CUPRINS

Listă de abreviere ......................................................................................................................................... 2 Introducere .................................................................................................................................................... 3 Capitolul 1. Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială .................................... 6 Secţiunea 1. Caracterizarea generală a infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială. ................................................................................................................................. 6 Secţiunea 2. Reglementarea infracţiunilor contra familei. ....................................................................... 8 Secţiunea 3. Noţiunea de familie şi de abandon de familie ........................................................................ 11 Definiţia familei ...................................................................................................................................... 11 1. 2. Perspectiva sociologică. .............................................................................................................. 11 Perspectiva juridică. .................................................................................................................... 12

Capitolul 2. Precedente legislative .............................................................................................................. 14 Secţiunea 1. Codul penal 1936 ............................................................................................................... 14 Secţiunea 2. Noul Cod penal. .................................................................................................................. 16 Capitolul 3. Structura juridică a infracţiunii de abandon de familie (art.305 C.p.) ..................................... 18 Secţiunea 1. Definiţie şi sediul infracţiunii de vătămare corporală gravă ............................................. 18 Secţiunea 2. Condiţii preexistente........................................................................................................... 19 Secţiunea 3. Conţinutul constituiv .......................................................................................................... 22 Capitolul 4. Aspecte criminologice privind dezorganizarea familiei .......................................................... 34 Secţiunea 1. Conceptul de familie dezorganizată. .................................................................................. 34 Secţiunea 2. Efecte asupra copiilor ........................................................................................................ 36 Secţiunea 3. Refugiul în droguri ............................................................................................................. 38 CONCLUZII ............................................................................................................................................... 42 Bilbiografie ................................................................................................................................................ 43

Listă de abreviere

                    

Alin. aliniat art.- articolul; colab.- colaboratorii; C.p- Cod penal; C.A. – Curtea de Apel; C.J. Curierul Judiciar; C.S.J.- Curtea Supremă de Justiţie; d.p. – decizia penală; Ed.- editura; jud.- judeţul; lit. – litera; NCP- Noul Cod penal; op. cit.- operă citată; pct. – punctul; pg.- pagina; R.R.D.- Revista Română de drept; sem.- semestrul; sen. pen.- sentinţă penală; Trib. Reg. – Tribunal Regional; Trib. Sup. – Tribunalul Suprem; vol. – volumul.

2

Introducere
Lucrarea intitulată Abandon de familie reprezintă un demers consacrat al analizei problematicii formelor infracţionale manifestate de individ în societate, şi mai ales sub umbrela tabloului de familie, care ar trebui să presupună sprijin, afecţiune, şi în special siguranţă. Această lucrare de licenţă abordează problematica protecţiei victimelor minore în contextul legislaţiei penale anterioare, dar şi cea prezentă. Analiza acestei probleme trebuie realizată, prin deplasarea interesului către victima infracţiunii şi spre trebuinţele sale specifice. Consideraţii pe titluri: Capitolul 1, intitulat Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială, debutează cu prezentarea caracteristicilor generale a acestei categorii de infracţiuni, incluzând elementele constitutive comune ale tuturor infracţiunilor, ce se unesc sub denumirea regăsită în Codul penal în Titlul IX, Capitolul 1- Infracţiuni contra familiei. În Capitolul 2, intitulat Referinţe legislative, regăsim idei care ne ajută să înţelegem mai bine evoluţia sistemului de incriminare a faptei de Abandon de familie, în Codul penal de la 1936, continuând cu viitorul Cod penal, analizând îndeaproape structura infracţiunii, cum a fost reglementată în vechiul Cod, şi cum va fi reglementată în viitorul Cod penal. În Capitolul 3, denumit Noţiunea de familie şi abandon de familie, este prezentat într-o secţiune distinctă familia, ca fenomen social, fiind considerată a fi o formă de relaţii sociale stabilită între persoanele legate între ele prin rudenie sau căsătorie. Pentru o anliză mai amplă, noţiunea de familie este trecută, atât prin filtrul perspectivei sociologice, cât şi prin filtrul perspectivei juridice.

3

Din punct de vedere sociologic, familia e este definită în moduri diferite, punându-se accent pe unul sau mai multe aspecte privind structura, funcţiile şi caracteristicile familiei. Relaţiile de familie pot fi caracterizate cu prioritate prin caracterul complex, în cadrul lor apărând aspecte morale, psihologice şi economice între persoanele care formează comunitatea pe viaţă şi interese Din punct de vedere juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii, care izvorăsc din căsătorie, rudenie ( inclusiv adopţia), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. În acest înţeles, familia este o realitate juridică din reglementarea ei de către lege. Capitolul 4, denumit Structura juridică a infracţiuni de abandon de familie, debutează cu conţinutul legal al infracţiunii de abandon de familie, incriminat de leguitor în art. 305 C.p., prevăzând că ori de câte ori se constată săvârşirea acestei infracţiuni de către o persoană care are obligaţia la întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere este comisă una dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale; b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzută de lege; c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 2 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească. Aşadar, pentru reţinerea infracţiunii de abandon de familie, leguitorul are în vedere fapte cu caracter de sine stătător, fiecare dintre acestea fiind aptă de a caracteriza, singură existenţa infracţiunii. Pe acest considerent, abandonul de familie contravine celui mai elementar sentiment de solidaritate şi ajutor reciproc ce-şi datorează, reciproc, membrii ce formează o familie, fiind incriminat şi sancţionat, ca atare, de legea penală. Analiza condiţiilor specifice de săvârşire se impune întrucât în funcţie de acestea se poate determina existenţa sau inexistenţa infracţiunii de abandon de familie, cu atât mai mult cu cât necesitatea stabilirii urmărilor determină încadrarea faptei ca infracţiune sau ca şi contravenţie, constând în alungarea din locuinţa comună a soţului sau soţiei, a copiilor precum şi a oricărei persoane aflate în întreţinere. Sub acest aspect, precizăm că există infracţiunea de abandon de

4

precizăm că dispoziţiile privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei. în special în situaţiile în care există un dezechilibru familial. 4 Cod penal. săvârşită în modalitatea prevăzută de art. considerăm că aceasta este o infracţiune continuă. idee argumentată prin faptul că activitatea infracţională nu se încheie la expirarea termenului de 2 luni. În privinţa săvârşirii infracţiunii de abandon de familie prin neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere.familie numai dacă. în materia abandonului de familie. exerciţiul autorităţii trebuie să determine ca soţii să-şi îndeplinească obligaţiile material şi morale reciproce. şi consecinţele dezorganizării familiei. 305 lit. ci continuă până în momentul în care plata este efectuată sau făptuitorul este condamnat. În Capitolul 5 intitulat. întrucât îndeplinirea obligaţiei de întreţinere este mai importantă decât executarea pedepsei. au fost analizate conceptul de familie. legiuitorul a prevăzut un caz excepţional de suspendare condiţionată a executării pedepsei. sunt prezentate modalităţiile în care infracţiunea de abandon de familie este incriminată şi în alte sisteme de drept. prin părăsirea căminului şi a familiei de către făptuitor. Capitolul 6. după acest moment. În ultimul capitol. 5 . cuprinse în articolul 305 alin. cei părăsiţi au fost expuşi suferinţelor fizice sau morale. moment în care infracţiunea încetează. să încerce să evite şi să prevină orice prejudiciu care poate fi adus acestora. Însă. se aplică numai în cazul primei condamnări a făptuitorului pentru acest delict. o nouă neplată a pensiei de întreţinere constituie o nouă infracţiune de abandon de familie. fără ca în acest timp să nu se fi făcut plata pensiei. În acest capitol sunt prezentate consecinţele pe care o familie dezorganizată le generează. familia jucând un rol important în propensiunea spre consum de drog. S-a constat faptul că în raport cu familia aflată în pragul dezorganizării. iar în cazul în care au copii. pen De asemenea. c) C. în situaţia în care familia este dezorganizată prin separarea părinţiilor. Aspecte criminologice privind dezorganizarea familiei.

relaţiilor dintre locatari. Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială Secţiunea 1. asistenţei celor în primejdie.). secţiuni ale legii penale. Caracterizarea generală a infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială. Infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială sunt unele dintre cele mai vechi fapte penale. ci au fost dispersate în diferite capitole. Obiectul juridic al infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială. liniştii publice. sănătate. datorită caracterului eterogen al infracţiunilor nu s-au regăsit într-un singur titlu. iar fiecare fascicul de relaţii 6 . Astfel. infracţiunile contra familei în Codul penal de la 1864 erau prevăzute în Titlul IV (Crime şi delicte contra particularilor). Obiectul juridic generic comun tuturor infracţiunnilor din acest titlu îl constituie ansamblul relaţiilor sociale ale căror formare şi dezvoltare normală sunt condiţionate de apărarea unor reguli de convieţuire socială (referitoare la familie. Aceste relaţii sociale privind convieţuirea socială sunt reglemntate prin diferite norme de conduită începând cu cele morale şi terminându-se cu cele juridice. bunei cuviinţe. sănătăţii publice. fiind înscrise în toate legislaţiile penale spre a sancţiona pe cei care aduceau atingere familiei. Secţiunea a V-a (Adulter şi bigamie) şi Secţiunea a VII-a (Crime şi delicte privitoare la starea civilă a unui copil). Cu toate acestea. etc.Capitolul 1.

noţiunea de relaţii de convieţuire socială are în vedere acele relaţii de convieţuire socială care presupun contacte mai apropiate. mai directe. 2002. Parte specială. şi totodată variate. ca urmare a infracţiunii săvârşite. pg. când subiectul activ poate fi numai o persoană care are o anumită calitate sau se află într-o anumită situaţie). All Beck Bucureşti.) sau numai prin inacţiune. Participaţia penală este posibilă la majoritatea acestor infracţiuni. ele pot să se refere la familie.p.p. Elementul material se realizează de cele mai multe ori printr-o acţiune Există însă şi cazuri când se realizează alternativ şi prin inacţiune ( de exemplu: în cazul infracţiunii de abandon de familie art.. Nistoreanu. orice personă care îndeplineşte condiţiile generale privind răspunderea penală. . noţiunea de relaţii de convieţuire socială este modalitate de convieţuire a unor oameni împreună cu alţi oameni. 305 C. Subiecţii infracţiunii care aduce atingere unor relaţii privind convieţuirea socială. Drept penal. sunt şi excepţii (de exemplu: în cazul infracţiunii de abandon de familie. Aceasta se explică prin aceea că şi obiectul reglementării. 7 . 433. Subiectul pasiv principal este statul. sănătate publică. constituie indiscutabil valori sociale. adică relaţiile de convieţuire dintre oameni. incrimnată în art. cum sunt relaţiile de familie. iar lezarea vreuneia dintre aceste valori sociale implică lezarea relaţiilor de convieţuire socială în ansamblul lor. În sens larg. ocrotirea relaţiilor sociale nefiind posibilă fără o apărare prin mijloace juridice a acestor valori sociale. Latura obiectivă. 1 Ghe. deoarece orice infracţiune tulbură relaţiile sociale. respectul şi buna convieţuire între oameni. Mai mult decât atât. iar subiectul pasiv secundar este persoana care a avut de suferit. tulburându-se într-un fel sau altul buna şi paşnică conviţuire socială. prin orice infracţiune se aduce atingere relaţiilor sociale. sunt numeroase şi variate.formate în concordanţă cu aceste norme.1 Infracţiunile care aduc atingere relaţiilor de convieţuire socială sunt numeroase. Ed. relaţiile de asistenţă a celor aflaţi în primejdie. 305 C. De la această regulă. În sens restrâns. Subiectul activ al infracţiunilor la care ne referim poate fi. adică relaţiile privind convieţuirea socială. frecvente între oameni şi a căror încălcare implică o suferinţă morală. Alexandru Boroi.

p. Valerică Lazăr . prevăzute în art. 305 C. Ilie Paşcu.p. Aceste infracţiuni sunt susceptibile de forme imperfecte. răspândirea bolii la animale sau plante.Ideea de bază în jurul căreia sunt sistematizate infracţiunile cuprinse în Titlul IX din Partea specială a Codului penal este aceea a relaţiilor sociale privind convieţuirea socială. Secţiunea 2. Ghe. Latura subiectivă. creşterea şi educarea unui minor. Forme. dar se pedepseşte numai la infracţiunile de trafic de stupefiante şi proxenetism.). Modalităţi.p. considerată ca valoare socială principală li cu diferitele segmente de relaţii care intră în alcătuirea valorii sociale principale. Sancţiuni. 315 Cp.)..). Tentativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor. 306 C. Fiecărei modalităţi normative poate să-i corespundă o varietate de modalităţi faptice. 312 C.p. Forme. Dobrinoiu. fiind prevăzute atât pedeapsa cu închisoarea..549. Forma de vinovăţie cu care se săvârşesc aceste infracţiuni este intenţia directă sau indirectă.p. Parte specială. 2 8 . ca de exemplu pentru întreţinerea unei persoane în cazul infracţiunii de abandon în familie (art. Excepţie fac doar unele infracţiuni care pot fi săvârşite şi din culpă (lăsarea fără ajutor. prevăzută de art. 329 C. de obice actele pregătitoare nu se pedepsesc. Europa Nova. cât şi amenda. se pedevede şi pedeapsa interzicerii unor drepturi.p. Bucureşti. pe când la alte infracţiuni sunt prevăzute două variante care constituie şi modalităţi normative. 329 C. Modalităţi. agravate. Ed. Alexandru Boroi. Sancţiuni. 310 C. Ediţie revizuită şi adăugită. Sancţiunile sunt prevăzute de lege se diferenţiază în raport cu pericolul social al faptelor. În cazul infracţiunii de proxenetism prevăzută în art.Drept penal. în cazul infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului (art.2 Urmarea socialmente periculoasă constă în crearea unei stări de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege. pg. La unele infracţiuni legea prevede numai varianta simplă sau tipică. Nistoreanu. 1997. Reglementarea infracţiunilor contra familei. incriminată în art. V. şi art.

dreptul la ocrotirea sănătăţii şi libertatea conştiinţei. economic şi spiritual şi care îndeplineşte funcţia biologică de procreere şi perpetuare a speciei umane. cum sunt: dreptul la viaţă intimă familială şi privată. sau 3 Horia Diaconescu. legea civilă nu este suficientă pentru protecţia socială. Constituţia mai prevede că aceasta se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi. Themis 2000. educaţia şi instruirea copiilor. Referindu-se la familie. II. Relaţiile de famile sunt reglementate de norme morale şi juridice care stabilesc raporturi şi obligaţii corelative ale membrilor acestora. 45 referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor la regimul special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor de care se bucură copii şi tinerii. Ed. Obiectul juridic generic îl constituie relaţiile sociale privitor la convieţuirea socială în cadrul familei (relaţiile care se referă la caracterul monogam al familei. Acestei necesităţi îi răspunde şi corespunde incriminarea grupării denumită infracţiuni contra familei. organizate. în general şi a relaţiilor sociale referitoare la instituţia familiei împotriva faptelor cu un grad ridicat de pericol social. Tot în legătură cu familia sunt şi prevederile art. familia este constituită din totalitatea persoanelor legate prin raporturi de rudenie a celor care descind dintr-un strămoş comun. în cazul bigamiei. întemeiat prin căsătorie care uneşte pe soţi (părinţi) şi pe descendenţii acestora prin raporturi strânse de ordin biologic. Obiectul juridic al infracţiunilor contra familei. pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea. De asemenea. Necesitatea apărării ordinii sociale a societăţii în ansamblul ei a determinat ş i impune una dintre primele priorităţi pe aceea a protecţiei familei împotriva oricăror fapte de destabilizare. de dezintegrare a acesteia. În sensul cel mai cuprinzător. Respectarea drepturilor şi obligaţiilor pe care sunt aşezate relaţiile de familie asigură permanenţa şi consolidarea acesteia. 240 9 . Drept penal..Constituţia României consacră în cuprinsul său o serie de drepturi şi libertăţi fundamentale. Parte specială.3 Ea este nucleul elementar şi fundamenal al societăţii umane civilizate. Vol. pg.

303 C. ori creşterea şi educarea unui minor (rele tratamente aplicate minorului.p. Elementul material se caracterizează prin fapte constând în acţiuni (încheierea unei noi căsătorii. 305 C. Forma de vinovăţie cu care se săvârşesc aceste infracţiuni este intenţia directă sau indirectă.p. în cazul bigamiei( art.. dar cu toate astea nu sunt pedepsibile. Sancţiuni. relaţiile care implică îndeplinirea obligaţiei legale de întreţinere faţă de cel îndreptăţit la întreţinere. Forme. etc. în cazul bigamiei (art. (bunul de care a fost lezată persoana îndreptăţită la întreţinere).fidelitatea dintre soţi.p. Latura subiectivă.p. fie pentru întreţinerea unei persoane (abandon de familie. 307 C. art. în cazul infracţiunii de abandon de familie în modalităţiile prevăzute la lit. 305 C. art. Forme.). Actele pregătitoare şi tentativa sunt posibile. Consumarea acestor infracţiuni are loc în momentul când fapta este realizată şi se produce urmarea periculoasă specifică.p. Latura obiectivă. Subiectul activ al infracţiunilor contra familei nu poate fi decât o persoană care are o anumită calitate (de exemplu. 305) C. Subiecţii infracţiunilor contra familei. Urmarea imediată constă la aceste infracţiuni în crearea unei stări de pericol.) nu poate fi decât o persoană casătorită). dar poate consta şi într-o inacţiune (de exemplu.).).). 10 . Subiectul pasiv al infracţiunilor contra familei este persoana care a avut de suferit ca urmare a infracţiunii săvârşite. Modalităţi. în cazul adulterului. (neresepectarea măsurilor privind încredinţarea minorului. art. 306 C. fie pentru existenţa căsătoriei (bigamiei). Legătura de cauzalitate rezultă în cazul infracţiunilor contra familei din însăşi săvârşirea faptei. b şi c (art.).p. în cazul abandonului. art. 3030 C.p. Obiectul material este regăsit doar în cazul infracţiunilor de abandon în familie.

fiecare punând accent pe unul sau mai multe aspecte privind structura. Ionaşcu. Filipescu. 2001. Costin. familia poate fi privită şi ca o realitate biologică sub aspectul uniunii dintre femeie şi bărbat şi al procreaţiei. psihologice şi economice între persoanele care formează comunitatea pe viaţă şi interese. Fiecărei modalităţi normative poate să-i corespundă o varietate de modalităţi faptice. Filipescu – Tratat de dreptul familei. V. părinţi şi copii.Modalităţi. Mureşan. Dacia. Bucureşti.Ed. Cluj. 1. c) cele dintre părinţi şi copii. All Beck. alte persoane între care există relaţii de rudenie. M. familia se compune din soţi. care constituie efectele căsătoriei. în cadrul lor apărând aspecte morale. filiaţie sau rudenie. d) cele dintre alte persoane care fac parte din familie. pg. fiind prevăzute atât pedeapsa cu închisoarea. Sancţiunile variază în raport de gradul de pericol social al faptelor.5 11 . În cazul unor infracţiuni legea prevede numai varianta simplă sau tipică. 4 5 I.4 Sociologii definesc familia în moduri diferite.I. b) cele dintre soţi. Perspectiva sociologică. desemnează grupul de persoane unite prin căsătorie. Relaţiile de familie pot fi caracterizate cu prioritate prin caracterul complex. care sunt rezultatul raporturilor dintre soţi. leguitorul a prevăzut cauze de nepedepsire sau de înlăturare a răspunderii penale. În sens sociologic.1 A. pg. care constituie baza familei. familia este considerată a fi o formă de relaţii sociale stabilită între persoanele legate între ele prin rudenie sau căsătorie . În consecinţă. funcţiile şi caracteristicile familiei. Ursa . care se caracterizează prin comunitate pe viaţă. A. Noţiunea de familie şi de abandon de familie Definiţia familei Privită ca fenomen social. Secţiunea 3. Ed. pe când în cazul infracţiunii de abandon de familie sunt prevăzute mai multe modalităţi normative. Ediţia a VI-a .Familia şi rolul ei în societate. interese şi întrajutoare. ca formă specifică de comunitate umană.5 Familia dă naştere următoarelor raporturi: a) de căsătorie. M. De asemenea. Sancţiuni. precum şi uneori. familia. cât şi amenda. În cazul unor infracţiuni contra familei.

pentru a-şi dezvolta complet şi armonios personalitatea. să devină autonom. 2. îl ajută să capete siguranţa interioară. Familia ca celulă de bază a societăţii. e nevoie să se pună accentul pe prevenirea separării şi pe acordarea de sprijin pentru menţinerea unităţii familiei. într-o atmosferă de fericire. În acest sens. Astfel. să-i garanteze siguranţa. Constituţia României face unele referiri: 6 Ibidem 12 . În sensul juridic. să-i ofere căldură emoţioală.Conform preambulului Convenţiei O. Responsabilitatea de a educa. familia sa). Copii care au fost lipsiţi temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor lor se confruntă cu dificultăţi reale de adaptare la viaţa socială. părinţilor. În acest înţeles. este importantă identificarea precoce a oricărei situaţii de risc care ar putea conduce la separarea copilului de părinţii săi. precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. dragoste şi înţelegere. O relaţie pozitivă şi consistentă cu părinţii. Perspectiva juridică. în primul rând. familia este o realitate juridică din reglementarea ei de către lege. Efectele negative ale separării copilului de părinţi au fost demonstrate prin numeroase studii de specialitate. acesta trebuie să crească într-un mediu familial. De aceea. Este recunoscut faptul că în cadrul familei copilul îşi dezvoltă simţul identităţii. Familia este primul mediu în care copilul experimentează relaţii şi el va dezvolta relaţii în afara acestui mediu pornind de la modelele pe care le-a preluat de aici. stimulare. este o instituţie care se bucură de protecţia legii fundamentale în majoritatea statelor europene. un copil are nevoie de legături emoţionale stabile. dar şi îndrumare şi reguli. care izvorăsc din căsătorie. De accea. 6 Relaţiile de familie prezintă aspecte personale nepatrimoniale şi aspecte patrimoniale.U. rudenie ( inclusiv adopţia). Aceştia trebuie să-i poată oferi copilului îngrijre. în care aceştia reuşesc să vină în întâmpinarea nevoilor copilului. îndruma şi a sfătui le revine. cu privire la drepturile copilului. să-şi cunoscă şi să-şi înţeleagă propriul trecut. familia desemnează grupul de persoane între are există drepturi şi obligaţii. de un mediu securizant care să-i permită experienţe normale de viaţă. de sentimentul apartenenţei necondiţionate la un grup de persoane ( în esenţă.N.

6. pct. potrivit propriilor convingeri. în primul rând la părinţi. Când vorbim de familie.3. de multe ori. Conform art. În special bunicii pot fi un sprinjin real pentru părinţi şi. pe egalitatea şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea educaţia şi instruirea copiilor. ne referim. b) Potrivit art. 48 pct.a) Conform art 48. familia se întemeiază pe liberul consimţământ între soţi. De aceea familia extinsă este principala reţea de suport pentru părinţi. 29 pct. 13 . reprezintă principala resursă pentru prevenirea separării. Copii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie. educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine. să dezvolte relaţii personale multiple şi complexe. Familia extinsă îl ajută pe copil să-şi recunoască rădăcinile. să-şi întregească experienţele de viaţă. dar un loc foarte imporntat îl are în viaţa copilului familia extinsă. de familie.1. Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura. formată în mod tradiţional din bunici şi rude de până la gradul al IV-lea.

Codul penal 1936 În Codul penal de la 1936. lăsându-i prin aceasta expuşi mizeriei fizice sau morale.Capitolul 2. lăsând în părăsire pe aceia faţă de care. în virtutea puterii părinteşti. 454: Acela care. se îndepărtează dela domiciliul familei. a autorităţii maritale sau calităţii de soţ. a tutelei legale. prevedea infracţiundea de abandon de familie. fiind incriminată în art. cu rea voinţă. avea obligaţia de asistenţă morală sau material. comite delictul de abandon familial şi se pedepseşte cu î nchisoarea corecţională dela 3 luni la un an. Precedente legislative Secţiunea 1. 14 .

cu rea voinţă. se sustrage timp de 3 luni fără să achite obligaţiile de la întreţinere stabilite printr‫ۥ‬o hotărâre judecătorească. dar şi a celui nedelicvent. dar cu toate astea nu o face. sau a celor faţă de care avea obligaţia de întreţinere. 7 legea franceză incriminează ca abandon. care din cauza vârstei sau stării sale. nu este decât o formă de manifestare a abandonului familial şi în Codul penal Carol al II-lea adnotat. pericolul moral la care sunt expuşi din cauza lipsei părintelui. 15 . însă aflat în pericol moral. Leguitorul român din aceea perioadă. punându-i în situaţia de a se umili cerând ajutor altor persoane. Prin rea voinţă se înţelege că inculpatul ar fi avut puterea de a-şi susţine familia. adică alungarea de către părinte a propiului copil. soţie. adică sustragerea cu rea voinţă timp de 3 luni de la obligaţia de plată a pensiei alimentare datorată în baza unei hotărâri judecătoreşti. Prin mizerie morală s-a înţeles lipsa de supraveghere şi îndrumare a copiilor sub raportul educativ şi deci. precum şi părintelui care. 3) Abandonarea copilului prin alungarea lui de la domiciliul părintesc..7 Codul român a adoptat sistemul italian pentru că în această ţară s-a costat o tendinţă fermă de protecţie a familei. expuşi mizeriei fizice sau morale. sau lipsei dezinteresului acestuia. 2) Abandonul bănesc( pecuniar). nu numai a copilului delicvent. pg. Ed. Bucureşti. 1937. fără să dea o formulare similară textului român voind să acorde o eficace protecţie familei. este incapabil de a se proteja sau îngriji el însuşi. este incapabil de a proteja sau îngriji el însuşi. 454 C. în scopul arătat în alin. În art. Protecţia copilului a făcut obiectul unei preocupări deosebite a leguitorului penal din aceea vreme.A. 36.p din 1936. Prin mizerie fizică leguitorul a înţeles lipsa de mijloace de existenţă pentru familie.p. din 1936. Librăriei SOCEC&CO S.1. adică părăsirea în fapt a domiciliului familial şi lăsarea cu rea voinţă a membrilor familei. sunt prevăzute trei aspecte de manifestare a infracţiunii de abandon de familie: 1) Abandonul material. a considerat că ceea ce consecinţă a fost prevăzută în art 454 C. care din cauza vârstei sau stării sale. copiii. îşi alungă copilul.Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care. sau de a plăti pensie.

decurgând din căsătorie. c) Abandonarea prin alungarea de la domiciliul familiei a copilului care nu se poate îngriji singur. Prin expuşi mizeriei fizice. Prin urmare. şi prevede: Alin. Părăsirea este o acţiune de plecare. 378 NCP. ci numai se reafirmă îndatoririle ce le au. dacă soţul ar părăsi domiciliul conjugal. b) neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei de întreţinere prevăzută de lege. De asemenea. Noul Cod penal. a pensiei de întreţinere. a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea. constituie infracţiune şi neexecutarea. De asemenea. 16 . de îndepărtare de la domiciliu a persoanei obligate la întreţinere şi lăsarea persoanei îndrituite la întreţinere fără mijloacele necesare de supravieţuire. cât şi pericolul umilinţelor la care vor fi nevoiţi să recurgă cei părăsiţi. conform prevederilor alin. a unuia faţă de celălalt.Trebuie menţionat că prin incriminarea infracţiunii de abandon de familie nu se limitează libertatea soţilor. În Noul Cod penal. timp de 3 luni. nu se întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abandon de familie. infracţiunea de abandon de familie este incriminată în art. în art. b) Abandonarea prin sustragerea cu rea voinţă. atâta timp cât continuă să contribuie la susţinerea familiei. Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere.2 al art. în favoarea persoanelor îndreptăţite la întreţinere din partea victimei infracţiunii. Secţiunea 2. faţă de copii şi de ceilalaţi membrii ai familiei.1. 454 leguitorul a incriminat abandonul familiei sub trei aspecte: a) Abandonarea prin părăsirea cu rea voinţă a domiciliului familiei. c) neplata. de la obligaţiile de întreţinere stabilite printr-o hotărâre judecătorească. cu rea-credinţă. timp de 3 luni. cu rea-credinţă de către cel condamnat a prestaţiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească. expunându-l la suferinţe fizice sau morale. alungarea sau lăsarea fără ajutor. stabilită pe cale judecătorească. atunci când datorită acestui fapt cei părăsiţi sunt expuşi mizeriei fizice sau morale. faţă de cel îndreptăţit la întreţinere. iar prin expuşi mizeriei morale se referă atât la pericolul care ameninţă copiii părăsiţi. 378. legea a înţeles să indice situaţia celor rămaşi fără mijloace e existenţă.

Bucureşti 2011. în acest caz. din contractarea unei maladii ori din lipsa de dificultate de a obţine îngrijiri medicale. 5 Ibidem 17 . de inacţiune din partea făptuitorului.1 lit. pot deriva din lipsa sau insuficienţa celor necesare traiului (locuinţă. realizează unele venituri proprii. îndreptăţit la această pensie. acesta curge de la data când hotărârea a rămas definitivă sau cu execuţie provizorie privind pensia de întreţinere. neavând putinţa unui câştig din muncă din cauza incapacităţii de a munci ori care nu are alte venituri. Nu este suficientă părăsirea.8 Este discutabil în doctrină soluţia în cazul în care făptuitorul. hrană).H. învăţământ şi pregătire profesională. prevăzută în art. ea are două modalităţi constând într-o inacţiune ce nu este susceptibilă de tentativă (prima modalitate.a). chiar dacă cel îndreptăţit la întreţinere rămâne în locuinţă nu primeşte ajutorul de care are nevoie. chiar dacă minorul. prevăzută de art.1 lit. Lăsarea fără ajutor înseamnă adopotarea unei atitudini de pasivitate.Beck. Neplata pensiei de întreţinere stabilitiă pe cale judecătorească poate atrage răspunderea penală. 378 alin. c NCP. trebuie menţionat faptul că are dreptul la întreţinere numai acela care se află în nevoie. ne vom afla în prezenţa unei pluralităţi de infracţiuni de abandon de familie. iar după alţi autori ar fi o unitate de infracţiune. din condiţiile neigienice de trai. Boroi. C.Alungarea constă într-o acţiune de izgonire. menţionat în textul incriminator. educare. În legătură cu termenul de 2 luni. îmbrăcăminte.Drept penal. însă neîndestulătoare pentru a-şi asigura condiţiile necesare de creştere. 8 9 Al. fiind necesar ca acesta să fi fost expus la suferinţe fizice sau morale Suferinţele la care se referă textul care incriminează fapta.9 În ceea ce priveşte forma acestei infracţiuni. Neexecutarea cu rea-credinţă reprezintă adoptarea unei atitudini pasive din partea celui obligat prin hotărâre judecătoească a prestaţilor periodice. din imposibilitatea în care a fost pus de a urma o şcoală. fiind obligat la pensie de întreţinere în beneficiul mai mult persoane. Parte specială. De asemenea. după o părere. Fiecare dintre aceste acţiuni este aptă a întruni latura obiectivă a infracţiunii de abandon de familie. nu le plăteşte cu rea credinţă timp de două luni. alungarea sau lăsarea fără ajutor a celui îndreptăţit la întreţinere. 378 alin. Ed. pg 621. de îndepărtare de la locuinţa sa a persoanei îndreptăţite la întreţinere.

p. a.iar în cazul celei de-a doua modalităţi( art. infracţiunea are caracter continuu şi ia sfârşit odată cu încetarea activităţii delictuoase. 305 C. infracţiunea de abandon de familie se pedepseşte. înainte de terminarea urmăririi penale.b). b. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. 5 al art. iar conform alin. Capitolul 3. în modalităţile prevăzute de art. potrivit alin. a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege. 378 alin1 lit. 378 NCP. 378 NCP. precum şi în varianta prevăzută la alin.4.) Secţiunea 1. Definiţie şi sediul infracţiunii de vătămare corporală gravă Infracţiunea de abandon de familie este prevăzută în art. amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. dacă până la rămânerea definitivă a hotărâri de condamnare. fapta nu se pedepseşte dacă.p. expunându-l la suferinţe fizice sau morale. În privinţa sancţiunii. inculpatul nu-şi îndeplineşte obligaţiile. instanţa dispune. cu rea-credinţă. după caz.2 cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. a uneia din următoarele fapte: a) Părăsirea.1 lit. alungarea sau lăsarea fără ajutor.305 C. 18 .3 al art.. faţă de cel îndreptăţit la întreţinere. Structura juridică a infracţiunii de abandon de familie (art. b) Neîndeplinirea. 378 alin. şi presupune: Alin. În varianata alin. c. chiar daca nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.1 Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere. inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile.

2 Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.10 Săvârşirea acestei fapte în oricare din variantele sale prezintă un pericol social grav pentru relaţiile de convieţuire socială în general şi pentru relaţiile de familie în special. Pericolul social pe care-l prezintă abandonul de familie aduce atingere instituţiei familiei care este considerată ca o valoare socială primordială în societate. Alin. All Beck. nu-şi îndeplineşte obligaţia legală de întreţinere ori nu plăteşte timp de două luni pensia de întreţinere stabilită judecătoreşte. pronunţă împotriva inculpatului o condamnare cu suspendare condiţionată a executării pedepsei. pg 507. Alin. 1. o alungă sau o lasă fără ajutor. 2003.Obiectul juridic al infracţiunii de abandon de familie: 10 Vintilă Dongoroz. condamnatul săvârşeşte din nou infracţiunea de abando de familie. Partea specială . Alin. instanţa în cazul când stabileşte vinovăţia. Secţiunea 2.c) Neplata.Explicaţii teoretice ale codului penal român. cu rea-credinţă. în cazurile prevăzute la lit. cu închisoarea de la unu la 3 ani sau cu amendă. Ed. Academiei Române. Abandonul de familie este fapta persoanei care având obligaţia legală de întreţinere faţă de o altă persoană o părăseşte. chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. Astfel de fapte sunt contrari celui mai elementar sentiment de solidaritate şi ajutor reciproc ce-şi datorează membrii familei între ei. iar pentru aceste considerente.5 Revocarea suspendării condiţionate nu are loc decât în cazul când. a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească. c. sau care. expunând-o unor sufeinţe materiale sau morale. Vol. Alin4.3 Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Bucureşti. se pedepseşte. IV. iar în cazul prevăzut la lit. cu rea-credinţă. în cursul termenului de încercare. fapta de abandon de familie este incriminată şi sancţionată de legea penală. a şi b. 19 . timp de două luni. 81. dar în cursul judecăţii inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile. Condiţii preexistente. cu închisarea de la 6 luni la 2 ani s au cu amendă. Ed. Dacă părţile nu s-au împăcat.

2. Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie. anume persoana care are obligaţia legală de întreţinere faţă de o altă persoană din familie. Astfel caracterul unilateral. De cele mai multe ori. pg. I.13 11 T. cauzează suferinţe fizice şi morale. bunici şi nepoţi. Legea stabileşte însă obligaţia de întreţinere şi între persoane care nu sunt rude între ele. în măsura valorii bunurilor moştenite. Bucureşti 1989. îmbrăcăminte.Obiectul juridic generic. Dreptul familei. 2007.Drept penal. ea fiind acea obligaţie impusă de lege unei persoane de a furniza alteia mijloace de trai. Există şi cazuri când obligaţia de întreţinere este unilaterală. obligaţia de întreţinere are caracter reciproc. precum şi între celelalte persoane prevăzute de lege. deoarece lipsirea de acestea a victimei. pg. pensie alimentară). al infracţiunii de abandon de familie constă în acele relaţii de convieţuire socială care privesc familia şi care impun respectarea obligaţiilor sau îndatoririlor de ajutor material şi moral unei persoane din familie îndreptăţită la aceasta. al infracţiunii de abandon de familie este un subiect calificat. Aceasta înseamnă că cel care are obligaţia de întreţinere. Obiectul juridic special. sunt dispăruţi sau sunt în nevoie şi numai cât timp cel întreţinut este minor. Ed. hrană. 13 Tudorel Toader. de exemplu. revizuită şi actualizată. fraţi şi surori. tratat. Parte specială. Didactică şi Pedagogică.343 20 . Hamangiu. poate deveni îndreptăţit la întreţinere. Vol. Filipescu. Bucureşti. prin schimbarea situaţiei concrete. obligaţia moştenitorului unei persoane care a avut obligaţie. Obligaţia de întreţinere are caracter concret.. Aceste bunuri formează obiectul material. Ed. părinţi şi copii. a dat întreţinere unui minor. pg. II.11Această obligaţie este în principiu un efect al rudeniei şi al căsătoriei. 1965. 416 12 Ibidem. Prin săvârşirea acestei infracţiuni se aduce atingere valorii sociale pe care o reprezintă înfăptuirea şi menţinerea bunelor relaţii de convieţuire socială. constă în relaţiile sociale a căror existenţă este asigurată prin respectarea regulilor de convieţuire socială.Popescu. cel care înfiază şi înfiat. Tratat de dreptul familiei. Ediţia a II-a. dar numai dacă părinţii minorului au murit.12 Obiectul material în constituie bunul de care a fost lezată persoana îndreptăţită la ajutor şi întreţinere( adăpost. de a continua întreţinerea minorului. străbunici şi strănepoţi. Subiecţii infracţiunii de abandon de familie: Subiectul activ nemijlocit (autor). 197. Ed. Academiei.

C. mai multor persoane şi nici una dintre acestea nu o îndeplineşte.Tratat de drept penal.Drept penal. Fiind o infracţiune proprie. Beck. Ed. Ed. de asemenea. 191. obligaţia de întreţinere o au copiii de la o anumită vârstă). Ed. În raport cu situaţia concretă.H. Beck. instanţa a statuat locul săvârşirii infracţiunii ca fiind acela unde domiciliază beneficiarul pensiei de întreţinere şi unde trebuie plătită pensia. subiectul pasiv. Universul Juridic. Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizie care a contribuit .15 Locul şi timpul comiterii infracţiunii16. pg 446 Al. C.H.4 C. În consecinţă. Boroi. De asemenea. 2001. 906 21 . Constantin Duvac. Bucureşti. Parte specială. toate. coautoratul va fi posibil doar în măsura în care ambilor făptuitori le incumbă obligaţia legală de întreţinere. potrivit căruia prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională. coautori ai infracţiunii. pg.Drept penal. Adriana Voicu. iar în ipoteza în care soţia a obţinut pensie de întreţinere. în orice mod la săvârşirea infracţiunii de abandon de familie.14 Subiectul pasiv al infracţiunii de abandon de familie este victima care. 30 alin.p. nu există cerinţe esenţiale pentru comiterea infracţiunii de abandon de familie. La stabilirea în concret a locului. se va ţine cont de dispoziţiile art. sau locul unde s-a produs rezultatul acesteia.620 16 Ghe. poate deveni subiect activ al infracţiunii şi viceversa ( de exemplu: dacă părintele se îmbolnăveşte grav. persoane care au faţă de victimă o asemenea obligaţie. Parte specială. ele vor fi. Participanţii la această faptă penală. 2009.Calitatea specială de persoană care are faţă de o altă persoană obligaţia legală de întreţinere este cerută de lege numai autorului infracţiunii de abandon de familie. Subiectul calificat este persoana îndrituită la întreţinere. În situaţia în care este vorba de copil. pg. 305 alin. Diaconescu.1 lit.. aceasta poate fi subiect activ al acestei infracţiuni în condiţiile art. în totul sau în parte. în cazul persoanei juridice. vor fi acele persoane care nu au o astfel de obligaţie faţă de cel îndrituit la întreţinere. Parte specială. Bucureşti. potrivit legii.p. Dacă obligaţia de a asigura întreţinerea victimei revine. În modalitate prevăzută în alin.c . 14 15 Ketty Guiu.. acesta este subiectul pasiv. Bucureşti. 2010.. aceasta este subiectul pasiv al infracţiunii. este un subiect calificat. la săvârşirea faptei pot participa în calitate de coautori instigatori sau complici. în calitate de instigatori sau complici.

Conţinutul constituiv 1. 305 lit. privind obligaţia la întreţinere. Expunerea la asemenea suferinţe trebuie să fie consecinţa. dar nu-i mai furniezează mijloacele neceasare de trai. lăsându-l pe cel îndreptăţit la întreţinere fără mijloacele de trai de care are nevoie. Pentru existenţa elementului material al infracţiunii de abandon de familie în această variantă. Lăsarea fără ajutor înseamnă adoptarea unei atitudini pasive. Latura obiectivă. 305 alin.). masă.În ceea ce prveşte timpul.1 lit. Abandonul de familie este prevăzut în trei forme. Abandonul de familie presupune. făptuitorul se mută în altă localitate sau îşi găseşte un alt domiciliu în aceaşi localitate. neplata cu rea-credinţă. Secţiunea 3. asistenţă 17 Vintilă Dongoroz . Se cere. o existenţă autonomă. de inacţiune din partea făptuitorului. este îndrituită la întreţinere. în baza aceleiaşi relaţii de familie. Academiei Republicii Socialiste România. Partea specială.p.c. sub aspectul elementului material în prima sa formă (art. exsistenţa unui anumit raport juridic impus de lege sau stabilit judecătoreşte între unii membri ai familiei. pg. Existenţa unui asemenea raport juridic constituie situaţia premisă a infracţiunii de abandon de familie. făptuitorul nu se îndepărtează de el. a pensiei de întreţinere stabilite prin hotărâre judecătorească întruneşte condiţiile infracţiunii de abandon de familie. fiecare având. continuând să stea împreună. după cum s-a arătat. Alungarea constă în izgonirea celui îndreptăţit la întreţinere. raport între cel obligat la întreţinere şi cel îndrituit la întreţinere. Pentru existenţa infracţiunii de abandon de familie se cere să existe anumite condiţii de fapt. În această modalitate de săvârşire a infracţiunii. îmbrăcăminte. cu alte cuvinte. ci îl îndepărtează de la domiciliu pe cel îndreptăţit la întreţinere. Părăsirea constă în abandonarea celui îndreptăţit la întreţinere. există o cerinţă esenţială prevăzută în art. 570 22 .Explicaţii teoretice ale Codului penal român . Situaţia premisă. Ed. o anumită situaţie preexistentă şi anume: să existe relaţii de familie din care să se nască obligaţia de întreţinere pentru o persoană faţă de o altă persoană care. este necesar să fie îndeplinite următoarea cerinţă esenţială: persoana îndrituită la întreţinere să fie expusă unor suferinţe fizice sau morale.a C. timp de 2 luni. potrivit căruia. De data aceasta. Inacţiunea constă în faptul că cel îndreptăţit la întreţinere nu pleacă de al domiciliu. lipsirea efectivă a victimei de casă. la părăsirea sau lăsarea fără ajutor a celui îndreptăţit la întreţinere.17 1. Bucureşti 1971.Volumul III.

într-un asemenea caz. Jud.. cit. constând în neefectuarea plăţii pensiei de întreţinere. se înţelege: neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere.c. în această ipoteză părintele este obligat să acorde copilului hrană. nu a fost îndeplinită. Infracţiune conitinuă. Latura civilă . 18 19 Ibidem. 571. Audiat în cursul urmăririi penale.18 În cea de-a doua formă.1997. ori a temerei serioase de a ajunge într-o asemenea situaţie ( de exemplu. sub aspectul elementului material. 10. 20 Revista Juridica. Această inacţiune realizează elementul material al infracţiunii în prezenţa a două condiţii: Pensia de întreţinere să fie stabilitiă pe cale judecătorească. Nr 807/ 3. deşi era apt de muncă. pensia plătită nu este stabilită de instanţa judecătorească. sub aspectul elementului material. dar când acestea se epuizează rămân fără sprijin). Condiţia este îndeplinită dacă obligaţia de întreţinere nu şi-a îndeplinit această obligaţie timp de 2 luni. De asemenea. pg 119 23 . cel părăsit poate avea o vreme resurse de întreţinere. este termenul minim la expirarea căruia fapta constituie infracţiune şi curge de la data când hotărârea prin care s-a stabilit pensia de întreţinere este executorie sau de la data ultimei plăţi. Este vorba de o inacţiune. Obligaţia poate decurge direct din lege (de exemplu. sen. Pen. 3/2000.medicală. prin nepalta timp de 2 luni. inculpatul declară că nu a avut posibilitatea achitării acestei obligaţii din lipsă de venituri. op. dar de data aceasta. prin neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei de întreţinere prevăzută de lege. nr. În speţă20. Dongoroz. V. precum şi trecerea termenului de 2 luni în care obligaţia de întreţinere. în cazul acestei forme a abandonului de familie. îmbrăcăminte. Termenul de 2 luni. Bucureşti. etc. în sumă de 1600 de lei lunar.19 De regulă. obligaţia părinteşui de a întreţine pe copil. pg. instanţa de judecată verifică numai preexistenţa hotărârii prin care s-a stabilit pensia de întreţinere. abandonul de familie se realizează.Abandon de familie. În forma prevăzută de lit. inculpatul nu a plătit cu rea-credinţă pensia de întreţinere datorată în favoarea celor 4 minori ai săi. 4. plata parţială a pensiei echivalează cu neplata acesteia deoarece.). Graţiere. a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească. Sect. apărare înlăturată de cuantumul mic al pensiei de întreţinere şi prin perioada îndelungată de timp în care inculpatul nu a lucrat. neacordarea ajutorului material şi moral la care o persoană este obligată prin lege.

În drept. 1 şi 8 din această lege. instanţa îl va condamna pe baza art. 305 lit. circumstanţele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale. În baza art. având în vedere că infracţiunea care formează obiectul dosarului de faţă nu esta aptă de latura civilă.c C. respectiv că inculpatul nu a achitat pensia de întreţinere datorată pe o perioadă îndelungată de timp.. instanţa va obliga inculpatul la 150 000 lei cheltuieli judiciare către stat. aceasta arată că se constituie parte civilă cu cuantumul pensiei de întreţinere în sumă de 297. fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abandon de familie. Având în vedere că pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă este închisoarea de până la 2 ani şi această infracţiune nu este exceptată de la dispoziţiile legii 137/1997. Va fi respinsă cererea părţii vătămate de obligare a inculpatului la plata pensiei de întreţinere. instanţa constată că inculpatul a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea copiilor săi minori în cuantum de 1600 lei lunar. c C.p.p.c C. 305 lit. fără ca în acest interval să fi avut loc plata pensiei.. La individualizarea şi aplicarea pedepsei s-a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art.p.p. în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti. privind graţierea unor pedepse.1991.. Audiată partea vătămată. pe lângă momentul consumării. în realitate. circumstanţe reale de săvârşirea a faptei.000 de lei prin sentinţa penală nr. Analizând probele administrate în cauză.p.. instanţa va constata graţiată total condiţionat pedeapsa de un an închisoare aplicată prin prezenta sentinţă penală. În consecinţă. marcat de expirarea termenului de 2 luni. pensie majorată cu 12. activitatea infracţională cunoaşte.p. 191 C. 72 C. Mă raliez opiniei21 conform căreia. 5719/1993 a acestei instanţe. deşi avea posibilitatea angajării. deşi există un termen pentru plata pensiei de întreţinere. 305 lit.000 lei. ca inadmisibilă. având posibilitatea ocupării unui loc de muncă. datorită relei credinţe a infractorului 21 Ibidem 24 . În această situaţie. în baza art. de la data de 15. la un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie.02. abţinerea de la îndeplinirea obligaţiei stabilite prin hotărâre judecătorească are caracter continuu. prevăzută în art. inculpatul neîndeplinindu-şi această obligaţie. pentru varianta incriminată în art.

este acela care vizează modul în cae a fost rezolvată cererea părţii vătămate de obligarea a inculpatului la plata pensiei de întreţinere restante. educarea. Vasiliu. nu poate fi exclusă de plano posibilitatea ca în cadrul procesului penal de acest gen. De asemenea. Un alt aspect la care achisez. Trib. vol. Vol. în forma prevăzută în art. că neplata pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească nu are caracter penal dacă minorul. 381-382.. în această ipoteză. cit. În literatura de specialitate a fost exprimată opinia că abandonul de familie. Dongoroz. dar acestea nu sunt îndestulătoare pentru a -i asigura condiţiile necesare de creşterea. Pavel Infracţiuni contra familiei în Noul Cod penal.. caz în care neplata pensiei de întreţinere nu mai realizează elementul material al infracţiunii.p. după caz.D.. învăţătura şi pregătirea sa profesională. 24 V.p. 25 .22 În acest sens.cit. pg. Pavel. însă nu este împărtăşită de alţi autori25. 305 lit. infracţiunea se consumă la data expirării acestui termen.24 Opinia. condamnarea în primă instanţă a subiectului activ. nr. constituindu-se parte civilă în procesul penal. în situaţia în care beneficiarul pensiei de întreţinere s-a schimbat. Prin urmare. IV. 2211/1973. şi care precizează că abandonul de familie este o infracţiune continuă deoarece. D. abţinerea de la obligaţia de a plăti are totuşi caracter continuu. pg. deşi există un termen pentru plata pensiei.. face referire la calitatatea procesuală a subiectului pasiv a infracţiunii de abandon de familie.433. Suprem. op. 10/1969. partea vătămată să pretindă o serie de despăgubiri ( materiale sau morale).. secţ.R.p. 572 25 T. dobândeşte potrivit art. momentul epuizării infracţiunii îl constituie momentul pronunţării hotărârii de condamnare. în favoarea căruia a fost stabilită pensia. pg. de exemplu. pen. 15 C. II. pg. decizia pen. 22 23 Tudorel Toader. indiferent de soluţia de admitere sau respingere a cererii. instanţa de judecată trebuie să stabilească existenţa obligaţiei legale de întreţinere. O ultimă precizare. practica judiciară23 a considerat. pg. la care achisez. în R. deoarece obligaţia de a plăti pensia de întreţinere fiind un termen.şi momentul epuizării. D. delimitat de efectuarea plăţii sau.în Revista Română de Drept. este o infracţiune momentană. nr. 59.c C. calitatea de parte civilă în proces. realizează venituri proprii. aşadar. 344. deoarece noua situaţie concretă a beneficiarului pensiei de întreţinere poate să nu-l mai îndreptăţească pe acesta la întreţinere. op.

şi de asemenea nu beneficiază de amnistia prevăzută de Decretul nr. deoarece acesta nu a plătit cu rea-credinţă. iar momentul încetării acesteia constituie în acelaşi timp momentul epuizării. Acţiunea de descoperire a infracţiunii este improprie. Aşadar.27 Ceea ce caracterizează infracţiunea continuă este acţiunea sau inacţiunea iniţială care se prelungeşte. de restabilire a legalităţii. ea se consumă.R.c C. Infracţiune continuă. . Fiecare act de neplată a pensiei de întreţinere intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni de abandon de familie care este unică şi inseparabilă. 591/1969 dacă neplata pensiei de întreţinere a continuat şi după trimiterea sa în judecat. pg. fapta inculpatului constituie infracţiunea de abandon de familie prevăzută în art. constând în neplata pensiei cu rea-credinţă timp de două luni.D. în R. pg. în R. iar instanţa l-a condamnat la un an închisoare.. 26 27 Ion Dobrinescu. De asemenea. inculpatului nu i-au fost aplicate dispoziţiile decretului nr.Abandon de familie. pensia de întreţinere stabilită pe cale judecătorescă. în fiecare moment de pasiviate a autorului şi durează tot timpul în care persoana care are drept la pensie de întreţinere este lipsită cu rea credinţă de acest drept. şi nu încetează până la intervenţia unei alte activităţi contrare. În ceea ce priveşte speţa. Activitatea omisivă de neplata pensiei nu este ascunsă.Într-o speţă26. clipă de clipă. nr. specificul ei fiind tocmai dispreţul public faţă de obligaţiile legale. trebuie precizat că infracţiunea de abandon de familie constând în neplata cu rea-credinţă a pensiei timp de două luni. În materia de abandon de familie. Infracţiune continuă .5/1970.R. nu se poate vorbi despre existenţa unui moment de autonomizare a infracţiunii prin descoperirea ei.207 26 . are caracter continuu şi sentinţa rezumată arată că intervenţia aministiei pe parcursul săvârşirii infracţiunii nu produce efectul fracţionării faptei. nr. cu începere de la împlinirea termenului de două luni.149-152 Aurelia Motoarca. 3/2004. 305 lit.Abandonul de familie. infracţiunea de abandon de familie prevăzută în art. are caracterul unei infracţiuni continue omisive.p.p.c C.. Amnistie. 591/1969. 305 lit. iar restabilirea stării ilegale se poate realiza doar prin plata pensiei.D. timp de două luni. care este echivalent cu momentul săvârşirii acesteia. acea faptă nu ia sfârşit decât prin achitarea efectivă a pensiei de întreţinere.

28 Urmarea imediată există şi în situaţia în care asemenea consecinţe pot în mod obiectiv să se producă (de exemplu. 28 29 V. îmbrăcăminte. Latura subiectivă. pg. Ediţie revizuită şi adăugită.).. îmbrăcămintea). sau persoana îndrituită la întreţinere dispare fără urme. locuinţă. ori mijloace de sprijin moral ( lipsa de ajutor.29 Legătura de cauzalitate. Prin lipsirea de mijloace de întreţinere. Europa Nova. medicamente. săi.30 Fapta de abandon de familie de familie devine infracţiune doar atunci când a cauzat obiectiv urmarea imediată. treuie să existe o legătură de cauzalitate. vinovăţia făptuitorului sub forma intenţiei. în forma prevăzută în art. Posibilitatea săvârşirii infracţiunii în această formă şi cu intenţie indirectă rezultă din însăşi natura faptei realizate în una dintre modalităţie prevăzute în text. a terminat alimentele. urmând a ajunge într-o situaţie precară. 305 lit. adică ajungerea victimei ( persoana îndrituită la întreţinere) în starea de a-i lipsi mijloacele de întreţinere materială sau morală. Nistoreanu şi colab. se înţelege lipsa de alimente. În situaţia în care persoana îndrituită la întreţinere refuză ajutorul persoanei obligată la întreţinere.A doua componentă ce formează latura obiectivă a infracţiunii de abandon de familie (art. 305 C.p. implică. 573 Ibidem 30 Ghe. a C. care constă în punerea persoanei îndrituite la întreţinere în situaţia de a fi lipsită de mijloace de întreţinere materiale ori de sprijin moral sau expusă pericolului de a ajunge într-o asemenea situaţie. fiindcă nu există nici elementul material al infracţiunii de abandon de familie. cit. victima este în situaţia că poate fi evacuată din casă. Această situaţie se conturează într-o situaţie care produce suferinţe fizice sau morale. pg. abandonul de familie se săvârşeşte cu intenţia directă sau indirectă. op. Astfel. sub aspectul laturii subiective. este urmarea imediată. Abandonul de familie. nu există legătura de cauzalitate.559 27 . Parte speicală.p. asistenţă). 2.Drept penal. Între acţiunea sau inacţiunea incriminată şi producerea stării de suferinţă materială sau morală ca urmare a lipsei de ajutor.Dongoroz. indiferent de forma în care se săvârşeşte. Bucureşti 1997. Aceasta prezintă însă anumite particularităţi în cazul fiecăreia dintre formele infracţiunii. Ed.

o alterantivă a părăsirii sau alungării.. sec. Dacă din moment ce infracţiunea constituie.credinţă. 19 alin. ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală din 20.p. implică neapărat intenţia.. Expresia cu rea-credinţă semnifică32 intenţia făptuitorului ca fiind doar o intenţie directă. 31 În ceea ce priveşte celelalte două variante ( neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere sau neplata pensiei de întreţinere). fără nicio condiţionare. nr. dec.. a fost sublinat faptul că infracţiunea de abandon de familie există şi în situaţia în care făptuitorul obligat la plata pensiei de întreţinere stabilită prin horărâre judecătorească.părăsirea alungarea sau lăsarea fără ajutor a celui îndreptăţit la întreţinere nepresupunând neapărat urmărirea de către făptuitor a consecinţelor periculoase ale faptei sale. îngrijindu-se de minor şi asigurându-i cele necesare traiului. 1642/1988. 3 C. aceasta rezultă din textul art.p. 305 C. 172 28 . 75 33 Trib.nr. În situaţia în care neplata pensiei de întreţinere stabilită prin hotărâre judecătorească este urmarea stării de arestare a celui obligat la întreţinere. totuşi ele trebuie să se săvârşească cu intenţie directă sau indirectă. 5/ 1989. ar utea fi săvârşite şi din culpă. fiind forme de inacţiune. nr. b şi c C. Într-o speţă33. deşi potrivit art. Elementul subiectiv la infracţiunea de abandon de familie. leguitorul sancţionând doar inacţiunea intenţionată (directă. înt-o altă speţă34. care precizează că aceste inacţiuni trebuie să fie săvârşite cu rea.. pg. deşi capabil de muncă.p. pg.R. pg. 9/ 1969. 31 32 T.02.3 C.p. în R. 62 34 Proc. sau este student sau militar în termen. Sup. Dacă omisiunea nu este cu rea credinţă.1971. cit. 19 alin.p. Toader. nr. refuză cu intenţie să presteze o activitate eficientă pentru a dobândi venituri din care să achite obligaţia de întreţinere. op. 345 A. pg. 19 alin. lăsarea fără ajutor trebuie să exprime aceeaşi poziţie psihică. adică intenţionată. 4 C. nu există reaua credinţă atunci când cel obligat la plata pensiei de întreţinere nu a plătit-o deşi a locuit în perioada respectivă împreună cu mama copilului şi cu acesta. Vâlcea. pen. De asemenea.R.). 10/1971. Verdeş.D.). atunci nu va exista infracţiunea de abandon de familie. în R. nu este realizat conţinutul infracţiunii de abandon de familie (art.D. în R.R. indirectă) nu lu cea din culpă (art.D.. locală Rm. 305 lit. acţiunii care potrivit art. deoarece omogenitatea laturii obiective a infracţiunii în această formă trebuie să-şi găsească expresie şi în omogenitatea laturii sale subiective.

Modalităţi. iar unul dintre cei do copii a fost.p. 12/2002. cit.S. 305 lit.S. 1798/2001.. Secţiunea. când cel care din lipsa mijloacelor materiale. 126 C. în forma prevăzută în art.D.J. sec. b şi c C. există particularităţi în raport cu forma în care se săvârşeşte.. mai are o persoană de întreţinut. p. nr.37 În ceea ce priveşte consumarea infracţiuni. d..p. 238 37 H. a achitat o parte din pensie. infracţiunea se consumă în primul moment de pasivitate al făptuitorului şi se epuizează în momentul când se pune capăt inacţiunii. În formele prevăzute în art. alungat sau lăsat fără ajutor. pg. fie prin condamnarea făptuitorului. care este lunar38. în cea mai mare parte. potrivit căreia cel obligat la întreţinere este şomer.. în care elementul material al laturii obiective se săvârşeşte prin alungarea sau părăsirea persoanei îndreptăţite la întreţinere. Astfel. 11/1997. 305 lit. op. nr. în R. 254 38 Ibidem 29 . în aceste forme.J.a C. fie prin îndeplinirea din nou a obligaţiei legale de întreţinere ori prin plata din nou a pensiei de întreţinere. d.. Nr.p.4 Forme. 1748/1996. într-o altă speţă35..De pildă. pen. De pildă. consumarea se realizează la sfârşitul celei de-a doua luni în care nu se efectuează plata cu rea-credinţă. pen. sec. în R. abandonul de familie după cum s -a arătat. şi nu la data când expiră termenul de plată. În consecinţă. este o infracţiune continuă. pg. pg. în îngrijirea sa exclusivă.c. 35 36 C.D. este împiedicat să plătească pensia de întreţinere nefiind de rea-credinţă.a C. infracţiunea de abandon de familie este o infracţiune momentană consumarea are loc în momentul în care cel îndreptăţit la întreţinere este părăsit. prevăzută în art. nu sunt întrunite elementele constituive ale infracţiunii de abandon de familie. În modalitatea prevăzută de art.p. Neincriminarea tentativei s-a impus atât pentru gradul de pericol social mai redus cât şi pentru faptul că în modalităţile de săvârşire a elementul material al laturii obiective a infracţiunii prin inacţiune. iar momentul epuizării se realizează în momentul când este săvârşit ultimul act de executare. 305 lit. forma imperfectă a tentativei nu este posibilă. Diaconescu. în situaţia neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere. 305 lit. O situaţie simliară este întâlnită într-o speţă36. aceasta nu este incriminată. nr. Sancţiuni. deşi abandonul familial este susceptibil de a rămâne în forma imperfectă a tentativei. C.p..

în primul rând. Abandonul de familie vizează în esenţă. astfel. în cazul variantelor prevăzute la lit. o posibilitate ca făptuitorul să revină asupra conduitei sale şi. chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile din art. cit. alungarea..p. Prima variantă prezintă mai multe modalităţi. Infracţiunea de abandon de familie. Potrivit dispoziţiei din art. în al doilea rând. neplata pensiei alimentare. lăsarea fără ajutor). 81 C. care se aplică numai în cazul săvârşirii 39 V. 574 30 . cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 2 ani.. împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea de abandon de familie. 305 lit. sunt norme de excepţie. 305 lit. cu excepţia infracţiunilor prevăzute în alin. realizarea de către membrii familiei a obligaţiei. modalitatea prevăzută la litera c. conţine. art. prevăzute de lit. prevăzută în art.p. După cum se poate observa.p. faţă de care trebuie să se manifeste de ocrotire deosebită. c C. 305 alin.1.. avându-se în vedere că în această ipoteză este vorba. infracţiunea de abandon de familie este sancţionată.Modalităţi. art.p. să-şi reia îndeplinirea obligaţiilor sale de întreţinere. S-a admis o asemenea înlăturare. 305 lit. iar normele din art. şi c C. dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii ale art. pe considerentul că acesta oferă posibilitatea de refacere a familiei. sunt norme de principiu.4.c cu închisoarea de la unu la 3 ani sau cu amendă.p.p.b C. inclusiv în cazul săvârşirii infracţiunii de abandon de familie..3 al acestui articol. pg. 305 alin. ( părăsirea.p. de pensia care asigură traiul şi. a şi b.39 În cazul în care părţile nu se împacă. 305 C. 305 alin. Normele cuprinse în art 81 C. op. Potrivit dispoziţiei din art. 81 C. în toate variantele sale modalităţi normative simple. care pot fi aplicate în cazul săvârşirii oricăror infracţiuni prevăzute în partea specială a Codului penal sau în legi penale speciale.. iar în cazul variantei prevăzute în art. iar în cursul judecăţii inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile instanţa trebuie să dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei. de cele mai multe ori faţă de copii. Dongoroz. sprijinul şi ajutorul reciproc la care sunt ţinute moral şi legal.3 C.p. a din art. a. iar celelalte două variante ( neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere. b. Sancţiunea. este sancţionată mai aspru. 305 lit.) prezintă cate o singură modalitate.

prin derogare de la condiţiile prevăzute în art.. are obligaţia să pronunţe împotriva inculpatului. 81 C. chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. Într-o speţă42.D.p.4 C. 40 Ion Dumitru. chiar dacă inculpatul nu a achitat pensia de întreţinere restantă. wwww.03. d.. 4/1999. 81 C. în cursul judecăţii. aplicarea dispoziţiilor privind suspendarea condiţionată a executării peepsei este psosibilă atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 81 C. infractorul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni).infracţiunii de abandon de familie şi numai în condiţiile stipulate expres în alin.p. in cazul săvârşirii infracţiunii de abandon de familie.40 Condiţiile speciale de aplicare a suspendării sunt: a) Părţile s-au împăcat. per a contrario. pg. 81 C.p. inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile de întreţinere. în sensul interzicerii aplicării textului general. a suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul infracţiunii de abandon de familie constă tot în scopul reluării vieţii de familie şi în scopul revenirii făptuitorului la îndeplinirea obligaţiilor de întreţinere faţă de persoanele îndreptăţite la aceasta. în sensul posibilităţii de a suspenda condiţionat executarea pedepsei chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de la art. 108 41 37 Idem 42 C.ro 31 . instanţa aplică suspendarea condiţionată a executării pedepsei. 81 C.p.. şi nu pot fi interpretate. 305 alin. 2007. Craiova.legalis.p. b) În cursul judecăţii. iar inculpatul şi-a îndeplinit obligaţia de întreţinere faţă de cel îndreptăţit la întreţinere. Dispoziţiile art.R. Cu alte cuvinte. nr.41 Argumentul aplicării în condiţii speciale.p. 38 din 30.p. constatând că părţile nu s-au împăcat.( spre exemplu.Suspendarea condiţionată a executării pedepsei în cazul abandonului de familie în R. pedeapsa aplicată este închisoarea mai mare de 3 ani. în cazul în care instanţa de judecată a reţinut săvârşirea infracţiunii de abandon de familie.A. c) După stabilirea vinovăţiei( şi a pedepsei). instanţa. chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. o condamnare cu suspendare condiţonată a executării pedepsei..Aplicarea se face în condiţii speciale. sunt edicatate în favoarea inculpatului. nr. 4 al acestui articol.

.5 C.p. în ambele cazuri instanţele au obligaţia şi nu facultatea aplicării lor.R. înseamnă să se 43 Costel Niculeanu Efectele juridice în planul executări pedepselor prin aplicarea concomitentă a prevederilor art. trebuiesc interpretate dispoziţiile normei juridice cu caracter special.p.D..R. nr. în cazul comiterii unei noi infracţiuni de abandon de familie.p. 896/6 noiembrie 1971 a Tribunaului Jud. A susţine aplicarea alin. Dacă leguitorul nu ar fi dorit să impună instanţelor obligaţia de a revoca suspendarea condiţionată a executării pedepsei anterioare în cazul comiterii unei noi infracţiuni de abandon de familie în perioada termenului de încercare..p. în temeiul căreia instanţele să aprecieze. Pentru rezolvarea problemei. are caracter imperativ şi nu facultativ pentru instanţele de judecată. 305 alin. pg. fie ar fi instituit o normă permisivă. la dec.4 şi alin. revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei are loc. 305 alin. în R.În doctrină43. În astfel de situaţii. condamnatul săvârşeşte o nouă infracţiune de abandon de familie.p.4 este obligatorie pentru simplul fapt că este în favoarea infractorului. 305 alin. Per a contrario. decât în cazul comiterii altei infracţiuni de abandon de familie în cursul termenului de încercare şi nu pentru comiterea oricărei infracţiuni.p.D.. art.5 C. pen. Instituind pentru instanţe obligaţia de revocare a suspendării condiţionate. 305 alin. 305 C. norma specială cuprinsă în art.44 Se consideră că aliniatele 4 şi 5 al art. revocarea suspendării condiţionate nu are loc decât în situaţia în care în perioada termenului de încercare. 149 44 George Antoniu. 12/1999. revocarea nu are loc. pg. 5 C. revocarea sau menţinerea suspendării anterioare. în cursul termenului de încercare a infracţiunii de abandon de familie reprezintă singura cauză de revocare a suspendării pedepsei anterioare. s-a ridicat problema dacă este obligatorie sau nu revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei dispusă după comiterea infracţiunii de abandon de familie. deoarece îl pune pe condamnat în situaţia de a nu-şi onora în continuare obligaţia de plată a pensiei de întreţinere. în cazul comiterii unei noi infracţiuni de abandon de familie în perioada termenului de încercare şi nu are loc în cazul comiterii oricărei alte infracţiuni. Gorj. nr. pe când aplicarea alin.5 C. căci. fie ar fi renunţat la formularea art. ci şi dispoziţii favorabile. adică norme cu caracter preventiv. în perioada termenului de încercare. Nota II.5 al aceluiaşi articol este facultativă. nu conţine doar dispoziţii defavorabile infractorului. Săvârşirea. 144 32 .. fiind norme juridice de acelaşi fel.4 C. în R. 2/1974. respectiv art. din nou.. Conform acestui text de lege. nr. în mod obligatoriu. 305 alin.

a publicităţii inerente unui proces şi creării unor situaţii ireparabile.10. a persoanei vătămate (art. instanţa de fond a luat în calcul perseverenţa infracţională a inculpatului care nici după declanşarea cercetărilor şi trimiterea sa în judecată şi nici chiar în cursul judecăţii nu a înţeles să facă demersurile necesare pentru a-şi achita măcar o parte din obligaţiile sale legale de întreţinere.p. nu a făcut niciun demers pentru a achita cel puţin o parte din sumele datorate. ceea ce este lipsit de suport logic şi juridic. arătând că nu este tatăl minorului şi că acesta s-a născut la mult timp după ce s-a despărţit în fapta de mama minorului. De asemenea. 45 C. nefăcând acest lucru nici cu ocazia stabilirii pensiei. limitându-se a afirma în cursul urmăririi penale că minorul nu este copilul său. pe cât posibil. acţiunea penală pentru infracţiunea de abandon de famlie se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei îndreptăţite la întreţinre. efecte obligatorii sau facultative.ro 33 . într-o speţă45s-a apreciat ca inculpatul fiind apt de muncă.A. 668 din 27. 305 alin.p nr. Apelul inculpatului a fost respins ca nefondat. inculpatul nu a tăgăduit paternitatea minorului. pronunţă împotriva inculpatului o condamnare cu suspendare condiţionată a executării pedepsei. acesta a făcut apel. Explicaţia admiterii tragerii al răspundere penală la plângerea prealabilă a părţii vătămate constă în caracterul special al infracţiunii legată de viaţa de familie şi în scopul evitării. Dreptonline. Împotriva hotărârii dată de prima instanţă. Abandon de familie. Încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părţilor.accepte că normele juridice imperative. şi s-a reţinut că inculpatul a fost căsătorit cu mama minorului. motiv pentru care a depus şi o cerere în tăgada paterinităţii. la acea vreme. www.2005. d. inculpatul îşi îndeplineşte condiţiile obligaţiile. instanţele le pot atribui. Oradea. în care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea pentru 1 an. cu executare în regim de detenţie. De pildă. la apreciere. iar minorul a fost încredinţat mamei spre creştere şi educare şi. fapta acestuia întrunind elementele constituive ale infracţiunii de abandon de familie. că aceasta nu l-a anunţat că este tatăl copilui şi nu a luat la cunoştiinţă până în prezent de existenţa minorului.). instanţa în cazul în care stabileşte vinovăţia. La individualizarea pedepsei. în cursul judecăţi. În ipoteza în care părţile nu s-au împăcat dar.2 C.

cât şi practic.p raportat la art 10 lit.3 C. h C. 38512 pct.. Dacă acestea survin înainte de declanşarea acţiunii. cu referire la art. împăcarea părţilor producând efecte in personem.b C. lit.. 305 alin.d C. Aspecte criminologice privind dezorganizarea familiei Infracţiunea este o maladie a societăţii şi impune acesteia să ia toate măsurile de apărare şi îndreptare a consecinţelor criminialităţii. raporturile dintre membrii ei la un moment dat ne influenţează conduita.2 C. 305 alin. 34 . 2 lit. au fost casate şi modificate horărârile în sensul că în temeiul art. b C. s-a dispus încetarea procesului penal pornit faţă de inculpat la plângerea prealabilă a părţii vătămate. care nu au posibilitatea de a înţelege schimbările şi nici capacitatea de adaptare. Capitolul 4.2.p. duc la stingerea acesteia..p. pot apărea situaţii în care promovarea acţiunii penale este împiedicată.p. Felul de organizare al societăţii. iar când apar în cursul exercitării acţiunii. iar potrivit art.p.Potrivit art. Această cunoaştere nu se poate face fără cunoaşterea infractorului. Cei mai afectaţi de schimbările sociale sunt copiii. Din punct de vedere.p. Secţiunea 1. Măsurile nu pot fi luate fără cunoaşterea fenomenului criminal în ansamblul său. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.p. recursul declarat de inculpat a fost admis de curte în baza art. 11 pct. Conceptul de familie dezorganizată. plângerea se adresează procurorului sau organului de cercetară penală. Cum acţiunea penală se exercită în tot cursul procesului penal. au drept rezultat împiedicarea punerii în mişcare a acţiunii. Aşadar. fiind necesară atât din punct de vedere teoretic.p.. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală în cazurile expres prevăzute în legea penală şi numai cu privire la acel inculpat cu care partea vătămată s-a împăcat.2 lit.p. teoretic pentru a ne da seama dacă există şi în ce măsură există un raport de cauzalitate între delicvenţă şi factorii personali şi de mediu.p. 279 alin.

iar în situaţia în care modelele pozitive sunt absente în viaţa copilului. gândurile suicidare precum şi schimbările în nivelul de trai. este primul său intermediar în relaţiile cu societatea şi tot ea constituie matricea care imprimă primele şi cele mai importante trăsături caracteriale şi morale. învaţă să fie autonomi şi independenţi. Din punct de vedere juridic. să încerce să evite şi să prevină orice prejudiciu care poate fi adus acestora. atunci acesta va întâmpina dificultăţi în procesul de socializare.Familia reprezintă factorul primordial al formării şi socializării copilului. iar în cazul în care au copii. Potrivit Centrului de Cercetări Sociologice. copilul. dezorganizarea familiei reprezintă un factor determinat al inadaptării sociale a minorului sau adolescentului. afecţiunile nervoase. În cadrul familiei. îngrijorarea excesivă. exerciţiul autorităţii trebuie să determine ca soţii să-şi îndeplinească obligaţiile materiale şi morale reciproce. reprezintă prima sursă de imitaţie. în structura rolurilor în familii. repercursiuni pe termen lung asupra dezvoltării personalităţii acestuia. după care copiii încep să-şi ghideze conduita. Aşadar. manifestat în carenţele procesului de socializare şi incapacitatea îndeplinirii unor funcţii de bază. sau nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile asumate prin actul încheierii căsătoriei. dacă conduita părinţilor este una adecvată şi îi stimulează pe copiii într-o direcţie pozitivă. se consideră că relaţia de familie este alterată sau compromisă atunci când unul dintre soţi nu mai locuieşte împreună cu celălalt soţ. cognitiv şi mai ales afectiv al părinţilor. beneficiind de sprijinul material. acesta va ajunge să socializeze în mod normal. să fie disciplinaţi şi cinstiţi. în scopul restabilirii unităţii şi coeziunii ei iniţiale. Conduita ambilor părinţi. mai ales atunci când în relaţiile conflictuale între parteneri ating nivelul lor cel mai critic. să fie siguri pe ei înşişi. Este evident că vor creşte anxietatea. atitudinile pe care copilul le adoptă în familile punând bazele conduitelor viitoare. Diferitele studii şi cercetări întreprinse asupra unei familii aflate în pragul destrămării arată ca orice intervenţie exterioară din partea factorilor de control social. Adaptarea familiilor este în acelaşi timp şi psihică şi social. devine superfluuă. în raport cu familia aflată în pragul dezorganizării. 35 . în obiectivele personale şi familiale.

motiv din care se impune clasificarea familiilor dezorganizate în:    familia incomplet unită sau nelegitimă. datorită unor cauze ce determină absenţa temporară sau permanentă a unui parinte. Absenţa uneia dintre aceste funcţii. datorate unei organizări deficitare a structurii familiei (dezorganizării ei). familia în care există situaţii care determină fundamental eşecurile comoportamentului de rol marital. iar cele mai multe familii monoparentale sunt formate din mama şi copil. familia de tip “cămin gol”. Normalitatea vieţii familiale impune exercitarea adecvată a funcţiilor. copilăria este istoria unei socializări progresive în cadrul căreia influenţele morale exercitate de familie au un rol decisiv. însă nu comunică şi nu au un suport emoţional comun. Diana Lucia Vasile.46 În cazul familiei dezmembrate. integritatea este pierdută ca urmare a separării părinţilor datorită unor motive cum ar fi: desfacerea căsatoriei prin divorţ. conţinutul acestora. deoarece instanţele consideră că mamele st cele mai potrivite în creşterea şi educarea minorului.În familia dezorganizată. funcţia socializatoare a familiei se realizează de-a lungul unei îndelungate perioade de timp.Introducere în psihologia familiei. în cadrul căreia partenerii trăiesc împreună. în cele mai mult cazuri divorţului. 46 www. are o serie de implicaţii. în cursul căreia copilul învaţă conţinutul şi sensul datoriei morale. unul dintre părinţi nu există. şi totodată şi calitatea interacţiunilor între membri. 16 47 36 .47 Secţiunea 2. Efecte asupra copiilor Având o influenţă determinată asupra formării viitorului individ matur ca membru activ al societăţii. familia dezmembrată. pe deplin conştinet de drepturile şi îndatoririle ce-i revin în această calitate.ro. pg. decesul unuia dintre părinţi. copilul sau copiii fiind   crescuţi doar de către unul din părinţi.dezvoltareacopilului. O dată cu schimbarea compoziţiei familiale se schimbă rolurile familiei. monopaternală. rolurilor şi sarcinilor din cadrul familiei. În raport cu cerinţele obligatorii ale acestei perioade. familia în criză. Lipsa unui părinte se poate datora.

furt. asupra familiei ca întreg şi în special asupra copiilor aflaţi la vârsta minoratului.. nu sunt considerate de părinţi ca manifestări datorate problemelor afective pe care copilul le are.48 Factorii principali care influenţează conduita minorului.ro/2002/07/familia-dezorganizatn-si-viata-psihicn-a-copilului/ http://articole. deficenţele stiuluui educative a familiei (lipsa de supraveghere şi controlul parental. fobii. stări anxioase. iar climatul se deteriorează. aceste aspecte de structură şi climat familial. slabă concentrare a atenţiei etc. în cea mai mare măsură. simptome ca: nelinişte generală.cnet. conflictele şi modelele comportamentale negative).famouswhy.Aşadar. ei considerând că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate tot mecanismul funcţionează perfect. nervozitate accentuată. creşterea potenţialului agresiv. dificultăţi în respectarea disciplinei şcolare şi familiale. 49 48 49 http://www. În general s-a putut observa că părinţii nu conştientizează pe deplin modul în care. O familie lipsită de o funcţionalitate normală. Nu este suficient ca relaţia individuală a copilului cu fiecare părinte să fie bună. S-a demonstrat că lipsa relaţiilor afective dintre părinţi şi tineri influenţează. conducând cel mai adesea la apariţia sentimentului de singurătate. este o famiie dezorganizată. îi poate afecta pe copii. săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală). formarea şi structurarea personalităţii tinerilor. dependenţă/reţinere socială.ro/influenta_negativa_a_familiei_dezorganizate_asupra_socializarii_morale_a_adoles centului/ 37 . Disfu ncţiile ei apar mai ales în situaţia de divorţ. atitudinile antisocial ale mediului familial (alcoholism. să comită şi să reitereze acte cu caracter delicvent sunt: deteriorarea climatlui conjugal (lipsa de coeziune morală şi afectivă între soţi. lipsa lor. generând consecinţe dramatice. ignorarea petrecerii timpului liber şi anturajul minorului). familia ca întreg se dezorganizează. la fel ca şi relaţiile conflictuale. ajungându-se la existenţa unor influenţe negative asupra membrilor comunităţii familiale.saladelectura. devieri comportamentale. el are nevoie de o relaţie armonioasă şi între părinţi. performanţele devin minime. Astfel. determinându-l. nelinişte li la creşterea predispoziţiilor tânărului spre agresivitate. parasitism.

anual. starea de beatitudine şi chiar transa) şi sfârşeşte cu efecte fizice. Există milioane de oameni care recurg la droguri în toată lumea.Nathen. p. abuzând de felurite substanţe ilegale. flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex. 128. cât şi trupul. în acest fel viitorul vieţii!50 În ultima perioadă. a cărei seriozitate devine cu fiecare zi mai vizibiliă. amploarea acestui fenomen este deosebit de îngrijorătoare şi datorită faptului că nu există o statistică clară şi precisă a producţiei. Teoriile sociologice se centrează pe principiul normelor. medicală.euroacademia. Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate. pe controlul social (sau deficitul de control) din partea instanţelor de socializare.http://www. miliarde de dolari şi sute de mii de oameni sunt angrenaţi în acest mariaj al morţii numit „Traficul şi consumul ilicit de droguri”. afectând atât sufletul. Asistenţa şi reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri.ro/riscuri-si-pericole-asupra-fiintei-umane-generate-de-consumul-de-droguri/ 52 Pavel Abraham. Bucureşti. Editura Naţional. fiinţa 50 Rainer Schmidt. în funcţie de perspectiva ştiinţifică a autorilor: biologică. ameninţând generaţiile viitoare şi.Secţiunea 3. în condiţiile în care. 38 . Metoda de Hoop. profund şi tragic al lumii contemporane. S-au dat multe explicaţii consumului de droguri. Refugiul în droguri Motto: Drogurile reprezintă o problemă îngrozitoare.html 51 http://www. Problemele produse de abuzul de droguri şi de traficul ilegale printre cele mai grave probleme cu care se confruntă lumea de astăzi. psihologică sau socială. În familie se asimilează şi se recreează experienţa umană. modele centrate pe individ sau societate. după care te aruncă cu brutalitate în chinuri cumplite.arduph. se constituie spaţiul de viaţă. te introduce în lumea falsei bucurii. consumului şi numărului celor decedaţi din cauza drogurilor. traficului.ro/ro/antidrog/91-biblioteca-antidrog/289-tendina-de-cutare-a-senzaiilor-tari-iconsumul-de-droguri. regulilor sociale şi devianţei de la ele (teoriile lui Merton). sau de tulburare. Familia reprezintă mediul primar de viaţă al copilului şi instanţa socializării primare. Preşedintele Conferinţei Organizaţiei Unite de luptă împotriva drogurilor ( Budapesta 1998).51 Consumul drogurilor începe cu efecte psihice „înălţătoare" (înalta percepţie a sunetelor şi culorilor. 2004. În perspectiva anilor. psihice şi sociale dezastruoase. pe subcultura ca set de norme ce conduce la o socializare “deviantă” ori pe valori de socializare “selectivă”52. pun accent pe asimilarea lor în interacţiune cu ceilalţi (teoria învăţării sociale).

Printre factorii de risc ambientali pentru consumul de droguri la adolescenţi putem enumera: defavorizarea economico-socială. moştenirea genetică. noul Cod penal francez reglementează în Cartea I (Crime şi delicate contra persoanei). Cei individuali pot fi: antecedente de alcoolism şi toxicomanie în familie. Ea conduce la construirea unor destine nefericite pentru toţi membrii săi. conflictualitatea. Familia conferă totodată un statut legal şi psihologic membrilor săi. comunitatea dezorganizată. tranziţia. proxenetismul. Există caracteristici ale vieţii familiei unde este prezentă violenţa care sunt dimensionate în timpul prezent. tracul timidului. comportament antisocial sau eşecurile şcolare.reprezintă o altă consecinţă a unui stil parental neadecvat care împinge copilul către consumul de substanţe. dar există trăsături psihice dezvoltate de membrii famili ei violente care vor proiecta o evoluţie a indivizilor cu pierderi pentru ei înşişi dar şi pentru societate. punându-i în pericol sănătatea. metode de educaţie familială slabe şi inconstante. hiperactivitatea. punerea în pericol a persoanei. Astfel. sustragerea unui copil. Elemente de drept comparat Infracţiunile care aduca atingere unor relaţii privind convieţuirea social sunt incriminate în mod diferit de la o legislaţie la alta. imaturitatea afectivă. Copiii străzii . legile şi normele comunităţii. abandonarea familiei. traficul de stupefiante. Factori precum: supărarea. Violenţa domestică afectează funcţionarea familiei în cele mai evidente dar şi în cele mai ascunse mecanisme ale sale. drog şi contextul psihosocial dat. prin 39 . accesibilitatea.umană având cea mai lungă şi cea mai complexă copilărie dintre toate vieţuitoarele. punerea în pericol a minorilor prin corupere şi îndemn la desfrâu. omisiunea de a acorda ajutor. de obicei inhalanţi. structura de personalitate îl determină pe individ să alunece pe panta toxicomaniei. părăsirea copilului. Capitolul 5. durerea. prozelitismul pot fi elemente din această nefericită întâlnire dintre toxicoman. În concluzie putem spune că mediul familial impropriu.

coruperea minorului la acte de desfrâu sexual. răspândirea de publicaţii obscene. în Titlul XI sunt cuprinse infracţiunile contra familiei (bigamie. abandonarea familiei şi a copilului. contra căsătoriei şi familiei (inclusiv bigamia). infracţiunile contra sentimentului religios şi contra respectului datorat morţilor. răspândirea de publicaţii pornografice. alterarea şi contrafacerea de produse alimentare. delictele referitoare la prostituţia ilicită. concubinajul comis de soţ în casa conjugal. 545 Ibidem 55 Ibidem 40 . cit. substituirea de copii. provocarea de epidemii. la fel adulterul). în Titlul IV. otrăvirea apelor. 55 Codul penal portughez. infracţiunile contra valorilor şi intereselor vitale ale societăţii. în Titlul V. săi. pg. fabricarea şi deţinrea de substanţe explosive. proxenetism. punerea în vânzare de substanţe alimentare contrafăcute sau alterate). reglementează. exercitarea prostituţiei în cazurile interzise de lege. 53 Codul penal spaniol reglementează. Codul penal german reglementează capitolele destinate faptelor de denigrare a conceptelor religioase şi a concepţiei despre lume a acelei personae de natură a tulbura liniştea public. proxenetismul. constituirea de asociaţii legale). actele obscene. prin ultraj la bunele moravuri. relele tratamente asupra familiei şi asupra copiilor). abandonul de familie. infracţiunile contra ordinei publice (instigarea la comitarea de infracţiuni. în Titlul IX sunt incriminate faptele cintra moralităţii publice şi bunelor moravuri (îndemnul la desfrâu. în Titlul VI sunt cuprinse infracţiunile contra securităţii puvlice (delictul de incendiu. în Titlul III. Codul penal italian. în alt capitol (Capitolul 12) sunt incriminate faptele contra statutului procesual al persoanei. omisiunea de a acorda ajutor. prin punere la cerşetorie (delictul de vagabondaj a fost abrogat. op. atingerile aduse libertăţii şi securităţii muncii şi altele. instigarea la prostituţie a unui minor). în cazul infracţiunilor contra persoanei (Titlul VIII). tot astfel faptele de tulburare a exercitării unui cult religios (Capitolul 11).răspândirea de publicaţii pornografice. bigamia. 53 54 Ghe. reglementează. inundaţie. Nistoreanu şi colab. Sunt cuprinse în acest titlu.54 În capitolul 13 este incrimnată fapta de corupere la prostituţie sau la acte sexuale a minorilor. adulterul. infracţiunile contra familiei (bigamia.

41 . falsificarea de alimente. se face vinovat de o infracţiune de gravitate redusă şi se sancţionează cu o amendă care nu poate depăşi 2. omite cu intenţie. explozii. răspândire de boli contagioase. infiinţarea de asociaţii criminale. prostituţia ilegală. În art. omisiunea de ajutor). în art. cruzimea faţă de animale. proxenetismul. insigne. ori vreun tratament medical pentru copilul său. falsele alarme. Prevederile articolului se aplică indifferent dacă părinţii sunt sau au fost vreodată căsătoriţi sau divorţaţi şi indifferent dacă părintele a fost obligat sau nu printr-o sentinţă judecătorească din cadrul procesului de divorţ să plătească pensie alimentară copilului. Codului penal californian. abuzul de semen. abandonul de familie şi de copil. poligamia. profanarea obiectelor venerate. avortul. infiinţarea de organizaţii teroriste. punerea în pericol a bunei stări a copilui. Instanţa determină dacă părintele în cauză avea sau nu capacitatea de a întreţine copilul. fără a aea o scuză legală să furnizeze copilului hrană. infracţiunile contra ordinii şi liniştii publice (instigarea la infracţiune. acţiunile obscene. în art. uniforme ilegale). abuzul faţă de cadavre). infracţiunile cntra sentimentului religios şi respectului datorat morţilor (ultrajul contra unui preot. infracţiunile contra actelor care pornesc un delict comun (incendiul. sunt reglementate abandonarea şi neglijarea copilului. vagabondajul.000 de dolari şi/sau închisoarea pentru maxim 1 an. adăpost. Codul penal american. Potrivit. incestul. alterarea analizelor medicale). 251 sunt incriminate faptele de indecenţă publică. sunt reglementate infracţiunile contra familiei (bigamia. ţinând cont de toate veniturile. Dacă părintele unui minor. apariţia în public în stare de beţie. 230. sustragerea de copii. împiedicarea sau tulburarea exerciţiului unui cult). 250 şi 251 sunt incriminate infracţiunile contra ordinei publice şi decenţei (încăiererea şi refuzul de a se îndepărta. gaze toxice). utilizarea de mminori pentru cerşetorie.omisiunea de asistenţă material a familiei. falsificarea stării civile. asistenţă medical. nesupunerea la ordinal de dispersare a unei reuniuni publice publice ilegale. refuzul persistent de asistenţă a familiei şi copilului). obsturcţia căilor publice. infracţiuni contra sănătăţii (delictul de contaminare a apaei. în Capitolul al II-lea. delictul de apologie a crimei. a fost întocmit de Institutul de drept American cu scopul de a servi ca model legislaţiei penale din fiecare stat american. Titulul IX.

dacă până în acel moment nu au săvârşit deja o altă infracţiune de neglijenţă sau abandon a minorului.U. CONCLUZII Pe fondul realităţii sociale în care trăim se poate observa faptul că protecţia şi ocrotirea drepturilor copilului în mediul familial nu poate fi asigurată. să-l abandoneze în condiţii de siguranţă.A şi permit părinţilor sau persoanelor carea au custodia unui copil în vârstă. potrivit art. poate fi pedepsit cu închisoarea statală. orice părinte al unui copil sub 14 ani şi orice persoană căreia i-a fost încredinţat spre creştere şi educaţie şi care abandonează copilul în orice loc. Apare. 271. 270.5 din Codul californian. în mod eficient. sau cu închisoarea districtuală dacă durata acesteia nu depăşeşte 1 an şi/ sau cu o amendă care nu poate depăşi 1. trebuie să se aibă în vedere interesul superior al copilului în ceea ce priveşte creşterea şi educarea acestuia. sau aceea de a nu-I oferi o locuinţă alternativă la solicitarea instituţiilor de protecţie a copilului. astfel. ceea ce înseamnă că. Reglementări asemănătoare se regăsesc în 49 de state din S. decât printr -o dinamică a relaţiilor familie – stat. se consideră infracţiune şi se sancţionează cu o amendă de până la 500 de dolari. în orice moment al dezvoltării sale. fără a se teme că vor fi condamnaţi pentru săvârşirea vreunei infracţiuni. Potrvit art. fapta părintelui de a nu permite minorului să locuiească în locuinţa sa. necesitatea instituirii unei reglementări legale în sensul 42 .De asemenea.000 de dolari.

totuşi. Casa de Editură şi Presă Şansa. nivelul scăzut de trai a determinat o creştere abruptă. considerăm că trebuie să punctăm un aspect extrem de relevant. precum nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului. dimpotrivă. 2001.protejării copilului minor împotriva relelor tratamente. ci.. Trebuie să conştientizăm că. a infracţiunilor privind familia. constând în faptul că neîndeplinirea obligaţiilor familiale reprezintă o formă de neglijenţă cu efecte drastice asupra integrităţii fizice. în ultimii ani. Tudorel Toader: Drept penal roman. 43 . în foarte multe cazuri. se impune ca autorităţile competente să ia măsuri de ocrotire specială. împotriva relelor tratamente aplicate de către ceilalţi membrii ai familiei. Ed. şi împotriva faptelor de Luând în considerare faptul că. Deşi abandonul de familie este o faptă care nu implică agresivitate. Parte specială. în România. astfel. ajunge să reprezinte un adevărat pericol pentru acesta. mediul familial nu este unul propice dezvoltării sănătoase a minorului. psihice şi morale a celui aflat în nevoie. separând copiii de mediul familial pentru a-i proteja. Bucureşti. Bilbiografie  Octavian Loghin.

Ed.                 Gheorghe Nistoreanu. Librăriei SOCEC&CO S. Ed. Vintilă Dongoroz: Explicaţii teoretice ale codului penal român. Verdeş: Elementul subiectiv la infracţiunea de abandon de familie. Parte specială.A.Popescu: Dreptul familei. T. 2001. II. Ed.D. A. 3/2004. C.Beck. în R. Bucureşti. T. Mureşan. Tratat de dreptul familiei.Abandon de familie. Vol. Filipescu: Tratat de dreptul familei. Filipescu. IV. Parte specială. Dacia.R. Aurelia Motoarca: Abandonul de familie. nr. Nistoreanu. Infracţiune continuă. Didactică şi Pedagogică. Revista Juridica. V.Suspendarea condiţionată a executării pedepsei în cazul abandonului de familie în R. Hamangiu. Ilie Paşcu. I. I.R. Bucureşti. Costin. Valerică Lazăr: Drept penal.R. Ion Dobrinescu: Abandon de familie.. nr. Bucureşti. Parte specială. Infracţiune continuă. Ed.D. 2002.H.Ed. All Beck Bucureşti. Tudorel Toader: Drept penal. Cluj.. nr. Ediţia a VI-a . Bucureşti 2011. All Beck.. Ed. Partea specială. V. M. Latura civilă. în R. II. Graţiere. Academiei. 44 . All Beck. Horia Diaconescu: Drept penal. Codul penal Carol al II-lea adnotat: Ed. nr. M. Vasiliu. Bucureşti. Ed. Ed. Ion Dumitru. nr. în R.5/1970. 4/1999. Academiei Române. Bucureşti. Ed.D. 2007. tratat.D. Themis 2000. Alexandru Boroi: Drept penal.. Parte specială. în R.. Ediţie revizuită şi adăugită. 1965.R. Bucureşti 1989. A.. Infracţiune conitinuă. 10/1969. . 1997. Vol. A. 9/ 1969. Vol. Ed. Europa Nova. Pavel: Infracţiuni contra familiei în Noul Cod penal. D. revizuită şi actualizată. Amnistie. 2003. Ionaşcu.R. Parte specială. Ghe.D. Ediţia a II-a. 1937. Filipescu. Alexandru Boroi. 3/2000. Ursa: Familia şi rolul ei în societate. Alexandru Boroi: Drept penal. Dobrinoiu. I. nr. Ed.

Tratat de drept penal. nr. Bucureşti 2010. Pavel Abraham.D. în R. Constantin Duvac. 5 C. Ed.R. Keety Guiu. Bucureşti. Diana Lucia Vasile. 2004.H. Ed. Bucureşti.Introducere în psihologia familiei. 12/1999.p. Adriana Voicu: Drept penal. Sursă: wwww. 305 alin. Gheorghe Diaconescu. Partea specială.com. 45 .4 şi alin. C. Asistenţa şi reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri. 2009.     Costel Niculeanu: Efectele juridice în planul executări pedepselor prin aplicarea concomitentă a prevederilor art. Metoda de Hoop. Editura Naţional. Beck. Parte specială..scribd. Universul Juridic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful