Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi

Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică
SCET de inducţie cu
creuzet
Coordonator didactic: Student:
As.DOBROTĂ I COMAN Daniel-Robert
2012
Cuprins:
Cap.1.Să se proiecteze un SCET de inducţie cu creuzet pentru topirea alamei………………….3
Cap.2.Generalităţi.......................................................................................................................3
2.1.Generalităţi privind conversia electrotermica prin inducţie……………………………..4
2.2.Avantaje şi dezavantaje privind încălzirea prin inducţie………………………………..4
2.3.Generalităţi privind proprietăţile materialului utilizat……………………………………4
Cap.3.Construcţia şi funcţionarea SCET cu creuzet …………...................................................6
3.1.Creuzetul......................................................................................................................6
3.2.Inductorul.....................................................................................................................7
3.3.Ecran magnetic..............................................................................................................8
3.4.Reţeaua scurtă...............................................................................................................8
3.5.Mecanismul de golire(răsturnare)..................................................................................8
Cap.4.Memoriu de calcul şi schema principală cu dimensiunile necesare ale SCET…………….9
4.1.Schema de principiu şi dimensiunile necesare……………………………………………9
4.2.Calculul de dimensionare a creuzetului.........................................................................9
4.3.Determinarea randamentului SCET...............................................................................10
4.4.Alegerea frecvenţei de lucru conform diagramelor din bibliografie……………………12
4.5.Calculul inductorului şi ansamblului inductor- şarjă.....................................................13
4.6.Determinarea randamentului electric al SCET..............................................................16
4.7.Determinarea factorului de putere ...............................................................................17
4.8.Determinarea puterii absorbită de inductor...................................................................18
4.9.Determinarea puterii aparente a SCET..........................................................................18
4.10.Dimensionarea solenaţiei inductorului.......................................................................19
4.10.1.Numărul de spire a inductorului......................................................................19
4.10.2.Determinarea curentului absorbit de SCET......................................................19
4.11.Dimensionarea spirei inductorului..............................................................................19
4.12.Dimensionarea şi alegerea izolaţiei dintre spire..........................................................19
4.13.Calculul densităţii de curent necesar..........................................................................19
4.14.Calculul intensităţii câmpului electric dintre spire......................................................20
4.15.Determinarea fluxului magnetic produs de inductor..................................................20
4.16.Dimensionarea circuitului feromagnetic...................................................................20
4.17.Calculul parametrilor sistemului inductor- şarjă.........................................................20
Cap.5.Dimensionarea reţelei scurte............................................................................................21
Cap.6.Alegerea şi dimensionarea bateriei de condensator pentru îmbunătăţirea cosφ................22
Cap.7.Determinarea randamentului total....................................................................................22
Cap.8.Răcirea SCET..................................................................................................................22
8.1.Determinarea puterii evacuate de fluidul de răcire.....................................................22
8.2.Calculul debitului necesar de fluidul de răcire............................................................23
Cap.9.Determinarea consumului specific de energie electrică necesar.......................................24
Cap.10.Dimensionarea montajului de simetrizare a SCET........................................................24
Cap.11.Verificarea puterii cerute pe o fază de un SCET...........................................................26
Cap.12.Determinarea preţului de cost pentru energia necesară..................................................26
Cap.13.Schema de alimentare şi măsură pentru SCET…………………………………………...27
Cap.14.Schema instalaţiei de încălzire prin inducţie……………………………………………..28
Bibliografie................................................................................................................................29
Anexe şi desene……………………………………………………………………………………30
2
Cap.1.Să se proiecteze un SCET de inducţie cu creuzet pentru topirea alamei
Date de calcul:
- capacitatea cuptorului: m = 1000 kg
- rezistivitatea la temperatura de topire: 38,5 ∙ 10
-8
Ωm
- rezistivitatea la 20° C: 7 ∙ 10
-8
Ωm
- temperatura de topire: θ
t
= 940° C
- temperatura de golire: θ
g
= 1140° C
- timpul de topire: t
t
= 1,5 ore
- densitatea la temperatura de topire: ρ
θt
= 8600kg/m
3
Cap.2.Generalităţi
2.1.Generalităţi privind conversia electrotermică prin inducţie
La încălzirea prin inducţie, o bobină - inductorul de încălzire, fiind parcursă de curent
electric alternativ, produce un câmp magnetic variabil în timp. Introducând în inductor un
corp conductor din punct de vedere electric (piesă, şarjă topită ), în acesta se vor induce curenţi
turbionari, care prin efect Joule, vor determina încălzirea directă sau topirea corpului respectiv. In
sistemul inductor - piesă (şarjă), curenţii turbionari sunt refulaţi spre exteriorul conductoarelor - efect
pelicular şi suportă influenţa curenţilor din conductoarele învecinate - efect de proximitate.
Încălzirea prin inducţie este utilizată pentru:
• topirea, menţinerea în stare caldă şi supraîncălzirea metalelor (oţel, fontă, cupru, aluminiu,
zinc, magneziu şi aliajele lor) în cuptoare de creuzet sau canal;
• încălzirea în profunzime a semifabricatelor din oţel, cupru, aluminiu ş.a., sub formă de
blocuri, bolţuri, bare, table, sârme ş.a., ce urmează a fi prelucrate la cald prin forjare, matriţare,
presare, laminare, etc ;
• tratamentul termic superficial al pieselor din oţel sau fontă, utilizate în construcţia de
maşini;
• aplicaţii speciale - lipirea, sudarea, detensionarea sudurilor, agitarea metalelor topite,
transportul şi dozarea metalelor topite, topirea fară creuzet.
Cuptoarele şi instalaţiile de încălzire prin inducţie pot fi alimentate la frecvenţă
industrială (50 Hz), medie (100
÷
10000 Hz) sau înaltă (10 kHz
÷
10MHz). Frecvenţele joase (sub
50 Hz) sunt utilizate pentru alimentarea agitatoarelor şi a transportoarelor inductive iar cuptoarele cu
creuzet şi canal sunt alimentate cu frecvenţă industrială, ca şi unele instalaţii de încălzire în
profunzime. Frecvenţele medii au întrebuinţare la alimentarea cuptoarelor cu creuzet în special (100-
2000) Hz, pentru încălzire în profunzime, tratament termic superficial şi sudare, iar cele înalte -
pentru tratament termic superficial şi lipire.
Cuptoarele de topire sau instalaţiile de încălzire în profunzime sunt alimentate cu frecvenţe
scăzute, deoarece necesită o valoare ridicată pentru adâncimea de pătrundere. Spre deosebire de acestea,
instalaţiile destinate tratamentelor termice superficiale sunt alimentate la frecvenţe mai ridicate.
Încălzirea electrică reprezintă una din cele mai vechi şi mai importante utilizări a
energiei electromagnetice. Creşterea producţiei de energie electrică a contribuit la dezvoltarea
impetuoasă a procedeelor de încălzire electrică, aceasta luând locul altor procedee de încălzire în
3
numeroase ramuri ale industriei. S-a ajuns ca energia electrică produsă să fie utilizată în procedee
electrotermice.
În industria modernă, procesele electrotermice sunt utilizate într-o măsură din ce în ce mai
mare. Astfel, cuptoarele electrice sunt folosite la elaborarea metalelor şi aliajelor, în industria
chimică, în industria alimentară, etc. In industria construcţiilor de maşini, încălzirea metalelor în
vederea tratamentelor termice sau a prelucrării la cald, se realizează tot mai frecvent în
instalaţii electrotermice. Sudarea electrică este preferată altor procedee în tot mai multe cazuri.
În condiţiile actuale, de scădere a energiei clasice, principala problemă care se pune în
proiectarea şi în exploatarea instalaţiilor electrotermice este cea a economiei de energie, a sporirii
randamentului, în condiţiile asigurării unei calităţi corespunzătoare a produselor. Aceasta se poate
realiza numai prin cunoaşterea aprofundată a fenomenelor care au loc în instalaţiile electrotermice.
2.2Avantaje şi dezavantaje la încălzirea prin inducţie
Avantaje:
-se obţin temperaturi foarte ridicate în toată masa metalului, ca urmare a unei concentrări mari
de putere direct în acesta(200-300kW/t,pentru fontă la 50Hz;1500kW/t pentru fier la 1000Hz)
-ca urmare a amestecului(agitaţiei) intens a baii metalice topite sub acţiunea forţelor
electrodinamice ,se produce uniformizarea temperaturilor,se elimină supraîncălzirile locale şi se reduc
în consecinţă pierderile de metal(0,5...0,8%).
-se obţin metale sau aliaje foarte pure,şarja fiind ferită de acţiunea chimică a electrozilor
cuptoarelor cu arc, sau combustibilul de la cuptoarele cu flacăra ,topirea este posibilă în vid sau
atmosfere controlate;
-zgomotul de funcţionare are valori mici,sub(70-80 dB);
-poluarea mediului ambiant este foarte redusă,cantitatea prafului fiind de ordinul 0,5 kg/t faţă
de cuptoarele cu arc,unde avem 5-8 kg/t;
-reglajul automat al puterii este uşor de realizat.
Un avantaj al încălzirii prin inducţie, în comparaţie cu alte metode de încălzire, este acela ca
căldura se dezvoltă în metalul ce urmează a fi încălzit, cu o densitate mare de putere (>1000
kW/m
2
), rezultând o viteză de încălzire mai ridicată (>1000 K/s) faţa de cea obţinută în
cuptoarele cu încălzire indirectă;
Un alt avantaj poate fi considerat construcţia instalaţiilor de încălzire mai simplă, permiţând
utilizarea vidului sau a atmosferelor de protecţie şi automatizarea funcţionării în condiţiile producţiei în
flux. In comparaţie cu cuptoarele de inducţie cu canal,cele cu creuzet au construcţie mai
simplă,solicitări termice şi mecanice mai reduse,cuptorul cu creuzet poate fi golit complet după fiecare
şarjă.

Dezavantaje:
-antrenarea zgurei în şarjă;
-solicitarea mecanică puternică a căptuşelii creuzetului,datorită agitaţiei intense a băii topite;
-costul ridicat datorat surselor de alimentare(în general sunt generatoare,dacă nu se lucrează cu
frecvenţa industrială) şi a bateriilor de condensatoare necesare.
Capacitatea actuală a cuptoarelor de frecvenţă industrială are valori între 0,8-50 t,puterea ajunge la
20-25MW,consumul specific de energie electrică fiind 520-700 kWh/t.

2.3.Generalităţi privind proprietăţile materialului utilizat
Alama este un aliaj de cupru şi zinc în diverse proporţii, galben-auriu, maleabil, ductil, uşor de
prelucrat, cu numeroase şi variate întrebuinţări în industrie.
4
Cu creşterea conţinutului de zinc, culoarea sa se deschide şi rezistenţa la coroziune scade. Există
alamă galbenă care conţine până la 80% cupru şi alamă roşie sau tombac, cu un conţinut de cupru de
peste 80%. Alamele care conţin mici cantităţi de nichel, mangan, fier, staniu, plumb au proprietăţi
mecanice şi rezistenţă la coroziune superioare alamelor obişnuite.
Alama regală este un aliaj special (alama de tip α + β), cu un conţinut de zinc cuprins între 39 %
şi 46 %. Ea armonizează proprietăţile alamei de tip α (cu proprietăţi precum deformabilitate
bună la rece, deformabilitate mică la cald şi prelucrabilitate foarte bună) şi ale alamei de tip β (cu
proprietăţi precum deformabilitatea redusă la rece, dar foarte bună la cald).
Este un aliaj cupru-zinc aliat (alamă specială) ce are în componenţă numeroase alte adaosuri
chimice: plumb, nichel, staniu, fier, aluminiu.
Alama regală are proprietăţi mecanice şi constructive mult ameliorate – ca urmare a
tratamentului termic la care este supusă – o prelucrabilitate îmbunătăţită, o ductilitate superioară
(capacitatea de îndoire a metalelor), o rezistenţă ridicată la coroziunea în atmosferă şi la uzură.
Rezistenţa superioară la coroziune e datorată stratului protector de la exterior obţinut prin lustruire
mecanică, mult mai solid chiar decât cuprul pur.
Tabel 1
alama comună – Grade Cz106 70 / 30, produs conform standardului BS 2870 1980
Compoziţie chimică / Proprietăţi
Cupru Plumb Fier Zinc Impurităţi
Cu %
68 - 71
Pb%
0.05
Fe%
0.05
Zn%
Restul
%
0.30
Tabel 2
alama regală – Grade CuZn43Pb (Cz130), produs conform standardului BS
2874
Compoziţie chimică / Proprietăţi
Cupru Plumb Staniu Fier Nichel Aluminiu Zinc
Cu%
În medie
57.15
Pb%
În medie
2.75
Sn%
Max
0.20
Fe%
Max
0.20
Ni%
Max
0.10
Al%
0.15
Zn%
39.58
Adaosul de nichel duce la creşterea rezistenţei, durităţii, densităţii, rezistenţei la coroziune şi a
finisării granulaţiei în comparaţie cu aliajele cupru-zinc nealiate.
Aluminiul are un efect similar nichelului, mărind de asemenea rezistenţa aliajului.
Manganul şi staniul măresc rezistenţa la cald şi la apă marină. Prezenţa adaosului de
staniu conferă aliajului de alamă regală rezistenţă la frecare şi anduranţă.
Adaosurile de plumb măresc capacitatea de prelucrabilitate, iar fierul produce o finisare a
granulaţiei şi îmbunătăţeşte proprietăţile de alunecare (în medii corozive).
5
Cap.3. Construcţia şi funcţionarea SCET cu creuzet

Elementele constructive principale ale cuptoarelor cu creuzet sunt:
- creuzetul
- inductorul
- ecranul magnetic
- reţeaua scurtă – compusă din cabluri flexibile şi barele sursei de alimentare
- mecanismul de răsturnare
3.1. Creuzetul
Creuzetul are căptuşeală acidă (cuarţită – 98 % SiO
2
), bazică (magnezită) sau neutră (şamotă, grafit
sau oţel refractar). Forma creuzetului este cilindrică, în partea inferioară (1/3 înălţime) are o formă
tronconică, deoarece în această zonă eroziunea provocată de agitaţia băii este cea mai puternică. Baza
creuzetului se sprijină pe un suport de cărămizi refractare şi termoizolante.
6
Între creuzet şi inductor se prevede un cilindru din material termoizolant cu grosimea de 3 ... 20 cm.
Creuzetul se confecţionează prin stamparea (bătătorirea) compoziţiei refractare uscate (praf refractar
amestecat cu acid boric) introduse între suport, cilindrul de material termoizolant şi un şablon cilindric
de oţel (4 – 8 mm grosime) – sinterizarea compoziţiei refractare se realizează prin încălzirea lentă cu
gaz sau inducţie.
Starea căptuşelii creuzetului trebuie controlată permanent (după fiecare şarjă) în scopul prevenirii
fisurării acestuia, şi pătrunderii metalului topit în inductor, ceea ce ar provoca o explozie. Uzura
căptuşelii este sesizabilă prin creşterea factorului de putere al cuptorului (cu circa 10 – 30 % faţă de
valoarea corespunzătoare fazei topite a şarjei), ceea ce se observă printr-un număr scăzut de trepte a
bateriei de condensatoare necesare compensării factorului de putere la cosφ = 0,92.
Creuzetul este acoperit cu un capac în special la cuptoarele cu frecvenţa industrială, la care
agitaţia băii este mai intensă, dar şi în scopul reducerii pierderilor termice. Cuptoarele cu medie
frecvenţă nu au capac, simplificându-se în acest mod construcţia şi exploatarea lor.
3.2.Inductorul
Inductorul are forma unei bobine cilindrice într-un singur strat, de preferinţă din ţevi de cupru, prin
care circulă apă de răcire sub presiune. Spirele inductorului pot fi neizolate (fixate cu distanţoare) în aer
sau turnate în azbociment, izolate cu micanită. Ţinînd cont de forţele electrodinamice spirele
inductorului sunt presate între două plăci frontale din material izolant, strânse cu tiranţi.
7

3.3.Ecran magnetic
Ecranul magnetic format din pachete de tole de transformator dispuse radial în jurul inductorului, este
consolidat împreună cu creuzetul şi inductorul cu ajutorul unui cadru confecţionat din OLC obişnuit.
Ecranul magnetic este necesar pentru a împiedica încălzirea elementelor constructive metalice ale
cuptorului, aflate în câmpul magnetic al inductorului.
3.4.Reţeaua scurtă
Cablurile flexibile care formează reţeaua scurtă sunt răcite cu apă, cu diametrul exterior de 65, 83,
195 mm.
3.5. Mecanism de golire(răsturnare)
Mecanismul de răsturnare a cuptorului în vederea golirii este ori electromecanic, ori hidraulic ca şi
sistemul de rotire al capacului creuzetului.
În funcţie de necesităţile tehnologice, cuptoarele cu creuzet pot fi utilizate în următoarele regimuri
de funcţionare:
8

1- inductor
2- metal topit alamei
3- creuzet refractar
4- cilindru azbest
5- ecrane feromagnetice
1. regim intermitent – la care cuptorul se goleşte complet după fiecare şarjă, iar pornirea se face
la încărcătură solidă
2. regim continuu – la care în permanenţă se află în cuptor o cantitate de metal topit
3. regimul duplex – cu un alt cuptor electric
Observaţie – la funcţionarea continuă a cuptorului, din cuptor se goleşte numai materialul
necesar la turnarea imediată, în locul lui fiind introduse bucăţi solide de metal. Deoarece funcţionarea
cu creuzetul parţial umplut cu metal topit acuză o scădere a puterii active faţă de valoarea ei nominală,
se recomandă ca golirea să nu depăşească 2/3 din capacitatea nominală.
Cap.4. Memoriu de calcul si schema principala cu dimensiunile necesare ale SCET
4.1.Schema de principiu şi dimensiunile necesare

4.2.Calculul de dimensionare a creuzetului(alegerea materialului şi dimensionarea)
După alegerea materialului refractar al creuzetului se stabilesc dimensiunile d
2
(diametrul mediu) şi h
2
(înălţimea maximă a încărcăturii – de siguranţă)
Materialul refractar: Grafit
Volumul util:
2
2
2
'
4
h
d m
v ⋅

· ·
π
ρ
unde ρ’ este densitatea la temperatura mediului ambiant 20
0
C :
25 , 8
'
_
·
topit met
ρ
kg/dm
3
Coeficientul de zvelteţe al băii:
Acest coeficient ese impus pentru a obţine un randament electric şi termic cât mai mare, şi se
alege din intervalul:
· ·
2
2
2
h
d
c
0,5 ... 1 => c
2
=0,6
Rezultă, diametrul mediu al acestui cuptor cu creuzet este:
m dm
m c
d 452 , 0 52 , 4 66 , 92
25 , 8
1000 6 , 0 4 4
3
3 3
'
2
· · ·

⋅ ⋅
·

⋅ ⋅
·
π ρ π
Diametrul mediu al cuptorului este: d
2
= 0,452 m
Cu ajutorul coeficientului de zvelteţe ales ( c=0,6 ) vom determina înălţimea creuzetului:
9
m h
c
d
h 75 , 0
6 , 0
452 , 0
2
2
2
· ⇒ · ·
Înălţimea încărcăturii este: h
2
=0,75 m
Înălţimea creuzetului se adoptă cu circa 20 – 30 % mai mare decât h
2
pentru a ţine cont de agitaţia băii
şi de adăugarea bucăţilor solide de metal.
Înălţimea creuzetului este:
2 1
25 , 1 h h ⋅ ·
deci h
1
= 0,93m
Grosimea peretelui creuzetului este a
c
şi se adoptă pe baza relaţiei:
0,20 0,25 ... 0,1
2
· ·
d
a
c
Vom adopta a
c
=0,13m.
Grosimea stratului izolator – diatomită – în general se ia valori de 1 – 10 cm. Voi alege
grosimea de 0,01 m, deci: a
i
=0,01 m
4.3.Determinarea randamentului SCET
m a a d d
i c
722 , 0 01 , 0 13 , 0 2 452 , 0 2 2
2 1
· + ⋅ + · ⋅ + ⋅ + ·
- material refractar- diatomina
• densitate ρ=700kg/m
3
• conductivitate termică λ=(0,16+0,31∙10
-3
∙Θ) W/m∙
o
C
• temperatura maximă de utilizare Θ
max
=900
o
C
Pierderile laterale prin stratul de grafit şi diatomită:
10
Pierderile laterale se calculează pentru primul strat:
λ π
λ
⋅ ⋅ ⋅
·
l
r
r
R
2
ln
1
2
- pentru că se calculează aproximând cuptorul cu un cilindru, unde
l = h
2
+ a
c
/2=0,75+0,13/2=0,815 m
W
C
l
r
r
R
o
000327445 , 0
) 10 150 10 163 ( 815 . 0 2
298 , 0
398 , 0
ln
2
ln
3
1
2
·
⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ ⋅
·
⋅ ⋅ ⋅
·

π λ π
λ
Deci rezistenţa termică a grafitului este: R
λ
=3,27445∙10
-4

o
C/W
Pierderile laterale se calculează pentru al doilea strat:
λ π
λ
⋅ ⋅ ⋅
·
l
r
r
R
2
ln
1
2
Temperatura la suprafaţa interioară a stratului termoizolant se consideră Θ=150
o
C.
W
C
S
a
R
o
c
0527173 , 0
) 150 10 31 , 0 16 , 0 ( 593 . 4
05 , 0
3
2
·
⋅ ⋅ + ⋅
·

·

λ
λ
( ) 593 . 4 4 , 1
2 2 2
· ⋅ ⋅ Θ ⋅ · h S π m
2
R
λ
=0,0527173
o
C/W
Rezistenţa totală este:
053044745 , 0 0527173 , 0 10 27445 , 3
4
2 1
· + ⋅ · + ·

λ λ
R R R
tot
o
C/W
Pierderile laterale:
6048 , 10368
053044745 , 0
150 700
·

·
Θ − Θ
· Φ
tot
ambiant golire
lateral
R
W
Pierderile laterale Φ
laterale
= 10368,6048 W
Transferul de căldură prin porţiunea inferioară:
W
C
S
a
R
o
838656 , 0
) 20 10 31 , 0 16 , 0 ( 717439 , 0
1 , 0
3
inf
inf
·
⋅ ⋅ + ⋅
·

·

λ
λ
717439 , 0
4
956 , 0
4
2
2
2
3
·

·
Θ ⋅
·
π
π
S
m
2
44032 . 870
838656 , 0
20 700
inf
inf
·

·
Θ − Θ
· Φ
λ
R
ambiant golire
W
Pierderile prin partea inferioară a cuptorului Φ
inf
= 870.44032W
Transferul de căldură prin capac:
Vom considera capacul acestui cuptor din fibre ceramice care are următoarele proprietăţi fizice:
• densitate ρ=50 kg/m
3
• conductivitate termică λ=(0,1+0,4∙10
-3
∙Θ) W/m∙
o
C
• temperatura maximă de utilizare Θ
max
=1300
o
C
11
cu grosimea de g=6 cm.
Rezistenţa termică a capacului:
1441910 , 0
717439 , 0 ) 1200 10 4 , 0 1 , 0 (
06 , 0
3
·
⋅ ⋅ ⋅ +
·

·

capac
capac
S
g
R
λ
o
C/W
Fluxul termic prin capac este dat de:
02438 . 4924
1441910 , 0
40 700
·

·
Θ − Θ
· Φ
capac
ambiant golire
capac
R
W
Pierderile prin capacul cuptorului Φ
capac
= 4924.02438 W
Deci pierderile totale rezultă însumând aceste trei pierderi, adică:
capac erior lateral TOTAL
Φ + Φ + Φ · Φ
inf
Adică:
0695 . 16163 02438 . 4924 44032 . 870 6048 . 10368
inf
· + + · Φ + Φ + Φ · Φ
capac erior lateral TOTAL W
233
5 . 1
35 , 0 1000
'
·

·
⋅ ⋅
·

·
t
i V
t
i m
P
u
ρ
kW
81 . 91
12 . 17 233
233
·
+
·
+
·
t u
u
t
p P
P
η
%
Puterea transformată în căldură în şarjă la randament
% 8 , 91 ·
t
η
260
91 , 0 5 , 1
35 , 0 1000
2
·


·


·
t topire
t
i m
P
η
kW
i = energia specifica a materialului(0,35kwh)
4.4. Alegerea frecvenţei de lucru conform diagramelor din bibliografie
La cuptoare este un moment de cheie alegerea frecvenţei de lucru, alegerea se face ţinând cont
simultan de:
• Randamentul electric al cuptorului
• Agitaţia dorită a băii de metal topit
Din practică se alege o valoare a frecvenţei de lucru, mai mare decât:
2
2
2
6
2
10 25
d
f
r

⋅ ⋅

µ
ρ
[ Hz ]
unde:
ρ
2
– este rezistivitatea la 1140
0
C ρ
2
=38,5 ∙10
-8
Ω∙m
μ
r
– permeabilitatea magnetică, μ
r
= 1 şi
d
2
– diametrul creuzetului
Deci frecvenţa de lucru va fi:
11 , 47
452 , 0 1
10 5 , 38 10 25 10 25
2
8 6
2
2
2
6
2
·

⋅ ⋅ ⋅
·

⋅ ⋅


d
f
r
µ
ρ
Hz
12
Dar trebuie să mergem cu frecvenţa industrială de f =50 Hz, şi pentru această frecvenţă trebuie
să urmărim următoarele verificări:
Verificarea 1: - referitor la timpul de topire
Dependenţa timpului minim de topire de frecvenţă pentru o ridicare admisibilă se poate citi pe diagrama
de mai jos, şi este :
t
t
= 150 m pentru f =50 Hz – care verifică, pentru că la noi timpul de topire este de 1,5 ore.
Verificarea 2: - referitor la dimensiunile minime a bucăţilor solide de metal
Diametrul minim( mm ) al bucăţilor solide la pornirea cuptoarelor cu creuzet în funcţie de frecvenţa f.
Din această nomogramă se vede clar, că dimensiunile minime ale bucăţilor solide de metal în funcţie de
frecvenţa de lucru este de 200 mm – şi această condiţie este verificată.
4.5. Calculul inductorului şi ansamblului inductor-şarjă
Dimensiunile inductorului sunt:
13
¹
'
¹
· ⋅ · ⇒ ⋅ ·
· ⇒ ⋅ + ⋅ + ·

¹
;
¹
⋅ ·
⋅ + ⋅ + ·
m h h h
m d d
h h
a a d d
i c
93 , 0 75 , 0 25 , 1 25 , 1
722 , 0 01 , 0 2 13 , 0 2 452 , 0
) 3 , 1 ... 2 , 1 (
2 2
1 2 1
1 1
2 1
2 1
d
1
= diametrul inductorului
h
1
= inaltimea inductorului
d
1
=0,722 m si h
1
=0,93 m
Adâncimea de pătrundere:
µ σ ω
δ
⋅ ⋅
·
2
, unde
δ – adâncimea de pătrundere
ω–pulsaţia curentului
159 , 314 50 2 2 · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ · π π ω f
rad/s
σ – conductivitatea electrică a metalului, adică
8
8
10 344 , 0
10 9 , 2
1 1
⋅ ·

· ·

ρ
σ
S/m
μ=μ
0
∙μ
r
=4∙π∙10
-7
∙1=4∙π∙10
-7
V∙s/A∙m – permeabilitatea magnetică
Având în vedere cele scrise mai sus, adîncimea de pătrundere se poate scrie sub forma prezentată mai
jos:
f
r

⋅ ·
⋅ ⋅
·
µ
ρ
µ σ ω
δ 503
2
3
8
1
10 82 , 18
50 1
10 7
503


⋅ ·


⋅ · δ
m la 20
o
C
3
8
2
10 13 , 44
50 1
10 5 , 38
503


⋅ ·


⋅ · δ m la 940
o
C
Grosimea peretelui spirei:
a = (1,2 ... 2)δ
1
dar indicat
1
57 , 1 δ ≥ a
24 82 , 18 3 , 1 57 , 1
1
· ⋅ ⇒ ≥ δ a
mm, deci a=24 mm
Parametrii inductorului:
Parametrii inductorului se pot determina înlocuind cele N spire ale inductorului, deocamdată
necunoscute printr-o singură spiră, ca şi cum spirele inductorului ar fi legate în paralel, în loc de serie.
Rezistenţa şi reactanţa interioară a inductorului cu o singură spiră se calculează cu relaţia de
mai jos, considerând factorul de umplere g = 0,8:
( ) ( )
g h
d
X R
⋅ ⋅

⋅ · ·
1 1
1
1 1 1 1 1
δ
π
ρ
Deci:
( ) ( )
5
3
8
1 1
1
1 1 1 1 1
10 46 , 0
8 , 0 10 82 , 18 93 , 0
722 , 0
10 9 , 2



⋅ ·
⋅ ⋅ ⋅

⋅ ⋅ ·
⋅ ⋅

⋅ · ·
π
δ
π
ρ
g h
d
X R
Ω
Rezistenţa şi reactanţa şarjei - raportate - se poate calcula cu relaţiile de mai jos:
2
2 2
2
2
2
2
2 '
2 r
K
h
d
N R N R ⋅


⋅ ⋅ · ⋅ ·
δ
π
ρ
- este rezistenţa şarjei raportată la inductor
14
r
x
K
K
R N X N X
2
2
2
2
2 '
2
⋅ ⋅ · ⋅ ·
- este reactanţa interioară a şarjei raportată la inductor
Dar în acest caz avem: K
r2
= K
x2
= 1, numărul de spire N = 1, deci avem:
5
3
8
2 2
2
2
2
2 2
10 12 , 0 1
10 13 , 44 75 , 0
452 , 0
10 9 , 2 1
2



⋅ · ⋅
⋅ ⋅

⋅ ⋅ ⋅ · ⋅


⋅ ⋅ · ·
π
δ
π
ρ
r
K
h
d
N X R
Ω
Folosind factorii de corecţie din tabelele de mai jos:
obţinem pentru raportul:
15
67 , 0
745 , 0 602 , 0
75 , 0
452 , 0
760 , 0 766 , 0
93 , 0
722 , 0
1
1
2
1
2
2
2
2
1
1
1
1
·

,
_

¸
¸
·
· ⇒ · · ·
· ⇒ · · ·
h
d
h
h
h
d
h
d
M
α
α α
α α
M
α = factor de corecţie inductivitate mutuală
Reactanţa aerului se poate calcula cu relaţia de mai jos:
( )

,
_

¸
¸



⋅ − ⋅


⋅ ⋅ · −
2
2
2
2
1
1
2
1
0
2
1 1
4 4
α
π
ξ α
π
µ ω
h
d
h
d
X p X
II
adică:
( )

,
_

¸
¸



⋅ − ⋅


⋅ ⋅ · −
2
2
2
2
1
1
2
1
0
2
1 1
4 4
α
π
ξ α
π
µ ω
h
d
h
d
X p X
II

,
_

¸
¸



⋅ − ⋅


⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·

745 , 0
75 , 0 4
452 , 0
774 , 0 760 , 0
93 , 0 4
722 , 0
10 4 50 2
2 2
7
π π
π π
ζ=(
1
α
α
M
)
2
= 0,774 = p
deci: (X
1
)
1
- p
2
X
II
= 16,20 · 10
-6
Ω
Parametrii sistemului inductor:
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
II I
X X X X X
R R R
− ⋅ + + ·
⋅ + ·
2 1 1 1 1
2 1 1 1
ξ
ξ
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) Ω ⋅ · − ⋅ + + ·
Ω ⋅ · ⋅ ⋅ + ⋅ · ⋅ + ·

− − −
5
2 1 1 1 1
5 5 5
2 1 1 1
10 57 , 8
10 55 , 0 10 12 , 0 774 , 0 10 46 , 0
II I
X X X X X
R R R
ξ
ξ
Parametrii sistemului inductor (R)
1
=0,55∙10
-5
Ω şi (X)
1
= 8,57∙10
-5
Ω
4.6.Determinarea randamentului electric al SCET
Randamentul electric al cuptorului se poate calcula folosind parametrii inductorului, cu formula de mai
jos:
( )
1
2
R
R
e

·
ξ
η
Sau se poate obţine cu ajutorul următorului grafic:
16
Înlocuind în relaţia de mai sus, valorile parametrilor, obţinem:
( )
16
10 55 , 0
10 12 , 0 774 , 0
5
5
1
2
·

⋅ ⋅
·

·


R
R
e
ξ
η
%
Randamentul electric al cuptorului este: η
e
=16 %
4.7.Determinarea factorului de putere
Ca la orice instalaţie electrică, consumatorul este un parametru foarte important, nu numai din
punctul de vedere al cheltuielilor de exploatare, ci şi din punctul de vedere al calităţii energiei electrice,
a pierderilor de tensiune şi de putere care apar la transportul energiei reactive în reţea. Factorul de
putere trebuie corectat la o valoare neutră, care este dat de normativele în vigoare. Compensarea sau
mai precis corecţia acestui indicator la valoarea neutră se face cu condensatoare electrice.
Mai întâi trebuie să calculăm valoarea acestui factor, care se poate determina cu ajutorul
formulei:
( )
06 , 0
10 57 , 8 55 , 0
10 55 , 0
cos
5 2 2
5
2
1
2
1
1
·
⋅ +

·
+



X R
R
ϕ
Factorul de putere al cuptorului este: cosφ =0,06
Se vede că factorul de putere naturală are valoare mică, în practică se obţin valori din intervalul (0,05 ...
0,4).
Sau poate fi obţinut din următorul grafic:
17
4.8.Determinarea puterii absorbite de inductor
Puterea activă absorbită de la reţea – fără compensare – obţinem din:
1625
16 , 0
260
2
· · ·
e
a
P
P
η
kW
Puterea activă absorbită de la reţea P
a
= 1625 kW
4.9.Determinarea puterii aparente a SCET
Se poate calcula cu ajutorul factorului de putere, cum este prezentat mai jos:
27083
06 , 0
1625
cos
· · ·
ϕ
P
S
kVA
Puterea aparentă a cuptorului S = 27083kVA
4.10. Dimensionarea solenaţiei inductorului
18
Solenaţia necesară cuptorului se poate determina, cu formula:
( )
4
5
3
1
2
1
10 35 , 54
16 , 0 10 55 , 0
10 260
) (
⋅ ·
⋅ ⋅

·

·

e
R
P
NI
η
A∙spiră
Solenaţia (NI
1
)=543500 Asp
4.10.1.Numărul de spire a inductorului
Numărul de spire necesare pentru a avea solenaţia dorită se calculează cu relaţia:
( )
62 , 7
10 27083
380 543500
3
lim 1
·


·

·
S
U NI
N
a
spire
Numărul de spire necesar: N = 7,62 spire
4.10.2.Determinarea curentului absorbit de SCET
Curentul absorbit de cuptor este:
54 , 7132
62 , 7
543500 ) (
1
1
· · ·
N
NI
I
A
Curentul absorbit: I
1
= 7132,54 A
4.11.Dimensionarea spirei inductorului
Factorul de umplere, cu care s-au efectuat calculele, este g = 0,8, deci:
09 , 0
62 , 7
93 , 0 8 , 0
1
1
·

·

· ⇒

·
N
h g
b
h
N b
g
m
Dimensiunea axială a spirei este: b=9 cm
4.12.Dimensionarea şi alegerea izolaţiei dintre spire
Se poate calcula cu ajutorul:
03 , 0 09 , 0
62 , 7
93 , 0
1
· − · − · ∆ b
N
h
m
Grosimea izolaţiei dintre spire este: Δ= 3 cm
4.13.Calculul densităţii de curent necesar
Trebuie verificat inductorul şi în cazul răcirii cu apă trebuie să satisfacă următoarea condiţie:
2
1
1
1
70
mm
A
b
I
J ≤

·
δ
19
Deci dacă calculăm densitatea de curent, obţinem:
2 2
1
1
1
70 99 , 48
11 , 12 30
56 , 3267
mm
A
mm
A
b
I
J ≤ ·

·

·
δ
- această condiţie este satisfăcută
4.14.Calculul intensităţii câmpului electric dintre spire
Verificarea intensităţii câmpului electric dintre spirele inductorului se poate calcula cu formula:
43 , 20
3 62 , 7
380
·

·
∆ ⋅
·
N
U
E
V/mm care se încadrează îm limitele admisibile, cum este prezentat mai
jos:
E
adm
= 10 ... 40 V/mm pentru aer
E
adm
= 100 ... 120 V/mm în cazul în care folosim izolaţie între spire.
4.15.Determinarea fluxului magnetic produs de inductor
Fluxul magnetic total produs de inductor este:
46 , 22
62 , 7 50 44 , 4
380
44 , 4
·
⋅ ⋅
·
⋅ ⋅
· Φ
N f
U
magnetic mWb
Fluxul magnetic total produs de inductor Φ
magnetic
= 22,46 mWb
4.16.Dimensionarea circuitului feromagnetic
Numărul şi dimensiunile pachetelor de tole se determină pe baza relaţiei de mai jos. Ca valoare
orientativă se recomandă un consum de 600 – 700 kg tablă silicioasă pentru fiecare tonă de metal din
capacitatea cuptorului.
Secţiunea necesară a tuturor coloanelor din tole care formează ecranul feromagnetic este:
( )
N B f
U
A
ecran
⋅ ⋅ ⋅
·
44 , 4
9 , 0 ... 7 , 0
unde:
U – tensiunea de alimentare (U = 380 V)
f – frecvenţa tensiunii de alimentare (f = 50 Hz)
B – inducţia magnetică admisibilă a tolelor (0,6 ... 0,9 T pentru 50 Hz)
N – numărul spirelor inductorului
Deci:
( ) 22 , 0
62 . 7 8 , 0 50 44 , 4
380
8 , 0
44 , 4
9 , 0 ... 7 , 0 ·
⋅ ⋅ ⋅
⋅ ·
⋅ ⋅ ⋅
·
N B f
U
A
ecran m
2
Secţiunea necesară a tuturor coloanelor din tole A
ecran
=
022 , 0
m
2
4.17.Calculul parametrilor sistemului inductor-şarjă
Parametrii sistemului inductor – şarjă se poate calcula cu relaţiile de mai jos:
3 5 2
1
2
10 9 , 31 10 55 , 0 62 , 7 ) (
− −
⋅ · ⋅ ⋅ · ⋅ · R N R Ω
3 5 2
1
2
10 3 , 496 10 57 , 8 62 , 7 ) (
− −
⋅ · ⋅ ⋅ · ⋅ · X N X Ω
58 , 1
50 2
10 3 , 496
2
3
·
⋅ ⋅

·
⋅ ⋅
·

π π f
X
L
mH
20
Inductivitatea inductorului are valoarea de L=1,58 mH
Cap.5 Dimensionarea reţelei scurte
Reţeaua scurtă realizează legătura între sursa de alimentare şi cuptorul de inducţie. Conductoarele
electrice se dimensionează astfel încât se satisfacă simultan următoarele condiţii:
• rezistenţă mecanică
• stabilitate termică
• pierdere de tensiune admisibilă
• stabilitate termică şi dinamică la scurtcircuit.
Conductoarele trebuie să aibă rezistenţă mecanică suficientă astfel încât să nu se deterioreze din cauza
eforturilor la care sunt supuse în timpul montării şi exploatării. Secţiunile minime necesare sunt date în
normativul I7 în vigoare.
Dimensionarea intalaţiilor electrice de joasă tensiune se face pe baza stabilităţii termice – a încălzirii
maxim admisibile produsă de trecerea curentului electric, verificându-se apoi la pierderea de tensiune în
reţea, şi stabilitatea termică şi dinamică la scurtcircuit.
Secţiunea barei reţelei de alimentare:
• Secţiunea activă a barei este:
( ) 1 . 632 100 107 . 2 3
'
1
· ⋅ ⋅ · ⋅ · b A
a
δ
mm
2
• Secţiunea totală a barei este: ( ) 3000 100 10 3
' '
· ⋅ ⋅ · ⋅ · b a A mm
2
• Bara cu care se face alimentarea are următoarii parametrii:
a

= 10 mm, b

= 100 mm I
adm_CC
=8250 A
Verificarea la încălzire:
Secţiunea este impusă de condiţia de a nu depăşii încălzirea în curent continuu:
920 . 3786
3000
1 . 632
8250 · · ≤
A
A
I I
a
C
A
3267,56 A < 3786.920 A – deci se verifică la încălzire
Cap.6.Alegerea şi dimensionarea bateriei de condensatoare pentru îmbunătăţirea
factorului de putere
21
Condensatoarele derivaţie au rolul de a compensa consumul de putere reactivă al cuptoarelor de
inducţie, în general la cosφ = 1.
Factorul de putere al sistemului inductor – piesă:
2 2
cos
X R
R
Z
R
+
· · ϕ
Pe diagrama fazorială a compensării cuptorului de
inducţie cu condensatoare derivaţie se poate vedea.
La rezonanţă (figura de mai sus):
ϕ sin
1
⋅ ·I I
C
, adică:
( ) ( )
2 2 2 2
L R
L
L R
U
C U
⋅ +


⋅ +
· ⋅ ⋅
ω
ω
ω
ω
, de unde capacitatea:
342 , 25
1161 , 0 ) 10 5 , 35 (
10 37 , 0
) (
2 2 3
3
2 2
·
+ ⋅

·
⋅ +
·


L R
L
C
ω
mF
Puterea condensatoarelor este de:
2 2
2 U C f U C Q ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ · π ω
deci
148 , 1 380 10 342 , 25 50 2 2
2 3 2
· ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·

π π U C f Q
MVAr
Puterea condensatoarelor este de: Q=1,148MVAr
Deci trebuie să folosim 48 bucăţi de condensatoare legate în paralel de tip CS – 0,38 – 20 – 3 pentru a
compensa factorul de putere la cosφ = 1.
Cap.7.Determinarea randamentului total
Unul dintre indicatorii energetici cei mai importanţi este randamentul total al instalaţiei, care este
produsul randamentului termic şi electric în cazul de faţă:
14 , 0 16 , 0 91 , 0 · ⋅ · ⋅ ·
e t
η η η
56%
Randamentul total al cuptorului cu inducţie cu creuzet proiectat este de η= 14,56 %
Cap.8.Răcirea SCET
Cap.8.1.Determinarea puterii evacuate de fluidul de răcire
Apa care circulă în inductor preia căldura dezvoltată în acesta şi căldura transmisă prin peretele
creuzetului. Puterea P
e
care trebuie evacuată de apa de răcire este:
( ) ( ) 24 , 49 16 , 0 1 1625 1 + − ⋅ · + − ⋅ ·
lateral e e
p P P η
kW=1414,24 kW
Pierderile care trebuie evacuate de apa de răcire sunt P
e
= 1414,24 kW
Cap.8.2.Calculul debitului necesar de fluid de răcire
Debitul necesar de apă:
22
e
e
apa
P
Q
γ ∆ ⋅
⋅ ·
07 , 0
2 , 1

1
]
1

¸

min
l
unde P
e
– se dă în kW
Δγ = γ
iesire
– γ
intrare
– este diferenţa de temperatură a apei de răcire la ieşirea respectiv intrarea în sistemul
de răcire (inductor).
Δγ = γ
iesire
– γ
intrare
=60 – 25 = 35
o
C
Deci:
2 , 577
35 07 , 0
24 , 1414
2 , 1
07 , 0
2 , 1 ·

⋅ ·
∆ ⋅
⋅ ·
e
e
apa
P
Q
γ

1
]
1

¸

min
l
Viteza de curgere a apei se poate determina cu ajutorul formulei de mai jos:
60
10
3 −
⋅ ·
A
Q
v
a
a

1
]
1

¸

s
m
unde A – suprafaţa secţiunii ţevii în m
2
, şi pe figura
explicativă de mai jos se poate calcula
4
10 76 , 5 024 , 0 024 , 0

⋅ · ⋅ · A
m
2
Deci:
67 , 1
60
10
10 76 , 5
2 , 577
60
10
3
4
3
· ⋅

· ⋅ ·



A
Q
v
a
a
1
]
1

¸

s
m
Puterea ce poate fi preluată prin convecţie de apa de răcire
este dată de relaţia:
( ) A P
a i ia ca
⋅ − ⋅ · γ γ α
[kW]
unde:
α
ia
– este transmisivitatea între inductor şi apă în kW/m
2
K – care se poate citii pe diagrama de mai jos:
DIAGRAMA
VITEZA apei de racire 1 2 3 4 5 m/s
Pentru diametrul de 5 mm 10 15 22 30 45
Pentru diametrul de 10 mm 7 13 18 22 30
Pentru diametrul de 20 mm 6 10 16 18 22
Valorile de mai sus sunt penru transmisivitatea intre inductor si apa date in kW/(metru patrat*K)
γ
i
– este temperatura admisibilă a inductorului
γ
a
– este temperatura medie a apei de răcire,
5 , 42
2
25 60
·
+
·
i
γ
o
C
pe figura de mai sus se poate citii valoarea transmiivităţii pentru viteza de curgere a apei. Vom obţine
valoarea de α
ia
=10 kW/m
2
K
A – este suprafaţa laterală a interioară a ţevii – cum se poate observa pe figura de mai jos -care vine în
contact cu materialul izolant. Vom obţine valoarea de:
( ) 448 , 3 04 , 0 ) 02 , 0 722 , 0 ( 37 2
1
· ⋅ ⋅ + ⋅ · ⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ · π π b a d n A
spire
m
2
.
Deci:
( ) ( ) 25 , 761 35 , 4 5 , 42 60 10 · ⋅ − ⋅ · ⋅ − ⋅ · A P
a i ia ca
γ γ α
kW
Se poate vedea că P
ca
>P
e
adică se poate prelua toată căldura prin convecţie, cea care trebuie evacuată.
23
Cap.9.Determinarea consumului specific de energie electrică necesar
Consumul specific de energie electrică Qs al instalaţiei reprezintă un indicator energetic de a cărui
valoare depinde economicitatea instalaţiei electrotermice. Acest indicator este expimat prin consumul
total de energie electrică raportat la unitatea de măsură a producţiei instalaţiei (bucăţi, kilogram, tone
etc.), conform relaţiei:
t
kWh
i
m
t P
Q
S
5 , 2187
16 , 0
350
· · ·

·
η
Observaţie – Consumul specific de energie electrică este influenţat în mare măsură de pierderile de
căldură, valori scăzute obţinându-se prin realizarea unei izolaţii termic corespunzătoare.
Cap.10.Dimensionarea montajului de simetrizare a SCET
În figura de mai jos este dată schema de alimentare a unui cuptor cu creuzet frecvenţa tensiunii de
alimentare fiind de 50 Hz. Pentru a transfoma sarcina monofazată reprezentată de cuptor în sarcină
trifazată simetrică se utilizează o instalaţie de simetrizare compusă dintr-o bobină L
s
şi un condensator
C
s
ambele reglabile.
Unde:
C – baterie pentru compensarea puterii reactive
C
s
– baterie pentru simetrizare
L
d
– drossel – bobină cu miez feromagnetic
Tensiunea U
l
= 380 V
24
Puterea P = 1625 W
Curentul I = 7132,54 A
Din diagrama fazorială rezultă:

3
RC
Ld Cs
I
I I · ·
032 , 0
54 , 7132 380
10 1625
cos cos
3
·


·

· ⇒ ⋅ ⋅ ·
I U
P
I U P
l
l
ϕ ϕ

¹
'
¹
·
·
⇒ ·
921 , 0 sin
257 , 0 cos
32 50 72
' ' '
ϕ
ϕ
ϕ
o
De unde putem calcula curenţii:
06 , 1833 257 , 0 54 , 7132 cos · ⋅ · ⋅ · ϕ I I
RC
A
36 , 6845 921 , 0 54 , 7132 sin
'
· ⋅ · ⋅ · ϕ I I
C
A
Curentul nominal al unui condensator la tensiunea de 380 V(tensiunea de linie):
6315 , 52
380
20
1 1
· · · ⇒ ⋅ ·
V
kVAr
U
Q
I I U Q
N
NC
N N N NC A
Impedanţa:
6315 , 52
1 1 1 1
1 1
· · ⇒ ⋅ · ⇒ · ·
N C
N
l
N C
C
l
N
N
C
I I
U
U
I I
I
U
I
U
Z
A
Determinarea numărului de condensatoar necesare:
N
1
-
130
6315 , 52
36 , 6845
1
'
1
· · ·
C
C
I
I
n
buc. de condensatoare
Curentul:
57 , 1059
3
06 , 1833
3
1
· · ·
RC
C
I
I
A
Numărul de condensatoare între fazele R şi S se poate determina folosiind relaţia:
N
2
-
20
6315 , 52
57 , 1059
1
1
2
· · ·
C
C
I
I
n
condensatoare
Curentul drosselului la tensiunea de 380 V este:
57 , 1059 · ·
CS Ld
I I
A
Curentul nominal al drosselului este de:
57 , 1059
380
380
57 , 1059 · ⋅ · ⋅ ·
l
N
Ld NLd
U
U
I I
A
25
Puterea nominală la 380 V a drosselului:
63 , 402 57 , 1059 380 · ⋅ · ⋅ ·
NLd N NLd
I U Q
kVAr
Cap.11.Verificarea puterii cerute pe o fază de un SCET
Folosim o bobină de 139.819 kVAr şi în acest fel vom avea puterea pe o fază:
3
21 , 238
3
06 , 1833
3
380
3 3
CUPTOR RC l
faza faza faza
P I U
I U P ≅ · ⋅ · ⋅ · ⋅ ·
Dacă nu folosim montajul Steinmetz dintr-o sarcină monofazată, conectată la un sistem trifazat între
două faze, această sarcină deformează puternic sistemul, cu acest montaj sunt absorbite puteri egale pe
cele trei faze.
Cap.12.Determinarea preţului de cost pentru energia necesară
Calculul energiei pe şarjă:
W
s
=P
2
*t=260kW*1,5h=390kWh
P
2
-putere indusă în şarjă
t – timpul de topire(1,5h)
Preţ de cost:
Preţ=W
s
*tarif/kW=390*0,57=222,3RON
Tarif/kW=0,57RON

Preţ de cost=222,3RON
Cap.13. Schema de alimentare şi măsură pentru SCET
26
Cap.14.Schema instalaţiei de încălzire prin inducţie
27
Schema bloc a instalaţiei de încălzire este următoarea
Schema electrică echivalentă a instalaţiei de încălzire prin inducţie.
Bibliografie:
28
1. Dan Comşa, Lucia Pantelimon ELECTROTERMIE, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
1979
2. Dan Comşa UTILIZĂRI ALE ENERGIEI ELECTRICE, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1973
3. Dan Comşa ş.a. PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INDUSTRIALE, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1979
4. HUTTE Manualul inginerului 2000.
Anexe si desene
29

30

31

32

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful