P. 1
Subiectul1-Rezolvari Geografie Variante 2008

Subiectul1-Rezolvari Geografie Variante 2008

5.0

|Views: 12,572|Likes:
Published by edina

More info:

Published by: edina on Jun 29, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

Rezolvari geografie variante 2008 Subiectul I Var1 D.

In Europa nordicã clima este subpolara, in Europa sudicä este clima mediteraneanä (subtropicalA); temperatura medie anualã este de 17-18°C In sud, iar in nord are valori intre 0 si — 4°C; cantitatea anualã a precipitaiilor este de 700-1200mm In sudul Europei si de 200-3 00 mm In nordul Europei. E. Latitudinea mare Ia care este situatã Pen. Scandinavä, care a facut posibilã prezenta ghetariIor; scãderea natalitatii; bilantul natural negativ. Var2 D. Muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine, pe cánd Muntii Scandinaviei s-au format In orogeneza caledoniana; Alpii sunt mutt mai inalti decât M-tii Scandinaviei (4807 in Mt. Blanc, fatä de 2469 m In Vf.Gaidhopiggen); ambele unitãti montane au relief glaciar. E. 1. Inaltimile mari din M-tii Pirinei; 2. influenta vânturilor de vest, aducätoare de precipitaii bogate, scade de Ia vest la est. Var3 D. trei deosebiri: — Nordul Europei are un climat subpolar spre deosebire de Sudul Europei care are climat mediteranean; — in Nordul Europei bat vânturi reci polare, jar in Sudul Europei bat vânturi regionale: mistralul, bora; — amplitudinea termicã este mai mare In Europa Nordicã decãt in Europa Sudicã; — temperatura medie anualã este mai scãzutã in Europa Nordicä, In jur de 0°C, decát In Europa Sudicä unde este de 10-15°C. E. 1. In unele state europene imbãtrânirea demografica a determinat un deficit de forã de muncã, de aceea au fost nevoite sã apeleze Ia forta de muncã externã; 2. o cauzä care explica prezenta padurilor In Norvegia este clima temperat oceanicã, influentatã de Curentul cald al Atlanticului de Nord, spre deosebire de Groenlanda, unde este clima subpolara, cu vãnturi puternice unde se dezvoltã tundra. Var4 D. 2 deosebiri: a) Muntii Alpi au altitudini mai mari (peste 4000 m.) iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai reduse (sub 2000 m.); b) Muntii Alpi sunt munti noi, formati In orogeneza alpina, iar muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledonianã (2500 m); o asemãnare: atãt Munii Alpi, cat si Muntii Scandinaviei s-au format prin incretire. E.Italia primeste un numãr mare de turisti datoritä potentialului turistic natural (Muntii Alpi si Riviera Mediteraneana) si antropic (vestigii antice si objective medievale de interes turistic) Ia care se adauga infrastructura si serviciile turistice de calitate. Var5 D. 2 deosebiri: a) Muntii Carpati sunt mai noi, formati in orogeneza alpina, iar Muntii Urali sunt mai vechi, formati In orogeneza hercinica; b) Muntii Carpati au o desfàsurare sub forma de arc, iar Muntii Urali au o desfàsurare liniarã (nord—sud); o asemnare: atát Muntii Carpati, cat si Muntii Urali s-au format prin Incretire. E. Estuarele fluviilor Ia vãrsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorita mareelor (flux si reflux) cu amplitudine mare, care au favorizat formarea acestora. Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigaiei fluvio-maritime. Var6 D. 2 deosebiri: a) Campia Padulul este de origine fluvio-lacusträ, iar Câmpia Europei de Est este o câmpie formata prin eroziunea unor podiuri vechi; b) Cãmpia Padului are o suprafata plana, iar Cámpia Europei de Est prezinta denivelári datorate structurii podisurilor vechi si actunii ghetarilor; o asemänare: ambele câmpii au un relief cu altitudini reduse. E. Densitatea redusä a populatiei in Peninsula Scandinavicá se explica prin: a) factori fizico-geografici putin favorabili (relief si climã cu caracteristici si influente specifice); b) factori demografici — imbätrânirea populatiei si ritmul scázut de crestere a populatiei. Var7 D. — asemänãri de relief: in ambele zone este prezent relieful glaciar si fluvial; — deosebiri de relief: relieflul muntos din peninsula Scandinavica s-a Inãltat in timpul orogenezei caledoniene, find foarte vechi (2500 m), iar cel din peninsula Ibericã s-a inãlat in timpul orogenezei hercinice si alpine; — altitudinile sunt mai mici in Scandinavia, sub 3000 m, fatã de cele din peninsula Ibericä unde depasesc 3000 m. E. — climatul temperat continental de ariditate din estul Europei este determinat de: extinderea mare a suprafeei de uscat; — departarea de oceane si mari; — influentele anticiclonale din Asia. Var8 D. — asemãnare climaticã intre Europa Centralã si Europa Esticã:— ambele regiuni au o climã temperata; deosebiri climatice:— Europa Centralã se aflä si sub influenta oceanicä, mai umedã, iar Europa Esticã sub influenta maselor de aer continentale, mai uscate; — In Europa Centralã bat Vânturile de Vest, umede, iar in Europa Esticã vântul geros, crivätul actioneaza pe un areal foarte mare; — din punct de vedere pluvial Europa Centralã beneficiazä de o cantitate mai mare de precipitatii fata de cea Esticä caracterizatá prin ariditate.

E. Europa poate fi consideratã leaganul turismului mondial deoarece:— aici s-au Infiintat primele cluburi de turism montan din lume In Muntii Alpi; — dispune de un potential natural variat de Ia cel mediteranean la cel subpolar; — are un potential cultural foarte mare si variat reprezentat prin vestigii ale culturilor antice simedievale. Var9 D. A — Italia; E — Suedia. Deosebiri:— In Italia se intâlneste climä mediteraneanã, cu ven secetoase si calde si ierni ploioase si blânde; In Suedia, clima este temperatá, asprá (In N), zona traversatä de Cercul Polar; in Suedia, clima temperata are o nuanta maritimã, iar in Italia lipseste; In Suedia bat vânturile polare iar in Italia se resimt influentele maselor de aer tropical. E. Factori:— conditiile naturale (relief. clima);— valorile scãzute ale natalittii. Var 10 D. E - Suedia H — Bosnia-Heregovina.Deosebiri: — modul de forrnare: In Suedia, Munii Scandinavici s-au format in timpul orogenezei caledonice, iar Alpii Dinarici (BosniaHeregovina) in orogeneza alpina; — Podisul Suediei are un caracter piemontan find strâns legat de muinti, iar in Bosnia-Heregovina relieful este predominant muntos. Asemdnare: — In ambele unitati se Intãlnesc altitudini care depesc 2000 m. E.— regimul de scurgere al fluviilor europene variazä in funcie de climã (tipul si regimul precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.); exista fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu. Var11 D. D — Irlanda E — Bulgaria.Deosebiri:In Bulgaria, relieful este dominat de munti cu altitudini de peste 2900 m, iar In Irlanda — muntii nu depasesc 1000 m; — In Bulgaria se desfàsoarä Campia Inalta a Dunãrii, iar in Irlanda — cämpiile sunt joase, sub 100 m; - muntii din Bulgaria s-au format in orogeneza alpinä, iar cei din Irlanda — in orogeneza caledonica. E. Cauze (douä din urmätoarele):— asigura fluxul de materii prime Intre bazinele de resurse si centrele de prelucrare; — transporta produsele finite cãtre pietele de consum; — asigura circulatia oamenilor si mãrfurilor in spatiul geografic; — fluxul de informatie care asigura cunoasterea si evoluia civilizatiei. Var12 D. B — Finlanda C — Irlanda.Deosebiri (trei din urmãtoarele):— In Irlanda se aflã climat temperat oceanic, iar in Finlanda — o climã temperat continentalä si subpolara; — In Irlanda precipitatiile sunt predominant lichide, iar in Finlanda — In special zapezi; — in Irlanda bat vânturile de vest, iar in Finlanda lipsesc; — Irlanda are o climã blândã datoritã apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord, iar in Finlanda este o clima rece, asprã. E. -regimul de scurgere al fluviilor europene variazã In funcie de clima (tipul si regimul precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.); — existä fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu. Var13 D. 1 — in tara C este clima temperat-oceanica pe când In tara E este climã subtropicalã (mediteraneana); 2—in tara C sunt amplitudini termice reduse pe când In tara E sunt amplitudini termice mai mari; 3 — in tara C precipitatiile medii anuale sunt abundente tot anul, pe când in tara E preCipitatiiIe medii anuale sunt abundente doar iarna, verile find secetoase. E. 1. Etna, Santorini, Stromboli, Vezuviu. 2. Exemplu de raspuns:Prezenta vulcanilor In sudul Europei este datoratA subductiei placii tectonice africane, sub placa tectonicã europeana. Var14 C. I —b;2—b;3--a;4—d; 5—d. D. I — In tara H este climä temperat-oceanica si subpolarã pe când In tara D este clima subtropicalà (mediteraneana); 2— In lara H sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si — 4°C), pe cAnd In tara D sunt temperaturi medii anuale mai mari; 3 — in lara H precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe cánd In lara D precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 700 mm); 4 — in tara H predomina vânturile polare, pe când in tara D predomina vänturile uscate dinspre nordul Africii (siroco). E. In tara marcatã pe hartã cu litera B:I. Râurile sunt scurte deoarece suprafata arhipelagului britanic este redusã, iar distanta de la izvoare pâna Ia värsare este mica. 2. Râurile au debite mari tot anul, deoarece este clima temperat-oceanicà, cu precipitatii abundente pe tot parcursul anului (10002000mm/an). Var15

D. Exemplu de deosebiri:1 — In câmpiile litorale din vestul tänii D este climã temperat-oceanica pe când in câmpiile litorale tara J este climä subtropicala (mediteraneana); www.ebacalaureat.ro 2 — in campiile litorale din vestul tãrii D sunt amplitudini termice reduse, pe când in câmpiile litorale din tara J sunt amplitudini termice mai mari; 3 — In câmpiile litorale din vestul tarii D precipitatiie medii anuale sunt mai abundente (peste 1000 mm), pe când in câmpiile litorale din tara J precipitatiile medii anuale sunt mai reduse (700 mm).Exemplu de asemänäri:— In cámpiile litorale din ambele tarri bat Vãnturile de Vest. E. Exemplu de raspuns:In regiunile de câmpie in tara F existä numeroase lacuri glaciare, formate ca urmare a retragerii calotei glaciare spre nordul Europei. Var16 D. Exemplu de deosebiri:1 — In lara A este climä temperat-oceanicä si subtropicalã, pe când in tara I este climä alpinä (montana); 2 — in tara A precipitatiile medii anuale sunt frecvent sub formã de ploaie, pe când In tara I precipitatiile medii anuale sunt abundente dar predominant sub formã de ninsoare; 3 - in tara A predomina Vanturile de vest si vanturile uscate dinspre nordul Africii (sirocco) pe când In tara I predomina foehnul; 4—in sudul tArii A verile sunt secetoase si iernile moderate termic, pe când in tara I iernile sunt lungi si reCi iar verile sunt scurte si rãcoroase. E. Exemplu de raspuns:Temperatura aerului scade din sudul spre nordul Europei datoritã:— scãderii valorilor radiatiei solare cu cresterea latitudinii, datoritã unghiului diferit sub care cad razele solare; — circulatia maselor de aer polar au ca efect scãderea temperaturii aerului in nordul continentului iar circulatia tropicala dinspre Africa, determinA temperaturi mai ridicate in sudul Europei; — relieful Muntilor Alpi constituie o bariera climaticã pentru masele de aer rece polar care vin dinspre nordul continentului si are rol de protectie pentru regiunile din sudul Europei, unde temperatura aerului este mai ridicatã, datorita apropierii de Ecuator. Var17 D. Exemplu de deosebiri:1 — in tara J este climã subpolara pe când in tara E este climã subtropicala (mediteraneana); 2 - In tara J sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si -4°C) pe când In tara E sunt temperaturi medii anuale mai ridicate (18°C); 3 - In tara J precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe când in tara E precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 800 mm); 4 - In tara J predominã vãntunile polare, pe când In tara E predomina vântunile calde dinspre nordul Africii. E. Exemplu de ràspuns: PrecipitatiiIe atmosferice scad din vestul (1000-2000 mm/an) spre estul Europei sub 500 mm/an) datoritã faptului ca: — vestul Europei se aflã aproape de Oceanul Atlantic unde umezeala aerului este mai mare, pe cánd estul Europei este sub influenta intinselor mase continentale care determina secete frecvente, precipitatii reduse; www.ebacalaureat.ro — Vãnturile de Vest aduc precipitatii mai abundente pe tarmul de vest al Europei, iar cantitatea de precipitatii scade spre est datoritä departarii de ocean; — relieful prin altitudine si orientare, influenteazã reparitiia si distributia spatiala a precipitatiilor. Var18 D. Exemplu de deosebiri:1— in tara E sunt altitudini mai mari (4807 m) pe cánd tara D altitudinile sunt mai reduse; 2—in tara E existã vulcani stinsi (Masivul Central Francez) pe cãnd In tara D existã vulcani activi (Etna); 3 — In tara E predomina relieful cu altitudini reduse (80% sub 500 m),pe cãnd In tara D predomina relieful inalt. Exemplu de asemãnãri:I — In ambele tãri se desfaoarä lantul Muntilor Alpi;2 — In ambele tari relieful este variat (munti, piemonturi, câmpii); 3 — in ambele tãri exista relief glaciar (circuri si vãi glaciare) si relief carstic (chei si pesteri). E. Exemplu de rãspuns— Relieful glaciar se formeazã in zona temperata Ia altitudini ce depaesc 2000 m, datorita actiunii exercitate de ghetarii montani, instalati in perioada de rãcire a climei Pamântului; — Muntii Alpi au altitudini ce depaesc frecvent 2000 m, de aceea relieful glaciar are o mare extindere. Var19 D. Exemplu de asemãnAri:I — in ambele tãri existã climã temperat-oceanicä si subtropicala; 2 — In ambele tari, pe litoralul atlantic, sunt precipitatii abundente (1000-2000 mm/an); 3 — ambele tari se aflã sub influenta Vânturilor de Vest; 4—in ambele tari pe tarmul Oceanului Atlantic sunt amplitudini termice reduse. E. Exemplu de raSpuns: In statul G densitatea populatiei este redusä datoritã:— climatului rece subpolar, cu temperaturi scãzute si precipitatii frecvent sub formã de ninsoare,ierni reci si lungi;— terenuri agricole reduse datoritã suprafetelor intinse ocupate de ghetarii de calotã. Var20 D. Exemplu de asemanari:I — In ambele täri existA climã subpolará; 2 — in ambele tari sunt precipitaii reduse, predominant sub formA de ninsoare (sub 200 mm/an); 3 — ambele tAri se aflA sub influenta VAnturilor polare; 4—in ambele tari sunt temperaturi medii anuale reduse (0°C i — 4°C). E. Exemplu de rAspuns:Statul B este un adevãrat model de sistem de transport diversificat, functional si modern deoarece: — are un sistem diversificat de transporturi: rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene; — este functional si modem prin sistem feroviar modern (TGV) conectat Ia reteaua europeana, IucrAri de artA feroviarA si rutierA (tuneluri, poduri de mare anvergura), sistem de autostrãzi moderne, ferry-car pentru facilitarea transporturilor de mArfuri si a

fluxurilor turistice din Marea Nordului, eurotunelul, reteaua fluvialA si maritimA densA si diversificatA, aeroporturi si companii aeriene recunoscute prin calitatea serviciilor, retea de cAl de comunicatii polarizata de capitalA. Var21 D. 3 asemAnAri (oricare din cele de mai jos): — climã mediteraneanA, influentata de Marea mediteraneana; veri calde secetoase (temperatura medie a verii 25-27°C;ierni blAnde (temperatura medic a iernii 7-8°C); temperatura medic anualA este de 14-18 °C;precipitatii reduse (sub 500 mm/an);vântul Sirocco — dinspre Marea MediteranA E. diferentieri de dens itate datoritA (2 cauze oricare din cele de mai jos): — climatului mai blanda In sud (mediteranean) si mai rece In nord (oceanic);existentei unor zone aride (Podiul Meseta);reliefului variat;prezentei unei intinse zone litorale care au favorizat dezvoltarea porturilor de Ia Marea Mediteranã si Oceanul Atlantic;diferentierii calitAtii solurilor (densitAti mai marl in CAmpia Andaluziei). Var22 D.De exemplu: In Peninsula Scandinavia este un lant montan caledonian (Alpii Scandinavici), iar in Peninsula lbericã unitati de relief formate In orogeneza hercinicá (Messeta spaniolA) si orogeneza alpinã (Muntii Pirinei si Cordilierele); Peninsula Scandinavia are un relief glaciar, accidentat, dominatã central de Alpii Scandinaviei, iar Peninsula IbericA are un relief format din podiuri (600 — 1000 m), platouri välurite pietroase, inconjurate de Cordiliere; In Peninsula Scandinavia cãmpia ocupã suprafete restrânse in partea de sudest, este de origine fluvio-glaciara, prezinta morene, iar in Peninsula Ibericã câmpiile sunt litorale i fluviale. E. De exemplu: fatada vesticã a continentului Europa are iesire Ia Oceanul Atlantic; relieful jos, de câmpie, lipsa barierelor montane, permite pätrunderea influentelor oceanice pe mar suprafete. www.ebacalaureat.ro Var23 D. De exemplu:cele doua peninsule sunt situate la latitudini diferite, care determinä tipuri de climat diferit; Peninsula Scandinavia are un climat temperat oceanic di climat subpolar, iar Peninsula Iberica are climat mediteranean, climat oceanic di un climat temperat In zona centrala; In Peninsula Scandinavia temperaturile medii anuale sunt mai scázute decât in Peninsula Ibericã. o asemãnare de exemplu: in cele douã peninsule se resimt influente climatice oceanice; in cele douã peninsule existA un climat etajat pe altitudine. E. De exemplu: factorul economic care are rol fundamental, populatia fiind interesatã de asigurarea conditiilor cat mai bune de viata; cauze de ordin sanitar si educational, care explica deplasarile populatiei spre centrele universitare sau amplasamentele medicale din tãrile dezvoltate, cu standard de viatA ridicat. Var24 D. De exemplu: Clima Europei de Est se caracterizeazã prin amplitudini termice mari, cu temperaturi excesive, ridicate vara si scãzute iarna, pe când In Europa de Vest amplitudinea termici anualä este redusã si ca urmare, iernile sunt blände, practic lipsite de geruri, iar verile rãcoroase. In Europa de Est precipitatiile sunt relativ putine si cad cu deosebire vara sub formã de averse, ninsorile sunt in cantitãti mici, pe cänd In Europa de Vest precipitatiile medii anuale variazã Intre 1000 mm si 2000 mm, in functie de anumite conditii locale. Europa de Est se aflä sub influenta circulatiei maselor de aer polar, rece, bate Crivàlul, vánt de est si nord-est, iarna viscoleste zapada, vara este un vant cald si uscat, iar in Europa de Vest predomina vânturile de vest, justificate prin prezenta oceanului. E. De exemplu:Relieful Europei, prin varietate, altitudine si orientare influenteazã repartitia, dimensiunile si regimul hidrologic al rãurilor; Cele mai multe räuri izvorásc din partea centralä, din zona alpina, cu munti tineri, inalti si seIndreaptã spre N, M. Baltica, spre V, Oc. Atlantic si M. Nordului, spre S. M. Mediteranä; Contrastele climatului temperat — oceanic, temperat — continenta si mediteranean se resimt si in distributia si alimentarea râurilor Europei. Var25 (Orasul marcat nr 1) D. De exemplu:— Muntii Urali sunt munti vechi formati in orogeneza hercinica, iar Muntii Carpati sunt munti tineri formati in orogeneza alpina; altitudinile maxime din Muntii Urali sunt mai scãzute decãt cele din Muntii Carpati; Muntii Carpati prezinta relief glaciar care lipseste in Muntii Urali. E. De exemplu: Cantitätile de precipitatii scad de Ia vest Ia est datoritã prezentei barierelor montane si scAderii influentelor oceanice spre est. Cantitãtile de precipitatii cresc o data Cu altitudinea. www.ebacalaureat.ro Var27 (Orasul marcat) D. De exemplu:Muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledonicä, iar Muntii Alpi sunt tineri, formati in orogeneza alpinã; altitudinile maxime din Muntii Scandinaviei sunt mult mai reduse decât cele din Muntii Alpi. o asemãnare de exemplu: In ambele unitãti montane existã relief glaciar. E. De exemplu: scãderea continua a ponderii Europei In totalul populatiei mondiale; un deficit de fortA de muncã In viitor; accentuarea fenomenului de Imbãtrânire demografica. Var28 D. Trei asemänãri: ambele regiuni s-au format prin depunerea de sedimente; cele douä câmpii sunt alcãtuite din roci sedimentare moi (pietri, nisipuri, argile); In ambele câmpii apar sectoare piemontane Ia contactul cu zonele mai inalte din jur; atãt in Câmpia Panonicã cat si in Câmpia Fadului altitudinile sunt sub 200 m; ambele sectoare de Câmpie sunt traversate de un fluviu important (Padul si Dunãre) de-a lungul acestora dezvoltându-se relief fluvial (lunci si terase). E. Potentialul agricol ridicat al unor tari ca România, Ucraina si Republica Moldova este favorizat de: prezenta reliefului jos, de câmpie sau podisuri joase; climatul temperat cu veri calde si temperaturi ridicate; soluri fertile din categoria cernoziomurilor si argiluvisolur; ponderea ridicatã a terenurilor arabile.

Var29 D. 3 asemänAri: climat temperat — oceanic pe fatadele atlantice ale celor doua state; vânturile dominante sunt cele vestice, induse de circulatia meselor de aer oceanice; temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre 5-10°C (chiar mai coborâte), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20°C; precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an. existenta centrelor urbane si industniale dezvoltate; E. 2 cauze care determinä valonile man ale densitati populaiei de-a lungul Rhinului: existenta unor resurse (cärbuni, minereuri); rnigratia populatiei cãtre aceastã zonA. www.ebacalaureat.ro Var30 D. 3 deosebiri: climat oceanic si subpolar In peninsula Scandinavã si mediteranean si continental in peninsula Balcanica; temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre -15°C si 5°C,iar cele medii ale lunii iulie sunt <> 25, In peninsula Balcanicã; vânturile dominante sunt cele vestice, nordice si nord-estice in Peninsula Scandinavã si cele vestice si dinspre Marea Mediteranã In peninsula Balcanica; precipitaiile medii anuale cupninse Intre 500-1000 si >1000 mm/an in peninsula Balcanicä si intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Peninsula Scandinava. E. 2 premise naturale:- relieful favorabil prin altitudine si expozitia versantilor; existenta unui substrat favorabil acestei culturi — solurile dezvoltate pe calcar; conditii climatice optime. Var31 D. 3 deosebiri climatice:- climat continental in Belarus si climat oceanic si mediteranean in Portugalia; - temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre —15 - 0°C, iar cele ale lunii julie cuprinse intre 15-20°C in Belarus si temperaturi medii ale lunii ianuarie cuprinse intre 5-10°C (chiar mai coborâte) si temperaturi ale lunii julie cuprinse intre 15-20°C In Portugalia; - vánturile dominante sunt cele vestice In Portugalia si din nord-est in Belarus; - precipitatiile medii anuale cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Portugalia si <500>2000 mm/an. E. Douã argumente pentru afirmatia:- pozitia geografica favorabila; - situarea acestora In interiorul sau in apropierea unor mari centre urbane sau industriale;- specializarea unor porturi pe o anumitã activitate de trafic. Var33 D. 3 Asemãnãri climatice:- climat oceanic;- vãnturile dominante sunt cele vestice; - temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse Intre 5-10°C (chiar mai coboráte), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20°C; - precipitatiile medii anuale sunt cuprinse Intre 1000-2000 si >2000 mm/an. E. 2 factorii:- condiiile fizico-geografice specifice (relief, climá, sol, hidrografie); nivelul de dezvoltare economicä a statelor si regiunilor Europei; migratiile factori istorici si politici. Var34 D. Deosebiri :— in statul B predomina climatul temperat oceanic, iar in statul H climatul mediteranean; — temperaturile medii anuale sunt mai ridicate in statul H (12-16°C) si mai scãzute In statul B(0-7°C); — in statul H precipitatiile medii anuale sunt mai scãzute (cu exceptia zonelor montane) si repartizate neuniform (cad in cea mai mare parte in sezonul rece), iar In statul B precipitatiile sunt mai bogate si uniform repartizate;— statul B se afla sub influenta vânturilor de vest permanent, iar in statul H aceste vãnturi se manifestã numai in sezonul rece, vara bätãnd un vânt uscat numit Siroco;— Amplitudinile termice medii anuale sunt mai mari In H si mai reduse in B (datorita influentelor occanului si a curentului cald al Atlanticului de Nord). E. Factorii:— altitudinea de peste 1800 m (limita zãpezilor permanente din perioada glaciara), Alpii avãnd 4807 In Mont Blanc; — In urrna eroziunii glaciare au rezultat circuri,vãi, praguni, morene, creste;— in Alpi existã ghetari si in prezent, datoritã altitudinii de peste 3000 rn, aceasta reprezentând limita zapezilor permanente in prezent in zona temperatä. Var35 D. Deosebiri:— In statul B predomina clima moderat oceanica iar In statul E clima temperat-continentala cu influente atlantice, mediteraneene.— Precipitatiile sunt bogate de cea. 2000 mm/an in statul B si reduse in medie de 650 mm/an in statul E. — Temperaturile medii anuale sunt mai scãzute In statul B si ridicate in statul E. E. degradarea terenurilor:— defrisãrile putemice pnin interventia omului; — alunecãrile de teren; inundatii periodice si Intâmplatoare. www.ebacalaureat.ro Var36 D. Exemplu de asemãnàri corecte: Ambele state prezintã un climat subtropical; in ambele state cad precipitatii medii intre 500-1000 mm/an; In ambele state bat vânturi mediteraneene, calde; In ambele state verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blânde si ploioase. E. - altitudini de peste 1000 m; - vegetatia o formeaza padurile de foioase si conifere;- conditii climatice aspre. Var37 D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Alpi decât In Muntii Scandinaviei; Muntii Alpi sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina spre deosebire de Munti Scandinaviei care s-au format In orogeneza caledonianã. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre: ambele unitati de relief prezinta relief glaciar. E.- factorii radiativi, bilantul radiativ scazãnd de Ia sud Ia nord; - factorii fizico-geografici, relieful determinând etajarea pe verticalä a elementelor climatice; - factorii dinamici. circulatia generala Ia nivelul Europei este predominanta de Ia vest Ia est; - factorii antropici. Var38 (Are iesire)

D. Exemplu de deosebiri corecte: Italia prezintã un climat subtropical, in timp ce Marea Britanie un climat temperat oceanic; in Italia cad precipitaii medii Intre 500-1000mm/an, in timp ce In Marea Britanie ele sunt mai mari, intre 1000-2000 mm/an; in Marea Britanie bat Vânturile de Vest, jar In Italia vãnturi calde, mediteraneene. E. - natalitatea scãzutã, Intre 10-1 1%o; - mortalitatea ridicatä, peste I l%o;- spor natural negativ;- spor migratoriu predominat negativ. Var39 D. Deosebiri: Muntii Alpi s-au format In Orogeneza Alpinã, iar Muntii Ural In Orogeneza Hercinica; Muntii Alpi au altitudini mai mari (4807 m Vf. Mont Blanc), decãt Muntii Ural (1895 m Vf.Narodnaia).Asemãnãri:— Cele douä unitãi de relief prezintä relief carstic. E. — Cauze economice — migrarea cãtre piete ale fortei de munca din tarile dezvoltate.Conflictele etnice care au generat numeroase räzboaie. Var40 D. Deosebiri: — Peninsula Yutlanda are un climat temperat-oceanic, In timp ce Peninsula Balcanicã are climat mediteranean; — In Peninsula Yutlanda se manifesta mase de aer oceanice, pe cãnd in Peninsula Balcanicã mase de aer tropical (sirroco). Asemãnri:— cele douã peninsule se Inscriu in zona de clima temperata. E. — multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania, Italia Grecia; Italia detine jumãtate din bogatia turisticä a lumii, iar Roma este cel mai mare muzeu In aer liber; — vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc. www.ebacalaureat.ro Var41 D. Deosebiri:Peninsula Scandinavä are un climat subpolar, In timp ce Peninsula lbencã are climat mediteranean.— In Peninsula Scandinava se manifestä mase de aer polare, pe când In Peninsula lbericã mase de aer tropicale.Asemãnãri:— cele doua peninsule se Inscriu In zona de ifluentA a maselor de aer oceanic In partea lor de vest. E. -moderarea tempèraturilor In timpul verii datoritã brizelor marine, iar iernile sunt mai calde; — influenta asupra zonei litorale a Peninsulei Crimeea, Ia poalele Muntilor laila unde determinA un climat subtropical. Var42 D. Deosebiri: — Peninsula Iberica prezintä un climat temperat oceanic, in timp ce Peninsula Italicá un climat mediteranean. — In Peninsula Ibericã se manifestä mase de aer oceanice, pe cánd in Peninsula ltalicä mase de aertropicale. Asemãnãri:— cele douã peninsule se Inscriu in zona de influentA a maselor de aer tropicale de tip sirrocco, dinspre Sahara. E. - Dunãrea si Rhonul regim hidrologic complex. - Tibru — regim mediteranean, cu valori ale debitelor ridicate iama si reduse vara. Volga — tipul est european cu debit oscilant, foarte mic vara si iarna. Var43 D. Deosebiri: Irlanda (I) are un climat temperat oceanic, in timp cc Belarus (F) un climat temperat continental. In Irlanda se manifestä mase de aer oceanice, pe când In Belarus mase de aer temperat-continentale si polare. precipitaii medii anuale in Irlanda 1000-2000 mm/an, iar In Belarus intre 500-1000 mm/an. E. — Italia detine jumätate din bogätia turisticã a lumii, iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber. — Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc. Var44 D. Deosebiri: Olanda prezintã climat temperat oceanic iar Spania temperat continental si mediteranean. — Olanda se afla sub influenta maselor de aer oceanice. pe cãnd Spania sub influenta maselor de aer tropical. — In Olanda 1000-2000 mm/an, cad tot timpul anului, pe când in Spania cantitatea de precipitatii este de 1000 mm/an mai ales iarna. E. — Orogeneza CaledonianA a format Muntii Scandinaviei si Scopei. — Orogeneza Alpinã a format Muntii Pirinei, Muntii Alpi. Muntii Carpa. Var45 D. Deosebiri: Suedia prezinta climat subpolar si temperat continental iar Regatul Unit al Marii Britanii temperat oceanic.— Suedia se aflä sub influenta maselor de aer polare, pe când Regatul Unit al Marii Britanii sub influenta maselor de aer oceanic. — In Marea Britanie precipitatiile sunt 1000-2000 mm/an, cad tot timpul anului, pe când In Suedia cantitatea de precipitatii este de 500-1000 mm/an sub forma de zapada In sezonul rece. E. — functia complexa a marilor centre urbane determinä densitäti mari de populaie in jurul acestora — dezvoltarea zonelor indUstriale bazate pe resurse de subsol, de ex. Regiunea Rhin-Ruhr; — cauze fizico-geografice. Var46 D. Asemnäri:— cele doua tari se Inscriu In zona de influentã a maselor de aer tropicale de tip sirrocco dinspre Sahara; — cele doua state prezintã climat mediteranean; precipitatii 500— 1000mm/an, mai ales In sezonul de iarna. E. — Nordul este industrializat iar Sudul este agrar. — In Nord se aflã ,,Tniunghiul de Aur” at Italiei: Torino-Milano-Genova, iar in Sud centrele urbane sunt slab dezvoltate, pe fondul conditiilor naturale. Var47 D. Asemanäri: — cele douã tari se inscriu in zona de influentã a maselor de aer tropicale de tip sirrocco dinspre Sahara; — cele douä state prezinta climat mediteranean; — precipitatii 500 — 1000 mm/an mai ales in sezonul de iarnã. www.ebacalaureat.ro

E. — multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania, Italia Grecia; — italia detine jumãtate din bogãtia turisticã a lumii iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber; — Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc. Var48 D. — cele douA tari se Inscriu In zona de ifluentã a maselor de aer de est si nord-est; — cele douä state prezinta climat temperatcontinental; — precipitaçii 500— 1000 mm/an. E. — In anul 1981 aderä Ia UE, dupa o economic centralizata; —trecerea Ia economia de piata creeazä dezvoltarea spectaculoasa prin: resurse proprii de subsol: bauxitA, marmurä, minereu de fier, resurse de sol productiv, dezvoltarea turismului, locul IV in lume Ia flota de transport. Var49 D.Deosebiri:— Muntii Pirinei sunt mai Inalti decât Muntii Carpati;— Muntii Pirinei prezintä ghetari permanenti, pe când Muntii Carpati prezinta doar relief glaciar; Asemãnäri: — Ambele lanturi muntoase fac parte din acelai sistem alpin; — Ambele Ianturi muntoase s-au format in orogeneza alpina. E. — spor natural negativ, datoritä politicilor demografice ale statelor respective; — degradarea nivelului de trai; — scáderea evidenta a sperantei medii de viata Ia nastere. Var50 D. — temperaturi medii anuale 10°C In climatul temperat oceanic si 15-17°C in climatul mediteranean; — precipitatiile medii anuale In climatul oceanic 800-1000 mm/an cu repartitie pe intreg anul In timp ce In climatul mediteranean 500-1000 mm/an si cad mai mult in anotimpul rece; — In climatul oceanic bat vanturile de vest, iar In cel mediteranean in anotimpul de varã si alizeele. E. — Europa este spatial unui dramatism demografic Intrucât natalitatea a coborât Ia 11-1 2%o, iar mortalitatea a urcat lal l%o; — standardul de viatä influenteazã in mod variabil màrimea grupelor de vârstã. Var51 D. — din punct de vedere climatic in mediul geografic notat cu C (Olanda) clima este temperat oceanicã cu temperaturi medii intre 810°C, iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) clima este mediteraneanã cu temperaturi medii intre 15-17°C; — dn punct de vedere al vegetatiei, In mediul geografic notat cu C (Olanda) sunt paduri de amestec-foioase, In timp ce in mediul geografic notat cu litera E (Grecia), vegetatie de tip mediteranean: maquis, gariga, plante cu frunze ceroase; — din punct de vedere al dezvoltarii economice In mediul geografic notat cu C (Olanda) impactul antropic e puternic — prezenta polderelor, iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) au avut loc despaduriri. E. — In statul notat pe harta cu litera G (Danemarca) vegetatia caracteristicã este a pãdurilor de foioase, datorita pozitiei geografice si a climatului oceanic. Var52 D.Deosebirile: - mod de formare — regiune veche Finlanda si nouã Grecia; - tipuri de roci - sisturi cristaline cu intruziuni granitice Finlanda si diversitate petrografica cu predominarea calcarului Grecia; - tipuri genetice de relief— glaciar de calota Finlanda si carstic Grecia. E. — sunt dezvoltate Ia marginile muntilor Alpii Scandinaviei care au avut In cuaternar ghetari ale cãror limbi de gheata au modelat vaile; — inundarea vàilor ca urmare a topirii ghetarilor, prin ridicarea nivelului marilor; — formarea golfuribor inguste si adánci care pãtrund mult in uscat. Var53 D. Deosebirile: E. Spania, Italia — valori mici ale ratei natalitaii; valori moderate ale ratei mortalitatii; state dezvoltate. Var55 D. — Muntii Scandinavei s-au format In timpul orogenezei caledoniene, iar Muntii Caucaz In timpul orogenezei alpine. — Muntii Caucaz au altitudini de peste 5000 m, In timp ce Muntii Scandinaviei au altitudini ce nu depasesc 2500 m.Asemanare: Atât in Muntii Caucaz cat si In Muntii Scandinaviei este prezent relieful glaciar. E. — aspectele demografice negative din Franta fata de Rusia; — standardul de viata scãzut din Rusia fatA de cel din Franta; — absenta imigrantilor In Rusia fata de Franta. Var56 D. — Atãt In Masivul Central Francez cat si In Muntii Padurea Neagra este prezent relieful vulcanic. — Ambele unitãti de relief s-au format pe parcursul orogenezei hercinice. Deosebire:— Altitudinile depasesc 1800 m In Masivul Central Francez, spre deosebire de Muntii Pãdurea Neagra unde acestea sunt de aproximativ 1500 m. E. — revoluia industrialä din Anglia, Germania, Franta, Tarile de Jos; — cresterea standardului de viatã si a progreselor din medicinä. Var57 D. — ambele unitãti de relief au fost modelate de glaciatiunea cuaternarä;— ambele unitãti de relief cuprind strat de loess; — ambele unitãti de relief s-au format prin sedimentare. E. — Inca din antichitate era o cale militara si comercialä utilizata de càtre greci si romani; — In prezent este o axã fluvialã extrem de irnportantã care leaga Constanta de Rotterdam.

Var58 D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Apenini decât in Muntii Ural; Muntii Apenini sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina spre deosebire de Muntii Ural care s-au format In orogeneza hercinica; Muntii Apenini prezinta relief vulcanic care lipseste In Muntii Ural. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre. E. — destrãmarea unor state datoritä revendicArii independentei (de exemplu, Cehoslovacia, lugoslavia); — prãbusirea sistemului sovietic, republicile unionale proclamándu-i independenta; — unificarea celor douã state germane; -destramarea sistemului comunist. Var59 D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anualã este mai scäzutà In Peninsula Scandinavä decât In Peninsula Iberica. Peninsula Scandinavã are un climat temperat oceanic iar Peninsula lbericã climat mediteranean. Precipitatiile sunt mai bogate In Peninsula Scandinavã decât in Peninsula IbericA. E. — cauze economice (desfiintarea unor intreprinderi, resurse de subsol limitate);— cauze de ordin sanitar si educational. Var60 D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea Muntilor Pirinei este mai mare decât a Muntilor Apenini; Muntii Pirinei prezintä relief glaciar iar Muntii Apenini relief vulcanic. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartiei terestre. E. - depunerea aluviunilor aduse de tiuviul Dunãrea Ia gura de vãrsare; - curentii circulari din Marea Neagrã; - mareele reduse din Marea Neagra. Var61 D. Temperatura medie anualã are valori mai mici in Peninsula Scandinavã spre deosebire de Peninsula lbericä. Precipitatiile medii anuale au valori mai mici in Peninsula Scandinavi spre deosebire de Peninsula lbericã.Asemanare: — Atãt in Peninsula Scandinava cat si in Peninsula lbericã sunt prezente masele de aer oceanice. E. — relieful prezinta altitudini mari; pante cu inclinare accentuatã: — Clima se caracterizeazã prin temperaturi ale aerului relativ mici; prrcipitatii bogate;— solurile cu fertilitate redusã. Var62 D. — Atât In Italia cat si in Croatia este prezent climatul mediteranean. — In ambele state este prezent etajul climatic montan.— Verile sunt calde si secetoase, iemile sunt blânde si ploioase. E. tãrmul românesc (cu sistemul lagunar Razim-Sinoe). Var63 D. — Rusia are un climat temperat-continental excesiv, spre deosebire de Franta care are un climat temperat-oceanic. — Precipitatiile medii anuale au valori mai mici In Rusia fata de Frana.— Rusia se aflã sub influenta maselor de aer continentale, spre deosebire de Frana care se aflá sub influenta maselor de aer oceanice. E. — datoritã dezvoltärii industriei unor state; datoritã cresteri nivelului de trai din mediul urban;— datoritã exodului rural. Var64 D. Asemánäri: Muntii Pirinei si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format in timpul orogenezei alpine care a inceput Ia sfarsitul mezozoicului; au altitudini de peste 2500 m, pante accentuate si un grad de fragmentare accentuat. Ambele lanuri muntoase prezintã pe suprafete considerabile relief glaciar. Deosebire: Muntii Alpi (4807 m) sunt mai InaIti decât Munii Pirinei. E. Populatia Europei Se confruntã cu tendina de Imbãtrânre a populaiei din cauze diverse: — valorile negative ale sporului natural, fenomen ce se manifesta de câteva decenii In Europa nordicã si vestica si se generalizeaza treptat si in Europa centrala si esticä; — cresterea duratei de viatä a populatiei, In majoritatea statelor europene datoritä cresterii calitatii asistentei medicale si a standardelor de viatA pe ansamblu (caracteristicA Cu precãdere a tãriIor Europei Nordice: Islanda, Suedia, Finlanda). www.ebacalaureat.ro Var65 D. Asemãnäri:Atãt Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format in timpul orogenezei alpine si sunt situati in Europa central-sudica.Ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar. Deosebire:— Valoarea altitudinii maxime este mai mare in Muntii Alpi (Vârful Mont Blanc — 4807 m), In comparatie ce cea din Munti Carpati (Vârful Gerlachovka — 2655m). E. Bazinul Märii Mediterane este considerat cea mai importantã zonã turisticã a Europei deoarece tarile riverane (Italia, Spania, Grecia, Croatia, Franta, Malta) desfàsoara o activitate turisticä intensä concretizatä printr-un numär mare de turisti si venituri substantiale. Numeroasele obiective arheologice, dovadã a unor vechi civilizatii care s-au dezvoltat de-a lungul timpului In bazinul MArii Mediterane (greceasca, romanã, fenicianA, elenisticã, arabã), stimuleazä turismul.Conditiile climatice blânde, specifice climatului mediteranean si plajele amenajate in zonele de litoral atrag un numãr mare de turisti favorizänd turismul estival. Var66 D. Deosebirile: peninsula Ibencã este situatA in sudul Europei, peninsula scandinavã este situatã in nordul Europei.Deosebiri:Dacã in Peninsula Ibericã temperatura medie anualã are o valoare de aproximativ 15°C, in peninsula Scandinavã valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici, fiind cuprinse Intre 0 si 5°C. In Peninsula Ibericã predomina climatul mediteranean. uscat, in timp ce in nordul Peninsulei Scandinavieieste caracteristic climatul subpolar, In care iarna dureazã aproape nouä luni. AsemAnare: In NV-uI Peninsulei Iberice ca si in NV-uI Peninsulei Scandinave se intâlneste un climat temperat oceanic, umed, influentat de vánturile de vest si Curentul Golfului.

E. In Europa, explozia demograficä din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost determinatä de: revolutia industrialä ce a cuprins unele state ale Europei de Vest (Marea Britanie,Franta, Germania) si valorile ridicate ale sporului natural determinate de cresterea economicã ce a favorizat ameliorarea standardelor de viata si progresele din domeniul medical, care au stopat efectul negativ al epidemiilor. Var67 D. Suedia are o climã temperata rece, In timp ce Italia are o climã mediteraneanä si pe altitudine un climat montan. In Suedia bat vãnturi subpolare, iar In Italia bat Vânturile de Vest (In nord) si vânturi locale din zona mediteraneanã. In Suedia temperaturile rnedii anuale sunt mai scãzute cu 10-15°C fatã de Italia. E. — Prima regiune se aflä Ia o latitudine mai mica, in jur de 55° tat. N In timp ce a doua regiune se aflã Ia o latitudine mai mare 65° tat. N. Latitudinea influeneazã clima astfel:— mai bländã In prima zonã, unde actioneazA Curentul Golfului si mai rece in extremitatea nordestica a continentului, unde sunt influente subpolare; o consecintã datoratä conditiiIor climate este numärul mic de asezãri omenesti In NE continentului si o dezvoltare socio-economicA mai slabã In timp ce In prima zonã (Belgia, Olanda) se aflA o concentrare mai mare a popuIaiei si o dezvoltare socio-economicä mai bunä; — in Belgia-Olanda s-au dezvoltat transporturile de toate categoriile care au favorizat legaturile cu celelalte state; o altã cauzä poate fi evolutia istoricã diferitã, a populatiei, In cele douã zone. Var68 D. — In Franta climatul este temperat oceanic si al muntilor inalti In timp ce in Rusia este temperat continental excesiv (arid). — In Franta precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an in timp ce in Rusia sunt sub 1000 mm/an ajungãnd chiar sub 500 mm/an in partea de sud. - In Franta actioneazã vânturile de vest, care aduc umiditatea, In timp ce In Rusia sunt vânturi reci di uscate formate pe continent (Crivãtul). E. M-ii Alpi, formati in orogeneza alpina. au altitudini de peste 4000 m. In era glaciara, au fost acoperiti de ghetari montani care au format un relief specific de circuri, väi si morene glaciare. In circuri, dupã topirea ghetarilor s-au format lacuri glaciare. Var69 D. — atât In Portugalia cat si in Franta predomina climatul temperat oceanic;— In ambele state precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an;— In ambele state actioneaza vânturile formate pe ocean, care aduc aer umed;— clima tarmurilor, in ambele state, este influentatã de prezenta Curentului cald al Golfului. E. — cea rnai mare parte a acestui tip de mediu este reprezentatã de relief cu altitudini scãzute, vegetaie de stepa, climat secetos, soluri fertile;— cea mai mare pane a terenurilor au fost defriate, s-au transformat In terenuri agricole;— utilizarea intensivã a terenurilor a condus Ia aparitia proceselor de degradare a terenurilor;— clmatul secetos a impus construirea sistemelor de irigatii;— peisajul agricol este completat si de cel al asezãrilor umane care este in continua transformare. www.ebacalaureat.ro Var70 D. deosebire: In Cámpia Europei de Nord Inclinarea este sud-nord pe cãnd in Cãmpia Europei de Est inclinarea este nord-sud; Câmpia Europei de Nord s-a format pe fundamentul scufundat al Scutului Baltic pe cánd Câmpia Europei de Est are ca fundament Platforma est-europeana;— asemãnare: ambele unitati au urme glaciare reprezentate de valuri morenaice E. — este principala axä de transport fluvial Ia nivelul continentului. unind prin extensie Marea Nordului de Marea Neagra; — traverseazã tari fàrã iesire Ia mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia) facilitând schimburile comerciale Var71 D. — deosebire: Irlanda are pe teritoniul säu un climat temperat oceanic iar Norvegia un climat temperat oceanic si subpolar; pe teritoriul Irlandei vãnturi cu frecventã ridicatã sunt cele de vest iar pe teritoriul Norvegiei atât vánturile de vest cat si cele polare — asernänare: ca urmare a vecinätätii cu Oceanul Atlantic ambele tãri au tipuri climatice cu influente oceanice E. — Extinderea In latitudine a statului determinä modificarea unghiului de incidentá al razelor solare si scaderea valorilor bilantului radiativ pe directia sud — nord; Existenta sistemului montan alpin determinä scäderea valorilor bilantului radiativ in altitudine Var72 D. — deosebire: Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpinä, iar Muntii Alpi iScandinaviei in orogeneza caledonicã; Muntii Alpi (4. 807 m) sunt mai inalti decât Muntii Alpii Scandinaviei (depaesc 2000 rn); asernãnare: ambele unitãti montane prezinta relief glaciar E. Extinderea In latitudine a continentului determinã o zonalitate latitudinala a distributiei formatiunilor vegetale, iar prezenta lanturilor montane pe teritoriul continentului determinã o etajare a formatiunilor vegetale Plasarea continentului Intre Oceanul Atlantic (in V) si continentul Asia (in E) determinã o diferentiere V — E a formatiunilor vegetale pe mãsura cresterii gradului de continentalism Var73 D. Deosebiri:— Italia — climã temperat-continentalä In nord si mediteraneanã in sud; Regatul Unit-climã temperat-oceanic; Italia — intluenta Mänii Mediterane: Regatul Unit- influenta Curentului Golfului; Italia — nebulozitate redusã: Regatul Unit-ceturi frecvente. E. Zona de step si silvostepa in Europa de Est se explica prin conditiile pedoclimatice (ternperatura medie anualä de peste 10°C, precipitatii rnedii anuale de 400-500 mm si prin prezenta molisolurilor). Var74 D. Deosebiri:— In Muntii Scandinaviei predominã relief glaciar, iar in Alpii Dinarici cel carstic;— Muntii Scandinaviei s-au format in orogeneza caledonica, iar Alpii Dinarici in cea alpina.Asemãnare: Altitudinile suni apropiate.

E. Diferentele mari de temperatura care se inregistreaza in clirnatul temperat-continental al Europei se explicã prin diferenete de altitudine, prin diferentele de latitudine si prin circulatia dominantã a aerului din diferite sectoare (nordic, sudic). Var75 D. Deosebiri:In Europa Sudicà clima este mediteraneaná. in timp ce in Europa de Vest aceasta este oceanicã. Precipitatiile medii sunt sub 500 mm/an in Europa Sudicã si de 1000-2000 mm/an in Europa de Vest. Vânturile din Europa Sudicä sunt: Bora, Mistralul si brizele marine. iar in Europa de Vest, vánturile de vest. E. In cadrul climatului temperat-oceanic, diferentele mici de temperatura dintre varã si iarnã se explica prin Incãlzirea si räcirea mai rapida a uscatului, In comparatie cu apa oceanului astfel verile sunt lipsite de caniculã din cauza vãnturilor de vest dinspre ocean, In timp ce iarna circulatia dinspre vest irnpiedica producea unor temperaturi scãzute. Var76 D. Asemãnare: Alpii Scandinaviei si Alpii Dinarici au altitudini de peste 2000 m.Deosebiri: Alpli Scandinaviei s-au format In orogeneza caledonianã, iar Alpii Dinarici s-au format in orogeneza alpinA; Alpii Scandinaviei au spre vest tarm cu fiorduri, iar Alpii Dinarici au spre vest tarm dalmatic E. - in zona strâmtorii Bosfor existä doi curenti: un curent Ia suprafata, care transporta ape mai putin sãrate dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si un curent Ia adãncime, care transporta ape rnai särate dinspre Marea Mediteranã spre Marea Neagra Var77 D. Deosebiri: Munti Penini au Inältimi mai joase sub 1000 m, fatã de Muntii Apenini, care au inaltimi mai mari, peste 2800 m; Muntii Penini s-au format In orogeneza caledoniana, iar Munti Apenini s-au format In orogeneza alpina; Muntii Apenini prezintã pe alocuri vulcani, iar Muntii Penini nu prezinta munti vulcanici E. - are mai multe aeroporturi internationale; este situat Ia locul de intersectie al unor mari magistrale feroviare transcontinentale Var78 D. Asemãnãri:Muntii Alpi si Muntii Pirinei au relief glaciar; s-au format in orogeneza alpina; au inãltimi mari, de peste 2500 m E. - are un numãr mare de aeroporturi inteniationale; din orasul Londra pornesc toate cãile rutiere si feroviare din Marea Bntanie Var79 D. - ambele sunt unitãti rezultate In urma orogenezei alpine; altitudinea maxima din Munii Alpi este de 4807 m in Vf. Mont Blanc, iar in Vf. Elbrus din Muntii Caucaz valoarea altimetricã maxima este de 5 642 m; in Muntii Alpi culmile sunt paralele, desfasurate sub forma unui arc având convexitatea spre vest, in timp ce in Muntii Caucaz culmile sunt orientate nord-est — sud-vest. E. RauriIe din Europa de Est se desfasoara Intr-un climat continental excesiv. -debitul este redus vara din cauza precipitatiilor reduse cantitativ si temperaturilor ridicate care intensifica evaporatia (rãurile mici seaca); iarna debitul scade din cauza Inghetului apei râurilor si cãderii precipitatiilor sub formá de zãpada. Var80 D. - in climatul temperat continental dominA circulatia maselor de aer est-europene (continentale), iar in climatul temperat oceanic este specifica circulatia maselor de aer vestice (umede, rãcoroase); amplitudinile termice anuale au valori mai ridicate in climatul temperat continental decát in cel oceanic; in climatul temperat oceanic precipitatiile medii anuale sunt de 1000 — 2000 mm, iar In climatul continental media anuala este mai scãzutã, de 300 — 500 mm. www.ebacalaureat.ro E. Cámpia Europei de Est: este o cãmpie joasã, de regula sub 200 m, cu altitudini de Ia —28 m, In Cãmpia Precarspica, Ia 463 m In Colinele Timan; relieful este vãlurit, cu morene, deoarece a fost modelatA de calota glaciara pleistocena; peste fundamentul vechi, precambrian, s-au acumulat sedimente; existã relief secundar dezvoltat pe depozite loessoide. Var81 D. In Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 m in Vf. Narodnaia, iar in Muntii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 m In Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rezultat in urma orogenezei hercinice. In timp ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine; in ambele unitati existã relief modelat de ghetari: in Muntii Alpi ghetarii montani au creat circuri, vai glaciare. iar In Muntii Ural calota glaciara pleistocena a creat un relief specific. E. - in majoritatea statelor europene rata natalitãtii are valori reduse din cauza factorului economic: in statele dezvoltate, nivelul de trai superior este Insotit de emanciparea familiilor; apare dorinta de a avea mai multe bunuri materiale iar interesul pentru cresterea si educarea copiilor este mai mic; valoarea mortalitãtii este in crestere pe baza Imbãtrânirii demografice. Var82 D. In Danemarca climatul este temperat oceanic, pe când in Grecia este mediteraneean. In Danemarca temperaturile medii anuale sunt mai scãzute, decât in Grecia. In Danemarca precipitatiile medii anuale cad In cantitãti mai mari decât in Grecia. In Danemarca se simt influenete aerului rece subpolar, iar in Grecia cele ale aerului cald mediteranean, din sud. E. Valoarea micA a densitAtii popuIatiei In Islanda (cea mai micA din Europa) se explicA prin conditiile naturale nefavorabile: climat aspru, activitate vulcanicA, ghetari, este un stat izolat. Var83 D. - in Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 in in Vf. Narodnaia, jar in Muitii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 Tn in Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rezultat in urrna orogenezei hercinice, in timp Ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine; In ambele unitati existã relief modelat de ghetari: In Muntii Alpi ghearii montani au Creat circuri, vAi glaciare. iar in Muntii Ural calota glaciara pleistocena a creat un relief specific. www.ebacalaureat.ro

E. In sud-estul Europei este caracteristic climatul temperat continental, cu precipitatii reduse cantitativ, insuficiente pentru dezvoltarea vegetatiei arborescente si cu amplitudini termice anuale ridicate (ierni geroase, veri foarte calde). Ca urmare se dezvoltã o vegetatie reprezentatã prin ierburi mãrunte, xerofile (stepa) si pajiti stepice cu pãlcuri de stejari (silvostepa). Var84 D. De exemplu:Pãdurea de conifere cuprinde elemente Cu 0 dezvoltare mai larga panã Ia latifudinea de 50 de grade, fiind reprezentatã de paduri de molid, brad, mesteacän, zadã, pe când stepa Incepe din estul Romániei si se intinde pina dincolo de Volga avãnd ierburi de tipul: negarã, colilie, pelin, paius etc. In pádurea de conifere solurile sunt din clasa celor podzolice pe când in arealul de stepa apartin clasei cernoziomurilor.in cadrul domeniului padurilor de conifere deosebim mamifere (ursul. lupul, vulpea, hermelina etc.). in zona de stepa identificãm predorninanta rozätoarelor. E. De exemplu: In vestul continentului Europa sunt caracteristice masele de act vestice, umede si rãcoroase pe cind in estul continentulul se aflä influenta directã a maselor de aer nordice si est continentale. In climatul temperat-oceanic media precipitatiilor este de 800-1000 mm/an pe cand in climatul est european media precipitatiilor coboarã datoritã ariditãtii sub 400 mm/an ajungãnd si Ia 200-300 mm/an. Var85 D. De exemplu:In timp ce in A — Irlanda deosebim climat temperat-oceanic, in C — Grecia deosebim climat subtropical (mediteranean).In Irlanda identificam o medie a temperaturilor lunare care scad de Ia sud Ia nord (de Ia 8°C Ia 0°C iarna, iar vara de Ia 22°C Ia 15-16°C) Pe când in climatul Greciei temperaturile sunt de 10°C iarna si de 25°C vara. In Irlanda se resimte influenta termicã a Curentului Golfului pe când in climatul mediteranean al Greciei se resimt influente din Marea Mediteraneana din nordul Africii. E. De exemplu: Datoritã conditiiIor climatice nefavorabile o mare parte din an; Datoritã configuratiei reliefului accidentat din Alpii Scandinavici transporturile feroviare In peninsula sunt mai greu accesibile. Var86 D. De exemplu:Ambele unitãi montane au acelai mod de formare. prin incretire. Ambele formatiuni muntoase prezinta relief glaciar. Atât Carpatii cat si Pirineii s-au format In cadrul orogenezei alpine. Ambele unitãti au in alcatuirea petrografica sisturi cristaline. E. De exemplu: Atát Bratislava cat si Viena sunt situate pe fluviul Dunãrea, iar prin intermediul canalelor Main-Rhin se realizeazã o legatura navigabila mai scurtä intre Marea Nordului si Marea Neagrà. Dunãrea, fiind navigabila in aval de Ulm (Germania), se constituie pentru cele doua capitale europene ca posibilitate a realizàrii unor transporturi cu costuri reduse Intre cele douã mari orase. www.ebacalaureat.ro Var87 D. De exemplu: Muntii Scandinavici s-au individualizat In orogeneza caledonicä, pe când Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpina.Muntii Scandinavici au altitudinea maxima de 2469 m (Vf. Gaidhopiggen) iar Muntii Alpi sunt rnai inalti având 4807 m (Vf. Mont Blanc). Ambele unitãti montane s-au format prin cutarea scoartei. E. De exemplu:Relieful dominant format din munti abruti (Alpii Scandinaviei);Intinsele supratete lacustre;Conditiile climatice aspre specifice zonei subpolare cu temperaturi scãzute fac ca populatia sã fie in general mai redusã in acest spatiu al peninsulei. Var88 D. De exemplu: In Norvegia este vegetatie forestierä (taiga) pe când In Grecia este vegetaie mediteraneanã (frigana); arbori caracteristici In Norvegia sunt: brad, molid, larice etc. Iar In Grecia stejar de pluta, mãslin, pin etc. De exemplu:. Sub padurile de conifere din F sunt soluri podzolice pe când In G sunt soluri specifice climatului subtropical E. De exemplu:varietatea zonelor climatice; diversitatea tipurilor de sol; ponderea diferitA a culturii plantelor si cresterii animalelor in statele Europei; specializarea fortei de muncä din domeniul agricol; dezvoltarea socio-economicã diferitã a satelor europene. Var89 D. De exemplu: in Spania este climat mediteranean iar in Ucraina climat temperat continental; precipitaii mai bogate in Spania pe coasta de vest (influenta Oc. Atlantic) iar In Ucraina sunt precipitaii mai reduse, seceta mai frecvente; In Spania se resimt Vänturile de Vest, care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivätul, rece si uscat. E. De exemplu: diferenele climatice; conditiile cadrului natural; varietatea resurselor naturale; gradul de dezeoltare social-economicä. Var90 (Orasul marcat cu nr 15) D. De exemplu: in Italia este climat mediteranean pe cãnd in Suedia este climat temperat oceanic si subpolar dincolo de Cercul Polar; temperaturi mai ridicate in Italia (25°C media verii) iar in Suedia temperaturile sunt mai scãzute (15°C in sudul tarii si 10°C In nord. media verii); in ambele state se regaseste climatul muntilor inalti, cu temperaturi scãzute si ghetari. www.ebacalaureat.ro E. De exemplu: conditilie climatice aspre; suprafatã mare ocupata cu paduri si suprafete acvatice (lacuri, mlastini); relief accidentat, impropriu pentru dezvoltarea arealã a asezarilor; resurse naturale putin diversificate; suprafata agricola redusã etc. Var91 D. De exemplu:Peninsula Scandinavia este strãbãtutä de un sir de munti vechi, caledonici, Alpii Scandinaviei, pe cánd Peninsula Italicã este strãbãtutã de un sir de munti tineri, formati in orogeneza alpini, Munii Apenini. In Alpii Scandinaviei predomina relieful glaciar iar In Muntii Apenini relieful vulcanic (platouri, cratere, vulcani activi).In Peninsula Scandinavia, in partea de SE se desFasoarã o câmpie fluvio-glaciara, cu numeroase morene, iar in Peninsula Italicã sunt câmpii fluviale (C. Padului) si cämpii inguste litorale. E. De exemplu: relieflul prin varietatea sa este principalul element care determinã diversitatea elementelor climatice; valoarea radiatiei globale scade odatä cu cresterea altitudinii; in ariile montane expozitia si Inclinarea versantilor modificã intensitatea radiatiei

globale; cantitatea de precipitaii crete pe mãsurã ce creste altitudinea, Ia altitudini ridicate fiind dominant sub formã de zapada; circulatia generala a maselor de aer este influentatã de dispunerea formelor de relief; astfel deschiderea largã spre Oceanul Atlantic, permite patrunderea influentelor climatice oceanice pána pe teritoriul Romãniei. Var92 D. De exemplu: In Islanda este climat temperat oceanic si subpolar iar in Macedonia este climat mediteranean; temperaturi scAzute in Islanda datoritã latitudinilor mari pe când in Macedonia temperaturile medii ating 5°C in lunie de iarnä si 25-27°C In lunile de varä; in Islanda se resimt vânturile polare, iar in Macedonia climatul este influentat de masele de aer tropicale. E. De exemplu: relieful accidentat; densitatea redusä a populaiei i aezãrilor care nujustificã real izarea reelei feroviare.

Var93 D. De exemplu: In Suedia este climat temperat oceanic si subpolar (nord) iar In Franta este un clirnat temperat oceanic si mediteranean (sud); temperaturi mai scazute In Suedia datoritA latitudinilor mari pe cãnd In Frana temperaturile medii anuale ating 15°C; In Suedia se resimt vãnturile polare (nord), iar in Frana climatul este influenat de vänturile de vest. www.ebacalaureat.ro E. Se acordä 4 puncte pentru douã cauze djn cele mentionate mai jos: De exemplu: Impreunä cu Dunärea formeazã cea mai importantã arterã de transport fluvial din Europa; asigurã apa potabilã si industrialã In zonele pe care le traverseaza. Var94 D. Exemplu de deosebiri: Munii Vosgi-Pãdurea Neagra s-au format in orogeneza hercinicä, pe când Muntii Caucaz s-au format in orogeneza alpina; Muntii Vosgi-Pãdurea Neagrá au altitudini mai reduse (1500 m), pe când Muntii Caucaz prezinta cele mai mari altitudini ale continentului european (5642 m); Muntii Vosgi-Padurea Neagra au fragmentare mare si masivitate redus datoritã vechimii lor mai mari, pe cãnd Muntii Caucaz au fragmentare redusã si masivitate mare, fiind munti tineri alcätuiti din roci dure; Muntii Vosgi-Padurea Neagrã prezintã relief structural (horsturi si grabene), pe când Muntii Caucaz prezintã relief glaciar extins. E. Exemplu de raspuns: In statul J densitatea populatiei este redusA, datoritã climatului rece, Cu ierni lungi si aspre, veri scurte si reci, pe când in statul B densitatea populatiei este mai mare, datorita climatului temperat-oceanic, cu iemi blánde si umede si veri moderate termic.In statul J densitatea populatiei este redusã, datoritã terenurilor agricole reduse, a solurilor putin fertile, pe când In statul B densitatea populatiei este mai mare, datoritä terenurilor agricole Intinse, a solurilor mai fertile. Var95 D. De exemplu: in Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Ucraina climat temperat continental; precipitatii mai bogate. S0Ol000 mm. in Regatul Unit (influenta Oc. Atlantic) iar in Ucraina sunt precipitatii mai reduse, seceta mai frecvente; in Regatul Unit se resimt Vãnturile de Vest, care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivãtul, rece si uscat. E. De exemplu: o dinamicã a scoartei mai activi datoritä placilor tectonice africanã si eurasiaticã in lungul Märii Mediterane; prezenta muntilor tineri, in sudul Europei, rezultati In urma eforturilor de cutare din orogeneza alpinã Var96 D. De exemplu: In M-ii Penini este caracteristic un climat temperat oceanic iar in Mii Ural este specific climatul temperat continental; in M-ii Penini se intãlneste un climat specific muntilor josi (sub 1000 m) iar in M-ii Ural climatul caracteristic este cel al muntilor Inalti, de peste 1500 m; In M-tii Penini se resimt vânturile de vest, iar in M-ii Ural climatul este influentat de masele de aer polare. E. De exemplu: climatul mai arid, cu precipitatii reduse si secete frecvente; cresterea necesarului de hranã si materii prime pentru populatie si industria alimentarã. Var97 D. De exemplu: In Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Italia este climat mediteranean; temperaturi mai scäzute si umiditate mai accentuatã in Regatul Unit datoritã influentelor oceanice pe când in Italia temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnã si 25-27°C In lunile de varã; In Regatul Unit se resimt vânturile de vest, iar In Italia climatul este influentat de masele de aer tropicale. E. De exemplu: climatul rece (polar si subpolar) care permis formarea ghetarilor montani; existenta calotei glaciare cuaternare. Var98 D. De exemplu: In Insulele Britanice este clirnat temperat oceanic iar in Peninsula ltalicã este climat mediteranean; temperaturi mai scãzute si umiditate mai accentuatã in Insulele Britanice datorita influentelor oceanice pe când in Peninsula ltalicä temperaturile rnedii ating 15°C In lunile de iamã si 25-27°C in lunile de vara; in Insulele Britanice se resirnt vânturile de vest, iar In Peninsula ltalicä climatul este influentat de masele de aer tropicale. www.ebacalaureat.ro E. De exemplu: prezenta vãilor Inguste (chei. defilee) permit realizarea lucrãrilor hidrotehnice; debitele mari ale raurilor de munte cu alimentare pluviala. nivalã si din ghetari. Var99 D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anualã este mai scãzutá In Peninsula Scandinavä decãt in Peninsula Italica: Radiatia solarã are valori mai reduse In Peninsula Scandinavã decãt in Peninsula Italicã; Peninsula Scandinavã are un clirnat temperat oceanic iar Peninsula Italicã un clirnat mediteranean. E. -conditii climatice nefavorabile; numãr redus de asezari; soluri nefertile; resurse naturale limitate.

Var100 D. De exemplu: douã caracteristici ale industriei siderurgice: s-a dezvoltat, cu precãdere, in zonele unde existã importante resurse de minereuri; localizarea centrelor de prelucrare si in orasele-porturi datoritä avantajelor transportului pe apã.Douá regiuni industriale: Franta (Lorena); Germania (Ruhr). E. De exemplu:temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnã si 25-27°C In lunile de vara; circulaia maselor de aer este influentatã de campurile barice care se formeazä deasupra Oceanului Atlantic si Mãrii Mediterane.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->