You are on page 1of 5

SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE

2.1 Economiile nationale - celule de baz ale eonomiei mondiale; 2.2 Diviziunea mondial a muncii; 2.3 Relatiile economice internationale; 1. 2. 3. 4. Agentii sau operatorii economici; STN; Organizatiile economice interstatale; Ordinea economic mondial; Trsturile economiei mondiale actuale;

2.8 Raportul dintre economia national si economia mondial. Ca orice sistem si sistemul economiei mondiale are n ansamblul su, cteva componente fundamentale: economiile nationale, diviziunea mondial a muncii, relatiile economice internationale, agentii economici organizatiile economice interstatale, ordinea economic mondial ntre aceste state componente sunt relatii de interdependent. Economiile nationale celule de baz ale economiei mondiale Economia national este o entitate rezultat din dezvoltarea schimbului reciproc de activitti ntre membrii unei comunitti umane, pe ansamblul teritoriul uni stat national. Sunt de mentionat trei caracteristici esentiale ale unei economii nationale, indiferent dac este american, francez, englez, chinez, marocan, argentinian, japonez, etc. a. Orice economie national, dup cum s-a vzut n procesul istoric al aparitiei ei, este o entitate economicosocial-istoric aprut la un anumit stadiu al dezvoltrii societtii pe un teritoriu national. b. Orice economie nationl are o structur, format din sectoare cu ramuri si subramuri: agricultur, industrie, servicii; la trile cele mai dezvoltate economic apare chiar si un al patrulea sector cercetarea stiintific si tehnologic(C&D= Cercetare-Dezvoltare); c. Orice economie are si un sistem de proportii

Ca urmare a dezvoltrii n mod diferentiat a economiei nationale, ca urmare a factorilor interni si externi, a politicilor desfsurate de fiecare tar se pune problema nivelului de dezvoltare a lor ,a evalurii performantelor acestora. Tipologia economiilor nationale Sunt cteva criterii care fac economiile nationale s nu semene exact ntre ele: nivelul de dezvoltare , structur, potential, participarea la circuitul economic mondial. a. Dupa nivelul de dezvoltare, exist n lume: tri industriale si tri superindustriale, tri n dezvoltare si tri subdezvoltate (tri cel mai putin avansate). Cunoasterea lor se face prin PIB pe locuitor. FMI, Banca Mondial si alte institutii de cercetare folosesc acest indicator; variatia lui este ntre 200$ si cca 40.000$; n acest interval se stabilesc trepte, trepte ce sunt schimbate n functie de evolutia trilor. b. a. Dup structur trile se mpart n industriale, agrar-industriale, industrial-agrare, agrare.

Pentru cunoasterea structurii se pot aborda dou metode: ponderea populatiei active pe sectoare de activitate; ponderea contributiei fiecrui sector la producerea PIB. Dup potential se cunosc tri cu economii nationale mari si foarte mari, mijlocii, mici si chiar de dimensiunea unui oras sau judet. a. Dup participarea la circuitul economic mondial se cunosc tri mari exportatoare (sau importatoare), tri creditoare (sau debitaore), tri investitionale (sau beneficiare de investitii). Se folosesc pentru calcul

indicatorii: ponderea exportului (X), importul (M) n Comertul mondial, exportul pe locuitor, indicele G. Hirschman (retributie geografic), etc. Diviziunea mondial a muncii este a doua component a sistemului economiei mondiale. Este o categorie mondoeconomic ce exprim raporturi de productie si schimb dintre state privind produsul global mondial (P.G.M.) sau altfel spus este expresia sintetic a tendintelor de specializare international a economiilor nationale ale statelor, n vederea participrii la circuitul economic mondial. La alegera specializrii internationale trebuie avuti n vedere ctiva factori: conditiile naturale ale trii, progresul tehnologic si tehnic din tar si din exterior si conditiile politice (de securitate ale trii etc.) n general sesizm specializi a) intersectorial agricultur, industrie, servicii; a. pe msura dezvoltrii progresului stiintifico-tehnic se adnceste specializarea interramuri: exemplu industra grea-industria usoar; b. c. intraramuri: exemplu din industria usoar: pe textile, pe subramurile mobil, sticlrie, etc.; pe tipoproduse- de exemplu industria de vehicule, o tar produce camioane de X tone, altele de Y tone, unii automobile de mare litraj, altele de mic litraj; d. pe subansamble- de exemplu o societate transnational prin filialele sale n diferite tri produce prti dintrun produs (automobile, tractoare,calculatoare, etc.) si ntr-un alt loc asambleaz. Relatiile economice internationale sunt a treia component fundamental a sistemului economic mondial. Ele sunt definite ca un ansamblu de legturi economice obiective dintre economiile nationale ale statelor, schimbul reciproc de activitti dintre ele, care se desfsoar ntr-un cadru economic-juridic determinat. Relatiile comerciale internationale reprezint activitatea de export, de import si de tranzit; ele se refer la bunuri materiale si sevicii (comertul invizibil). Relatiile valutar-financiare exprim raporturi economice de schimb si transfer de creante care se desfasoar prin intermediul mijloacelor de plat si de credit international. La rndul lor relatiile valutare se bazeaz pe diferite sisteme: monede din aur, aurul sub form de lingouri, aurdevize (cum este azi cazul dolarului ca moned universal, sau al Euro). Relatiile financiare sunt cele de natura creditului (comercial, bancar), investitiile strine si cele de portofoliu, asistent financiar extern pentru dezvoltare, precum si alte plti externe. Indiferent de formele de manifestare ale realittilor economice internationale, n prezent se observ c se realizeaz pe anumite directii: a. b. cele mai multe au loc ntre trile dezvoltate (N-N); au loc n cadrul unor grupri de state, cum ar fi Uniunea European, NAFTA, AELS, CEFTA, Spatiul Economic European, etc si intre ele; c. d. e. ntre trile dezvoltate si trile n tranzitie la economia de piat; ntre toate acestea (b) si trile aflate n tranzitie la economia de piat; ntre tile n dezvoltare (S-S).

ntuct relatiile economice internationale se desfasoar ntr-un cadru juridic determinat, mentionm c ele iau form bilateral si multilateral pe baza unor tratate, acorduri, ntelegeri internationale,etc. Dac bilateralismul nu are nevoie de o definitie, este subnteleas, multilateralismul este definit ca un ansamblu de relatii economice coordonate la scar subregional, regional sau mondial, ntre state independente si suverane.

Privite altfel, relatiile economice internationale pot fi analizate prin Circuitul economic mondial care exprim totalitatea fluxurilor economice internationale, nu ca o simpl sum aritmetic, ci n strns legtura de interdependent. n strns legtur cu circuitul economic mondial este si categoria mondoeconomic piata mondial, care exprim totalitatea relatiilor ce se stabilesc ntre productorii din diferite tri. O problem care se ridic n ceea ce priveste relatiile economice internationale este ct de pozitive sunt ele pentru o tar, pentru viata economic? n primul rnd ele contribuie la cresterea economic, la dezvoltarea economico-social; de pild se foloseste chiar expresia: exportul este motorul dezvoltrii; Doteaz economia national cu factori de productie deficitari; Valorific pe plan extern factori de productie excedentari ai unei tri; Contribuie la schimbarea structurii economiei nationale; Diversific si modernizeaz productia si schimburile economice; Determin specializarea international; Stimuleaz competitivitatea international; Mreste si diversific consumul.

Se subntelege c acest rol pozitiv l joac relatiile economice internationale dac se respect ntre state principiile dreptului international; astfel ele pot deveni un fel de canal de scurgere a unei prti din venitul national al unei tri n favoarea unei alte tri. Agentii sau oeratorii economici sunt cei care vehiculeaz relatiile economice internationale n cadrul economiei mondiale. Dup Bussines School de la Universitatea Harward (SUA) o STN este intreprindere cu activitti de productie si alte activitti peste hotare, care posed un patrimoniu comun , elaboreaz o strategie international condus de o echip international si apr interesele actionarilor indiferent de interesele nationale. Organizatiile economice interstatale ca structur fundamental n economia mondial sunt o realitate puternic, dup al doliea rzboi mondial, cnd regionalizarea relatiilor economice internationale, multilateralismul, s-a impus tot mai mult. Ele sunt expresia tendintei de internationalizare, integrare economic si globalizare a proceselor economice. Se cunosc forme simple si forme complexe si respectiv tipuri economice diferite integrationaliste: a. cele mai numeroase sunt zonele de liber schimb, prin care trile partenere desfiinteaz n schimburile lor economice la unele produse mai ales industriale sau la toate, obstacolele de ordin tarifar si netarifar, fiecare ns avnd libertatea de actiune fat de terti; b. alt tip este Uniunea vamal, care este asemntoare cu zona de liber schimb ca ntelegeri stabilite, dar care fixeaz un tarif vamal comun fat de terti. c. d. piata comun se aseaman cu uniunea vamal ns cu libera circulatie a factorilor de productie; comunitatea economic pe un produs sau dou lrgeste obiectivele stabilite de statele respective la productie acestea, urmnd o politic comun si stabilind organisme suprastatale (de exemplu CECO Comunitatea economic a crbunelui si otelului) ; e. uniunea economic, gradul cel mai nalt integrationalist, include fat de celelalte, politici comune sau coordonarea lor, o armonizare a legislatiilor (monetare, fiscale, fort de munc), inclusiv folosirea unei monede unice. Ordinea economic mondial; problema echilibrului economiei mondiale

Ordinea economic mondial reprezint asigurarea conditiilor de comparabilitate a vointelor, intereselor si a comportamentelor potential contrare (uneori chiar antagonice) ale diferitilor agenti economici, conditii care fac posibil existenta unei omunitti mondiale, spune profesorul francez Kebabdjian. Literatura noastr universitar numeste ordinea economic mondial ca modul de dispunere si organizare, n timp si spatiu a elementelor economiei mondiale. Ea exprim starea calitativ a economiei mondiale ntr-o perioad istoric, n raport cu rezultatele interactiunii dintre elementele care o compun. Dar ce este puterea? Morgenthan numeste puterea dominatia omului asupra mintii si actiunii altor oameni. Raportul de putere depinde de ctiva factori: factori naturali, geografici, care dau o pozitie geografic mai favorabil sau mai putin favorabil; factori economici, azi, ndeosebi, stiintifico-tehnologici; factori social-politici n care coeziunea si stabilitatea pot juca un rol major; factori militari; de aici si categoria raport de putere care ar putea fi formulat ca un fel de balant ntre state din punct de vedere al posedrii factorilor de putere; unele state posed mai multi factori, altele mai putini. Putem concluziona c echilibrul economiei mondiale are cteva caractere: relativ; se realizeaz ca tendint, deci este dinamic, n schimbare; este o stare ideal.

Trsturile economiei mondiale actuale O privire general asupra economiei mondiale nu poate s nu observe c o trstur definitiv este eterogenitatea. Economia mondial are si un caracter unic respectiv sistemul economic este cel de piat, n toate statele, dup prbusirea socialismului, domin proprietatea privat. Multipolizarea este o alt trstur a economiei mondiale. Se manifest, de asemenea, pe plan mondial, n politica economic a statelor o tendint contradictorie ntre cea de liberalizare a relatiilor economice internationale si protectionism, prima tendint fiind tot mai puternic. O trstur profund a economiei mondiale este internationalizarea, integrarea economic interstatal si globalizarea proceselor economice, altfel spus de regionalizare si globalizare. n perioada actual tranzitia la economia de piat a fostelor tri socialiste din Centrul si Estul Europei contribuie n mod hotrtor la caracterul unic al economiei mondiale si au o pondere semnificativ n balanta economic si politic a lumii. Ca un corolar al acestei priviri generale asupra economiei mondiale, adncirea interdependentelor dintre statele lumii, dintre economiile lor nationale este axa n jurul creia graviteaz problemele majore ale omenirii si numai tinnd seama de ea se pot ntreprinde actiuni de cooperare international pentru a le rezolva. Raportul dintre economia national si economia mondial; interdependentele dintre state n general raportul dintre economia national si economia mondial, prima ca celul de baz constituie factorul primordial este ca un raport ntre particular si general, acesta din urm este format si exist tocmai pentru c exist particularul-economiile nationale. De asemenea, n functie de nivelul de dezvoltare al economiei nationale se desfsoar si relatiile economice; ntre statele-natiuni au loc tratate si acorduri economice internationale, alte ntelegeri juridice, ca apoi agentii economici s ncheie contracte de afaceri. Desigur c rolul determinant pe care l are economia national nu exclude influenta pe care o are economia mondial asupra ei, influent ce poate fi pozitiv n primul rnd, dar pate fi si negativ. Influenta pozitiv se observ pe mai multe planuri:

asupra ritmului dezvoltrii economiilor nationale; asupra structurii acestora; asupra relatiilor economice externe; asupra concurentei; asupra preturilor interne si externe; asupra consumului populatiei.

Interactiunea dintre economia national si economia mondial dovedeste c n mod obiectiv interdependentele dintre state se adncesc, se aud tot mai frecvent vorbele: trim n epoca interdependentelor