Disciplina: Etologie comparatãTitular disciplinã: Dr. Corneliu StanciuGradul didacti c: conf.univ.Facultatea: Psihologie-Pedagogie, BrasovCatedra: PsihologieNr.

de o re: 1 / 1 semetrul IIObiective: Reconsiderarea unora dintre paradigmele si conce ptele darwiniste,neodarwiniste, pavloviste, lorenziste si behavioriste din domen iul etologiei, în scopuldeprinderii cursanÑilor cu gândirea liberã de prejudecãÑi; formarea unei concepÑii stiinÑimoderne privind mecanismele ce stau la baza comportamentului u man si deosebireafundamentalã dintre acesta si comportamentul animal; asigurarea u nei baze stiinÑifice solide simoderne în abordarea disciplinelor cu caracter aplicat iv din domeniul psiho-pedagogic sisocial.SINTEZA CURSULUIProlegomenaEtologia (gr . ethos = morav, obicei, atitudine) este o ramurã a stiinÑelor psiho-socialecare stu diazã comportamentul animal (deosbit profund de cel uman) si uman (iniÑial,etologiaa vea ca obiect exclusiv comportamentul animal). Includerea în obiectul aceleasi ram uristiinÑifice etologia a comportamentelor fiinÑelor din cele douã domenii atât de difer i, celanimal si cel uman, o considerãm total nepotrivitã, pãgubitoare chiar, dacã judecãm lucruriledin perspectiva devenirii lumii materiale si spirituale. Dacã, începând cu Ko nrad Lorenz (casã ne referim la cel mai fervent susÑinãtor al ideii), acest demers urmãr ea înocularea ideii decontinuitate (si nu numai!) între lumea animalã si cea umanã, în baz a celor mai recentecercetãri stiinÑifice, ne simÑim, moralmente, obligaÑi sã respingem cu vehemenÑã o astfelopinie. Lumea umanã nu este un altfel de lume animalã (prea ne dominã def niÑia datãomului de cãtre stagirit!), ci un altceva decât aceasta! Or, tocmai acesta este motivulesenÑial pentru care am denumit disciplina de care ne ocupãm Etologie compara tã: sãevidenÑiem deosebirile fundamentale dintre comportamentul animal si comportament uluman;la rigoare, ar fi trebuit sã vorbim despre douã discipline: Etologia animalã (b io-psihologicã) siEtologia umanã (bio-psiho-socio-culturalã).Ar putea fi adusã obiecÑia -d esigur, pertinentã- cã procesele si fenomenele de ordinsuperior pot fi mai bine si m ai usor înÑelese dacã se porneste de la cunoasterea proceselor sifenomenelor de acelas i gen, dar mai simple, aflate mai jos pe scara devenirii. Nimeni nupoate contest a avantajul unui asemenea demers. Ne-o dovedeste Levi-Strauss, printre alÑii:pentr u a înÑelege societatea umanã actualã, el coboarã la societatea totemicã, arhaicã. Darsocieta ea totemicã era tot societate umanã, si nu de alt gen; acesta este motivul pentru ca reLevi-Strauss nu a coborât la legitãÑile specifice animalelor sociale (albine, termite etc. carenu au nimic comun cu « socialul » uman). Meritul lui constã tocmai în aceea cã a înÑ les cde gravã poate fi gresala extrapolãrii legitãÑilor dintr-o lume în alta.Comportamentu l (potrivit DicÑionarului de Psihologie Larousse 2000) reprezintã conduita unui subiec t luat în considerare într-un anumit mediu si într-o unitate de tim

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful