CAPITOLUL I NOŢIUNEA, SEDIUL MATERIEI, EVOLU ȚIA ISTORICĂ, CARACTERELE JURIDICE, CUPRINSULTESTAMENTULUI ȘI CLASIFICARE 1.1. Noţiunea 1.1.1.

Noţiunea de legat
Legatul constituie principalul act juridic pe care îl cuprinde testamentul. Legatul este actul juridic cuprins într-un testament prin care testatorul desemnează una sau mai multe persoane care, la decesul său, vor primi întreg patrimoniul, o fracţiune din patrimoniu sau anumite bunuri determinate. Din această definiţie rezultă că desemnarea persoanei gratificate trebuie făcută prin testament şi personal de către testator.

1.1.2. Reglementare juridică
Legatul ca act juridic produce efecte numai dacă este cuprins într-o formă testamentară. Ca atare, persoana gratificată, pentru a dobândi ceea ce i-a lăsat testatorul, trebuie să fie desemnată chiar în testament. Dacă prin testament nu se desemnează persoana legatarului, ci se precizează numai că persoana legatarului a fost comunicată verbal moştenitorului legal (legatul secret), legatul este nul.1 Tot nul va fi şi legatul făcut unei persoane nedeterminate sau insuficient determinate. Se admite însă, că determinarea persoanei legatarului se raportează nu la data întocmirii testamentului ci la data executării legatului. Spre exemplu, va fi valabil legatul făcut viitorului soţ al fiicei testatorului. Legatul este reglementat de art.1054 - 1073 C. civ.

1

Botea Gheorghe , Drept civil. Dreptul la moştenire , Ed. Concordia, Arad, 2003, p. 72

1

1.1.3.Comparaţie între legat şi donaţie (liberalitate între vii)
Asemănări: - sunt acte solemne, unilaterale şi cu titlu gratuit; reprezintă o liberalitate deoarece au ca efect micşorarea patrimoniului testatorului/donatorului; - bunul care formează obiectul legatului/donaţiei trebuie să fie în circuitul civil, să fie determinat sau determinabil, posibil, licit şi să existe sau să poată exista în viitor (excepţie fac succesiunile nedeschise); - atât legatarul cât şi donatarul au posibilitatea de a accepta sau refuza legatul/donaţia; - interzişii nu pot dispune nici prin testament, nici prin donaţie; - incapacităţile de a primi prin testament/donaţie a tutorelui, persoanelor fizice neconcepute şi organizaţiile care n-au dobândit personalitate juridică, cetăţenii străini şi apatrizii (referitor la terenuri), medicii şi farmaciştii; - cazurile de revocare judecătorească a legatelor sunt, în general, aceleaşi cu cele prevăzute pentru revocarea donaţiilor (art.1020 C. civ.); - revocarea legatului pentru ingratitudine se poate cere în termen de un an prevăzut de art. 1024 alin.3 C. civ. pentru revocarea donaţiilor; Deosebiri: - legatul este un act pentru cauză de moarte producându-şi efectele la moartea testatorului în timp ce donaţia este un act între vii care îşi produce efectele imediat ce donatarul acceptă donaţia; - actul de donaţie este valabil doar dacă este încheiat în formă autentică (lipsa formei autentice duce la nulitate absolută); - legatul are la bază voinţa unilaterală a testatorului în timp ce donaţia este un act bazat pe convenţia între părţi; - minorii care au împlinit vârsta de 16 ani au o capacitate de a dispune prin testament redusă la1/2 din ceea ce ar putea dispune însă în cazul donaţiei aceştia, indiferent de vârstă, nu pot dispune;

2

- testamentul este un act esenţialmente irevocabil pe tot parcursul vieţii testatorului în timp ce donaţia este un act irevocabil (art. 985 C. civ.); - legatul, spre deosebire de donaţie, se revocă numai în cazul în care legatarul se face vinovat de atentat la viaţa testatorului, delicte, cruzimi sau injurii grave ( 1023, pct. 1 şi 2 C. civ.); refuzul de alimente (art. 1023, pct. 3 C. civ.) nu este o cauză de revocare a legatului, deoarece, cât timp este în viaţă testatorul, dreptul legatarului nu s-a născut şi, deci, legatarul nu are nici o obligaţie; - injuria gravă la adresa memoriei defunctului nu este un caz de revocare prevăzut de lege pentru donaţii aşa cum este prevăzut în cazul legatelor;

1.2. Sediul Materiei
Constituția României prevede în art.42 că: ”Dreptul de moștenire este garantat” asigurându-se la nivel de principiu că acest drept poate fi realizat efectiv prin intervenția instituțiilor statului. Noul Cod civil în Cartea a-IV-a privind diferitele moduri de dobândire a proprietății cuprinde patru titluri dedicate succesiunilor; Titlul I, Dispoziții referitoare la moștenire în general, art.953-962. Titlul II, Moștenirea legală, art. 963 – 983. Titlu III, Liberalitățile, art. 984 – 1099. Titlu IV, Transmisiunea și partajul, art. 1100 – 1163. Pe lîngă aceste prevederi legale care constituie principalul izvor al materiei succesiunilor Codul civil mai cuprinde și alte reglementări referitoare la acest domeniu și cu care dispozițiile de mai sus se întregesc. Este de remarcat că deși concepțiile politice și sociale î și pun amprenta asupra soluțiilor legislative adoptate în timp, sub regimul comunist se poate spune că materia succesiunilor a rămas relativ intactă. Întinderea emolumentului succesoral era însa redusă într-o societate în care nu exista o proprietate privată autentică, având la bază în principal proprietatea colectivă. Reglementarile din materia succesiunilor care se fundamentează tocmai pe proprietatea privată își capată adevaratele lor valențe într-o societate liberală, democratica în care proprietatea privata este cu adevarat garantată. Dar reglementări legale privitoare la moșteniri se găsesc și alte acte normtive care au diferite obiecte de reglementare. Amintim doar cu titlu de exemplu Legea nr.18/1991, cu modificarile ulterioare, Legea nr.112/1995 și Legea nr.1o/2oo1.

3

Instituirea de moştenitor nu putea fi afectată de modalităţi. O serie de substituţii erau permise în conţinutul testamentului: substituţia vulgară. În dreptul nostru de azi regăsim doar substituţia vulgară permisă de legiuitor. fie în părţi egale. Legea Falcidia a dispus faptul că heredele instituit trebuie să primească oricum un sfert din averea succesorală. şi se aseamănă cu instituţia rezervei succesorale din dreptul nostru actual. De exemplu. cui voia şi ce dorea. pentru a se putea preveni ineficacitatea testamentelor (de exemplu. În cadrul acesteia. lumea românească a cunoscut o organizare juridică proprie ca urmare firească a dezvoltării istorice a românilor. Testatorul putea institui unul sau mai mulţi moştenitori. acest sfert rezervat purtând numele de quarta Falcidiană. Instituirea de moştenitor era făcută în termeni solemni şi înscrisă la începutul testamentului. substituţia pupilară şi substituţia exemplară. cu termen sau cu sarcină. mai târziu.3. putând lăsa patrimoniul său. spre deosebire de legatul din zilele noastre care poate fi sub condiţie. testamentul este una din cele mai importante instituţii de drept civil. prin care instituitul trebuia să aibă capacitatea de a dobândi printestament la data facerii acestuia. dar şi la deschiderea moştenirii. fie în părţi inegale. În dreptul roman testamentul trebuia să cuprindă în mod esenţial instituirea de moştenitor. Unii autori au considerat că la baza testamentului ar fi existat „ultima voluntas” 4 . Aceasta apărea ca o modalitate de a încuraja heredele instituit să accepte succesiunea. când heredelui instituit nu i se lăsa decât puţin sau foarte puţin) au apărut o serie de legi. Chiar dacă acest drept a avut şi influenţe slave sau bizantine. Dreptul succesoral roman este temelia fundamentală a vechiului drept testamentar românesc. în funcţie de dorinţa sa. ca modalitate de a evita ineficacitatea legatelor. Evolu ț ia istorică Evoluţia legatului ca dispoziţie testamentară este surprinsă încă din lumea romană şi până în zilele noastre. Dacă în vechiul drept testatorul avea deplină libertate de a lăsa prin intermediul legatelor cât voia.1. în legătură cu fundamentul căreia au existat mai multe opinii în literatura juridică.

şi deci nu aveau importanţă toate manifestările de voinţă ale testatorului cât cea din urmă pentru a putea produce efecte juridice. dar şi de a decide asupra lor pentru timpul cât nu va mai fi în viaţă. Pravila cea mare a lui Matei Basarab. 5 . Codul Civil Calimach. zapis. ce conferea fiecărui individ dreptul de a dispune de bunurile sale în cursul vieţii după bunul plac. carte.adică ultima dorinţă a testatorului dinaintea morţii. isvod) şi limba de moarte (testamentul oral sau nuncupativ. Limba de moarte este prima formă testamentară primitivă cunoscută de români. În vechiul drept românesc. Drept urmare. pe care le-am amintit cronologic : Pravila lui Vasile Lupu (Cartea românească de învăţătură). scrisoare. Pravilniceasca condică a lui Alexandru Ipsilanti sau Micul Manual de legi. Pentru această opinie se ţinea cont de caracterul revocabil al diatei. Însă opinia dominantă în literatura juridică combina cele două puncte de vedere. instituţia succesiunii testamentare a îmbrăcat două forme: diata (testament scris. Succesiunea testamentară în dreptul scris a fost oglindită dea lungul vremurilor de o serie de legiuiri scrise. Un alt punct de vedere important făcea legătura dintre testament şi proprietatea privată. ce reprezenta o formă evolutivă de testament. împreună cu principalele dispoziţii pe care le cuprind cu referire la testament şi legat. valabilitatea unui testament depindea de calitatea de proprietar al bunurilor testate cât şi de voinţa testatorului. Legiuirea lui Caragea. spre deosebire de diată. astfel încât temei al testamentului stătea atât voinţa testatorului cât şi noţiunea de proprietate. care nu mai este admis in sistemul nostru de drept actual). „Adunarea” lui Andronache Donici.

Bucureşti. rezultă că legatele constituie obiectul principal al testamentului. Cuprinsul testamentului Din definiţia dată testamentului de către art. p. din punctul de vedere al formării sale. însă. 1. la moartea sa. Aceasta nu înseamnă că testamentul trebuie să îmbrace neapărat forma autentică. Declaraţia de voinţă a testatorului este suficientă pentru a da naştere. civ. unor drepturi şi obligaţii. 1996. el este rodul unei singure voinţe-al voinţei testatorului. d) Testamentul este un act juridic solemn. e) Testamentul este un act juridic pentru cauză de moarte.1. el putând îmbrăca şi alte forme. ceea ce înseamnă că el nu poate fi întocmit prin reprezentare. obiect şi scop. ceea ce înseamnă că efectele sale se vor produce numai la moartea testatorului. spre a fi valabil. în general. Caracterele juridice ale testamentului Din definiţia testamentului rezultă caractere juridice : a) Fiind un act juridic. Ed.5. 1034 C. Tratat de drept civil. însă în afară de legate într-un testament se mai pot cuprinde şi alte manifestări de ultimă voinţă ale defunctului cum ar fi 2 : 2 Deak Fr. şi condiţiile cerute numai pentru testament privitoare la voinţă. Toate aceste forme sunt. prevăzute pentru însăşi validitatea testamentului. capacitate.. ceea ce înseamnă că. c) Testamentul este un act juridic personal. f) Testamentul este un act juridic esenţialmente revocabil ceea ce înseamnă că testatorul poate să-l revoce oricând va dori. Actami. testamentul. Contracte speciale .4. b) Testamentul este un act juridic unilateral. până în ultima clipă a vieţii sale. 126 6 . trebuie să întrunească cerinţele de valabilitate ale actelor juridice.

sarcini impuse legatarilor.desemnarea unui executor testamentar.- revocarea – voluntară expresă sau voluntară tacită – a unui testament anterior sau a unei dispoziţii testamentare anterioare. Civ). 7 .dispoziţii cu privire le funeralii şi la îngropare. ).civ. ori retractarea revocării anterioare ( art.1074 C. adică a unei persoane însărcinate să supravegheze îndeplinirea dispoziţiilor succesorale (art. .). . cu respectarea limitelor impuse de rezerva succesorală (art.1034 şi 1051 – 1052 Cod. adică anumite obligaţii pe care aceştia trebuie să le îndeplinească drept urmare a liberalităţii pe care o primesc şi care micşorează astfel emolumentul acestor liberalităţi.civ.1077 C.partajul de ascendent. . exheredări adică dezmoşteniri ale unor moştenitori. recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă sau recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei de către tatăl său.

sunt incapabile de a dispune prin testament următoarele categorii de persoane : a) Minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate dispune prin testament. instanţa... el nu poate dispune nici prin reprezentant sau cu încuviinţarea ocrotitorilor legali. la cererea celor ce reprezintă pe defunct. nimeni nu ar renunţa. 3 2. Contracte speciale .1.. Actami. b) Persoana pusă sub interdicţie judecătorească.1. indiferent dacă se datorează unei cauze trecătoare sau uneia permanente.este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca morţii testatorului”. 1996. potrivit art.orice persoană este capabilă de a face testament dacă nu este poprită de lege”.1037. 1038 C. regula este – şi în acest domeniu – capacitatea. la capacitatea de a dispune (şi de a primi) prin testament. având statutul juridic al minorului sub 14 ani. validitatea unui testament este influenţată nu numai de incapacităţile legale. Ca atare. incapacitatea lui fiind totală.civ. Incapacităţi de a dispune prin testament Potrivit legii. iar potrivit art. capacitatea fiind regula. Astfel. adică de lipsa unei voinţe conştiente la întocmirea actului.. dacă se dovedeşte că în momentul întocmirii testamentului dispunătorul era lipsit de discernământ.1. ci şi de incapacitatea naturală. iar incapacitatea este excepţia. chiar dacă a împlinit vârsta de 14 ani (capacitate de exerciţiu restrânsă ). potrivit prevederilor art. p. Capacitatea Potrivit principiului general în materie de acte juridice. Întrucât dispoziţia testamentară este esenţialmente personală. Tratat de drept civil. De aceea.CAPITOLUL II CONDIŢII DE VALIDITATE ALE TESTAMENTULUI Conform art. 2. este datoare să anuleze actul. Pentru a se dispune anularea testamentului. . este necesar ca dispunătorul să aibă discernământ în momentul în care îl întocmeşte. Întrucât incapacitatea trebuie să fie prevăzută de lege. 1034 C.. . civ. Bucureşti. orice persoană este capabilă să dispună prin testament dacă nu este oprită de lege. testamentul fiind un act juridic. în tot sau în parte. nu poate să dispună prin testament ca şi acesta din 3 Deak Fr. 187 8 . este însă necesar să se dovedească în mod neechivoc lipsa de discernământ a dispunătorului în momentul întocmirii testamentului. deoarece. iar incapacitatea excepţia. Ed.

Este exceptat.2. chiar dacă testatorul moare după încheierea socotelilor. dacă ar fi o persoană majoră. medicii şi farmaciştii. care l-au tratat pe testator în boala din care 4 Botea Gheorghe . deşi are capacitate parţială de a dispune prin testament.1.. el poate dispune de o jumătate din întreaga sa avere. adică până în ziua când autoritatea tutelară a dat descărcare pentru gestiunea tutorelui. Această interdicţie subzistă şi după ce el a ajuns la majorat. în fapt să fie lipsită temporar de discernământul necesar pentru a dispune prin testament (incapacitate naturală ). În conformitate cu principiul unitar al sistemului de drept. adică de întrerupere vremelnică a bolii mintale. Arad. iar dacă are moştenitori poate dispune numai de o jumătate din cotitatea disponibilă. 990 C.civ. p. dar numai de jumătate din ceea ce ar putea dispune. 2003. e) Persoana deplin capabilă sau cu incapacitate parţială de a dispune prin testament potrivit legii. privite din punctul de vedere al testatorului. Drept civil.urmă. 2. Concordia. Ed. adică minorul între 16-18 ani are o capacitate parţială de a testa. Dreptul la moştenire . în condiţiile arătate. totodată. Incapacitatea interzisului este totală şi permanentă. raportat la persoana tutorelui 4 . tutorele care este. Incapacităţi de a primi prin testament În mod corespunzător incapacităţile de a primi prin testament sunt totodată incapacităţi de a dispune. şi ascendentul minorului. nu poate dispune în favoarea tutorelui său. d) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani. Cât timp interdicţia nu a fost ridicată interzisul nu are capacitatea de a testa nici în intervalele lucide. Dispoziţia testamentară făcută până în acest moment nu este valabilă. sub ambele aspecte. tutorele este lovit de incapacitatea de a primi prin testament de la cel ocrotit. c) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate dispune prin testament. inclusiv persoanele care practică ilegal medicina. tot aşa cum incapacitatea minorului ocrotit prin tutelă de a dispune în favoarea tutorelui este o incapacitate de a primi prin testament. cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost încheiate. 24 9 . a) Potrivit art.

2 din Constituţie. alin. Această dispoziţie se aplică şi preoţilor care au asistat pe testator din punct de vedere religios în cursul ultimei boli. 204 10 .cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. dacă nu sunt rude cu testatorul.2. Deoarece testamentul produce efecte la deschiderea moştenirii. dacă sunt potrivite cu starea materială a testatorului şi cu serviciile prestate de legatar. b) Potrivit art. Contracte speciale .. şi deci sunt valabile legatele cu titlu particular cu caracter remuneratoriu.lea grad şi poate fi atât în linie directă cât şi pe linie colaterală. Actami. bolnavul poate gratifica un prieten medic. 1047 C. ei nu au capacitatea de a primi priprietatea terenului nici printr-o dispoziţie testamentară universală. Consimţământul 5 Deak Fr. 2. preot ci asistenţa cu caracter repetat sau de continuitate acordată bolnavului în calităţile vizate de lege.. Prin urmare. Rudenia care înlătură incapacitatea nu este limitată la al 4. dacă nu l-a tratat în cursul ultimei boli. 1996. Tratat de drept civil. De asemenea în literatura de specialitate se recunoaşte şi validitatea legatului făcut medicului de către bolnavul care este soţul lui.civ. Bucureşti. Ed. p. Sunt exceptate de la interdicţia de a primi prin testament. Iar dacă legatarul este rudă cu testatorul până la al IV – lea grad inclusiv. . cu excepţia cazului când legatarul este o rudă colaterală. 41. capacitatea de a primi prin testament se apreciază în funcţie de această dată. c) Potrivit art. Întrucât textul vizează orice dobândire.moare (acea boală fiind cauza morţii) nu pot primi liberalitatea testamentară ce bolnavul a făcut în favoarea lor în cursul acestei boli. cu titlu universal sau cu titlu particular şi indiferent dacă au domiciliul în ţară sau în străinătate. dacă căsătoria este anterioară ultimei boli 5 . sunt permise chiar şi legatele universale. farmacist.. iar testatorul are succesibili care sunt rude în linie dreaptă. adică condiţia cetăţeniei române trebuie să fie îndeplinită în acest moment. testamentul făcut în cursul călătoriei pe mare nu va putea cuprinde nicio dispoziţie în favoarea ofiţerilor de marină. Se observă că ceea ce interesează este nu calitatea de medic.

Eroarea sau violenţa se întâlnesc rar în această materie ceea ce nu se poate spune despre dol.) decât în cazul sugestiei când aceste manopere sunt folosite indirect. potrivit dreptului comun 7 . 122 M. care se întâlneşte frecvent sub forma sugestiei şi a captaţiei. Ed. 6 2. p. Eliescu . Iaşi.anularea lui pentru lipsa discernământului”. 1996. dol sau violenţă... constând în utilizarea de manopere viclene şi frauduloase cu intenţia de a câştiga încrederea testatorului şi a înşela buna credinţă a acestuia pentru a-l determina să dispună în sensul în care nu ar fi făcut-o din proprie iniţiativă. Bucureşti. În cazul captaţiei utilizarea manoperelor viclene şi frauduloase se face mai direct şi mai brutal (îndepărtarea testatorului de rude şi prieteni.2.2. etc.1. Mai este necesar ca voinţa sa (consimţământul) să nu fie alterată de vreun viciu de consimţământ : eroare. Reguli aplicabile Pentru ca dispoziţiile testamentare să fie valabile. interceptarea corespondenţei. 6 7 Macovei D. Curs de drept civil. mai subtil (şiretenii. Teoria generală a probelor . Captaţia şi sugestia Dolul se înfăţişează în materia testamentară sub forma captaţiei şi a sugestiei. Anularea testamentului pentru viciile de consimţământ este incompatibilă cu . Ştefan Procopiu. afirmaţii mincinoase la adresa unor moştenitori legali.2.2. nu este suficient ca testatorul să aibă capacitatea legală şi naturală de a testa. Drept civil. abuzul de influenţă şi autoritate. 61 11 . Sancţiunea aplicabilă în cazul viciilor de consimţământ este – ca şi în cazul incapacităţii legale sau naturale de a dispune prin testament – nulitatea relativă. 1947. dacă testatorul nu a avut discernământ nu se poate pune problema viciilor de voinţă. Succesiuni . specularea anumitor sentimente sau concepţii – inclusiv religioase – ale testatorului. p.

animus testandi). întotdeauna.). Actami. valabilitatea dispoziţiilor testamentare în funcţie de obiect trebuie analizată în raport cu fiecare act juridic în parte deoarece este posibil ca din punct de vedere al condiţiilor de fond . obiectul testamentului trebuie să fie în circuitul civil. nu numai cauza (scopul) imediată (causa proxima) urmărită de testator la încheierea actului şi care este un scop abstract. 234 Macovei D. şi nici chiar în momentul deschiderii moştenirii. Bucureşti. ele trebuie să aibă un obiect determinat sau determinabil şi licit. p. ştiind că bunul nu este al său.) 9 . Ed. Ţinând seama de conţinutul posibil complex al testamentului. pe lângă condiţiile de capacitate şi consimţământ valabil. Ed. se admite unanim că teoria cauzei are aplicabilitate şi în materia actelor unilaterale. care nu există în momentul testării. Contracte speciale .civ. Succesiuni .4. în materia liberalităţilor interesează. Drept civil. Ştefan Procopiu. Dintre bunurile viitoare numai moştenirea nedeschisă nu poate face obiectul unui legat. În caz contrar. Este valabil şi legatul cu titlu particular al bunului altuia. 1064 C.. p. 2. printre care şi cele vizând obiectul. ca acte juridice. dar 8 9 Deak Fr. Cauza Cu toate că textele Codului civil referitoare la cauză vizează materia contractelor (art.1235 Cod civ. legatul este nul (art. 129 12 . iar altele valabile 8 . Mai mult decât atât. Ca şi în materie de convenţii. este posibil ca unele dispoziţii să fie nule. dacă testatorul a dispus în cunoştinţă de cauză. cum sunt dispoziţiile testamentare. să fie valabile. Obiectul legatului poate fi şi un lucru viitor. constând în intenţia liberală (animus domandi. Iaşi. 1996.3.Termenul de prescripţie a acţiunii în anulare începe să curgă – ca şi în cazul incapacităţii de a dispune prin testament – de la data deschiderii moştenirii. Obiectul Pentru ca dispoziţiile testamentare. 2. pur tehnic şi invariabil. 1996. Tratat de drept civil..

dar și în temeiul vointei celui care lasa mostenirea. constituind motivul impulsiv şi determinant al actului. de tot sau de o parte din avutul sau. Pâna in ultima clipa a vietii testatorul poate revoca sau modifica unilateral dispozitiile sale testamentare. în categoria incapacitatilor de a dispune includem: -incapacitatea prevazuta de articolul 806 din Codul Civil. caz in care moștenirea este testamentară.civ. intrucât exprima vointa autorului la incheierea actului juridic respectiv. in sfârsit. impunându-se in plus ca. Consimtamântul este unul din elementele oricarui act juridic. pentru timpul încetarii sale din viata. pe de o parte. -incapacitatea prevazuta de articolul 807 din Codul Civil. testatorul trebuie sa aiba capacitatea de a testa. Potrivit Codului Civil Român este posibil ca o manifestare de vointa (consimtamânt) sa fie valabila. Potrivit articolului 1100 din Codul Civil patrimonial succesoral se poate transmite nu numai in temeiul legii (la persoanele.nu poate avea niciun efect” (art. Acesta inseamna ca el trebuie sa exprime un consimtamânt valabil al testatorului. iar pe de alta parte ca persoana in favoarea caruia este facut tastamentul sa aiba capacitatea de a primi liberalitati. pentru a fi valabil trebuie sa indeplineasca conditiile de fond prevazute de lege pentru orice act juridic Testamentul este un act juridic esentialmente personal. 13 . Testamentul este un act esentialmente revocabil. -incapacitatea prevazuta de articolul 809 din Codul Civil potrivit caruia minorii intre 16-18 ani nu pot dispune prin testament in favoarea tutorelui lor. deci neafectata de vicii.şi cauza (scopul) mediată (causa remota) concretă şi variabilă de la caz la caz. manifestata prin testament. iar beneficiarul pe aceea de a primi prin testament. obiectul testamentului trebuie sa fie licit si posibil. 1034 din Codul Civil definește testamentul ca fiind un act revocabil prin care testatorul. El are un drept absolut.Lipsa consimtamântului. Daca legea nu prevede altfel. Dacă aceste motive sunt ilicite sau imorale ori nu sunt reale. potrivit caruia minorii intre 16-18 ani nu pot dispune decât de jumatate din ceea ce ar putea dispune ca majori. Testamentul trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate ale actului juridic in general. Art. precum si unele conditii specifice. Nimeni nu poate renunta în tot sau în parte la capacitatea de a dispune prin liberalitati. 1214 C. deci al testamentului. potrivit caruia minorul sub 16 ani nu poate dispune in niciun fel prin testament. adica a manifestarii unilaterale de vointa in cazul testamantului este sanctionala cu nulitatea absoluta. si. liberalitatea . ea sa emane de la o persoana cu capacitate de a dispune prin liberalitate. Posibilitatea de alegere a testamentului este limitata de formele reglementate strict de lege.). acestuia lipsindu-i in acest caz unul din elementele de validitate fara de care nu poate exista. efectele dispozitiilor testamentare se produc numai la moartea testatorului. în ordinea și în cotele determinate de lege). in sensul ca nu poate fi incheiat prin reprezentare sau prin incuviintarea ocrotitorului legal. fără de care testatorul nu ar fi făcut liberalitatea. deci nesusceptibil de abuz de a revoca dispozitiile testamentare si sub nici o forma nu poate renunta valabil la acest drept.. dar acest lucru singur nu este suficient pentru a asigura validitatea testamentului. Sub sanctiunea nulitatii absolute testamentul trebuie sa fie incheiat intr-una dintre formele prevazute de lege. cauza acestuia sa fie licita si morala. Testamentul este un act juridic deoarece cuprinde manifestarea de vointa a testatorului cu intentia de a produce efecte juridice si ca atare.

CAPITOLUL III CONDIŢII GENERALE DE FORMĂ 14 . sunt lipsite de discernamânt la momentul incheierii actului de dispozitie testamentara.-incapaciatea interzisilor judecatoresti si a persoanelor care fara a fi puse sub interdictie.

1. care sunt generale. lipsa ei fiind sancţionată cu nulitatea absolută. Legislaţia noastră nu recunoaşte ca valabil testamentul verbal (nuncupativ). Concordia. Motivaţia impunerii formei solemne de către legiuitor rezidă din gravitatea acestui act. O a doua condiţie de formă este ce a actului separat. În principiu fără formă scrisă nu există testament. sunt interzise pentru că 10 Botea Gheorghe . Respectarea acestor forme impuse de lege este neapărat necesară pentru ca testamentul să fie valabil. O primă condiţie de formă a testamentului este forma scrisă 10 . În dreptul românesc dispoziţia testamentară va produce efecte numai dacă este îmbrăcată în anumite forme prevăzute de lege în scopul garantării voinţei testatorului.). Arad. ci “quod substantiam”.. considerându-se că este o abatere de la ordinea normală a succesiunilor. p. comune tuturor testamentelor.3. Pentru a asigura libertatea de voinţă a testatorului şi caracterul personal. adică atrage sancţiunea nulităţii absolute (ad validitatem). 2003.civ. Drept civil. 875 C. Formalităţile sunt cerute nu ca un simplu instrument de probă legal (ad probationem). 34 15 . Deci forma scrisă este o condiţie de validitate iar nu o simplă condiţie de dovadă. Dispoziţia testamentară este un act solemn în sensul că formele sale sunt determinate de lege. Precizări prealabile Legea reglementează o varietate relativ mare de forme testamentare astfel că ea consacră două condiţii de formă. unilateral şi revocabil al dispoziţiilor testamentare. respectiv pentru a conferi testamentului o existenţă legală. “quod solemnitatem”. legea nu permite ca două sau mai multe persoane să testeze .prin acelaşi act. numite conjunctive. una în favoarea celeilalte sau în favoarea unei a treia persoane” (art. Ed. Un testament care nu este realizat într-una din formele specificate de legiuitor este nul. Dreptul la moştenire . Asemenea testamente.

Moştenirea şi devoluţiunea ei în dreptul RSR . Nerespectarea condiţiilor de formă cerute pentru valabilitatea înscrisului testamentar este sancţionată cu nulitatea absolută care. Testamentul autentic sau mistic nul ca atare pentru vicii de formă. p. Potrivit principiilor Practica nulitatea judiciară absolută anterioară ar D trebui 167/1958 să fie imprescriptibilă 12 . Unele probleme privitoare la prescripţia extinctivă . 180/12. admitea prescriptibilitatea acţiunii de nulitate prin termenul cel mai lung al condiţiei de prescriptibilitate în dreptul comun 13 . 239 16 . prin derogare de la principiul că ce este nul nu produce nici un efect (quod nullum est nullum producit effectum). 13 T. dec. Am putea crede că este vorba de un caz de inexistenţă a testamentului deoarece legea cere o anumită formă în care să fie îmbrăcat testamentul iar aceasta nu a fost îndeplinită. Contracte speciale . 886 care vorbesc de nulitatea testamentului în formă şi nici cu soluţiile tribunalelor. Acest text nefăcând nici o distincţie rezultă că el se va aplica şi dispoziţiilor testamentare. p..105 M. S. Tratat de drept civil.pluralitatea de părţi ar conferi testamentului caracter contractual şi deci irevocabil prin voinţa unilaterală 11 . Testamentul care nu îndeplineşte condiţiile de formă potrivit legii este absolut nul. are valoare de testament olograf valabil dacă este scris în 11 12 Eliescu Mihail . nr. Însă această opinie nu se împacă cu dispoziţiile art. 370.D. 158-260. Înseamnă că libertatea de voinţă a testatorului nu ar fi deplină nici la încheierea testamentului şi nici la revocarea dispoziţiilor pe care le cuprinde. departe de a se întemeia pe teoria inexistenţei. civ. p. C. potrivit dreptului comun. an I (1956) p. se admite că : 1.C. constituie tot atâtea atenuări ale efectelor nulităţii 14 . Academiei. Astfel. fie pe cale de excepţie. Eliescu . Ed. ştiind faptul că forma dă fiinţă lucrului (forma dat esse rei). 1966. soluţii care.1956.10. în S.J.. a consacrat soluţia conform căreia chiar constatarea s-ar prescrie prin 30 de ani. 14 Deak Fr. fie pe cale de acţiune. Actami. va putea fi invocată de orice persoană interesată. 1996. C. Sancţiunea nerespectării formelor testamentare. Ed. Prin D 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă se prevede că nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând. Bucureşti.

3 C. datat şi semnat de testator. 1995. Succesiuni. practica judecătorească şi cea notarială. moştenitorul care. Drept civil. b) dacă moştenitorul execută voluntar un asemenea legat nul el nu face o donaţie ci o plată. Este un caz de aplicare a principiului conversiunii actelor juridice la formele testamentare. se acoperă prin confirmarea dispoziţiei testamentare de către moştenitor 15 . nul. deşi absolută. Oscar Print.. chiar dacă acesta are o formă valabilă. p. are drept efect înlăturarea bunului donat din activul succesoral. Moştenirea testamentară . 75 17 . nulitatea.1957 a decis că ractificarea unei liberalităţi nule în formă de către toţi moştenitorii. unită cu renunţarea lor expresă la dreptul de a pretinde raportul acestei liberalităţi. c) moştenitorul care execută în cunoştinţă de cauză un asemenea legat nu poate pretinde înapoierea prestaţiei pe care a făcut-o căci nu ne aflăm în ipoteza unei plăţi a nedatoratului de vreme ce obligaţia morală constituie o cauză valabilă a prestaţiei săvârşite. Drept urmare : a) această obligaţie morală poate servi drept cauză valabilă unei obligaţii civile. pentru vicii de formă sau cel făcut prin viu grai ori prin semne dă naştere unei obligaţii morale în sarcina moştenitorului. abătându-se de la principiul că nulitatea absolută nu putea fi acoperită prin confirmare. Ed. a decis că. nu se mai poate prevala pe nulitatea acelui legat. Testamentul scris. Prin interpretarea extensivă a art. în privinţa legatelor nule în formă.întregime. printr-un act posterior. Buc. Astfel va fi valid actul juridic prin care moştenitorul se obligă faţă de gratificat să execute ultima voinţă a testatorului deşi aceasta a fost exprimată prin semne. 16 Marin Popa . voluntar şi în cunoştinţă de cauză.01. În doctrina juridică unii autori 16 consideră că testatorul însuşi nu poate confirma pur şi simplu un testament anterior nul pentru vicii de formă. căci prin prestaţia săvârşită el doreşte să stingă o obligaţie morală. scris pentru donaţii. 1167 alin. 15 Notariatul de Stat Bucureşti – prin încheierea succesorală din 18. civ. 3. prin viu grai. În sfârşit. 2. ori prin testament nul pentru vicii de formă. execută legatul făcut printr-un testament nul pentru vicii de formă.

deci nu celor făcute sub incidenţa altor legi (Legea testamentelor nr. proprietatea terenului 18 . în străinătate este valabil dacă la încheierea lui s-a respectat legislaţia locului potrivit principiului “locus regit actum”. XVI din 1876. modificat sau revocat d) legea situaţiei imobilului. fie la data când a fost întocmit (în plan temporal se aplică în dreptul intern chiar.Nulitatea unui testament. 68 al. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. care permitea soţilor să facă testament comun) ori în străinătate sau de către străini. de exemplu. Astfel. principiul “tempus regit actum”). Potrivit art. în plan spaţial. 66 din legea 105/1992). iar dispoziţiile acestui testament nu ar fi necesar să constituie în sarcina lor nici măcar o obligaţie naturală. obiect al testamentului e) legea instanţei sau organului care îndeplineşte procedura de transmitere a bunurilor moştenite. conform oricăreia dintre legile următoare : a) legea naţională a testatorului (lex patriae) b) legea domiciliului c) legea locului actului unde a fost întocmit. fiind absolută. modificat sau revocat. din legea naţională vor fi însă aplicabile împotriva voinţei testatorului (art. întocmirea. testamentul făcut. Contrazicând această părere subiectivă ne însuşim opinia potrivit căreia un testament nul pentru vicii de formă este totuşi eficace putând fi confirmat de către moştenitori în mod expres sau tacit. 1 din legea nr. nici moştenitorii nu ar trebui să poată confirma un testament nul. Dispoziţiile imperative (în sensul ordinii publice de drept internaţional privat). În aceste cazuri validitatea testamentului se va aprecia în mod diferit. modificarea sau revocarea testamentului sunt socotite valabile dacă actul respectă condiţiile de formă aplicabile. de către cetăţenii români şi pe teritoriul ţării. chiar şi de către români. Nulitatea absolută a testamentului pentru nerespectarea condiţiilor de formă prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică numai testamentelor făcute sub incidenţa acestor reglementări. fie la data decesului testatorului.

poate fi revocat uşor. Testamentul olograf 3. Testamentele ordinare sunt. Avantaje şi inconveniente a)Avantaje • • • • este foarte practic. unele destul de complexe. Oscar Print. Din punct de vedere al formei. fiind la îndemâna oricui ştie să scrie. Testamentele privilegiate sau excepţionale sunt acelea care se încheie în anumite condiţii excepţionale şi pentru care. 17 M. Din cuprinsul art.2. testamentele se împart în două mari categorii: testamente ordinare şi testamente privilegiate sau excepţionale. datorită condiţiilor excepţionale în care se întocmesc.2. Noţiune şi reglementare Denumirea acestui testament provine din cuvintele greceşti holos (întreg) şi grafo (scris). 3. Drept civil. testamente autentice şi testamente mistice sau secrete. Popa . Moştenirea testamentară . de trei feluri.1. este posibilă respectarea integrală a unor cerinţe de formă. Testamentele ordinare sunt acelea care se întocmesc în condiţii normale când. deci. prin distrugerea voluntară. la rândul lor. se poate face oriunde şi oricând. rezultă că testamentul holograf este testamentul pentru a cărei valabilitate se cere ca el să fie în întregime scris.2. legea permite unele forme simplificate. Diferite forme de testamente. 1995. Succesiuni.2. datat şi semnat de mâna testatorului. după forma care le este proprie: testamente olografe. 19 . Ed.situat în România nu poate fi transmisă prin testament unui cetăţean străin sau apatrid 17 . 859 C.76.civ. 3. p. asigură secretul dispoziţiilor de ultimă voinţă.

c) Semnătura . Datarea testamentului se face prin indicarea anului. Prin semnătură testatorul atestă faptul că dispoziţiile testamentului reprezintă ultima sa voinţă. ● nu asigură protecţia sau secretul voinţei testatorului. prima vizită a omului pe lună.3. prin orice mijloc de probă şi ora când a fost întocmit testamentul. p. Testamentul olograf trebuie datat de mâna testatorului. în cazul unor testamente succesive ale căror dispoziţii sunt contradictorii. Arad. ceea ce înseamnă că unele inconveniente pot fi înlăturate.) şi în orice limbă pe care testatorul o cunoaşte. Concordia. De obicei semnătura cuprinde numele şi prenumele testatorului. 95 din Legea nr. adică să cuprindă indicarea timpului când a fost redactat. Acest lucru permite să se stabilească dacă testatorul a fost în stare de capacitate la momentul întocmirii testamentului sau. Ea se poate face şi prin indicarea unui eveniment cunoscut. Această concluzie decurge din dispoziţiile legii care cere o scriere de mână susceptibilă de o verificare în caz de litigiu. dar condiţia 18 Botea Gheorghe . să se stabilească care dintre testamente este valabil (testamentul cu data mai recentă revocă pe cel cu data mai veche). ● poate cuprinde formulări neclare. confuze sau chiar contradictorii.b)Inconveniente ● poate fi uşor dosit sau distrus de alte persoane ( de regulă cei interesaţi ).2. Testamentul olograf nu poate fi dactilografiat. lunii şi zilei când a fost redactat.) cu orice (creion. 41 20 . Conform art. Dreptul la moştenire . Legea cere ca testamentul să fie scris în întregime de testator. Testamentul olograf scris de o altă persoană va fi nul 18 . În caz de litigiu se poate dovedi. El poate fi scris pe orice suport (hârtie. Ed. 3. etc.Condiţii de validitate a) Scrierea . Drept civil. 36/1995 testamentul olograf poate fi depozitat la un birou notarial pentru a fi eliberat la data decesului testatorului. daltă. b) Data . Actul nesemnat poate constitui un simplu proiect care nu exprimă voinţa destinată să producă efecte juridice. etc. scândură. de exemplu. 2003. ● poate fi uşor falsificat şi contestat mai uşor. Data fiind un element esenţial al testamentului înseamnă că în lipsa ei acesta va fi nul.

Actami.2. p.. se admite că întrucât scrierea şi semnătura au fost recunoscute de către cei cărora li se opun sau. Codul civil nu prevede nicio sancţiune pentru nerespectarea acestei formalităţi. I. Ed.civ. motiv pentru care se admite că testamentul olograf este valabil chiar dacă nau fost respectate dispoziţiile art.. Această dată este opozabilă până la proba contrarie. Puterea doveditoare a testamentului olograf Deşi este un act juridic solemn. În acest caz. sa stabilit că ele aparţin testatorului. semnătura se pune. semnat sau datat de către testator. Dacă se constată scrierea şi semnătura. testamentul olograf este constatat printr-un înscris sub semnătură privată. prevede o formalitate posterioară redactării testamentului olograf: înainte de a fi executat el trebuie înfăţişat de către orice persoană l-ar găsi notariatului de la locul deschiderii succesiunii pentru a se constata prin proces-verbal deschiderea testamentului şi starea în care a fost găsit.892 C. Deşi legea nu prevede unde semnat testamentul. Civ. trebuie să dovedească prin verificarea de scripte că scrierea şi semnătura aparţin testatorului. Deak . dar numai cu elemente intrinseci testamentului. 209. nr. S. Fr. dec. Ca atare. Bucureşti. d) Formalitatea posterioară redactării testamentului . legatarii trebuie să dovedească ei validitatea testamentului. pag.civ. col. Tratat de drept succesoral . la sfârşitul testamentului. de obicei.civ.civ 20 .este îndeplinită şi dacă testatorul semnează cu semnătura pe care o folosea de obicei şi care permite identificarea lui 19 . data indicată în testament este opozabilă terţilor fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 1999. 1955. vol. cei cărora li se opune testamentul (moştenitori legali) pot să conteste că acest testament a fost scris.4. 3. 892 C. în CD. Cât priveşte data. Art.200. 19 T. 2420/1995. 20 21 . legatarii. prin verificarea de scripte. potrivit art 178 C. Lipsa semnăturii atrage nulitatea testamentului. 1182 C. Terţii o pot combate.

46 22 . ca şi actele normative ulterioare cu incidenţă în materie. 2003. 860 C. prin încheiere. Dreptul la moştenire .3. Arad. a fost învestit. Actul de autentificare are autoritate publică. iar conţinutul actului este verificat de notar pentru a nu cuprinde clauze contrare legii sau bunelor moravuri ori clauze neclare. 21 Botea Gheorghe . de natură a genera procese inutile.1. prevăzute de art. 65 din Legea nr.civ. În prezent se aplică regulile de drept comun privind autentificarea actelor prevăzute de Legea notarilor publici şi a activităţii notariale precum şi de Regulamentul de punere în aplicare a respectivei legi deoarece regimul special de autentificare de către judecătorii.54-55 din Legea nr. în condiţiile prevăzute de lege pentru autentificarea înscrisurilor. a fost abrogat.2.10.civ. cu formă autentică de către notarul public (art. Testamentul autentic prezintă şi avantajul că un exemplar original se păstrează în arhiva biroului notarial astfel încât nu poate să fie sustras. lit. Noţiune şi reglementare Testamentul făcut pe teritoriul ţării este autentic dacă.3.D şi art. Testamentul autentic 3. a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna.3. Pe de altă parte .. 3. Avantaje şi inconveniente Testamentul autentic prezintă avantajul că în această formă pot testa şi persoanele care nu ştiu să scrie sau să citească sau persoanele care din cauza infirmităţii. Drept civil.3. În toate cazurile. 36/1995). 36/1995). Concordia. sarcina dovezii revine celui care îl contestă 21 . testamentul se bucură de forţa probantă a actelor autentice şi ca atare. p. contestarea de către persoanele interesate este mai anevoioasă. iar dacă a dispărut poate fi obţinut un duplicat sau poate fi reconstituit în condiţiile prevăzute de lege (art. şi art. Ed. dosit sau distrus de persoanele interesate. 861-863 C.

autentificarea testamentului se poate face la orice birou notarial din ţară. 48 23 . Dreptul la moştenire . competenţa notarilor publici generală. el trebuie să fie prezent în persoană la autentificare. alin. Concordia. deoarece testatorul poate alege pentru autentificare orice notar din ţară. Testamentul care urmează să fie autentificat poate să fie redactat.Testamentul autentic prezintă inconvenientul că presupune anumite cheltuieli şi necesită pierdere de timp pentru îndeplinirea formalităţilor de autentificare. dar el poate fi întocmit şi de către testator sau la cererea acestuia de către un terţ 22 . 36/1995 nu vizează autentificarea testamentelor. de către notarul public. testamentelor făcute pe teritoriul ţării este este de deci competenţa notarilor publici.3. fie la sediul biroului notarial. În afara sediului. potrivit art. etc. 36/1995). acest inconvenient este aproape inexistent.36/1995. p. La cererea justificată a testatorului. 2003. 2 din Legea nr. testatorul nu poate fi reprezentat la autentificare (printr-un mandatar cu procură specială. Procedura autentificării Autentificarea Teritorial. 3. Având în vedere caracterul esenţialmente personal al testamentului. Arad. indiferent de domiciliul testatorului. infirmitate. fie în afara sediului (la domiciliu.10 din Legea nr. prevăzute de art. În realitate. Temeinicia motivelor este lăsată la aprecierea notarului public.) dacă din motive temeinice (bătrâneţe. 58. după indicaţiile şi voinţa testatorului.3. iar notarul şi personalul biroului notarial au obligaţia să păstreze secretul profesional în condiţiile prevăzute de art. notarul este competent numai în limitele circumscripţiei sale teritoriale. 36/1995). Excepţiile de la competenţa generală a notarilor publici. Drept civil.36 din Legea nr.) este împiedicat să se prezinte la sediul biroului (art. Testamentul se întocmeşte în limba română. notarul public poate autentifica testamentul întocmit într-o altă 22 Botea Gheorghe . Ed.408 din Legea nr. spital. etc. boală. Printre inconveniente se menţionează şi faptul că nu asigură secretul dispoziţiilor de ultimă voinţă.

dacă este cazul. Drept civil. poate valora testament olograf dacă condiţiile prevăzute de lege pentru acesta sunt îndeplinite 23 . Ştefan Procopiu. Autentificarea se constată printr-o încheiere care. trebuie să cuprindă. până la înscrierea în fals. prezenţa şi identificarea testatorului.4. 36/1995). În schimb.3. notarul va autentifica actul. 225 24 . în ceea ce priveşte constatările personale ale agentului instrumentator făcute prin propriile sale simţuri (ex propriis sensibus) în limita atribuţiilor conferite de lege şi menţionate în încheierea de autentificare. 47 din Legea nr. modul în care s-a constatat identitatea testatorului. sub sancţiunea nulităţii. pe care testatorul o poate ataca prin plângere la judecătorie care. deoarece agentul instrumentar nu a putut decât să ia act de aceste declaraţii.. declaraţiile testatorului. precum şi cele inserate în testament fac dovada nimai până la proba contrară. o încheiere de respingere motivată. conform hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă. Însă actul nul ca testament autentic. Iaşi.limbă pe care o cunoaşte sau după ce a luat la cunoştinţă de conţinutul lui printr-un interpret (art. cu precizarea împrejurărilor pentru care s-a îndeplinit în afara biroului notarial. respectiv menţiunea notarului că testatorul nu a putut semna. Ed. etc. dacă va fi admisă. consemnate în încheierea de autentificare. p. neavând posibilitatea să controleze dacă ele corespund realităţii. Succesiuni . 3. Dacă condiţiile de autentificare nu sunt îndeplinite şi testatorul stăruie în cerere. Forţa probantă Testamentul autentificat în condiţiile legii face deplină dovadă. printre altele: data şi locul autentificării. constatarea că s-a luat consimţământul testatorului şi că testamentul a fost semnat de acesta în faţa notarului. consimţământul şi semnătura lui. Tot astfel pot fi 23 Macovei D. 1996. Dacă testamentul nu a fost autentificat cu respectarea prevederilor legii. în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii. etc. sancţiunea este nulitatea absolută. notarul dă. cum ar fi: data şi locul autentificării.

5. Arad. Drept civil. civ. 1999.2. Testamente privilegiate 3. ea poate redacta testamentul într-o formă olografă. p. 24 Notarul respinge cererea de autentificare dacă constată lipsa de discernământ a testatorului.. chiar personal. dar autentificarea nu atestă – notarul nu are calitatea de a atesta – existenţa discernământului testatorului. 24 25 Fr. 55 25 . 2003. 3. lit.1. Drept civil. Persoana care se găseşte în împrejurările excepţionale care justifică posibilitatea testării într-o formă autentică simplificată.51. Dreptul la moştenire . Ed. 868-884 C. 36/1995). Arad. p. 2003.combătute constatările făcute de notar.) şi pentru a deosebi aceste testamente de cele ordinare. iar dacă are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăţilor lui mintale procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atestă în scris că el poate să-şi exprime în mod valabil consimţământul în momentul autentificării (art. Concordia. Concordia. nu este obligată să recurgă la această formă. Dreptul la moştenire . p. pot fi dovedite potrivit dreptului comun prin orice mijloc de dovadă 25 . testamentul făcut în timp de boală contagioasă şi testamentul maritim. potrivit unor reguli speciale. ele au fost denumite testamente privilegiate. derogatorii de la regulile autentificării înscrisurilor (Legea nr. Ed. etc. dar în afara atribuţiilor legale. Noţiune şi enumerare În cazurile în care o persoană se află în anumite împrejurări neobişnuite. 36/1995). Ed. fiind – în esenţă – testamente autentice simplificate.5. alin. Tratat de drept succesoral . lipsa capacităţii testatorului.D şi art. excepţionale şi doreşte să facă un testament în formă autentică. Actami. Astfel sunt: testamentul militarilor.203 Botea Gheorghe . legea prevede posibilitatea testării într-o formă simplificată de autentificare. potrivit regulilor aplicabile acestei forme de testament 26 . Bucureşti. vicierea consimţământului. dar nu poate recurge la formalităţile autentificării potrivit dreptului comun.59 din Legea nr. Deack . Formalităţile fiind simplificate (art. 51 26 Botea Gheorghe .

civ. 870 C. Se precizează. dar numai dacă se află pe teritoriu străin sau în misiune ori prizonier la inamic ori pe teritoriul ţării într-o localitate asediată sau într-un alt loc fără comunicaţie cu exteriorul din cauza războiului (art.) dacă testatorul ar fi chiar ofiţerul competent a instrumenta.5. civ. 868 C. Cluj. deşi legea nu prevede. 3. civ.3. 1948. nu şi dacă vasul se află ancorat la ţărm sau se apropie de 27 S. civ.).5. 27 Această formă testamentară poate fi folosită numai în timpul călătoriei pe mare. poate testa în faţa medicului militar şef.).4. testamentul se face în faţa înlocuitorului său (art.). că acest testament privilegiat. Succesiunile şi donaţiunile . Curs de drept civil. Brădeanu .care se află într-o localitate izolată din cauza ciumei sau a altei boli contagioase pot testa în mod valabil în faţa unui membru al consiliului local. asistat de doi martori (art. asistat de ofiţerul intendent de bord sau înlocuitorul său şi de doi martori (art. ca şi cel al militarilor. Testamentul făcut în timp de boală contagioasă Persoanele . nu poate fi folosit dacă în localitate există birou notarial.875 C. 260 26 . Testamentul militarilor Militarii şi persoanele asimilate lor pot testa în mod valabil în faţa comandantului militar al unităţii sau în faţa unui alt ofiţer superior asistat de doi martori (art.). 872 C.). Dacă militarul rănit sau bolnav.bolnave sau sănătoase . 874 şi 881 C. civ. 3. Testamentul maritim Persoanele care se află la bordul unui vas sub pavilionul României – indiferent dacă fac parte din echipaj sau sunt pasageri – pot testa în cursul călătoriei în faţa comandantului navei sau a unui înlocuitor al său.3. civ. p. 869 C.5. asistat de comandantul militar al spitalului (art.2.

un exemplar al testamentului se predă acestuia pentru a fi expediat în ţară. trebuie avute în vedere şi unele reguli comune pentru aceste testamente privilegiate: • Sub sancţiunea nulităţii. civ. 883 C.). civ. Reguli comune testamentelor privilegiate Forma scrisă şi forma înscrisului sunt separat obligatorii. În afara acestor reguli comune tuturor testamentelor şi a regulilor de formă prevăzute de lege pentru fiecare testament privilegiat în parte.) şi nu poate cuprinde nici o dispoziţie (legat) în favoarea ofiţerilor instrumentari. evident.5. testamentul privilegiat trebuie să fie semnat de testator – iar dacă nu poate semna se face menţiune despre aceasta şi despre cauza ce l-a împiedicat să semneze – şi de către agentul instrumentar şi. Arad. necesar pentru aprecierea împrejurărilor care justifică folosirea acestor forme.).).un port străin unde se află un agent diplomatic sau consular român (art. 28 Botea Gheorghe . de cel puţin unul dintre ei. Testamentul maritim trebuie să fie redactat în două exemplare originale (art. dacă nu sunt rude (în grad succesibil sau soţ) cu testatorul (art. 28 Dacă vasul ancorează într-un port străin în care există un agent consular român. Concordia. iar dacă există mai multe birouri. 43-44 din Regulament). Drept civil. Neobservarea acestor reguli de predare şi expediere a testamentului nu se sancţionează cu nulitatea. ambele exemplare (respectiv cel rămas) se predau organului portuar spre a fi înaintat biroului notarial de la domiciliul testatorului (art. civ.). arătându-se cauza pentru care cel de al doilea nu a putut semna (art. Ed. se apreciază că şi datarea este un element esenţial.876 C. 3. 2003. civ. 884 C. 68 din Legea nr. biroului notarial care ţine registrul de evidenţă a succesiunilor din circumscripţia testatorului (art. civ. în cazul martorilor.5. şi în cazul testamentelor privilegiate. 880 C. 57 27 . iar dacă vasul ancorează într-un port românesc. p. 36/1995 şi art. 877-878 C. Deşi legea nu prevede expres. Dreptul la moştenire .

astfel: testamentul militarilor şi testamentul făcut în timp de boală contagioasă timp de şase luni. prevederile referitoare la raport și reducțiune fiind aplicabile.873 şi 882 C.049. valorile sau titlurile de valoare depuse la instituții specializate sunt valabile cu respectarea condițiilor de formă prevazute de legile speciale aplicabile acestor instituții. Testamentul privilegiat.. civ. Alte forme testamentare 3.046. la instituirea de către clienții acestora a unei dispoziții testamentare.C. îşi pierde valabilitatea (art.6. Consideraţii preliminare Pe lângă testamentele ordinare şi cele privilegiate legea prevede reguli speciale de formă pentru: Dispoziţiile testamentare – numite clauze testamentare – având ca obiect sumele de bani depuse la C. iar testamentul maritim timp de trei luni. dacă testatorul a supravieţuit şi doreşte să testeze. După expirarea acestor termene. (1) Dispozițiile testamentare privind sumele de bani. 1. 1.• Testamentele privilegiate sunt eficace numai dacă testatorul a decedat în împrejurările excepţionale prevăzute de lege. iar după încetarea acestor împrejurări numai o perioadă de timp limitată.E. 871. mențiunea acesteia în registrul prevăzut la art.6. deşi nu este revocat. 3. Putem aminti din vechiul Cod civil cu privire la tetamentul testamentul valorilor depozitate urmatoarele: 28 . (3) Instituțiile de credit au obligația ca. 3.). să comunice. Testamentul sumelor și valorilor depozitate Art. de îndată.1. Testamentele cetăţenilor români aflaţi în străinătate.6. trebuie să o facă în forma testamentelor ordinare. În acest cadru se pune problema dacă sumele de bani depuse la alte unităţi bancare pot fi sau nu testate sub forma clauzei testamentare. (2) Instituțiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului având ca obiect sume de bani. valori sau titluri de valoare decât în baza hotărârii judecatorești ori a certificatului de moștenitor care constată valabilitatea dispoziției testamentare și calitatea de legatar.2.

31 din statut). civ. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni.sumele depuse” (art. etc. 3 din Legea nr. În toate cazurile. Depunerile pentru care nu s-a solicitat introducerea de dispoziţie testamentară se eliberează de către CEC-S. Clauza testamentară poate fi prevăzută în favoarea unei singure persoane (deşi textul este formulat la plural) sau mai multor persoane. depoziţia făcută sub această formă specială testamentară poate avea ca obiect numai . art. 3 din Statutul C. 23 din Decretul nr. legatarul dobândind sumele de bani depuse numai din momentul morţii titularului de libret şi în cuantumul existent la acea dată (iar nu la data stipulării clauzei). Cât priveşte natura juridică a acestei clauze.E. în timpul vieţii. Drept civil. Ed. Dacă o persoană are mai multe depuneri pe instrumente de economisire separate şi doreşte să dispună pentru cauză de deces. sunt aplicabile normele de drept comun privind condiţiile de fond (capacitate. Succesiuni . trebuie să o facă separat pentru fiecare depunere. dobânzile şi câştigurile sunt imprescriptibile (art. ele vor avea drepturi egale. Astfel fiind. 1602/2002 în baza Legii nr. denumită dispoziţie testamentară sau clauză testamentară. de regulă. 29 Macovei D. indiferent că este vorba de sume de bani în lei sau în valută. adică un legat cu titlu particular făcut prin testament (iar nu stipulaţie pentru altul). în privinţa sumelor depuse la CEC se consacră o formă specială de testament. condiţiile de fond din dreptul comun. nu poate dispune de ea mortis causa sub nici o formă. să micşoreze (ceea ce echivalează cu o revocare voluntară tacită) sau să adauge alte sume.A. reducţiunea. Deponentul pe numele altuia nefiind titularul sumei depuse. deoarece beneficiarul clauzei dobândeşte dreptul asupra sumei la data morţii testatorului. Se consideră că. aprobat prin HG nr. se mai pune problema prescripţiei extinctive.Art. În acest din urmă caz. iar depunerile. Deci. 66/1996 şi art. republicată prevede: . 31 nu distinge.. chiar dacă o altă persoană a făcut depunerea pe numele său. fapt pentru care a fost calificată un testament olograf simplificat. titularul libretului având dreptul. dacă testatorul nu a dispus altfel.A.C. 700 C. ci numai semnată. 230 29 . p. 167/1958) el poate cere – ca şi ceilalţi succesori în lipsa clauzei testamentare – pre4darea sumei oricând de la CEC. Faţă de CEC revocarea va produce efecte numai din momentul înştiinţării. Persoana indicată în cadrul unei depuneri nu are nici un drept – în temeiul acestei desemnări – asupra altor depuneri.Titularul instrumente-lor de economisire poate solicita în scris CEC-S.. moştenitorilor legali sau testamentari”. cu condiţia să fi acceptat moştenirea potrivit art. şi fără a fi necesară respectarea unei simetrii a formelor testamentare.) prevăzute pentru liberalităţile testamentare.29 Dacă în privinţa clauzei testamentare se aplică. ori să revoce legatul prin anularea clauzei testamentare sau printr-un alt testament (ordinar sau privilegiat). b)Natura juridică.. Reguli de fond şi formă. Ştefan Procopiu. Iaşi. Fiind oliberalitate pentru cauză de moarte produce efecte numai la decesul titularului de libret (spre deosebire de clauza de împuternicire – care la data decesului titularului încetează să-şi producă efectele). introducerea de dispoziţii testamentare prin care să indice persoanele cărora să li se elibereze după deces sumele depuse de acesta. În legătură cu drepturile dobândite prin clauză testamentară. 1996. Această dispoziţie poate fi dată numai de către titularul libretului. în privinţa formei acestei dispoziţii testamentare se prevede o importantă derogare: ea nu trebuie să fie scrisă în întregime şi datată de mâna testatorului. părerile sunt unanime în sensul că ea reprezintă o liberalitate pentru cauză de moarte. viciile voinţei..

românul care s-ar afla în ţară străină va putea face testamentul său.1.c)Problema dispoziţiei testamentare (clauzei) având ca obiect depunerile de sume de bani la alte unităţi bancare Potrivit art.). purtând numai semnătura testatorului. cât timp nu este prevăzută prin Legea bancară nr. la cererea persoanelor fizice având cetăţenia română. Potrivit Legii nr. decât cu formele legale.6. Forma specială de testament. fie la data deschiderii moştenirii (art. 1948. nu şi dacă îmbracă forma simplificată a clauzei prevăzută de legea specială numai pentru cazul depunerilor la CEC30. de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. 105/1992 testamentele cu element de extraneitate – cum sunt şi cele făcute de români într-o ţară străină – sunt valabile dacă respectă condiţiile de formă prevăzute. Succesiunile şi donaţiunile . Testamentul făcut de un cetăţean român în străinătate – regim juridic Potrivit art. alin3). 800 C. 3. Brădeanu . Curs de drept civil. clauza testamentară practicată de alte unităţi bancare ar putea fi recunoscută valabilă – ca testament olograf – numai dacă este scrisă în întregime. Cluj. p.. în cazul altor unităţi bancare.1. sau în formă holografă. prevăzută de art. 58/1998. de legea naţională (lex patriae) sau legea domiciliului (lex domicilii) ori de legea locului întocmirii actului (lex loci testamenti) în vigoare la data întocmirii lui. 68. chiar dacă legea ţării nu prevede posibilitatea întocmirii testamentului în această formă.. nimeni nun va putea dispune de avutul său personal pentru cauză de moarte. CLASIFICAREA LEGATULULUI 4. printre altele. pe baza legii române.. Deasemenea este valabil testamentul autentificat. datată şi semnată de mâna testatorului (art. 859 C. Textul se interpretează în sensul că testamentul se poate redacta în formă olografă prevăzută de legea română.3. civ. civ.1.. . Clasificarea legatelor după modalităţile care afectează voinţa testatorului 30 S. sau în forma autentică întrebuinţată de locul unde se face testamentul”. 1047C. 31 din Statutul CEC.prin asemănare”. 290 30 . În consecinţă. testamentul fiind un act juridic solemn. CAPITOLUL IV 4. civ. nu poate fi aplicată .

4. p. la împlinirea lui. termenul incert suspensiv este asimilat condiţiei suspensive.1.1. Legatul sub condiţie Este acel legat a cărei naştere sau stingere depinde de un eveniment viitor şi nesigur că se va îndeplini. Drept civil. desfiinţează retroactiv. 4. impusă de testator legatarului care primeşte legatul. Termenul extinctiv stinge. Termenul suspensiv suspendă executarea dreptului. a face sau a nu face. Legatul pur şi simplu Legatul pur şi simplu este acel legat care îşi produce efectele la data morţii testatorului. naşterea dreptului la legat. . Condiţia rezolutorie.1. Legatul cu sarcină Sarcina este o obligaţie de a da.Legatul cu termen Este acel legat a cărei executare sau stingere depinde de îndeplinirea unui termen (eveniment viitor şi sigur) 31 . 76 31 . odată îndeplinită condiţia.1.1. până la îndeplinirea ei. 4.2.1. 2003. Dreptul la moştenire . Ed.3.1. Condiţia suspensivă suspendă.1. În materia legatelor.4. 31 Botea Gheorghe . 4. Legatarul poate cere predarea la data îndeplinirii termenului. Concordia.1. dreptul născut şi executat în momentul deschiderii succesiunii. dreptul legatarului este dobândit retroactiv de la data deschiderii succesiunii. dreptul care a luat naştere şi s-a executat din momentul deschiderii succesiunii. de la această dată legatarul dobândeşte şi exercită drepturile sale. Arad. la împlinirea ei.

297 32 . ci vocaţia la întreaga universalitate pe care o conferă legatarului. o sarcină în favoarea sa. b) în interesul testatorului. 1054 C civ.. Testatorul nu-I poate impune legatarului anumite obligaţii care să-I fie prestate testatorului în timpul 4. în cazul în care legatarii cu titlu particular ar renunţa sau beneficiarii sarcinilor nu 32 Fr.2. De asemenea. care permit testatorului să lase mai mulţi legatari universali. Nu vom avea două liberalităţi ci o singură liberalitate dar cu afecţiune specială. Ex: testatorul lasă printr-un legat averea sa legatarului cu sarcina acestuia de a presta întreţinerea nepotului său incapabil de muncă. Ed. c) în interesul celui gratificat. Ceea ce caracterizează universal cantitatea bunurilor culese (emolumentul). Tratat de drept succesoral . Ex: testatorul stipulează în interesul celui gratificat (legatarul) o sumă de bani pentru continuarea anumitor cercetări ştiinţifice.legatul universal este dispoziţia prin care testatorul lasă după moarte. Bucureşti. Legatul universal Definiţia dată legatului de art. Aşa se explică prevederile art. legatul este tot universal chiar dacă din cauza unor legate cu titlu particular şi sarcini. civ.2. a-i plăti anumite datorii. universalitatea legatul bunurilor nu sale. legatul universal există şi în cazul în care. emolumentul ar fi neînsemnat.1. emolumentul ar fi redus considerabil. la una sau mai multe persoane. 1054 C. testatorul poate lăsa unei persoane un legat şi. Actami. este este inexactă.Sarcina poate fi prevăzută: a) în interesul unei terţe persoane. 32 Tocmai că presupune o vocaţie întreagă la moştenire. .1.. Deack . datorită drepturilor conferite altora de către testator.1. totodată.. 1999. în acest caz terţul dobândeşte o liberalitate indirectă care este grefată pe o liberalitate directă – legatul. Clasificarea legatelor după obiectul lor 4. Ex: testatorul lasă o casă cu sarcina legatarului de vieţii acestuia. p.

se pot folosi orice cuvinte din care. La această enumerare trebuie adăugat şi legatul pe care minorul de 16 ani l-ar face cu privire la întreaga sa avere. 73 33 . Drept civil. ci întinderea vocaţiei succesorale. Arad. trebuie să rezulte că s-a conferit vocaţia asupra întregii moşteniri. este nu emolumentul. legatarul universal în virtutea vocaţiei sale universale. civ. de renunţarea unuia nu profită ceilalţi. 1/4 din moştenire). d) Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor imobile. c) Legatul tuturor bunurilor mobile. legatul cotităţii disponibile. p. Concordia. legatul nudei proprietăţi asupra întregii moşteniri. Codul civil nu pretinde anumite formule pentru redactarea testamentului care cuprinde un legat universal. Legatul cu titlu universal Legatul cu titlu universal este legatul care conferă vocaţie la o fracţiune din moştenirea testatorului. Legatul universal conferă vocaţie la întreaga moştenire pe când legatul cu titlu universal numai la o fracţiune din moştenire (1/2. Ed. va culege întreaga moştenire 33 . Concordia. Deci.2. etc.: a) Legatul unei fracţiuni din moştenire. Dreptul la moştenire . b) Legatul tuturor bunurilor imobile. Ed. e) Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor mobile. Legatele cu titlu universal sunt limitativ prevăzute de art. ci legatarul universal sau moştenitorii legali 34 . 2003. 2003. Dreptul la moştenire . dacă există mai mulţi legatari cu titlu universal.2. Astfel. 33 34 Botea Gheorghe . sunt considerate legate universale: legatul asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile. 70 Botea Gheorghe . Ceea ce caracterizează legatul cu titlu universal.ar pretinde drepturile lor. În cazul legatului cu titlu universal fracţiunea din moştenire la care are chemare legatarul este de la început precizată. ca şi legatul universal.1. 4. p. Arad. Drept civil. 894 C.

Drept urmare. 1064 C. În 35 Macovei D. Ştefan Procopiu. legatul este valabil (art.4. Ed. testatorul lasă în favoarea legatarului o creanţă pe care o avea împotriva unui terţ. deoarece numai aceste bunuri aparţin unei anumite persoane. Legatul cu titlu particular poate avea ca obiect un singur lucru sau mai multe lucruri. În această situaţie se naşte întrebarea dacă va fi valabil un astfel de legat. spre deosebire de legatarul universal sau cel cu titlu universal. 100 kg grâu). nu răspunde de pasivul succesiunii (art. Legatul cu titlu particular poate avea ca obiect un lucru corporal care poate fi individual determinat (de exemplu. Succesiuni .. Legatul care are ca obiect un lucru determinat generic nu ridică nici o problemă. căci un anumit gen de bunuri nu poate aparţine unei anumite persoane. de exemplu. Legatul cu titlu particular Legatul cu titlu particular constă în faptul că el conferă un drept asupra unor bunuri singulare şi nu asupra unei universalităţi sau a unei fracţiuni dintr-o universalitate. Pentru a răspunde acestei întrebări se impun două precizări: 35 În primul rând. Un legat care reclamă unele explicaţii speciale este legatul lucrului altuia. Se prezumă că testatorul a voit să-l oblige pe cel ţinut la executarea legatului să procure bunul şi să-l predea legatarului.3. Drept civil. Pentru a răspunde întrebării trebuie să distingem două situaţii: a) Când testatorul cunoştea că bunul nu este al său.civ. pentru a fi vorba de legatul lucrului altuia se cere ca testatorul să nu aibă nici un drept asupra bunului obiect al legatului. 909 C. 1996. legatul tuturor bunurilor dintr-o anumită localitate. p. un teren) sau determinat generic (de exemplu. Iaşi. civ. Ca atare. legatul este valabil. legatarul cu titlu particular.). problema se pune numai în legătură cu bunurile individuale determinate. o casă.1. 229 34 .2. Acest legat constă în aceea că testatorul dispune printr-un legat de un lucru care nu-i aparţine nici în momentul întocmirii testamentului şi nici în momentul deschiderii succesiunii. Şi un lucru incorporal poate face acestui legat: de exemplu. În al doilea rând. chiar dacă în patrimoniul testatorului nu se găsesc bunuri din genul respectiv. în principiu.).

Astfel. Tot astfel. civ. 4. fie să dea legatarului valoarea lucrului din momentul morţii testatorului. însă.). fiind desfiinţate cu efect retroactiv. legatarul care invocă testamentul în favoarea sa. datorită revocării sau caducităţii. legatul dă naştere unei obligaţii de a face în sarcina celui ţinut la executarea legatului. 1948. legatul va fi nul (art. pe 36 S. prin orice mijloace de probă. 302 35 . CAUZE DE INEFICACITATE Odată întocmite în forma testamentară prevăzută de lege. Cluj. Brădeanu . că testatorul a ştiut că bunul obiect al legatului aparţine altei persoane.2. În cazul în care din testament nu rezultă cu claritate dacă testatorul a ştiut sau nu că lucrul aparţine altuia. a fost în eroare. testatorul. dispoziţiile testamentare sunt nevalabile. fie să procure bunul spre a-l remite legatarului.acest caz. Revocarea şi caducitatea se deosebesc între ele prin aceea că revocare ase datorează voinţei unilaterale a testatorului (revocare voluntară) sau a unei fapte culpabile săvârşite de legatar (revocare judecătorească). se prezumă că dacă ar fi ştiut că bunul nu-i aparţine nu ar fi dispus de el. Curs de drept civil. În acest caz. Ca atare. legatele au luat naştere în mod valabil dar datorită unor cauze posterioare ele vor fi desfiinţate 36 . legatele pot fi nule sau anulabile dacă ele sunt contrare normelor imperative ale legii sau regulilor de convieţuire socială. în caz de revocare sau caducitate. Caracteristic tuturor cauzelor de nulitate sau anulare este faptul că ele sunt întotdeauna anterioare sau concomitente cu întocmirea testamentului. ci al altuia. În anumite cazuri. trebuie să facă dovada. Succesiunile şi donaţiunile . legatele pot să nu îşi producă efectele din cauze posterioare întocmirii lor. p. legatele îşi produc efectele la deschiderea succesiunii testatorului. 1064 C. chiar de la origine. b) Când testatorul nu cunoştea că bunul de care a dispus nu este al său. Prin urmare. Acesta va putea. legatele sunt lipsite de eficacitate juridică.

Art. 1071 orice legat devine caduc atunci când: a) legatarul nu mai este în viață la data deschiderii moștenirii. (3) Ineficacitatea instrainarii nu afecteaza revocarea decat daca: a) este determinata de incapacitatea sau vicierea vointei testatorului.1. 1072 destinatia bunurilor constituind obiectul unui legat ineficace. a unei persoane apropiate lui sau. dacă aceasta avea un caracter pur personal. revoca implicit legatul pentru tot ceea ce s-a instrainat. f) bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu țin de voința testatorului. (2) Orice instrainare a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu particular. nerespectarea formei prevăzute de lege. Art. viciile de consimţământ. potrivit voinței testatorului. Art. eficacitatea legatului este condiționată de executarea sarcinii.068.când caducitatea se datorează unei imposibilităţi de executare. ori b) instrainarea reprezinta o donație în favoarea beneficiarului legatului și nu s-a făcut sub condiții sau cu sarcini substanțial diferite de acelea care afectează legatul. b) legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii moștenirii. (1) Legatele sunt supuse dispozitiilor privind revocarea voluntara a testamentului. 1. nu l-a înștiințat.Nulitatea legatelor Codul civil nu se ocupă în mod special de nulitatea dispoziţiilor testamentare. revocării. străină de orice manifestare de voinţă a testatorului sau culpă a legatarului. știind că alții intenționează să atenteze. de exemplu. Termenul de prescripție art.2. după caz. c) legatarul este nedemn. a sarcinii instituite de testator. cruzimi sau injurii grave față de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului. incapacitatea testatorului. Ineficacitatea legatului din cauza nulității. 1. (4) Distrugeraea voluntara de catre testator a bunului ce constituie obiectul legatului cu titlu particular revocă implicit legatul. cauzele de nulitate sau de anulare a legatelor sunt cele care lovesc orice act juridic. de la data la care sarcina trebuia executată. Revocarea voluntară a legatului. e) legatarul decedează înaintea împlinirii condiției suspensive ce afecteaza legatul. chiar daca este afectata de modalitati. fără justificare. 4. 1070 dreptul la acțiunea în revocarea judecătorească a legatului se prescrie în termen de un an de la data la care moștenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau. în timpul vieții testatorului sau înaintea împlinirii condiției suspensive ce afectează legatul. Art. a) dacă legatarul a atentat la viața testatorului. d) legatarul renunța la legat. caducității sau desființării pentru 36 . consimtita de catre testator. (2) Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitată și pentru ingratitudine în urmatoarele cazuri.069 din noul cod civil ne spune că revocarea judecătorească a legatului poate fi cerută în cazul neîndeplinirii. b) dacă legatarul se face vinovat de fapte penale. Neîndeplinirea fortuită a sarcinii poate atrage revocarea numai dacă. etc.

Codul civil prevede două cazuri de revocare tacită. Revocarea În sfârşit. revocarea expresă trebuie făcută termeni sacramentali.2. 1051 C. însoţit de dată şi semnătura testatorului. După modul de manifestare a voinţei testatorului. este valabilă chiar dacă nu celelalte dispoziţii în ale testamentului revocator sunt nule pentru anumite motive. f. În practică se consideră valabilă revocarea unui testament prin scrierea pe testament a cuvântului anulat. rezultă neîndoielnic din anumite fapte sau acte juridice ale testatorului. revocarea expresă se poate utiliza printr-un testament posterior sau printr-un înscris autentic obişnuit. Testatorul. 1071 lit. civ. Revocarea voluntară expresă este acea revocare care rezultă direct dintr-o declaraţie a testatorului cuprinsă într-un înscris întocmit în formă testamentară sau autentică (art. în al doilea o revocare judecătorească. Art. 37 . Revocarea voluntară tacită este acea revocare care. Trebuie subliniat că legea nu cere ca testamentul care conţine revocare să aibă aceeaşi formă cu testamentul pe care îl revocă.2.nerealizarea condiției suspensive ori pentru îndeplinirea condiției rezolutorii profită moștenitorilor ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau. până în ultima clipă a vieţii poate oricând şi fără nici o îngrădire să revoce dispoziţiile sale de ultimă voinţă. 4. 1073 regimul legatului-sarcina. înlaturate prin existența legatului sau care aveau obligația să execute legatul. revocarea poate să fie expresă sau tacită.). Cu exceptia cazului prevazut la art. în primul caz avem o revocare voluntară. caducitatea sau revocarea judecătorească a unui legat grevat cu un legat-sarcină în favoarea unui terț nu atrage ineficacitatea acestui din urmă legat. Moștenitorii care beneficiază de ineficacitatea legatului sunt obligați să execute legatul-sarcină. fără a fi expres declarată. Acest drept decurge din caracterul esenţialmente revocabil al legatului. după caz. Prin urmare. Revocarea legatelor Revocarea legatelor poate fi opera testatorului sau a instanţei judecătoreşti.

Contrarietatea poate să existe . atât incompatibilitatea cât şi contrarietatea exprimă intenţia testatorului de a revoca. Iaşi. dacă se poate deduce că aceasta a fost intenţia testatorului 37 . ele se execută împreună. Întrucât sunt contrare. 1052 alin. Ex: în primul testament. ultimul testament revocă testamentul anterior. Sau. iar prin al doilea testament se lasă altei persoane nuda proprietate asupra imobilului respectiv. civ. primul legat va fi revocat şi va avea ca obiect uzufructul asupra imobilului respectiv (imposibilitate juridică). Contrarietatea între două legate există atunci când executarea lor împreună este imposibilă exclusiv din intenţia testatorului (imposibilitate intenţionată).Primul caz este incompatibilitatea sau contrarietatea dintre dispoziţiile testamentului posterior şi cel anterior (art. Ed. – făcută cu orice mod sau condiţie. celelalte rămânând valabile. testatorul dispune iertarea de datorie în favoarea debitorului său iar prin al doilea testament lasă altei persoane cu titlu de legat creanţa ce o avea împotriva debitorului (imposibilitate materială). civ.trebuie subliniat – numai între două legate cuprinse în două testamente diferite. Deşi. Succesiuni .2 C. revocarea se produce numai în legătură cu dispoziţiile care sunt incompatibile sau contrare. 269 38 . revocă legatul pentru tot ce s-a înstrăinat. În sfârşit. p. . menţionez că. sau când obiectul legat va fi reintegrat în starea 37 Macovei D. prevăzut de Codul civil este înstrăinarea voluntară a bunului care face obiectul legatului. Drept civil. 1051 C.. totuşi între ele există deosebiri.. Al doilea caz de revocare voluntară tacită.. dacă legatele sunt cuprinse în acelaşi testament. obiectul legatului împărţindu-se între cei doi legatari. în primul testament se lasă unei persoane un imobil în plină proprietate. civ. Ex: testatorul lasă acelaşi bun la două persoane diferite prin două testamente succesive. atât în cazul incompatibilităţii cât şi al contrarietăţii. potrivit art.). chiar când înstrăinarea va fi nulă. dacă testatorul nu a dispus altfel. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea materială sau juridică de a se executa împreună două legate. 1996.Orice înstrăinare a obiectului legatului – dispune art. Ştefan Procopiu. 1053 C.

Exista in vechliul Cod. Trebuie subliniat că înstrăinarea nu atrage revocarea decât în cazul legatelor cu titlu particular. Legatele pot fi revocate şi prin hotărâre judecătorească. indiferent de titlul sub care se face. din înstrăinarea voluntară a bunului care a făcut obiectul unui legat se deduce intenţia testatorului de a revoca legatul 38 . 1999. revocarea fiind. Tratat de drept succesoral . Deack . ea trebuie să fie voluntară. distrugerea testamentului de către testator prezumă intenţia de revocare a legatului. legatul nu este revocat şi. Retractarea revocării este admisă. ca şi legatul. ce au ca obiect bunuri individual determinate. un act de ultimă voinţă este şi el un act revocabil. în cazul distrugerii testamentului intenţia de a retracta revocarea trebuie să ducă la întocmirea altui testament. în cazul în care distrugerea este independentă de voinţa testatorului. De asemenea. adică consimţită de testator. Retractarea revocării se poate face în aceleaşi condiţii ca şi revocarea. distrugerea involuntară de către testator sau distrugerea de către alţii. Aşa cum a rezultat din textul citat. Bucureşti. reînvierea dispoziţiilor testamentare revocate. după înstrăinare. ea nu priveşte legatele universal sau cu titlu universal. esenţială este manifestarea de voinţă a testatorului de a revoca legatul care decurge din intenţia de a înstrăina. fără ştirea testatorului a bunului are drept consecinţă nu revocare ci caducitatea legatului. Pentru a avea acest efect. a obiectului unui legat cu titlu particular constituie o revocare tacită a legatului. sau din ordinul său. p. Civil Revocarea judecătorească . în consecinţă.testatorului”. Pentru ca înstrăinarea să provoace revocarea. Înstrăinarea. dacă înstrăinarea s-a făcut fără un atare consimţământ ea poate atrage caducitate alegatului şi nu revocarea sa. Actami. Prin urmare. adică să fie înfăptuită şi nu o simplă intenţie abstractă de a înstrăina. revocarea legatului are loc chiar dacă înstrăinarea este nulă sau bunul legat.317 39 . legatarul va putea dovedi existenţa şi cuprinsul testamentului. a reintrat în patrimoniul testatorului. Distrugerea voluntară de către testator. Ed. Ea are ca efect. trebuie să fie reală. în afara altei stipulaţii. distrugerea trebuie să fie voluntară şi reală. În acest caz revocarea constituie o sancţiune pentru legatarul culpabil faţă de testatorul defunct 38 Fr.

aceleaşi cu cele prevăzute pentru revocarea donaţiilor (art. Caducitatea legatelor Caducitatea este o cauză de ineficacitate a legatului instituit valabil si nerevocat. 931 C. în general. legatarul nu are nici o obligaţie.2.).3.2 C. 167/1958). civ. termen prevăzut de art.). care se se datorează unor cauze ulterioare momentului întocmirii testamentului. revocarea şi caducitatea este faptul că toate duc la ineficacitatea (lipsirea de efecte a legatelor). la cererea celor interesaţi şi numai în cazurile expres prevăzute de lege. civ. civ. 1047 C. 1069 alin. cruzimi sau injurii grave (art. din cauze obiective posterioare întocmirii testamentului sau pentru că legatarul a renunţat la el după deschiderea moştenirii. 3 C. art. civ.. dreptul legatarului nu s-a născut şi. Revocarea se poate cere în cadrul termenului general de prescripţie (art. Ea intervine după moartea testatorului. pentru revocarea donaţiilor. care constă în imposibilitatea executării lui. Acest caz de revocare sete specific legatelor el nefiind prevăzut de lege pentru donaţii. Revocarea pentru ingratitudine se pote cere în termen de un an . delicte. nulitatea se datorează unor cauze existente în momentul întocmirii actului. b) ingratitudinea legatarului. 1071 Cod civil. civ. Potrivit codului civil. 40 .1069 C. refuzul de alimente (art. civ. se revocă numai în cazul în care legatarul se face vinovat de atentat la viaţa testatorului. Motivele şi condiţiile ineficacităţii diferă însă de la una la alta. deoarece. 4. 1023.Revocarea se poate cere în termen de un an de la data săvârşirii faptei (art.). cât timp este în viaţă testatorul. . 1069. spre deosebire de donaţie. pct. 1069 alin.sau faţă de memoria acestuia. se admite însă că practic termenul începe să curgă de la data la care cel interesat a cunoscut săvârşirea faptei.): a) neexecutarea sarcinilor de către legatarul care a fost gratificat cu un legat cu sarcini (art. C.1-2 C.). 3 din Decretul nr. Deosebiri între caducitate și nulitate Spre deosebire de caducitate. civ. deci.) nu este o cauză de revocare a legatului. Ceea ce au în comun nulitatea. c) injuria gravă la adresa memoriei defunctului (art. Legatul. cazurile de revocare judecătorească a legatelor sunt.

si de aceea el nu il poate transmite propriilor mostenitori. fiind stipulat intuitu personae. incapacitatea legatarului de a primi legatul. Legatarul nu a dobandit dreptul legat. legatarul renunță la legat. În acest ultim caz. neputandu-se dovedi. In situatia in care legatarul moare dupa deschiderea succesiunii succesorii lui vor beneficia de legat pentru ca ei dobandesc dreptul la legatul neafectat de o conditie suspensiva din clipa mortii testatorului. Aceste modalitati nu 41 . Aceasta solutie se explica prin faptul ca drepturile legatarului se nasc numai din momentul realizarii conditiei. Cazuri de caducitate Noul Codul civil prin art. moştenitorii legatarului nu au niciun drept asupra legatului. anumite atitudini culpabile ale legatarului. Concluzionand. fara sa se poata stabili ordinea deceselor. literatura juridica mai adauga unele cauze cu efecte similare caducitatii. nu mai poate produce efecte daca in momentul realizarii conditiei legatarul este decedat. Este de mentionat ca reprezentarea succesorala nu are aplicabilitate in materia mostenirii testamentare. De asemenea. Pentru legatul afectat de alte modalitati.Deosebiri intre caducitate si revocare Caducitatea se deosebeşte de revocare voluntară deoarece se produce independent şi chiar împotriva voinţei testatorului. Legatarul comorient sau codecedat nu poate dobandi legatul si deci nu poate sa-l transmita prin mostenire la proprii sai succesori. a) Decesul legatarului Legatul devine caduc dacă legatarul a murit înaintea testatorului. spre exemplu. legatul devine caduc dacă legatarul moare înaintea realizării condiţiei. legatele lor raman valabile si neafectate de caducitate in cazul in care unul dintre ei decedeaza. Dacă legatarul există însă la data deschiderii succesiunii. cu excepţia legatului sub condiţiesuspensivă. ori de o sarcina. legatul se poate transmite prin mostenire. ca liberalitate. Dacă legatarul şi testatorul sunt comorienţi sau codecedaţi. Aceasta deoarece comorientilor sau codecedatilor le lipseste capacitate succesorala in momentul deschiderii mostenirii. decedand inaintea testatorului. legatul este de asemenea caduc. legatarul decedează inaintea împlinirii condiției suspensive ce afectează legatul . pieirea totală a bunului care formează obiectul legatului. Prin urmare. De aceea. Cauzele care determină caducitatea sunt independente de culpa legatarului. are caracter personal. Legatul. executarea legatului devenind astfel imposibilă. spre deosebire de caducitate. este suficient ca legatarul sa fie in viata la data deschiderii mostenirii (de exemplu. el dobândeşte dreptul la legat. de un termen suspensiv sau extinctiv. odata cu moartea sa ii inceteaza si capacitatea succesorala. indiferent de durata supravieţuirii. legatarul este nedemn. Legatul. Dacă legatarul a decedat înainte de deschiderea succesiunii. cu efect retroactiv. iar capacitatea este o conditie generala a dreptului la mostenire. la fel ca si legatarul predecedat. indiferent ca este legala sau testamentara. Daca in testament exista mai multi legatari. asimilata conditiei rezolutorii-. Revocarea judecătorească sancţionează. 1071 prevede șase cauze de caducitate care fac imposibilă executarea legatului: decesul legatarului. daca legatul este afectat de o conditie rezolutorie -inclusiv o conditie suspensiva potestativa si negativa. deoarece liberalităţile în general şi cele făcute mortis causa au caracter exclusiv personal. legatul este caduc cand capacitatea succesorala a legatarului este imposibil de dovedit/probat. faptul ca legatarul traia in clipa mortii testatorului.

Alta excepţie de la caducitatea legatului legatarului decedat in momentul deschiderii succesiunii sau înaintea realizării condiţiei suspensive a legatului este situatia in care testatorul a stipulat în testament ca într-un asemenea caz legatul să revină moştenitorilor legatarului decedat. respectiv exigibilitatea sau stingerea dreptului. iar nu bunuri de gen neindividualizate (genera non pereunt).afecteaza dobandirea dreptului la legat (si transmiterea acestui drept prin mostenire daca legatarul moare dupa deschiderea mostenirii testatorului). dar nu este vorba de caducitate. în virtutea căruia poate renunţa la legat. Codul civil reglementeaza principiul conform caruia nimeni nu este obligat sa accepte o mostenire care i se cuvine. d) Pieirea totală a bunului care formează obiectul legatului Pentru ca pieirea bunului să atragă după sine caducitatea legatului trebuie să fie îndeplinite mai multe condiţii: 1) Legatul să fie cu titlu particular şi să aibă ca obiect bunuri corporale certe. Acest principiu este valabil atat pentrumostenirea legală. principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice legatare c) Legatarul refuza primirea legatului Drepturile legatarului se nasc din momentul deschiderii succesiunii. bunul legat nu a pierit. caz în care acesta devine caduc daca testatorul nu a prevazut o substitutie vulgara. dar conditia nu se realizeaza . de regulă. De exemplu.legatul nu va fi caduc. b) Incapacitatea legatarului de a primi legatul Întrucât capacitatea de a primi legatul trebuie. caducitatea prin pieire nu poate opera De exemplu. Daca legatul are ca obiect bunuri incorporale. Daca legatul este sub conditie suspensiva. printre cazurile de caducitate . urmand regimul juridic al legatelor sub conditie suspensiva.ipoteza mentionata. micşorându-se numai emolumentul. Legatul cu titlu particular poate deveni caduc prin pieire doar daca are ca obiect bunuri individual determinate. el devine caduc dacă în acest moment legatarul este lovit de o incapacitate de a-l primi. ci de o revocare voluntară a legatului. individual determinate. apreciată la data deschiderii succesiunii. ci numai desfiintarea. 42 . ipoteza in care testatorul ar incasa creanta care formeaza obiectul legatului nu atrage caducitatea. reprezinta o substituție vulgara pe care codul civil o permite in mod expres. Daca legatul este universal sau cu titlu universal. ci se micsoreaza emolumentul legatului de care va beneficia legatarul. in concret a legatelor. nu se pune problema pieirii pentru ca patrimoniul nu piere. prevazuta de testator pentru cazul in care legatarul n-ar putea sau ar refuza sa accepte legatul. potrivit regulilor care guverneaza materia modalitatilor actelor juridice. iar nu materia caducitatii legatelor. de regula. In caz de pieire a unor bunuri din patrimoniu legatul nu devine caduc. 2) Pieirea bunului să fie totală Legatul nu devine caduc daca bunul piere numai partial. Legatarul are insa drept de opţiune succesorală. Acest fapt este tot o cauza de ineficacitate a legatului. cât și pentru cea testamentară. legatarul traieste. O asemenea dispozitie.

pentru pieirea bunului din greşeala sa. legatarul va suporta riscul pieirii în calitate de proprietar (res perit domino). Doar pieirea cauzată de fapta savarsita cu intentie de testator se analizează ca revocare voluntară a legatului si nu ca si cauză de caducitate. Legatul este nul din lipsa de obiect.1156 Cod civil). Aceasta deoarece. Persoana obligată la predarea bunului legat suportă riscul pieirii fortuite numai dacă a fost pusă în întârziere şi nu dovedeşte că bunul ar fi pierit şi la legatar. Astfel. Dar. dacă legatul este sub condiţie suspensivă. in interpretarea art. Legatul nu devine caduc dacă pieirea se produce după data deschiderii moştenirii. Numai in acest caz. bunul trebuie sa piara în perioada dintre redactarea testamentului şi moartea testatorului. prezumţia intentiei testatorului şi-ar dovedi utilitatea deoarece testatorul nu se gandeste. ea va răspunde. ceea ce devine imposibil din lipsă de obiect. dreptul la creanţa de despăgubire sau indemnizaţia de asigurare. în eventualitatea pieirii totale a bunului legat. Indirect. Dacă transferul dreptului de proprietate 43 . atunci cand redacteaza testamentul. la posibilitatea pieirii bunului legat şi ar putea omite sa menţionezedreptul legatarului la creanţa de despăgubire în caz de pieire a bunului. Dreptul legatarului la eventuale despagubiri rezultă din textul legii care prevede caducitatea numai în caz de pieire totală. 3) Pieirea bunului să fie produsă în timpul vieţii testatorului Cu alte cuvinte. Prin urmare. Evident. dar nu caduc. Exista si o exceptie de la regula potrivit căreia pieirea bunului determină caducitatea legatului numai dacă se produce in timpul vietii testatorului. Legatul devine caduc în aceste cazuri dacă bunul iese din proprietatea testatorului în timpul vieţii lui. legatarul devine proprietar numai în momentul realizării condiţiei. Face excepţie de la aceasta regula ipoteza în care testatorul ar fi intentionat să acorde legatarului. în caz de expropriere. autorii de doctrina au apreciat că pieirea bunului legat produce caducitatea şi dacă se produce după momentul deschiderii moştenirii. In schimb. In caz de pieire parţială dreptul legatarului la creanţa de despăgubire împotriva persoanei responsabile sau a asigurătorului nu necesită prezumarea intenţiei testatorului. De pilda. in conditiile dreptului comun. Cauza pieirii bunului poate fi un eveniment fortuit (caz fortuit sau forţă majoră) ori o faptă culpabilă a unei terţe persoane sau chiar a testatorului ori a legatarului. dacă i s-ar fi predat (art. 927 al codului civil consacră un caz particular de subrogaţie reală cu titlu particular în caz de pieire parţială. Aceasta deoarece legatarul a dobândit proprietatea bunului de la data deschiderii succesiunii. legatarul nu are dreptul la despăgubiri sau la indemnizaţia de asigurare dacă pieirea este totală datorită caducităţii legatului. dar înainte de realizarea condiţiei. a testatorului sau a legatarului. 4) Pieirea bunului poate fi fortuită sau culpabilă prin fapta unui terţ. dacă bunul era pierit în momentul testării legatului.Legatarului i se cuvin orice despagubiri sau indemnizatii de asigurare asupra bunului pierit. 925 Cod civil. în caz de pieire totală. art. legatarul poate obtine despagubire in instanta prin chemarea in judecata a persoanei responsabile (daca este cazul). Autorii de doctrina juridica asimilează cu pieirea bunului şi înstrăinarea sa independentă de voinţa testatorului şi făcută în timpul vieţii lui (de exemplu: vânzarea silită la cererea creditorilor sau exproprierea pentru cauză de utilitate publică). măsurile premergătoare exproprierii nu atrag caducitatea legatului.

dacă este sigur ca evenimentul nu se va realiza). Soarta legatului grefat pe un legat principal devenit caduc Atunci cand legatarul (universal. străine de voinţa 44 .).33/1994 are loc după data deschiderii moştenirii. f.asupra bunului în patrimoniul expropriatorului potrivit art. dupa caz. caducitatea legatului-sarcina nu afecteaza existena legatului principal. cod civil. cum ar fi: neîndeplinirea condiţiei suspensive sub care a fost stipulat legatul. Legatul devine.Dispariţia cauzei actului de liberalitate dupa întocmirea testamentului (ex: naşterea unui copil) poate avea semnificaţia revocării tacite a legatului sau desfiinţarea lui ca urmare a realizării unei condiţii rezolutorii negative tacite. . În opinia multor juristi. şi nu caducitatea lui. depăşirea cotităţii disponibile. cu precizarea prevăzută de lege ca.25 din Legea nr. caducitatea legatului principal nu va atrage caducitatea legatului-sarcină. cat şi donaţiile. dispariţia cauzei impulsive şi determinante a actului de liberalitate. datorită unor împrejurări posterioare întocmirii testamentului. Reductionea se produce numai la cererea persoanelor îndreptăţite şi poate viza. la carele poate adăuga şi ipoteza pieirii bunului înainte de realizarea condiţiei. 1071 alin. cu titlu universal sau cu titlu particular) al cărui legat a devenit caduc a fost însărcinat cu un legat în favoarea unei alte persoane. nici neacceptarea legatului de catre legatar nu ar fi un caz de caducitate. despăgubirile datorate se vor cuveni legatarului.Dacă legatul este sub condiţie suspensivă care nu se realizeaza se va aplica regimul juridic corespunzător (dobândirea dreptului sub condiţie şi desfiinţarea lui retroactivă iar nu caducitatea . decesul legatarului înainte de realizarea condiţiei atrage caducitatea (art. În toate cazurile. intr-adevar. şi retrocedarea proprietăţii (art.28 din Legea nr. Aceasta neacceptare ar urma regimul juridic al dreptului de opţiune succesorala.civ. De exemplu. literatura de specialitate mai mentioneaza uneori şi altele. Legatul grefat pe un altul devine caduc numai daca cel principal este cu titlu particular si obiectul lui piere total in conditiile art. . Or. caducitatea in esenta reprezinta imposibilitatea de executare a legatului din cauze obiective ivite dupa întocmirea testamentului şi independente de voinţa legatarului. ca şi în cazul moştenitorilor legali. Acesta din urmă va trece asupra succesorului care beneficiază de caducitatea legatului principal. Despre alte posibile cauze de caducitate a legatelor Pe lângă cele patru cazuri de caducitate pe care le prevede Codul civil.Nici depăşirea cotitătii disponibile nu atrage caducitatea. ineficace şi în aceste cazuri. 33/1994).925 C. ci reducțiunea liberalităţii excesive. dar ele nu reprezinta veritabile cauze de caducitate. 33/1994) sau să exercite dreptul de preempțiune (art. atat legatele. Caducitatea este o cauză de desfiinţare a legatului. titularul lui beneficiind de caducitatea legatului sarcina (daca testatorul nu a prevazut altfel).37 din Legea nr. Legatarul are dreptul să ceară. in această materie. legatul unei sume de bani cu care a fost însărcinat legatarul casei urmează să fie executat de moştenitorul care beneficiază de caducitatea legatului casei. . în condiţiile legii speciale.

e) refuzul legatarului de a primi legatul (art. f) pieirea în întregime a bunului care face obiectul legatului. Bucureşti. intervenită după întocmirea testamentului. civ. în cazul condiţiei rezolutorii legatul se comportă iniţial ca şi când ar fi pur şi simplu. d) incapacitatea legatarului de a primi legatul.testatorului. urmează a fi interpretată restrictiv. li se schimbă specialitatea. ci atribuţiile. Ne aflăm în faţa unei prevederi derogatorii de la dreptul comun şi care. civ. intervenită după moartea testatorului (art. legatul să fie cules de moştenitorii acestuia. deoarece. legatul va fi nul. sau o problemă de răspundere delictuală. deci.). În acest caz se va pune o problemă de suportare a riscului pieiri fortuite a bunului. Este indiferent dacă pieirea a fost fortuită sau s-a datorat culpei cuiva. dacă după decesul testatorului.). dar înainte de moartea testatorului. civ. în calitate de legatar. p. 927 C. Această cauză se aplică numai persoanelor juridice desemnate ca legatare. 39 Legatele sunt caduce în următoarele cazuri: a) predecesul legatarului faţă de testator (art. 1071 C.).). legatul nu va fi caduc. Deack . însă se va desfiinţa retroactiv în caz de neîndeplinire a condiţiei.). civ. legatarul a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului. c) neîndeplinirea condiţiei suspensive care afectează legatul. Tratat de drept succesoral . sau dacă. conducătorul unei anumite instituţii). însă înainte de îndeplinirea condiţiei suspensive. Dacă bunul pierise încă înainte de întocmirea testamentului. 39 Fr. b) decesul legatarului intervenit chiar după decesul testatorului. Actami. dacă pieirea s-a datorat faptei ilicite şi culpabile a unei anumite persoane. a fost indicată o altă persoană avându-se în vedere nu identitatea sa. Explicaţia acestei cauze o aflăm în caracterul intuitu personae al legatului. de care era afectat legatul (art. civ. 928 C. chiar în momentul decesului.321 45 . astfel încât nu mai pot primi legatul. funcţia acesteia ( de exemplu. Dacă a pierit după decesul testatorului. în caz de predeces al legatarului. 925 C. dacă acest obiect este un bun cert (art. 1999. Legatul va fi totuşi valabil dacă testatorul a dispus ca. independente de vreo culpă din partea legatarului şi care fac imposibilă executarea legatului. 928 C. Ed.

1999. 1034 C. Deci. esenţa testamentului este dispoziţia de ultimă voinţă a testatorului asupra bunurilor sale ceea ce reprezintă chiar menirea legatelor deoarece aceste dispoziţii de ultimă voinţă în ceea ce priveşte bunurile sunt chiar legatele. a făcut un legat universal în folosul unei anumite persoane. 40 Fr. civ. ca act juridic. Astfel. legatul va fi caduc. de exemplu.329 46 . h) depăşirea prin legate a cotităţii disponibile atrage caducitatea legatelor pentru tot ceea ce trece de marginile acestei cotităţi. CONCLUZII Din analiza definiţiei şi din studiul reglementărilor juridice ale legatului se desprinde clar soluţia că legatul este principalul act juridic pe care îl cuprinde testamentul deoarece legatul. aşa încât clauza determinantă a legatului a dispărut 40 .g) dispariţia cauzei impulsive (determinante) a legatului. Deack . pentru timpul încetării sale din viaţă. produce efecte numai dacă este cuprins într-o formă testamentară. testatorul dispune. Importanţa legatului se desprinde şi din definiţia dată de art. fără a fi cunoscut sarcina soţiei. căci în temeiul legii copilul înlătură de la moştenire pe celelalte rude ale testatorului. numai cu scopul de a înlătura de la succesiune o anumită rudă. Tratat de drept succesoral .testamentul este un act prin care. dacă testatorului I se naşte un copil postum. Bucureşti. Actami. p. Ed. pentru dispariţia cauzei impulsive. de tot sau parte din avutul său”.. dacă testatorul lipsit de discernământ. testamentului în care se spune că .

. Pe baza celor prezentate în această lucrare şi a opiniilor specialiştilor din domeniu nu pot decât să subscriu şi eu la concluzia că legatul este cea mai importantă dispoziţie testamentară.. Ed. Ed.. Dreptul la moştenire. ediţia a II-a. * Botea Gheorghe. 2003.Pentru a stăpânii serios regimul juridic al acestei importante dispoziţii testamentare este imperios necesar a se stăpânii temeinic noţiunile şi dispoziţiile legale privitoare la testament iar având în vedere că. * Deak Fr. 1996. Tratat de drept civil. 2003.. Lumina Lex.. Curs de succesiuni. Succesiuni. * Ciutacu Fl. Bucureşti. Bucureşti. Ed. Sigma. Ed. Humanitas. Din studiul efectuat asupra temei acestei lucrări a rezultat că importanţa majoră a legatului în materia succesiunilor este recunoscută la modul unanim în literatura de specialitate. Bucureşti. actualizată şi completată. moştenirea legală (ab intestat) poate coexista cu moştenirea testamentară (succesiunea) reiese faptul că se impune şi cunoaşterea dispoziţiilor legale privitoare la moştenirea legală. Ed. Drept civil. şi colectivul. Drept civil. 1999. Contracte speciale. Bucureşti. Bucureşti.. Actami. Arad. Universul juridic. Bucureşti. în dreptul românesc. Consider că cercetarea de faţă este binevenită pentru îmbunătăţirea activităţii mele profesionale şi reprezintă o mică contribuţie la cercetările efectuate în acest sens. fără a epata prin elemente deosebite. Bucureşti. Succesiunile. Actami. Concordia. indiferent de autorii acestor lucrări. 1997. 2001. Tratat de drept succesoral. Codul civil adnotat. BIBLIOGRAFIE * Chirică D. 2002. Ed. * Dogaru I. Ed. Drept civil. All Beck. 47 . * Eliescu M. 1996. * Deak Fr. Ed. Tratat de drept succesoral. * Deak Fr.

* Macovei D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Ştefan Procopiu, Iaşi, 1996; * Macovei D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Chemarea, Iaşi, 1993; * Mureşan M., Kocsis J., Drept civil. Succesiuni – privire sintetică, Ed. Cordial Lex, Cluj, 1995; * Petrescu R., Drept succesoral, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1995; * Popescu R., Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile moştenirii în moştenirea testamentară, Ed. Actami, Bucureşti, 1996; * Popescu R., Toader C., Stănciulescu R., StoicaV., Transmisiunea şi împărţeala moştenirii, Ed. Actami, Bucureşti, 1996; * Turculeanu I., Succesiuni, Ed. Universitaria, Craiova, 2004; * Turculeanu I., Dreptul de opţiune succesorală, Ed. Sitech, Craiova, 1999; * Turculeanu I., Cătălin B., Drept civil. Contracte speciale, Ed. Themis, Craiova, 2002; * Turianu C., Moştenirea şi împărţeala ei – practică judiciară adnotată, Casa de editură şi presă Şansa S.R.L., Bucureşti, 1999. * Safta Romano E., Dreptul de moștenire. Doctrină și jurisprudență, vol.I-II, Ed. Graphix, Iași, 1995; * Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 409, din 10 iunie 2011

4.3 Spete cu privire la legatul testamentar Speta Nr.1 Ac ț iune în constatare a calită ții de unic mo ștenitor testamentar. Caducitatea Legatului Reclamantul D. R.-Gh. a chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâţii F.E. şi T.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa, să se constate calitatea reclamantului de moştenitor acceptant testamentar faţă de defuncta F. Eugenia, decedată la data de *******, cu ultimul domiciliu în comuna Calvini. În fapt, în baza testamentului autentificat sub nr. 780/19.05.2003, legat cu titlu universal, defuncta i-a testat reclamantului totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite în timpul căsătoriei cu defunctul său soţ. Prin decesul testatoarei, şi-a produs efecte legatul de care s-a făcut vorbire, condiţii în care a dobândit întreaga avere succesorală rămasă de pe urma defunctei, bunuri care au făcut obiectul testamentului. Se mai arată că a acceptat succesiunea ce a rămas de pe urma defunctei, respectând şi

48

obligaţiile morale testamentare, suportând toate cheltuielile privind înhumarea şi pomenirile creştineşti conform obiceiurilor religioase, astfel cum a fost şi dorinţa acesteia. Reclamantul mai precizează faptul că pârâtele au calitatea de descendente ale defunctei F. Eugenia, reprezentante ale clasei de moştenire, potenţiali moştenitori care ar fi venit la moştenire în situaţia inexistenţei testamentului de care s-a făcut vorbire. În componenţa masei succesorale în raport de obiectul testamentului, fac parte terenurile dobândite prin reconstituire şi incluse în titlul de proprietate nr. 59249/2/17.01.1996, fără parcelele care au făcut obiectul unor înstrăinări din partea defunctei în timpul vieţii. În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 din codul de procedura civilă. În dovedirea acţiunii, la dosarul cauzei au fost depuse, în copie, titlul de proprietate nr. 59249/2/17.01.1996, testamentul autentificat sub nr. 780/19.05.2003, certificatele de moştenitor nr. 276/11.07.2007 şi 321/18.08.1977, contracte de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 2008/21.10.1992, 1727/10.06.2006 şi 1728/10.07.2006 şi antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 781/19.05.2003. Pârâta T.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată. În cuprinsul întâmpinării s-a arătat că la data de 12.06.1977 a decedat autorul acestora F. Gheorghe, fiind emis certificatul de moştenitor nr. 321/18.08.1977. Conform acestuia masa succesorală era formată la acel moment din cota parte indiviză de? din casa de locuit şi teren aferent proprietatea exclusivă a defunctei, restul de? a format cota de bun comun al soţului supravieţuitor F. Eugenia. Moştenitori ai defunctei s-au stabilit ca fiind F. Eugenia în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de 2/8 din masa succesorală, pârâta F.E. în calitate de fiică cu o cotă de 3/8 din masa succesorală şi T.A. în calitate de fiică cu o cotă de 3/8 din masa succesorală. Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2800/21.10.1992 autentificat de Notariatul de Stat Pătârlagele, autoarea F. Eugenia a înstrăinat nuda proprietate din cota de 5/8 părţi indivize din casa de locuit şi din terenul în suprafaţă de 1350 mp. în cote de câte? pârâtei T.A. şi reclamantului. Se mai arată că reclamantul a avut cunoştinţă despre certificatul de moştenitor nr. 276/11.07.2007 întocmit în urma decesului autoarei F. Eugenia situaţie faţă de care pârâta consideră că acţiunea promovată este inadmisibilă având în vedere faptul că nu sa solicitat anularea certificatului de moştenitor. Este evident faptul că până la anularea certificatului de moştenitor, acesta face dovada deplină a calităţii de moştenitor asupra întinderii drepturilor succesorale şi asupra bunurilor transmise mortis causa. Afirmaţia reclamantului conform căreia pârâta ar avea calitatea de potenţial moştenitor" este inexactă întrucât începând cu data de 11.07.2007 are calitatea de moştenitor. Faţă de această situaţie pârâta înţelege să invoce excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare întrucât reclamantul are numai posibilitatea exercitării unei acţiuni în realizare. Pe rolul aceleiaşi instanţe a fost înregistrată sub nr. 947/02.07.2009 acţiunea promovată de pârâta reclamantă T.A. în contradictoriu cu pârâţii F.E. şi D. R.-Gh. prin care se solicită anularea parţială a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1728/10.07.2006 şi 1727/10.07.2006 precum şi suplimentarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei F. Eugenia. În motivarea acţiunii s-a arătat că a fost emis certificatul de moştenitor nr. 321/18.08.1977 de pe urma defunctei F. Gheorghe, conform căruia masa succesorală era formată la acel moment din? parte indiviză din una casă de locuit situată în vatra satului Bâscenii de Sus, comuna Calvini" construită pe un teren proprietatea exclusivă a 49

defunctului. Restul de? din această casă a format cota de bun comun a soţului supravieţuitor, F. Eugenia, moştenitori ai defunctului fiind F. Eugenia în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de 2/8 din masa succesorală, pârâta F.E., în calitate de fiică cu o cotă de 3/8 din masa succesorală şi reclamanta pârâtă T.A., în calitate de fiică cu o cotă de 3/8 din masa succesorală. Ulterior prin contractul de vânzare-cumpărare 2008/21.10.1992, autoarea F. Eugenia a înstrăinat nuda proprietate din cota de 5/8 parte indiviză din casa de locuit şi din terenul în suprafaţă de 1350 mp. în cote egale de câte? către T.A. şi pârâtul D. R.Gh.. În acest fel, autoarea părţilor a rămas proprietară asupra unei cote indivize de 1/8 din casa de locuit şi terenul aferent în suprafaţă de 1350 mp. După acest moment între F. Eugenia şi pârât s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare nr. 781/19.05.2003 prin care se promitea vânzarea suprafeţei de 8442 mp. teren arabil, tarlaua 17 şi suprafaţa de 1996 mp., tarlaua 66 pentru suma de 100 milioane ROL, sumă pe care F. Eugenia a primit-o la data semnării acestui antecontract, obligându-se la încheierea în formă autentică a contractului până la data de 20.08.2003, obligaţie pe care pârâtul nu a respectat-o. Se mai arată că după aproximativ 3 ani s-au încheiat contractele de vânzare cumpărare nr. 1727/10.07.2006 şi 1728/10.07.2006, cu puţin timp înainte de data decesului autoarei F. Eugenia. Aceste două contracte au fost semnate prin mandatari, respectiv pârâta F.E., mama pârâtului reclamant D. R.-Gh., cu puţin timp înainte de data decesului autoarei, respectiv 23.08.2006. Prin preţul astfel stabilit în cele două contracte nu se poate face distincţie între partea ce revenea vânzătoarei F.E. şi partea ce revenea autoarei F. Eugenia. Apare ca evident faptul că prin aceste contracte s-a încercat diminuarea masei succesorale, fiind astfel fraudate interesele reclamantei pârâte T.A.. În drept au fost invocate dispoziţiile art. 948 Cod civil, 966 şi 968 cod civil. Totodată se face vorbire şi despre faptul că au fost încălcate dispoziţiile procedurale imperative, prevăzute de Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. În şedinţa publică de la data de 22.10.2009 instanţa a dispus conexarea dosarului nr. 947/277/2009 la dosarul nr. 698/277/2009, având în vedere dispoziţiile art. 164 Cod procedură civilă. Reclamantul-pârât D. R.-Gh., în conformitate cu dispoziţiile art. 132 cod procedură civilă a formulat cerere de completare a acţiunii introductive prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta T.A. ieşirea din indiviziune cu privire la imobilele cumpărate în baza actelor de proprietate autentificate sub nr. 2800/21.10.1992 cu continuitatea actelor autentificate sub nr. 1727 şi 1728/10.07.2006 prin care au fost cumpărate cote indivize de la vânzătorul F. Eugenia. În fapt, se arată că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2800/1992 a cumpărat împreună cu pârâta, nuda proprietate în cote egale de? fiecare din cota de 5/8 din construcţiile casă de locuit în suprafaţă construită de 158 mp. bucătărie distinctă în suprafaţă de 31 mp., magazie în suprafaţă de 94mp. şi suprafaţă de teren aferentă. Ulterior, în anul 2006 pârâta F.E. în nume propriu şi în calitate de mandatar vinde o cotă de 3/8 din construcţii casă de locuit C 1, anexă C 2 şi anexă C 3, suprafaţa totală aferentă de 1967 mp. şi suprafaţa de 8487 mp. teren arabil, restul de 5/8 din imobilele construcţii erau înstrăinate în cote egale prin efectele actului de înstrăinare din anul 1992. Dat fiindcă persistă starea de indiviziune în raport de actele de vânzare cumpărare şi nu există nici o posibilitate de partajare amiabilă reclamantul solicită admiterea acţiunii

50

3139/11. Eugenia.M.06. Pătârlagele..2007.1727 la data de 10. prin răspunsul la întrebările nr. 780/19. Potrivit art.. 728 cod civil şi art. arată că acţiunea promovată este inadmisibilă pe considerentul că acesta nu a solicitat instanţei anularea certificatului de moştenitor. sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. În speţă. În drept au fost invocate dispoziţiile art. Analizând excepţia invocată de către pârâta T. 1 şi următoarele din cod procedură civilă. precizând că a fost prezent la data întocmirii certificatului de moştenitor nr. Instanţa a solicitat B.2006. 780/19.07. Aceste acţiuni au un caracter subsidiar faţă de cererea în realizare urmând a se respinge ca inadmisibilă dacă partea poate cere realizarea dreptului.04. instanţa a procedat la interogarea părţilor. Pârâta T. 111 cod procedură civilă reclamantul solicită instanţei să constate existenţa unui drept al său ori inexistenţa unui drept al pârâtului împotriva sa. 3 şi 4 ale interogatoriului (fila 69 din dosar) recunoaşte că a avut cunoştinţă despre dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei F. sub prestare de jurământ. 218-225 cod procedură civilă. în condiţiile dispoziţiilor art. BNP Filip Nicolae a înaintat şi încheierea nr. Din analiza acestui text se concluzionează că legatul devine caduc în condiţiile 51 . bilet de ieşire din spital precum şi reţete medicale emise pe numele autoarei F. al defunctei F. a fost instituit legatar universal de către defuncta F. 4312/21. însă la momentul deschiderii succesiunii acesta nu l-a prezentat notarului public. 1727 la data de 10. Eugenia. D. R.07.2006 la BNP Filip Nicolae. prin întâmpinare şi unită cu fondul la data de 17.-Gh. 4568 din 14. într-adevăr reclamantul D.-Gh. R. Eugenia l-a instituit legatar cu titlu universal în baza testamentului autentificat sub nr. răspunsurile fiind consemnate şi ataşate la dosar. se apreciază că. contractul de vânzare cumpărare a fost autentificat sub nr.2009 prin care s-a dispus rectificarea erorii materiale din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. facturi fiscale. însă pe fond este neîntemeiată.10. Totodată. acţiunea promovată de reclamant este admisibilă în principiu..Gh.2006. la BNP Filip Nicolae. 673 ind. În conf. Din actele şi lucrările dosarului a rezultat faptul că. şi S. 1727 şi 1728/10. 928 din codul civil orice dispoziţie testamentară cade când eredele numit sau legatarul nu va primi-o sau va fi necapabil a o primi". în sensul că.N. solicită instanţei constatarea calităţii de moştenitor acceptant testamentar invocând faptul că defuncta F.A.07. Pătârlagele. Eugenia. alături de actele care au stat la baza perfectării contractelor de vânzare cumpărare. Eugenia.2006.de completare urmând a fi sistată starea de indiviziune în raport de cotele părţi dobândite prin efectuarea de expertize tehnice şi atribuirea de loturi. În cauză au fost audiaţi.D. reglementate de art.2003.A. 137 cod procedură civilă.05. prin testamentul autentificat sub nr. reclamantul D. chitanţe reprezentând plata impozitelor pe teren şi clădiri şi B. martorii R. Reclamantul D. testament autentificat sub nr.05.2009. instanţa apreciază că este neîntemeiată pentru considerentele următoare: Prin cererile în constatare. Astfel fiind.2003 emis de BNP Aurelia Şurubaru. depoziţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.P Filip Nicolae actele care au stat la baza emiterii contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr.12. cu dispoziţiile art.A.09. În administrarea probei cu înscrisuri au fost depuse în copie următoarele: adeverinţe medicale.2003 de BNP Filip Nicolae. 276/11.I. R.

A. 321/18.10. anexa C2 şi anexa C3 precum şi suprafaţa de teren aferentă situate în intravilanul satului Bâscenii de Sus. iar pârâtei reclamante T.2009 a B.08. urmând a dispune ieşirea din indiviziune a reclamantului pârât şi a pârâtei reclamante T. teren agricol aferent construcţiilor. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. să îi revină cota de? părţi indivize din acest imobil.4568/14.10. Eugenia. instanţa apreciază că cererea de completare este întemeiată în parte. 321/1977.2006 pe motivul că i-au fost fraudate interesele prin diminuarea masei succesorale rămase de pe urma defuncţilor F. 321 /18. 59249/2/17. Vânzarea s-a făcut în cote de? părţi indivize pentru fiecare dintre cumpărători. i-a fost vândută de către defuncta F. a primit în calitate de moştenitor legal al defunctului F. astfel că acesta este proprietar exclusiv. În ceea ce priveşte cererea de completare a acţiunii principale instanţa constată că în timpul vieţii defuncta F.A. Gheorghe conform certificatului de moştenitor nr. 686 cod civil). prin însumarea cotelor de 5/8 X? părţi indivize conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1992 şi 3/8 X? părţi indivize conform contractului autentificat sub nr.E.1728/10. Ulterior. Filip Nicolae). din momentul deschiderii succesiunii.2006 (încheierea de rectificare nr. Gheorghe conform titlului de proprietate nr.P.07. teren dobândit prin moştenire de la defunctul său soţ F. cotă parte moştenită de la defunctul F. Eugenia a vândut iniţial conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.N. Totodată se mai reţine faptul că prin certificatul de moştenitor nr. prin însumarea cotelor de 5/8 X? părţi indivize conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1992 nuda proprietate din cota parte de 5/8 din imobilul casă de locuit C1.A. păstrându-şi dreptul de uzufruct viager. cu privire la imobilul cu nr.07.07. Gheorghe. întreaga suprafaţă. de drept.07.A. în conformitate cu dispoziţiile art.neacceptării acestuia de către legatar.2006 reclamantului pârât D. legatarul are.oct. comuna Calvini. instanţa apreciază că este neîntemeiată în condiţiile în care prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.-Gh.1977. respectiv reclamantul pârât şi pârâta reclamantă. teren arabil.1996 şi de către F. R. 1727 şi 1728/10. cota parte de 3/8 din cota de? părţi indivize din aceleaşi construcţii. cadastral 198 situat în intravilanul satului Bâscenii de Sus.oct.10. 1727/10. a solicitat a se constata nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare cumpărare nr. comuna Calvini. Eugenia suprafaţa de 1967 mp. nu a acceptat succesiunea testamentară de pe urma autoarei F.2800/21. Gheorghe cota parte de 3/8 părţi indivize din cota parte de? parte indiviză din casa de locuit şi anexe gospodăreşti situate în intravilanul satului Bâscenii de Sus. În ceea ce priveşte cererea reclamantului pârât privind ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la suprafaţa de 8487 mp. Urmează ca reclamantului pârât să-i revină cota? părţi indivize din acest imobil. De asemenea. 1728/10.01.-Gh.1977 pârâta reclamantă T. principiu aplicabil şi în cazul moştenirii testamentare.2800/21. 2800/21. comuna Calvini. R. 4568/14. 728 cod civil care prevede că nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.08. Eugenia 52 . Pe cale de consecinţă reclamantul D.2006 (în baza încheierii de rectificare nr. Eugenia a vândut terenul în calitate de unic moştenitor al defunctului F. Pârâta T. Astfel fiind. însă potrivit principiului că nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moşteniri ce i se cuvine" (art. care ulterior prin decesul lui F. drepturile legatarului se nasc. 1992 şi 3/8 X? părţi indivize conform certificatului de moştenitor nr. testamentul devenind astfel caduc.2009 a BNP Filip Nicolae). F. ca şi moştenitorii legali drept de opţiune succesorală. Eugenia acest drept s-a stins.

A.1992 şi 3/8 X? părţi indivize conform certificatului de moştenitor nr.P. îi revine cota de? părţi indivize din acest imobil. 276/11. comuna Calvini.A. Dimpotrivă.2800/21.1728/10.4568/14. anexa C2 şi anexa C3 şi suprafaţa totală de 1967 m. dat fiind şi raporturile de rudenie dintre vânzătoare şi cumpărător.1727/10.N. Pentru evaluare şi lotizare urmează să desemneze expert specialitatea construcţii cu un onorariu de 600 lei. cadastral al bunului imobil 198 situate în intravilanul satului Bîscenii de sus. 1992 şi 3/8 X? părţi indivize conform contractului autentificat sub nr. prin însumarea cotelor de 5/8 X? părţi indivize conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.P.. Filip Nicolae sub nr. iar pârâtei-reclamante T.06. a consimţit la eliberarea certificatului de moştenitor.P.p. ca fiind neîntemeiată. din probele administrate a rezultat că pârâta T.oct. Respinge acţiunea conexă având ca obiect anularea parţială a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate de B.06.A.4568/14.p.2009 a B. teren agricol aferent liber şi construit nr. În ceea ce priveşte acţiunea conexă având ca obiect anularea parţială a contractului nr. Gheorghe.07. respectiv certificatul 276/11. De asemenea.2006.1977. că este un preţ rezonabil.şi F.2009 a B.07.-Gh. D I S P U N E Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată prin întâmpinare de pârâta T.2800/21.N.2006 (in baza încheierii de rectificare nr. Filip Nicolae). 1727/10. In consecinţă.2007. mai ales că aceasta a consimţit la eliberarea certificatului de moştenitor nr. Respinge cererea de completare a acţiunii principale prin care se solicită ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la suprafaţa de 8487 m. moştenită de către F.2007.N.2006 şi 1728/10.N.10. însă instanţa apreciază că acesta a fost achitat. îi revine cota de? părţi indivize din acest imobil. R. Admite în principiu şi în parte cererea de completare a acţiunii principale. Nu poate fi susţinută intenţia de fraudare a drepturilor succesorale ale pârâtei câtă vreme nu s-au făcut dovezi în acest sens.ca fiind neîntemeiată.321 /18. Filip Nicolae. Gheorghe.A.1727/10. Numeşte expert specialitatea construcţii cu un onorariu provizoriu de 600 lei din care 100 lei cheltuieli transport.06. cadastral 198.oct. Cheltuielile de judecată şi apelul o dată cu fondul. Eugenia de la defunctul soţ F. instanţa apreciază că această înstrăinare nu s-a făcut în scopul fraudării drepturilor succesorale ale pârâtei. aşa cum s-a arătat suprafaţa înstrăinată a fost de 8487 mp. Eugenia.07. 53 .P. Filip Nicolae). PENTRU ACESTE MOTIVE.10. Respinge acţiunea având ca obiect constatarea calităţii de moştenitor acceptant testamentar faţă de defuncta F. cu privire la imobilul casă de locuit (C1). prin însumarea cotelor de 5/8 X? părţi indivize conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.08. la momentul dezbaterii succesiunii mamei sale a cunoscut despre faptul înstrăinării cotelor părţi din imobilele cu nr. reclamantului-pârât D. se face vorbire de faptul că preţul plătit a fost neserios. teren arabil conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.06..2006 (în baza încheierii de rectificare nr.2006 de B. certificat care nu a fost contestat în justiţie. Dispune ieşirea din indiviziune a reclamantului-pârât şi a pârâtei-reclamante T.ÎN NUMELE LEGII.

suportând toate cheltuielile privind înhumarea si pomenirile crestinesti conform obiceiurilor religioase.07. 781/19. Eugenia.10.05. Se mai arata ca a acceptat succesiunea ce a ramas de pe urma defunctei. în copie. Conform acestuia masa succesorala era formata la acel moment din cota parte indiviza de ? din casa de locuit si teren aferent proprietatea exclusiva a defunctei. decedata la data de *******.1996. În componenta masei succesorale în raport de obiectul testamentului. R. testamentul autentificat sub nr. contracte de vânzare-cumparare autentificate sub nr. 1727/10. Reclamantul mai precizeaza faptul ca pârâtele au calitatea de descendente ale defunctei F. potentiali mostenitori care ar fi venit la mostenire în situatia inexistentei testamentului de care s-a facut vorbire.1977. Mostenitori ai defunctei s-au stabilit ca fiind F.08.2006 si 1728/10. conditii în care a dobândit întreaga avere succesorala ramasa de pe urma defunctei. la dosarul cauzei au fost depuse. Eugenia în calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de 2/8 din masa succesorala. sa se constate calitatea reclamantului de mostenitor acceptant testamentar fata de defuncta F. reprezentante ale clasei de mostenire. în cote de câte ? pârâtei T. în calitate de fiica cu o cota de 3/8 din masa succesorala. 59249/2/17. restul de ? a format cota de bun comun al sotului supravietuitor F.06.08.01.2 Acţiune in constatare a calităţii de unic moştenitor testamentar. pârâta F. respectând si obligatiile morale testamentare. defuncta i-a testat reclamantului totalitatea bunurilor mobile si imobile dobândite în timpul casatoriei cu defunctul sau sot. În cuprinsul întâmpinarii s-a aratat ca la data de 12. titlul de proprietate nr. si-a produs efecte legatul de care s-a facut vorbire.-Gh.Fixează termen de judecată. În fapt. Pârâta T. cu ultimul domiciliu în comuna Calvini. autoarea F. 321/18. 780/19. fac parte terenurile dobândite prin reconstituire si incluse în titlul de proprietate nr.cu citarea părţilor. Ulterior. legat cu titlu universal. Eugenia. în calitate de fiica cu o cota de 3/8 din masa succesorala si T. prin contractul de vânzare-cumparare nr.05. certificatele de mostenitor nr.2003. În dovedirea actiunii.01.. 54 . 59249/2/17.2003.06.2007 si 321/18. Eugenia a înstrainat nuda proprietate din cota de 5/8 parti indivize din casa de locuit si din terenul în suprafata de 1350 mp. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca fiind neîntemeiata. Caducitatea legatului Reclamantul D. si reclamantului. 2008/21. astfel cum a fost si dorinta acesteia.10. Gheorghe. 780/19. Speta Nr. fiind emis certificatul de mostenitor nr. 2800/21.A.1977. si T.1996 .2003.1992.A.07.2006 si antecontractul de vânzare-cumparare nr. Prin decesul testatoarei.1977 a decedat autorul acestora F. Eugenia.05. bunuri care au facut obiectul testamentului. fara parcelele care au facut obiectul unor înstrainari din partea defunctei în timpul vietii.A. în baza testamentului autentificat sub nr. 276/11.E. În drept. solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta.E. a chemat în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtii F. au fost invocate dispozitiile art.1992 autentificat de Notariatul de Stat Patârlagele. 111 din codul de procedura civila .A.

Afirmatia reclamantului conform careia pârâta ar avea calitatea de „potential mostenitor” este inexacta întrucât începând cu data de 11.2006. Fata de aceasta situatie pârâta întelege sa invoce exceptia inadmisibilitatii actiunii în constatare întrucât reclamantul are numai posibilitatea exercitarii unei actiuni în realizare. 55 .. cu putin timp înainte de data decesului autoarei. 966 si 968 cod civil. tarlaua 66 pentru suma de 100 milioane ROL.. F. si partea ce revenea autoarei F.2006.-Gh. Eugenia. Gheorghe. Se mai arata ca dupa aproximativ 3 ani s-au încheiat contractele de vânzare cumparare nr.08.E.A. respectiv pârâta F. mostenitori ai defunctului fiind F. pârâta F. mama pârâtului reclamant D. R.E. comuna Calvini” construita pe un teren proprietatea exclusiva a defunctului. si pârâtul D.Gh..08.10. acesta face dovada deplina a calitatii de mostenitor asupra întinderii drepturilor succesorale si asupra bunurilor transmise mortis causa. autoarea partilor a ramas proprietara asupra unei cote indivize de 1/8 din casa de locuit si terenul aferent în suprafata de 1350 mp.2006 si 1727/10. Eugenia în calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de 2/8 din masa succesorala. 276/11.. în calitate de fiica cu o cota de 3/8 din masa succesorala. Eugenia a primit-o la data semnarii acestui antecontract.07.2006 si 1728/10. R.2003 prin care se promitea vânzarea suprafetei de 8442 mp.2006 precum si suplimentarea masei succesorale ramase de pe urma defunctei F. În motivarea actiunii s-a aratat ca a fost emis certificatul de mostenitor nr.2007 întocmit în urma decesului autoarei F. autoarea F..07. Prin pretul astfel stabilit în cele doua contracte nu se poate face distinctie între partea ce revenea vânzatoarei F. 36/1995. obligându-se la încheierea în forma autentica a contractului pâna la data de 20. Eugenia si pârât s-a încheiat antecontractul de vânzare cumparare nr.E. Eugenia situatie fata de care pârâta considera ca actiunea promovata este inadmisibila având în vedere faptul ca nu sa solicitat anularea certificatului de mostenitor.08. Eugenia a înstrainat nuda proprietate din cota de 5/8 parte indiviza din casa de locuit si din terenul în suprafata de 1350 mp. în calitate de fiica cu o cota de 3/8 din masa succesorala si reclamanta pârâta T. prevazute de Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. Este evident faptul ca pâna la anularea certificatului de mostenitor.2007 are calitatea de mostenitor. Eugenia. obligatie pe care pârâtul nu a respectat-o. în cote egale de câte ? catre T. În drept au fost invocate dispozitiile art. Dupa acest moment între F.1977 de pe urma defunctei F. R. Eugenia. Eugenia. suma pe care F. teren arabil. tarlaua 17 si suprafata de 1996 mp. fiind astfel fraudate interesele reclamantei pârâte T.07. 948 cod civil. 1728/10. Totodata se face vorbire si despre faptul ca au fost încalcate dispozitiile procedurale imperative.A.A.07. Pe rolul aceleiasi instante a fost înregistrata sub nr. respectiv 23.A. Aceste doua contracte au fost semnate prin mandatari.07.2003.. 321/18. prin care se solicita anularea partiala a contractului de vânzare-cumparare nr.-Gh.07. În acest fel. Apare ca evident faptul ca prin aceste contracte s-a încercat diminuarea masei succesorale. cu putin timp înainte de data decesului autoarei F.2009 actiunea promovata de pârâta reclamanta T.E.. 947/02.07. 1727/10.1992.05. 781/19. si D. conform caruia masa succesorala era formata la acel moment din ? parte indiviza din „una casa de locuit situata în vatra satului Bâscenii de Sus. Restul de ? din aceasta casa a format cota de bun comun a sotului supravietuitor. în contradictoriu cu pârâtii F.Se mai arata ca reclamantul a avut cunostinta despre certificatul de mostenitor nr. Ulterior prin contractul de vânzare-cumparare 2008/21.

restul de 5/8 din imobilele constructii erau înstrainate în cote egale prin efectele actului de înstrainare din anul 1992. Instanta a solicitat B. si suprafata de 8487 mp. facturi fiscale..12. 947/277/2009 la dosarul nr.2006 la BNP Filip Nicolae.09.2006 prin care au fost cumparate cote indivize de la vânzatorul F.2006. testament autentificat sub nr. în anul 2006 pârâta F. Patârlagele. si S. 2800/21. sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. în conformitate cu dispozitiile art. 137 cod procedura civila.07. si suprafata de teren aferenta. magazie în suprafata de 94mp. 1727 si 1728/10. 1727 la data de 10. în conditiile dispozitiilor art. în contradictoriu cu pârâta T. În drept au fost invocate dispozitiile art. bucatarie distincta în suprafata de 31 mp. Eugenia. 698/277/2009. 56 . Eugenia.A.. 132 cod procedura civila a formulat cerere de completare a actiunii introductive prin care a solicitat.D. Totodata. având în vedere dispozitiile art. nuda proprietate în cote egale de ? fiecare din cota de 5/8 din constructiile casa de locuit în suprafata construita de 158 mp. În conf.1992 cu continuitatea actelor autentificate sub nr. 1727 si 1728/10. Eugenia.04. 164 cod procedura civila. Analizând exceptia invocata de catre pârâta T. Dat fiindca persista starea de indiviziune în raport de actele de vânzare cumparare si nu exista nici o posibilitate de partajare amiabila reclamantul solicita admiterea actiunii de completare urmând a fi sistata starea de indiviziune în raport de cotele parti dobândite prin efectuarea de expertize tehnice si atribuirea de loturi. chitante reprezentând plata impozitelor pe teren si cladiri si B. Patârlagele.2009.2006.-Gh.10. depozitiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar. în nume propriu si în calitate de mandatar vinde o cota de 3/8 din constructii casa de locuit C 1.10. Aceste actiuni au un caracter subsidiar fata de cererea în realizare urmând a se respinge ca inadmisibila daca partea poate cere realizarea dreptului.. iesirea din indiviziune cu privire la imobilele cumparate în baza actelor de proprietate autentificate sub nr. suprafata totala aferenta de 1967 mp. 2800/1992 a cumparat împreuna cu pârâta.1727 la data de 10. în sensul ca. se arata ca prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. În administrarea probei cu înscrisuri au fost depuse în copie urmatoarele: adeverinte medicale. Ulterior. 4312/21. Reclamantul-pârât D. la BNP Filip Nicolae.07.2009 instanta a dispus conexarea dosarului nr. 4568 din 14. D. prin întâmpinare si unita cu fondul la data de 17. BNP Filip Nicolae a înaintat si încheierea nr. martorii R. cu dispozitiile art. raspunsurile fiind consemnate si atasate la dosar. 1 si urmatoarele din cod procedura civila.E.2006.06.M. 111 cod procedura civila reclamantul solicita instantei sa constate existenta unui drept al sau ori inexistenta unui drept al pârâtului împotriva sa. alaturi de actele care au stat la baza perfectarii contractelor de vânzare cumparare. reglementate de art. 728 cod civil si art.10.P Filip Nicolae actele care au stat la baza emiterii contractelor de vânzare cumparare autentificate sub nr. instanta a procedat la interogarea partilor. 673 ind.A. sub prestare de juramânt.2009 prin care s-a dispus rectificarea erorii materiale din contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr.N.În sedinta publica de la data de 22. bilet de iesire din spital precum si retete medicale emise pe numele autoarei F. R. contractul de vânzare cumparare a fost autentificat sub nr.07.A. al defunctei F. 218-225 cod procedura civila. anexa C 2 si anexa C 3..I. 3139/11. În cauza au fost audiati. instanta apreciaza ca este neîntemeiata pentru considerentele urmatoare: Prin cererile în constatare. teren arabil. În fapt.2003 emis de BNP Aurelia Surubaru.

2003. de drept.05. Eugenia acest drept s-a stins. se apreciaza ca. prin însumarea cotelor de 5/8 X ? parti indivize conform contractului de vânzare 57 .-Gh. comuna Calvini. prin testamentul autentificat sub nr. a primit în calitate de mostenitor legal al defunctului F. cadastral 198 situat în intravilanul satului Bâscenii de Sus.A. respectiv reclamantul pârât si pârâta reclamanta.-Gh. teren dobândit prin mostenire de la defunctul sau sot F.A. Potrivit art.10. prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 780/19. R. pastrându-si dreptul de uzufruct viager. reclamantul D. comuna Calvini. 780/19. legatarul are. Eugenia l-a instituit legatar cu titlu universal în baza testamentului autentificat sub nr. arata ca actiunea promovata este inadmisibila pe considerentul ca acesta nu a solicitat instantei anularea certificatului de mostenitor. din momentul deschiderii succesiunii. nu a acceptat succesiunea testamentara de pe urma autoarei F. R. Reclamantul D. R. însa la momentul deschiderii succesiunii acesta nu l-a prezentat notarului public. Din analiza acestui text se concluzioneaza ca legatul devine caduc în conditiile neacceptarii acestuia de catre legatar. solicita instantei constatarea calitatii de mostenitor acceptant testamentar invocând faptul ca defuncta F. cota parte de 3/8 din cota de ? parti indivize din aceleasi constructii. însa pe fond este neîntemeiata. instanta apreciaza ca cererea de completare este întemeiata în parte.În speta. Totodata se mai retine faptul ca prin certificatul de mostenitor nr. Vânzarea s-a facut în cote de ? parti indivize pentru fiecare dintre cumparatori. Eugenia.07. prin raspunsul la întrebarile nr. i-a fost vânduta de catre defuncta F. Gheorghe conform certificatului de mostenitor nr.-Gh. 928 din codul civil „orice dispozitie testamentara cade când eredele numit sau legatarul nu va primi-o sau va fi necapabil a o primi”. care ulterior prin decesul lui F. 1728/10. Gheorghe conform titlului de proprietate nr.2007.07. ca si mostenitorii legali drept de optiune succesorala. De asemenea. în conformitate cu dispozitiile art. În ceea ce priveste cererea de completare a actiunii principale instanta constata ca în timpul vietii defuncta F.08.E. teren agricol aferent constructiilor. a fost instituit legatar universal de catre defuncta F.05.2006 reclamantului pârât D. Gheorghe cota parte de 3/8 parti indivize din cota parte de ? parte indiviza din casa de locuit si anexe gospodaresti situate în intravilanul satului Bâscenii de Sus. 2800/21. Din actele si lucrarile dosarului a rezultat faptul ca..-Gh. precizând ca a fost prezent la data întocmirii certificatului de mostenitor nr. testamentul devenind astfel caduc.1977 pârâta reclamanta T. 276/11. urmând a dispune iesirea din indiviziune a reclamantului pârât si a pârâtei reclamante T. cota parte mostenita de la defunctul F. Ulterior. R. 321/1977. drepturile legatarului se nasc. Urmeaza ca reclamantului pârât sa-i revina cota ? parti indivize din acest imobil. Pârâta T. cu privire la imobilul cu nr. anexa C2 si anexa C3 precum si suprafata de teren aferenta situate în intravilanul satului Bâscenii de Sus .1992 nuda proprietate din cota parte de 5/8 din imobilul casa de locuit C1.2003 de BNP Filip Nicolae. Eugenia suprafata de 1967 mp. 3 si 4 ale interogatoriului (fila 69 din dosar) recunoaste ca a avut cunostinta despre dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei F. actiunea promovata de reclamant este admisibila în principiu. Eugenia a vândut initial conform contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 321/18.01. 728 cod civil care prevede ca nimeni nu poate fi obligat a ramâne în indiviziune.A. Eugenia. Astfel fiind. principiu aplicabil si în cazul mostenirii testamentare. Pe cale de consecinta reclamantul D.-Gh. Eugenia. comuna Calvini. Astfel fiind. 686 cod civil).1996 si de catre F. într-adevar reclamantul D. 59249/2/17. însa potrivit principiului ca „ nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine” (art. R.

Gheorghe. Pârâta T. Eugenia de la defunctul sot F.2006 (încheierea de rectificare nr. la momentul dezbaterii succesiunii mamei sale a cunoscut despre faptul înstrainarii cotelor parti din imobilele cu nr.2009 a BNP Filip Nicolae).2009 a B. dat fiind si raporturile de rudenie dintre vânzatoare si cumparator.A.07.4568/14.2006 (în baza încheierii de rectificare nr. Eugenia a vândut terenul în calitate de unic mostenitor al defunctului F. Gheorghe.10.1977. Respinge actiunea având ca obiect constatarea calitatii de mostenitor acceptant testamentar fata de defuncta F. 1727/10. Eugenia.N. 1727/10. F.07. Gheorghe. D I S P U N E Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata prin întâmpinare de pârâta T. Admite în principiu si în parte cererea de completare a actiunii principale . Filip Nicolae).cumparare autentificat sub nr. În ceea ce priveste cererea reclamantului pârât privind iesirea din indiviziune a partilor cu privire la suprafata de 8487 mp.A. instanta apreciaza ca este neîntemeiata în conditiile în care prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. întreaga suprafata.2009 a B. astfel ca acesta este proprietar exclusiv.10. anexa C2 si anexa C3 si suprafata totala de 1967 m. 276/11.P. prin însumarea cotelor de 5/8 X ? parti indivize conform contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. din probele administrate a rezultat ca pârâta T. Eugenia si F.A.2800/21. prin însumarea cotelor de 5/8 X ? parti indivize conform contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. a solicitat a se constata nulitatea absoluta partiala a contractului de vânzare cumparare nr. Dimpotriva.07.07. certificat care nu a fost contestat în justitie. prin însumarea cotelor de 5/8 X ? parti 58 . asa cum s-a aratat suprafata înstrainata a fost de 8487 mp.oct. se face vorbire de faptul ca pretul platit a fost neserios.2800/21.4568/14. În ceea ce priveste actiunea conexa având ca obiect anularea partiala a contractului nr. teren arabil. 321 /18. 1992 si 3/8 X ? parti indivize conform contractului autentificat sub nr.10. R.p.07.2006 pe motivul ca i-au fost fraudate interesele prin diminuarea masei succesorale ramase de pe urma defunctilor F.08. 1727 si 1728/10. 1992 si 3/8 X ? parti indivize conform certificatului de mostenitor nr. iar pârâtei-reclamante T. In consecinta. îi revine cota de ? parti indivize din acest imobil. De asemenea.P. respectiv certificatul 276/11. Pentru evaluare si lotizare urmeaza sa desemneze expert specialitatea constructii cu un onorariu de 600 lei . însa instanta apreciaza ca acesta a fost achitat.2006.oct.A. mostenita de catre F.2800/21. Nu poate fi sustinuta intentia de fraudare a drepturilor succesorale ale pârâtei câta vreme nu s-au facut dovezi în acest sens.1728/10. cadastral al bunului imobil 198 situate în intravilanul satului Bîscenii de sus. Filip Nicolae).. cadastral 198. îi revine cota de ? parti indivize din acest imobil.ca fiind neîntemeiata.. ÎN NUMELE LEGII. a consimtit la eliberarea certificatului de mostenitor.07.oct.2007.A.06. teren agricol aferent liber si construit nr. ca fiind neîntemeiata.A. comuna Calvini.1728/10. iar pârâtei reclamante T. sa îi revina cota de ? parti indivize din acest imobil. ca este un pret rezonabil. 1992 si 3/8 X ? parti indivize conform contractului autentificat sub nr. reclamantului-pârât D. instanta apreciaza ca aceasta înstrainare nu s-a facut în scopul fraudarii drepturilor succesorale ale pârâtei. cu privire la imobilul casa de locuit (C1).N. 4568/14. Dispune iesirea din indiviziune a reclamantului-pârât si a pârâtei-reclamante T.-Gh. PENTRU ACESTE MOTIVE.2007. mai ales ca aceasta a consimtit la eliberarea certificatului de mostenitor nr.2006 (în baza încheierii de rectificare nr.

Secţia Notariat..N.N.1930. situat în Bucureşti.1727/10.P.1977. parte ce se compune din: o cameră.oct.04.C.S.03. autorul (unchiul său) D. pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.M. acesta devenind proprietarul imobilului din Bucureşti..I. Respinge cererea de completare a actiunii principale prin care se solicita iesirea din indiviziune a partilor cu privire la suprafata de 8487 m.2002.P.07.1994. prin invocarea calităţii sale de legatar testamentar. instanţa a reţinut următoarele: Imobilul din Bucureşti a fost cumpărat de T. teren arabil conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. Prin testamentul autentificat sub nr.N. s-a admis acţiunea în contradictoriu cu pârâta E. WC în curte. 17275 din 25. succesorii acestuia fiind potrivit Certificatului de moştenitor nr.cumpărare autentificat sub nr. Filip Nicolae). a instituit-o legatară cu titlu particular a unei părţi determinate din imobilul proprietate a sa.3 Participarea succesibilului la succesiunea soţiei predecedate a autorului său.l.1994.06. Prin decesul acestuia. s-a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată. şi D. reclamanta I. D. reţinânduse că este renunţător la succesiunea defunctului. 5824/1930 de Tribunalul Ilfov .l.12.10. WC în curte. un antreu.E. imobilul a fost moştenit de către D. soţia lui T. imobil compus din teren de 160 mp şi clădire cu trei camere şi dependinţe. S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului D. dispunânduse obligarea acesteia să-i predea reclamantei partea din imobilul situat în Bucureşti. o marchiză.p.06.. Prin Sentinţa civilă nr. solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâţilor să-i predea imobilul compus dintr-o cameră.2800/21.10. 10280 din 17.1727/10. a decedat la 17. prin contractul de vânzare. l-a instituit legatar universal pe soţul său. un antreu..M.1999 s-a dispus anularea acţiunii ca netimbrată.indivize conform contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr.04.2006 (in baza încheierii de rectificare nr.2002.C. Filip Nicolae. reprezintă un act care implică intenţia sa neîndoielnică de acceptare a moştenirii de pe urma defunctei sale autoare.1992 si 3/8 X ? parti indivize conform certificatului de mostenitor nr.06. i-a chemat în judecată pe pârâţii E.D. 6632 din 18. participarea la succesiunea defunctei făcându-se în baza testamentului deţinut de la soţul supravieţuitor al defunctei şi în cadrul termenului legal de acceptare a succesiunii. Pârâţii au solicitat anularea testamentului.2006 de B.l. s-au arătat următoarele: Prin testamentul olograf întocmit la data de 29.1992. Speta Nr. ce constituie obiectul legatului cu titlu particular testat de defunctul D.D. şi D.I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 11.M.2006 si 1728/10.4568/14.. iar prin Sentinţa civilă nr.S. care s-a căsătorit cu D.D. Respinge actiunea conexa având ca obiect anularea partiala a contractelor de vânzare-cumparare autentificate de B. transcris sub nr. D. 13/2002 E. Pe fondul cererii de chemare în judecată. Filip Nicolae sub nr. 59 .. D.11..2009 a B. 11371 din 15. In motivarea acţiunii.M.321 /18.l.P.08. o marchiză. iar singura care are calitate de moştenitor este E.I.

Este şi cazul în speţă. partea din imobilul din Bucureşti. 167/1958. în acest sens. 888 din Codul civil. s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi s-a respins acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. intervenită la 17. adică de la moartea defunctului. Mai mult.2003. 700 alin. prin încheierea nr. În aceste condiţii.11. legatul nu este cu titlu particular. a renunţat la dreptul său de moştenire de pe urma lui D. pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a V-a civilă.M.E. un antreu. deoarece vocaţia succesorală a intimatei. prin declaraţia autentificată în decembrie 1995.l. ce face obiectul legatului cu titlu particular.l. 1 din Codul civil. în termenul prevăzut de art. Prin urmare. împotriva sentinţei de fond a formulat apel pârâta E.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.I. iar despre acceptarea tacită nu se poate vorbi câtă vreme intimata nu avea posesia acelei părţi din universalitatea ce i-a fost testată. în condiţiile în care testamentul olograf din 29. 1 din Decretul nr. Prin Decizia civilă nr. condiţie în care operează existenţa moştenirii testamentare alături de moştenirea legală. Instanţa a apreciat că. fiind incidente prevederile art.1994 nu este anulat sau infirmat în fond de nici un mijloc de probă şi prin nici o hotărâre judecătorească.. s-a dispus obligarea reclamantei să-i plătească pârâtei suma de 2. ci cu titlu universal.E. Acest testament nu a fost anulat şi nu s-a cerut de către pârâtă expertizarea sa. D. adică: o cameră. s-a admis apelul formulat de către pârâtă şi s-a schimbat în tot sentinţa de fond. compus din o cameră. a fost suspendată dezbaterea succesiunii defunctei D. Potrivit art.M. imobilul care solicită a-i fi predat nu este individualizat. predarea obiectului legatului poate fi cerută de îndată ce dreptul la legat s-a născut.. operează legatul particular instituit în favoarea reclamantei I. în condiţiile art. în mod expres sau tacit. 671 din 20.03.E. 899 .11.1994. de 3 ani. a lăsat ca moştenire intimatei.reclamante era nu asupra unuia sau mai multor bunuri determinate cum s-ar fi impus în cazul legatului particular. o marchiză.03.reclamante I.Acesta din urmă. tribunalul a reţinut următoarele considerente: Prin testamentul din 29. La pronunţarea deciziei. Şi în situaţia în care legatul este privit ca un legat cu titlu particular.1994. ceea ce face practic imposibilă punerea în executare a unei hotărâri. să predea reclamantei I. de defunctul D. un antreu. reclamanta nu a făcut dovada acceptării succesiunii în termenul legal de 6 luni prevăzut de art.1994. obiectul acestui legat cu titlu particular constituindu-l o parte a imobilului compusă din: o cameră. WC în curte.E. 2665 din 14. o marchiză şi WC în curte. a instituit-o legatară cu titlu particular pe I. instanţa a obligat-o pe pârâta E. s-a observat că.903 din Codul civil. legatul universal este dispoziţia prin care testatorul lasă după moarte la una sau la mai multe persoane universalitatea bunurilor sale.12.1995 a Notariatului de Stat Sector 1 Bucureşti. o marchiză. Deşi reclamanta a susţinut acest lucru. Dacă obiectul legatului îl constituie o parte dintr-o succesiune. WC în curte. criticând-o pentru următoarele motive: Reclamanta nu are calitate procesuală.11..031. autorul D. este evident că dreptul de a accepta succesiunea defunctului s-a prescris odată cu expirarea termenului. prin testamentul olograf din 29. intimatareclamantă ar fi trebuit să accepte succesiunea autorului său.C. un antreu. dreptul de a cere predarea legatului s-a stins prin prescripţia de drept comun.l. 700 din Codul civil. o parte din imobilul proprietate a sa. Cum în speţă nu a fost dovedită acceptarea expresă a succesiunii. 60 .

în Dosarul succesoral nr. de pe urma defunctei D. după cum rezultă din încheierea notarială din data de 14.E. contestată fiindu-i calitatea. 9 şi 10 din Codul de procedură civilă.04. Prin cererea formulată a solicitat notarului-şef să ia act că acceptă succesiunea după defunctul D.l. Prin probele administrate în cauză.C. a depus testamentul olograf.C. 304 pct. Potrivit art. 700 din Codul civil. 689 din Codul civil.03.C. în raport de criticile formulate.I. I. Cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului D. decedat la data de 17 decembrie 1994. împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs intimata-reclamantă.1995..1995. a fost soţia defunctului D. Pe rolul fostului Notariat de Stat al Sectorului 1 Bucureşti. s-a deschis Dosarul succesoral nr. D. a participat şi reclamanta I.. iar.. decedată la data de 4 august 1994.05. Curtea a constatat că recursul este fondat. ci şi tacite. reclamanta nu are calitate de moştenitor şi nici calitate procesuală activă în prezenta acţiune. alături de pârâţii chemaţi în judecată. Prin încheierea din 14. Având în vedere că decesul autorului recurentei-reclamante a intervenit la data de 17 decembrie 1994. nu numai exprese. 2665/1994. invocând calitatea de legatar testamentar. în favoarea căreia a testat cu titlu universal.. aceasta a intervenit la data de 14. potrivit încheierii de suspendare a procedurii succesorale în Dosarul nr. 2665/1994. anterior acceptării voluntare exprese în condiţiile art. 2665/1995 al Notariatului de Stat al Sectorului 1 Bucureşti.. recurenta a făcut dovada acceptării. condiţia esenţială a acceptării tacite este ca actul săvârşit de succesibil să implice intenţia neîndoielnică de a accepta moştenirea.C. criticând-o pentru următoarele motive ce se încadrează în art. Prin urmare.Pe cale de consecinţă. 61 . Prin această participare. 689 din Codul civil.L. la dezbaterea succesorală. Prin adresa de la data de 10. 700 din Codul civil. iar notarul public a dispus suspendarea dosarului. s-a suspendat procedura succesorală pe motivul că moştenitorii nu se înţeleg asupra calităţii de moştenitori. în Dosarul nr.C.1995.03. aducându-i la cunoştinţă că deţine informaţii 288 potrivit cărora pârâta încearcă să deschidă un alt dosar notarial de dezbatere a succesiunii. pe motiv că moştenitorii nu se înţeleg asupra calităţii de moştenitori. acceptarea este tacită în cazul în care succesibilul face un act pe care nu ar putea să-l facă decât în calitate de moştenitor şi din care rezultă neîndoielnic intenţia de a accepta moştenirea. Toate aceste acte şi fapte dovedesc faptul că a acceptat succesiunea în interiorul termenului legal prevăzut de art. în mod greşit s-a reţinut în cauză neacceptarea succesiunii în termenul legal de 6 luni prevăzut de art. Participarea reclamantei la succesiunea defunctei s-a făcut în baza testamentului deţinut de la soţul supravieţuitor al defunctei D. Analizând decizia tribunalului. recurenta-reclamantă a săvârşit un act care implică intenţia sa neîndoielnică de acceptare a moştenirii de pe urma defunctului său autor.E. a solicitat notarului să blocheze succesiunea în dosarul notarial. A participat la dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei D.1995. 2665/1994 al fostului Notariat de Stat al Sectorului 1 Bucureşti. privind dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei D.

3 pct. este evident că recurenta-reclamantă a înţeles să semneze diferite acte.l. Curtea a reţinut că nu s-a intrat în cercetarea fondului. cu semnături care îi reflectă numele. modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.04. Prin urmare. în aceste condiţii. 312 pct. 689 teza I din Codul civil. nu expiraseră oricum cele 6 luni prevăzute de art. care a purtat viza Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Aceste două semnături se aseamănă însă cu semnăturile existente pe alte acte. datată 10. semnătura de pe cererea de acceptare a succesiunii defunctului autor este asemănătoare cu semnătura existentă pe concluziile scrise formulate de către recurentareclamantă în dosarul de apel. deşi dosarul fusese deschis anterior. 725 teza a ll-a din Codul de procedură civilă. în acelaşi termen legal de 6 luni prevăzut de art. care a arătat la cuvântul pe fond că semnătura recurentei pe înscrisurile depuse în dosarul de recurs nu corespunde. 9 din Codul de procedură civilă.04. Mai mult. 58/2003. 304 pct. a fost depusă la dosarul de recurs. a intervenit. ulterior acestei date. în aceste condiţii. 700 din Codul civil. 304 pct. s-a constatat că intervenise acceptarea tacită a succesiunii autorului său de către recurenta-reclamantă. şi a art.1995. în condiţiile art. Copia unei asemenea cereri. decedat la data de 17. de către reclamanta-recurentă. 62 . făcând incident art.I. 5 din Codul de procedură civilă. Prin urmare. conform cu originalul. Curtea a admis recursul.1994. Curtea a constatat: într-adevăr. 2 din Codul de procedură civilă. sunt diferite semnăturile de pe cererea care poartă menţiunea de acceptare a succesiunii (nr. Astfel. hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii. Asupra poziţiei intimatei-pârâte. reclamanta-recurentă a solicitat să se ia act că acceptă succesiunea de pe urma defunctului D.12. sub aceste aspecte. deşi intervenise o acceptare tacită a succesiunii pe considerentele reţinute mai sus. se aseamănă cu semnătura recurentei-reclamante de pe cererea de chemare în judecată. fără a se înscrie în fals. prin care se solicită notarului-şef blocarea procedurii succesorale. 305 din Codul de procedură civilă. la dosarul cauzei. a casat decizia tribunalului şi a reţinut cauza ca instanţă de apel pentru judecarea apelului.La data suspendării procedurii succesorale. Făcând aplicarea art. 8474/1995) şi o altă cerere semnată pe numele recurentei-reclamante. Semnătura de pe cererea de blocare a procedurii succesorale. 10 alături de art. în considerarea celor reţinute asupra criticilor formulate. dar cu mod caligrafic diferit. instanţele nu s-au pronunţat. printr-o cerere adresată notarului-şef. constatând că în mod greşit s-a soluţionat calitatea de moştenitoare a recurentei-reclamante de pe urma defunctului său autor şi calitatea procesuală în cauză. Asupra acestei probe administrate în cauză. 700 din Codul civil pentru acceptarea succesiunii testamentare a defunctului D. la data de 4.1995. Curtea a constatat că recursul formulat de către recurenta-reclamantă este fondat.. o acceptare expresă a succesiunii în condiţiile art. în condiţiile art.

63 .