. legarea CO2 la hemoglobină e.

20 ml% c. carbaminhemoglobină d. 45. 33. *Combinaţiile chimice ale CO2 cu hemoglobina se numesc: a. *Vascularizaţia funcţională a plămânului asigură: a. se elimina: a. are loc ca urmare a relaxării muschilor inspiratori. energiei furnizate de ATP. de bicarbonat d. 2300 ml 36. nutriţia foiţelor pleurale. hemoglobină redusă d. trunchiul brahiocefalic e. bronhiilor principale. *In repaus.* Capacitatea pulmonară totală este: a. frecvenţa mişcărilor respiratorii. bronhiolelor lobulare . îmbogaţirea aerului alveolar cu O2 e. presiunea intratoracică este mai mică decât cea atmosferică cu 1 cmH2O d. 35. 3500 ml c. bronhiolelor respiratorii 91 c. cubic simplu b. dizolvat in plasmă b. 41. schimburile gazoase dintre sângele capilar şi aerul alveolar c. volumul curent + volumul expirator de rezervă d. doua molecule de O2 c. 18 respiraţii/minut b. 47.b. *Printr-o expiratie forţată.* Bronhiolele respiratorii derivă din ramificarea: a. Inspiraţia se realizează prin: a. o moleculă de O2 b. marirea boltei diafragmului e. capacitatea vitală e. 34. 50. debitul respirator b. unor legi fizice c. 48.* Coeficientul de utilizare a oxigenului. cilindric unistratificat c. elasticităţii structurilor traheo-bronşice b. arteriolei pulmonare b.*O moleculă de hemoglobină poate transporta: a. bronhiolele terminale d. combinat cu anhidraza carbonică c. capacitatea pulmonară totală c. aparţin mucoasei traheale: a. unor mecanisme active e. volumul expirator de rezervă b. O2 doar sub forma de carboxihemoglobină. 38. transportul oxigenului la plămâni b. 44. capilarelor pulmonare b. *Ductele alveolare sunt continuarea: a. cilindric stratificat e. capacitatea vitală + volumul rezidual e. compuşi ferici c. 5%. 4600 ml b. mărimea volumului pulmonar d. *Prin cedarea oxigenului adus la celule. alveolelor pulmonare e. volumul rezidual c. de carbaminhemoglobină e. venele pulmonare d. 80 respiraţii/minut e. este datorată măririi volumului cutiei toracice b. contracţia diafragmului c. carbaminhemoglobină e. Inspiraţia are următoarele caracteristici: a. bronhiile principale c. se fac pe baza: a.* Efortul fizic creşte foarte mult: a. scăderea presiunii intrapulmonare cu 1 cmH2O. este: a.* CO2 este transportat prin sânge. anhidraza carbonică b. trahee e. relaxarea drepţilor abdominali e. ridicarea coastelor c. artera aorta. pavimentos simplu d. este un proces activ c. 42. dupa o expiratie normală. trei molecule de O2 d. faţă de presiunea atmosferică b. presiunea tisulară a oxigenului. Segmentele căilor respiratorii extrapulmonare sunt reprezentate de: a. 500 ml e. 5000 ml d. 49. artera pulmonară şi ramificatiile ei b. 7 ml% d. de acid carbonic. creşterea presiunii intrapulmonare cu 1 cmH2O faţă de cea atmosferică. inchiderea glotei d. 43. methemoglobină. volumul rezidual d. la adult. la nivel pulmonar şi tisular. oxihemoglobină b. în cea mai mare parte: a. bronhiolele respiratorii. cilindric pseudostratificat. are valoarea de: a. 12% b. 37. 6 respiraţii/minut c. Schimburile principalelor gaze respiratorii. 40. carboxihemoglobină e. globină. arterele bronşice c. faringe b. *Care dintre tipurile de epitelii enumerate. unor valori diferite presionale gazoase d. distensia plămânilor d. 60 respiraţii/minut d. 30 respiraţii/minut. in repaus. 46. 40 mm Hg e. bronhiolelor lobulare d. relaxarea muşchilor gâtului. Vascularizaţia functionala pulmonară este realizata prin: a. se formează: a. capacitatea pulmonară totală. patru molecule de O2 e. 39. marirea cutiei toracice nu determină mărirea volumului pulmonar e. mioglobină c.

presiunea parţială a O2 scăzută d. are loc prin contracţia diafragmului c. Acinul pulmonar are în componenţă următoarele componente: a.*În timpul expiraţiei obişnuite are loc: a. scăderea glicemiei e. 65. 20 mmHg e. pentru a trece din aerul alveolar în sângele capilarului pulmonar. contracţia muşchilor intercostali externi b. mioglobina d. 54. suprafaţa de schimb este extrem de redusă b.* Presiunea parţială a CO2 in aerul alveolar este de: a. 62. methemoglobina e. presiunea intrapulmonară este superioară cu 1 cm H2O presiunii atmosferice d. 67. este de: a. 55. acinul pulmonar b. creşterea temperaturii c. 47 mmHg b. endoteliul capilar c. faringelui. 12-15 gr O2 b. bronhiilor principale e. creşterea presiunii O2 d. 40 mmHg d.*Ţesutul cartilaginos hialin se află la nivelul: a. Schimburile gazoase dintre aerul alveolar şi sângele capilar pulmonar sunt posibile deoarece: a. volumul rezidual. se produce prin relaxarea musculaturii inspiratorii b. scăderea CO2 e. se realizează pe seama elasticităţii pulmonare. trahee e. Oxigenul. 20 mm Hg. săculeti alveolari d. bronhie principală c. volumul curent e. 6 mmHg. grosimea membranei alveolo-capilare este considerabilă e. 60. 59*. 25 mm Hg e. 100 mm Hg c. fac parte următoarele elemente: a. capilarelor pulmonare e. Din alcătuirea membranei alveolo-capilare. carboxihemoglobina b. 56. creşterea presiunii O2 in plasmă b. 25 mm Hg e. alveole pulmonare. 64.34 ml O2 c.c. epiteliul alveolar d. laringe b. suprafaţa de schimb este extrem de mare d. 58. activitatea corticală e. lichidul interstiţial b. 40 mmHg d. 46 mm Hg c. scăderea presiunii arteriale b. carbaminhemoglobina. 66. 40 mmHg c. 5-6 mm Hg. temperatură c. presiunea parţială a CO2 este mai mare in alveolă c. bronhiola respiratorie b. alveolelor pulmonare d. se produce prin contracţia muşchilor. inele cartilaginoase e. pH-ul tisular b. creşterea pH-ului. în timpul ei. Următorii factori reduc disocierea HbO2: a. 51. Disocierea HbO2 depinde de : a.*Presiunea parţială a CO2 in sângele care ajunge in capilarele pumonare. scăderea presiunii O2 in plasmă d. 25 mmHg d. presiunea parţială a CO2 scăzută. capilare glomerulare. 100 mm Hg b. 57.*Disocierea HbO2 este intensificată de: a. 40 mm Hg e. faringe c. canalelor alveolare d. *Care dintre următorii parametrii nu participă la stabilirea valorii capacităţii pulmonare totale: a. trebuie sa strabata următoarele structuri: a. carbaminhemoglobina. peretele bronşic e. alveole pulmonare d. contracţia muşchilor care coboara rebordul costal şi tracţioneaza coastele . 53. 20 mm Hg. pleura viscerală. sacilor alveolari. 1. 20 ml O2 d. Menţionaţi caracteristicile incorecte ale expiraţiei normale: a. 52. epiglotei c. *Fiecare gram de hemoglobină se poate combina maximum cu: a. epiteliul alveolar d. volumul inspirator de rezervă d. 61. bicarbonat c. Gradientul dintre presiunile parţiale ale CO2 din aerul alveolar şi sângele din capilarele pulmonare este de: a. interstiţiul pulmonar e. cartilajelor traheale b. presiunea parţială a CO2 este mai mică în alveolă. 63. Formele combinate de transport ale CO2 sunt: a. care determină ridicarea coastelor e.Ţesutul conjunctiv semidur intră în structura următoarelor componente ale aparatului respirator: a. debitul respirator c. endoteliul capilar c. volumul expirator de rezervă b. scăderea temperaturii c. 7 mm Hg 92 b. creşterea pH-ului.

creşterea presiunii intrapulmonare.în jos c. 68* Care dintre volumele respiratorii enumerate mai jos. 93 . capacitatea vitală b. contracţia muşchilor abdominali d. volumul curent d. pot fi eliminate doar in condiţii de repaus: a. volumul expirator de rezervă. o mărire activă a diametrului toracic longitudinal e. volumul rezidual c. volumul inspirator de rezervă e.

b.e b. 32. 29. 43. 2. 22.c. 4.c. 47. 53.d a. 6. 25.d.c.c.d *a c. 28. 40. 48. 61.d a.d a. 9. b. 37. 7.b. *c c.e b.b.e b. 58. 15.c a.e *b *b *c *e b. 57.e b.d *b a.c *e a. 14.e *c a.b. 44. 12. 49. 13.e b.d b. 5.c *a *b *e *c . 17.c. 19. 30. 36. 46. 59. 45.b. 8.c. 65. 35.c.d a.b. 33. 51. 21.c *b *b *a a.c a. 66.d a.b. 39.d b. 42.e *a *a *e a.c.b. 3. 56. 26. 41. 23.e a. 24. 60. c b. 11. 10. 38. 67.d c.e b.d *c *e a. 16.d a.e a. 20. 63. 54.b *c a.c 94 62.c *c *c b. 18. 68.REZOLVĂRI 1.c b.c. b. 31.d a.c *a *a *c *d *c *b a. 50. 55.e a.c. 52. 64. 27. 34.d *d a.c.

prezintă trei sfinctere b. În filtrarea glomerulară sunt implicate direct: a. este unitatea anatomică a rinichiului c. Vezica urinară: a.* Reabsorbţia facultativă a apei este realizată de: a. 180 l/min c. formează şi eliberează renina c. ureterului şi a vezicii urinare e. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare e. 32 mm Hg d. arteriola aferentă c. se află în jurul tubilor proximali 4. reprezintă inflamarea peretelui bazinetului. se găseşte mai ales în jurul ansei Henle e. este alcătuit din sistem tubular şi capsula Bowman b. 18 mm Hg c. 20 % din debitul cardiac de repaus d. Tractul urinar: a. reprezintă inflamarea peretelui vezicii urinare c. Urina: a. menţin homeostazia organismului b. 95% apă b. conţine piramidele lui Malpighi c. conţine mai mult de 5000 leucocite /ml d. este menţinut prin eliminarea surplusului de protoni e. Mg 95 b. conţine săruri de K. Parenchimul renal : a. este determinată de prezenţa bacteriilor la nivelul vezicii urinare b. este unitatea funcţională a rinichiului e. este un organ cavitar c. este realizat prin acidifierea suplimentară a urinei d. intraperitoneal c. 125 l/zi 5. 125 ml/min d. Rinichii sunt situaţi : a. se formează în nefronii corticali 14. 125 l/min b. LH . este realizată de către sistemul excretor b. rezistă la colonizarea bacteriană d. este o funcţie a glandelor endocrine e. reprezintă inflamarea peretelui bazinetului d. adrenalină b. este o reţea bogată în capilare b. nu este absolut necesară organismului 19. excretă produşii finali de metabolism 10. Reţeaua capilară peritubulară: a. artera renală e. asigură procesul de filtrare şi reabsorbţie d. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale sacrate 9.* Cantitatea de apă eliminată renal in 24 de ore este: a. Ca. 1. se formează prin participarea nefronilor juxtamedulari e. cortical are glomerulul situat la joncţiunea dintre corticală şi medulară 6. 500-1000 ml d. ADH d. este realizată de către căile şi vezica urinară d. nici un enunţ nu este corect 13. primeşte sânge din arteriola aferentă c. conţine cantităţi mari de uree (25g/ 24h) c.* Presiunea efectivă de filtrare este de : a. asigură procesul de micţiune e. intervin în glicogenoliză e. 420 ml/100 g ţesut/min e. nu conţine hematii e. 60 mm Hg 17. 1. continuă uretra d. în cavitatea abdominală b. în pelvis d. se găseşte în mare parte în medulară d.200 ml/oră c. este oarecum protejat în cazul unei bune hidratări 15. este menţinut de către rinichi b. 10% din debitul cardiac de repaus în condiţii bazale 16.APARATUL EXCRETOR 1. este format din medulară şi corticală b. activează vitamina D1 d. apare în cazul deficitului de ADH d. 1000-1500 ml b. 10 mm Hg e. este realizată de către rinichi şi căile urinare c. secretină c. Urina concentrată : a. are răsunet clinic diferit la femeie faţă de bărbat 18. Rolul rinichilor : a. presiunea din capsula Bowman 12. conţine şi calicele renale mici 3. Echilibrul acido-bazic al organismului: a. nu este steril b. este realizat şi prin secreţia de NH3 c. se goleşte atunci când acumulează 200 ml de urină 8. Urina conţine: a. 180 l/zi e. proteinele plasmatice din capilarele glomerulare d. Cistita: a. are peste 98% apă 11. proteine în cantităţi medii d. se formează prin mecanismul contracurent b. este cea mai dilatată cale urinară e. este independent de reglarea hormonală 7. hematii şi leucocite c.200 ml/min b. 500-1000 dl e. se formează prin secreţia în exces a apei c. 70 mm Hg b. substanţe minerale e. 1000-1500 dl c. Excreţia: a. arteriola eferentă b. vitamine 2. Care este valoarea reală a filtratului glomerular : a. este steril c. este sensibil la colonizarea bacteriană e. Nefronul : a. conţine tubul contort proximal d. Debitul sangvin renal este : a.

de presiunea din capsula Bowman. ureea b. de preisunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare si din capsula Bowman . K-ul d.* Unitatea morfo-funcţională renală este reprezentată de : a.. toate enunţurile sunt false 29. 75 % b. recuperează substanţele din capsula Bowman în glomerulul renal b.. 11 % b. aparatul juxtaglomerular 22. unele vitamine e. poate evolua variat 35. face ca rinichiul să participe la echilibrul acidobazic e.e. colectează urina din calicele mici c. participă la transportul activ e. glucoza 31. este cantitatea de filtrat glomerular care se formează într-un minut prin toţi nefronii ambilor rinichi e. are acelaşi sens cu presiunea hidrostatică din capilarele renale 32. Sindromul nefritic : a. menţinerea homeostaziei şi a echilibrului acidobazic e. are loc prin mecanism activ c. STH 20. se realizează în funcţie de nivelul plasmatic de H+ d.5l d. sunt în număr de aproximativ 2. Ce compuşi ai urinei finale sunt parţial reabsorbiţi activ din urina primară. depinde de presiunea din capilarele glomerulare. se opune presiunii hidrostatice din capilarele renale e. este unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului b. lobul renal d. 89 % 25. nici un enunţ nu este corect 28. se realizează în principal în ansa Henle 33. are valoarea de 32 mmHg la nivelul capilarelor renale d. se elimină urina concentrată b. participă la filtrarea prin membrană glomerulară b. este cantitatea de filtrat glomerular care se formează într-o oră prin toţi nefronii ambilor rinichi b. excreţia produşilor de metabolism d. ureea c. cantitatea de urină în 24h este de 2-2. 9 % c. este cantitatea de filtrat glomerular care se 96 formează într-un minut prin toţi nefronii unui rinichi d. sunt în număr de aproximativ 4. Funcţiile renale majore sunt: a. au rol în formarea urinei d.* Ce substanţe se găsesc anormal în urina finală: a. piramida Malpighi b. 99 % d.* În lipsa ADH: a. hormoni d. Secreţia tubulară de H+ : a. depinde doar de presiunea din capilarele glomerulare e. Nefrocitul: a. poate include hipotensiune c.*Nefronii corticali reprezintă. 55 % d. dar şi eliminaţi ulterior în urina finală: a. se numesc nefroni c. colectează urina din calicele mari b. Celulele tubilor uriniferi: a. nefron e.. are o suprafaţă activă mare e. prezintă membrane ce conţin pompe metabolice d.000. 65 % c.* Debitul filtrării glomerulare : a.000. activarea vitaminei D3 24.din numărul total de nefroni: a. nu afectează în nici un fel funcţia normală a rinichilor b. 95 % 23. Nefronii : a. organismul devine hiperhidratat e.000 b. 1 % e.* Ce procent din filtratul glomerular este reabsorbit în tubii uriniferi? a. creatinina b. permite formarea urinei primare d. acidul uric c. lobulul renal c. poate determina apariţia edemelor d. asigură reabsorbţia tubulară c. este un conduct mai dilatat e. reabsorbţia tubulară este exacerbată c. sunt formaţi din câte un corpuscul renal şi un tub urinifer e. este in legătură directă cu glomerulul d.. vitamine e. eliberarea reninei c. se continuă cu uretra 27. se numesc nefrocite b. are la polul apical numeroşi microvili d. nu necesită ATP 30. Filtrarea glomerulară : a.000 21. depinde de cantitatea de electroliţi a unei soluţii c. glucoza 34. Presiunea coloid-osmotică : a. Na-ul. sunt acoperiţi de seroasa peritoneală c. nu prezintă mitocondrii 26. are loc prin mecanism pasiv b. este cantitatea de filtrat glomerular care se formează într-o oră prin toţi nefronii unui rinichi c. se realizează din capilarele glomerulare în capsula Bowman c. 85 % e. poate fi acut sau pasager e. formarea reninei b. Bazinetul renal : a.

ultrafiltarea glomerulară c. Reabsorbţia activă se realizează : a. fără consum de energie şi oxigen d. de hipertensiune e. este stadiul evolutiv final pentru multe boli cu atingere renală e.* Mai mulţi tubi contorţi distali se deschid : a. bicarbonaţii d.* Care formaţiune din structura rinichiului se continuă cu ureterul : a.1. filtrare glomerulară – secreţie tubulară b. permite eliminarea de substanţe toxice 42.7l d.6l c. acidul uric 38. după ce părăseşte bazinetul : a. uretra e. reabsorbţia pasivă 51. se face numai prin mecanisme pasive e. în funcţie de capacitatea maximă de transport a nefronului e. sunt formaţi din câte o capsulă şi un tub urinifer d. Insuficienţa renală: a. apa e. pentru apă. 5-5.1. într-un tub colector d.5 l b. se poate trata prin dializă c. filtrare glomerulară – secreţie tubulară – reabsorbţie tubulară e. asigură o bună funcţionalitate a ficatului . este întotdeauna de cauză vezicală 50. pelvisul renal 43.* Ce segment al căilor urinare este străbătut de urina finală. nu sunt vizbili cu ochiul liber c. piramidele Malpighi c. reabsorbţie tubulară – secreţie tubulară d. 99% d. 2-2. poate fi cronică 54. unele vitamine 39. împotriva gradientelor de concentraţie sau electrice e. Substanţe reabsorbite pasiv la nivel renal sunt : a. secreţia de renină d. 3-3. sunt în număr de 3-4 milioane b.5l b. reabsorbţia activă e.* Ce cantitate de urină se elimină pe zi în prezenţa ADH? a. Reabsorbţia pasivă se realizează : 97 a. aminoacizii e.5 l c. nu determină o acidifiere suplimentară a urinei c. calicele mari d. 4-4. se face numai prin mecanisme active d.1. Nefronii : a. secreţie pasivă 52. 9% c. nici un enunţ nu este corect 37.36. în calicele mari 47. 11% b. filtrare b. ureea b. 1% e. au rol în formarea urinei e. în gradient chimic b. poate fi acută b.1. Reabsorbţia tubulară : a. conform gradientelor de concentraţie sau electrice 45. permite formarea urinei secundare c. reabsorbţie activă d. Procesul de formare a urinei presupune : a. este tratată numai medicamentos d. calicele mici c. filtrare glomerulară – reabsorbţie tubulară c. poate fi un semn clinic al nefritei b. 89% 44. uretra b. într-o piramidă Malpighi b. toate variantele sunt false 41. într-o ansă Henle c. limitat. poate fi însoţită. ureterul e. în sindromul nefritic. participă la formarea amoniacului lichid 53.8l e.* Ce procent din apa filtrată glomerular nu este reabsorbit în mod obişnuit în tubii uriniferi : a.* Bifaţi procesele complementare: a. K+ suferă la nivel renal următoarele procese : a. vezica urinară 48. selectiv b. secreţia activă şi pasivă tubulară b. aminoacizii c. participă la formarea clorurii de amoniu e. reprezintă o excreţie suplimentară de protoni b. calicele renale d. papilele renale b. are efect antitoxic d. în calicele mici e. Care substanţe se reabsorb activ la nivel renal : a. întotdeauna se întâlneşte în cadrul cistitei c. conform diferenţelor de presiuni hidrostatice c.* Ce cantitate de urină se elimină pe zi în lipsa ADH? a. ureea d. Secreţia de NH3 : a. Dializa: a. toate variantele sunt false 40. este semn al insuficienţei renale ireversibile d. cu consum de energie d. Hematuria: a. sunt în număr de 2 milioane 49. reabsorbţie pasivă c. apa b.5 l e. uree şi o parte din Na+ şi Cl46. secreţie activă e. recuperează majoritatea compuşilor urinei primare b. prin travaliul metabolic al nefrocitului c.5 l d. glucoza c.

mai este denumit şi bazinet d.* Care dintre structurile următoare primeşte urina adusă de uretere : a. bazinetul b. dar este lipsit de proteine : a. obişnuit în urina finală sunt prezente : a. calicele mici 98 c. odată iniţiat. presiunea intravezicală creşte foarte mult şi rapid b. realizează transportul pasiv 57. urina secundară d. rinichiul contribuie la formarea şi eliberarea reninei b. secreţia tubulară a anumitor constituenţi e. curăţă sângele de produşii de metabolism c. determină apariţia urinei finale 60. depinde de capacitatea maximă de a transporta o substanţă pe unitatea de timp e. trigonul vezical e. coboară dincolo de vezica urinară b. Filtrarea renală : a.* Care dintre următoarele lichide are o compoziţie identică cu a plasmei sanguine. se află între pelvisul fiecărui rinichi şi vezica urinară c. sunt comprimate de presiunea intravezicală e. vezica urinară d. ureterul c. are musculatura striată la nivelul pereţilor c. reabsorbţia apei 66. lipide b. Prin secreţie. ureea d. nu poate fi comprimat de către presiunea intravezicală d. endolimfa 59. săruri minerale 65. prezintă 3 parţi d. potasiul b. creatininei d. stomacul 62. serul sanguin b. secreţia de glucoză d. are o prelungire. presiunea intravezicală scade foarte mult şi rapid c. Formarea urinei presupune : a. glucoza 61. presiunea intravezicală creşte cu 5 – 10 cm apă d. Ureterele : a. se continuă cu ureterul b. acidului uric c. este principala modalitate de curăţire a plasmei de proteine c. este folosită în insuficienţa renală acută. aminoacizilor e. este complementară cu reabsorbţia tubulară e. Vezica urinară: a. Din compoziţia urinei finale lipsesc sau sunt în cantităţi infime : a. foloseşte un circuit exterior organismului e. este nelimitată c. calicele mari 63. dă naştere calicelor mici 67. urina primară conţine lipide 64. proteinele c. se află în continuarea calicelor mici e. proteinelor 68. primeşte urină din vezică prin refluxul acesteia e. albumină e. se continuă cu uterul c. reabsorbţia de vitamine c. este străbătută oblic de porţiunea inferioară a ureterelor b. papilele renale e. umoarea apoasă c. propagă contracţia peristaltică a pelvisului renal d. La un volum de peste 400 ml urină la nivel vezical : a. creatinina e. Micţiunea : a. nu poate fi controlată de trunchiul cerebral d.* Dintre principiile alimentare absorbite în intestin.b. secreţia de protoni în tubul contort distal este un proces pasiv d. este un proces controlat de măduva spinării b. rinichiul este un organ de tip cavitar c. La nivelul nefrocitelor. presiunea intravezicală scade cu 5 – 10 cm apă e. este completată de secreţia tubulară d. vezica urinară e. este un reflex prin care urina este evacuată din vezica urinară c. este un tub muscular striat 69. urina se scurge în vezică prin uretere e. rinichii intervin în reglarea plasmatică a : a. uretra d. prezintă peristaltică datorită musculaturii striate pe care o contin 70. încep să apară multiple contracţii de . potasiului b. reflexul de micţiune se autoamplifică e. nu depinde de capacitatea maximă de a transporta o substanţă pe unitatea de timp d. nu poate fi controlată de cortexul cerebral 58. aceasta fiind ireversibilă 55. bazinetul b. este limitată b. sunt mici tuburi elastice b. urina primară e. tratează cistita d. proteine c. ultrafiltrarea plasmei la nivel glomerular b. trece câţiva centimetri sub epiteliul vezical c. Pelvisul renal : a.* Sfincter intern şi extern are : a. Bifaţi afirmaţiile false : a. forţa pompelor metabolice: a. glucide d. este principala modalitate de curăţire a plasmei de cataboliţii azotaţi neutilizabili b.* Ureterul : a. are o capacitate fiziologică de aproximativ 300400ml 56.

are un braţ de calibru mai mic decât celelalte două e.* Dacă reflexul de micţiune nu reuşeşte să golească vezica urinară : a. nu poate fi controlat de către centrii nervoşi superiori b. capsulari b. cu consum de energie şi oxigen d. este controlat de măduva spinării 74.mici si mari 81. juxtaglomerulari e. este format din capilare derivate din arteriola eferentă b. cele mari sunt în număr de 3 d. toate enunţurile sunt false 82. cele mari se unesc şi formează bazinetul e. cuprinde uretra 99 79. Reabsorbţia tubulară renală de Na+ se face : a.* Ansa Henle : a. sunt de 2 tipuri . piramidali c. funcţionalitatea renală se pierde brusc 83. conţine artera renală b. nici un răspuns nu este corect 84. rinichii funcţionează normal b. pierderea funcţionalităţii este reversibilă d. tubul contort distal b. este un mecanism exclusiv pasiv c. presiunea din capilarele glomerulare b. glomerulul renal e. toate enunţurile sunt false 80. asigură menţinerea normală a potasemiei 77. elementele nervoase ale reflexului nu mai pot fi inhibate d. Forţele care realizează filtrarea la nivel glomerular sunt : a. poate fi stimulat de trunchiul cerebral d. se gaseşte de-o parte şi de alta a coloanei vertebrale sacrate d. alt tub contort proximal 86. este un proces selectiv. comunică direct cu vezica urinară c. rinichii pot înceta complet să mai funcţioneze c.* Tubul contort proximal al nefronului se deschide în : a. participă la reabsorbţia apei e. papilele renale d. asigură transportul activ al ureei şi al creatininei b. Ultrafiltrarea glomerulară : a. nu permite trecerea proteinelor în urină b. se deschide în calicele mici d. participă în totalitate la formarea aparatului juxtaglomerular d. se face prin schimb ionic e. presiunea din artera renală 85. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman e. 10 % b. nici un enunţ nu este adevărat 78.micţiune 71. funcţionalitatea renală se pierde progresiv c. are un braţ ascendent. conţine vena renală e. implică trecerea unor constituenţi din cavitatea capsulei Bowman în capilarele glomerulare 87. elementele nervoase ale reflexului sunt inhibate până la o oră sau chiar mai mult e. nu se mai produce urină 73. recuperarea funcţională poate fi aproape completă 75. sunt de 3 tipuri – mici. rinichii funcţionează normal b. datorită proprietăţilor capsulei Bowman c. este un organ pelvin e. este continuată de tubul cotort distal c. au activitate selectivă pentru anumite substanţe c. implică trecerea unor constituenţi din capilarele glomerulare în cavitatea capsulei Bowman e. prin mecanism activ b. se află pe partea laterală a rinichiului c. Hilul renal : a. are un debit de 180 l/24 h d. 30 % c. Secreţia tubulară a ionilor de potasiu : a. transportă substanţe împotriva gradientelor de concentraţie 72. 50 % d. o buclă şi un braţ descendent 76. 5 % e. împotriva gradientelor de concentraţie . Nefrocitele : a. numai prin mecanism pasiv c. poate fi inhibat de cortexul cerebral e. fără consum de energie şi oxigen e. continuă ansa Henle c. se face numai cu consum de energie b. Calicele renale : a.* Nefronii pot fi : a. continuă tubul contort distal b. consumă oxigen şi energie d. În insuficienţa renală acută : a. se află pe partea medială a rinichiului d. ansa Henle c.* În insuficienţa renală cronică : a. este organ nepereche b. aceasta nu se mai goleşte 12 ore b. implică transportul ionului împotriva gradientului de concentraţie d. Tubul contort distal al nefronului : a. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capilare d. mijlocii şi mari c. fac parte din căile urinare b. recuperarea poate fi aproape completă e. presiunea din capsula Bowman c. Reflexul de micţiune : a. recuperarea funcţională este imposibilă e. corticali d. rinichii pot înceta aproape complet să mai funcţioneze d. poate fi stimulat de centrii nervoşi superiori c.* Care este procentul real al debitului renal din debitul cardiac de repaus ? a. nu necesită ATP e.* Rinichiul : a. elementele nervoase ale reflexului sunt inhibate 12 ore c.

ionii de clor d. determină golirea vezicii urinare. determină golirea vezicii urinare d. ureterelor e. pelvisului d. împiedică. este de tip striat b. are o prelungire a corpului în formă de pâlnie ce se continuă cu uretra 97. parţial striat 99. reabsorbţiei glucozei e. scade sub influenţa sistemului nervos simpatic c. calicelor mici b. pătrunderea urinei la nivelul ureterului e. Musculatura vezicii urinare : a. nu este influenţată de sistemul nervos vegetativ 101. Sfincterul vezical extern : a. Frecvenţa undelor peristaltice de la nivelul căilor urinare : a. toate variantele sunt adevărate 96. formează spre partea inferioară sfincterul intern vezical 98. după diverse procese se transformă într-un lichid ce ajunge în pelvisul renal e. ansa Henle c. Care dintre constituenţii ultrafiltratului sunt reabsorbiţi la nivelul tubilor uriniferi : a. ansa Henle d. tubul contort proximal c. dar în acelaşi timp blochează şi formarea de urină e. Unde se produce reabsorbţia facultativă a apei ? a. toate segmentele nefronului b. este un organ parenchimatos 100 c.* Cea mai importantă cantitate de apă (80 %) din apa filtrată glomerular se reabsoarbe în : a. Presiunea intravezicală : a.* În urina finală se găsesc următoarele substanţe organice : a. este controlat voluntar d. creşte sub influenţa sistemului nervos simpatic b. creşte pe măsura formării urinei d. împiedică. mercurul e. reabsorţiei sărurilor d. în bazinet 90. în tubul contort proximal b. determină secreţia de K+ c. Tubul contort proximal : a. în ansa Henle c. enzime e. Filtratul glomerular : a.* Urina nou formată determină prima undă peristaltică la nivelul : a. ureea b. este de tip neted c. calicele mici . Vezica urinară : a. Reflexul de micţiune : a. prin tonusul său. secreţiei de Na+ 91. este parţial neted. vezicii urinare 100. reabsorbţiei unor compuşi utili b. se declanşează la un volum urinar mai mare de 200. glomerulul renal b. secreţiei de renină c. nu poate determina comprimarea ureterelor b. creatinina c. în tubii colectori e. calicelor mari c. este de tip striat c. determină absorbţia celei mai mari părţi din apa filtrată glomerular b. pătrunderea urinei la nivelul colului vezical d. creşte sub influenţa sistemului nervos parasimpatic d. glucoza c. se modifica direct proporţional cu volumul urinar e. continuă ureterele b. sulfaţii 93. se continuă cu tubul contort distal 95. apare iniţial în tubul contort distal 92. este determinat de umplerea vezicii urinare peste o limită prag b. este un organ cavitar d. tubul contort distal şi tubul colector 89. traversează diferitele porţiuni ale tubilor uriniferi b. acidul uric d. prin tonusul său. face parte din nefron d. uretra e. sodiul b. în tubul contort distal d. este de tip neted b. scade sub influenţa sistemului nervos parasimpatic e. face parte din glomerulul renal e. vezica urinara d. determină formarea urinei 94. poate determina comprimarea ureterelor c. nu poate fi controlat voluntar e. suferă procese de reabsorbţie c. tubul contort distal e.* Primul segment al căii urinare este reprezentat de : a. La nivelul tubului contort proximal apa este atrasă prin osmoză din tub în interstiţiu ca urmare a : a.88. prezintă un trigon e.300 ml c. suferă procese de secreţie d. nu se modifică semnificativ peste 300 – 400 ml 102.

c 82. a. a. b. e 49. b. c. b. d. b. c 63. e 66. a. a. d 5. d 85. e 93. c. b. c 3. c. b 86. b. e 75. d. d 90.REZOLVĂRI 1. c. b. d. a. b. c 94. a. c. e . e 36. e 15. e 98. e 28. b. d. d 9. a. b. d 55. d. c 100. c. c. c. c 67. e 31. e 12. a. d 38. c. a. c. e 39. b. e 61. d. b. c. a. a. e 65. d 79. c. b. c. d 73. c. d 91. b. b. b. d 26. b 78. c. a. e 40. b. e 51. c. c. e 52. a. d 33. e 10. e 77. d. c. b. a. b. b. e 81. d 6. b. e 46. c. d. d 22. c 102. c. e 35. d 17. c. a. e 64. a. d 32. b. c 101. a. d. c. e 80. d 44. b 89. a. c. d 14. e 54. d 23. d 57. a. c 99. a. e 43. a. b. d 48. c 95. a. e 2. a. c 60. b 42. d. b. d 24. a. b. a. e 96. a. b. a. d. b. d 27. d. d 29. d 87. c. c 68. d 59. b. c 47. c. e 56. e 21. c 25. d 58. c. d 50. d 76. a. d 16. d 62. e 4. b. e 88. d 7. a. a. b 11. c 20. e 71. d. c. e 18. c. d 53. a. a. c. a. e 72. d 8. a. d. d 45. c. b. b 69. b. a. c. d 41. a. e 97. c. a 37. c. b. a 13. b. a. b. a. b 19. d 30. d 70. b. a. b. b. b. d. e 74. d 34. a. d 92. b 83. a. e 101 84. d.

Catabolismul presupune: a. este mai intens la vârstnici c. 34 % b. descompunerea macromoleculelor ce provin din alimente e. eliberarea de energie d. *Prin glicogenogeneză se înţelege: a. adaptarea la condiţiile variabile ale mediului înconjurător c. este procesul de formare a glicogenului c. 13. glicoliza „anaerobă”furnizează cea mai mare cantitate de ATP. reacţiile metabolice au ca scop: a. există un echilibru între anabolism şi catabolism c. la ficat prin trunchiul celiac b. în procesul de glicogenogeneză c. *Prin glicogenoliză se înţelege: a. presupune consum de energie e. menţinerea vieţii d. în general. se potenţează şi se inhibă reciproc e. la ficat prin vena portă 102 d.METABOLISMUL. 14. la splină prin vena splenică c. se asigură creşterea şi dezvoltarea organismului b. se eliberează 55 % din energie sub formă de căldură c. are loc cu precădere în ficat şi muşchi d. catabolismul predomină la vârstele tinere b. pot fi de tip anabolic b. catalizate toate de o singură enzimă c. 8. se desfăşoară în mitocondrii d. 7. se intensifică în perioadele de convalescenţă. *Eficienţa transferului de energie prin catabolismul unui mol de glucoză este de: a. presupune refacerea unor macromolecule uzate b. se consumă energie pentru refacerea macromoleculelor uzate e. reacţiile de degradare a acetilcoenzimei A în ciclul Krebs au loc în mitocondrie e. 16. 5. degradează glucoza prin glicoliză e. procesul de degradare a glucozei în acid piruvic b. se descompun substanţele exogene sau endogene 6. Glicoliza: a. este procesul de scindare a glicogenului b. depolimerizarea glicogenului şi convertirea lui în glucoză c. formarea de glucoză din alte substraturi d. se desfăşoară în nucleul celulelor b. obţinerea unui răspuns în urma unei excitaţii e. este stimulată de glucagon şi adrenalină. transformă galactoza în glucoză b. *Glucidele absorbite în tubul digestiv vor ajunge: a. transformarea glicogenului în glucoză e. transformarea glucozei în glicogen e. RAŢIA ALIMENTARĂ. este mai intens la tineri d. în cursul perioadelor de convalescenţă predomină reacţiile catabolice e. *Cea mai mare cantitate de ATP (95 %) furnizată de o moleculă de glucoză este sintetizată în: a. prin gluconeogeneză. transformă glucoza într-un compus de depozit numit glicogen d. la rinichi prin venele renale e. sinteză de anticorpi c. Glicogenogeneza: a. Fosforilarea oxidativă: a. presupune transformarea glucozei în două molecule de acid piruvic b. Prin procesele anabolice: a. se înmagazinează energia eliberată sub formă de compuşi macroergici d. Anabolismul: a. Următoarele enunţuri despre procesele metabolice sunt corcte: a. este aerobă după transformarea acidului piruvic în acetilcoenzima A d. În organism. în cursul lor se degradează macromolecule de provenienţă endogenă d. timpul glicolizei „anaerobe” b. în eforturi mari predomină catabolismul. desfacerea glucozei în două molecule de glicogen 11. transformarea glucozei în glicogen c. Cum intervine ficatul în metabolismul glucozei? a. converteşte glicogenul în glucoză printr-un proces de glicogenoliză 10. la ficat prin venele hepatice 9. 4. nu presupun producere de energie sau consum energetic. Recţiile catabolice au următoarele caracteristici: a. transformarea glucozei în lipide de depozit. nu sunt conectate între ele d. VITAMINELE 1. formarea de glucoză din substraturi neglucidice b. 2. depozitarea unei părţi din energia eliberată sub forma compuşilor macroergici. 3. producerea de energie folosită pentru sinteza unor compuşi cu rol structural şi funcţional. 12. se desfăşoară în mai multe reacţii succesive. 15. 55 % . la vârstele tinere predomină anabolismul d. depozitează glucoza prin procesul de glicogenoliză c. degradarea glucozei până la CO2 şi apă d. timpul fosforilării oxidative d. furnizează 95% din ATP-ul obţinut prin degradarea unei molecule de glucoză. menţinerea în limite constante a cantităţii de ţesut adipos b. în procesul de glicogenoliză e. au ca finalitate producerea de energie b. furnizează 34 molecule de ADP e. refacerea macromoleculelor uzate din structurile celulare b. 55% din energia produsă se pierde sub formă de căldură c. 45% din energia eliberată este folosită pentru transportul glucozei. Dinamica proceselor metabolice: a. 50 % c. nu au nici o conexiune cu reacţiile anabolice e. este stimulată de insulină e. furnizează energie ce se va acumula în 34 molecule de ATP c. pot fi de tip catabolic c.

anumite structuri glucidice intră în alcătuirea unor ţesuturi. Glicoliza: a. nu pot participa la resinteza altor compuşi lipidici 29. ca urmare a surplusului energetic c. circulaţia limfatică e. insulina este hipoglicemiantă.1 kcal b. vena splenică d. 66 % 17. deoarece intră în alcătuirea membranelor celulare au rol plastic e. nu se găsesc în structura membranelor d.d. transformarea glucozei în lipide e. Procesul de gluconeogeneză: a. reprezintă cantitatea de glucoză din sânge d. din degradarea unui gram de glucoză rezultând 4. cu eliberare de energie e. scăderea consumului energetic. glucidele intră în alcătuirea membranelor celulare c. 23. se pot transforma în glucoză dacă scade glicemia d. eliberează o cantitate mică de energie b. 80 % e. Importanţa glucidelor în organism: a. colesterol c. au rol energetic. *Identificaţi afirmaţia care demonstrează rolul funcţional al glucidelor: a. presupune obţinerea de glucoză din substraturi neglucidice. 18. plasmă sub formă de lipoproteine 30. lipoproteine 28. transformarea glucozei în glicogen c. *După ce sunt absorbiţi la nivel intestinal. ca urmare a sedentarismului b. b. deoarece degradarea lor este rapidă şi lipsită de produşi reziduali d. pătrund în celulele nervoase unde suferă procese de beta oxidare b. creşterea cantităţii de ţesut adipos. Sedentarismul şi consumul excesiv de glucide sunt urmate de: a. se declanşează ca urmare a scăderii glicemiei. Acizii graşi pot avea următoarele căi metabolice: a. are valori cuprinse între 60-140 mg/dl. 25. principalul rol este cel energetic b. rămân în cantitate mică în plasmă (acizii graşi liberi) c. acizi graşi d. se desfăşoară şi în condiţii de anaerobioză e. insulina creşte glicemia b. reprezintă cantitatea totală de glucoză din organism b. de exemplu din aminoacizi e. eliberează cantităţi foarte mari de energie. creşterea cantităţii de ţesut adipos şi îngrăşare 20. cortizolul stimulează gluconeogeneza si este hiperglicemiant e. nu este dependentă de prezenţa sau absenţa ADP-ului c. au rol plastic deoarece intră în structura unor enzime 26. este principalul reglator al secreţiei de insulină c. Glicemia: a. gluconeogeneză b. sunt utilizate prioritar în caz de expunere la frig sau efort fizic moderat c. concentraţia normală este de 70–100 mg/dl c. de exemplu din acizi graşi d. este indus de creşterea glicemiei c. glicogenul din ficat şi muşchi este un rezervor important de energie e. este controlat numai prin mecanisme nervoase b. glucagonul stimulează glicogenoliza şi gluconeogeneza şi are acţiune hipoglicemiantă c. chilomicronii ajung în sânge prin: a. adrenalina este un hormon hipoglicemiant d. vena portă b. glucidele sunt componentele principale ale oseinei e.3 kcal. mobilizarea lipidelor de rezervă din ţesutul adipos. 21. creşterea consumului energetic d. creşterea glicemiei determină secreţie crescută de glucagon d. presupune transformarea glicogenului în glucoză. pentozele intră în alcătuirea unor enzime şi a acizilor nucleici d. degradarea glicogenului prin glicogenoliză d. la nivel celular suferă reacţii de beta-oxidare. se desfăşoară în ficat şi ţesutul adipos . fosfolipide b. deoarece favorizeaza patrunderea si utilizarea glucozei in celule si stimuleaza glicogenogeneaza 22. Următoarele enunţuri privind rolul glucidelor sunt corecte: a. din degradarea unui gram de glucoză se eliberează 9. glucidele sunt utilizate preferenţial ca sursă de energie. 24. 27. vena mezenterică superioară c. presupune obţinerea de glucoză din substraturi neglucidice. 19. glucidele constituie sursa de energie celulară preferată b. scade sub acţiunea insulinei care facilitează pătrunderea şi utilizarea glucozei în celule e. scade sub acţiunea glucagonului şi cortizolului. scade sub acţiunea insulinei şi creşte sub acţiunea glucagonului 103 e. glicerol e. presupune degradarea glucozei până la acid piruvic d. transformarea glucozei în trigliceride care se depun ca grăsimi de rezervă e. Chilomicronii sunt scindaţi enzimatic în: a. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la mecanismele de reglare a glicemiei: a. Nivelul glicemiei: a. Creşterea glucozei peste nevoile celulare va fi urmată de: a. din arderea unui gram de glucide se eliberează mai multă energie decât din arderea unui gram de lipide c. Lipogeneza: a.

ateroscleroză e. participă la formarea plăcilor de aterom 36. lipidele asigură protecţia mecanică a unor organe d. prin degradarea unui gram de lipide se eliberează 9. 40. Sinteza lipidelor: a. este stimulată de insulină e. se face plecând de la aminoacizii de provenienţă exogenă sau endogenă c. creşterea elasticităţii pereţilor arteriali c. depozitează mai multă energie decât glucidele sau proteinele c. colesterolul constituie precursorul hormonilor glucocorticoizi. este stimulată de hormonii tiroidieni c. STH e. presupune sinteza de noi lipide b este procesul de degradare al lipidelor c. se numeşte lipogeneză e. pentru sinteza. este stimulată de cortizol d. ca sursă preferată de energie celulară d. *Enzima care scindează lipidele se numeşte: a. agenezie b. trombină e. presupune sinteza de noi lipide din acizi graşi e.b. se sintetizează preponderent în ficat c. din degradarea lui se obţin acizii biliari d. anorexie d.3 kcal e. intervin în schimburile de gaze la nivel capilar e. prin degradare furnizează cea mai mare cantitate de energie d. *Alegeţi variantele FALSE privind rolul lipidelor în organism: a.1 kcal b. favorizarea proceselor de lipogeneza c. Degradarea lipidelor: a. amilază c. este un compus nesteroidian b. lezarea peretelui arterial d. ateroscleroză c. lipidele sunt depuse în ţesutul adipos e. Ingerarea de lipide şi glucide în cantitate mare are drept consecinţe: a. prin grăsimea subcutanată asigură termoizolarea d. concentraţia normală a aminoacizilor în sânge este între 35 – 60 mg/ 100 ml plasmă . colesterolul este precursorul aldosteronului şi testosteronului 44. apare obezitatea 35. Lipoliza: a. 38. produşii rezultaţi nu au rol energetic. este stimulată de insulină c. STH e hormonii tiroidieni 39. Lipidele au următoarele roluri: a. se numeşte lipoliză b. grăsimea din jurul organelor are rol de protecţie mecanică c. este deprimată de STH b. depunerea acestora şi formarea plăcilor de aterom în pereţii arterelor mari b. 41. lipoproteinlipază 43. *Depunerea colesterolului în peretele arterelor mari determină. prin degradarea unui gram de lipide se eliberează 4. 37. este stimulată de insulină d. 32. rigidizarea pereţilor arteriali. adinamie e. 34. simpaticul stimulează anabolismul proteic e. Următoarele enunţuri privind rolul energetic al lipidelor sunt corecte: a. 42. hormonul de creştere şi hormonii sexuali stimulează sinteza de proteine 45. transportă diferite substanţe prin sânge b. este procesul invers lipolizei d. colesterolul este precursor al hormonilor glucocorticoizi b. de origine animală determină: a. acalazie. Care dintre următorii hormoni au ca efect mobilizarea acizilor graşi din depozite? a. intră in structura majorităţii enzimelor din organism. lecitina şi colesterolul intră în structura membranelor celulare e. 46. insulina b. enterokinază b. este stimulată de adrenalină şi noradrenalină 33. se sintetizează noi lipide din glucide sub acţiunea cortizolului d. hormonii tiroidieni. adrenalina c. prin dezaminare a unor cetoacizi c. *Care dintre următorii hormoni stimulează lipogeneza? a. favorizarea proceselor de lipoliză b. insulina 104 c. Despre sinteza proteinelor putem spune că: a. Următoarele enunţuri privind metabolismul intermediar al proteinelor sunt corecte: a. cortizolul d. fosfolipidul plachetar intervine în prima fază a procesului de coagulare c. are loc în stomac d. pepsină d. se desfăşoară în pancreas c. se numeşte lipoliză b. este stimulată de adrenalină şi noradrenalină. Aminoacizii pot fi utilizaţi: a. ca precursori glucidici în procesul de gluconeogeneză b. a. presupune şi transformarea glucozei în lipide 31. Colesterolul: a. ca precursori pentru sinteza cortizolului. scăderea elasticităţii şi instalarea hipertensiunii arteriale. cortizolul d. adrenalina b. aminoacizii rezultaţi din catabolizarea proteinelor sunt refolosiţi pentru sinteza de noi proteine d. pentru sinteza unor amine biogene prin procese de decarboxilare e. se sintetizează doar în ficat e. este realizată sub acţiunea lipoproteinlipazei e. Consumul crescut de colesterol şi acizi graşi saturaţi.

deficitul ei provoacă spasmofilia . Alegeţi variantele corecte privind rolul proteinelor în organism: a. din proteine se sintetizează glucocorticoizii b. Inaniţia: a. demineralizări osoase şi spasmofilie e. o ciocolată de 100 g (520 Kcal/100g). funcţionarea epiteliilor de acoperire. poate duce la moarte e. se mai numeşte şi calciferol 59. constituie precursorii pentru unii hormoni.1 kcal 50. intervine în funcţionarea epiteliilor de acoperire. 5000-6000 Kcal/24 ore d. 580Kcal/100g). se mai numeşte şi antirahitică e. care fac sport. 54. 3500-4000 Kcal/24 ore e. în diviziunea celulară şi absenţa ei provoacă sterilitate c. 51. 55. consumul energetic poate ajunge la: a. ultimele depozite care se golesc sunt cele de proteine c. se mai numeşte şi retinol c. datorită conţinutului mare de colesterol. riboflavină d. Vitamina A: a. prin arderea unui gram de proteine se obţin 4. Vitamina D are următoarele roluri: a. primele depozite care se golesc sunt cele de lipide d. in cateva ore d. ultimele depozite care se golesc sunt cele de glucide. de exemplu cei tiroidieni c. avitaminoza determină spasmofilie e. Următoarele enunţuri referitoare la inaniţie sunt corecte: a. deficitul ei determinând uscarea tegumentelor b. valoarea energetică este de 3500 Kcal/zi b. se exercită doar când depozitele de glucide şi lipide sunt epuizate d. în viaţa de adult riscă să facă ateroscleroză şi infarct acut de miocard 52. rezervele de glucide se golesc primele. 47. în muşchii scheletici b. avitaminoza determină anemie megaloblastică d. glucagonul c. intervine în imunitate d. 2000-2500 Kcal/24 ore c. intră în structura majorităţii enzimelor e. deficitul ei determinând uscarea tegumentelor c. tiamină c. deficitul ei ducând la tulburări de creştere 57. tiroxina d. pentru sinteza proteinelor sunt folosiţi numai aminoacizi de provenienţă alimentară d. este precursorul pigmenţilor vizuali si intervine în vedere b. apare datorită unui aport excesiv. tiroxina b. are rol în vedere. retinol 58. în cateva ore e. care depşeşte consumul b. Rolul energetic al proteinelor: a. Care sunt hormonii anabolizanţi pentru metabolismul protidic? a. toţi pigmenţii vizuali fiind derivaţi de vitamină A e. aminoacizii se pot forma în organism din precursori glucidici sau lipidici e. 3500-4500 Kcal/24 ore 105 b. avitaminoza determină rahitism. proteinele asigură protecţia mecanică a unor organe d. semnifică golirea depozitelor nutritive ca urmare a lipsei de aport alimentar c. acid ascorbic e. intervine în metabolismul calciului şi fosforului şi absenţa ei provoacă rahitism şi demineralizări osoase d. valoarea energetică este de 4135 Kcal/zi c. care este valoarea energetică a alimentelor ingerate şi care sunt consecinţele acestei raţii alimentare? a. insulina 48. testosteronul 49. surplusul determină îngrăşare şi obezitate e.aminoacizii difuzează foarte uşor prin membranele celulare c. apare datorită unui aport excesiv. primele depozite care se golesc sunt cele de glucide. *La persoanele dinamice. hormonii sexuali e. cortizolul. intervine în metabolismul calciului şi fosforului c. intervine în vedere. se mai numeşte si tocoferol b. aminoacizii traversează membrana celulară prin transport activ sau difuziune facilitată. Vitamina D: a. este dominant. intră în structura condrinei. Care hormoni favorizează catabolizarea proteinelor? a. avitaminoza determinând sângerări b. care depşeşte consumul. 2 pungi de chips-uri (150 g. STH d. 53. proteinele fiind combustibilul preferat al celulelor b. 2500-3000Kcal/24 ore b. se manifestă doar în cazuri extreme c. intervine în hemostază. surplusul determină inaniţie d. *Vitamina A se mai numeşte şi: a. în acest caz. din degradarea lor de obţine cea mai mare cantitate de energie e. Dacă într-o zi mănâncă:3 hamburgeri (400 g. Un adolescent sedentar are nevoie de o raţie alimentară cu un aport energetic de pana la 3000 Kcal/zi. intervine în hematopieză 56. semnifică golirea depozitelor nutritive ca urmare a lipsei de aport alimentar b. iar lipsa ei determină xeroftalmie (ochi uscaţi) d. Rolurile viaminei A sunt: a. 530 Kcal/100g) şi bea 1 L de suc (50 Kcal/100ml). estrogenii e. cobalamină b. intervine în creştere. hormonul de creştere c.

să conţină substanţe minerale şi vitamine care au rol de biocatalizatori 63. Creşterea glicemiei declanşează următoarele mecanisme reglatoare: . ouăle şi ficatul nu conţin vitamină D 61. apetitul este senzaţia de împlinire a ingestiei de alimente b. prin reflexe condiţionate. foamea este dorinţa de a ingera alimente c. la copiii mici trebuie administrată vitamina D. 15 % proteine 64. glucagon care stimulează glicogenoliza şi gluconeogeneza şi are acţiune hipoglicemiantă c. să conţină 15% proteine care au un rol plastic foarte important d. O alimentaţie sănătoasă. Despre vitamina D putem spune ca: a. Aportul alimentar este reglat de centrii nervoşi situaţi în: a. apetitul este dorinţa pentru un anumit fel de alimente 65. xeroftalmie d. glicogenogeneza are loc cu precădere în ficat şi muşchi d. ca de exemplu ATP. au ca finalitate producerea de energie b. oasele devin mai friabile şi deformate e. *Următoarele enunţuri despre procesele catabolice sunt FALSE: a. echilibrată trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a. generarea lui este stimulată de glucagon şi adrenalină. alimentaţie excedentară în raport cu necesarul caloric 68. presupune consum de energie e. Homeostazia glicemiei este menţinută de: a. *Următoarele enunţuri referitoare la anabolism sunt FALSE: a. în lunile fară soare c. aport excesiv caloric în comparaţie cu consumul energetic d. Care este compoziţia corectă a unei diete zilnice? a. să fie adaptată vârstei şi activităţii depuse b. 35 % lipide c. hipotalamus. schimbarea ritmului cotidian obişnuit cu omiterea unei mese 106 67. apetitul exagerat pentru glucide c. 70. 50 % glucide e. sursa de vitamină este reprezentată numai de produsele vegetale d. *Avitaminoza E produce: a. să conţină numai glucide şi lipide la vârsta copilăriei c. sistemul limbic (amigdală) d. 71. presupune refacerea unor macromolecule uzate b. mai ales la copii si adolescenţi la care predomină anabolismul proteic e. pentru a preveni rahitismul. presupune depolimerizarea glicogenului de depozit şi convertirea lui în glucoză c. insulină care este hipoglicemiantă deoarece favorizează pătrunderea şi utilizarea glucozei în ţesuturi b.60. hipotalamus. *Următoarele enunţuri referitoare la glicogen sunt FALSE: a. 45 % din energia obţinută este folosită pentru transportul glucozei e. 80 % glucide b. să nu fie exclusiv vegetariană. generarea lui este stimulată de insulină e. aport hidric exagerat b. foamea este asociată cu contracţii la nivelul stomacului d. sterilitate e. Cauzele obezităţii sunt: a. perturbarea raportului glucide. este mai intens la vârstnici c. se sintetizează în prezenţa razelor ultraviolete b. în cursul lor se degradează macromolecule de provenienţă endogenă sau exogenă d. Activarea centrului foamei din hipotalamus apare în următoarele condiţii: a. lipide. tulburări de vedere c. când apare senzaţia de plenitudine gastrointestinală d. untura de peşte. adrenalină care este un hormon hiperglicemiant deoarece stimulează glicogenoliza 73. 69. 72. reprezintă degradarea glucozei până la acid piruvic d. pelagră 62. 55% din energia produsă se pierde sub formă de căldură c. în partea ventro-medială 66. 45% din energia eliberată se depozitează sub forma compuşilor macroergici. ca urmare a deficitului. se intensifică în perioadele de convalescenţă. este stimulată de adrenalină şi glucagon. cerebel c. adrenalină care este un hormon hipoglicemiant d. este un polimer al glucozei cu moleculă foarte mare b. semnifică transformarea glucozei în glicogen e. în hiperglicemie c. Următoarele enunţuri referitoare la glicogenoliză sunt corecte: a. presupune formarea de glucoză din substraturi neglucidice b. saţietatea este opusul foamei e. proteine în raţia alimentară e. Următoarele enunţuri sunt corecte: a. măduva toracală e. scăderea sub limitele normale ale depozitelor de substanţe nutritive b. 50 % proteine d. cortizol care stimulează gluconeogeneza şi are acţiune hiperglicemiantă e. în partea laterală b. este mai intens la tineri d. la vederea sau mirosul alimentelor e. procesul de formare a glicogenului se numeste glicogenogeneză c. rahitism b.

o boală în care apar polinevrite c. excesul de glucoză va fi transformat in trigliceride e. se mai numeşte şi acid ascorbic b. rahitism d. tiamina b. în metabolismul calciului şi fosforului b. vitamina C. calciferolul d. se mai numeşte şi antinevritică b. tulburări cutanate b. cu o EXCEPŢIE: a. *Roluri ale vitaminei K: a. intervine în funcţionarea sistemului nervos central şi periferic d. intervine în funcţionarea sistemului nervos central şi periferic d. absenţa ei provoacă sterilitate 82. scorbut e. tulburări cardiace şi respiratorii 86. riboflavina c. tocoferolul 83. tulburări cardiace şi respiratorii 89. *Toate vitaminele enumerate mai jos sunt liposolubile. uscarea tegumentelor 81. absenţa ei provoacă beri-beri. absenţa ei provoacă tulburări de vedere şi leziuni cutanate. acidul ascorbic e. proces controlat de insulină d. vitamina E. vitamina B1. cu o EXCEPŢIE: a. absenţa ei provoacă scorbutul. cu o EXCEPŢIE: a. în diviziunea celulară d. tiroidieni c. se mai numeşte şi antianemică b. se mai numeşte şi antinevritică b. Colesterolul constituie precursorul pentru sinteza următorilor hormoni: a. aldosteron d. Roluri ale vitaminei E: a.a. insulină 75. intervine în funcţionarea sistemului nervos central şi periferic d. *Avitaminoza B1 provoacă: a. absenţa ei provoacă beri-beri. riboflavina: a. absenţa ei provoacă anemia megaloblastică c. Despre vitamina C putem spune că: a. vitamina D. în diviziunea celulară d. cobalamina: a. *Colesterolul constituie precursorul pentru sinteza hormonilor enumeraţi mai jos. în hemostază 78. tiroidieni 76. se mai numeşte şi acid ascorbic b. în diviziunea celulară d. la nivel celular. vitamina A. intervine în vedere şi în respiraţia tisulară e. scorbut e. piridoxina: a. retinolul b. în vedere c. în hemostază 77. Vitamina B2. în vedere c. acidul ascorbic e. intervine în procesele de oxido-reducere e. vitamina E. anemie c. vitamina C. aldosteron d. se mai numeşte şi antinevritică b. Vitamina B12. Roluri ale vitaminei C: a. intervine în hematopoieză 90*Avitaminoza B12 provoacă: a. *Toate vitaminele enumerate mai jos sunt hidrosolubile. fitochinona c. polinevrite. eliberare de adrenalină care va stimula glicogenoliza hepatică şi musculară 74. secreţie crescută de glucagon la nivel pancreatic care va stimula glicogenoliza şi gluconeogeneza c. vitamina B6. rahitism . menţine integritatea epiteliilor de acoperire e. glucoza va fi transformată in glicogen. tulburări cutanate b. cortizol b. anemie c. rahitism d. în imunitate b. o boală în care se inflamează gingiile c. Avitaminoza C provoacă: a. spasmofilie b. absenţa ei provoacă scorbutul. în metabolismul calciului şi fosforului e. intervine în metabolismul calciului şi fosforului d. în vedere c. rahitism d. polinevrite. absenţa ei provoacă afecţiuni cutanate c. cortizol b. o boală în care se inflamează gingiile c. vitamina B2. absenţa ei provoacă sterilitate 80. absenţa ei provoacă xeroftalmie 107 e. anemie c. secreţie crescută de insulină la nivel pancreatic care va favoriza pătrunderea şi utilizarea glucozei în ţesuturi b. testosteron e. la nivel celular. intervine în procesele de oxido-reducere e. scorbut e. în metabolismul calciului şi fosforului e. testosteron e. o boală în care apar polinevrite c. în procesele de oxido-reducere e. spasmofilie b. în imunitate b. în funcţionarea sistemului nervos 79. se mai numeşte şi calciferol d. este o vitamină hidrosolubilă d. tocoferolul 84. estrogeni c. se sintetizează şi la nivelul microflorei intestinale 88. absenţa ei provoacă rahitism 85. Vitamina C: a. 87. Vitamina B6. Vitamina B1: a. vitamina K. *Avitaminoza B6 provoacă: a. anemie c. piridoxina d. menţine integritatea epiteliilor de acoperire alături de vitamina A e.

scorbut e. rahitism d. nicotinamida: a. o boală care afectează sistemul nervos central şi aparatul digestiv c. se sintetizează şi la nivelul microflorei intestinale 92*Avitaminoza PP provoacă: a. intervine în funcţionarea sistemului nervos central şi în circulaţie d. nu intervine în metabolimul intermediar e. absenţa ei provoacă pelagra. pelagra 108 . boala beri-beri c. tulburări cutanate b. pelagra 91.d. Vitamina PP. scorbut e. se mai numeşte şi antipelagroasă b.

a. b. b. b. 45.d. 82. e. c. c. d. e. 78. e. b. *d. 8. 91. c.d. e. e. d. *b. c. 87. c. b. 28. 15. d. *e. d. c. 14. *e. b. d. d. 43. c. b. d. e. d. b. 29. d. 65.e. a. 2. 40. d. c. a. 5. 84. 53. e. e. b. a. d. b. 92. 88. 21. *e. d. *b. e. e. c. b. a. c.REZOLVĂRI 1. 47. 32. b. 60. c. e. a. d. e. *a. 57. a. d. d. 86. c. c. e. 54. 68. 12. b. d. d. b. 58. d. 50. 72. b. c. *c. 80. a. a. a. 31. 42. *e . d. c. 39. d. e. 90. b. *d 83. b. 26. b. 17. 41. 89. 81. 73. d. 19. e. *a. b. c. a. 33. a. 25. e.* b 11.*d. b. c. c. 62. 71. d. a. d. d. 18. c. 7. c. 52. c. e. *e. 35. b. b. a. c. 37. 36. d. d. 85. d. c. 13. e. d. *e. 3.*c. 109 56. 20. d. c. e. e. 27. 24. 74. c. d. c. b. a. e. d. d. 76. e. a. a. d. d. 38. b. b. a. a. 61. 6. c. d. *d 69.c. c. b. b. a. a. d. 4. b. e. 46. a. e. a. *c 16.*b. e. a. b. e. d. a. *e. b. 34. e. d. e. e. 51. c. d. 44. b.*c. 64. b. c. 66. e. b. c. 63. *e. b. 30. d. 55. c. d. b. 22. a. 49. b. 67. e. e. *e. b. a. 23. a. d. 75.e. d. a. *b 70. d. a. b. 9. d. d. e. c. e. c. 48. b. c. a. 59. b. b. 79. *e. c. a. e. 10. 77. c.

funcţia de reproducere asigură perpetuarea speciei umane b. ovarele b. se produce la nivelul tubilor seminiferi c. diafragma c. este gonada masculină 18. Care dintre următoarele enunţuri. încetează la vârsta de 35 ani c. exercită efecte de feed-back asupra secreţiei hormonilor tiroidieni 14. la finalul procesului apar spermatogonii e. testiculul are formă ovoidă 9. nu secretă hormoni b. Faza postovulatorie a ciclului menstrual : a. este un organ nepereche d. este reprezentată de testosteron b. are în componenţa peretelui fibre musculare striate c. are o secreţie mixtă e. contribuie la formarea spermei. prostata secretă un lichid ce alterează funcţia spermatozoizilor 4. toate răspunsurile sunt incorecte 11.* Ovarul : a.FUNCŢIA DE REPRODUCERE 1. în albuginee b. sunt sintetizaţi de celulele foliculare în timpul maturării d. sunt secretaţi de testicul în cantităţi mari c. uterul are fibre musculare netede c. este un organ cavitar nepereche e. tubii seminiferi se continuă cu reţeaua testiculară 15. este o funcţie exocrină 5. nu au secreţia reglată de FSH e.* Prostata : a. avortul d. steriletul e. Care dintre căile spermatice nu se deschid în uretră : . bursele scrotale d. nu determină modificări ale mucoasei uterine d. sunt anexele sistemului genital feminin b. Glande exclusiv exocrine sunt : a. la nivelul lor. produce gameţii feminini e. au o structură complexă 13. sunt situate pe peretele toracic anterior c. prostata 16. la nivelul corpului cavernos penian e. devine neregulat cu cât femeia se apropie ca vârstă de menopauză d. canalele deferente pătrund în bazin înaintea vezicii urinare e. are un efect anabolic asupra proteinelor e. are o durată normală de 21 zile 17. canalul deferent continuă canalul epididimar c. în ţesutul interstiţial testicular d. pancreasul e. sunt false ? a.* Ciclul menstrual : a. veziculele seminale nu au rol în funcţia de reproducere e. pe durata ei se elimină stratul superficial al mucoasei e. canalul epididimar continuă canalul deferent d. captează ovulul fecundat în ovar e. Secreţia hormonală androgenă : a. elimină bilunar un ovul c. este prima fază a ciclului b.* Ţesut conjunctiv fibros apare : a. durează de la a 15-a zi până la un nou ciclu 110 menstrual 10. veziculele seminale c. uterul 2. cu structură sterolică c. ficatul d. sexul copilului este dat de spermatozoid d. nu sunt produşi de corpul galben şi de mucoasa uterină b. prostata c. este reprezentată de estrogen 12. este reprezentată de un hormon lipidic. nu are funcţie endocrină 3. Care dintre următoarele enunţuri sunt false : a. Bifaţi afirmaţiile corecte : a. determină apariţia caracterelor secundare feminine d. face parte din caracterele sexuale masculine b. Care dintre următoarele glande au atât secreţie internă cât şi externă ? a. Organe genitale externe sunt : a. prin secreţie endocrină 7. Uterul : a. Bifaţi metodele contraceptive cele mai utilizate: a. este un organ glandular exocrin d. începe imediat după naştere d. procesele patologice sunt extrem de rare e. este situată sub veziculele seminale b. ovarele sunt gonadele feminine b. conductele excretoare b. se află în spatele rectului b. în afara septurilor ce împart testiculul în lobuli c. testiculul b.* Hormonii ovarieni : a. prostata c. prezintă doar un corp uterin d. Spermatogeneza : a. ovarul 6. glanda este învelită în ţesut conjunctiv fibros d. prezervativul b. creează condiţii optime pentru nidaţie c. în formă de pâlnie. la exterior. glandele mamare e. vasectomia 8. tubii seminiferi sunt producători de spermă b. Care dintre următoarele enunţuri despre glandele mamare sunt false ? a. pentru fecundarea ovulului este necesar un singur spermatozoid c. prostata secretă un lichid cu rol endocrin d. vulva e. are loc la nivelul albugineei b. trompele uterine. împiedică progresia spermatozoizilor spre penis c. testiculele d. referitoare la conductele spermatice. cuprinde trei perioade e.

veziculele seminale c. corpul spongios d. este un hormon ovarian b. conţine vase sangvine şi nervi b. Care dintre următoarele caracteristici sunt valabile atât pentru testicul cât şi pentru ovar ? a. determină apariţia caracterelor secundare c. este o membrană fibroasă c. se inseră pe extremitatea superioară a uterului e. sunt secretaţi la nivelul ţesutului interstiţial c. se formează în perioada de fertilitate a femeii 23. scrotul 31. uterul e. un ovocit de ordinul II e. sunt secretaţi la nivelul tubilor seminiferi b.* Vaginul : a. vezicula seminală e. ovarele b. Dintr-un ovocit de ordinul I rezultă. Albugineea : a. vulva c. are formă ovoidală e. conţine foliculi primordiali c. secretat în cantitate mare duce la pubertate precoce d. tubii drepţi 19. împiedică excreţia laptelui e. în apropierea capătului ei dinspre ovar c. este controlată de către hormonii gonadotropi . conţine lunar un folicul matur care este cel mai voluminos 36. Spermatozoidul : a. este învelită într-o pătură de ţesut conjunctiv fibros e. scad pilozitatea 34. este o glandă exocrină 21. tubii drepţi d. al doilea globul polar d. Ce structuri participă. are nivelul sanguin reglat de FSH 111 c. Nu sunt organe genitale externe feminine: a. determină dezvoltarea musculaturii şi a scheletului e. albuginee c.* Este organ genital extern masculin : a. nu are rol în spermatogeneză 28. Care dintre componentele aparatului genital masculin participă la secreţia spermei ? a. se formează în veziculele seminale b. continuă vulva b. este realizată de ultimul spermatozoid ajuns la ovul 35. prostata 26. Următoarele enunţuri referitoare la ovare sunt false: a. este înconjurată de diverse părţi moi c. îşi menţine fertilitatea aproximativ o lună e. au formă rotundă d. veziculele seminale e. începe să se dezvolte la pubertate b. nu are funcţie hormonală d. nu conţine foliculi secundari d. este un hormon lipidic b. înveleşte atât testiculul cât şi ovarul b. epididimul d. canalul deferent d.* Prolactina: a. ia naştere la nivelul epididimului 33.* Care enunţ despre glanda mamară este fals? a. formează spermatozoizii 25. este situat în scrot 24. Spermatozoizii sunt absenţi în : a. Zona corticală a ovarului : a. se găseşte în continuarea uterului d. referitor la secreţia lactată. prostata b. penisul 29. canalul deferent c. este un organ pereche b. Hormonii androgeni : a. canalul ejaculator e. după fecundaţie rezultă zigotul e. testiculul b. ţesutul testicular interstiţial b. referitor la secreţia lactată. poate fi de tip 22+x / 22+y c. vaginul 30. un preovul b. prin secreţie. are un efect antagonist cu estrogenul c. septurile interlobulare e. se poate realiza pe perioada menstrei d. nu se deschide la exterior 20. au structură sterolică d. prezintă structural două zone c. Testosteronul: a. nici o variantă nu este corectă 32. eliberează câte un ovocit pe lună e. trompele uterine d. sunt organe pereche situate în pelvis b. prin meioză: a. are secreţie hormonală d. estrogenii ciclurilor sexuale îi stimulează dezvoltarea d. o ovogonie 27. are loc în trompa uterină. corpii cavernoşi c. secretat în cantităţi mai mici decât cele normale determină apariţia infantilismului genital e.a. este lichidul ce asigură nutriţia spermatozoizilor e. tubii seminiferi b. este o celulă imobilă d. este un organ necavitar c. are un efect sinergic cu progesteronul d. canalul epididimar c. prostata d. glandele mucoase bulbo-uretrale b. la alcătuirea ejaculatului? a. testiculul e. canalul ejaculator 22. primul globul polar c. sunt legate prin ligamente de rect e. Care sunt enunţurile false privitoare la fecundaţie? a. are loc în treimea superioară a uterului b. Eliberarea hormonilor ovarieni : a.

determină proliferarea mucoasei uterine 44. caracterele sexuale masculine c. prin mitoză. ovulului e. prostata b. sunt localizate intra-abdominal e. hormonii ovarieni îşi controlează propria secreţie prin feed-back 112 e. hipofiză 45. parazitare e. LH provoacă secreţia de progesteron c. referitoare la foliculii ovarieni. fiziologice d.hipofizari b. testiculul c. caracterele sexuale feminine b. steriletul este o metodă de contracepţie definitivă d.* Care este afirmaţia corectă referitoare la contracepţie? a.* Trompa uterină : a. bacteriene b. nu are funcţie endocrină 38. după mai multe diviziuni dă naştere la spermii 54. hormonale c. este sub controlul hipofizei anterioare e. este reprezentat de prostată b. Gonadele au următoarele caractere funcţionale : a. este rezultatul fecundării ovulului de către spermatozoid b. este un conduct conjuctivo-elastic 39. are 44 de autozomi c. are rădăcina fixată prin cei doi corpi spongioşi e.* Testosteronul : a. 5 41. dă naştere la spermatozoizi direct prin mitoză c. are un set complet de 46 de cromozomi e.* Sexul copilului este determinat de cromozomul sexual al : a. este controlată de către hipotalamus c. este un organ pereche b. pereţii foliculului ovarian b. produc ovule şi spermatozoizi c. nu este reglată de mecanisme de feed-back 37. se maturează în zona corticală a ovarului b. teaca internă foliculară c. nici o variantă nu este corectă 51. contraceptivele orale sunt numite şi „de barieră” e. spermatozoidului d. este organ genital şi urinar d. Estrogenul este sintetizat de către : a. Care dintre următoarele organe genitale masculine au rol în elaborarea spermei : a.* Prin câte orificii comunică uterul cu celelalte căi genitale feminine ? a. asigură alimentaţia esenţială a nou-născutului e. scrotul 47. conţine 46 de cromozomi d. nu influenţează spermatogeneza d. prelungirea perioadei de creştere la femei comparativ cu cea a bărbaţilor 43. Reglarea secreţiei de hormoni ovarieni : a. 2 c. FSH provoacă ovulaţia 46. este hormon ovarian b.hipofizar d. nu sunt influenţate de către hipofiză 48. întotdeauna este eliminat d.* Fiecare lobul testicular : a. este delimitat de ceilalţi lobuli prin ţesut elastic b. spermatocitului de ordin II b. nu influenţează distribuirea ţesutului adipos e. apare datorită efectelor estrogenului c. se maturează toţi la pubertate .* Care este afirmaţia adevărată referitoare la ovocit : a. are 44 de heterozomi 50. Vaginitele pot fi: a. primului globul polar 42. are o lungime de 20 cm e. uter e. modificarea secretorie a mucoasei uterine e. care are orificiul extern la nivelul glandului 53. Zigotul : a. Organul genital extern masculin : a. se produce cu fiecare ciclu ovarian b. se realizează numai de la nivel ovarian b. 4 e. contracepţia de barieră = abstinenţa periodică b. este reprezentat de penis c. devin active la pubertate d. ovocitului de ordin II c. conţine 20-30 tubi seminiferi c. teaca externă foliculară d. secretă hormoni sexuali b.* Care dintre următoarele afirmaţii. se realizează de la nivel hipotalamo . virale 49.* Bifaţi varianta corectă referitoare la lactaţie: a. vasectomia şi ligatura trompelor uterine asigură contracepţia definitivă pentru sexul feminin 52. este traversat de uretră. nu determină modificări ale vocii d. penisul e. 1 b. Hormonii estrogeni produc: a. este produs de către celulele interstiţiale c. este situată între ovar şi vulvă c. rămâne viabil 48 h după expulzia din ovar c. nici o metodă contraceptivă nu poate garanta contracepţia 100 % c. 3 d. dezvoltarea mucoasei uterine d. este expulzat în ziua a 28-a a ciclului ovarian e. Spermatogonia : a. comunică prin ostium cu ovarul d. este expulzat din foliculul secundar 40. creşte şi se transformă în spermatocit de ordinul I d. veziculele seminale d. nu este influenţată de acţiunea oxitocinei d. este o celulă primordială diploidă b. sunt adevărate : a. la spermatocite de ordinul II e. dă naştere. nu este influenţată de nivelul sangvin al lor d. este delimitat de septuri conjunctive e.

continuă tubii seminiferi b. se găsesc anterior vezicii urinare d. în ductul deferent e. secretă LH d. ovocite I d. controlează secreţia de hormoni androgeni e. faza preovulatorie d. ovarele sunt ovoide c. Următoarele organe au funcţie dublă : a. epididimul are formă de stea e. poate să apară cu aproximativ 14 zile înaintea menstrei . asigură nidaţia oului e. blochează ovulaţia 61. sunt aşezaţi în zona medulară a ovarelor e. după mitoză b. aproximativ: a. se continuă cu reţeaua testiculară e. produc testosteron b. secundar c. 120 de milioane d. nu aduce nici o informaţie suplimentară comparativ cu testele obişnuite 72. milioane de spermatozoizi pe mililitru de spermă : a. glandele bulbo-uretrale sunt formaţiuni ovoide 63. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate : a. prostata 69. controlează producerea de spermatozoizi b. se află la exterior b. 48 h d. continuă canalul epididimar c. împiedică maturaţia foliculilor ovarieni c.* După expulzia din ovar. produc necroză şi hemoragie în faza preovulatorie d. ovarele e. are forma unei virgule d. necesită o serie de teste d. Între 1-a şi a 14-a zi a ciclului uterin are loc : a. nici un răspuns nu este corect 65. Modificările ciclice de la nivelul mucoasei uterine : a. secretă estrogen 55. 20 – 40 c. 200 de milioane b. 12 h b. 40 – 60 d. sub 20 e. spermatocite de ordinul II c. se continuă cu epididimul 60. se află pe marginea anterioară a testiculului b. Hormonii gonadotropi : a.. hepatocite 66. secreţia de hormoni sexuali feminini : estrogen şi progesteron 57. secretă un lichid care intră în componenţa spermei c. cel mai matur dintre ei este foliculul primar c. sunt controlate de estrogen şi progesteron c.80 70. conţine vase sangvine şi nervi d. primar b. 120 de mii e.. ovulaţia b. identifică persoanele ce pot avea copii cu anomalii genetice b. glanda mamară are la exterior ţesut adipos c. este un ţesut adipos 62.* Posibilitatea unei infertilităţi este semnificativă la un număr de. Numărul de cromozomi se reduce la jumătate în următoarele celule fiice : a. se află pe marginea posterioară a testiculului c. 60. peste 20 b.b. Evaluarea genetică prenatală : a. continuă canalul deferent d. 72 h e. mai este numită şi infertilitate b. penisul d. eliminarea ovulului din uter e. produc spermatozoizi 56. asigură mediul nutritiv pentru spermatozoizi e. Concepţia : a. uterul are formă de pară b. Veziculele seminale : a. durează 38 de zile 59. 180 de milioane c. ovocite II e. analizează ultimele două generaţii c. spermatocite primare b.* Care este numarul aproximativ de spermatozoizi. la nivelul trompei uterine se produce fecundaţia 58. 180 de mii 67.* Din care tip de folicul se formează corpul galben : a. în lipsa lichidului seminal d. sunt controlate de ocitocină b. primordial d. în această zonă se formează ovulele 113 e. iniţial e. 24 h c. testiculele sunt rotunde d. eliminaţi pe mililitru de spermă.* Mobilitatea spermatozoizilor apare : a. în albuginee c. gameţii feminini se numesc ovare d. controlează secreţia de hormoni ovarieni d. uterul c. după ejaculare 68. trompele uterine b. ovulul rămâne viabil şi capabil de a fi fecundat. este indicată în cazul unei mame cu vârsta peste 35 ani e. lichidul seminal asigură transportul spermatozoizilor b.* Alegeţi enunţurile incorecte : a. conţine ţesut adipos 64. conţine foliculi ovarieni c. Epididimul : a. faza postovulatorie c.* Zona medulară a ovarului : a. Tubii drepţi testiculari : a. gonadele masculine sunt glande mixte e. 36 h 71. sunt localizate lateral de canalele deferente e. la o ejaculare : a.

are cavitatea uterină căptuşită de o mucoasă e. proliferează mereu d. sunt incluse în afecţiunea „boală inflamatorie” c. perimetrul b. adenomul de prostată c. se dezvoltă în uter d. lobulii renali d. au consecinţe minime 88. există metode de preîntâmpinare permanentă a sarcinii c.* Tubii drepţi sunt localizaţi în : a. conţin spermatogonii b. apare în a 24-a zi a ciclului menstrual b. Bifaţi enunţurile false referitoare la planning familial : a. nici un răspuns nu este corect 77. se transformă spermatogonia în spermatocit de ordinul I 83. produc spermatozoizi c. poate fi utilizat când metodele de contracepţie dau greş b. captează ovogonia d. există metode de preîntâmpinare temporară a sarcinii b. cavitatea abdominală c. se vindecă fără consecinţe d. rezultă din divizarea zigotului c. sunt conducte nepereche b. Naşterea : a. involuează întotdeauna b. prostată c. poate determina grade variate de obstrucţie d. regiunea lombară d. prezintă modificări ciclice lunare d. are placentă e. este un stadiu intermediar între ovul şi zigot b. vaginitele e. anexitele b. sunt boli ale glandelor anexe ale tubului digestiv b. Patologii ale sistemului reproducător sunt : a. consultul prenatal poate fi evitat. odată apărut. Epiteliul folicular rămas în urma ovulaţiei : a. se poate induce medicamentos e. Embrionul : a. prezintă. prezintă epimetru 75. se formează în zona periureterală a prostatei 80. doar un membru al cuplului poate folosi metode contraceptive d. tubii seminiferi drepţi testiculari se deschid la nivelul reţelei testiculare e. Testiculele : a. se poate induce chirurgical d. are o tunică musculară. involuează şi se cicatrizează dacă ovulul nu a fost fecundat c. regiunea dorsală 76. structural sunt special concepute pentru captarea zigotului e. secretă progesteron e. se transformă spermatocitul I în spermatocit II c. menopauza d. nu depinde de ovulaţie d.c. sunt localizate între ovare şi uter 78. este coordonată umoral e.* Trompele uterine : a. apar frecvent la nou-născuţi e. Corpul galben : a. este favorizată de scăderea vâscozităţii mucusului cervical e. conţine foliculi c. nu poate avea motive medicale 89. are activitate endocrină intensă în timpul sarcinii 87. este modalitatea de a renunţa la o sarcină nedorită c. involuează în a 14-a zi a ciclului e. se păstrează numărul de spermatogonii la nivelul tubilor seminiferi b. sunt localizaţi la nivelul corticalei ovarului b. testicul e. avortul poate fi utilizat când metodele contraceptive dau greş e. epididim b. este coordonată nervos 79. secretă estrogen şi cantităţi foarte mici de testosteron 86. sunt ţinute în tensiune de către albuginee 81. la exteriorul corpului uterin. scrot e. au formă ovoidă e. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la testicul sunt false ? a.* Anexitele : a.* Testiculul adultului se află localizat în : a. concepţia 84. pot fi primari . se dezvoltă într-una din trompele uterine 74. reprezintă o hiperplazie a prostatei e. Avortul : a. neavând nici un rol 85. formează ovulul c. regiunea inghinală b. Uterul : a. chiar şi în fază avansată. miometrul c. determină apariţia zigotului 73. se transformă preovulul în ovul e. nu determină nici o simptomatologie c. este consecinţa contracţiilor uterine c. Adenomul de prostată : a. are rol endocrin în lipsa sarcinii d. Foliculii ovarieni : a. prezintă endometru d. este o patologie malignă b. Prin mitoză : a. spermatozoizii pe care îi produce sunt viabili aproximativ o lună 82. nu este influenţată de către musculatura abdominală d. se produce după aproximativ 180 de zile de gestaţie b. se transformă ovogonia în ovocit I d. captează ovocitul primar c. funcţia sa este coordonată de hormonii hipofizari b. are la exterior o membrană numită albumină 114 d.

sexul viitorului copil nu poate fi determinat b. cromozomul sexual y provine de la mamă d. 250. 4 e. numărul de cromozomi este incompatibil cu viaţa e.400 d. este un defect genetic compatibil cu viaţa 91. sexul viitorului copil este feminin c. sunt localizate sub penis 115 . sexul viitorului copil este masculin d.*Lobulii testiculelor sunt în număr de : a. 500. 4. pot fi cavitari d. pot fi localizate la nivelul mucoasei vaginale sau vulvei d.600 93. 44 94. sunt formate dintr-o tunică unică d. 40 b. nu se continuă cu tegumentul peretelui anterior abdominal e. 450-500 e. sexul viitorului copil a fost determinat de spermatozoid c.* Dacă zigotul are un număr de cromozomi de 44 xx : a. nu pot fi prevenite prin utilizarea prezervativului e. sexul viitorului copil a fost determinat de ovul b. 400 c. Bursele scrotale : a. pot fi infecţioase b.300 c. cromozomul sexual y provine de la tată e.000 d. 350. Vaginitele: a. pot fi de cauză hormonală 95. sunt organe genitale externe b.200 b.* Care este numărul aproximativ de foliculi ovarieni care se maturează în timpul vieţii sexuale a femeii : a. pot fi inflamatorii c. sexul viitorului copil nu poate fi determinat 92. conţin testiculele c. pot fi cuaternari 90. 150. pot fi maturi e.c. Dacă zigotul are un număr de cromozomi de 44 xy : a.

e 35. b. b. c 4. b 94. c. d 59. b. a. c. b. d 21. a. c. c. b. c. b. d 8. a 40. e 16. d. a. d 66. b 32. a. d 61. e 87. c 43. b. e 78. b. c 82. b. a. b. c 14. b. d 77. b. e 23. a. d 12. d 13. e 57. c. d 75. c 7. c. a. e 3. b 45. d 51. d. c. d. b. e 19. a. d 9. b 88. e 15. e 93. e 73. e 55. b. e 79. b. e 95. a. a. c. a. d. a. b. a. b. b. b. e 85. e 63. d 70. c. b 52. b. b. c 62. d 56. b. d 80. d. b. d 69. c 58. b. a. d 37. d 86. d 60. d 90. c. e 26. a. c 41. c 17. b. c 48.REZOLVĂRI 1. d. a. c. c. a. c 74. a. c. a. d 92. d 38. e 10. c. e 65. e 30. d. c 64. b. d 33. c. c 20. c. d. a. e 29. a. d 72. b. c 47. b. b. e 81. c. a. b. a. c. d 76. b 44. e 49. b. a 39. b 71. d 34. c. d 27. a. a. b. d 89. d. e 36. d 28. c. c. b. a. a. d 50. d 31. a. a 11. b. d 68. d 18. a. d. d 46. c. a. e 53. b. b. d 84. e 116 83. a. c. c. c. b. b. d 2. e 6. b. b 91. c 67. c. a. e . b 25. c 42. d 24. a. e 5. d 22. e 54. c. d.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful