1

TIHAN EUSEBIU TIHAN LAURA







CATALOG DE
TESTE PSIHOLOGICE:
SCURTE INSTRUCŢIUNI DE LUCRU










IESPU FOCUS
OPINFO


Bucuresti,
2007
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
2




Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

TIHAN, EUSEBIU
Catalog de teste psihologice : scurte instrucţiuni de lucru /
Eusebiu Tihan, Laura Tihan. - Bucureşti : Editura Institutului de
Ecologie Socială şi Protecţie Umană - Focus ; Opinfo, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-88027-5-9 ; ISBN 978-973-88028-4-1

I. Tihan, Laura

159.9(079.1)


LUCRARE EDITATĂ CU SPRIJINUL
AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ




Editura IESPU FOCUS (Editura Institutului de Ecologie Socială şi Protecţie
Umană - Focus) este acreditată CNCSIS la pozitia 175




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
3

CUPRINS

SERIA A I-A.............................................................................................13
SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI GRACE ARTHUR (FORMA A
II-A) ..........................................................................................................15
SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI BORELLI – OLÉRON.............19
TESTUL CONCEPTELOR DE BAZĂ BOEHM – REVIZUIT......... 22
TESTUL CONCEPTELOR DE BAZĂ BOEHM-PREŞCOLARI ...... 26
TESTUL DE INTELIGENŢĂ AL LUI CATTELL, SCARA 2............ 29
TESTUL DE INTELIGENŢĂ AL LUI CATTEL, SCARA 3,
FORMELE A ŞI B REVIZUIRE 1986 ................................................... 32
EVALUAREA GÂNDIRII CRITICE (C.T.A.)...................................... 38
TEST DE ÎNŢELEGERE A TEXTELOR – UŞOR............................. 42
TEST D. 48.............................................................................................. 44
TEST D. 70.............................................................................................. 47
INVENTARUL DEZVOLTĂRII REALIZAT DE GESELL............... 50
INVENTARELE LUCRĂRILOR LUI PIAGET.................................. 53
EXPERIMENTELE LUI JEAN PIAGET............................................ 53
TESTUL CUBURILOR LUI KOHS...................................................... 56
MATRIX CONCRET............................................................................. 59
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
4
TESTUL MOZAIC AL LUI GILLE...................................................... 62
SCĂRILE MCCARTHY DE APTITUDINI PENTRU COPII
(M.S.C.A.) ................................................................................................ 65
BATERIA MCCARTHY PENTRU DEPISTAREA TULBURĂRILOR
LA COPII ................................................................................................71
TEST NONVERBAL DE CLASIFICARE GENERALĂ..................... 75
ETAPELE INTELIGENŢEI SENSORIO-MOTRICE A COPILULUI
.................................................................................................................. 77
PERCEPŢII, ANALOGII ŞI MANIPULĂRI SPAŢIALE (P.A.M.S.) 80
TEST DE APTITUDINI MENTALE PRIMARE (P.M.A. FORMA
INTERMEDIARĂ 11 – 17 ANI) ............................................................. 83
TEST DE RAŢIONAMENT................................................................. 86
TEST DE RAŢIONAMENT 85 (FORMĂ PARALELĂ) ..................... 89
TEST DE SILOGISME...........................................................................91
TEST DE COMPUNERE A FIGURILOR STRUCTURATE............. 94
TEST DE ÎNŢELEGERE A CONCEPTELOR NUMERICE ........... 96
TEST DE EFICIENŢĂ A REPREZENTĂRILOR MENTALE......... 98
TEST DE MATURITATE ŞCOLARĂ ................................................. 100
TEST VERBAL DE CLASIFICARE GENERALĂ.............................. 103
TEST DE VOCABULAR....................................................................... 105
BATERIA LUI WACHS DE ANALIZĂ A STRUCTURILOR
COGNITIVE (WACS) ........................................................................... 112
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
5
SCARA DE INTELIGENŢĂ WECHSLER PENTRU ADULŢI
(FORMA REVIZUITĂ, WAIS-R) WECHSLER COLOR FORM
BOARD................................................................................................... 118
SCARA DE INTELIGENŢĂ A LUI WESCHLER PENTRU COPII
(FORMA REVIZUITĂ, WISC-R) ......................................................... 120
SCARA DE INTELIGENŢĂ A LUI WECHSLER PENTRU
PERIOADA PREŞCOLARĂ ŞI PRIMARĂ (WPPSI) ..........................124
SERIA A II-A.......................................................................................... 128
APTITUDINI ........................................................................................ 128
SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI ALEXANDER......................... 130
BATERIA DE APTITUDINI FUNDAMENTALE B.A.F..................133
BATERIA DE APTITUDINI ŞCOLARE COLECTIVE - B.A.S.C. ...136
BATERIA DE FLUENŢĂ VERBALĂ................................................. 140
BATERIA PENTRU MESERIILE DIN DOMENIUL
INFORMATICII.................................................................................... 143
TESTUL CONSEMNELOR................................................................. 146
TESTUL DE COLAŢIONARE (ASOCIERE) .................................... 148
BATERIA DE APTITUDINI PENTRU PROGRAMATORI ............150
TESTUL DE DEXTERITATE AL LUI CRAWFORD....................... 153
TESTE DIFERENŢIALE DE APTITUDINI - D.A.T. FORMA
PRESCURTATĂ.................................................................................... 155
DIFERENTIATORUL SEMANTIC PENTRU ROLURILE
SEXUALE - D.S.R.S. ............................................................................. 162
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
6
TESTUL DE DESCIFRARE A SCRISULUI ....................................... 164
TESTUL LUI FRANSWORTH DE CECITATE A CULORILOR....166
TESTUL DE DEZVOLTARE A PERCEPŢIEI VIZUALE............... 168
TESTUL FORMELOR IDENTICE.................................................... 170
SERIILE ISHIHARA (COMPLETE SAU PRESCURTATE) ............ 173
SCARA DEZVOLTARE MOTORIE A LUI LINCOLN-OSERETSKY -
L.O.M.D.S. ............................................................................................. 176
TESTUL DE ATENŢIE K-T................................................................ 179
TESTUL DE APTITUDINE MECANICĂ MACQUARRIE.............. 181
TESTUL MECANIC............................................................................. 183
TESTUL NUMERIC (CHICAGO TESTS OF PRIMARY MENTAL
ABILITIES, SEPARATE BOOKLET EDITION................................185
TESTUL DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU............................................. 188
TESTUL „PAPER FORM BOARD”, UNIVERSITATEA DIN
MINNESOTA (REVIZUIT)................................................................. 190
PROGRAMUL DE REEDUCARE (R) A ORGANIZĂRII
PERCEPTIVE VIZUALE..................................................................... 192
PURDUE PEGBOARD. ........................................................................ 197
MATERIAL DE REEDUCARE ORTOFONICĂ PENTRU
ADOLESCENŢI ŞI ADULŢI ............................................................... 199
TEST REVERSAL.................................................................................203
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
7
TESTUL DE VIZUALIZARE ÎN SPAŢIU „S” (CHICAGO TESTS
OF PRIMARY MENTAL ABILITIES, SEPARATE BOOKLET
EDITION) .............................................................................................206
TESTUL W.I.S.C. - (WESCHLER INTELLIGENCE SCALE FOR
CHILDREN) ......................................................................................... 210
ORGANIZAREA SCĂRII DE INTELIGENŢĂ ...................................................... 211
SCALA DE INTELIGENTĂ PENTRU ADULTI A LUI DAVID
WECHSLER - W.A.I.S. (WECHSLER ADULT INTELLIGENCE
SCALE)................................................................................................... 217
NOUA FORMĂ DE PREZENTARE: ..................................................................... 217
SERIA A III-A........................................................................................224
STYCAR HEARING TEST...................................................................226
STYCAR VISION TEST „SHERIDAN – I.N.S.E.R.M.” REVIZUIT229
TESTELE LUI SUBES DE ORTOGRAFIE ŞI CALCUL, NIVEL
ŞCOLAR.................................................................................................232
TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE - CE1-CE2, CE2-CM1,
CM1-CM2, CM2-6
E
.................................................................................234
TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE C(URS)
E(LEMENTAR)1-C(URS) E(LEMENTAR)2, C(URS)
E(ELEMENTAR)2-C(URS) M(EDIU)1, C(URS) M(EDIU)1-C(URS)
M(EDIU)2, C(URS) M(EDIU)2-6
E
.......................................................236
TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE - SFÂRŞITUL ANULUI I
FRANCEZĂ (SECŢIUNILE A-B-C-D-G) MATEMATICI
(SECŢIUNILE C-D-E) .........................................................................239
TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE – 3
E
-2
E
............................. 241
TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE 6
E
-5
E
ŞI 5
E
-4
E
.......................244
TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE 6
E
-5
E
ŞI 5
E
-4
E
.......................246
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
8
TEST DE NIVEL ORTOGRAFIC.......................................................249
SERIA A IV-A......................................................................................... 251
CIOCÂRLIA: TEST DE ANALIZĂ A CITIRII ŞI A DISLEXIEI......253
TESTUL PENTRU EXAMINAREA AFAZIEI...................................255
TESTUL PENTRU EXAMINAREA APRAXIEI................................257
TEST MOTOR DE STRUCTURARE VIZUALĂ ...............................259
SET TEST..............................................................................................262
TESTUL FIGURII COMPLEXE AL LUI REY...................................263
TESTUL DE REŢINERE VIZUALĂ AL LUI BENTON..................266
TESTUL EFICIENŢEI CITITULUI LA CURSUL PREGĂTITOR.268
BATERIA U.D.N. 80: FORMAREA ŞI UTILIZAREA PRIMELOR
NUMERE...............................................................................................270
SERIA A V-A..........................................................................................273
CHESTIONARE...................................................................................273
CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC...............................................275
GERIATRIC DEPRESSION RATING SCALE ..................................277
CHESTIONARUL DE PREFERINŢE ACŢIONALE.......................279
THE MILTON CLINICAL MULTIAXIAL INVENTORY (MCMI-2)
.................................................................................................................287
LISTA DE ADJECTIVE (ADJECTIVE CHECK LIST)......................288
SCARA DE ANXIETATE A LUI R. B. CATTELL............................. 291
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
9
TESTUL DE ADAPTARE PERSONALĂ AL LUI ROGERS.............295
GHIDUL INTERESELOR PROFESIONALE DUPĂ APPLIED
PSYCHOLOGY UNIT (A.P.U.)............................................................298
CHESTIONARUL LUI BELL – FORMA PENTRU ADULŢI..........301
SCALA DE EVENIMENTE IPOTETICE PROVOCATOARE DE
GELOZIE (S.E.I.P.G) ...........................................................................308
INVENTARUL TIPOLOGIC REALIZAT DE MYERS-BRIGGS.....309
MINI-MULT.......................................................................................... 313
TESTUL CAPACITĂŢILOR DE NEGOCIERE................................ 316
CHESTIONAR P.N.P. .......................................................................... 319
CHESTIONARUL VALORILOR PROFESIONALE.........................322
INVENTARUL APRECIERII DE SINE AL LUI COOPERSMITH.
FORMA ADULTI SI FORMA SCOLARI S.E.I. ..................................325
INVENTARUL VALORILOR INTERPERSONALE S.I.V. ..............327
INVENTARUL VALORILOR PERSONALE SPV............................330
SCARĂ PENTRU STUDIUL VALORILOR STUDY OF VALUES...333
SERIA A VI-A.........................................................................................337
TESTE, CHESTIONARE, INVENTARE DE PERSONALITATE .337
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE AL LUI BERNREUTER
.................................................................................................................339
TESTUL FACTORULUI F AL LUI CATTELL..................................342
TEST 16 PF ............................................................................................345
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
10
EXEMPLE DE SCALE SI SPECIFICUL INTERPRETARII............349
FACTORUL A - (SCHIZOTIMIE VS. CICLOTIMIE) ............................................. 349
FACTORUL B - (ABILITATE REZOLUTIVĂ GENERALĂ) .................................. 349
FACTORUL C - (INSTABILITATE EMOTIONALĂ VS. STABILITATE
EMOTIONALĂ).................................................................................................... 350
FACTORUL E - (SUPUNERE VS. DOMINANTĂ)................................................ 350
FACTORUL F - (EXPANSIVITATE VS. NONEXPANSIVITATE)......................... 350
FACTORUL G - (SUPRAEU SLAB VS. FORTA SUPRAEULUI)............................. 351
FACTORUL H - (THRECTIA VS. PARMIA) ......................................................... 351
FACTORUL I - (HARRIA VS. PREMSIA).............................................................. 352
FACTORUL L - (ALEXIA VS. PROTENSION) ..................................................... 352
FACTORUL M - (PRAXERNIA VS. AUTIA)......................................................... 352
FACTORUL N - (NAIVITATE VS. SUBTILITATE) .............................................. 353
FACTORUL O - (ÎNCREDERE VS. TENDINTĂ SPRE CULPABILITATE) ............ 353
FACTORUL Q1 - (CONSERVATORISM VS. LIPSA DE RESPECT PENTRU
CONVENTII) ....................................................................................................... 353
FACTORUL Q2 - (DEPENDENTA DE GRUP VS. INDEPENDENTA PERSONALĂ)
............................................................................................................................. 353
FACTORUL Q3 - (SENTIMENT DE SINE SLAB VS. SENTIMENT DE SINE
PUTERNIC) .......................................................................................................... 354
FACTORUL Q4 - (TENSIUNE ERGICA SLABA VS. TENSIUNE ERGICA RIDICATA)
............................................................................................................................. 354
FACTORUL I - (ADAPTARE VS. ANXIETATE) ................................................. 354
FACTORUL II - (INTROVERSIE VS. EXTRAVERSIE)........................................ 355
FACTORUL III - (EMOTIVITATE VS. DINAMISM)............................................ 355
FACTORUL IV - (SUPUNERE VS. INDEPENDENTĂ) ........................................ 355
INVENTARUL PSIHOLOGIC DIN CALIFORNIA (C.P.I.) ...........358
SCALELE C.P.I. ....................................................................................363
DOMINANTA (DO) .......................................................................................... 364
CAPACITATE DE STATUT (CS)....................................................................... 364
SOCIABILITATE (SY) ....................................................................................... 365
PREZENTA SOCIALĂ (SP) ............................................................................... 365
ACCEPTAREA DE SINE (SA) ........................................................................... 365
SENTIMENT DE BUNĂSTARE PERSONALĂ /DE BINE (WB).................... 366
RESPONSABILITATEA (RE)............................................................................ 366
SOCIALIZAREA (SO) ........................................................................................ 366
AUTOCONTROLUL (SC).................................................................................. 367
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
11
TOLERANTA (TO) ........................................................................................... 367
IMPRESIE BUNĂ (GI)....................................................................................... 367
COMUNALITATEA (CM) ................................................................................. 367
REALIZARE PRIN CONFORMISM (AC) ......................................................... 368
REALIZARE PRIN INDEPENDENTĂ (AI) ..................................................... 368
EFICIENTA INTELECTUALĂ (IE).................................................................. 368
ÎNCLINATIA PSIHOLOGICĂ (PY)................................................................... 368
FLEXIBILITATE (FX)....................................................................................... 369
FEMINITATE (FE) ........................................................................................... 369
MODALITĂTI DE INTERPRETARE................................................369
EYSENCK PERSONALITY INVENTORY (E.P.I., 1964) .................374
STRUCTURA TEMPERAMENTULUI COLERIC: ................................................... 378
STRUCTURA TEMPERAMENTULUI SANGVINIC:............................................... 378
STRUCTURA TEMPERAMENTULUI FLEGMATIC: .............................................. 378
STRUCTURA TEMPERAMENTULUI MELANCOLIC: ........................................... 378
E.P.Q. - EYSENCK PERSONALITY QUESTIONNAIRE - (E.P.Q.,
1975) ........................................................................................................380
INVENTARUL MULTIFAZIC AL PERSONALITĂŢII,
MINNESOTA........................................................................................382
CHESTIONAR DE PERSONALITATE PENTRU SPORTIVI
Q.P.S. : FORMA ADULTI SI FORMA ADOLESCENTI ...................386
TESTUL FIGURILOR ÎNCASTRATE (FORMA COLECTIVA)
G.E.F.T. .................................................................................................. 391
TESTE DE INTELIGENŢĂ SOCIALĂ..............................................394
TESTUL DE PERSEVERENŢĂ AL LUI CATTELL.........................398
TESTUL DE STRES .............................................................................402
TESTELE LUI E. P. TORRANCE PENTRU GÂNDIRE CREATIVĂ
.................................................................................................................407
TESTUL U 81......................................................................................... 410
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
12
SERIA A VII-A....................................................................................... 413
TEHNICI PROIECTIVE..................................................................... 413
TESTUL ARBORELUI.........................................................................438
THE BENDER-GESTALT TEST .......................................................440
THE THEMATIC APERCEPTION TEST ........................................441
DESENUL UNEI PERSOANE (DRAW A PERSON TEST - DAP) .442
PROBA DE COMPLETARE A FRAZELOR (SENTENCE
COMPLETION TEST – STC)..............................................................444
TESTUL SZONDI.................................................................................445
TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG. PROBA
PENTRU ADULŢI................................................................................447
TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG PENTRU
ADOLESCENŢI....................................................................................450
TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG PENTRU COPII
.................................................................................................................453
PSIHODIAGNOSTIC MIOCHINETIC..............................................456
PSIHODIAGNOSTICUL LUI RORSCHACH....................................459
TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG. CHESTIONAR
CU RĂSPUNSURI ÎNCHISE PENTRU ADULŢI .............................462
SERIA A VIII-A......................................................................................465
THE LURIA-NEBRASKA NEUROPSYCHOLOGICAL BATTERY467
BIBLIOGRAFIE............................................................................................ 468
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
13







SERIA a I-a
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
14
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
15

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI GRACE
ARTHUR (Forma a II-a)

Grace Arthur
The Psychological Corporation
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Cuburile lui Kohs (Revizuire de G. Arthur).
Planşa lui Seguin (Revizuire de G. Arthur).
Testul Şabloanelor: vezi Secţiunea a II-a – „Y3”.
Labirinturile lui Porteus (Revizuire de G. Arthur): versiune specială, diferită
de Revizuirea lui Vineland din 1933 şi de labirinturile utilizate în Forma I: 14
blocuri a câte 100 de foi.
Planşele lui Healy (Revizuire de către C.P.A.).
Foaie de notare (care permite notarea observaţiilor clinice).

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: cca. 45 de minute.
Timp de corectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: de la 3 ani la adulţi.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
16
Indicaţii: măsurarea inteligenţei cu ajutorul testelor de performanţă.
Etalonare: copii americani de la 4,5 la 15,5 ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Din 1924, Grace Arthur a căutat să pună la punct o scară de inteligenţă
constituită exclusiv din teste de performanţă. O scară provizorie a fost
publicată în 1925, restandardizată în 1928, iar forma definitivă a acestei
versiuni a fost prezentată în 1930. Încă din acel moment, autorul s-a
consacrat studiului aprofundat al Formei paralele II. Aceste cercetări l-
au determinat să modifice destul de profund compoziţia acestei Forme
II aşa cum fusese ea publicată în 1930 şi care se dovedea puţin
satisfăcătoare. Abia în 1942 a fost terminată elaborarea definitivă, de
altfel, în acelaşi timp Forma I era profund revizuită (1943). În fine, în
1947, standardizarea şi etalonarea definitive ale Formei II Revizuite au
fost publicate. Tabelul următor rezumă istoricul celor două forme:
Anii Forma I Forma II Refereinţe
1930 Forma I originală,
9 teste,
Norme originale
Forma II originală
9 teste
Norme originale
Arthur, G., A Point
Scale of Performance Tests,
vol. I: Clinical Manual,
The Commonwealth
Fund, New Zork, 1930.
1943 Forma I Revizuită
5 teste
Norme revizuite
Idem, iRevised Edition,
1943.
1947 Forma II Revizuită
5 teste
Norme revizuite
Arthur, G., A Point
Scale of Performance Tests
Revised Form II, Manual,
The Psychological
Corporation, New
York, 1947.
Până în prezent, în Franţa, a fost utilizată doar Forma I originală, cu
normele din 1930. Or, actualmenmte, această formă este depăşită:
Forma I Revizuită şi Forma II Revizuită au fost puse la punct prin
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
17
critica aprofundată a testelor care le constituiau. Forma II Revizuită
conţine, în raport cu Forma II originală, următoarele noutăţi:
a) Reducerea numărului de teste de la nouă la cinci, prin suprimarea a
patru teste form board (Two-figures, Casuist, Manikin, Feature Profile). Aceste
patru teste s-au dovedit de un interese relativ slab, rezultatul fiind
adesea obţinut prin probe şi erori, şi depinzând de rapiditatea cu care
subiectul utiliza această metodă. Singurul păstrat a fost Seguin Form
Board, ca „test de viteză de reacţie într-o sarcină simplă”.
b) Înlocuirea Testului Cuburilor lui Kohs (rezervat Forme I
Revizuită) cu un nou test, Stencil Design Test
1
(testul şabloanelor), descris
de G. Arthur în 1944.
c) Modificarea Labirinturilor lui Porteus.
Noua Forma II Revizuită oferea astfel următoarele avantaje: se
administrează rapid, testele care o compun au o bună validitateca teste
de inteligenţă şi este, în fine, mult mai mult nonverbală decât scările
originale.
Ea a fost standardizată pe 984 de şcolari americani de la 4 ani şi 6 luni la
15 ani. Normele au fost date în funcţie de vârsta mentală, atât pentru
fiecare test cât şi pentru ansamblul scării, direct pentru vârstele précités,
prin extrapolare până la 3 ani şi cele adulte superioare. Începând de la
aceste elemente s-a calculat un Q.I. de performanţă (pentru adulţi s-au
utilizat, cu titlul provizoriu, numitorii corectaţi conform lui Wechsler).
Este general admis că scara lui G. Arthur este cea mai bună dintre
scările de performanţă pentru măsurarea inteligenţei. Ea a făcut obiectul
a numeroase aplicaţii, mai ales în domeniile:
- psihologiei şcolare;
- psihologiei clinice;
- orientării profesionale.
Utilizarea acesteia a fost recomandată pentru:

1
Vezi Testul Şabloanelor (Stencil Design Test), Secţiunea II – „Y3”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
18
- examenul intelectual al surzilor;
- examenul subiecţilor având dificultăţi de limbaj;
- examenul subiecţilor grupurilor etnice pentru care nu se
dispune de teste cu material verbal satisfăcătoare. Pentru aceşti subiecţi,
s-a arătat că Healy Picture Completion Test II era practic puţin satisfăcător,
datorită diferenţelor din mediul cultural, iar manualul conţine, pentru
această utilizare particulară, norme calculate exclusiv pe baza primelor
patru teste ale scării.

BIBLIOGRAFIE
Manualul lui Grace Arthur conţine o bibliografie selectivă.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
19


SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)

SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI BORELLI –
OLÉRON

Michèle BORELLI – PERON,
Centrul de Psihologie Aplicată
Pierre OLÉRON

Material
Cuburi.
Cartoane pentru construirea cuburilor.
Manechin.
Encastrements (demonstraţie, triunghiuri, două figuri ale lui Pintner –
Paterson).
Puzzle Healy – Fernald.
Foaie pentru desene.
Foaie de notare.
Manual, ediţia a II-a, revizuită, 34 de pagini.
Lădiţă care conţine materialul.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
20
Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: în jur de 30 de minute.
Timp de corectare: câteva minute.
Vârsta de aplicare: 4,6 ani – 9 ani.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei fără a apela la limbaj.
Etalonare: 280 de copii cu vârste de la 5 la 8 ani; 272 de copii surdo-muţi de la 5
la 9 ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Scara de performanţă B.O. este destinată furnizării unei evaluări a nivelului
mental la copii cu handicap vizavi de limbaj.
Cele două caracteristici esenţiale ale sale sunt:
1. de a fi special construită având în vedere surmontarea dificultăţilor
pe care le prezintă această măsurare la acest tip de subiecţi. Rezultatul a
fost obţinut eliminând orice apel la limbaj, atât în ceea ce priveşte
materialul cât şi administrarea;
2. de a fi pusă la punct pentru o populaţie constituită din copii
francezi. Aceasta elimină impreciziile pe care le prezintă, datorită
diferenţelor de cultură sau de eşantionare, folosirea testelor de origine
străină.
Bateria conţine şapte teste. O parte este formată din adaptările testelor
care au fost folosite în bateriile clasice (manechin, încastrările lui Pintner-
Paqterson, puzzle-ul lui Healy-Fernald, cubul lui Kohs), iar restul, din teste
pentru care experienţa a justificat interesul (modele şi construcţii cu
cuburi, copia desenelor). Diversitatea lor a furnizat o bază destul de
largă pentru o estimare comprehensivă a nivelului mental, concomitent
permiţând, graţie schimbăriiii sarcinilor, menţinerea permanentă a
interesului subiecţilor, chiar şi a celor foarte mici.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
21
Eliminarea limbajului antrenează dificultăţi atunci când trebuie să-i faci
subiectului sarcina perfect înţeleasă. Aceste dificultăţi au fost
surmontate în Scara B. O. pe de o parte, prin neutilizarea în cadrul
acesteia decât a testelor care sunt uşor de înţeles, iar pe de altă parte,
precedând fiecare test de o demonstraţie care trebuie repetată până la
executarea corectă.
Etalonarea pentru subiecţii care aud, făcută pe un eşantion de 280 de
copii, este dată pentru fiecare an, de la 5 la 8 ani, fie în note brute, fie în
note standard. Pentru copii surzi, etalonarea a fost efectuată pe o
populaţie relativ omogenă din 272 de elevi din instituţii specializate.
Etalonarea este furnizată în note brute, pentru fiecare an, de la 5 la 9
ani.
Bateria este destinată în special copiilor afectaţi de surditate. Ea poate fi
aplicată, chiar dacă cu oarecare rezerve în ceea ce priveşte validitatea
normelor, copiilor care prezintă tulburări în dezvoltarea limbajului,
chiar dacă aceştia nu au probleme cu auzul. Folosirea sa este indicată:
- din punct de vedere şcolar – pentru admiterile copiilor surzi în
stabilimente speciale, plasarea lor în clase cu nivel corespunzător,
stabilirea unei baze de referinţă pentru a judeca progresele sau eşecurile
şcolare;
- din punct de vedere clinic – pentru stabilirea nivelului mental care
este un element esenţial de diagnostic în cazurile de întârziere a
limbajului.

BIBLIOGRAFIE
1. Michèle BORELLI – VINCENT, Pierre OLÉRON, O nouă scară de
performanţă. Folosirea sa cu copii surzi (Une nouvelle échelle de performance. Son
utilisation avec des enfants sourds), în „Revista de Psihologie Aplicată”
(Revue de Psychologie Appliqué), 1954, 4, 153-164.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
22

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)

TESTUL CONCEPTELOR DE BAZĂ BOEHM –
REVIZUIT

Ann E. BOEHM
The Psychological Corporation
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
3 Forme: C, D, Aplicaţii.
Caiet de test, 2 părţi pentru Formele C şi D;
1 parte pentru Caietul de Aplicaţii.
Foaie de înregistrare pentru 30 de copii (relevă răspunsurile, corectarea
şi notarea).
Manual comun celor trei Forme.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15-20 de minute pentru fiecare caiet.
Timp de corectare: 2 minute/caiet (inclusiv notarea în Foaia de înregistrare).
Vârsta de aplicare: copii de la secţiunea mare maternală, de la cursul pregătitor şi
de la cursul elementar din anul I.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
23
Etalonare: la începutul anului şcolar: 1053 copii de la GSM (Grande Section
Maternelle), 1416 copii de la CP (Cours Préparatoire), 1381 copii de la CE 1
(Cours Élémentaire I
re
année).
La sfârşitul anului şcolar: 924 de copii de la GSM, 1088 copii de la CP, 963
copii de la Ce 1.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul Conceptelor de Bază al lui Boehm-Revizuit (Boehm-R) este destinat
măsurării la copii a însuşirii conceptelor de bază, esenţiale pentru
înţelegerea consemnelor verbale şi fundamentale pentru reuşita şcolară
a primilor ani.

Formele C şi D
Formele C şi D sunt două forme paralele, care se compun fiecare din
câte 50 de itemi desemnaţi, repartizaţi în ordinea dificultăţii crescânde
în cele două caiete. Fiecare caiet conţine trei exemple urmate de 25 de
întrebări. Copilul trebuie să indice cu o cruce desenul care corespunde
descrierii care îi este dată cu voce tare şi care conţine conceptul de bază.
Cele două forme se adresează copiilor de la GSM, CP şi CE 1.
Conceptele de bază măsurate de Boehm-R sunt concepte de stabilire a
raporturilor ca: mai mult, mai puţin, primul, ultimul, acelaşi, diferit.
Sunt concepţii pe care copiii le utilizează pentru stabilirea raporturilor
între persoane, obiecte şi situaţii. În general, deciziile de acţiune sunt
luate prin raportare la un model, o dimensiune sau o situaţie care pot
schimba. Un obiect care este la dreapta unui copil într-un caz poate fi la
stânga copilului în alt caz.
Conceptele reţinute de Boehm-R implică de asemenea decizii care apar
în contexte de spaţiu, cantitate şi timp, precum şi niveluri din ce în ce
mai complexe de abstracţie. Ele sunt fundamentale în dezvoltarea
gândirii copiilor.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
24
Conţinutul testului Boehm-R este paralel cu testul original. Revizuirea
lui Boehm a fost întreprinsă pentru a atinge un anumit număr de
scopuri:
- reevaluarea nivelurilor reale ale de dificultate ale
conceptelor puse în joc.
- Inserarea antonimelor care merg în pereche cu sinonimele
frecvent utilizate.
- Să se ţină cont de criticile care au fost făcute.
- Introducerea unei noi secţiuni în care conceptele de bază
sunt utilizate în asociere cu altele.
Boehm-R a fost esenţial conceput ca un instrument pedagogic care
permite învăţătorului un sistem de reper al nivelului de cunoaştere al
copiilor. Boehm-R poate fi, de asemenea, utilizat ca una din bateriile de
teste care servesc la evaluarea vivacităţii sau la detectarea copiilor „cu
risc” în ceea ce priveşte cursurile ulterioare.

Caietul pentru Aplicaţii
Un Caiet de Aplicaţii a fost elaborat pentru a fi utilizat cu Boehm-R
(Formele C şi D).
Cei 26 de itemi din Caietul de Aplicaţii conţin concepte de bază care
sunt frecvent folosite împreună cu concepte mai uşoare sau cu
numeroase concepte care figurează în repertoriul copilului. Nu o dată
învăţătorul cere copilului: „Treci la prima căsuţă, de-a lungul
liniei/Commence à la première case en haut de ligne”. Caietul de
Aplicaţii a fost conceput pentru a sublinia importanţa conceptelor de
bază ca instrumente ale gândirii. Copiii care răspund cu precizie
conceptelor de la Formele C şi D pot să nu ştie să aplice conceptele
într-o simplă combinaţie sau pentru sarcini care implică:
- să urmeze directive în mai multe etape;
- să facă comparaţii;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
25
- să plaseze evenimentele într-o anumită ordine.
Interpretarea rezultatelor ţine cont pe de o parte de nota totală, iar pe
de alta, de notele parţiale (itemii putând fi regrupaţi în patru categorii:
spaţiu – cantitate – timp – diverse). S-a convenit să se compare
rezultatul fiecărui copil cu rezultatul mediu al clasei. În funcţie de aceste
diverse comparaţii, este posibil să se stabilească metoda cea mai
apropiată de „recuperare”, a sectoarele în care aceasta este cea mai
necesară şi copii care ar beneficia de ea cel mai mult.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
26


SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)

TESTUL CONCEPTELOR DE BAZĂ BOEHM-
PREŞCOLARI

Ann E. BOEHM
The Psychological Corporation
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet cu imagini.
Foaie de înregistrare individuală.
Foaie de înregistrare pentru ansamblul clasei.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 3 minute.
Vârsta de aplicare: copii de la 3 la 5 ani.
Etalonare: 580 de copii.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
27
Indicaţii: măsurarea gradului de stăpânire a 26 de concepte de bază, concepte de
relaţie, fundamentale pentru reuşita primilor ani şcolari.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Versiunea pentru preşcolari a Testului Conceptelor de Bază al lui
Boehm (Boehm-Preşcolari) a fost elaborată pentru a evalua la copiii
mici cunoaşterea a 26 de concepte de bază, concepte de relaţie,
considerate ca fundamentale pentru reuşita primilor ani şcolari. Aceste
concepte permit copiilor să înţeleagă şi să descrie lumea care este în
jurul lor.
Versiunea Preşcolari se aplică individual copiilor cu vârste de la 3 la 5 ani,
dar poate în mod egal să fie propusă copiilor mai mari, care au nevoie
de susţinere pedagogică.
Boehm-Preşcolari se compune din 5 itemi de antrenament şi 52 de
itemi (câte 2 pentru fiecare concept) ai testului propriu-zis. Pentru
fiecare item, examinatorul arată copilului o imagine şi îi pune o
întrebare. Copilul răspunde arătând cu degetul partea asemănătoare cu
imaginea. Scopul testului fiind măsurarea capacităţii de a înţelege 26 de
concepte de bază, trebuie să se aplice 52 de itemi pentru a da copilului
două şanse de a demonstra că cunoaşte fiecare concept.
Au fost concepute două Foi de înregistrare pentru a permite
examinatorului să facă o interpretare individuală şi totodată una pentru
ansamblul clasei.
Pe Foaia de înregistrare individuală învăţătorul poate să treacă la o
sinteză a rezultatelor copilului, care conţine patru părţi distincte:
- Bilanţul performanţelor copilului: o listă a tuturor conceptelor
permite analizarea performanţei copilului la fiecare pereche de itemi şi
punerea în aplicare a unei „învăţări” a conceptelor de bază, reperându-i
pe cei care au obţinut un rezultat mic;
- Date normative: interpretarea normativă a rezultatelor este tot la fel
de importantă pentru a situa copilul în raport cu cei de vârsta sa;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
28
- Analiza greşelilor: acolo se găseşte lista a 15 concepte Boehm-
Preşcolari şi opusele lor, adesea confundate de copii.
- Observaţii în timpul examinării: observaţiile privind
comportamentul copilului în timpul testului pot ajuta la înţelegerea unei
note absolut mici sau a anumitor greşeli.
O Foaie Recapitulativă pentru ansamblul clasei a fost, de asemenea,
concepută pentru a ajuta învăţătorul în interpretarea sa şi a-i permite
organizarea activităţilor de învăţare. O listă, stabilită de examinator, a
conceptelor care nu sunt familiare majorităţii clasei, permite punerea în
aplicare a unui program de recuperare colectiv.
Boehm-Preşcolari a fost conceput pentru a evalua stăpânirea
conceptelor de bază la copiii mici. Informaţiile extrase din acest test pot
fi utilizate de învăţător ca indicator al maturităţii copilului, precum şi ca
ghid pentru punerea în aplicare a unei învăţări a limbajului. Într-adevăr,
Boehm-Preşcolari poate ajuta în întârzierile posibile în dobândirea
limbajului. Este important ca evaluarea unui copil mic să fie făcută
plecând de la mai multe surse de informare: învăţători, părinţi,
observarea directă şi material ca Boehm-Preşcolari. Boehm-Preşcolari
nu se vrea a fi singurul indiciu pentru a determina maturitatea, dar
asociat cu alte informaţii este de o mare utilitate.










Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
29

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TESTUL DE INTELIGENŢĂ AL LUI
CATTELL, SCARA 2

R. B. CATTELL
Institute for Personality and Ability Testing
A. K. S. CATTELL
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test (Forma A sau B), 8 pagini.
Grilă de corectare (Forma A sau B).
Manual (comun celor două forme), 16 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: în jur de 25 de minute, dintre care 14 de lucru efectiv
(pentru fiecare formă).
Timp de corectare: 1 – 2 minute.
Vârsta de aplicare: de la 8 la 14 ani şi adulţi cu nivel mediu şi inferior.
Indicaţii: măsurarea factorului g independent de influenţele culturale.
Fidelitate: 70% – 82%.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
30
Etalonări: pe 1700 de copii de la 7,6 la 14 ani pentru Formele A şi B.
Pe adolescenţii şi adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Prof. R. B. Cattell a fost, în Anglia, în continuarea lui Charles
Spearman, unul dintre pionierii analizei aplicaţiei factoriale în
construirea testelor de inteligenţă. Cercetările iniţiale puseseră în
evidenţă că probele nonverbale care făceau apel la relaţiile d’eduction
erau cele care aveau cea mai puternică saturaţie în factorul general g al
lui Spearman. În fapt, mai multe tipuri de teste pot fi derivate din aceste
principii generale, principalele patru fiind testele de matrici, de
clasificare, de serii (numite şi de raţionament) şi de inferenţă.
Testul actual conţine în aceeaşi serie probleme ale diferitelor tipuri
menţionate, astfel încât să-şi amelioreze validitatea generală ca măsură
relativ pură a factorului g. Diferitele tipuri de probleme sunt, de altfel,
prezentate sub formă strict nonverbală, ceea ce le face complet
independente de influenţele culturale (titlul original al acestui test este
Culture Free Intelligence Tests); acest fapt a fost confirmat de lucrările lui
Cattell, Bristol, Feingold, Sarason, Rimoldi etc. Acest test a făcut
obiectul cercetărilor experimentale care i-au confirmat valoarea ca
măsură a factorului g (sau a factorului general de ordin doi al lui
Thurstone).
Scara 2 a Testului lui Cattell este nivelul intermediar, adaptat subiecţilor
de la 8 la 14 ani. În consecinţă, scara este adaptată adulţilor cu niveluri
intelectuale medii şi mediocre, dar nu are valoare departajatoare
suficientă pentru subiecţii cu nivel intelectual ridicat.
Există două forme paralele din aceasta, A şi B, putând fi utilizate
simultan, atunci când se doreşte o fidelitate foarte ridicată, sau separat,
în cazurile obişnuite. În această ultimă eventualitate existenţa unei
forme absolut paralele permite un retest valid, fără ca să fie necesar să
se ţină cont de efectele obişnuinţei (test sophistication) care face foarte
contestabile comparaţiile între două aplicări ale aceluiaşi test pe acelaşi
subiect.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
31
Din aceste caracteristici diferite decurg aplicaţiile posibile ale testului
pentru măsurarea inteligenţei generale a subiecţilor de la 8 la 14 ani şi a
adulţilor de nivel mediu, mai ales:
- când se doreşte evitarea interferării influenţelor culturale;
- pentru subiecţii care au handicapuri de limbaj;
- când este util să se facă un retest.
În prezent, Testul de Inteligenţă al lui Cattel este unul din cele mai valabile
teste colective de acest tip.

BIBLIOGRAFIE
Asupra principiilor testului, se pot consulta:
1. CATTELL; R. B., A Culture Free Intelligence Test. I, în „J. Educ.
Psychol.”, 1940, 31, 161- 179.
2. CATTELL, R. B., FEINGOLD, S. N., SARASON, S. B., A Culture
Free Test Intelligence Test. II. Evaluation of cultural influence on test performance,
în „J. Educ. Psychol.”, 1941, 32, 81-100.

_______________

Există o ediţie a Scării de Inteligenţă a lui Cattell în limba italiană.






Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
32

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TESTUL DE INTELIGENŢĂ AL LUI CATTEL,
SCARA 3, FORMELE A ŞI B Revizuire 1986

R. B. CATTELL, A. K. S. CATTELL
Institute for Personality and Ability Testing
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test (Forma A sau B), 8 pagini.
Grilă de corectare (comună celor două forme).
Manual (comun celor două forme), 20 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: în jur de 20 de minute, din care 12,30 minute de lucru
efectiv.
Timp de corectare: 1-2 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea factorului g independent de influenţele culturale.
Etalkonare: populaţia cu studii superioare.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
33
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Scara 3 a Testului de Inteligenţă al lui Cattell a fost dezvoltată de autor
pentru ca utilizatorul să poată dispune de o probă analoagă în principiu
cu scara 2, dar cu valoare de departajare pentru adulţii cu studii
superioare.
Autorul a pus în evidenţă existenţa în cadrul factorului g a doi factori de
inteligenţă distincţi: aptitudinea generală cristalizată, care se defineşte ca
fiind capacitatea de a produce raţionamente competente în diferite
domenii (matematici, franceză, istorie etc.) şi aptitudinea generală fluidă,
sau energia mentală globală, mai puţin legată de trecutul şcolar şi
cultural al individului decât aptitudinea cristalizată.
Aptitudinea generală cristalizată este măsurată de testele de inteligenţă
clasice, apelând la factorii Verbal şi Numeric, în timp ce testele culturii
libere, printre care şi acesta, ţin cont de atitudinea generală fluidă.
Scara 3 revizuită conţine patru teste nonverbale, alese dintre testele cu o
puternică saturaţie în factorul g (serii, clasificări, matrici, condiţii).
Mai muilţi itemi ai formei originale au fost înlocuiţi şi timpul celor patru
teste reevaluat. Cele două forme, A şi B, sunt paralele şi conţin câte 50
de întrebări.
Au fost făcute etalonări pe populaţia franceză adultă, în jur de 300 de
subiecţi pentru fiecare formă.




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
34

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
SCARA COLUMBIANĂ DE MATURITATE
MENTALĂ

B. B. BURGEMEISTER
Harcourt, Brace & World
L. HOLLANDER BLUM, I. LORGE
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Joc cu 100 de planşe 15 x 48 de cm.
Foaie de notare.
Manual.
Valijoară.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 20-30 de minute cu tehnica standard;
30-45 de minute cu tehnica anchetă.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: 4-11 ani (optim 5-9 ani).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
35
Indicaţii: măsurarea capacităţilor intelectuale, mai ales la cei cu mari handicapuri
motorii şi verbale.
Etalonări: pe copiii francezi din învăţământul public.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Scara Columbiană de Maturitate Mentală este un test pus la punct special, în
Statele Unite, pentru a evalua nivelul de maturitate intelectuală la copii
infirmi motorii cerebral (I.M.C.), cărora nu li se pot aplica testele clasice
de nivel mental datorită gravelor lor handicapuri motorii şi perturbărilor
lor de limbaj. Publicată în 1954, punerea sa la punct a făcut obiectul a
serioase publicaţii înainte de publicarea sa în forma definitivă în 1959.
Testul nu face apel la limbaj şi nu solicită decât un minim de activitate
motrice. Testul se compune din 100 de planşe pe care desenele (trei,
patru sau cinci) reproduc figuri geometrice sau persoane, animale,
vegetale, obiecte din viaţa curentă. Talia, conturul şi spaţierea desenelor
determină o percepţie uşoară a lor. Copilul este invitat să arate „desenul
care nu merge cu celelalte”. Mai întîi pur perceptivă, sarcina se complică
progresiv şi solicită descoperirea unui principiu de organizare a
desenelor care permit excluderea unuia singur dintre ele; principiul este
din ce în ce mai puţin evident şi necesită trecerea la împărţirea pe
categorii. Este vorba deci de o probă de gândire conceptuală, înrudită
cu cele ale lui Vigotsky, Goldstein, Piaget şi Inhelder.
O tehnică originală, introdusă în Franţa, constă începând cu planşa 31,
în interogarea copilului (atunci când poate vorbi) asupra motivelor care
i-au determinat răspunsul. Această tehnică cu anchetă permite
nuanţarea indicaţiilor date de nota totală şi Q.I.-ul corespunzător.
Tehnica prezintă un interes special pentru studiul proceselor mentale şi
al perturbărilor gândirii conceptuale la unii copii, îndeosebi la cei I.M.C.
Studiile franceze, efectuate pe 800 de copii normali, au stabilit că, în
fiecare tehnică, notele medii ale două vârste succesive prezentau
diferenţe net semnificative, ceea ce indică faptul că testul este sensibil la
maturizarea mentală. Gradaţia testelor este satisfăcătoare în ansamblu,
cele câteva neregularităţi neavând incidenţă asupra notei totale.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
36
Etalonările în vârste mentale, în cinci clase standardizate şi în Q.I.
standard au fost stabilite pentru fiecare dintre cele două tehnici,
permiţând astfel comparaţia cu rezultatele altor teste (Binet-Simon,
Terman-Merrill, W.I.S.C. teste de cunoştinţe şcolare). Nu există nici o
diferenţă semnificativă între notele băieţilor şi cele ale fetelor.
În prezent, testul este singurul care poate fi utilizat valabil în Franţa,
pentru evaluarea gradului de maturitate mentală la cei cu mari
handicapuri (I.M.C. îndeosebi). Testul reprezintă, cu acest titlul, un
instrument foarte preţios. Poate fi, de asemenea, utilizat cu surzii şi cu
afazicii.
Deşi măsoară gradul de maturizare a unor procese intelectuale
fundamentale, Scara Columbiană nu este pe deplin un test de nivel mental
ca Binet, Terman sau W.I.S.C. Ea nu trebuie să se substituie acestor
teste decât atunci când folosirea lor este imposibilă. Însă, la copiii
nehandicapaţi ea le va completa, permiţând studierea activităţii
operatorii şi posibilele sale tulburări, mai ales între 5 şi 9 ani.
Validitatea concurentă a testului nu a făcut încă obiectul studiilor
franceze, Kodman, Waters şi Whipple, în Statele Unite, au găsit corelări
mergând de la 61% la 73% între Scara Columbiană şi testele Otis aplicate
pe 207 copii surzi.

BIBLIOGRAFIE

1. BURGEMEISTER, B. B., HOLLANDER BLUM, L.,
LORGE I, Manual for the use of the Columbia Mental Maturity Scale,
New York, World Book Cy, 1954.
2. DAGUE, P., GARELLI, M., LEBETTRE, A., Recherches sur
l’Échelle de Maturité Mentale de Columbia. I. Études préliminaires pour
un étalonnage français (Cercetări asupra Scării Columbiene de
Maturitate Mentală. I. Studii preliminare pentru o etalonare
franceză), în „Rev. Psychol. Appl.” (Revista de Psihologie
Aplicată), 1964, 14 (2), 71-96.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
37
3. DAGUE, P., GARELLI, M., LEBETTRE, A., Recherches sur
l’Échelle de Maturité Mentale de Columbia. I. Études préliminaires pour
un étalonnage français (fin), în „Rev. Psychol. Appl.”, 1964, 14 (4).
4. KODMAN, F., WATERS, J. E., WHIPPLE, C., Psychometric
Appraisal of Deaf Children, în „J. Speech Hear. Disorders”, 1962,
27 (3), 275-279.
5. LEVINSON, B. M., BLOCK, Z., Research note on Columbia
Mental Maturity Scale and Revised Standford-Binet (L) in a preschool
population, în „J. Clin. Psychol.”, 1960, 158-159.





Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
38

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
EVALUAREA GÂNDIRII CRITICE (C.T.A.)

Goodwin WATSON
The Psychological Corporation
Edwin M. GLASER
Harcourt Brace Jovanovich Publishers

Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de examinare, 8 pagini.
Foaie de răspunsuri.
Grile de corectare.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 40 de minute de lucru efectiv.
Timp de corectare: 5 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: în evaluarea gândirii critice.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
39
Etalonare: populaţia franceză cu studii superioare.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul de evaluare a gândirii critice realizat de Watson şi Glaser (Critical
Thinking Appraisal) este constituit dintr-o serie de cinci subteste
solicitând fiecare punerea în joc a capacităţilor de raţionare în manieră
analitică. Aceste aptitudini sunt evaluate în afirmaţii sau enunţuri care
reflectă larga varietate a materialului vorbit sau scris, întâlnit curent şi
zilnic în situaţii de muncă sau de studii.
Conţinutul itemilor este caracterizat de gândirea critică sau de discursul
mediatizat, implicând comentarii şi afirmaţii care nu trebuie să fie
acceptate din prima fără un minim de evaluare critică.
Cele cinci subteste sunt următoarele:
• Testul 1: Inferenţă.
Este vorba de evaluarea veracităţii deducţiilor trase dintr-o serie de
enunţuri de fapte.
• Testul 2: Recunoaşterea ipotezei.
Este vorba de identificarea ipotezelor neformulate sau a supoziţiilor
într-o serie de enunţuri, de afirmaţii.
• Testul 3: Deducţie.
Trebuie să se determine dacă unele concluzii decurg neapărat din
informaţia dată în enunţurri sau în premise.
• Testul 4: Interpretare.
Este vorba de evaluarea probei şi de a decide dacă generalizările sau
concluziile elaborate pornind de la date sunt valide.
• Testul 5: Evaluarea argumentelor.
Este necesar să se facă distincţie între argumentele puternice şi
pertinente şi argumentele slabe şi nepertinente.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
40
Cele cinci subteste sunt concepute pentru măsurarea diferitelor (deşi
interdependente) aspecte ale gândirii critice. Diferitele sarcini ale
testului constă în examinarea seriilor de propoziţii (fie un raţionament,
o ipoteză, o concluzie sau un argument) relative la enunţurile date.
Treaba candidatului va consta în studierea fiecărui enunţ şi, plecând de
la asta, să evalueze dacă propoziţiile sunt corespunzătoare sau valide.
C.T.A. este un test de performanţă şi nu un test de rapiditate, nu există
limită de timp. Totuşi, cei 80 de itemi au fost analizaţi în 40 de minute
de către majoritatea subiecţilor care au participat la evaluare.
În cazul unor itemi, subiectul va trebui să-şi folosească gândirea critică
pentru enunţuri invocând subiecte neutre ca timpul, realităţile ştiinţifice,
precum şi alte subiecte pentru care oamenii nu au în general prejudecăţi
sau nu se interesează. Alţi itemi, cu formă aproximativ asemănătoare,
sunt din domeniul faptelor politice, chestiuni economice şi sociale,
pentru care oamenii pot încerca sentimente tranchés sau să-şi exprime
prejudecăţile. Includerea subiectelor cu controverse furnizează
candidatului ocazia să-şi exercite capacitatea de a trata critic întrebările
care pot pune în joc sentimente profunde sau prejudecăţi.
Calităţile metrologice ale acestui instrument se bazează pe studiile
asupra validităţii conţinutului (analiza itemilor), studiile criteriale
(corelările cu instrumentele de aptitudini intelectuale şi cu chestionarele
de personalitate) şi de construct (consistenţa internă – coeficientul
Bravais Pearson) precum şi pe studiile de fidelitate (split-half).
Rezultatele sunt expuse şi interpretate pe larg în manual.
C.T.A. are patru utilizări principale:
1. Ca instrument predictiv pentru a oferi o estimare a reuşitei în unele
funcţii pentru care gândirea critică joacă un rol important, precum şi
pentru evaluarea încadrării sau selectării cadrelor.
2. Ca măsură a gândirii critice în programe de formare în care se
doreşte dezvoltarea aptitudinilor către gândirea critică şi pentru
selectarea la intrarea în grupuri.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
41
3. Ca măsură a gândirii critice în evaluarea la liceu şi în studiile
superioare.
4. Ca instrument de cercetare pentru determinarea relaţiilor între
gândirea critică şi diferite trăsături de personalitate.

C.T.A. este un instrument practic şi performant pentru selectarea
candidaţilor confruntaţi cu situaţii unde raţionamentul analitic şi
precizia acoperă o mare parte din muncă.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
42
SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE ÎNŢELEGERE A TEXTELOR –
UŞOR

Pierre RENNES
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 7 pagini (cu coperţi cartonate).
Foaie de răspuns.
Grilă de corectare.
Manual, 6 pagini (ediţie provizorie).

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 30 de minute, din care 25 de lucru efectiv.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: de la 11 ani la adulţi.
Etalonări: adolescenţi şi adulţi francezi cu diverse niveluri culturale şi profesionale.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testele de înţelegere a textelor sunt folosite ca teste de inteligenţă. În
fapt, reuşita la aceste teste depinde de doi factori: factorul inteligenţă
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
43
generală g şi factorul verbal V. Această asociere a celor doi factori, g şi
V, este implicată în reuşita întru-un anumit număr de profesii care
necesită înţelegerea sensului frazelor.
Testul a fost stabilit pentru a avea o valoare de departajare la subiecţiii
cu nivel intelectual mediu. Aşadar, poate fi, o fisă dactilografiată etc.).
Subiectului i se prezintă un text urmat de patru fraze, din care trebuie să
le aleagă pe cele două al căror sens este în acord cu cel al textului.
Studiile anterioare au arătat că fidelitatea testului este crescută când se ia
ca rezultat numărul de texte pentru care au fost date cele două
răspunsuri bune şi etalonările sunt furnizate pe baza acestei corectări.
În afara acestei aplicaţii, testul poate fi folosit ca test de inteligenţă sau
ca element al unei baterii, îndeosebi în psihologia şcolară (testul este
aplicabil începând cu vârsta de 11 ani) sau în orientarea profesională.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
44

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A
(R)
TEST D. 48
P. PICHOT, după ANSTEY
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 8 pagini, în copertă cartonată.
Foaie de răspuns.
Grilă de corectare.
Manual, 19 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 25 de minute.
Timp de corectare: 30 de secunde.
Vârsta de aplicare: 12 ani-adulţi.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei generale.
Etalonări: pe diferite grupuri de francezi (copii şi adulţi).

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul D. 48 este un test nonverbal de inteligenţă generală, cu o
puternică saturaţie în factorul g. Ca urmare a lucrărilor şcolii lui
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
45
Spearman, şi îndeosebi cele ale lui Stephenson şi Brown, s-a constatat
că testele care dădeau cea mai mare saturaţie în factorul general g erau
testele cu material nonverbal perceptiv, care făceau apel la relaţii de
deducţie. Au fost pregătite unele teste pe aceste principii, mai ales în
Marea Britanie, şi în timpul ultimului război, armata britanică a adoptat
acest tip de teste ca teste de inteligenţă generală (testul ales a fost
Progressive Matrices al lui Raven şi Penrose).
În 1944 necesitatea unui test paralel l-a determinat pe Anstey să
pregătească un nou test, în care relaţiile de deducţie/d’éduction se
bazau pe dominouri sau combinaţii de domninouri. Acest nou test s-a
dovedit superior faţă de Progressive Matrices prin saturaţia sa mai
puternică în factorul general g (90% faţă de 79% după o analiză
realizată de Vernon, în 1947) şi foarte mica saturaţie în factor specific
(în acest caz, factorul N 5%.). Fidelitatea sa era excelentă (fidelitatea
test-retest 86%). Testul original este folosit de armata britanică iar
versiuni paralele au fost pregătite pentru folosirea civilă în Marea
Britanie (Group Test 100 A).
Testul D. 48 este o versiune franceză a acestui test, din care au fost
adoptate caracteristicile principale. Studii detaliate au arătat, pe de o
parte că, în ciuda materialului folosit (dominouri), subiecţii care au o
experienţă în acest joc nu sunt deloc avantajaţi, iar pe de alta, dacă testul
este mai dificil de explicat decât Progressive Matrices, acest inconvenient
nu este decât relativ, deoarece el oferă o mai bună pornire în test.
Deşi Vernon consideră că nu trebuie să ne temem că subiecţii cu o
inteligenţă mică nu înţeleg la fel de bine testul ca pe un alt test de
raţionament/d’éduction, apreciem că folosirea sa este limitată de un
anumit nivel intelectual, aşa cum a fost recent subliniat în practica
psihiatrică de către prof. Pisani. Pentru aceste niveluri, este evident, de
altfel, că un test individual este mai recomandabil.
Aplicaţiile Testului D. 48 sunt următoarele:
- Măsoară inteligenţa generală. Această indicaţie majoră, cu limita
menţionată mai sus (nivel mental superior sau cel puţin corespunzător
vârstei de 12 ani, vârsta de apariţie a înţelegerii relaţiilor de
deducţie/d’éduction). Trebuie să menţionăm că valoarea testelor
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
46
perceptive nonverbale aplicabile copiilor mici sau subiecţilor cu un
niverl scăzut ca teste de factor g este foarte discutabilă, deoarece acestea
se bazează pe cu totul alte lucruri decât relaţiile de deducţie/d’éduction
(complet de Gestalt).
Cu titlul de măsură a inteligenţei generale, indicaţiile Testului D. 48 sunt
extrem de întinse în psihologia aplicată. Intr-adevăr reprezintă perioada
primordială a oricărui examen psihologic, oricare ar fi scopul urmărit.
- Măsoară degradarea mentală (în asociere cu testul de vocabular),
datorită sensibilităţii testului la degradarea patologică.

BIBLIOGRAFIE
1. ATHANE, M, Application d’une batterie de tests collectifs en classe
troisième. Corélations et validités observées, în „B.I.N.O.P.”, 1954, 10, 273-
280.
2. BAJARD, G., Studiul validităţii unei baterii (Etude de la validité d’
une batterie), „B.I.N.O.P.”, 1951, 46-49.
3. DELAY, J., PICHOT, P., PERSE, J., Les tests mentaux en
clinique, Paris, Masson, 1955.
4. PISANI, D., Necessita di possedere tarature regionali e nazionali dei
reattivi mentali, în „Arch. Psicol. Neurol. E Psichiatr.”, 1951, 12, 321-324.

_______________

Există ediţii ale Testului D. 48 în engleză, spaniolă, flamandă şi italiană.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
47

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST D. 70

F. KOUROVSKY şi P. RENNES
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 8 pagini, în copertă cartonată.
Foaie de răspuns.
Grilă de corectare.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 25 de minute.
Timp de corectare: 30 de secunde.
Vârsta de aplicare: 12 ani-adulţi.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei generale.
Etalonări: pe diferite grupuri de francezi (copii sau adulţi).



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
48

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul D. 48, test de inteligenţă generală cu material nonverbal, măsoară
într-o manieră relativ pură factorul g. De peste 20 de ani a fost foarte
mult folosit, şi această difuzare a pus, în unele cazuri, dificultăţi
utilizatorilor: unii dintre subiecţii care trebuia testaţi au avut deja ocazia
de a susţine proba, ceea ce modifică sensibil rezultatele. Pe de altă parte,
poate fi util să se dispună de o formă paralelă pentru aplicaţii speciale
(detectatrea simulării de exemplu).
Testul D. 70 a fost construit în scopul constituirii unui test pe cât posibil
de asemănător cu D. 48, şi care să poată să-i fie adăugat atunci când se
consideră necesar. Dificultatea constituirii sale a fost mare. Într-adevăr,
testul D. 48 (şi Testul D. 70) este constituit din itemi dispuşi în serie,
itemii fiecăreia corespund aceluiaşi principiu de raţionament şi sunt, în
aceste limite, de dificultate crescândă. Astfel, primii itemi ai unei serii
sunt de o dificultate inferioară celei a ultimilor din seria precedentă, iar
dificultatea unui item anume nu este aceeaşi dacă este prezentat izolat
sau în interiorul unei secvenţe.
A fost constituită o bază de 83 de itemi. Materialul era identic cu D. 48
(grupe de domninouri) şi s-au utilizat nu doar legile Testului D. 48, ci, de
asemenea, şi concepte logice diferite, astfel încât principiile de rezolvare
constituie o noutate pentru subiecţii care au susţinut deja D. 48. O
primă etapă de construire a constat în determinarea dificultăţii fiecărui
item (cei 83 de itemi noi şi cei 44 ai testului D. 48) în timp liber, cei 127
de itemi fiind împărţiţi în 5 grupe prezentate fiecare la 100 de subiecţi
cu niveluri foarte dispersate.
O primă selectare a 60 de itemi a permis constituirea unei forme
provizorii care a fost aplicată în acelaşi timp cu D. 48 pe 215 subiecţi. O
analiză a itemilor a antrenat noi remanieri şi constituirea formei
definitive D. 70.
170 de subiecţi împărţiţi în două subgrupe appareillés au susţinut fie D.
48, fie D. 70, iar 40 de subiecţi au susţinut în acelaşi timp şi pe unul şi
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
49
pe celălalt (20 de subiecţi susţinând în ordinea D. 48 – D. 70, 20 de
subiecţi în ordinea inversă).
Analiza rezultatelor arată că:
1) Testul D. 70 este mult mai dificil decât testul D. 48.
2) Efectul de obişnuinţă (după o săptămână) compensează exact
această diferenţă de dificultate.
Într-adevăr, pentru subiecţii care au susţinut succesiv cele două teste,
subgrupa A a obţinut o medie de 31,2 pentru D. 48 la prima susţinere, şi
subgrupa B o medie de 31,1 pentru D. 70 la a doua susţinere. Bineînţeles,
există o diferenţă importantă (în jur de 6 puncte) între media subgrupei
A pentru D. 48 la a doua susţinere (m = 35,9) şi cea a subgrupei B
pentru D. 70 la prima susţinere (m = 30).
În limitele acestei aplicaţii totul se întâmplă ca şi cum D. 70 ar fi în
medie cu 3 puncte mai dificil decât D. 48, dar obişnuinţa (după o
săptămână) este cea care determina această câştigare în medie cu 3
puncte. Cu alte cuvinte, dacă un subiect a susţinut o dată D. 48, şi dacă
după aceea i se dă D. 70, rezultatele obţinute pot fi interpretate ca şi
cum ar fi provenit de la prima susţinere a testului D. 48.
Pe de altă parte, similitudinea între aptitudinile explorate de către cele
două teste este foarte mare. Într-adevăr, corelarea, calculată pe 40 de
subiecţi care au suţinut ambele teste (după corectarea obişnuinţei) este
de 72%, valoare foarte satisfăcătoare deoarece subiecţii aparţineau unui
grup cu nivel foarte omogen (elevi din clasele terminale).
Aşteptând rezultatele studiilor comparative actualmente în curs, şi
bazându-se pe importante efective, se poate, deci, recomanda folosirea
testului D. 70 ca test paralel pentru D. 48 şi considerăm că cu condiţia ca
D. 70 să fie aplicat după D. 48, etalonările stabilite pentru D. 48 îi pot fi
aplicate provizoriu.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
50

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
INVENTARUL DEZVOLTĂRII REALIZAT DE
GESELL

Arnold GESELL
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Diferite obiecte necesare susţinerii testului
2
.
Foi de test şi foi de notare
3
.
Notiţă generală (nu constituie un manual), 20 de pagini.
Boîte-problème servind drept lădiţă.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: variabil.
Timp de corectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: 4 săptămâni – 60 luni.
Indicaţii: studierea dezvoltării sugarilor şi copiilor mici.


2
Lista completă la cerere.
3
Lista completă la cerere.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
51

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Opera prof. Arnold Gesell de la Yale Clinic of Child Develoment stă la baza
tuturor studiilor asupra dezvoltării sugarului şi copilului mic, iar Gesell
Development Schedules au fost larg utilizate de la descrierea lor iniţială în
1925. Din nefericire, cum în forma lor originală metodele de aplicare,
materialul, evaluarea şi standardizarea fuseseră descrise incomplet, au
apărut numeroase adaptări, standardizate diferit de către fiecare
psiholog care le folosea. Materialul actual a fost stabilit definitiv de către
prof. A. Gesell şi dr. C. S. Amatruda şi fabricat sub direcţiunea lor, la
Yale. Materialul prezintă deci toată garanţia în ceea ce priveşte
conformitatea standardizarii sale. El corespunde ultimii versiuni, din
1940, aşa cum este ea utilizată în The First Five Years of Life şi în lucrarea
ulterioară, Developmental Diagnosis.
Condiţiile examenului necesită anumite precauţii, îndeosebi pentru
sugar, şi mai ales din partea psihologului, o familiaritate destul de mare
cu metodele de observare a comportamentului copiilor. Cu toate
acestea, rezultate satisfăcătoare pot fi obţinute fără aparatura complexă
utilizată iniţial de A. Gesell pentru cercetările sale (înregistrare
cinematografică, observare într-o oglindă semi-étamée). Manualele
oferă toate indicaţiile în acest domeniu.
Un aspect original al testului este evaluarea sa. Fiecare comportament
este apreciat cu „+” sau cu „-”, în funcţie de prezenţa sau absenţa
acestora. Prin analiza rezultatelor se cercetează vârsta cea mai ridicată
pentru care comportamentele „+” sunt predominante. Această vârstă,
denumită vârsta de dezvoltare, poate fi modificată de experimentator în
funcţie de calitatea generală a performanţei copilului şi poate fi afectat
după caz, de un semn „+” sau „-”.
Gesell indică faptul că se poate calcula un Coeficient de Dezvoltare,
Q.D., pentru diferitele secţiuni ale scării (motor, verbal, de adaptare şi
personal-social). Calcularea unui Q.D. general este adesea practicată de
către psihologi, deşi Gesell, mai degrabă, a sfătuit să nu se folosească
asta. Q.D. permite unui psiholog antrenat prezicerea şi controlarea încă
de la cea mai fragedă vârstă avansul sau întârzierea dezvoltării unui
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
52
sugar, care depind fie de factori ereditari, fie de factori de mediu
(maladii intercurente, spitalizare etc.).

BIBLIOGRAFIE
Nu există un manual redactat special pentru test. În fapt, lucrările lui A.
Gesell constituie veritabile manuale.
Pentru folosirea Developmental Schedules, cele două lucrări fundamentale
sunt:
1. GESELL A,, HALVERSON H. M., THOMPSON H., ILG F. L.,
CASTNER B. M., AMES L. B., AMATRUDA S., The First Five Years of
Life: A Guide to the Preschool Child, New York, Harper Bros., 1940, XIII
+ 393 p.
2. GESELL A., AMATRUDA C. S., Developmental Diagnosis: Normal
and Abnormal Child Development: Clinical Methods and Practical Applications,
New York, Paul B. Hoeber, 1947, 512 p.
Această ultimă lucrare a fost adaptată în franceză sub titlul:
ROUDINESCO Dr., GUITON M., Dezvoltarea Copilului. Manual de
instrucţiuni pentru Aplicarea Testelor Profesorului A. Gesell (Le Développement de
L’Enfant. Manuel d’Instructions pour l’Application des Tests du Pr. A. Gesell),
Paris, Presses Universitaires de France, 1950, 56 p.
Alte două lucrări sunt recomandate, deşi mai puţin esenţiale:
1. GESELL A., ILG F., Copilul mic în civilizaţia modernă (Le jeune enfant
dans la civilisation moderne), Paris, Presses Universitaires de France, 1950,
387 p.
2. GESELL A, ILG F., Copilul de la 5 la 10 ani (L’enfant de 5 à 10 ans),
Paris, Presses Universitaires de France, 1950, 486 p.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
53

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
INVENTARELE LUCRĂRILOR LUI PIAGET
EXPERIMENTELE LUI JEAN PIAGET

L. PAULLI, H. NATHAN
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
R. DROZ, J. B. GRIZE

Material
Carnet cu 120 de pagini.
Cutie cu 232 de fişe.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: de la câteva minute la o oră, în funcţie de test.
Vârsta de aplicare: copii de vârstă şcolară (de la 5 la 15 ani).
Indicaţii: accesul la experienţele lui Piaget.
Norme: cele ale lucrărilor lui Piaget (mici eşantioane în general).

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Formarea fiecărui psiholog conţine obligatoriu o introducere în lucrarea
marelui epistemolog Jean Piaget. Această lucrare, în acelaşi timp, este de
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
54
o asemenea bogăţie încât este practic imposibil să o stăpâneşti în
întregime. Să te orientezi rapid în lucrările principale ale maestrului de la
Geneva este deja foarte dificil, chiar şi pentru cei familiarizaţi cu
scrierile sale.
Până acum nu era nici un instrument uşor accesibil care să permită
studentului să aibă o idee globală a publicaţiilor cheie ale lui Piaget,
experienţelor sale princeps şi rezultatelor generale care au putut fi
degajate din acestea. Autorii acestui fişier, toţi piagetieni de renume
internaţional au reţinut, pentru acest material, următoarele lucrări:
- Limbajul şi gândirea la copil (Le langage et la pensée chez l’enfant),
1923;
- Judecata şi raţionamentul la copil (Le jugement et le raisonnement
chez l’enfant), 1924.
- Formarea noţiunii de număr la copil (La genèse du nombre chez
l’enfant), 1941;
- Dezvoltarea cantităţilor la copil (Le développement des quantites
chez l’enfant), 1941;
- Formarea simbolului la copil (La formation du symbole chez
l’enfant), 1946:
- Dezvoltarea noţiunii timpului la copil ((Le développement de la
notion de temps chez l’enfant), 1946;
- Noţiunile de mişcare şi de viteză la copil (Les notions de
mouvement et de vitesse chez l’enfant), 1946.
- Reprezentarea în spaţiu la copil (La représentation de l’espace chez
l’enfant), 1948;
- Apariţia ideii de întâmplare la copil (La genèse de l’idée de hasard
chez l’enfant), 1951;
- De la logica copilului la logica adolescentului (De la logique de
l’enfant à la logique de l’adolescent), 1955;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
55
- Geneza structurilor logice elementare (La genèse des structures
logiques élémentaires), 1959;
- Imaginea mentală la copil (L’image mentale chez l’enfant), 1966;
- Memorie şi inteligenţă (Mémoire et intelligence), 1968.
Utilizatorul interesat de unul sau altul din aceste volume, ca şi de testele
pe care acesta le conţine, va fi în măsură să se orienteze foarte rapid
graţie unui sistem de codare extrem de practic. Va ajunge astfel imediat
la principalele experimente relatate în lucrare (de exemplu 6
experimente pentru „Limbajul şi gândirea”, 14 pentru „Formarea
numărului”). Fiecare fişă este consacrată unui experiment special
condus de Piaget şi echipa sa, precizează titlul, domeniul la care acesta
se referă, conceptele piagetiene puse în joc, numele lucrării în care a
părut experimentul, problematica, tehnica de aplicare. Pe spatele fişei
sunt indicate rezultatele generale la care a condus acest experiment şi,
eventual, întrebările pe care le ridică.
Psihologul care doreşte să se informeze asupra cercetării asa cum este
ea/en tant que telle poate să extragă de pe fiecare fişă şi din
comentariile care o însoţesc în caietul introductiv esenţialul chiar al
teoriei şi practicii piagetiene. Cel care vrea să reproducă pentru sine, în
scop de experimentare personală sau de examen clinic, lucrarea echipei
genoveze, va şti imediat, consultând fişa, ce material are de pregătit. De
asemenea, va găsi acolo consemnele pe care trebuie să le formuleze, şi
indicaţiile scurte, asupra nivelurilor de reuşită aşteptate în fincţie de
vârstă.
La jumătatea intervalului între carte şi materialul tehnic propriu-zis,
Inventarul constituie o sursă incomparabilă de informaţii asupra unor
aspecte, cele mai popularizate de opera lui Piaget. Inventarul oferă
nenumărate servicii atât universitarilor cât şi clinicienilor în căutare de
instrumente originale a căror folosire este luminată aici prin referirea la
o reflecţie teoretică a cărei amploare este cunoscută.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
56

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TESTUL CUBURILOR LUI KOHS

C. KOHS
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Cutie cu 16 cuburi colorate.
Foaie de notare.
Manual, 24 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 20-45 de minute.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: începând cu 5 ani.
Indicaţii: test de dezvoltare, măsurând în mod special inteligenţa concretă. Studiul
deteriorării mentale.
Etalonare: în puncte pe vârstă cronologică, pe 1.735 de copii de la 5 la 11 ani.
Este oferită în puncte pe vârstă cronolo0gică şi în 10 grupe standardizate separat
pentru fete şi pentru băieţi.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
57

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul Cuburilor a fost descris pentru prima dată de Kohs în 1920. În
forma sa originală, conţinea 16 cuburi colorate cu care trebuia să se
reproducă 35 de desene de dificultate crescândă. Din 1923, Kohs a
restrâns seria la 17 desene devenite clasice. În manualul lui Kohs,
evaluarea ţinea cont de reuşită, de timp, de exactitudine, acest ultim
factor fiind măsurat prin numărul de mişcări ale subiectului în timpul
manipulării cuburilor. În 1930 Hutt, ca urmare a unui studiu
experimental, a transformat notarea suprimând evaluarea exactitudinii,
rezultatele noului sistem obţinut corelându-se în proporţie de 99% cu
cele obţinute prin tehnica lui Kohs. Testul Cuburilor lui Kohs, cu
notarea lui Hutt, a cunoscut un succes îndelungat în Statele Unite, unde
încă se mai foloseşte.
În 1933 Grace Arthur, în scara sa de teste de performanţă, a reluat
testul lui Kohs, notat după metoda lui Hutt, dar a modificat ordinea de
prezentare a modelelor şi a transformat uşor consemnele (oprirea
testului după 3 eşecuri consecutive în loc de 5). Deşi Testul Cuburilor
modificat de Grace Arthur a fost iniţial destinat folosirii în cadrul scării
complete, practica a stabilit folosirea sa separat, cu etalonarea extrasă
din lucrarea lui Grace Arthur. De regulă, la această versiune se face
aluzie atunci când se vorbeşte în Franţa de Testul Cuburilor lui Kohs.
Testul Cuburilor a suferit numeroase alte modificări:
- Seria lui Grace Kent (1934), care nu conţine decât 12 modele,
acestea fiind desenate în mărime reală;
- Seria lui Goldstein şi a lui Scheerer (1941), care foloseşte 12
modele, fiecare putând fi prezentat sub patru forme distincte (talie
originală, mărimea reală a cuburilor, talie originală şi limite subliniate,
mărime reală şi limite subliniate).
- Seria lui Trist şi a lui Misselbrook, care foloseşte 24 de cuburi şi
modele încastrate într-o planşă;
- Seria lui Wechsler (1944), care foloseşte 7 modele, doar în alb şi
roşu, o altă serie de acelaşi tip fiind cea recent introdusă în scara WISC;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
58
- Seria lui Alexander (1946), care foloseşte 10 modele.
Alte serii au utilizat cuburi diferite, de regulă bicolore. Se pot cita cele
ale lui Bonnardel (B – 101, 1953, şi B – 20) cu cuburi albe şi roşii, cea a
lui Wechsler (în WAIS, 1955) cu un principiu identic, cea a lui
Reissenweber (1953) cu cuburi negre şi albe.
Interesul susţinut pentru Testul Cuburilor provine din validitatea sa în
numeroase domenii. Permite într-adevăr măsurarea expresiei analitice şi
sintetice a gândirii conceptuale până în cele mai ridicate niveluri ale sale,
punând permanent în joc aptitudinea la structurarea în spaţiu. Valoarea
sa ca test de inteligenţă este larg demonstrată. Excelent test de
dezvoltare, având o suprapunere/chevauchement între vârstele
succesive mai mică decât revizuirea Binet-Simon, are corelări de la 60%
la 80% cu acest ultim test. Dar ceea ce-l face interesant este, pe de o
parte, aşa cum a arătat Wechsler, faptul că permite un diagnostic al
debilităţii mentale, iar pe de altă parte, comparaţia rezultatelor între
testele cuburilor şi revizuirea lui Binet permite inferenţe importante
asupra tipului de inteligenţă şi de afectivitate. Rezultatele Cuburilor lui
Kohs sunt relativ puţin afectate de factorii culturali, mai ales şcolari. Pe
de altă parte Testul Cuburilor lui Kohs, ca excelent instrument de
detectare a debilităţii mentale, este sensibil mai ales la deteriorarea
mentală, şi poate fi utilizat în scopul măsurării acesteia, fie împreună cu
un test verbal (metoda Brody), fie izolat (tehnica lui Goldstein şi a lui
Scheerer).
Versiunea prezentată este cea pusă la punct de Grace Arthur, care
rămâne, atunci când se doreşte utilizarea separată a testului, cea cu cea
mai simplă aplicare, fără a sacrifica calităţile metrologice printr-o
diminuare excesivă. Un manual, special pus la punct oferă indicaţii
precise asupra istoricului testului, lucrărilor de validare şi diverselor
versiuni existente. Condiţiile de aplicare şi etalonare sunt riguros
precizate. Testul Cuburilor continuă pe drept cuvânt de mai bine de 35
de ani să se bucure de cel mai mare succes alături de psihologi, datorită
validităţii pe care o deţine în multiplele sale aplicaţii posibile.
BIBLIOGRAFIE
Manualul conţine o bibliografie.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
59

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
MATRIX CONCRET

VIDAL
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 40 de pagini.
Foaie de răspuns.
Grilă de corectare.
Manual, 11 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 25-30 de minute.
Tomp de corectare: 30 de secunde.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei generale.
Etalonare: pe populaţia franceză din învăţământul public.




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
60
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul „Matrix concret” este un test de inteligenţă generală, cu material
nonverbal, aplicabil individual sau colectiv copiilor de la 10 la 14 ani
împliniţi. Se compune dintr-o serie de 36 de probleme de
deducţie/d’éduction între două sau mai multe imagini. Sarcina constă în
regăsirea ultimului termen al relaţiei dintr-o opţiune cu cinci imagini.
Testul are o fidelitate bună (omogenitate). Coeficientul calculat prin
metoda par-impar (corectat prin formula Spearman-Broen) este de 79%
pe un grup de 93 de subiecţi de 10 ani, de 88% pe un grup de 72 de
subiecţi de 14 ani.
Validitatea concurentă a fost apreciată calculând corelările cu diverse
teste clasice de inteligenţă. Rezultatele obţinute sunt următoarele:
- Subiecţi de 10 ani:
70% cu Testul Cattell 2;
45% cu Progressive Matrice 1947.
- Subiecţi de 12 ani:
60% cu Testul Cattell 2;
46 % cu Progressive Matrice 1938;
21% cu Vocabularul lui Binois-Pichot.
- Subiecţi de 13 ani:
54% cu Testul Cattell 2;
58 % cu Progressive Matrice 1938;
56% cu Vocabularul lui Binois-Pichot.
- Subiecţi de 14 ani:
73% cu Testul Cattell 2;
89 % cu Progressive Matrice 1938;
89% cu Vocabularul lui Binois-Pichot.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
61
Se pare, deci, că testul este o excelentă măsură a inteligenţei generale.
Aplicarea pe grupuri de vârstă de la 7 la 17 ani a permis reţinerea ca
zonă optimă de aplicare 10-14 ani. Pentru aceşti cinci ani rezultatele au
o distribuţie normală şi arată o excelentă diferenţiere între anii succesivi.
Testul a fost etalonat pe un eşantion reprezentativ al populaţiei generale
franceze. Nu sunt diferenţe semnificative pe sexe. Notele brute pot fi
transformate în note standardizate (pe 11 grupe), cu ajutorul unui tabel,
în funcţie de vârsta cronologică.
Originalitatea testului constă în faptul că deducţia/d’éduction relaţiilor
propuse subiectului nu se bazează nici pe simboluri verbale, nici pe
figuri abstracte, ci pe obiecte concrete. Din aces motiv este bine
acceptat de copii.















Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
62

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TESTUL MOZAIC AL LUI GILLE

René GILLE
Impr. Bernard Frères

Material
Foaie de test, 4 pagini.
Manual, 19 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: variabil, în jur de 35 de minute.
Timp de corectare: 2 minute.
Vârsta de aplicare: 5-14 ani.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei generale.
Etalonare: pe populaţia infantilă franceză, arătându-şi vârsta mentală în funcţie
de mediul socio-economic.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul Mozaic al lui Gille este un test de inteligenţă, de tipul foaie-creion,
cu o aplicare colectivă. Este nonverbal şi conţine 50 de întrebări.
Acestea, de cele mai diverse tipuri (consemne, diferenţe, similitudini
etc.) sunt prezentate sub formă de imagini. Notarea se face atribuind de
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
63
la 1 la 4 puncte pentru un răspuns bun, în funcţie de item. Totalul
punctelor posibile este 204. Testul este extrem de uşor de aplicat şi
corectat. Experienţa a demonstrat că, de fapt, poate fi utilizat de
examinatori fără formare psihologică specializată (institutori primari) în
bune condiţii. Este bine acceptat de copii datorită caracterului neinsolit
al imaginilor folosite în test.
Interesul special al testului constă în faptul că a fost aplicat în cursul
anului 1944 la mai mult de 95.000 de copii de la 5 la 14 ani de către
membrii unei comisii de studiu sub direcţia Institutului de Studii
Demografice, cu colaborarea eminenţilor specialişti sociologi, psihologi,
psihiatri, şi demografi. Rezultatele au fost supuse unui studiu
aprofundat ale cărui concluzii au fost expuse în cele două volume
Nivelul intelectual al copiilor de vârstă şcolară, publicate în 1950 şi 1954 de
Institutul Naţional de Studii Demografice (Caiet Nr. 13 şi Caiet Nr. 23).
Este imposibil de a rezuma aici numeroasele şi importantele concluzii
care se desprind din acest studiu. Este suficient din punct de vedere
practic să semnalăm că tratamentul statistic îngrijit căruia i-au fost
supuse rezultatele a permis punerea la punct a unei etalonări care este
fără discuţie etalonarea testului de inteligenţă pentru copii bazată pe cele
mai vaste eşantioane ale populaţiei generale franceze.
Elementul cel mai prezent a fost diferenţa între rezultate, în funcţie, pe
de o parte de nivelul socio-economic al familiei, iar pe de altă parte, de
locul de rezidenţă. În aceste condiţii s-a considerat indispensabilă
construirea unor etalonări speciale ţinând cont de factorii de variaţie.
Normele sunt furnizate în ani şi luni de vârstă mentală pentru
următoarele categorii de populaţie: a) populaţia generală; b) cultivatori;
c) muncitori din oraşe cu mai puţin de 2.000 de locuitori; f) angajaţi şi
funcţionari din oraşe cu mai mult de 2.000 de locuitori; g) cadre
industriale şi comercianţi; h) liber-profesionişti şi intelectuali.
Importanţa acestor etalonări speciale poate fi demonstrată prin
următorul fapt: nota 71 corespunde cultivatorilor la o vârstă mentală de
94 de luni (7 ani şi 10 luni), iar la copii provenind din familii cu profesii
libere sau intelectuale la o vârstă mentală de 72 de luni (6 ani).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
64
Folosirea rezultatelor expuse în cele două volume citate permite, de
altfel, pregătirea, dacă se doreşte, a altor etalonări (de exemplu în nota
T).
Testul lui Gille poate fi, deci, recomandat pentru utilizarea sa în mediul
şcolar, pentru diagnosticul rapid al nivelului intelectual. Datorită naturii
disparate a întrebărilor care-l compun, nu permite studiera du scatter, şi
trebuie să fim rezervaţi în cercetarea nivelului global. Poate eventual să
fie completat printr-un test ca WISC
4
care oferă o apreciere mai
diferenţiată. Principala sa valoare ţine de calitatea excepţională a
normelor disponibile.


BIBLIOGRAFIE
Nivelul intelectual al copiilor de vârstă şcolară. Lucrări şi documente ale Institutului
Naţional de Studii Demografice (Le Niveau Intellectuel des enfants d’âge scolaire.
Travaux et Documents de l’Institut National d’Études Démographiques), nr. 13,
1950, nr. 23, 1954, Paris, Presses Universitaires de France.
____________
Există o ediţie a Testului Mozaic în limba italiană.




4
Vezi Scara de Inteligenţă a lui Wechsler pentru Copii, Secţiunea I – „WISC”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
65

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
SCĂRILE McCARTHY DE APTITUDINI
PENTRU COPII (M.S.C.A.)

Dorothea McArthy
The Psychological Corporation

Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiete de desen (Desenarea unui copil, Desenarea unor figuri
geometrice).
Carnet (Memorarea imaginilor, Cunoaşterea vocabularului, Orientarea
dreapta-stânga).
Cuburi (Joc de construcţie, Numărătoare şi clasare).
Puzzle-uri (Rezolvarea unui puzzle).
Xylofon (Tapping).
Panglica roşie (Coordonarea braţelor, coordonare picioarelor).
Mingi /Balles (Coordonarea braţelor).
Ţinta (Coordonarea braţelor).
Tub (Acţiune imitatoare).
Grupe (Regrupare conceptuală).
Cartonaşe (Numărătoare şi ordonare, Regrupare conceptuală).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
66
Foaie de notare.
Manual.
Ladă.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 40 – 60 de minute.
Timp de corectare: în parte, în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: 2,6 ani – 8,6 ani.
Indicaţii: evaluarea dezvoltării intelectuale şi comportamentale a copilului.
Etalonare: pe 1.032 de băieţi şi fete.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Psihologul care doreşte să studieze aptitudinile intelectuale ale copilului
mic dispune, fie de teste de tip Gesell, de scări de performanţă de tipul
Grace Arthur, de derivate ale scării Binet-Simon, fie de Scara de
Inteligenţă a lui Weschler pentru perioada preşcolară şi primară
(WPPSI). Dincolo de faptul că aceasta din urmă nu este aplicabilă decât
începând cu vârsta de 4 ani, ea permite obţinerea doar a celor trei Q.I.
clasici (general, verbal, de performanţă). Din acest motiv Dorotehea
McArthy, profesor de onoare la Universitatea Fordham, a pus la punct
în perioada 1970 – 1972 Scările de Aptitudini pentru Copii, în scopul lărgirii
câmpului de investigaţii al instrumentelor psihometrice tradiţionale, şi
de a permite evaluarea, atât a nivelului intelectual general, cât şi a
aptitudinilor fundamentale.
Alegerea conţinutului bateriei şi regruparea testelor în scări au avut la
bază rezultatul analizelor factoriale şi lunga experienţă clinică a autoarei
în domeniul psihologiei genetice. M.S.C.A. sunt compuse din şase scări
care corespund aptitudinilor fundamentale:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
67
- aptitudinea de a manipula conceptele verbale şi de a exprima idei
(Scara Verbală V);
- aptitudinea folosirii numerelor (Scara Cantitativă Q),
- aptitudinea de a raţiona cu materiale concrete şi de a conceptualiza
fără a utiliza cuvinte (Performanţa Perceptivă P);
- Nivel intelectual de funcţionare, suma V + Q + P (Scara Intelectuală
generală I.G.);
- Memoria pe termen scurt plecând de la materiale diverse (Memoria
Mem.);
- Coordonarea motrice generală, coordonarea manuală şi dexteritatea
digitală, lateralitatea
5
manuală şi vizuală (Motricitate Mot.)
Pentru construirea acestor scări au fost combinate zece teste după
schema următoare:

5
Dominantă funcţională a unuia dintre organele analoage perechi (mâini,
picioare, ochi), Florian Marcu, Marele dicţionar de neologisme, editura
SAECULUM I. O, Bucureşti, 2000, p. 504.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
68

Notele obţinute la teste sunt echilibrate în funcţie de importanţa
testului în scara căreia îi aparţine; prin adunarea notelor ponderate,

S
c
a
r
a

V
e
r
b
a
l
ă

P
e
r
f
o
r
m
a
n
ţ
a

p
e
r
c
e
p
t
i
v
ă

S
c
a
r
a

C
a
n
t
i
t
a
t
i
v
ă

S
c
a
r
a

i
n
t
e
l
e
c
t
u
a
l
ă

g
e
n
e
r
a
l
ă


M
e
m
o
r
i
e

M
o
t
r
i
c
i
t
a
t
e

Joc de construire P IG
Rezolvarea unui
puzzle
P IG
Memorarea de
imagini
V IG Mem.
Cunoaşterea
vocabularului
V IG
Probleme numerice Q IG
Tapping P IG Mem.
Memorie verbală V IG Mem.
Orientare dreapta –
stânga
P IG
Coordonarea
picioarelor
Mot.
Coordonarea
braţelor
Mot.
Acţiune imitativă Mot.
Desenarea figurilor
geometrice
P IG Mot.
Desenarea unui
copil
P IG Mot.
Memoria cifrelor Q IG Mem.
Fluenţă verbală V IG
Numărătoare şi
ordonare
Q IG
Analogii V IG
Regrupare
conceptuală
P IG
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
69
corespunzând testelor ce compun scările, s-au obţinut şase note
compuse, care sunt transformate în indici – Verbal, Performanţă
perceptivă etc. Aceşti indici participă la stabilirea unui profil individual
care figurează pe foaia de notare. Mai mult decât examinarea indicilor,
luaţi unul câte unul, analiza profilului permite studierea comparată a
diferitelor aptitudini de bază la acelaşi subiect – precum cele manifestate
dincolo de susţinerea testului – raportând copilul la grupa sa de vârstă.
Indicele Intelectual General este analog cu coeficientul intelectual clasic,
prin caracteristicile sale statistice (medie 100, abatere 16). Ceilalţi cinci
indici, corespunzând fiecare uneia dintre celelalte cinci scări, au ca
medie 50 şi abatere 10.
O apropiere mai mare din punct de vedere clinic faţă de rezultatele
individuale este facilitată de M.S.C.A. Unele teste (Desenarea unui copil,
Fluenţă verbală etc.) se pretează într-adevăr la o analiză calitativă fină a
ceea ce a produs copilul. Motricitatea, lateralitatea şi ochiul preferenţial
sunt totodată explorate şi reperate de M.S.C.A.
Diferitele rezultate furnizate de M.S.C.A. – atât cantitativ cât şi calitativ
– permit nu doar prezicerea reuşitei şcolare la copiii care se dezvoltă
normal, ci şi depistarea precoce a copiilor surzi, întârziaţi sau
handicapaţi, sau care au dificultăţi de învăţare.

Caracteristici metrologice
Validitatea studiată pe un eşantion american a arătat o corelare cu
Indicele Intelectual General al M.S.C.A. de 71% pentru Q.I. – ul scării
Standford-Binet. O bună validitate predictivă a fost constatată prin
studierea corelărilor între indicii M.S.C.A. şi notele la un test de reuşită
şcolară.
Adaptarea franceză a fost făcută cu cea mai mare grijă. Eşantionul a
fost format din 1.032 de copii, în jur de 100 pe grupe de vârstă, cu un
număr egal de fete şi de băieţi. Au fost luate în considerare zece grupe
de vârstă (2,6; 3; 3,6; 4; 4,6; 5; 5,6; 6; 6,6; 7; 7,6; 8; 8,6) şi s-a ţinut cont
de stratificarea, pe lângă vârstă, a trei variabile: Sex, Profesia tatălui (8
categorii), Densitatea demografică a habitatului (4 categorii).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
70
Examinarea rezultatelor (regularitatea curbelor de dezvoltare, distribuţia
notelor) arată că calitatatea eşantionării a fost excelentă.
Au fost calculate diferite statistici. Fidelitatea par-impar (consistenţa
internă) a fost estimată plecând de la notele tuturor copiilor
eşantionului pentru fiecare scară. Ea variază între 76% (Scara de
Motricitate) şi 92% (Scara Intelectuală Generală). Fidelitatea test-retest
(stabilitate temporală) a fost calculată pe un subeşantion de 120 de copii
repartizaţi pe şase grupe de vârstă. Copii au fost retestatţi după un
interval de 3-5 săptămâni de la prima examinare. Coeficienţii de
validitate obţinuţi variază de la 71% (pentru Scara Cantitativă, eşantion 3
ani – 3 ani şi jumătate) la 94% (pentru Scara Intelectuală Generală,
eşantion de 5 ani – 5 ani şi jumătate).
Manualul oferă date privind intercorelările între scări (trebuie evident să
se ţină cont de suprapunerile între scări care antrenează creşteri fictive
ale acestor corelări). Ele variază între 51% (Scara de Motricitate şi Scara
Intelectuală Generală) şi 92% (Scara Verbală şi Scara Intelectuală Generală).
Pentru interpretarea profilului individual, este important să se ştie în ce
măsură o diferenţă de nivel între două scări, ţinând cont de corelarea
între acestea, devine semnificativă. Un tabel special prezintă numărul de
puncte care, în diferenţa între diferite scări, furnizează o
semnificativitate a pragului de 5%. Diferenţele semnificative variază
între 11 şi 13 puncte.
În concluzie, Scările de Aptitudini pentru Copii realizate de McCarthy
constituie un instrument original care permite, pentru copii mici,
începând de la 2,6 ani, trecerea la determinarea Coeficientului
Intelectual. Posibilitatea unei estimări independente a aptitudinilor şi
comportamentelor copilului, pe care ele o oferă, concretizată în
stabilirea unui prpofil, constituie o contribuţie nouă şi importantă la
seria de teste psihometrice pusă la dispoziţia psihologilor.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
71

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
BATERIA McCARTHY PENTRU DEPISTAREA
TULBURĂRILOR LA COPII
Dorothea McCarthy
The Psychological Corporation

Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de desen (Desenarea figurilor geometrice).
Imagine cartonată „ROGER” (Orientare dreapta – stânga).
Panglica roşie (Coordonarea picioarelor).
Blocuri (Regrupare conceptuală).
Carton alb (Regrupare conceptuală).
Foaie de notare.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare:15 – 20 de minute.
Timp de corectare: în parte, în timpul testării.
Vârsta de aplicare: 4 ani – 6,6 ani.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
72
Indicaţii: depistarea tulburărilor la copii.
Etalonare: indice discriminant calculat pe un grup de 80 de copii cu probleme.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Bateria de depistare pentru copii a lui McCarthy este o adaptare a Scărilor de
aptitudini pentru copii ale lui McCarthy (M.S.C.A.), utilizată ca test de
depistare a copiilor „cu risc” aflaţi în secţinile maternale sau CP (Cours
Préparatoire). Prin copil „cu risc” se înţelege un copil care prezintă în
raport cu cei de seama sa o întârziere a dezvoltării intelectuale, afective,
psihomotorii, sau o întârziere de limbaj şi/sau de scriere care crează
teama unui eşec în dobândirea cunoştinţelor de bază. Este un copil
asupra căruia ne întrebăm, în grupa mare maternală, asupra temeiului
trecerii sale în CP, sau dacă este în CP, asupra şanselor de a dobândi la
sfârşitul anului un nivel de citit suficient pentru a trece în CEI.
Dorothea McCarthy a reţinut şase din cele zece subteste cuprinse în
M.S.C.A.: Orientarea dreapta – stânga (Partea I); Desenarea figurilor
geometrice; Memoria cifrelor; Regruparea conceptuală şi Coordonarea
picioarelor. Aceste şase subteste au fost alese cu grijă pe baza
conţinutului lor, nivelului de dificultate, timpului de susţinere şi
uşurinţei de corectare. Ele măsoară diferite aptitudini care au un rol în
reuşita şcolară, cuprinzând comprehensiunea limbajului şi a
conceptelor, percepţia vizuală, memoria auditivă, coordonarea motrice
şi orientarea în spaţiu.
Aceste şase subteste sunt reprezentative pentru ansamblul Scărilor lui
McCarthy.
La origine, M.S.C.A. au fost regrupate în şase scări, rezultate din
analizele factoriale şi din lunga experienţă în psihologia genetică a
autoarei. Subtestele M-S.C.C. – D. Sunt combinate pentru constituirea
acestor scări după schema de mai jos:
Bateria de depistare pentru copii nu a fost standardizată ca un instrument
separat al Scărilor de aptitudini pentru copii. Conţinutul testelor şi
consemnele de administrare şi de notare nu au fost modificate. Bateria a
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
73
fost administrată unui eşantion de 80 de copii având tulburări de
învăţare, întârzieri de dezvoltare, cu scopul de a permite validarea
nivelului de clasificare a riscului.
Bateria de depistare pentru copii a lui McCarthy permite identificarea rapidă,
în vederea unui diagnostic sau a unei evaluări mai aprofundate, a
copiilor susceptibili de a fi consideraţi ca fiind copii „cu risc” în raport
cu probabilitatea reuşitei lor şcolare datorită nivelului slab al
performanţelor lor vizavi de normele naţionale. Bateria nu are ca scop
relevarea motivelor specifice ale acestei performanţe slabe. Totuşi,
printre copiii care au un nivel slab de reuşită la acest test au fost
descoperiţi cei mai mulţi copii cu tulburări de învăţare sau altele care
pot afecta viitoarele lor cunoştinţe.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
74



N
r
.

C
r
t
.


S
c
a
r
a

V
e
r
b
a
l
ă


P
e
r
f
o
r
m
a
n
ţ
a

p
e
r
c
e
p
t
i
v
ă



S
c
a
r
a


C
a
n
t
i
t
a
t
i
v
ă


S
c
a
r
a


I
n
t
e
l
e
c
t
u
a
l
ă

G
e
n
e
r
e
a
l
ă


M
e
m
o
r
i
e


M
o
t
r
i
c
i
t
a
t
e


1. Orientare dreapta -
stânga
P IG
2. Memorie verbală V IG Mem.
3. Desenarea figurilor
geometrice
P IG Mot.
4. Memoria cifrelor Q IG Mem.
5. Regrupare conceptuală P IG
6. Coordonarea picioarelor Mot.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
75

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST NONVERBAL DE CLASIFICARE
GENERALĂ

C. E. KELLOG, N. W. MORTON
The Psychological Corporation
R.B. CATTELL, A. K. S. CATTELL
Institute for Personality and Ability Testing
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 8 pagini.
Grilă de corectare.
Manual, 12 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 20 de minute din care 13,3 de lucru efectiv.
Timp de corectare: 1-2 minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: clasificarea subiecţilor din mediul industrial din punct de vedere al
inteligenţei generale.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
76
Etalonări: populaţia generală franceză, pe nivel cultural şi pe vârstă de la 20 la 49
de ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Scopul acestui test este de a pune la dispoziţia service-urilor cu aplicaţii
industriale un test de inteligenţă nonverbal, destinat clasificării iniţiale,
pentru toate nivelurile, cu excepţia celui superior.
Cele patru subteste formează un ansamblu foarte omogen.
Intercorelările (fără corectare) fiecărui subtest cu ansamblul variază
între 78% şi 83%. Testul este bine acceptat de subiecţii necultivăţi
cărora se adresează şi are o foarte bună răspândire.
Etalonările au fost făcute pe o populaţie de mai multe mii de persoane.
Un tabel de conversie permite transformarea notelor brute ale celor
patru subteste în note standardizate de la 1 la 9, bazate pe un eşantion
reprezentativ al populaţiei generale franceze de sex masculin de la 20 la
49 de ani. Sunt oferite etalonări pentru nota totală (suma celor patru
note standardizate ale celor patru subteste) pe nivel cultural şi pe vârstă
de la 20 la 49 de ani.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
77

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
ETAPELE INTELIGENŢEI SENSORIO-
MOTRICE A COPILULUI

Irène CASATI
Centrul de Psihologie Aplicată
Irène LEZINE
Jean PIAGET

Material
Coş cu diferite obiecte necesare susţinerii testului.
Foaie de notare.
Manual.
Monografie.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: variabil.
Timp de corectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: de la naştere la 2 ani.
Indicaţii: studierea dezvoltării psihomotorii a nou-născuţilor şi a copiilor mici.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
78

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Scările „Baby-test” permit evaluarea globală a nivelului de dezvoltare a
copiilor şi a evoluţiei lor în cele patru domenii – de dezvoltare
posturală, de coordonare oculo-motrice, limbaj şi sociabilitate.
Analiza mecanismelor intelectuale propriu-zise rămânea totuşi de făcut,
iar prezenta serie de teste are ca scop s-o întreprindă, luând ca linie
directoare concepţiile lui Jean Piaget. Nevoia unei elaborări mai precise
a testelor pe care Piaget le-a descris, pentru a-şi verifica ipotezele asupra
primelor stadii de adaptare sensori-motrice, plecând de la observaţiile
făcute asupra copiilor, s-a făcut puternic simţită în ultimii ani. Lucrările
lui T. Gouin-Decarie din Canada, I. C. Uzgiris şi J. Mc V. Hunt pe de o
parte, iar pe de alta cele ale lui S. K. Escalona din Statele Unite se
înscriu în acest cadru.
Testele actuale se raportează la ceea ce Piaget numeşte inteligenţă
sensori-motrice, cu alte cuvinte capacitatea de a rezolva problemele
plecând de la activităţile care apelează îndeosebi la percepţie, atitudini
(tonus), mişcări, fără evocări simbolice (înaintea apariţiei limbajului). În
această perioadă copilul începe puţin câte puţin să facă legătura între
obiecte şi acţiuni, distingând mijloacele atingerii rezultatelor, dându-şi
seama de rezultatele obţinute şi acţionând intenţionat, folosind de acum
înainte procedee de raţionament. Testele alese nu insistă asupra
problemelor construirii noţiunii de obiect, care este legată de elaborarea
relaţiilor spaţiale, nici asupra relaţiilor temporale şi cauzale
experimentate simultan la copii. Testele nu urmăresc decât următoarele
patru teme:
a) Cercetarea obiectului dispărut.
b) Utilizarea intermediarilor;
c) Explorarea obiectelor;
d) Comportamentul în sarcini de combinare a obiectelor.
Observaţia se bazează pe evoluţia mecanismelor intelectuale în trecerea
lor de la stadiul III la stadiul IV. Iniţial au fost prevăzute serii paralele.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
79
Ele nu au putut fi construite integral pentru cele patru teme: seria
utilizării intermediarilor nu conţine itemi care să meargă dincolo de
stadiul IV, din contră, combinarea obiectelor apărea la finalul stadiului
V.
Manualul oferă o descriere precisă a materialului, notarea răspunsurilor
şi interpretarea rezultatelor în funcţie de nivelul genetic. A fost stabilită
o etalonare pe o populaţie normală de 355 de subiecţi cu vârste de la 6
luni la 2 ani. Aceasta permite notarea corespondenţelor, între itemi,
stadii şi vârste, şi, de asemenea, decelarea eventualelor discordanţe în
reuşitele la diverse serii. Scara constituie în total prima tentativă de
ansamblu pentru elaborarea unei serii de teste standardizate, bazate pe
concepţiile expuse de Piaget în „Apariţia inteligenţei la copil” şi în
„Construirea realului la copil”. Poziţia centrală pe care a dobândit-o la nivel
internaţional teoria lui Piaget pentru înţelegerea psihologiei copilului a
făcut ca punerea la punct, de către I. Casati, I. Lézine, în strânsă relaţie
cu Piaget însuşi, a acestor teste originale, să devină o dată fundamentală
în istoria Baby-teste. Cunoaşterea şi folosirea lor vor deveni rapid
indispensabile atât psihologilor care lucrează în acest domeniu, cât şi
pediatrilor şi pedopsihiatrilor.











Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
80

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)

PERCEPŢII, ANALOGII ŞI MANIPULĂRI
SPAŢIALE (P.A.M.S.)

A. KHOMSI
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet cu 37 de planşe, cu 2 planşe pe pagină, recto şi verso (reutilizabil).
Foaie de răspunsuri.
Grile de notare.
Foaie pentru stabilirea profilurilor individuale.
Manual.

Administrare
Examinare: colectivă, eventual individuală.
Timp de examinare: 15 – 30 de minute, în funcţie de vârstă şi competenţă.
Vârsta de aplicare: începnd cu CP (Cursul Pregătitor).



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
81
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Scopul acestui test este detectarea copiilor „cu risc” pe plan cognitiv, în
domeniul şcolar. Nu este vorba aici atât de evaluarea unui nivel
cognitiv, ce poate să conducă la un clasament, cât de a analiza tipul de
indice utilizat în relaţie cu spaţiul mental sau spaţiul mental de lucru într-o
sarcină de tipul rezolvării de probleme. Este un test destinat, de
asemenea, orientării, dacă este cazul, explorărilor ulterioare. Deşi
conceput pentru a fi utilizat independent, testul poate fi completat cu
testul de citit E. 20
6
.
Problemele propuse sunt de tipul „matrici progresive”. Acestea necesita o
analiză perceptivă fină şi atentă, un raţionament prin analogie sau
manipulări spaţiale ale formelor grafice care trebuie tratate în imagini
mentale, de unde şi numele testului. Copiii au la dispoziţie un caiet şi o
foaie de răspunsuri pe care trebuie să încercuiască răspunsul ales.
Într-o primă etapă, se ţine cont de un anumit număr de
comportamente observate în cursul testării (nevoie şi /sau cerere de
ajutor importante, transfer caiet – foaie dificil, răspunsuri pe caiet,
răspunsuri fără utilizarea caietului) sau identificate în momentul notării
(răspunsuri sistematice printr-un item, alegeri multiple, numărul
exerciţiilor la care nu s-a răspuns). Propunem să se considere că
subiecţii manifestă, peste aceste comportamente, dificultăţi de a-şi
organiza un spaţiu mental de muncă în situaţia gestiunii sarcinii,
autoreglate, care le este propusă.
În a doua etapă, o analiză a răspunsurilor, în funcţie de frecvenţa lor la
diferite niveluri şcolare, permite calcularea a trei note care contribuie la
interpretarea notei globale. Este vorba mai întâi de a lua în calcul
răspunsurile „acceptabile” la începutul CP, ţinând cont de frecvenţa lor,
iar pe de alta de răspunsurile „corecte”. Aceste răspunsuri corespund,
după noi, unei identificări spaţiu-problemă, cu punerea în scenă a
strategiei de compensare, şi dificultăţii de a utiliza strategiile adecvate.
De asemenea, se pot lua în calcul răspunsurile „acceptabile” la anul al

6
Khomsi, A., Test de evaluare a competenţei la citit (versiune colectivă), E. 20, Editura
Centrului de Psihologie Aplicată, 1990.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
82
patrulea de colegiu: analiza acestor răspunsuri ne permite să ne gândim
că ele indică o reprezentare reală spaţiu – problemă, chiar dacă soluţiile
„corecte” nu sunt neapărat găsite. Se pot, deci, utiliza răspunsurile mai
puţin frecvente la CP, pe care noi le propunem să fie considerate ca
răspunsuri „aberante”. Vor fi apreciate ca indici ai unei strategii de
desemnare la întâmplare. În fine, o estimare a „randamentului” de-a
lungul timpului examenului, vine să completeze indicii utilizaţi pentru
evaluare. Aceste date permit analizarea notei globale plecând de la
profilurile construite pentru diverse niveluri şcolare, de la CP la anul al
patrulea de colegiu.
În a treia etapă, testul poate fi propus individual elevilor detectaţi.
Această nouă testare, care nu mai corespunde unei situaţiii autoreglate,
poate servi, nu doar de control, ci de asemenea, pentru a evalua
capacitatea de autocorectare.
Exemplele luate din diverse grupe (de la CP la CAP) sunt prezentate
pentru a ilustra modalităţile utilizării testului.
Acest test se adresează psihologilor şcolari şi psihologilor educaţiei care
au de evaluat competenţa grupelor importante de copii, sub o formă
colectivă. Testul poate fi utilizat, de asemenea, în cadrul unei proceduri
de screening, sub formă individuală.








Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
83

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE APTITUDINI MENTALE PRIMARE
(P.M.A. FORMA INTERMEDIARĂ 11 – 17 ANI)

L. L. THURSTONE
Science Research Associates
Th. G. THURSTONE
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 22 de pagini.
Foaie de răspuns.
Manual de aplicare, 46 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 26 de minute de lucreu efectiv.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: subiecţi de la 11 la 17 ani şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea „aptitudinilor mentale primare”.
Etalonare: în 11 classes standardizate pe eşantioane franceze de la 11 la 17 ani,
de ambele sexe.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
84

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Lucrările de analiză factorială ale prof. L. L. Thurstone şi ale şcolii sale
au reuşit să pună în evidenţă în testele de eficienţă un anumit număr de
factori, denumiţi „aptitudini mentale primare”. Aceşti factori, conform
şcolii lui Thurstone, sunt principalii constituenţi ai inteligenţei generale.
Au fost identificaţi clar opt factori. Totuşi, în acest test destinat
subiecţilor de la 11 la 17 ani, pentru ca examenul să nu necesite un timp
îndelungat şi să fie în întregime prezentabil sub forma unui test colectiv
de tipul foaie-creion, Thurstone nu a reţinut decât cei mai importanţi
cinci factori, iar pentru măsurarea fiecăruia, testul care avea cea mai
puternică saturaţie .
Cele cinci aptitudini mentale primare măsurate sunt:
- Semnificaţia verbală (V). Este aptitudinea de a înţelege idei exprimate
prin cuvinte. Ea este utilzată în orice activitate în care informaţia este
obţinută prin lectură sau audiţia cuvintelor. Acest factor este măsurat
printr-un test de vocabular cu sinonime.
- Aptitudinea spaţială (S). Este aptitudinea de a-şi reprezenta obiectele
în două sau trei dimensiuni, de a-şi imagina cum ar apărea un obiect sau
un desen dacă ar suferi o rotaţie, de a vizualiza obiectele în două sau trei
dimensiuni şi de a sesiza relaţiile de spaţiu ale unui aranjament de
obiecte. Acest factor este măsurat de un test constând în recunoaşterea
unor figuri după rotirea lor.
- Raţionament (R). Este aptitudinea de a rezolva problemele logice, de a
prevedea şi de a face un plan. Acest factor este măsurat printr-un test
de serii de litere.
- Aptitudinea numerică (N). Este aptitudinea de a lucra cu cifre, de a
rezolva rapid şi exact probleme cantitative simple.
- Fluenţă verbală (W). Este aptitudinea de a vorbi şi de a scrie cu
uşurinţă. Ea priveşte, mai degrabă, lejeritatea cu care cuvintele pot fi
utilizate, decât gradul de înţelegere a conceptelor verbale. Această
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
85
aptitudine este măsurată printr-un test care constă în scrierea în timp
limitat a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită literă.
Cele cinci teste sunt prezentate într-un caiet, fiecare test este precedat
de un exerciţiu care-i permite subiectului să se familiarizeze cu
consemnele. Răspunsurile sunt înregistrate pe o foaie de răspuns (cu
variante multiple). Un procedeu special înlătură necesitatea unei grile de
corectare. În realitate, subiectul, marcându-şi răspunsul, îl imprimă prin
intermediul unei foi cu indigo, pe verso-ul foii de răspuns pe o grilă.
Astfel, examinatorul poate număra foarte rapid răspunsurile bune şi pe
cele greşite, şi să obţină în câteva secunde nota subiectului pentru
fiecare test.
Thurstone a arătat că intercorelările între diferite aptitudini primare
puteau fi explicate printr-un factor unic, numit factor general de ordin
secund, sensibil analog factorului g al lui Spearman. Ţinând cont de
saturaţiile aptitudinilor mentale primare în acest factor general,
Thurstone a propus calcularea unei note totale, bazată pe 5 note totale
ponderate.
Examenul profilului furnizează informaţii despre diferite tipuri. Nota
totală ponderată dă nivelul de inteligenţă generală. Omogenitatea sau
dispersia rezultatelor oferă informaţii fundamentale mai ales pentru
orientarea şcolară sau profesională. O literatură (de peste 150 de titluri
la ora actuală) a fost consacrată folosirii acestui test în diferite tipuri de
orientare, şi a demonstrat marea valoare a acestei serii de teste.

BIBLIOGRAFIE
Manualul, pe lângă informaţiile asupra caractertisticilor statistice
intrinseci ale testului, oferă informaţii asupra corelărilor cu alte teste de
inteligenţă, de orientare profesională, de aptitudini şi cu rezultatele
şcolare. Manualul conţine o bibliografie sumară.
____________
Există o ediţie a P.M.A. în limba italiană.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
86

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE RAŢIONAMENT

Pierre RENNES
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Foaie de test, 3 pagini.
Corrigé.
Manual, 6 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 25 de minute, din care 20 de lucru efectiv.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii de raţionament asupra seriilor de elemente verbale
şi numerice.
Etalonări: populaţiile franceze de nivel mediu şi superior.




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
87
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Folosira testului de raţionament în cadrul testelor colective de
inteligenţă sau ca teste individuale este foarte veche şi intereseul pentru
ele a confirmat analiza factorială.
După tehnica lui Spearman, aceste teste au o foarte mare saturaţie în
factorul general g. Într-adevăr, problemele puse sunt probleme de serii
de completat de tipul ABAB..., care pun în joc relaţii de deducţie,
pentru că trebuie, în primul rând, să se descopere legea după care este
alcătuită seria, şi în ala doilea rând, să se aplice această lege ultimului
element din serie pentru a afla răspunsul. Pe lângă factorul general g,
aceste teste pun, de asemenea, în joc un factor specific care depinde de
materialul utilizat (cuvinte: factorul verbal, cifre: factorul numeric).
Lucrările lui Thurstone ne-au aprofundat cunoştinţele pe acest plan şi
au arătat că testele de raţionament aveau o saturaţie foarte bună în
factorul general de ordin secundar – cea mai mare saturaţie a testelor de
aptitudini mentale primare – confirmându-le astfel valoarea ca teste de
inteligenţă. Aceleaşi lucrări au demonstrat că reprezintă un instrument
de măsură a unei aptitudini mentale primare, factorul R (raţionament),
uneori descompusă în doi factori, I (inductiv) şi D (deductiv).
În fine, într-un studiu mai recent asupra percepţiei, Thurstone a
prezentat un fapt de cel mai mare interes: prezenţa în testele de
raţionament a unui factor foarte larg, care se regăseşte în testele
perceptive derivate din Gestaltpsychologie, factorul flexibilitate, adică
aptitudinea de a trece rapid de la un tip de raţionament la un altul (sau
de la o Gestalt la alta).
Aceste teste sunt deci unul din cele mai bune mijloace de a evalua
inteligenţa generală sub forma sa „fluidă” (Cattell, Eysenck), cu alte
cuvinte forma inteligenţei cea mai sensibilă la deteriorare, atât
psihologică cât şi patologică. Un test de raţionament este, de altfel,
folosit în clasica scară de deteriorare a lui Shipley-Hartford, iar valoarea
sa tocmai a fost confirmată de o importantă lucrare a lui Liberson.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
88
Testul de Raţionament al lui P. Rennes conţine probleme de tipul
seriilor sub forme nonverbale (numere, litere) şi verbale. A fost special
conceput pentru nivelurile mediu şi superior de inteligenţă.
Folosirea sa este justificată ca element al unei baterii de teste de
inteligenţă pentru subiecţii de acest nivel, pentru selectarea cadrelor,
examenele individuale etc. Din acest punct de vedere, interesul său
deosebit decurge din saturaţia sa în factorul flexibilitate.

____________

Există ediţii ale Testului de Raţionament în flamandă şi în italiană.










Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
89


SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE RAŢIONAMENT 85 (Formă paralelă)
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 4 pagini.
Corrigé.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă:
Timp de examinare: 25 de minute, din care 20 de lucru efectiv.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii de raţionament pe serii de elemente verbale şi
numerice.
Etalonări: populaţii de nivel mediu şi superior.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
De la data apariţiei sale, în 1959, Testul de Raţionament al lui P. Rennes a
fost foart larg difuzat şi utilizat. Acest test de factor g, născut din
teoriile lui Spearman şi Thurstone, măsoară aptitudinea de raţionament,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
90
văzută sub unghiul flexibilităţii, adică „aptitudinea de a trece rapid de la
un tip de raţionament la altul (sau de la o Gestalt la alta)”. Larga sa
difuzare de mai bine de 20 de ani i-a confirmat valoarea tehnică, ca test
de inteligenţă generală, şi uşurinţa sa de aplicare datorită varietăţii
conţinutului celor 40 de itemi (cuvinte, cifre, serii de completat,
elemente de asociat, de ordonat, de refăcut ...).
Utilizarea sa foarte răspândită în cadrul recrutării, orientării şi cercetării,
a determinat Editura Centrului de Psihologie Aplicată să pună la
dispoziţia psihologilor un test paralel de raţionament, Testul de
Raţionament 85.
Acest test măsoară aceeaşi variabilă subadiacentă – inteligenţa generală
sub forma sa fluidă – şi este construit pe acelaşi criteriu: diferenţierea
nivelurilor mediu şi superior.
Testul conţine 40 de itemi noi, ale căror niveluri de dificultate sunt
foarte apropiate de cele ale primei forme.
Etalonările au fost stabilite plecând de la mari eşantioane de studenţi şi
de grupe profesionale variate.
Testul de Raţionament 85 permite utilizatorului să prezinte subiecţilor un
nou test de Raţionament, deşi echivalent, sau să folosească cele două
forme în studiile longitudinale sau de fidelitate.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
91

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE SILOGISME

Alfred F. HERTZKA
Sheridan Supply Co.
J. P. GUILFORD
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de examinare, 4 pagini.
Foaie de răspunsuri.
Grilă de corectare.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 20 de minute de lucru efectiv.
Timp de corectare: 2 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii de evaluare logică.
Etalonare: pe populaţia franceză cu diferrite niveluri de studii.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
92
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Acest test are ca scop măsurarea capacităţii de evaluare logică.
Acest factor fusese identificat în cursul cercetărilor anterioare de
Thurstone sub denumirea de deducţie şi fusese considerat atunci ca o
aptitudine de a trage concluzii logice.
Hertzka şi Guilford au demonstrat că accentul trebuia pus pe evaluare
mai degrabă decât pe deducţie pentru interpretarea acestui factor.
Acest tip de raţionament este dat aici printr-un test de silogisme
prezentându-se sub o formă cu „răspunsuri multiple”.
Trebuie administrate două părţi pararalele de câte 20 de itemi, pentru
fiecare cronometrându-se separat timpul.
Pentru fiecare item, sunt date două enunţuri de fapte, care furnizează
două premise, şi sunt propuse patru potenţiale concluzii. Numai una
dintre ele reprezintă răspunsul corect şi continuarea logică a premiselor.
Subiectul trebuie deci să evalueze consecinţele propuse, ci nu să deducă
o concluzie.

Exemplu de item:
Toţi angajaţii sunt salariaţi.
Unii acţionari sunt angajaţi.

În consecinţă:
A. Unii salariaţi nu sunt angajaţi.
B. Unii angajaţi nu sunt acţionari.
C. Toţi acţionarii sunt salariaţi.
D. Unii acţionari sunt salariaţi.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
93
Acest test, făcând referinţă în conţinutul său la domenii ca ştiinţe,
muncă, afaceri sociale şi politice, are un grad ridicat de validitate
aparentă pentru subiect.
Calităţile metrologice ale acestui instrument s-au dovedit satisfăcătoare.
Validitatea internă a instrumentului este măsurată printr-o analiză a
itemilor (coeficientul Phi), iar validitatea externă, de studii de corelare
cu alte teste de raţionament (D. 70, Test de Eficienţă a Reprezentărilor
Mentale). Fidelitatea a fost estimată prin metoda test-retest. Analizele de
varianţă pe sex şi nivel de studii au permis evaluarea efectelor pe aceste
criterii.
Aptitudinea de a evalua logic, mult timp neglijată în domeniul
inteligenţrei generale, este necesară pentru toate sarcinile care reclamaă
capacitatea de a raţiona deductiv.
Autorii apreciază că acest tip de raţionament este o aptitudine mentală
primară de neneglijat.
Interesul silogismelor vine din faptul că ele reprezintă probleme noi
pentru subiecţii cărora le sunt supuse, din faptul că constituie scheme
foarte bine definite şi acoperă o gamă de dificultate foarte largă.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
94

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE COMPUNERE A FIGURILOR
STRUCTURATE

G. ARTHUR
The Psychological Corporation
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Material
Joc cu 20 de cartoane – model de reprodus prin suprapunerea
cartoanelor pline şi a şabloanelor din material plastic în 6 culori.
Foaie de notare.
Manual, 15 pagini.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: cca. 30 de minute.
Timp de corectare: în timpul testării.
Vârsta de aplicare: 6,6 ani – 10,6 ani.
Indicaţii: test de dezvoltare ce măsoară îndeosebi gândirea logică şi aptitudinile
perceptivo-spaţiale.
Etalonări: 500 de copii din ciclul primar.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
95
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul de Compunere a Figurilor Structurate a apărut în urma revizuirii a II-a
(1956) a Scării de Performanţă a lui Grace Arthur, sub numele de Testul
Şabloanelor (Stencil Design Test).
S-a considerat intereseant să se utilizeze acest test independent de alte
subteste ale bateriei, pentru a dispune de un test nonverbal de gândire
logică care implică procesele cognitive.
Sistemul de notare a fost revizuit în întregime şi au fost introduse
bonificaţii. Sarcina constă în reproducerea desenelor ce reprezintă figuri
geometrice de mai multe culori prin suprapunerea cartonaşelor. Unele
dintre aceste cartonaşe sunt pline, altele sunt decupate geometric în
„şabloane”.
Acest test implică forma, culoarea şi o altă dimensiune introdusă prin
folosirea mai multor cartoane care trebuie suprapuse într-o anumită
ordine. Reproducerea este efectuată în timp-limită, ceea ce favorizează
o strategie de rezolvare în detrimentul metodei încercărilor şi erorilor,
care ar necesita destul de mult timp pentru a ajunge la o soluţie.
Din punct de vedere şcolar, Testul de Compunere a Figurilor Structurate îşi
găseşte aplicabilitatea în aprecierea rapidă a nivelului mental şi a
gradului de reprezentare în spaţiu.
Din punct de vedere clinic, poate fi interesantă studierea demersului
utilizat de copil, pentru a repera greşelile sistematice care trimit la
neintegrarea unei anume noţiuni (confuzie formă – culoare, inversarea
cartoanelor etc.) şi concentrarea astfel a eforturilor pedagogice pe
dobândirea acelor noţiuni.
Etalonarea a fost efectuată pe 500 de copii (băieţi şi fete) de de la 6,6
ani la 10,6 ani.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
96

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE ÎNŢELEGERE A CONCEPTELOR
NUMERICE

M. SIMON
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 4 pagini.
Manual.
Grilă de corectare.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: în jur de 40 de minute.
Timp de corectare: 2 minute.
Vârsta de aplicare: 10-13 ani.
Indicaţii: evaluarea nivelului „atins” în înţelegerea operaţiilor.
Etalonări: pe 1.100 de copii, fete şi băieţi, şcolarizaţi, de la CM1 la clasa a 4-a.
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Acest test permite aprecierea înţelegerii conceptuale a patru operaţii
numerice de bază (adunare, scădere, înmulţire, împărţire), aplicate
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
97
numerelor întregi. Nu este un test de aptitudine de calcul sau de folosire
a numerelor. Scopul său este de a depista nivelul atins de copil (între 10
şi 13 ani), în ceea ce denumim în general „înţelegerea sensului
operaţiilor”. Elaborarea acestui test se bazează pe punerea în evidenţă
de către J. Piaget a unei ierarhii genetice a acestei înţelegeri a
conceptelor numerice. Lucrările în acest domeniu au arătat că conceptul
de adunare este dobândit încă din stadiul operator concret şi că permite
accesul la înţelegerea înmulţirii sub forma „adunării reiterate”, fiind
dobândită abia mai târziu sub forma „produsului încrucişat”.
Aprecierea înţelegerii conceptuale a operaţiilor pentru copil se
efectuează după o dublă apropiere:
- Copilul trebuie să identifice operaţiunea care se aplică unei
situaţii descrise clar şi scurt (Partea I);
- Copilul trebuie să furnizeze el însuşi o ilustrare concretă a
operaţiilor relatând o poveste pertinentă (Partea II).
Analiza rezultatelor permite punerea în evidenţă a înţelegerii fiecărei
operaţii aplicate numerelor întregi mari şi mici, precum şi dobândirea
noţiuniii de necomutativitate a scăderii şi a împărţirii.
Etalonarea acestui test a fost efectuată pe un eşantion de 1.100 de copii
din toată Franţa, şi şcolarizaţi de la CM 1 la aclasa a 4-a a Ciclului
Mediu. Au fost studiate patru grupe de vârstă: 10 ani,. 11 ani, 12 ani şi
13 ani.
Valorile caracteristice, precum şi procentajele reuşitei pentru aceste
patru vârste au fost calculate, ceea ce permite compararea rezultatelor
obţinute de un copil cu cele ale celor din grupa sa.
Mai mult, Testul de Înţelegere a Conceptelor Numerice permite o analiză mai
diagnostică a dificultăţilor individuale în dobândirea acestor concepte.
El aduce o lămurire a unor eşecuri la matematici, observate la şcolari, şi
poate ajuta mai eficient învăţătorul la reducerea obstacolelor individuale
ale acestei înţelegeri.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
98

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE EFICIENŢĂ A REPREZENTĂRILOR
MENTALE

Paul R. CHRISTENSEN
Sheridan Supply Co.
J. P. GUILFORD
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 4 pagini.
Grilă de corectare.
Foaie de răspunsuri.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15 minute de lucru efectiv.
Timp de corectare: 2 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea factorului de Raţionament General.
Etalonare: populaţia franceză cu niveluri de studii diferite.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
99

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul de Eficienţă a Reprezentărilor Mentale a fost conceput pentru a
permite o măsurare a factorului de Raţionament General.
Paralel cu factorul Înţelegere Verbală, Raţionamentl General este
puternic corelat cu studiile superioare.
Raţionamentul General poate fi explicat ca o capacitate de a defini, a
înţelege sau a structura o problemă în scopul rezolvării.
Testul de Eficienţă a Reprezentărilor Mentale se prezintă ca un Test de
Raţionament Aritmetic, dar sarcina numerică fiind redusă la minim, nu
există implicare cu factorul de capacitate numerică.
Scopul testului este evaluarea distanţei între o navă şi un port, ţinând
cont de diferiţi parametri.
Testul se compune din 48 de itemi regrupaţi pe patru niveluri de
dificultate crescândă.
Pentru fiecare grupă de itemi subiectul trebuie să ia în considerare o
nouă variabilă: direcţia vântului, cea a curentului, forţa lor, apoi direcţia
prorei navei. Răspunsul va fi rezultatul combinării tuturor acestor
elemente.
Unul dintre interesele pentru acest test rezidă în noutatea sarcinii pe
care trebuie s-o facă subiectul.
Calităţile metrologice s-au dovedit satisfăcătoare. Validitatea externă
este măsurată de studii de corelare cu alte teste de raţionament (D. 70,
Testul Silogismelor).
Fidelitatea a fost estimată prin metoda tes-retest. Analizele varianţei pe
sex şi nivel de studii au permis evaluarea efectelor acestor criterii.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
100

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE MATURITATE ŞCOLARĂ

B. de VILLARTAY
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 12 pagini.
Grilă de corectare.
Manual.

Administraere
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: în jur de 45 de minute.
Timp de corectare: cca. 5 minute.
Nivelul de aplicare: elevi la începutul Cursului Pregătitor sau la sfârşitul
perioadei Maternale.
Indicaţie: măsurarea nivelului de maturitate şcolară.
Etalonare: 1.000 de elevi aflaţi la intrarea în C.P., 1000 de elevi de la finele
Secţiunii Maternale.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
101

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Obiectivul Testului de Maturitate Şcolară este de a da psihologilor şi
învăţătorilor o primă apreciere a nivelului intelectual al copiilor, la
trecerea de la Secţiunea Maternală la Cursul Pregătitor. Testul nu are
pretenţia unui evaluări exhaustive a inteligenţei, la fel ca un examen
clinic aprofundat, dar permite un diagnostic rapid.
Nu se cunosc decât puţin obstacolele întâlnite de şcolarii care
abordează sarcina şcolară cu o maturitate insuficientă. Pentru ce, atunci,
să nu se întârzie intrarea în C.P. a copiilor care au dovedit o foarte slabă
probabilitate de reuşită? Acolo unde, din contră, vârsta cronologică de 6
ani este singurul criteriu, şi se întîmplă în majoritatea cazurilor, o
depistare precoce ar permite identificarea acestor copii care trebuie să
facă obiectul unei atenţii speciale. T.M.S. ar permite întocmai această
depistare: la început de an, psihologul şi învăţătorul ar putea să-şi facă
rapid o idee despre nivelul fiecăruia. Examenele clinice aprofundate vor
fi rezervate cu prioritate celor cu cele mai slabe rezultate. Preluaţi încă
de la început, dacă totodată această soluţie se dovedeşte suficientă, ei îşi
vor vedea asigurată cu mai multe şanse evoluţia fericită a şcolarizării lor.
Cele trei subteste, Diferenţe, Informaţie-vocabular, Cod, au fost reţinute după
o studiere aprofundată a testelor de inteligenţă pentru copii, colective şi
individuale, francezi şi străini.
Ele au apărut ca fiind tipul de teste ce ar permite cea mai bună evaluare,
într-un timp care se doreşte scurt, şi care se află cel mai mult legate,
dincolo de validările prognosticate, de reuşita la citit. Acest ultim punct
avea să constituie criteriul decisiv al alegerii. Reuşita şcolară, la cursul
pregătitor, este axată pe reuşita la învăţarea cititului, principala
dobândire la această vârstă.
Chiar dacă maturitatea intelectuală însăşi antrenează în joc alţi factori în
această dobândire, nu înseamnă că ea nu rămâne principalul factor.
În Diferenţe, subiectului i se cere să elimine obiectul care nu face parte
din „ansamblul” operaţiei de împărţire pe categorii care marchează o
etapă în evoluţia gândirii conceptuale.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
102
În Informaţie-vocabular copilul este adus să răspundă la întrebări, fie de
limbaj direct, fie de utilizarea cunoştinţelor verbale legat de ideile
enunţate. Nivelul limbajului, independent de influenţele socio-culturale,
este un indiciu al maturizării.
Cod, în care copilul trebuie să asocieze un simbol unei imagini, poate fi
considerat ca o măsură a aptitudinii de a învăţa. Memoria este aici
factorul principal, dar testul face apel de asemenea la atenţie, eficienţă,
concentrare.
Studiile sunt în curs în vederea unei validări prognosticate a acestor trei
teste. Testul de Maturitate Şcolară va permite atunci, nu doar să se
depisteze slăbiciunile, ci şi să se prevadă reuşita.












Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
103

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST VERBAL DE CLASIFICARE GENERALĂ

Pierre RENNES
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 4 pagini.
Corrigé.
Manual, 4 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: în jur de 20 de minute, din care 15 de lucru efectiv.
Timp de corectare: cca. 1,3 minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi neselectaţi.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei generale verbale şi numerice. Etalonare: populaţia
industrială masculină până la maîtrise inclusiv.




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
104
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Acest test este omolog în forma verbală cu Testul Nonverbal de
Clasificare Generală
7
. Este un test rapid ce permite clasificarea iniţială la
momentul angajării populaţiei neselectate, funcţionari şi muncitori, cu
excepţia analfabeţilor.
Testul conţine 42 de întrebări ordonate pe dificultate crescândă. Mici
probleme aritmetice, serii numerice, fraze nearanjate, sinonime,
antonime, lacune etc. Dispersia notelor este bună la toate nivelurile.
Pe un eşantion de 300 de persoane, reprezentativ pentru personalul
muncitorilor şi funcţionarilor de la o mare întreprindere industrială,
corelările cu alte teste sunt următoarele:

Test Numeric
8
75%
Clasificare Generală. Nonverbal 67%
Colaţionare (Răspunsuri Bune)
9
66%
Forme Identice
10
62%
Test Mecanic
11
59%
Test de Spaţiu
12
48%

Etalonarea iniţială se bazează pe o populaţie industrială reprezentată de
mai multe sute de indivizi cu niveluri variate.



7
Vezi Test Nonverbal de Clasificare Generală, Secţiunea II, „Y1”.
8
Vezi Test Numeric „N”, Secţiunea II, „N”.
9
Vezi Test de Colaţionare, Secţiunea II, „Y5”.
10
Vezi Testul Formelor Identice, Secţiunea II, „IDEN”.
11
Vezi Test Mecanic, Secţiunea II, „MECA”.
12
Vezi Test de Spaţiu „S”, Secţiunea II, „S”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
105

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE VOCABULAR

R. BINOIS, P. PICHOT
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Foaie de test, 3 pagini.
Corrigé.
Manual, 16 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: timp liber (cca. 15 minute).
Timp de corectare: 1-2 minute.
Vârsta de aplicare: 10 ani – adulţi.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei prin gradul de dezvoltare a vocabularului.
Etalonări: copii şi adulţi francezi (pe vârste, niveluri profesionale şi culturale).

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Primul test de vocabular utilizat practic se datorează lui H. G. Childs şi
L. M. Terman şi a fost inclus de acesta din urmă în Revizuirea Standford a
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
106
Scării Binet-Simon (1916); un nou test de acelaşi gen face parte din
revizuirea din 1937. D. Wechsler a introdus unul în Scara de Inteligenţă
Wechsler-Bellevue
13
. În 1941 W. C. Shipley a elaborat un test de prezentare
diferită în Hartford Retreat Scale, iar J. C. Raven şi J. B. Walshaw au reluat
în 1944 problema în Marea Britanie, trăgând învăţăminte din
numeroasele lucrări anterioare.
Testul de Vocabular al lui R. Binois şi P. Pichot este construit pe acelaşi
principiu ca cel al lui Raven. Este un test prin sinonime, cu răspunsuri
cu variante multiple. Avantajele şi inconvenientele acestui tip de test în
raport cu testele de vocabular cu răspunsuri libere (de tipul Terman)
constă în uşurinţa aplicării colective şi a corectării (în testele cu
răspunsuri libere incertitudinile de notare sunt frecvente).
Din contră, testul nu este aplicabil copiilor sub 10 ani (noţiunea de
sinonime nu este bine înţeleasă înainte de această vârstă) şi studiul
calitativ al răspunsurilor, a căror valoare diagnostică este sigură în
clinica psihiatrică, este imposibil.
Testul a fost construit astfel încât să se elimine la maxim posibilitatea
răspunsurilor corecte alese din întâmplare. În acest sens au fost luate
numeroase precauţii, dintre care cele mai importante sunt:
- alegerea sinonimului cuvântului inductor din şase cuvinte;
- dispunerea topografică a celor şase cuvinte astfel încât
probabilitatea alegerii la întâmplare să fie egală,
- lungime sensibil egală şi similitudine generală a aspectului
morfologic al sinonimului şi a celor cinci alte cuvinte;
- includerea în cele şase cuvinte propuse, pe lângă sinonim, a
unui cuvânt care induce frecvent erori de sens;
- alegerea cuvântului inductor şi a sinonimului de aşa
manieră încât fiecare dintre ele să nu aibă decât un singur sens posibil.

13
Vezi Scara de Inteligenţă Wechsler-Bellevue, Secţiunea I, „WB”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
107
Aceste precauţii cresc considerabil validitatea testului. Patruzeci şi patru
de cuvinte inductoare au fost reţinute astfel încât testul acoperă o largă
gamă de aptitudini, de la subiecţii de 10 ani şi până la adulţi.
Aplicaţiile testului sunt următoarele:
- Test de inteligenţă. Testul de vocabular este, cu condiţia ca
cuvintele folosite să nu fie tehnice, unul dintre cele mai bune teste de
inteligenţă generală, aşa cum a fost demonstrat în numeroase rânduri, şi
recent chiar de Wechsler. La copil, este un excelent test de dezvoltare,
diferenţele între mediile a două grupe de vârstă consecutive fiind foarte
semnificative.
- Măsură a aptitudinilor verbale. Puternica saturaţie a testului,
concomitent în factorul g şi în factorul V, face folosirea sa utilă în
orientarea şcolară. S-a demonstrat că într-o baterie de teste de
inteligenţă, acest test era cel cu cea mai mare valoare predictivă pentru
reuşita şcolară în clasa a VI-a. Are o corelare ridicată cu materiile literare
(59% cu factorul „franceză”).
- Testul este indicat în plus în selectarea şi orientarea profesionale
unde asocierea inteligenţei generale şi a aptitudinilor verbale este
condiţia de reuşită (funcţiile de birou, secretariat, etc.).
- În psihiatrie, testul de vocabular, rezistând la deteriorarea
psihologică şi patologică, este testul de bază pentru măsurarea nivelului
intelectual prepsihotic şi al deteriorării mentale.

BIBLIOGRAFIE
1. CHAUFFARD, C., Rigiditatea sau plasticitatea aptitudinilor la copii
(Rigidité ou plasticité chez l’enfant), în „Copilăria” (Enfance),
1949, 2, 202-221.
2. DELAY, J, PICHOT, P., Testele mentale în clinică (Les tests mentaux
en clinique), Paris, Masson, 1955.
3. PICHOT, P., RENNES, P., Prognosticul reuşitei şcolare. Valoarea unui
test de factor „g” şi a unui test de vocabular (Le pronostic de la
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
108
réussite scolaire. Valeur respective d’un test de facteur „g” et
d’un test de vocabulaire), în „Copilăria” (Enfance), 1949, 2,
364-365.
4. REUCHLIN, M, Analiza factorială a unei baterii de teste aplicată în două
centre de studii comerciale (Analyse factorielle d’une batterie de
tests appliquée dans deux centres d’apprentissage
commerciaux), în „B.I.N.O.P.”, 1951, 7, 58-62.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
109

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
TEST DE VOCABULAR ÎN IMAGINI

Y. LÉGÉ, P. DAGUE
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Joc cu 103 planşe 15 x 48 cm.
Foaie de notare (forma A sau B).
Manual.
Lădiţă.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 30 de minute.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: 3-9 ani.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei verbale, îndeosebi la copiii suferind de diverse
handicapuri.
Etalonare publicată: 413 copii din învăţământul public reprezentativ al
populaţiei franceze.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
110
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Măsurarea dezvoltării vocabularului este unul din mijloacele cele mai
simple şi mai valide de a aprecia inteligenţa, înmdeosebi sub forma sa
verbală. Totodată, testele clasice destinate copiilor necesită din partea
subiectului o verbalizare (folosirea sinonimelor nefiind posibilă decât de
la vârsta de 12 ani). Or, numeroşi subiecţi, pentru care de altfel
dezvoltarea vocabularului (şi în consecinţă a inteligenţei verbale) este
bună, sunt handicapaţi datorită acestei necesităţi de verbalizare. Este
îndeosebi cazul handicapaţilor motoriu care nu pot vorbi (de exemplu
infirmii motoriu cerebral), al copiilor inhibaţi, al copiilor cu tulburări
sau întârzieri de vorbire, al copiilor surzi, al copiilor cu deficienţe
intelectuale, al copiilor în curs de transculturaţie, al copiilor suferind de
deteriorare mentală patologică. Pentru acest tip de subiecţi, cu mai mult
timp în urmă s-a gândit că e necesară stabilirea unor teste de vocabular
constând în a prezenta copiluzlui mai multe imagini, şi de a-i cere să
indice pe cea care corespunde cuvântului pronunţat de examinator.
Testul lui Van Alstyne, Ammon’s full range Picture Vocabulary test, Peabody
Picture Vocabulary test, dezvoltate în acest sens în Statele Unite au
cunoscut acolo un puternic succes. Corelările ridicate se regăsesc
constant între aceste teste şi testele clasice de inteligenţă.
Prezentul test a fost dezvoltat în Franţa de Y. LÉGÉ şi P. DAGUE
având ca obiectiv măsurarea vocabularului copiilor de la 3 la 9 ani
(dincolo de aceste niveluri, rezultatele la testele de acest tip sunt
puternic influenţate de nivelul cultural). Un studiu prealabil a permis să
nu fie reţinute decât cuvintele pentru care procentajul de reuşită se
ridica de la vârstă la vârstă, şi care puteau fi considerate ca proprii unei
vârste (reuşită în jur de 50%). Astfel au fost elaborate două serii de câte
103 cuvinte. În final, cele două forme paralele ale testului au fost
constituite fiecare din 103 cuvinte, fiecăruia fiindu-i atribuită o planşă
cu patru desene (aceleaşi planşe servesc pentru cele două serii paralele,
răspunsul corect fiind bineînţeles diferit, în funcţie de formă). Au fost
luate măsuri speciale pentru a diminua la maxim cauzele greşelii în acest
tip de test cu variante de răspuns multiple: desenele care sunt
răspunsuri „rele” au fost alese ca corespunzând unui nivel de
familiaritate analog celui al răspunsului bun. Poziţia răspunsului bun a
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
111
fost distribuită din punct de vedere al spaţiului la întâmplare. În fapt,
experienţa a dovedit că copiii nu operau decât în cazuri excepţionale
prin eliminare.
În plan practic, regulile de aplicare (testul se începe cu planşe diferite în
funcţie de vârstă) şi de întrerupere (12 răspunsuri greşite din 16) au
făcut ca nici un copil să nu treacă tot testul. Timpul mediu de
administrare este de 30 de minute.
Calităţile metrologice ale testului sunt excelente. Corelarea între cele
două forme paralele merge de la 78% la 3 ani la 88% la 9 ani, corelarea
globală fiind de 80%. Validitatea genetică a celor două forme, verificată
prin diferite procedee, este foarte bună.
Rezultatele brute pot fi transformate în:
- Vârste mentale;
- Coeficienţi de dezvoltare;
- clase standardizate (5 clase) la o vârstă constantă.
De altfel, manualul furnizează mediile şi variaţiile precum şi médianes,
quartiles inferioare şi pe cele superioare ale notelor brute pentru fiecare
an în parte.
Ansamblul acestor date a fost obţinut plecând de la un eşantion de 59
de copii pe tranşă de vârstă (diferenţele pe sex sunt suficient de mici
pentru a nu necesita două etalonări separate). Această etalonare este
stabilită pe un eşantion reprezentativ al ansamblului populaţiei franceze.
Testul, care este primul de acest gen în limba franceză, va fi de cea mai
mare utilitate psihologilor care doresc să măsoare nivelul de inteligenţă
verbală a unui copil, îndeosebi când acest copil prezintă unul dintre
handicapurile pe care le-am prezentat, dar şi atunci când este vorba de
un copil normal. Atenţia acordată alegerii itemilor, calităţii desenelor
(atractive în mod special pentru copii), etalonării, îi conferă o valoare
specială.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
112

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
BATERIA LUI WACHS DE ANALIZĂ A
STRUCTURILOR COGNITIVE (WACS)

Harry WACHS, OD şi LawrenceJ. VAUGHAN, MA
Western Psychological Services
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Manual.
Caiet de notare.
Grilă de corectare.
8 fişe cartonate.
Blocuri de lemn de diferite forme geometrice.
Pegboard.
Carton în care se încastrează.
4 planşe decupate.
Bastonaşe.
Cutie pentru identificarea itemilor.
Bandă adezivă.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
113

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 45 de minute.
Timp de corectare: în parte în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: 3-6 ani.
Indicaţii: evaluarea proceselor constructive în raport cu corpul şi cu
simţurile.
Etalonare: pe 555 de copii.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
WACS este un test cu exerciţii care relevă procesul constructiv în
raport cu corpul şi cu simţurile, destinat copiilor de la 3 la 6 ani,
indiferent de factorii culturali. Sarcinile sunt în mare parte nonverbale.
Instrumentul serveşte la determinarea dezvoltării cognitive a copilului în
raportul său cu corpul şi cu simţurile, aşa cum l-a definit PIAGET, şi
cum l-a elaborat după aceea FURTH şi WACHS.
WACS furnizează învăţătorilor şi celor care se ocupă de dezvoltarea
copilului un instrument care permite determinarea nivelului activităţii
atins în dezvoltarea sa şi experienţele dobândite.
Acest test face apel la o mare diversitate de sarcini: manipularea
blocurilor de lemn, bastonaşelor, planşetelor cu cuie, încastrare, exerciţii
grafice, mişcarea corpului. Aceste diferite activităţi sunt regrupate în
patru subteste:
- identificarea obiectelor;
- construirea obiectelor;
- desen grafic;
- mişcare generală.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
114

Eşantionul a fost format din 555 de copii (281 băieţi şi 274 fete), 6
grupe de vârstă au fost luate în considerare (de la 3 la 6 ani cu un
interval de 6 luni). Au fost calculate diferite calităţi metrologice.
Fidelitatea test-retest a fost estimată pe un grup de 50 de copii.
Coeficienţii reflectă un grad ridicat de stabilitate cu corelările care merg
de la 84% la 98%. Constanţa internă obţinută de o analiză a
principalelor componente este satisfăcătoare. Eroarea-tip de măsură se
diminuează pe măsură ce vârsta creşte pentru subtestele 1 şi 2, ceea ce
nu se observă şi pentru testele 3 şi 4. Din analiza factorială a
principalelor componente cu rotaţia varimax se disting 6 factori care
explică 82,2% din varianţă.
O etalonare a rezultatelor brute în note T (media 50, variaţia 10) şi în
centile a fost făcută pe o populaţie de 555 de copii pentru cele patru
subteste, ca şi pentru nota totală la WACS.













Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
115


SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
SCARA DE INTELIGENŢĂ WECHSLER
PENTRU ADULŢI (Forma Revizuită, WAIS-R)

David WECHSLER
The Psychological Corporation
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Carnet pentru Complementul Imaginilor şi Cuburilor.
Carnet pentru Aranjarea Imaginilor.
Lista Cuvintelor din Vocabular.
Cutie cu 9 cuburi pentru Cuburi.
4 cutii pentru Asamblarea Obiectelor.
Grilă de corectare pentru Cod.
Foaie de notare.
Manual, 150 de pagini.
Ladiţă.

Administrare
Examinare: individuală.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
116
Timp de examinare: în jur de o oră.
Timp de corectare: în timpul testării.
Vârsta de aplicare: 16 ani – 79 de ani şi 11 luni.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei globale.
Etalonare: pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru
populaţia franceză.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Foarte marea utilizare a WAIS l-a determinat pe autor să pregătească o
revizuire (WAIS-R) care integrează observaţiile şi criticile pe care
psihologii experimentaţi le-au formulat cu privire la primul instrument.
Adaptarea franceză a fost întreprinsă în 1985 şi a durat patru ani.
Structura însăşi a Scării Revizuite rămâne aceeaşi; unsprezece subteste
(şase Verbale şi cinci de Performanţă) permit obţinerea unui Q.I.
Verbal, unui Q.I. de Performanţă şi a unui Q.I Total. Modificările se
sprijină pe conţinuturile subtestelor. Păstrând o bază a itemilor
nemodificaţi (pentru a asigura continuitatea între Scara precedentă şi
Scara revizuită), conţinuturile apreciate ca învechite, ambigue sau slabe
din punct de vedere tehnic au fost revăzute sau eliminate.
O altă modificare importantă a fost adusă în derularea testelor: secvenţa
susţinerii alternează testul Verbal cu cel de Performanţă.
Consemnele şi regulile de notare au fost refăcute pentru a simplifica
administrarea, a uşura notarea răspunsurilor şi a ameliora dispersia
notelor.
În fine, vârsta de aplicare a fost extinsă către vârstele înainte până la 79
de ani şi mai mult (din contră, limita inferioară este adusă la 16 ani,
WISC-R aplicându-se până la 16 ani şi 8 luni).
O preexperimentare a fost condusă timp de doi ani pe 14+0 de subiecţi
francezi. Aceasta a permis stabilirea conţinutului subtestelor Verbale,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
117
verificarea preciziei consemnelor, testarea subtestelor de Performanţă şi
fixarea ordinii de prezentare a itemilor după gradul lor de dificultate.
Etalonarea, care a durat doi ani, a fost stabilită pe un eşantion de 1000
de persoane, reprezentativ pentru populaţia Franţei (după zona
demografică şi categoria socio-profesională). Au fost constituite zece
grupe de vârstă de câte 100 de persoane, astfel: 16-17 ani; 18-19 ani, 20-
24 de ani; 25-34 de ani; 35-44 de ani; 45-54 de ani; 55-64 de ani; 70-74
de ani; 75-79 de ani.
Transformarea notelor brute în note standard pentru cele unsprezece
subteste (media 10, variaţia 3) se face pe grupul de referinţă de 20-34 de
ani (adică 200 de subiecţi). Transformarea sumelor notelor standard în
Q.I. Verbal, de Performanţă şi Total (media 100, variaţie 15) se face cu
ajutorul tabelelor de etalonări construite grup de vârstă cu grup de
vârstă.
Calităţile metrologice ale Scării au fost estimate: fidelitate (consistenţa
internă) şi stabilitate (2 grupe de retest). Erorile-tip de măsurare sunt
date pentru fiecare subtest şi pentru fiecare Q.I., precum şi diferenţele
semnificative între notele standard şi între Q.I la nivel de 15%.
Corelările între subteste, şi între Q.I., au fost calculate pentru fiecare
vârstă şi pentru ansamblul eşantionului. Au fost conduse două studii
paralele: unul care evaluează diferenţele în punct de Q.I. şi corelările
între WAIS-R şi WAIS; celălalt evaluează diferenţele în punct de Q.I. şi
corelările între WAIS-R şi WISC-R.
Studiul asupra deteriorării mentale a fost reluat pe noile date ale WAIS-
R şi permite obţinerea, ca şi cu WAIS, a unui coeficient asociat unei
probabilităţi de deteriorare.
Calitatea versiunii franceze a WAIS-R atât pe planul elaborării şi
standardizării, cât şi pe cel al studiilor psihometrice complementare,
garantează fără nici o îndoială psihologilor francezi temeiul
demersurilor lor diagnostice şi interpretărilor lor.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
118

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)
WECHSLER COLOR FORM BOARD

E. WECHSLER
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
The Psychological Corporation

Material
Cadru.
9 puzzle-uri.
Foaie de notare.
Manual, 22 de pagini.
Lădiţă.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 20 de minute.
Timp de corectare: în timpul testării.
Vârsta de aplicare: 6,6 ani – 10, 6 ani.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii intelectuale la copil.
Etalonare: 500 de copii din ciclul primar.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
119
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Wechsler Color Form Board, ale cărui consemne şi material fuseseră puse la
punct de dr. D. Wechsler, nu a fost etalonat şi experimentat de Editura
Centrului de Psihologie Aplicată decât după moartea acestuia.
Sarcina de îndeplinit este familiară copiilor, pentru că este vorba de mici
puzzle-uri de reconstituit în interiorul unui cadru. Totuşi, natura
abstractă a figurilor, precum şi complexitatea crescândă, implică
punerea în acţiune a unei strategii de reconstrucţie.
Într-adevăr, metoda frecvent observată, îndeosebi la copii mici,
„încercări şi erori”, se dovedeşte rapid destul de rudimentară pe măsură
ce itemii devin mai dificili. Observaţia clinică de elaborare progresivă a
unei strategii adecvate ar putea deci să reprezinte un complement
interesant al notei, ea însăşi desăvârşită printr-un sistem de bonificaţii
acordate în funcţie de timp.
Studiile privind corelările între WISC-R şi W.C.F.B. arată că acesta din
urmă este saturat în factorul g (inteligenţă generală) şi în factor S
(organizare spaţială). În plus, o analiză factorială efectuată asupra
rezultatelor copiilor care au susţinut paralel aceste două teste, a pus, de
asemenea, în evidenţă un factor de organizare perceptivă în care se
regăsesc W.C.F.B. şi subtestele de performanţă de la WISC-R, cu
excepţia Codului.
Rezolvarea tipului de probleme propuse de W.C.F.B. presupune deci
punerea în scenă a unei funcţionări cognitive elaborate care apelează la
gândirea logică à support abstract. Cu acest titlu, Wechsler Color Form
Board ar trebui utilizat cu folos în toate cazurile în care se doreşte o
evaluare rapidă a dezvoltării intelectuale.
Etalonarea a fost efectuată pe 600 de copii (băieţi şi fete) de la 6,6 ani la
10,6 ani.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
120

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ

A (R)
SCARA DE INTELIGENŢĂ A LUI WESCHLER
PENTRU COPII (Forma revizuită, WISC-R)

David WECHSLER
Psychological Corporation
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată


Material
Cutie cu aranjamente de imagini.
Carnet (Probleme aritmetice, completarea de imagini, modele cuburi).
Cuburi (9 cuburi bicolore)
Asamblarea obiectelor (Ex.: măr, fată, cal, maşină, faţă).
Grilă de corectare a Codului.
Cartonaş alb şi cartonaş cu copaci (Aritmetică).
Modele de dispunere a Ansamblului obiectelor.
Foaie de Notare şi Foaie de Labirint şi Cod.
Manual, cca. 200 de pagini.
Lădiţă.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
121
Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: o oră.
Timp de corectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: 6,4 ani – 16,8 ani.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei la subiecţii vizaţi.
Etalonare: populaţia generală de copii francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Succesul pe care l-a obţinut Testul lui Wechsler de Inteligenţă pentru Copii, l-a
determinat pe autor să pregătească o revizuire (WISC-R) îmbunătăţită
pe baza criticilor pe care psihologii experimentaţi le-au făcut primului
instrument. Au fost introduşi noi itemi şi materiale noi, consemnele au
fost remaniate sau modificate şi a fost etalonat noul ansamblu.
S-a considerat necesar ca psihologii francezi să beneficieze de acest test,
şi s-a întreprins o adaptare franceză, a cărei elaborare a durat patru ani.
Subtestele au fost modificate sau refăcute (mai ales Informaţie, Vocabular
şi Comprehensiune), ca şi unele consemne şi criterii de notare, respectând
permanent principiile de construcţie ale versiunii americane.
WISC-R ca şi WISC conţine aceleaşi 12 teste (6 verbale, 6 de
performanţă). Doar 10 din aceste teste sun obligatoriu de susţinut şi
permit calcularea Q.I. cele 2 teste suplimentare, Memorie imediată a cifrelor
şi Labirinturi, pot fi utilizate, fie pentru a furniza indicaţii suplimentare,
fie pentru a înlocui unul din testele „regulate” în calculul Q.I, dacă dacă
susţinerea nu s-a derulat satisfăcător sau a fost invalidată.
Principalele modificări incluse în versiunea franceză sunt:
- etalonările au fost făcute la limita de jos/vers le bas de la 5
ani la 6 ani şi 4 luni pentru a reduce suprapunerea cu WPPSI, şi la limita
superioară de la 15 ani şi 11 luni la 16 ani şi 8 luni pentru a permite
WISC-R să fie aplicabil unui număr cât mai mare de subiecţi.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
122
- A fost modificat un număr destul de important de itemi,
despre care se găsesc detalii în manual.
- Pe de altă parte, secvenţa se susţinere a subtestelor este
nouă (alternanţa subtestelor verbale cu cele de performanţă), iar
consemnele de administrare, de corectare şi exemplele au fost, de
asemenea, revizuite.
Versiunea franceză a inclus aspectele originale ale WISC-R, dar pe lângă
acest lucru, a fost necesar să se facă modificări importante. Plecând de
la o preexperimentare realizată în 1976-1977 pe 220 de subiecţi, s-a
stabilit forma franceză definitivă, stabilind consemnele, verificând
timpul împărţit pentru susţinerile în timp limitat, creând itemi de
dificultate analoagă atunci când itemii americani nu au putut fi adaptaţi
la contextul francez. Itemii definitivi au fost selectaţi în funcţie de
conţinutul lor, de calitatea genetică şi s-a stabilit o ordine de prezentare
în raport cu dificultatea lor pentru eşantionul francez. În manual se află
expuse detaliat aceste modificări care pe care le-a suferit varianta
franceză definitivă.
Etalonarea formei franceze a WISC-R a durat mai mult de un an. S-a
bazat pe un eşantion naţional de 100 de subiecţi în medie pentru 11
tranşe de vârstă de la 6,6 ani la 16,6 ani. Eşantionul a fost repartizat egal
între fete şi băieţi. Pe lângă vârstă, variabilele luate în considerare pentru
formarea eşantionului au fost categoria socio-profesională a capului de
familie, repartiţia geografică şi şcolarizarea. Astfel, s-a obţinut un
eşantion care poate fi considerat atât de reprezentativ pe cât este posibil
pentru populaţia franceză.
Pentru fiecare test şi pentru fiecare grupă de vârstă, s-a stabilit o
distribuire standardizată a notelor brute şi o scară în 19 trepte având o
medie de 10 şi o variaţie de 3. Tabelul Q.I. a fost apoi stabilit folosind
un tabel care permite obţinerea celor trei Q.I. clasici, verbal,
performanţă şi total (Q.I. au o medie de 100 şi o variaţie de 15, ca
WISC).
Au fost calculate calităţile metrologice ale diferitelor note: veţi găsi în
manual coeficienţii de fidelitate şi de stabilitate. De altfel, fiind dat
interesul clinic pentru care trebuie interpretate eventualele decalajele la
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
123
acelaşi subiect între notele standard la diferite subteste, s-a calculat
pentru fiecare pereche de subteste diferenţa minimă între note standard
pentru ca ea să fie semnificativă la 15%, nivelul considerat de Wechsler
ca necesar pentru a se putea permite o interpretare.
Versiunea franceză a WISC-R a făcut obiectul în elaborarea,
standardizarea şi etalonarea sa, unor atenţii speciale astfel încât să se
pună la dispoziţia psihologilor un instrument de calitate. În raport cu
WISC, WISC-R, având domenii de aplicare analoage, oferă o
superioritate incontestabilă datorită numeroaselor modificări pertinente
care au fost aici introduse. Va cunoaşte alătiri de psihologi cu siguranţă
acelaşi succes ca şi predecesorul său.
WISC-R nu poate fi administrat cu materialul WISC editat în 1958. Nou
material este indispensabil.








Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
124

SECŢIUNEA I
INTELIGENŢĂ
A (R)

SCARA DE INTELIGENŢĂ A LUI WECHSLER
PENTRU PERIOADA PREŞCOLARĂ ŞI
PRIMARĂ (WPPSI)

David WECHSLER
Psychological Corporation
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Planşă: casa animalelor.
Cutie cu cilindri pentru casa animalelor: 28.
Carnete (figuri incomplete, modele cuburi).
Cuburi (32 x 32 x 6 mm): 14.
Carnet (aritmetică, desene geometrice).
Foaie de figuri geometrice.
Foaie de labirinturi.
Foaie de notare.
Manual.
Lădiţă.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
125
Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 1,30 ore.
Timp decorectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: 4 ani – 6,6 ani (marja limită este de ± 3 săptămâni).
Indicaţii: măsurarea inteligenţei la copii de vârsta menţionată.
Etalonare: pe 1.200 de băieţi şi fete.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
David Wechsler pune ca motto al manualului scării WPPSI fraza lui
Anatole France „Copii mici sunt genii necunoscute”. El consideră într-
adevăr că perioada de la 4 la 6 ani, adesea neglijată ca „intermediară”
este în realitate o etapă fundamentală din punct de vedere intelectual şi
că o măsurătoare precisă a potenţialităţilor intelectuale la această vârstă
este necesară şi posibilă.
Scara WPPSI este de fapt o extensie către vârstele inferioare a WISC.
Weschler subliniază că „pentru a fi sigur că se analizează la un copil mic
aceleaşi aptitudini pe care dorim să le evaluăm ulterior, este
indispensabil să dispui de teste care nu doar sunt apropiate, dar şi
capabile să măsoare continuu aptitudinile. Testele reunite în WPPSI
corespund acestor criterii, ele furnizează nu doar o bază pentru
descrierea nivelului de dezvoltare, ci şi un mijloc pentru a compara
performanţa în aceleaşi aptitudini care vor fi evaluate la vârste
ulterioare.
Bateria conţine 10 subteste (Informaţie, Casa animalelor, Vocabular,
Completare de imagini, Aritmetică, Labirinturi, Desen geometric, Asemănări,
Cuburi, Comprehensiune), plus un test suplimentar (Fraze), şi în fine,
posibilitatea, în anumite condiţii, de a administra a doua oară Casa
animalelor.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
126
Pentru fiecare subtest notele brute sunt transformate, graţie tabelelor
stabilite pe vârste cronologice din 3 în 3 luni. Notele transformate
variază de la 1 la 19. Suma celor 5 note transformate la subtestele
verbale (testul Fraze putând fi substituit unuia dintre ele) permite
obţinerea unui Coeficient Intelectual de Deviaţie verbal. În acelaşi mod, suma
celor 5 note transformate la testele de performanţă (cu substituirea
posibilă a restestului Casa animalelor) permite obţinerea unui Coeficient
Intelectual Devianţie performanţă, Coeficientul total rezultând din suma notelor
transformate la cele 10 subteste. Ca şi în celelalte scări ale lui Wechsler
(WAIS, WISC) existenţa tabelelor de transformări multiple pentru
subteste (şi a unui tabel unic pentru calcularea Q.I.) permite observarea
directă a „profilului psihologic” al subiectului, deoarece notele
transformate ale diferitelor subteste sunt direct comparabile la un
subiect: un subiect mediu, fără nici o dispersie a aptitudinilor, ar obţine
10 la toate subtestele. Desigur, pe lângă studiul acestui scatter,
utilizatorul ar putea, de asemenea, să compare rezultatele la Q.I. verbal
şi performanţă, o discordanţă marcată având o semnificaţie diagnostică.
Testul a făcut obiectul studiilor metrologice detaliate care se regăsesc în
manual. Semnalăm că Q.I. total e corelat în medie la 91% cu Forma M a
lui Standford-Binet, la 88% cu Peabody Picture Vocabulary Test, şi 89% cu
Pictorial Test of Intelligence. Totodată, în raport cu aceste teste, oferă
avantajul considerabil al unei aprecieri analitice.
Versiunea franceză a făcut obiectul unei adaptări şi unei etalonări
atente. Această versiune se bazează pe 1.200 de copii (câte 100 pe vârstă
şi pe sex, din 6 în 6 luni, de la 4 la 6,6 ani). Eşantionul a fost format în
funcţie de următoarele variabile:
- vârstă şi sex;
- şcolarizare (neşcolarizaţi, învăţământ public, învăţământ privat);
- categoria socio-profesională a tatălui (clasificarea INSEE);
- originea geografică, după densitatea demografică (Paris şi regiunea
sa, oraşe cu peste 50.000 de locuitori, oraşe cu de la 5000 la 50000,
aglomerări mai mici de 5000).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
127
Scările lui Wechsler sunt în prezent, în întreaga lume, instrumente
esenţiale pentru măsurarea inteligenţei în cursul examenelor individuale.
Punerea la dispoziţia psihologilor a scării WPPSI completează de acum
înainte gama constituită din WAIS şi WISC, iar testul va deveni test de
referinţă pentru copiii mici.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
128







SERIA a II-a
APTITUDINI
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
129
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
130


SCARA DE PERFORMANŢĂ A LUI
ALEXANDER

W. P. ALEXANDER Thomas Nelson şi Fiii Ltd.
Editura Franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
13 piese de lemn, 4 platouri, 8 cartoane de desen.
Testul Cuburilor lui Kohs: 16 cuburi, 10 cartoane de desen.
Testul Construcţiei cu Cuburi: 19 cuburi, 3 bloc-modele.
Foaie de notare.
Manual, 52 de pagini.
Cutie conţinând ansamblul materialului.

Administrare
Mod de lucru: individual.
Timp de lucru: 40 de minute.
Timp de corectare: în timpul lucrului.
Vârsta de aplicare: de la 7 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea inteligenţei practice (Factorul F al lui Alexander).
Fidelitate: cca. 8%.
Etalonări: şcolarii englezi.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
131
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Cercetarea compoziţiei factoriale a testelor de performanţă l-a
determinat pe W. P. Alexander, în 1935, să separe pe lângă
factorul general g al lui Spearman un factor F comun testelor de
performanţă la fel cum factorul V (verbal) este comun testelor
verbale. Natura acestui factor F, pe care Alexander l-a numit
factor de inteligenţă practică, a constituit din acest monment
obiectul a numeroase discuţii teoretice, unii autori considerând că,
în realitate, este o combinare a factorului spaţial S şi a factorilor
perceptivi.
Lucrările lui Alexander şi aplicaţiile vaste făcute în Marea Britanie
au demonstrat în acelaşi timp validitatea scării stabilită pe aceste
baze pentru orientarea subiecţilor către studiile tehnice, validitate
echivalentă cu cea a scării verbale pentru orientarea către studiile
literare.
Scara de Performanţă a lui Alexander conţine trei teste, dintre care
două teste clasice restardandizate, şi un test original. Acesta din
urmă, Passalong, constă în 9 probleme de dificultate crescândă, în
fiecare din acestea o anumită dispunere a pieselor roşii şi albastre
trebuind să fie modificată de subiect, prin glisarea pieselor, pentru
a reconstitui o altă dispunere reprodusă pe cartea-model.
Evaluarea depinde totodată de reuşită şi de timp. Acest test este
considerat de R. B. Cattell, printre altele ca „unul dintre cele mai
bune teste de performanţă existente, deoarece nu depinde de
dexteritatea manuală, nu este în mod evident afectat de experienţa
exterioară şi are o corelare cu testele de inteligenţă de cca. 55%
(constanţă de 74%)”.
În afară de acest test care poate fi utilizat separat (o etalonare
specială este dată în manual), scara conţine Testul Cuburilor lui Kohs
modificat şi Testul Construcţiei cu Cuburi. Intercorelarea medie a
celor trei teste între ele, corectată pentru atenuare, este de 78%, şi
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
132
ansamblul scării are o corelare de 8% cu factorul g şi de
aproximativ 7% cu factorul de inteligenţă practică F.
Indicaţia principală a scării este orientarea subiecţilor de 11 ani
către studiile secundare, literare sau tehnice. Validitatea sa în
această indicaţie a fost demonstrată din moment ce a fost utilizată
în Marea Britanie, şi consacrată prin adoptarea oficială ca
instrument de selectare de către Biroul de Educaţie al Marii
Britanii.
Scara are, de asemenea, numeroase aplicaţii în examinarea
surdomuţilor, orientarea profesională, examenul debililor mintali,
scara având o bună corelare cu adaptabilitatea socială (Earl),
selectarea ucenicilor şi, într-o manieră generală, pentru a completa
examenele de inteligenţă ce folosesc testele pe bază de foaie şi
creion, de fiecare dată când este posibilă, din puct de vedere
material, o aplicare a testelor individuale.
Scara poate fi aplicată, cu precauţie, subiecţilor adulţi şi a dat
rezultate interesante în psihiatrie pentru măsurarea deteriorării
mintale (Brody).
Scara de performanţă a lui Alexander, prin concizia sa, uşurinţa
folosirii sale şi validitatea sa, este unul dintre cele mai bune
instrumente de acest tip care există până în prezent.
BIBLIOGRAFIE
1. ALEXANDER, W. P., – O scară de performanţă pentru măsurarea
inteligenţei practice, Paris, centrul de Psihologie Aplicată, 1950
(constituie manualul).
2. ALEXANDER, W.P., – Inteligenţa concretă şi abstracxtă. Brit. J. Psychol.,
Monograph. Suppl. Nr. 19, 1935 (dă indicaţii asupra bazelo teoretice ale
scării)
_________
Există o ediţie a Scării lui Alexander în limba italiană.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
133


BATERIA DE APTITUDINI FUNDAMENTALE
B.A.F.

Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Material
Caiet de lucru (Forma sau B).
Manual.
Grilă de corectare (Forma A sau B).

Administrare
Mod de lucru: individual sau colectiv.
Timp de lucru: 45 de minute/caiet.
Timp de corectare: 5 minute pentru fiecare caiet.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: evaluarea aptitudinilor în domeniul orientării şcolare şi
profesionale.
Etalonări: adolescenţi şi adulţi de nivel şcolar 3.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Această baterie a fost creată cu scopul de a răspunde unei cereri şi
unei nevoi din ce în ce mai importante din partea centrelor de
statistică şi de orientare profesională privind instrumentele de
evaluare a aptitudinilor la persoane având puţine calificări şi/sau
aptitudini şcolare.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
134
Ea evaluează trei aptitudini principale: verbale, numerice şi logice,
recunoscute ca având o saturaţie ridicată în factorul g.
Au fost create două forme paralele ale bateriei. Echivalente, ele
permit efectuarea unui test-retest asupra aceloraşi subiecţi, fără ca
să fie necesar să se ţină cont de efectele obişnuinţei, care pot
invalida comparaţiile între două aplicări ale aceluiaşi test pe acelaşi
subiect. Acest aspect paote fi interesant mai ales în cazurile de
formare.
Fiecare dintre forme (A şi B) conţine un caiet care cuprinde trei
subteste:
- testul de aptitudine verbală, cuprinde concomitent itemi
de alegere a sinonimelor, antonimelor din 5 cuvinte, itemi
de raţionament verbal începând cu analogii şi itemi de
ortografie;
- testul de aptitudine numerică conţine itemi de calcul şi
itemi de raţionament numeric pe bază de probleme;
- testul raţionamentului logic conţine itemi propunând
probleme cu serii sub forme nonverbale (cele 7 zile ale
săptămânii pentru Forma A şi primele 7 litere din alfabet
pentru Forma B).
O analiză a itemilor a permis alegerea itemilor definitivi,
selecţionaţi după puterea lor de diferenţiere (calculată cu ajutorul
coeficientului de corelare φ) şi după nivelul lor de dificultate
(procentajul reuşitei).
Există o etalonare specifică pentru fiecare dintre aptitudini,
precum şi o etalonare/evaluare asupra testului total.
Fidelitatea este exprimată prin metoda test-retest.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
135
Uşor de administrat şi interpretat, această baterie se poate dovedi
utilă profesioniştilor din diferite domenii: formare, selectare,
orientare şcolară sau profesională etc.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
136


BATERIA DE APTITUDINI ŞCOLARE
COLECTIVE - B.A.S.C.


J. CARDINET şi M. ROUSSON
Institutul de Psihologie de la Universitate din Neuchâtel
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Pochette: 3 teste (antrenament).
Pochette: 7 teste (forma A şi B).
Manual.
Grilă de corectare (forma A şi B).

Administrare
Mod de lucru: individual, de preferinţă însă colectiv.
Timp de lucru: 2 ore, dintre care 1 oră şi 20 de muncă efectivă (forma A sau B).
Timp de corectare: 10 minute (forma A sau B).
Vârsta de aplicare: clasa de nivel CM 2 (cca. 11 ani).
Clasa a V-a (cca. 13 ani).
Indicaţii: măsurarea aptitudinilor intelectuale în mediul şcolar.
Etalonări: copii din cantonul Neuchâtel.
300 de băieţi şi fete CM 2
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
137
300 de băieţi şi fete de clasa a V-a.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Bateria de Aptitudini Şcolare Colective este rezultatul unei munci
de elaborare şi cercetare considerabilă, dusă în cadrul Institutului
de Psihologie al Universităţii din Neuchâtel de către profesorul
Jean Cardinet şi Michel Rousson, şi publicată în 1968. Scopul era
de a pune la punct o baterie de teste de inteligenţă, aplicabilă în
mediul şcolar de la 11 la 13 ani, şi corespunzând imperativelor
următoare: teste factorializate, existând sub mai multe forme
paralele, administrabile colectiv.
Autorii au făcut iniţial o baterie de 40 de teste, originale sau
împrumutate, conform principiului lor, de la diferiţi autori, şi
explorând în manieră ipotetică următoarele domenii:
comprehensiune verbală, raţionament abstract, plasticitate. Ei au
adăugat bateriei lor cinci criterii (sex, învăţământ primar sau
secundar, rezultate şcolare la limba franceză, matematică,
apreciere generală). Analiza factorială a rezultatelor a 220 de
subiecţi a permis separarea, pe lângă factorul sex şi factorii
reziduali, a 6 factori: Verbal (CV), raţionament (R), Şcolar-
Numeric (N), Plasticitate Perceptivă (PP), Plasticitate Verbală
(PV) şi Rapiditate de Structurare (CI). Un studiu statistic al
„generabilităţii” factorilor a determinat autorii să-şi restrângă
bateria la măsurare primilor 5 factori. În aceste condiţii a fost
posibilă construirea a 4 baterii paralele (A, B, C, D) şi a două
baterii de „antrenament” (E, F), vizând familiarizarea subiectului
cu modul de prezentare şi răspuns. Prezenta publicaţie conţine
două baterii paralele (A şi B) şi forma de antrenament F.
Repartiţia testelor şi conţinutul factorial este dat în tabelul
următor:

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
138

Factor Test Baterie
F A B
V Schilda +
Sinonime +
Selectare logică +
Semnificaţia cuvintelor +
Asemănări +
R Simboluri numerice +
Serii numerice +
Clasificarea literelor +
Cicluri +
Matrice de cifre +
PV Alimente +
Cuvinte ascunse +
PP Străzi +
Blazoane +
Carreaux isolés +
N Calcule +
Adunări +

Fiecare formă este prevăzută pentru a ocupa o dimineaţă, ţinând
cont de pregătirea, de prezentarea în ansamblu a testelor şi de
timpul de distribuire şi strângere a foilor. În principiu, forma „de
antrenament” este aplicată cu o săptămână înainte de examen.
Autorii au studiat valoarea predictivă a acestor texte în reuşita
şcolară. Evident, se poate ţine cont fie de teste luate separat, fie
de nota totală, fie de discordanţele între rezultatele la diferite teste
(de exemplu: superioritatea verbală asupra raţionamentului
abstract).
Testul este însoţit de o etalonare foarte precisă, stabilită pe un
număr foarte ridicat de copii din Cantonul Neuchâtel, unde a fost
utilizat sistematic în scopul orientării şcolare. În Franţa, testul a
constituit obiectul unei etalonări speciale pe 600 de copii
repartizaţi astfel:
CM. 2 150 de fete 150 de băieţi
Cls. a V-a 150 de fete 150 de băieţi
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
139
Populaţia a fost formată din elevi din învăţământul public şi
privat iar pentru clasa a V-a, provenind din instituţii de genul
liceu, CES şi CEG.
Manualul expune într-o manieră detaliată construirea scării,
cercetările statistice privind diferitele aspecte din metrologia sa.
Prin valoarea muncii de elaborare, Bateria de Aptitudini Şcolare
Colective este un instrument de înaltă calitate, care va da cele mai
mari rezultate în examenul de aptitudini intelectuale ale subiecţilor
de la 11 la 13 ani, şi în mod special când se au în vedere probleme
de orientare şcolară.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
140

BATERIA DE FLUENŢĂ VERBALĂ

Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, Forma A sau B, 12 pagini.
Manual, 10 pagini.

Administrare
Mod de lucru: individual sau colectiv.
Timp de lucru: 10 minute.
Timp de corectare: cca. 5 minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea uşurinţei în exprimare şi a agilităţii minţii.
Etalonare: populaţia franceză adultă, de niveluri culturale variate.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Cel care a evocat primul (1938) factorul fluenţei verbale, sau
factorul W, ca reflectând una dintre aptitudinile mintale primare
este Thurstone. Această aptitudine, care constă în uşurinţa în
utilizarea limbii, în bogăţia vocabularului şi rapiditatea de
producere a ideilor, relevă claritatea gândirii şi o anumită formă
de acuitate intelectuală.
Au fost propuse două forme paralele ale bateriei. Această formă
conţine trei subteste:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
141
- Fluenţă lexicală.
Este vorba de enumerarea a cât mai multe cuvinte care încep cu o
literă dată, sau a cât mai multe obiecte având o anumită
caracteristică (obiecte rotunde, de exemplu). Această aptitudine
priveşte uşurinţa şi rapiditatea cu care cuvintele pot fi reamintite
şi utilizate. Gradul de comprehensiune a conceptelor verbale nu
intervine aici, cu atât mai puţin originalitatea răspunsurilor.
- Fluenţa asocierii.
Sarcina constă în enumerarea cuvintelor cu aceeaşi semnificaţie
(sau apropiată) ca cea a cuvântului dat. În acest subtest, contrar
celui precedent, doar aspectul semantic al cuvintelor este luat în
considerare. Este vorba deci de capacitatea de a lucra cu
conceptele.
- Fluenţă în exprimare.
În acest al treilea subtest se cere subiectului să construiască fraze
coerente din patru cuvinte ale căror litere iniţiale sunt date.
Aptitudinea cerută aici îmbină capacităţile puse în joc de cele
două subteste precedente, pentru că intervin în acelaşi timp
configurarea de suprafaţă a cuvântului şi sensul său. În plus,
obligaţia de a face fraze corecte din punct de vedere sintactic
implică luarea în calcul a naturii gramaticale a cuvintelor folosite.
O etalonare a baterii în unsprezece ore/cursuri/clase
standardizate a fost stabilită pe o populaţie de 100 de subiecţi
(bărbaţi şi femei) de niveluri culturale variate, cu studii (IUT) sau
şcoli profesionale (....... şi stagii de formare profesională). S-a
calculat coeficientul de corelare între cele două forme.
Măsurarea factorului de fluenţă verbală ar permite determinarea,
în complementaritate cu un examen global de personalitate,
uşurinţei verbale, a capacităţii de creativitate, de supleţe, de
adaptare, de vivacitate în înţelegerea situaţiilor sau a problemelor
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
142
noi. Bateria îşi va găsi deci întrebuinţarea în cadrul formărilor
profesionale sau într-o altă baterie destinată selectării.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
143

BATERIA PENTRU MESERIILE DIN
DOMENIUL INFORMATICII

Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 46 de pagini.
Foaie de răspuns autocorectivă.
Manual, 25 de pagini.

Administrare
Mod de lucru: individual sau colectiv.
Timp de lucru: 1 h 30' din care 1h 20' de lucru efectiv.
Timp de corectare: 1 minut.
Indicaţii: măsurarea aptitudinilor cerute în meseriile din domeniul
informaticii.
Etalonări: asupra populaţiei de diferite niveluri de studii.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
De mai bine de cincisprezece ani, Bateria de Aptitudini pentru
Programatori a fost foarte utilizată de către cei însărcinaţi cu
recrutarea, consilierii de orientare precum şi de responsabilii de
formare în informatică. Datorită acestei răspândiri, CPAB este
uneori deja cunoscută de către candidaţii cărora le este dată.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
144
Pentru a remedia acest inconvenient, pe de o parte, şi pentru a
dispune de o etalonare pe o populaţie mai numeroasă, pe de alta,
Editura Centrului de Psihologie Aplicată a fost determinată să
conceapă o nouă baterie, Bateria pentru Meseriile din
Informatică, care reia principiul unor subteste din CPAB.
BPMI este constituită din cinci părţi:
- Comprehensiune verbală: testul aptitudinii de a comunica
în mod precis într-un limbaj non tehnic.
- Raţionament: testul aptitudinii de a traduce în simboluri
matematice mici probleme prezentate oral.
- Operatori logici: testul aptitudinii de a coda sau decoda
datele definite pe diferite criterii, cu ajutorul simbolurilor
logice.
- Aptitudine numerică: testul aptitudinii de calcul mental şi
estimări rapide.
- Diagrame: testul aptitudinii de a analiza o problemă şi de a
organiza în ordine logică etapele rezolvării.
O preexperimentare a permis definirea conţinutului subtestelor:
pentru fiecare dintre ele a fost creat un număr mare de itemi, care
au fost testaţi pe vreo sută de subiecţi. Itemii reţinuţi (cca.
jumătate) trebuia să satisfacă două criterii:
- să aibă un φ bun, ceea ce indică faptul că au o mare putere
de diferenţiere.
- să aibă un procentaj de reuşită satisfăcător, astfel încât
dificultatea testului să fie bine adaptată la populaţia căreia
îi este destinat.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
145
În subtestele definitive, itemii reţinuţi au fost împărţiţi din punct
de vedere al dificultăţii lor (fie indirect, fie în ordine crescătoare a
dificultăţii).
Apoi a fost făcută o analiză factorială pentru a preciza structura
bateriei.
Etalonarea a fost făcută pe oameni cu niveluri de studii diferite,
durata experienţei profesionale fiind variabilă.
Bateria Pentru Meseriile din Informatică a permis orientatorilor,
formatorilor şi însărcinaţilor cu recrutarea să le propună
candidaţilor lor o probă nouă, cu etalonări recente şi îndeosebi
mai diversificate. Ar trebui deci să fie folosită într-o manieră mult
mai largă decât CPAB.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
146


TESTUL CONSEMNELOR

Pierre RENNES
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Foaie de test, recto, verso.
Grilă de corectare.
Manual, conţinând textul consemnelor, 12 pagini.

Administrare
Mod de lucru: individual sau colectiv.
Timp de lucru: 15 minute.
Timp de corectare: 1 minut 30 de secunde.
Indicaţii: selectarea angajaţilor.
Etalonare: dactilografi, secretari, muncitori.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Principiul testelor Consemnelor Orale nu este nou şi a fost deja
utilizat în testul binecunoscut: Army Alpha Examination (prima
parte). Subiecţilor li se dau foi cu grupuri de figuri sau diverse
semne. Apoi verbal li se dau instrucţiuni mai mult sau mai puţin
dificile: să traseze o linie urmând un anumit curs, să bareze
anumite semne, să facă alte semne ţinând cont de condiţiile mai
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
147
mult sau mai puţin numeroase a căror acumulare tinde să creeze o
anumită confuzie.
Verificarea de către examinator, el însuşi riscând să adauge variaţii
în viteza cu care urmăreşte, claritatea enunţurilor sau chiar erorile
şi reluările, pot fi înlocuite acum printr-o înregistrare care permite
o standardizare mai bună a condiţiilor de aplicare şi asigură o mai
mare obiectivitate a rezultatelor.
Testul conţine 24 de întrebări de dificultate variabilă, care nu sunt
ordonate sistematic după gradul de dificultate. Primele sunt
uşoare, dar după aceea urmează o alternanţă a întrebărilor uşoare
cu cele dificile, ceea ce permite subiecţilor „să-şi tragă
sufletul/reprendre pied” din când în când dacă este cazul.
Testul poate fi aplicat subiecţilor de niveluri diferite, cu excepţia
celor care sunt complet analfabeţi. Este un test de inteligenţă, dar
care pare recomandat în special persoanelor care trebuie să fie
capabile să primească şi să execute corect instrucţiuni multiple şi
complexe, date uneori confuz, fără ca nivelul de înţelegere să fie
neapărat foarte ridicat.
De fapt, după conţinutul întrebărilor, testul este saturat în
inteligenţă generală şi, de asemenea, în factor numeric.
Fidelitatea split-half, calculată asupra a 250 de cazuri, este de 78%
(necorectată pentru atenuare).




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
148

TESTUL DE COLAŢIONARE (ASOCIERE)

Phillippe AVENATI
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 8 pagini.
Grilă de corectare.
Manual, 20 de pagini.

Administrare
Mod de lucru: individual sau colectiv.
Timp de lucru: 25 de minute, dintre care 16 de lucru efectiv.
Timp de corectare: 4 minute.
Vârsta de aplicare: de la 13 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea rapidităţii şi exactitudinii într-o sarcină care necesită o atenţie
sporită.
Etalonări: Etalonări asupra populaţiei franceze pe grupe de vârstă şi niveluri
culturale.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul colaţionării este foarte vechi, de vreme ce o versiune a
acestui tip a fost folosită în Testul Beta al Armatei americane.
Testul era considerat atunci ca o probă de inteligenţă şi are într-
adevăr o destul de bună corelare cu ansamblul scării.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
149
Cercetările ulterioare continuate la Universitatea din Minnesota au
arătat că testele de acest tip aveau o valoare aparte pentru
selectarea angajaţilor de birou, şi într-o manieră generală, a
subiecţilor a căror reuşită profesională depindea de perceperea
rapidă şi exactă a numerelor, cifrelor şi a altor simboluri.
Aceste teste ridică importanta problemă a conflictului dintre
viteză şi exactitudinea executării. În urma numeroaselor studii
consacrate acestui subiect (le regăsim analizate în lucrarea lui
Eysenck, Dimensiunile personalităţii), putem concluziona că acele
corelări pozitive observate nu apar decât atunci când este vorba
de teste care fac un larg apel la inteligenţă.
În Testul Colaţionării, unde inteligenţa joacă un rol relaiv puţin
important, cele două aspecte sunt destul de independente. De
aceea etalonările au fost furnizate pentru numărul răspunsurilor
date în timp limitat (nota „viteză”) şi pentru numărul greşelilor
comise (nota „exactitudine”). Urmând aplicaţiile, s-a putut lua în
calcul frie una, fie alta, fie simultan cele două note.
Testul îşi găseşte utilitatea în selecţia:
- Angajaţilor de birou (secretare, stenodactilografe etc). Cea
mai mare parte a bateriilor de teste pentru angajaţii de
birou conţin un test de acest tip, denumit în general testul
de viteză şi corectitudine.
- Magazineri, controlori, funcţii ce necesită verificarea sau
păstrarea cărţilor.
- Locurilor de muncă ce presupun, în general, verificare
rapidă a conformităţii sau neconformităţii unui element cu
un model.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
150

BATERIA DE APTITUDINI PENTRU
PROGRAMATORI

J. PALORMO
Science Researce Associates

Ediţia franceză
Editura Centrului de Psihologie Aplicată


Material
Caiet de test, 36 de pagini.
Foaie de răspuns autocorectivă.
Manual, 20 de pagini.

Administrare
Mod de lucru: individual sau colectiv.
Timp de lucru: 1h30' din care 1h20' de lucru efectiv.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinilor de programare şi selectarea
programatorilori.
Etalonări asupra populaţiei franceze:
- candidaţi la formarea ca programatori
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
151
- programatori şi analişti experimentaţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Această baterie, publicată în 1967 de către S.R.A., se compune din
5 teste, cronometrate separat, care măsoară următoarele
aptitudini:
- Comprehensiune verbală (vocabular).
- Raţionament (traducerea în simboluri matematice a ideilor
şi a operaţiunilor prezentate sub formă de probleme
verbale).
- Raţionament abstract (serii de litere).
- Aptitudinea numerică (calcularea sau estimarea rapidă a
răspunsului apropiat pentru operaţiuni sau probleme).
- Aptitudinea de a rezolva o problemă şi de a organiza într-
o ordine logică etapele rezolvării. Acest ultim test se
prezintă sub formă de diagrame, formulare obişnuită
programatorilor.
În studiile originale fidelitatea pentru întreaga baterie este de 95%
şi variază în funcţie de teste de la 67% (seria literelor) la 94%
(diagrame).
Validitatea a fost estimată în două situaţii diferite:
- pentru trei grupe de subiecţi în curs de formare; corelările
între nota la baterie şi notele obţinute la curs sunt de 52%,
56% şi 71%.
- pentru două grupe de programatori experimentaţi,
corelările între nota la baterie şi reuşita profesională
estimată de către şefii de personal, sunt de 31% şi 46%.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
152
Utilizatorii sunt sfătuiţi să facă o validare în propriile
întreprinderi, deoarece aceasta permite o interpretare a
rezultatelor mai apropiată de nevoile lor specifice.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
153

TESTUL DE DEXTERITATE AL LUI
CRAWFORD


John E. CRAWFORD
The Psychological Corporation

Ediţia franceză
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Placă găurită.
Cleşte, cuie, coliere, şurubelniţă, şurub.
Manual, 20 de pagini.

Administrare
Mod de lucru: individual.
Timp de lucru: în medie 15 minute.
Timp de corectare: în timpul testului.
Vârsta de aplicare: de la 12 ani la adulţi.
Etalonări: populaţiile americane (şcoli secundare, universităţi şi muncitorii în
industrie, de ambele sexe).


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
154
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul lui Crawford este un test de performanţă ce permite
măsurarea coordonării oculo-manuale în mişcările fine ale
degetelor: prima parte măsoară dexteritatea de a insera cu ajutorul
unei pensete tije în găuri şi în continuare să înşire/enfiler guleraşe
mici pe tijele ieşinde. Cea de-a doua parte constă în a ţinti/visser
în capăt cu o şurubelniţă şuruburi mici, care, mai întâi trebuie
înfiletate în găuri.
În plan practic, materialul permite o punere rapidă la loc a
pieselor mici după fiecare utilizare.
Există două serii de norme, una în timp limitat, cealaltă fără limită
de timp, pentru muncitori şi muncitori angajaţi în uzine de
montaj şi mecanică fină. Fidelitatea testului este foarte
satisfăcătoare (după grupe, între 84% şi 94%). Validitatea testului
nu este una doar aparentă (bazată pe similitudinea între
performanţa cerută subiectului şi munca sa profesională), ci a
putut fi controlată empiric în cursul diverselor studii pe
muncitorii stoperi, gravorii în apă tare, montatorii de la atelierele
electronice (două studii).
Studiile de validare şi calculul de corelare cu rezultatele altor teste
au confirmat că Testul lui Crawford slab legat de inteligenţă, şi
măsoară aptitudinile motrice diferite de cele evaluate de teste ca
Minnesota Rate of Manipulation Test care pune în joc coordonarea
oculo-motrice în mişcări mai puţin delicate.





Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
155

TESTE DIFERENŢIALE DE APTITUDINI -
D.A.T. FORMA PRESCURTATĂ

G. K. BENNETT
The Pshycological Corporation
H. G. SEASHORE
Ediţia franceză
A. G. WEASMAN
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet Nr. 1.
Caiet Nr. 2.
Caiet Nr. 3.
Caiet Nr. 4.
Caiet Nr. 5.
Manual (comun tuturor caietelor).
Grile de corectare (câte una pentru fiecare caiet).

Administrare
Mod de lucru: individual, de preferinţă colectv.
Timp de lucru: caietul 1: 42 de minute;
caietul 2: 17 minute;
caietul 3: 6 minute;
caietul 4: 12 minute;
caietul 5: 15 minute.
Timp de corectare: 2 minute pentru fiecare caiet.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
156
Vârsta de aplicare: de la nivelul al IV-lea la bacalaureat.
Indicaţii: pot fi utilizate atât pentru orientarea în situaţia şcolară, cât şi în
orientarea şi selectarea profesionale.
Etalonare: învăţământul general (de la 3
e
la primul 1
re
)
învăţământul comercial;
învăţământul tehnic.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testele Diferenţiale de Aptitudini sunt o adaptare franceză a
bateriei de teste de orientare ale căror aplicaţii au fost cele mai
numeroase în Statele Unite: Differential Aptitude Tests (D.A.T.).
Această baterie a fost publicată pentru prima dată în 1947 de
către Psyhological Corporation. Ea conţine două forme paralele
(A şi B), fiecare cu câte 8 teste, şi fusese etalonată pe 50.000 de
subiecţi din învăţământul secundar (de la nivelul al IV-lea până la
bacalaureat). Foarte numeroasele aplicaţii cărora le-a dat naştere
această baterie au determinat pregătirea unor ediţii succesive în
1952, apoi în 1959. În 1962 s-a făcut o revizuire destinată
simplificării corectării şi a modului de lucru. Noile forme paralele
au fost desemnate prin L şi M.
Construirea bateriei a vut la bază un anumit număr de principii:
1. Autorii, contrar obişnuinţelor curente până în momentul
în care au întreprins construirea acestui instrument, au
apreciat că folosirea unei note unice (precum Quotient
Intellectuel) oricare ar fi interesul, era insuficientă pentru
orientare, ţinând cont de natura disparată a structurii
intelectuale. Au hotărât deci să facă apel la o baterie de
teste deaptitudini.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
157
2. În general, bateriile de aptitudini utilizate pentru
orientatori erau reunite în funcţie de scopurile urmărite, şi
erau constituite ad-hoc, grupând teste construite iniţial
independent. Autorii au decis că bateria de teste de
aptitudini va fi constituită dintr-o serie de teste acoperind
relativ exhaustiv ansamblul de aptitudini ale căror
combinări sunt considerate ca având o valoare predictivă
în orientările specifice. Aceste teste vor fi, desigur,
etalonate omogen, asupra aceleiaşi populaţii, astfel încât să
furnizeze un profil.
3. După ce au reflectat asupra conceptului de aptitudine,
autorii au adoptat concepţia care o defineşte ca „o
capacitate de a învăţa”, aceasta putând fi relativ specifică
(precum aptitudinea de a stenografia, capacitatea de a
învăţa tot ceea ce este necesar pentru a deveni un bun
stenograf) sau, din contră, foarte generală (ca aptitudinea
şcolară, făcând apel la capacitatea de a reuşi într-un vast
program de studii). Conceptul este pur operaţional şi nu
ridică probleme de natură nativă sau dobândită de
aptitudine.
Plecând de la aceste principii generale, autorii au căutat să
construiască o baterie:
- uşor de utilizat;
- valabilă în multe domenii de orientare;
- ale cărei rezultate să fie uşor de interpretat de către
consilierii de orientare şi învăţători.
Iniţial, testul a fost constituit în vederea orientării elevilor, dar
studiile ulterioare au demonstrat că poate fi utilizat în afara
mediului şcolar în orientarea tinerilor adulţi, precum şi în
selectarea angajaţilor.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
158
Principiile enunţate au dus la reunirea a 8 teste. Acestea sunt
relativ independente între ele. Deşi unele pot fi considerate relativ
„pure” în planul analizei factoriale, autorii nu au utilizat sistematic
acest criteriu, preferând în anumite cazuri să reţină testele
factoriale „complexe”, dar corespunzătoare unei „aptitudini”
importante în orientare (precum testul muncii de birou).
Cele 8 teste cuprinse în fiecare dintre formele L sau M americane
au fost păstrate în versiunea franceză. Totodată, aceasta nu
conţine o formă paralelă şi, în majoritatea cazurilor, dimensiunea
fiecărui test a fost redusă, după o verificare a faptului că această
reducere nu afectează în mod grav calităţile metrologice. În
sfârşit, prezentarea a fost modificată în funcţie de obiectivele
utilizării. În vreme ce versiunea originală este formată din 8 caiete
separate, ediţia franceză reuneşte testele în funcţie de principalele
direcţii de studii. Cele 8 teste sunt incluse în 5 caiete.
a. Conţine 3 teste: Raţionament verbal; Aptitudine numerică;
Raţionament abstract. Aceste trei teste măsoară
principalele aspecte ale inteligenţei generale.
b. Conţine 2 teste: Ortografie şi Gramatică.
c. Conţine 1 test: Munca de birou (Rapiditate şi exactitudine).
d. Conţine 1 test: Relaţii spaţiale.
e. Raţionament mecanic.
Bineînţeles, fiecare test poate fi folosit individual, iar pe de altă
parte există posibilitatea de a combina mai multe caiete pentru a
constitui o baterie care să corespundă scopului urmărit. În
anumite cazuri, folosirea simultană a celor 5 caiete (adică 8 teste)
poate fi recomandată.
Toate testele, cu excepţia unuia, sunt teste aşa-zise de „nivel” sau
de „capacitate”, cu alte cuvinte viteza de rezolvare nu joacă un rol
esenţial. Unica excepţie o reprezintă testul Muncii de birou, care
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
159
măsoară în mod direct rapiditatea de executare şi exactitudinea,
necesitând viteză de percepţie şi dexteritate motrice, apelând însă
relativ puţin la procesele intelectuale superioare.
Testul de Raţionament verbal este un test de analogie. Subiectului
i se dau 5 grupuri de cuvinte şi o frază de tipul:
? este pentru ... ceea ce ... este pentru ?
subiectul trebuind să aleagă grupul care să-i permită să
completeze fraza. Cei 25 de itemi ai versiunii franceze sunt,
evident, originali. Selectarea lor s-a bazat pe diferenţierea
rezultatelor, în cursul a patru studii experimentale, în rândul
elevilor de clasa a IV-a/4
e
şi cei de seconde/nivel II.
Testul de Aptitudine numerică este un test care măsoară
aptitudinea manipulării inteligente a simbolurilor matematice. Cei
20 de itemi, de dificultate crescândă, şi răspunsurile cu variante
multiple, merg de la probleme de tipul adunării la cele de calculul
procentajelor complexe. Selectarea celor 20 de itemi din cei
originali s-a bazat pe valoarea lor de diferenţiere între niveluri.
Testul de Raţionament abstract este de tipul considerat în general
ca furnizând cea mai bună estimare a factorului general plecând
de la materialul non verbal. El foloseşte principiul extragerii de
corelaţii şi conţine 25 de itemi.
Testul de Ortografie este constituit din 50 de itemi. Fiecare
prezintă subiectului un cuvânt despre care trebuie să spună dacă
este scris corect sau nu. În versiunea franceză, patru
experimentări în clasele a VI-a, a IV-a şi a II-a a permis selectarea
a 100 de itemi pe baza cărora au fost alese elementele definitive.
Testul de Gramatică cuprinde 30 de itemi cu răspuns cu variante
multiple. Subiectul trebuie să indice daca construcţia unei fraze
date este corectă, sau, dacă există o greşeală gramaticală, în ce
parte a frazei se află aceasta. Versiunea franceză a fost
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
160
reconstruită în întregime pe baza experimantărilor succesive, ca în
cazul testului de Ortografie.
Testul Muncii de birou prezintă pe caietul de test şi pe o foaie de
răspuns serii de combinări de câte 2 litere, cifre etc, identice dar in
ordine diferită. Subiectul trebuie să marcheze cu o cruce pe foaia
de răspuns combinaţia care este subliniată în caietul de test.
Consemnele date insistă asupra rapidităţii. În urma a numeroase
studii, autorii testului original au hotărât să noteze răspunsurile
numai în funcţie de exactitudine (răspunsurile false nededuse).
Experienţa a demonstrat într-adevar că notarea „doar a
răspunsurilor bune” nu diferea de notarea „răspunsurilor bune
fără un sfert din raspunsurile false” decât excepţional (4 cazuri
din 245 într-o experimentare), şi nu diferea decât cu un punct.
Testul prezintă două părţi analogice, fiecare conţinând 100 de
itemi.
Testul Relaţiilor spaţiale conţine 30 de itemi de tipul
„desfăşurarea unei figuri”. Se face apel la viziunea într-un spaţiu
tridimensional.
Testul Raţionamentului mecanic conţine 30 de probleme de tipul
clasic în testele de acest gen, ducând către combinaţii mecanice
concrete. Cei 30 de itemi ai versiunii franceze au fost aleşi în
funcţie de valoarea lor de diferenţiere între diferite niveluri, şi
ţinând cont de natura problemelor.
Etalonarea franceză este îndreptată către o regrupare a testelor în
funcţie de tipul de învăţământ urmat de elevii care trebuie
orientaţi. Au fost etalonate trei categorii de populaţie:
- elevi din I, al II-lea şi al III-lea an, cărora li s-au dat testele
din caietele 1, 2, 4:
anul I: 174 de băieţi – 147 de fete
anul al II-lea 185 de băieţi – 121 de fete
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
161
anul al III-lea 217 băieţi – 208 fete
- elevi din învăţământul comercial (nivelul C.A.P şi B.E.P.),
care au dat testele din caietele 1, 2, 3: 132 de fete.
- Elevii din învăţământul tehnic (nivelul C.A.P. – B.E.P. şi
secundar tehnic), care au dat testele din caietele 1, 4, 5:
166 de băieţi.
Aşadar, există un caiet comun, (1), şi combinări specifice, în
funcţie de tipul de învăţământ.
Fidelităţile, intercorelările şi valorile diferenţiatoare ale testelor au
fost calculate pe aceste poulaţii diferite.
Execelenta alegere a testelor care o compun, simplitatea
corectării, au făcut din bateria D.A.T. un test care a obţinut de
mai bine de 20 de ani succesul ce nu s-a dezminţit. Foarte bogata
literatură căreia i-a dat naştere a precizat raportul între profilul
fiecărui subiect şi reuşita profesională potenţială. Folosirea sa este
deci justificată atât în orientarea în situaţia şcolară, cât şi în
orientarea şi selectarea profesională, unde flexibilitatea
combinărilor de teste posibile, adaptate scopului specific, precum
şi durata de susţinere relativ scurtă îi conferă un interes special.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
162

DIFERENTIATORUL SEMANTIC PENTRU
ROLURILE SEXUALE - D.S.R.S.



Autor: R. Julian Hafner , 1984
Scop: Masoara trei aspecte ale rolurilor sexuale in relatiile maritale
.
Descriere: Acest instrument masoara rolurile sexuale intr-o relatie
maritala. Chestionarul este completat de patru ori vizand patru
concepte: ,,Eu asa cum sunt” (selful actual , AS) ; ,,Eu asa cum as
dori sa fiu”(selful ideal, IS); ,,Partenerul/partenera meu/mea asa
cum el/ea este”(partenerul actual, AP) ; ,,Partenerul/partenera
meu/mea asa cum as dori sa fie”(partenerul ideal , IP) .
Forma SDSR se modifica prin inregistrarea diferitelor concepte in
spatiile prevazute in partea de sus a chestionarului. SDSR-ul are trei
subscale:
- putere ( itemii a,d,g,j,l,n ) ;
- empatie ( itemii b,e,h,k,m,o ) ;
- autonomie ( itemii c,f,i ) .
Scorurile subscalelor obtinute pentru fiecare dintre cele patru
concepte sunt folosite in diferite moduri:
- unu , ca masura a insatisfactiei maritale ( scorul IP - scorul AP );
- doi , ca masura a insatisfactiei de sine ( IS - AS );
- trei , ca masura a stereotipiei si androgeniei sexuale ( reflectata in
scorurile inalte ale fiecarei subscale pentru fiecare concept in parte)
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
163
- patru, ca masura a negarii conflictului marital (scorul AS al unui
partener minus scorul AP al celuilalt, si unde discrepantele majore
reflecta existenta problemelor in cadrul cuplului) .
Norme: Mediile si deviatiile standard au fost determinate pe un
esantion de 68 cupluri casatorite pentru fiecare dintre cei 15 itemi
ai SDSR-ului .
Subscalele de putere, empatie si autonomie au mediile si abaterile
standard 24,6(8,9); 29,8(7,9) ; 16,7(5,7) pentru scorurile brute ale
scalei AS masculine, respectiv 21,8(8,0); 26,4(5,9); 14,7(4,0) pentru
scorurile brute AS feminin .
Mediile si abaterile standard pentru cele trei subscale au fost:
- 22,6(8,3) ; 32,25(8,1) ; 14,17(4,8) pentru AP masculin
- 25,2(8,8) ; 31,3(7,7) ; 17,3(3,6) pentru AP feminin
Nici o alta data normativa nu este disponibila .
Notare: Scorurile subscalelor reprezinta suma fiecarui scor al
fiecarui item al subscalelor ; aceste scoruri brute se impart apoi la
numarul de itemi din subscala pentru a obtine scorul coloanelor de
la 1 la 7. Scorurile inalte reflecta multa putere, empatie si
autonomie.
Validitate: SDSR-ul evidentiaza validitatea concurentiala prin
corelatie cu masurile reglarii maritale, self-conceptului, rolurilor
sexuale. Un diferentiator semantic asemanator masoara rezultatul
prevazut al terapiei cuplurilor cu un membru agorafobic.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
164

TESTUL DE DESCIFRARE A SCRISULUI

Pierre RENNES
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Foaie de test, reproducere a unui manuscris.
Exemplarul corect
Manual, 5 pagini.

Aministrare
Mod de lucru: individual sau colectiv.
Timp de lucru: liber (de la 20 la 30 de minute).
Timp de corectare: 2-3 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: selectarea angajaţilor pentru munca de birou.
Etalonări: Angajaţi de la birou şi dactilografe.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aptitudinea de a descifra un text scris cursiv este fundamentală în
unele slujbe (secretare, stenodactilografe). Evident, nu este vorba
de o „aptitudine” în sensul analizei factoriale, iar Testul de Descifrare
a scrisului este un test sintetic, ale cărui condiţii se apropie la
maxim de situaţia reală în care prezice succesul.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
165
Este evident a priori că aptitudinea de a descifra scrisul
manuscrielor depinde nu doar de factorii perceptivi vizuali, ci şi
de factorii intelectuali (textul ce trebuie citit este un text coerent,
permiţând în consecinţă subiectului inteligent şi cu aptitudini
verbale să restabilească în context cuvântul care-i scapă), şi în
egală măsură de cunoştinţele de vocabular dobândite.
Acest ansamblu de aptitudini şi de cunoştinţe ar putea fi apreciat
printr-o baterie de teste, dar în practică această baterie s-ar dovedi
un mijloc mult prea greu şi oneros, de aceea s-a considerat mai
simplu să se elaboreze un test conţinând scris de dificultate
crescândă.
Timpul de lucru nu este limitat, iar nota este constituită prin
numărul greşelilor. Se consideră greşeală orice cuvânt transcris
inexact, dar nu din cauza ortografiei. Testul a fost etalonat pe un
grup de dactilografe şi angajaţi la birou.
Indicaţiile testului sunt esenţiale în selectarea angajaţilor pentru
munca de birou.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
166

TESTUL LUI FRANSWORTH DE CECITATE A
CULORILOR

Dean FARNSWORTH
The Psychological Corporation
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material:

Cutie pentru ordonare şi elemente colorate (15 pastile din
material plastic)
Foaie de analiză
Manual, 17 pagini.

Administrare

Examinare: individual.
Timp de examinare: 1-2 minute.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: de la 6 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea rapidă a dereglărilor de vedere a culorilor.
Etalonări: subiecţi adulţi.


NOTIŢĂ TEHNICĂ
Detectarea anomaliilor de percepţie a culorilor este de o
importanţă capitală în selectarea şi orientarea profesională. Testele
folosite cel mai des sunt Testul Ishihara sau derivatele sale, al
căror inconvenient major este sensiblitatea extremă.
Aşa cum nota în 1947 Journal of Consulting Psychology într-un studiu
critic al Testului lui Farnworth, este indispensabilă pentru serviciile
militare, industriale şi altele dispunerea unui test de percepţie a
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
167
culorilor care nu dă numărul excesiv de răspunsuri fals pozitive
obţinute cu Testul Ishihara şi cele similare.
Testul Dihotomic al lui Farnsworth pentru cecitatea culorilor
răspunde acestei necesităţi. El conţine 15 elemente colorate pe
care subiectul trebuie să le claseze „în ordine”, începând de la un
element de referinţă (albastru). Nota (eşec sau reuşită) este
obţinută fără dificultate, chiar de un psiholog nespecializat în
aceaste probleme.
Testul a permis decelarea pe un eşantion de 2.146 de oameni, 5,
5% dintre subiecţi prezentând tulburări importante. Deşi cu
ajutorul unei diagrame se pot diferenţia protanopii
14
,
deuteranopii
15
şi tritanopii
16
, scopul testului nu este să precizeze la
un subiect valoarea calitativă sau cantitativă a percepţiei culorilor,
ci pur şi simplu de a distinge clar subiecţii cu tulburări importante.






14
Cei care nu disting culoarea roşie. (Florin Marcu, Marele dicţionar de neologisme,
Editura SAECULUM I.O., Bucureşti, 2000, p. 710)
15
Cei care nu disting culoarea verde. (Florin Marcu, Marele dicţionar ..., p. 268)
16
Cei care nu disting culoarea albastră. (Florin Marcu, Marele dicţionar ..., p.
893).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
168


TESTUL DE DEZVOLTARE A PERCEPŢIEI
VIZUALE


Marianne FROSTIG
Consulting Psychologists Press, Inc.
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată


Material
Caiet de test, 16 pagini.
Planşe pentru demonstrare.
Grile de corectare.
Manual.

Administrare
Examinare: individual sau pe colective mici (după vârstă).
Timp de examinare: cca. 45 de minute.
Timp de corectarecca. 15 minute.
Vârsta de aplicare: de la 4 la 7 ani.
Indicaţii: măsurarea gradului de maturizarea percepţiei vizuale.
Etalonări: în curs, asupra populaţiei franceze – 200 de copii de la 4 la7
ani.


NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul măsoară gradul de maturaţie a percepţiei vizuale la copii cu
vârste între 4 şi 7 ani. El pune în joc 5 activităţi perceptive relativ
independente: coordonare vizuo-motrice (ochi-mână),
diferenţiere figură-fond, constanţa formei, poziţiii în spaţiu, relaţii
spaţiale. Fiecare dintre aceste subteste face obiectul unei etalonări
a stadiilor de dezvoltare perceptivă, iar ansamblul testului
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
169
furnizează un Coeficient perceptiv global standardizat (m = 100,
écart-type = 15).
Testul a fost pus la punct în Statele Unite, pentru a depista
întârzierile maturaţiei perceptive la copii care au dificultăţi de
învăţare la ţcoală (în special la lectură). Aplicaţia sa a fost extinsă
asupra copiilor careau suferit leziuni cerebrale grave sau uşoare,
tulburări vizuale, deficienţe intelectuale. Un program de educare
perceptivă vizuală (implicând aceleaşi 5 activităţi), permite
corectarea întârzierilor puse în evidenţă de test, prin cursuri sau
reeducare.
Utilizare:
- secţiunile mari ale şcolii maternale sau claselor în
aşteptare/classes d’attente;
- cursuri pregătitoare şi cursuri elementare;
- reeducările psiho-pedagogice;
- clasele speciale (pentru cei cu deficienţe intelectuale,
handicapaţii motorii, cei cu deficienţe vizuale).









Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
170


TESTUL FORMELOR IDENTICE


L.L. THURSTONE
Science Research Associates
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Foaie de test, 4 pagini.
Grilă de corectare.
Manual, 18 pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 4 minute.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: de la 10 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea unei forme speciale a atenţiei perceptive în aplicaţiile
industriale.
Etalonări: populaţia franceză de la 20 la 49 de ani, de niveluri culturale variate.


NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul Formelor identice al lui L. L. Thurstone a fost iniţial dezvoltat
şi folosit de către autorul său âvând în vedere o serie de studii
experimentale de analiză factorială a aptitudinilor spaţiale şi
perceptive. Într-adevăr, acest test s-a dovedit a fi de un mare
interes în aplicaţiile industriale, unde rezultatele, deşi puţin
numeroase încă, sunt extrem de încurajatoare.
În ciuda numeroaselor analize la care a fost supus, în momentul
de faţă încă este dificil să precizezi compoziţia sa factorială exactă.
Pare să fie legat de unele tipuri de aptitudini perceptivo-spaţiale
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
171
„de atenţie”, nemăsurate de către testele clasice. Pare că are
corelări medii cu următoarele teste:
1. Testul factorului spaţial de tipul I (S1 al lui Thurstone).
2. Testul factorului spaţial de tipul al III-lea (S3 al lui
Thurstone).
3. Testul vitezei de closure (C1 al lui Thurstone).
4. Testul fexibilităţii de closure (C2 al lui Thurstone).
5. Testul factorului inductiv (1 al lui Thurstone).
6. Testul factorului raţionament (R al lui Thurstone).
În plus, legăturile de valoare medie au fost semnalate cu testele de
baraj şi cu diferite teste de percepţie („Urmărirea” al lui Mac
Quarie, test de numărare a blocurilor). În realitate, toate corelările
oscilează între 30% şi 50%, şi se pare că testul nu se leagă strâns
cu nici un grup de teste studiate până în prezent. Această
originalitate este de fapt o valoare.
Într-un studiu destul de recent asupra adaptării la munca lor a 769
de muncitori d’arsenal, care au fost supuşi la angajare, unei baterii
de teste şi unui interviu, Testul Formelor Identice a demonstrat
corelările extrem de ridicate cu notarea profesională a
muncitorilor (66% pentru 140 de montatori, 71% pentru 69 de
supraveghetori, 64% pentru 94 de sudori). Aceste rezultate au
făcut dezirabilă introducerea testului în bateriile pentru selectarea
angajaţilor industriali.


Bibliografie

1. COOMBS, C. H. – A factorial Study of Number Ability, Psychometrika,
1941, 6, 161-89.
2. GOODMAN, Ch. A. – A factorial Analysis of Thurstone’s Sixteen
Primary Mental Abilities Tests. Psychometrika, 1943, 8, 141-151.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
172
3. Mc MURRY, R. N., & JOHNSON, D. L., – Development of
instruments for selecting and placing factory employees Advanc.
Management, 1945, 10, 113-120.
4. THURSTONE, L. L., Primary Mental Abilities: Psychometr.Monogr., Nr. 1,
121 p.
5. THURSTONE, L. L., & THURSTONE T. G. – Mechanical Aptitude.
Univ. of Chicago, The Psychometric Labor., 1949.
6. THURSTONE, L. L., – A factorial Study of Perception, Chicago, The Univ.
of Chicago Pres, 1944.
7. THURSTONE, L. L., – Experimental Study of Simple Structure.
Psychometrika, 1940, 5, 153-68 aici aşa era!!!!.
8. WITTENBORN, J. R., – Factorial Equation for Tests of Attention.
Psychometrika, 1943, 8, 19-35.


___________

Există o ediţie a Testului Formelor Identice în limba italiană.



















Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
173


SERIILE ISHIHARA (complete sau prescurtate)


Shinobu ISHIHARA
H. K. Lewis & Co. Ltd, London

Matereial

Album cu 38 de planşe
Manual (în engleză, franceză şi germană), 27 de pagini.


Administrare

Examinare: individual.
Timp de examinare: cca. 10 minute.
Timp de corectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: copii şi adulţi.
Indicaţii: detectarea şi diagnosticarea anomaliilor vederii culorilor.



NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul lui Ishihara pentru examenul simţului cromatic este clasic.
Ediţia a zecea, complet revizuită, a fost publicată în Japonia în
1951 şi în prezent este disponibilă. Acest test este bazat pe
principiul conform căruia unele culori par izocromatice
daltoniştilor, în timp ce pentru subiecţii normali nu sunt (culori
pseudo-izocromatice).
Testul lui Ishihara permite cunoaşterea unei discromatopsii fie ea şi
uşoară, şi de a o împărţi conform următoarei scheme:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
174

acromatopsie totală
totală
discromatopsie totală
protanopie
roşu
protanomalie
deuteranopie
discromatopsie
roşu-verde
verde
deuteranomalie
Avantajul Testului lui Ishihara este aplicarea sa extrem de uşoară.
Subiectului i se cere pur şi simplu să spună cifrele pe care le
citeşte de pe tablourile care-i sunt prezentate. Pentru subiecţii
care nu ştiu să citească sunt prevăzute 12 tablouri pentru care
subiectului i se cere doar să urmărească o linie sinuoasă care
parcurge tabloul.
Pe de altă parte este uşor să detectezi simularea prezentând
tablourile într-o ordine şi o poziţionare diferită faţă de prima
examinare.
Testul lui Ishihara permite stabilirea în câteva minute a unui
diagnostic uşor şi precis. Perfecţiunea planşelor care-l compun a
condus la transformarea în test clasic în acest domeniu.
Testul îşi găseşte utilitatea nu doar în domeniul oftalmologiei
medicale, ci, de asemenea, în orientarea şi selectarea profesională,
ori de câte ori o vedere corectă a culorilor este una dintre
condiţiile angajării. În plus se recomandă folosirea acestui test
înaintea aplicării Testului lui Roschach, discromatopsiile putând
perturba rezultatele acestui test.
Seriile Ishihara se încadrează în categoria testelor de investigare a
aptitudinilor senzoriale, în speţă pentru identificarea acuităţii
vizuale.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
175
Metoda cea mai uzuală se bazează pe întrebuintarea planşelor
pseudoizocromatice.



Bibliografie

1. PIÈRON, H, - Le dépistage des anomalies de la vision chromatique.
Année Psychol., 1939, 40, 95-134.
2. HARDY, L. H, RAND, G. & RITTLER, M. C., - Tests for detection
and analxsis of color blindness. (An evaluation af the Ishihara tests).
Arch. Ophtal., 1945, 34, 295-302.
3. JURGENSEN, C. E., Industrial use of the Ishihara tests for color
blindness. J. Appl. Psychol., 1947, 31, 1-8.
4. PICKFORD, R.W., An item analysis of the Ishihara est. Brit. J.
Psychol., 1950, 41, 52-62.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
176


SCARA DEZVOLTARE MOTORIE A LUI
LINCOLN-OSERETSKY - L.O.M.D.S.



LINCOLN et OSERETSKY
Stoelting Company
Adaptare de W. SLOAN
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Cutie conţinând obiectele necesare examinării.
Foaie de notare.
Foaie de labirint.
Foaie cu cercuri de decupat.
Manual.

Administrare
Examinare: individual.
Timp de examinare: de la 30 la 45 de minute.
Corectare: în timpul şi după examinare, în funcţie de teste.
Vârsta de aplicare: de la 6 la 14 ani.
Indicaţii: măsurarea nivelului de dezvoltare psihomotorie, evaluarea
capacităţilor motrice în 6 factori.
Etalonări: 622 de subiecţi din rândul populaţiei franceze.


NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul motor al lui Oseretsky conţinea teste repartizate pe niveluri
de vârstă şi tipul de activităţi motrice. Repunerea problemei
postulatelor originale l-a determinat pe Wiliam Sloan să remanieze
complet tehnica. Testele au fost aranjate în ordinea crescândă a
dificultăţii: de acum înainte scorul total avea să fie cel care indică
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
177
nivelul de dezvoltare ci nu reuşita grupării unor itemi specifici
unei vârste date. De altfel, repartiţia testelor pe 6 categorii este
suprimată datorită caracterului subiectiv al regrupării operate de
către Oseretsky.
În forma sa definitivă, adaptarea Lincoln-Oseretsky a testului,
realizată de către Sloan, este o scară a cărei valoare este
incontestabilă: ea explorează numeroase sectoare de activitate
psihomotrice, are o mare putere de diferenţiere şi rămâne simplă
prin prezentarea sa. Ţinând cont decalităţile psihometrice
prezentate de acest test în versiunea americană, s-a făcut
adaptarea sa la populaţia franceză.
Scara a fost aplicată la 622 de copii de ambele sexe, cu vârste între
6 şi 14 ani. Toţi subiecţii testaţi urmau o formă de şcolaritate
normală şi aveau capacităţi intelectuale puţin deviante de la medie.
Niciunul dintre copii nu prezenta un handicap motor. Subiecţii
proveneau din medii socio-economice medii şi înstărite
(învăţători, profesii libere) şi mai defavorizate (muncitori, ocupaţii
agricole).
Normele sunt prezentate sub forma unei etalonări la 11 clase.
Fidelitatea intra-test (omogenitatea) este satisfăcătoare: 95%
pentru băieţi, 93% pentru fete, 94% pentru fete şi băieţi la un loc.
Fidelitatea test-retest este excelentă: 98% pentru băieţi, 99%
pentru fete, 99% pentru fete şi băieţi reuniţi.
În ceea ce priveşte validitatea, au fost reţinute mai multe indicii:
corelarea item-vârstă este bună (68% la 99%), progresia mediilor
de la vârstă la vârstă confirmă buna capacitatea testului de a sesiza
performanţa psihomotrice în dezvoltarea sa. Corelarea scorului
total cu vârsta
(87% la 89%) relevă legătura existentă între progresia scorurilor şi
vârstă; în fine, coeficienţii de omogenitate ridicaţi demonstrează
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
178
că testul relevă într-o mare proporţie, aceeaşi dimensiune, care
este foarte probabil maturaţia.
Scara conţine 36 de itemi de dificultate crescătoare. Testele fac
apel la activităţi motrice globale sau parţiale. Sistemul de cotare
este furnizat cu instrucţiuni pentru fiecare item. Notele
subtestelor sunt adunate pentru a obţine scorul total. Poziţia
relativă a subiectului în raport cu copii de vârsta sa se determină
plasând nota într-una din clasele de normalitate.
Interesul scării lui Lincoln-Oseretsky evidenţiază foarte clar
măsurarea simplă a unui indice de dezvoltare. Numărul testelor
folosite şi diversitatea lor au permis realizarea unei analize
factoriale, de la care plecându-se, au fost extraşi 6 factori:
- factorul de control-preczie
- factorul de coordonare globală
- factorul neurologic
- factorul viteză în mişcarea pumnilor şi a degetelor
- factorul de echilibru
- factorul de coordonare manuală.

Calculul procentajelor reuşitei permite examinarea performanţei
subiectului în fiecare dintre factori şi trasarea unui profil
psihomotor.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
179

TESTUL DE ATENŢIE K-T


C. HALTER

Material
Foaie de test autocorectiva
Manual, 43 de pagini, cel mai aditiv dintre etalonarile
franceze.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: maxim 8 minute.
Timp de corectare: 3 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea capacităţii şi exactitudinii într-o sarcină care
necesită o atenţie susţinută.
Etalonări: asupra unor belgieni cu vârste între 17 şi 24 de ani şi
asupra unor francezi adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul de atenţie este de origine elveţiană. Se apropie foarte mult
de alte teste de atenţie sporită, teste de departajare sau de
colaţionare, dar acesta are avantajul de a fi rapid: de la 5 la 8
minute pentru rezolvare şi 3 minute pentru corectare. Cu o
aplicare colectivă sau individuală, testul, de tip autocorectare, se
prezintă sub forma unei foi duble cu indigo. Numai prima foaie
este destinată testului, răspunsurile candidatului apar pe verso-ul
acestei foi pe care se află şi poziţia răspunsurilor corecte.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
180
Testul conţine două rânduri de litere, cifre şi semne; coloana din
dreapta este cea tip, cea din stânga este reproducerea acesteia dar
cu unele erori. Sarcina dată constă în bararea cât mai rapid posibil
a tot ceea ce nu este absolut identic cu cea din dreapta. Testul de
Atenţie este o probă de precizie şi rapiditate. Se obţin două
rezultate: 1) un rezultat VITEZĂ; 2) un rezultat PRECIZIE.
Pentru a facilita munca de corectare, rezultatele au fost aduse la
un coeficient unic. Aceşti coeficienţi sunt prezentaţi sub formă de
tabele:
Testul este indicat în special pentru selectarea în activităţile
necesitând o atenţie concentrată, viteză, precizie – activităţile de
birou, munca de colaţionare, preluarea de date.










Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
181

TESTUL DE APTITUDINE MECANICĂ
MACQUARRIE

T. W. MACQUARRIE
Biroul de Testari California
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 15 pagini.
Joc cu 4 grile de corectare.
Manual, 27 de pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 25 de minute, dintre care 12minute de
lucru efectiv.
Timp de corectare: 2-3 minute.
Vârsta de aplicare: de la 10 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii mecanice.
Fidelitate: de la 72% la subteste la 80% la test-retest; scara totală
90%.
Etalonări: asupra unor persoane cu vârste între 13 şi 17 ani, pe
vârstă şi sexe.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
182

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul lui MacQuarrie a fost publicat pentru prima dată în 1925.
Din acest moment, valoarea sa a fost demonstrată concomitent
prin succesul său (peste 5.000.000 de exemplare au fost editate
până în prezent), prin numărul de lucrări care i-au fost consacrate,
precum şi prin numărul de copii mai mult sau mai puţin exacte
care au fost făcute după el.
Scopul autorului fusese să construiască un test de tipul foaie-
creion non verbal, cu o aplicare uşoară, nedepinzând nici de
inteligenţa generală, nici de cunoştinţele mecanice ale subiectului,
şi având o bună valoare predictivă pentru reuşita în profesiile
mecanice. După studiile preliminare, au fost reţinute următoarele
teste: marcare, tapping, punctare, copiere, localizare, briques,
urmărire. Studiile ulterioare au demonstrat că nota totală obţinută
cu cele şapte subteste avea cea mai bună valoare predictivă, în
timp ce, în alte cazuri, era de preferat să nu se reţină decât una
(sau o combinare a două sau mai multe) din aceste note.
Numeroase analize factoriale au fost făcute incluzând cele şapte
teste. Toate aceste analize concordă, astfel încât ele demonstrează
complexitatea compoziţiei factoriale a ansamblului.







Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
183

TESTUL MECANIC

Pierre RENNES
Centrul de Psihologie Aplicată
Material
Caiet de test, 8 pagini (cu coperţi cartonate).
Foaie de raspuns.
Grilă de corectare.
Manual, 5 pagini.
Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 30 de minute, dintre care 25 de lucru
efectiv.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: de la 13 ani la adulţi.
Indicaţii: selectarea industrială a subiecţilor fără formaţie tehnică.
Etalonări: candidaţi ucenici pentru mecanică şi tehnicieni. Toate
profesiile, nivelurile culturale şi vârste diverse.
NOTIŢĂ TEHNICĂ:
Măsurarea aptitudinilor mecanice este totodată o problemă
capitală în psihologia aplicată şi o chestiune foarte controversată.
Cu siguranţă, pentru predicţia aptitudinilor la meserile mecanice
factorul spaţial S este important, dar indiscutabil, că numai pentru
el, un test spaţial nu are o valoare predictivă suficientă.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
184
În continuarea cercetărilor lui G. K. Bennett, s-a demonstrat
excelenta valoare predictivă în psihologie a unui tip de test foaie-
creion, care constă într-o serie de probleme mecanice simple şi
concrete, expuse sub formă de desene. Subiectul trebuie să
înţeleagă şi să rezolve aceste probleme, răspunsul dându-se după
metoda cu variante multiple. Acest tip de test a fost larg utilizat în
timpul celui de-al doilea război mondial şi continuă să fie foarte
folosit şi în practica civilă.
Testul Mecanic al lui P. Rennes, construit pe acest tip, a făcut deja
obiectul a mai multor studii teoretice importante. G. Bernyer, în
două analize factoriale (1948, 1949) a pus în evidenţă puternica sa
saturaţie într-un factor pe care el l-a numit factor mecanic. Spre
exemplu, saturaţiile în acest factor descoperite în prima analiză
factorială au fost: Test Mecanic 44/, montarea obiectelor 40%, test
de inteligenţă tehnică 35%, test de mişcări mecanice 38%, şaibele
lui Piorkowski 30%; într-o altă analiză, autorul a descoperit: Test
Mecanic 50%, montarea obiectelor 45%, mişcări mecanice 39%,
test de rotire (timp) 31%.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
185

TESTUL NUMERIC (Chicago Tests of Primary
Mental Abilities, Separate Booklet Edition

L. L. THURSTONE & Th. G. Thurstone
Science Research Associates
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Foaie pentru exemple, 4 pagini.
Foaie de test, 4 pagini.
Jeu de 2 grile de corectare.
Manual, 15 pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 25 de minute, dintre care 17 de lucru
efectiv.
Timp de corectare: 1-2 minute.
Vârsta de aplicare: de la 11 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii de manipulare a simbolurilor
numerice simple (Factorul N al lui Thurstone).
Fidelitate: între 96% şi 98%.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
186
Etalonări: populaţia franceză masculină de la 20 la 49 ani, cu
niveluri culturale variate; subiecţi cu vârste între 11 şi
17 ani din şcolile din Chicago.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul Numeric „N” extras din Chicago Tests of Primary Mental
Abilities, este de acelaşi gen ca Testul de Vizualizare în Spaţiu.
Facem trimitere la fişa tehnică consacrată acestuia din urmă
pentru istoricul testului
17
.
Testele de factor numeric conţin probe de calcul simplu care
trebuie făcute într-un timp limitat. Factorul numeric măsurat nu
este legat de aptitudinea la matematici care este mai complexă. În
fapt, testul nu apelează la raţionamentul aritmetic, ci doar la
manipularea rapidă a simbolurilor numerice.
Analiza foarte aprofundată făcută în 1941 de către C. H. Coombs
în laboratorul lui Thurstone permite definirea factorului N ca
aptitudinea de a manipula rapid un sistem simbolic urmând o
serie de reguli specifice, cu condiţia ca, pe de o parte sistemul
simbolic să fie familiar, iar pe de alta ca regulile să fie perfect
asimilate şi ca ele să fi făcut obiectul unei folosiri îndelungate. În
sens larg, factorul N este deci un factor de agilitate mentală, deşi
acest termen are în mod obişnuit o semnificaţie mai mare decât
cea care tocmai a fost definită. În practică, simbolurile
corespunzătoare condiţiilor menţionate sunt simboluri numerice,
şi regulile sunt cele ale operaţiilor aritmetice simple.
Aptitudinea corespunzătoare factorului N pare să fie o aptitudine
specifică, primară şi independentă. Acest lucru este demonstrat
nu doar de analiza factorială, ci şi de cea clinică (pe de o parte, în

17
A se vedea Testul de Vizualizare în Spaţiu „S”, Secţia II – „S”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
187
cazul calculatorului „minune”, pe de alta în cazul celor suferind
de acalculie şi inaptitudini aritmetice congenitale). Factorul N, aşa
cum este el măsurat de P.M.A.
18
este într-o corelare foarte slabă
cu alţi factori: cu factorul V 16%-39%, cu factorul S 09% - 18%,
cu factorul W 24% - 33%, cu factorul R 20% - 36%. Saturaţia sa
en facteur général de seconde ordre este slabă.
În aplicaţii, factorul numeric pare să aibă o corelare cu reuşita în
studiile sau slujbele următoare: reuşita şcolară la aritmetică,
contabilitate, gestiunea cărţilor, funcţiile de casier, de operator
PC, funcţionari bancari, angajaţi ai magazinelor, magazineri. Pe de
altă parte, o notă ridicată la testul factorului N va avea o
implicaţie diferită pentru orientare dacă este asociată cu o notă
ridicată la un test de factor verbal sau de raţionament. Testul pe
care-l prezentăm este un excelent instrument de măsurare a
factorului numeric, ţinând cont de fidelitatea sa (95%) şi de
validitatea sa.

BIBLIOGRAFIE
Lucrări generale:
1. THURSTONE, L. L., Les apports de l’analyse factorielle à la
psychologie (Contribuţiile analizei factoriale în psihologie), în
„B.I.N.O.P.”, 1948, 4, 161-167.
Lucrări speciale:
2. COOMBS, C. H., A factorial study of number ability (Studiul
factorial al abilităţii numerice), în „Psychometrika”, 1941, 6,
161-189.
Există o ediţie a Testului Numeric în italiană.

18
A se vedea Testul de Aptitudini Mentale Primare, Secţiunea I, „P.M.A.”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
188

TESTUL DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU

J. P. GUILFORD, W. S. ZIMMERMAN
Sheridan Supply Co.
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 8 pagini.
Grile de corectare.
Manual, 15 pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 3 minute/caiet.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii spaţiale tridimensionale.
Etalonări: în 11 classes standardizate, pe o populaţie franceză adultă de
diverse niveluri culturale.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Cele mai cunoscute teste de aptitudine de orientare în spaţiu
permit în general măsurarea factorului S definit de Thurstone,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
189
care face apel la vizualizarea în spaţiu bidimensională: subiectul
trebuie să distingă una sau mai multe figuri care sunt suprapuse,
fără a se reîntoarce la modelul dat, dintr-o serie conţinând, de
asemenea, imagini în oglindă.
Cercetările lui Guilford în Armata Aeriană americană i-au permis
să pună în evidenţă un alt tip de factor, Orientarea în Spaţiu, care
face să intervină sisteme mai complexe de relaţii într-un spaţiu
tridimensional.
Sarcina subiectului constă în compararea a două imagini
reprezentând un vapor care-şi poate modifica poziţia în raport de
următoarele trei criterii:
- înclinaţia faţă de orizontală;
- direcţie (dreapta – stânga);
- distanţa faţă de poziţia anterioară/par rapport à la côte.
Subiectul trebuie să indice din cinci răspunsuri posibile ceea ce
reprezintă schimbarea poziţiei vaporului între două imagini date.
În primele probleme, poziţia vaporului nu este modificată decât
conform unuia dintre cele trei criterii (vaporul a avansat sau a
navigat înapoi, de exemplu), Progresiv, sunt introduse celelalte
două criterii, făcând mai dificilă sarcina subiectului, care trebuie să
analizeze şi să integreze diferitele date pentru a găsi răspunsul.
O etalonare în unsprezece classes normalisées a fost stabilită pe
un eşantion de 100 de subiecţi (bărbaţi şi femei) cu pregătire
şcolară (IUT) sau profesională (întreprinderi). A fost calculat
coeficientul de fidelitate par-impar.
Factorul de Orientare în Spaţiu joacă un rol important în diverse
domenii de activitate şi testul poate fi utilizat pentru selectarea şi
orientarea profesională (desen şi design industrial, conceperea
machetelor, stylism, industrie, aeronautică, arhitectură ...).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
190

TESTUL „PAPER FORM BOARD”, UNIVERSITATEA
DIN MINNESOTA (REVIZUIT)

Nu se înţelege..... LIKERT & W. H. QUASMA
The Psychological Corporation
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Foaie de test (Forma AA sau BB), 6 pagini.
Grilă de corectare (comună celor două forme).
Manual (comun celor două forme), 28 de pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 25 de minute, dintre care 20 de minute de
lucru efectiv.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: de la 9 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii de percepţie în spaţiu.
Fidelitate: 85% pentru o formă, 92% pentru cele două forme
folosite în ansamblu.
Etalonări: asupra populaţiilor americane.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
191
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul „Paper Form Board” a fost descris în forma sa originală în
1930 la Universitatea din Minnesota în cursul studiului unei
baterii de teste de aptitudine mecanică. Revizuirea actuală, care
datează din 1934, conţine 64 de probleme cu răspunsuri cu
variante multiple, şi măsoară aptitudinea subiectului la
vizualizarea în spaţiul bidimensional. Testul a devenit clasic în
această aplicaţie, şi validitatea sa a fost foarte bine demonstrată în
numeroase domenii, printre care:
- Aptitudinea la desenul geometric şi la geometria
descriptivă;
- Reuşita în profesiile mecanice;
- Reuşita în şcolile de Arte şi Meserii.
Coeficienţii de validitate, pentru testul folosit singur, variază
urmând diferitele indicaţii între 27% şi 57%.
Scopul acestui test este să aibă corelări slabe cu testele de
inteligenţă pe de o parte, iar pe de alta cu cele de aptitudine
mecanică. În conescinţă, introducerea sa într-o baterie va fi
întodteauna de un real avantaj. Abundenţa şi valoarea lucrărilor
consacrate acestui test demonstrează scopul său ştiinţific şi
practic.
______________

Există o ediţie a testului Paper Form Board în limba italiană.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
192


PROGRAMUL DE REEDUCARE (R) A
ORGANIZĂRII PERCEPTIVE VIZUALE

J. M. MALESYS şi
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Ch. FAUQUEMBERGUE

Material
7 serii de forme geometrice conţinând în total 44 de piese
în dublu exemplar, adică 88 de forme geometrice.
7 planşe cartonate
Fişă de progresie şi de observarţie.
Cufăraş conţinând materialul.

Administrare
Reeducare: individual.
Frecvenţa şedinţelor: 1-3/săptămână, după caz.
Durata şedinţelor: variabilă, în general de la 5 la 15 minute de
muncă efectivă.
Durata de reeducare: variabila, după caz.
Vârsta de aplicare: copii (începând de la 5-6 ani), adolescenţi,
adulţi.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
193
Indicaţii: reeducarea organizării perceptive vizuale atunci când
aceasta este rău sau precar elaborată chiar la nivelul senzori-
motor, fie din motive psihogenetice, fie ca urmare a leziunilor
recente ale sistemului nervos central, fie atunci când leziunile mai
târzii au determinat o distrugere a organizării perceptive.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Programul de Reeducare a Organizării Perceptive Vizuale
(P.R.O.P.V.) a fost elaborat în 1959, şi experimentat de atunci, ca
urmare a observaţiilor stabilite vizavi de adolescenţii infirmi
motor care fuseseră spitalizaţi, îndeosebi în primii ani de viaţă.
Aceştia prezentau numeroase dificultăţi şcolare, şi beneficiaseră,
în majoritate, în zadar de nenumărate metode pedagogice
speciale. Mulţi dintre ei aveau un Q.I. slab fără a avea totuşi o
structură mentală care să ducă cu gândul la debilitate. Examinarea
aprofundată a acestor subiecţi a condus la punerea problemei
„ratei de evoluţie” în dezvoltarea anumitor funcţii la nivelul
senzori-motor. Organizarea perceptivă vizuală părea în mod
special greşit construită. Progresiv cercetările şi experimentările au
fost extinse asupra subiecţilor (copii, adolescenţi, tineri) al căror
handicap decurgea dintr-o leziune neurologică centrală,
congenitală sau dobândită, precum şi asupra subiecţilor
nehandicapaţi motor, care prezentau tulburări incipiente de
organizare perceptivă vizuală.
Problema reeducării acestor tulburări a fost pusă în următorii
termeni: să se dea subiectului posibilitatea de a-şi reelabora
experienţa de bază, începând cu nivelul senzori-motor, ţinând
cont în acelaşi timp de maturizarea sa care nu mai este în acest
stadiu de dezvoltare.
În punerea la punct a P.R.O.P.V. s-au luat în considerare
aspectele genetice ale dezvoltării organizării perceptive vizuale,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
194
aşa cum au fost puse-n lumină de lucrările lui PIAGET şi ale
şcolii sale. Să ne reamintim că acest autor nu consideră percepţia
ca o capacitate/donée desăvârşită în întregime încă de la începutul
evoluţiei mentale, ci o construcţie progresivă, care înainte de a fi
îmbogăţită prin reprezentare, se elaborează pe plan senzori-motor
încă din primul an de viaţă, parcurgând o serie de etape: de la
construirea raporturilor spaţiale elementare, comparabile cu cele
care caracterizează geometria topologică, copilul trece la
elaborarea euclidiană şi proiectivă a spaţiului perceptiv.
Metoda se inspiră din experienţele lui PIAGET asupra
reprezentărilor stereognostice. Exerciţiile reţinute au ca obiect
confruntarea şi asocierea percepţiei tactile stereognostice şi
percepţiei vizuale, în cadrul unei relaţii individuale, care-i permite
subiectului să-şi construiască activ el însuşi propria experienţă.
Într-o primă fază a reeducării, subiectul este invitat să manipuleze
una câte una formele geometrice situate în spatele unei cache şi i
se cere să regăsească aceeaşi formă într-o serie asemănătoare
expusă vederii şi atingerii sale. A doua fază a reeducării constă în
a-l face să recunoască aceleaşi forme manipulate în spatele cache
dintr-o serie de desene care le reprezintă. În fine, în cea de-a treia
fază, subiectul este invitat să deseneze el însuşi formele
manipulate.
La baza elaborării P.R.O.P.V. au stat trei principii de bază:
1. Punerea la punct a unui material şi a unei tehnici de
aplicare care să nu creeze artificial discontinuităţi în experienţa pe
care o va elabora subiectul, oricare ar fi nivelul la care se va situa
el: construirea percepţiilor elementare sau elaborarea perceptivă
incluzând reprezentări. Într-adevăr anumiţi subiecţi se pot găsi în
necesitatea de a se întoarce momentan la construcţiile de la un
nivel anterior în cadrul mai general al unei conduite specifice unui
nivel mai elaborat.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
195
P.R.O.P.V. dă posibilitatea subiectului de a avea comportamente
diferite şi de a trece spontan de la un nivel la altul.
2. Stabilirea unei progresii în seriile de piese propuse
subiectului, astfel încât:
- fiecare serie să-i permită experimentarea mai amănunţit a
anumitor raporturi spaţiale;
- succesiunea acestor serii să respecte, atât cât este posibil, ordinea
genetică a elaborării şi organizării perceptive vizuale.
Materialul conţine 7 serii de piese grupate pe trei categorii: Jocul
A este compus din forme geometrice permiţând experimentarea
raporturilor primare, cu caracter topologic; Jocul B conţine forme
geometrice care determina intervenţia raporturilor euclidiene;
Jocul C pune accent pe raporturile proiective.
3. Punerea la punct a materialului şi a tehnicii de aplicare
cu scopul de a favoriza antrenamentul activităţii perceptive pentru
a permite o elaborare progresivă.
Pentru ca subiectul să poată exploata la maxim posibilităţile pe
care i le oferă P.R.O.P.V., modalităţile relaţionale ale aplicării sale
trebuie considerate ca făcând parte integrantă din reeducare.
Utilizarea P.R.O.P.V. presupune un anumit antrenament.
Manualul de aplicare descrie în detaliu condiţiile şi tehnica de
aplicare a acestei metode de reeducare şi precizează modelul
relaţional favorabil bunei utilizări a P.R.O.P.V. Totuşi, un capitol
al manualului este consacrat fundamentelor teoretice ale metodei
cu scopul de a permite reeducatorului înţelegerea perfectă a
mecanismelor acestei reeducări. În sfârşit, sunt discutate în
manual precauţiile diagnostice.
Fişa de progresie şi observaţie dă posibilitatea reeducatorului să
urmărească mai uşor derularea reeducării. Aceasta reprezintă
pentru el un instrument indispensabil de reflecţie şi perfecţionare,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
196
permiţându-i în acelaşi timp să codifice un anumit număr de
observaţii în vederea eventualelor cercetări.
Rezultatele înregistrate după 15 ani de experimentare se dovedesc
foarte încurajatoare. Primele lucrări de exploatare a sumei de date
culese permit relevarea următoarelor:
1. Apare adesea o modificare relaţională ca urmare a
reeducării la subiecţii care au beneficiat de aceasta.
Percepând lumea altfel, contactul devine altul.
2. Beneficiile reducării se exprimă parcurgând evoluţia,
uneori spectaculoasă, a rezultatelor testelor perceptivo-
motorii.
3. Subiecţii care au beneficiat de P.R.O.P.V. păstrează încă
un an de la reeducare, „achiziţiile” pe care le-au făcut.
4. Mulţi dintre ei continuă chiar să le îmbogăţească
considerabil, mai ales în planul reprezentărilor în spaţiu şi
în funcţie de eficienţa lor intelectuală, măsurabilă la teste.
Acest fenomen a fost denumit „efect întârziat” al
P.R.O.P.V. totul pare să se petreacă ca şi cum aplicarea
P.R.O.P.V. contribuie la declanşarea a ceva care-i permite
subiectului demararea sau reluarea evoluţiei.
5. Consecinţele pe termen cel mai îndelungat au fost
înregistrate în planul cunoştinţelor şcolare şi al formării
profesionale.

BIBLIOGRAFIE
1. J.M. MALESYS, Diagnostic de rééducation des troubles de
l’organisation perceptive visuelle, în „Rev. Psychol. Appl”, 1977, 27
(2).

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
197

PURDUE PEGBOARD.

The PURDUE RESEARCH FOUNDATION,
Purdue University

Science Research Associates
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Planşetă pentru şuruburi.
Şuruburi, brăţări, şaibe.
Foaie de notare.
Manual, 23 de pagini.

Administrare
Planşeta pentru şuruburi pusă la punct de Purdue Research
Foundation oferă avantajul de a fi evaluată pe bază de timp limită,
în timp ce cea mai mare parte a altor teste de dexteritate digitală
sunt apreciate în urma timpului pe care subiectul şi-l alocă pentru
a termina testul. Această caracteristică face uşoară îndeosebi
administrarea semicolectivă.
Testul conţine patru părţi: băgarea şuruburilor în găuri cu mâna
dreaptă, cu mâna stângă, cu ambele mâini simultan şi în sfârşit,
inserţia pe şurub a unei brăţări şi a două şaibe. Cele patru părţi
măsoară deci aspecte diferite ale dexterităţii digitale.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
198
Testul este indicat în selectarea şi orientarea către profesiile în
care dexteritatea digitală joacă un rol important, îndeosebi în
meseriile de precizie.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
199

MATERIAL DE REEDUCARE ORTOFONICĂ
PENTRU ADOLESCENŢI ŞI ADULŢI

Tulburări afazice şi altele

M. MANDINE et S. PERRIN
Ed. Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Cutie conţinând 218 imagini alb-negru pe carton tare, de
9/9 cm, pentru ISTORII ÎN IMAGINI şi 80 de imagini
alb-negru pe carton tare, de 9/9 cm, pentru
RĂSPUNSURI ÎN IMAGINI
Plic conţinând 40 de imagini alb-negru pe carton tare, de
9/9 cm şi 40 de etichete de hârtie tare pentru IMAGINI
FĂRĂ CUVINTE.
Plic conţinând 15 planşe cartonate imprimate, de 12/20
cm şi 45 de etichete de hârtie tare pentru VARIANTE
FONETICE MULTIPLE.
Plic cu 15 planşe cartonate imprimate, de 12/20 cm,
pentru VARIANTE SEMANTICE MULTIPLE.
Manual.
Administrare
Reeducare: individual.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
200
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: reeducarea tulburărilor de limbaj în cazurile de
afazie. Se poate utiliza, de asemenea, pentru disfonie,
bâlbâială şi pentru handicapul verbal datorat surdităţii.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Întreaga reeducare a limbajului necesită o fineţe din partea
reeducatorului, care trebuie să ştie să se adapteze şi să propună un
„suport” al reeducării capabil să dinamizeze şi să motiveze
subiectul.
Până atunci nu exista nici un material care să corespundă în mod
specific intereselor adolescenţilor şi adulţilor.
Diferitele tipuri de exerciţii au fost concepute pentru a suscita şi
facilita exprimarea, a judeca comprehensiunea, spiritul logic sau
critic al subiectului, desfăşurarea spaţială şi temporală, stilul
lingvistic direct, precum şi gradul şi tipul anumitor confuzii.
Aceste jocuri (sau exerciţii) se adresează în mod special subiecţilor
prezentând tulburări afazice. Unele dintre ele pot fi utilizate
pentru alte reeducări, îndeosebi în cazurile de bâlbâială, disfonie şi
pentru cei care nu aud bine.
Aceste jocuri nu au sub nici o formă valoarea unui test: ele
servesc exclusiv, şi într-un mod foarte delicat, reeducării. Ele dau
ortofonistului mijloacele suplimentare pentru a diversifica
exerciţiile de reeducare.
Materialul este compus din cinci jocuri:
ISTORII ÎN IMAGINI
Acest joc se compune din 40 de poveşti secvenţiale conţinând de
la 3 la 10 imagini. Acestea sunt prezentate împrăştiat iar subiectul
trebuie să le aranjeze în ordine logică a derulării temporale a
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
201
acţiunii. Acest suport serveşte la suscitarea exprimării oralea
subiectului şi poate fi folosit în cazurile de afazie (reeducare,
agramatism etc) precum şi pentru disfonie, bâlbâială şi handicap
verbal datorat surdităţii.

RĂSPUNSURI ÎN IMAGINI
Acest joc se compune din 20 de cartoane-stimul, fiecare
reprezentând o situaţie din viaţa curentă. Subiectul alege din trei
imagini complementul logic al imaginii stimul. Acest exerciţiu
permite o exersare a vocabularului şi a limbajului, şi solicită
comprehensiunea subiectului. Este utilizat îndeosebi în cazurile
de afazie.

IMAGINI FĂRĂ CUVINTE
Acest joc se compune din 40 de imagini reprezentând un personaj
într-o situaţie precisă. Subiectul trebuie să găsească ceea ce spune
personajul alegând dintr-un anumit număr de fraze propuse.
Acest joc permite suscitarea începerii unei sintagme, apelând la
cele mai automatice formule ale limbajului curent (chestiuni
simple – formule de politeţe – scuze). Se foloseşte îndeosebi cui
cei afazici, disfonici şi bâlbâiţi.

VARIANTE FONETICE MULTIPLE
Acest joc se compune din 45 de fraze lacunare pe care subiectul
trebuie să le completeze cu ajutorul etichetelor conţinând cuvinte
apropiate din punct de vedre fonetic. Acest joc permite
reeducarea limbajului scris la afazicii care fac confuzii de tip
fonetic sau fonemic.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
202
VARIANTE SEMANTICE MULTIPLE
Acest joc se compune din 15 fraze incomplete. Subiectul trebuie
să aleagă din trei cuvinte apropiate semantic pe cel care
completează fraza. Acest joc permite reeducarea limbajului scris la
afazicii care fac confuzii de tip semantic.
Modul de folosire a acestor jocuri în funcţie de tulburările cărore
li se adresează, este larg dezvoltat în Manual. Utilizarea rămâne în
acelaşi timp uşoară şi poate fi adaptată la fiecare ortofonist în
funcţie de subiecţi şi de scopul reeducării.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
203

TEST REVERSAL

A. W. EDFELDT
Per Bruno Beïje

Material
Caiet de test, 4 pagini.
Manual.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 1-2 minute.
Vârsta de aplicare: copii aflaţi la finele secţiunii maternale şi
începutul cursului pregătitor.
Indicaţii: Prognosticarea reuşitei în antrenamentul cititului.
Aprecierea maturităţii necesare în antrenamentul
cititului. Examinarea dislexicilor.
Etalonare: 504 copii francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aprecierea „reading readiness”, adică a maturităţii
antrenamentului de a citi, a devenit o problemă importantă în
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
204
psihologia şcolară. Astăzi se cunosc prejudiciile unui antrenament
prematur şi consecinţele adesea dezastruoase ale unui eşec la
cursul pregătitor. Orientarea copiilor imaturi către clasele în
aşteptare permite întreruperea acestui antrenament, dar necesită
tehnici de diagnostic şi de prognostic. Pe de altă parte,
posibilitatea nouă de a intra la cursul pregătitor la vârsta de 5 ani
impune psihologului şcolii o vigilenţă specială în aprecierea
maturităţii candidaţilor la antrenamentul precoce.
Reversal este un test de reading readness, un test predictiv în
reuşita cititului, elaborat de către A. W. EDFELDT la Institutul
de Educaţie al Universităţii din Stockholm. Este bazat pe un
aspect al maturităţii genetice a percepţiei, conform căruia copilul
dobândeşte progresiv posibilitatea de a distinge dacă două figuri
sunt identice sau sunt simetrice. Nivelul la care a ajuns această
maturitate în momentul începerii antrenamentului cititului
permite prognosticarea reuşitei antrenamentului. Posibilitatea, în
special, de a distinge figuri identice şi figuri prezentând o simetrie
stânga-dreapta, ar putea foarte bine să fie o condiţie necesară
pentru a învăţa să citească.
Testul, aplicat colectiv, conţine 84 de perechi de figuri: 41 de
perechi de figuri identice, 43 de perechi de figuri diferite, cel mai
adesea simetrice. Subiectul trebuie să însemneze cu o linie
perechile de figuri care nu sunt identice.
Fidelitatea test-retest este de 84%, fidelitatea split half de 94%.
Validitatea a fost calculată de către psihologii şcolilor în funcţie de
stadiul de avansare a antrenamentului cititului la sfârşitul cursului
pregătitor, sau la unu an de la aplicarea testului. Ea este de 40%,
ceea ce constituie pentru prognosticarea unui antrenament la fel
de complex ca cel al cititului o validate bună.
Cea mai mare parte a dislexicilor obţin la test note, în general,
mici.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
205
Etalonarea franceză s-a făcut pe 504 subiecţi aflaţi la sfârşitul
etapei maternale şi începutul cursului pregătitor în şcolile publice
din Paris, de la periferie şi din provincie. Este o etalonare în 11
classes standardizate, care dă pentru fiecare classe procentajul
şanselor de a învăţa să citească într-un an.
Testul este de un real interes predictiv şi merită să fie inclus în
examinarea sistematică a copiilor aflaţi la sfârşitul etapei
maternale. Poate fi utilizat, de asemenea, cu succes în studierea
stadiului de maturitate a percepţiei celor care s-au dovedit a fi
dislexici.

BIBLIOGRAFIE
1. EDFELDT, A.W., Reading Reversal and its relation to Reading
Readiness, în „Research Bulletins from the Institut of
Education”, University of Stockholm, 1955, 1.
2. LEPEZ R., Actualité du Reversal, în „Revista de Psihologie
Aplicată”, 1969, 3.









Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
206

TESTUL DE VIZUALIZARE ÎN SPAŢIU „S”
(Chicago Tests of Primary Mental Abilities, Separate
Booklet Edition)

L. THURSTONE & Th. G. THURSTONE
Science Research Associates
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Foaie model, 4 pagini.
Foaie de test, 4 pagini.
Joc cu 2 grile de corectare.
Manual, 14 pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 25 de minute, din care 15 de lucru efectiv.
Timp de corectare: 1-2 minute.
Vârsta de aplicare: de la 11 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii de vizualizare în spaţiu (Factorul
S al lui Thurstone).
Fidelitate: 96% - 98%.
Etalonări: populaţia franceză masculină cu vârste între 20 şi 49 de ani, de
niveluri culturale variate; subiecţi de la 11 la 17 ani din şcolile din Chicago.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
207
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Separarea în testele de eficienţă a unui factor de vizualizare în
spaţiu a fost realizată mai întâi de către El Koussy urmând
metoda lui Spearman. În 1938, aplicând tehnica sa de analiză
factorială unei serii considerabile de teste administrate studenţilor
de la Universitatea din Chicago, L.L. Thurstone a separat la
rândul său un factor de vizualizare în spaţiu pe care l-a numit S, şi
care putea fi asimilat factorului de vizualizare în spaţiu al lui El
Koussy (factorul K în terminologia Spearman).
Alegând dintre testele iniţiale ceea ce avea o bună validitate
pentru măsurarea aptitudinilor mentale primare, el a stabilit cu
concursul lui Th. G. Thurstone o primă baterie experimentală
(Tests for Primary Mental Abilities, Experimental Edition, 1938) care
măsura 7 factori (perceptiv, numeric, verbal, vizualizare în spaţiu,
memorie, inducţie, deducţie). Testul în ansamblu avea totuşi
inconvenientul că necesita un timp de administrare mult mai lung
(270 de minute din care 153 de lucru efectiv).
Din 1941 până în 1943 bateria a fost modificată atât în
compoziţie cât şi în prezentare, şi publicată sub denumirea de
Chicago Tests of Primary Abilities
19
. De această dată, ea măsura şase
factori (numeric, verbal, vizualizare în spaţiu, fluenţă verbal,
memorie, raţionament). Bateria completă (Single Booklet Edition,
1943) a cărei administrare dura 2 ore, este destinată îndeosebi
aplicaţiilor experimentale.
Pentru aplicaţiile practice, L.L. şi Th. G. Thurstone pregătiseră
alte două versiuni. Pe de altă parte, bateria în ansamblu a fost
prezentată într-o versiune prescurtată (cu suprimarea testului de
memorie), denumită Tests of Primary Mental Abilities.

19
Vezi Testul de Aptitudini Mentale Primare Secţiunea „P.M.A.”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
208
Pe de altă parte, bateria iniţială a fost decupată pentru a putea
folosi separat testele care măsoară acelaşi factor (Separate Booklet
Edition, 1941). Testul de Vizualizare în Spaţiu pe care-l prezentăm
este constituit din teste care măsoară factorul de vizualizare în
spaţiu.
Pe scurt, în plan practic, psihologul va avea la dispoziţie trei tipuri
de instrumente:
a) Dacă doreşte un profil factorial extrem de aprofundat,
mai ales în aplicaţiile experimentale, va folosi Single Booklet
Edition.
b) Dacă doreşte un profil factorial în scopul orientării
profesionale, va folosi P.M.A., Forma Intermediară.
c) Dacă doreşte doar măsurarea aprofundată a factorului
vizualizării în spaţiu, va utiliza Testul de Vizualizare în
Spaţiu, care face parte din Separate Booklet Edition.
Toate probele care compun Testul de Vizualizare în Spaţiu fac apel
la vizualizarea în spaţiu bidimensională. Ea cuprinde trei varietăţi
de probleme, în cadrul cărora subiectului i se cere să distingă una
sau mai multe figuri, suprapuse fără reîntoarcere la un model dat,
într-o serie conţinând de asemenea figuri în oglindă.
Fidelitatea acestor teste este foarte ridicată (96% - 98%) iar
saturaţia lor în factorul S este evident excelentă. Corelarea între
factorul S măsurat asfel şi ceilalţi factori este foarte mică: cu N
9% - 18%, cu V 13% - 30%, cu W 11% - 15%, cu R 23% - 41%.
Existenţa acestor corelări pozitive se explică prin natura
nonortogonală a factorilor lui Thurstone. Analiza de seconde
ordre demonstrează existenţa unei importante saturaţii în factorul
general de seconde ordre, îndeosebi în factorii S şi R.
Testul de Vizualizare în Spaţiu este indiscutabil cea mai bună probă
pentru măsurarea factorului S aşa cum este el definit de către
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
209
Thurstone. Cercetările foarte vaste, îndeosebi ale lui Guilford în
Armata Aeriană a Statelor Unite, au demonstrat existenţa altor
factori de spaţiu (printre alţii, factorul spaţiu tridimensional), toate
acestea confirmând autonomia şi importanţa factorului S. Acest
factor joacă un rol capital în aptitudinea mecanică şi în
consecunţă în orientarea profesională, în selectarea profesională şi
în orientarea şcolară (geometrie, desen geometric şi maşini).
Aplicaţiile tesului derivă direct de aici.

BIBLIOGRAFIE
Din vasta literatură semnalăm doar lucrarea în limba franceză –
PIÉRON, H., La dissociation du facteur spatial de Thurstone
(Disocierea factorului spaţiu al lui Thurstone), în „B.I.N.O.P.”,
1950, 6, 143-144.

Există o ediţie a Testului de Vizualizare în Spaţiu în limba italiană.





Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
210


TESTUL W.I.S.C. - (Weschler Intelligence Scale
for Children)


Bateria W.I.S.C-R a fost dezvoltată pentru a fi aplicată în primul
rând copiilor cu vârsta între 6-16 ani. Chiar dacă bateria s-a
dovedit eficientă pentru copii cu vârsta puţin sub 6 ani şi pentru
adolescenţi cu vârsta peste 17 ani, itemii testului, materialele şi
îndrumările de administrare au fost selectate pentru eficienţa la
copiii cu vârsta cuprinsă între 6-16 ani, iar normele de aplicare au
fost elaborate în aceste condiţii.
W.P.P.S.I. şi W.A.I.S sunt recomandate pentru testarea
persoanelor ce nu se încadrează în intervalul pentru care se
adresează W.I.S.C. La nivelele de vârstă unde W.I.S.C.-R şi
W.P.P.S.I. se suprapun (vârsta 6-0 la 6-7) sau W.I.S.C.-R cu
W.A.I.S. (de la vârsta de 16-0 la 16-11), examinatorul va trebui să
aleagă scala cea mai adecvată scopului ales.
W.I.S.C. este un test care vizează cunoaşterea inteligenţei şi a
posibilităţii subiectului.
Cercetările din ultimii 20 de ani, precum şi cercetările clinice au
arătat că inteligenţa nu se identifică cu aptitudinea
intelectuală. Orice test de inteligenţă măsoară ceva mai mult sau
uneori mult mai mult decât pura aptitudine intelectuală sau decât
un aspect verbal, abstract numeric sau chiar factorul g.
S-a încercat să se reducă contribuţia celorlalţi factori, pentru a
obţine măsura pură a aptitudinii intelectuale, dar a fost o speranţă
deşartă.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
211
Aptitudinea intelectuală sau unul din aspectele sale poate să fie o
trăsătură unică, dar inteligenţa nu.
Teoria pe care se tratează W.I.S.C. este că inteligenţa nu poate
fi separată de restul personalităţii şi s-a făcut un efort pentru a
ţine seama de ceilalţi factori care contribuie la inteligenţa totală,
eficace a individului. Acest efect se reflectă în compunerea scării,
atribuindu-se fiecărui test din această scară o egală pondere.
Cei care sunt familiarizaţi cu testul WECHSLER-BELLERME, ştiu în
ce măsură un test de inteligenţă poate să fie un instrument de
diagnostic folositor când se acordă atenţie şi factorilor
neintelectuali care afectează rezultatele pe care le dă subiectul.
Organizarea scării de inteligenţă
W.I.S.C. este format din 12 teste, care ca şi pentru scara adulţilor
sunt repartizate în 2 grupe numite “verbale” şi “de performanţă”.
Atât testele verbale, cât şi cele de performaţă sunt mai unite între ele,
decât cele verbale cu cele de performanţă şi invers.
Testele scării sunt grupate în felul următor:
1. INFORMAŢIA GENERALĂ
2. COMPREHENSIUNE GENERALĂ
3. ARITMETICĂ
4. ASEMĂNĂRI
5. VOCABULAR
6. MEMORIA CIFRELOR
Teste de performanţă:
1. COMPLETAREA IMAGINILOR
2. ARANJAREA IMAGINILOR
3. CUBURI
4. ÎMBINAREA OBIECTELOR
5. CODUL
6. LABIRINTUL
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
212
Pentru a standardiza W.I.S.C. s-au dat fiecărui subiect 12 teste;
dar pentru a scurta examinarea, în general se dau 10 teste.
Tabelele coeficientului de inteligenţă au fost stabilite pe această
bază: 5 teste verbale, 5 de performanţă. Cele 2 teste neutilizate
pentru calculul coeficientului de inteligenţă, sunt MEMORIA
CIFRELOR în grupa verbală şi LABIRINTUL în grupa de
performanţă. Acestea au fost omise şi pentru că au prezentat o
corelaţie scăzută cu celelalte teste şi pentru ca testul să dureze mai
puţin în aplicaţiile lui. Este bine să se administreze toate testele
mai ales în clinică, pentru datele calitative şi diagnostice pe care le
aduce. În apendice sunt date lămuriri pentru o astfel de aplicare.
W.I.S.C. diferă de celelalte teste individuale prin renunţarea
completă la conceptul de vârstă mintală ca măsură a bazei
inteligenţei. WECHSLER admite vârsta mintală ca fiind
corespondentă vârstei cronologice şi nu mai mult. Adică, un copil
de 6 ani cere şi vârsta mintală de 6 ani, dar nu admite ca vârsta
mintală să reprezinte un nivel absolut al inteligenţei. Experienţa
clinică şi statistică este absolut împotriva acestei ipoteze.
WECHSLER ia în considerare coeficientul de inteligenţă fără să ţină
seama de vârsta mintală care duce la confuzii. Una din inovaţiile
cele mai importante în standardizarea prezentei scări este că, acei
coeficienţi de inteligenţă sunt obţinuţi prin comparaţia
rezultatului la testele fiecărui subiect cu notele obţinute de
indivizi, aparţinând unui singur grup de vârstă.
Etalonarea franceză în testul W.I.S.C.:
În etalonarea testului s-a căutat a se avea eşantioane din fiecare
vârstă şi s-au luat în considerare următoarele variabile:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
213
1. Regiunea geografică: s-au cercetat copii din 3 zone geografice
diferite.
2. Importanţa locului, de unde sunt subiecţii, din punct de
vedere al numărului de locuitori.
3. Timpul de şcoală frecventat.
- Şcoală aparţinând învăţământului public (primară,
secundară, tehnică).
- Şcoală particulară (primară, secundară). La populaţia
activă (autorul vorbeşte mai sus despre multe eforturi
care s-au făcut pentru a găsi copii care nu frecventează
nici o şcoală – probabil aceia aparţin celei de a treia
variabile. Testul numit COD, este în mod special un test
de viteză (fetele s-au dovedit superioare).
Procedurile standard
Bateria W.I.S.C.-R va trebui administrată şi cuantificată de o
persoană competentă, psiholog, pregătit în acest sens. El trebuie
să urmeze cu grijă îndrumările oferite de acest manual. Aceste
proceduri trebuie respectate cu stricteţe pe timpul standardizării,
iar rezultatele valide ale testului depind în mare măsură de gradul
în care ele au fost respectate.
Intenţia pentru care bateria a fost proiectată este de a evalua
performanţa copilului în condiţii bine definite şi nicidecum de a
testa limitele cunoaşterii sale. Experimentatorul nu trebuie să
modifice formularea itemilor testului, să silabisească cuvinte sau
să ofere asistenţă dincolo de instrucţiuni. Intervalul de timp de
lucru trebuie respectat cu stricteţe. Modificarea condiţiilor de
administrare înseamnă modificarea rezultatelor testului la un nivel
necontrolat.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
214
Respectarea procedurilor standardizate nu înseamnă că bateria
trebuie administrată într-o manieră rigidă şi forţată. Discursul
folosit pentru introducerea în itemii testului trebuie rostit pe un
ton natural, convenţional. Clinicianul experimentat va introduce
comentarii adecvate pentru a capta copilul asupra sarcinilor,
pentru a-i întări efortul acestuia când se impune şi de a-l ajuta la
trecerea de la un test la altul. Mai mult, el va aduce întreaga
situaţie de testare într-o atmosferă coezivă şi plăcută, de gândire
structurată.
Trebuie studiate cu atenţie îndrumările pentru administrare şi
scorare ale testului W.I.S.C.-R. Examinatorul va fi atent în mod
special pentru modificările la procedurile din 1949 (a se vedea
Cap.2). Chiar dacă anumite părţi din conţinuturile W.I.S.C.-R şi
W.P.P.S.I. se suprapun, îndrumările fiecăruia se disting în mod
semnificativ şi trebuie prelucrate separat.
Timpul de testare
Administrarea normală a bateriei alcătuite din 10 teste solicită
subiectul aprox.50-75 de minute, chiar dacă apar variaţii
individuale ce micşorează sau măresc timpul de lucru datorită
stilurilor de abordare a testului. Trebuie depus efortul ca întreaga
baterie să fie rezolvată într-o singură şedinţă. Dacă aceasta este
imposibil de realizat datorită dificultăţilor, motivaţiei inadecvate a
copilului sau din alte motive, examinarea trebuie întreruptă şi
fixată pentru a doua zi o altă întâlnire, dar nu mai târziu de 1
săptămână.
Faptul că se impune mai mult de o sesiune nu trebuie folosită ca
justificare în reducerea numărului de teste. Totuşi, în situaţiile în
care anumite teste nu pot fi administrate datorită interferării
incapacităţilor, precum înţelegerea inadecvată a limbajului sau
handicapuri senzorio-motorii, estimarea adecvată a QI-ului poate
fi obţinută cu o baterie abreviată. Reducerea numărului de teste
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
215
pe motivul economiei de timp nu trebuie încurajată deoarece se
pierd informaţii asupra capacităţilor copilului.
Camera de testare
Camera de testare – fie ea în clinică, şcoală, cabinet sau casă
particulară – trebuie să prezinte o bună ventilaţie şi iluminare,
izolată de zgomot sau alte surse ce ar putea provoca întreruperi.
Mobila trebuie adecvată înălţimii copilului, pentru a-i asigura
confortul, sprijinul adecvat şi să nu-l stânjenească în mişcări,
putând astfel să umble lejer cu materialele testului. Suprafaţa
mesei trebuie să fie netedă şi mai jos de linia ochilor copilului.
Este bine să fie folosită o cameră cu aspect familiar în care copilul
să se simtă lejer. Când se foloseşte o cameră cu aspect nefamiliar,
condiţiile descrise mai sus vor ajuta copilul să se simtă mai relaxat
într-un loc străin.
Ca o regulă, nici o altă persoană nu va rămâne în camera de
testare în afară de examinator şi copil. Prezenţa unui străin sau a
unei rude poate inhiba spontaneitatea copilului ceea ce va genera
o evaluare invalidă asupra inteligenţei sale. Arareori mama trebuie
să rămână în cameră, dar în acest caz ea trebuie să stea în afara
câmpului vizual al copilului şi trebuie ajutată să păstreze tăcerea
pe timpul testului.
Stabilirea şi menţinerea raportului (contactului)
Ca un plus la competenţa examinatorului şi confortul camerei de
testare, administrarea bateriei W.I.S.C.-R solicită o legătură
prietenoasă între examinator şi copil, materialele bine organizate
şi timp suficient pentru rezolvarea testului într-o manieră lejeră.
Toate acestea sunt strâns legate de stabilirea contactului.
Realizarea satisfacţiei la testare, atât pentru copil, cât şi pentru
examinator solicită în mare măsură abilităţile clinice ale
specialistului. El trebuie să-i ofere linişte copilului, să-i menţină
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
216
interesul asupra sarcinilor şi să-l încurajeze. Nu există o formulă
magică pentru “a cerceta” copilul; abordările propice cu unii pot
fi antagonice la alţii. Cu experienţă, examinatorul îşi va dezvolta
capacitatea ce-i va permite să stabilească relaţii simpatetice cu
copilul şi să se adapteze la situaţiile specifice fiecăruia.
Următoarele sugestii generale sunt oferite pentru a ajuta
examinatorul în eforturile sale.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
217

SCALA DE INTELIGENTĂ PENTRU ADULTI
A LUI DAVID WECHSLER - W.A.I.S. (Wechsler
Adult Intelligence Scale)

Forma revizuită WAIS:
♦ această nouă variantă cuprinde o serie de itemi noi; au fost
elaborate si introduse experimental 2 subteste noi (nu au fost
introduse în scalele utilizate):
◊ unul pentru abilitate spatială;
◊ unul pentru măsurarea nivelului de aspiratii.
♦ se schimbă ordinea de prezentare a subtestelor (sunt
intercalate subteste apartinând celor 2 scale), iar la anumite
teste se acordă bonificatii atunci când subiectul rezolvă itemii
într-un timp mai scurt.
Noua formă de prezentare:
Informatii (verbal)
◊ cuprinde 29 întrebări referitoare la informatii generale,
aranjate în ordinea crescătoare a dificultătii;
◊ testarea începe cu itemul 5, creditând itemii 1-4,
revenind asupralor dacă subiectul nu reuseste la itemii
5 sau 6. Testarea încetează după 5 esecuri consecutive.
◊ cotarea: 1 punct - pentru corect; 0 puncte - pentru
incorect.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
218
Completare de imagini (performantă)
◊ pune în evidentă: spiritul de observatie, gradul în care
abstractizarea influentează perceptia vizuală,
capacitatea verbalizării lacunei observate;
◊ 20 de planse mici, fiecare cuprinzând o imagine din
care lipseste o parte;
◊ testarea: pentru fiecare item subiectului i se acordă 20
secunde. Se începe cu primul item si se încetează după
5 esecuri consecutive.
Memoria cifrelor (verbal)
◊ 7 serii de cifre care la rândul lor cuprind între 3 si 9
cifre ce trebuie repetate exact în ordinea în care sunt
prezentate, si alte 7 serii de cifre (între 2 si 8 cifre) care
trebuie repetate în ordine inversă;
◊ testarea - la cifrele în ordine directă continuă până în
momentul în care subiectul esuează la ambele încercări
ale seriilor; la cele în ordine inversă testarea începe cu
seria de 2 cifre, continuând până când subiectul
esuează la ambele încercări;
◊ scorul pentru fiecare set: 0 puncte - esec la ambele; 1
punct - o încercare reusită; 2 puncte - succes la ambele.
Aranjarea imaginilor (performantă)
◊ 10 seturi de planse, fiecare continând o secventă logică
dintr-o serie; plansele se prezintă în dezordine, iar
subiectul trebuie să le aranjeze;
◊ timp acordat: 60 sec. - pentru seturile 1-4; 90 sec. -
pentru seturile 5-8; 120 sec. - pentru seturile 9-10;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
219
◊ este conditionată de recunoasterea relatiilor dintre
elemente, de întelegerea situatiei în totalitatea ei, pe
măsura cresterii numărului de imagini;
◊ testarea încetează când subiectul esuează la 4 itemi
consecutivi.

Vocabular (verbal)
◊ 35 cuvinte care sunt prezentate în ordine crescândă a
dificultătii;
◊ permite aproximarea bagajului de cunostinte si
eficienta gândirii verbale;
◊ testarea:
- pentru subiectii cu abilităti verbale modeste se
începe cu itemul 1;
- pentru ceilalti, cu itemul 4;
- înceteaz ă dup ă 6 esecuri consecutive.
◊ cotarea: 0, 1, 2 puncte în functie de gradul de
întelegere al cuvântului.
Cuburi (performantă)
◊ proba ne poate informa asupra capacitătii de învătare a
subiectului; iar pe lângă capacitatea de a abstractiza,
proba implică organizarea perceptiv-motorie a
spatiului;
◊ presupune utilizarea a 9 cuburi care au fatete colorate
în rosu si alb, si 9 desene în care regăsim combinarea
alb-rosu;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
220
◊ subiectul are sarcina de a construi cu ajutorul cuburilor
imaginea oferită de desen;
◊ testarea încetează când 4 desene consecutive primesc 0
puncte;
◊ cotarea se face diferentiat: 0, 1, 2 puncte - pentru
desenele 1 si 2; 0, 4 puncte - pentru desenele 3-9;
◊ între 1 si 3 puncte se acordă bonificatii în raport cu
rapiditatea si acuratetea rezolvării.
Aritmetică (verbal)
◊ probă cu un pronuntat caracter scolar, examinează
capacitatea de a opera cu numere concrete.
Asamblare de obiecte (performantă)
◊ probă conditionată de recunoasterea relatiilor dintre
elemente si a principiului care stă la baza asamblării.
Intelegere (verbal)
◊ evidentiază volumul si operativitatea cunostintelor
“cotidiene” si maturitatea socială.
Cod (performantă)
◊ o sarcină senzoriomotorie; rezolvarea ei necesită
viteză, concentrare si respectarea relatiilor spatial-
mecanice simple;
◊ “măsoară” rapiditatea psihomotorie generală si
coordonarea vizual-motorie.
Similitudini (verbal)
◊ este o probă de gândire verbală, sensibilă la eventualele
tulburări ale dezvoltării mintale;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
221
◊ poate evidentia operativitatea, reversibilitatea, nivelul
psihogenetic si orga-nizarea actiunilor mintale.
Toate probele si subprobele cuprinse în WAIS se administrează
subiectului în mod individual si conform instructiunilor generale
si speciale prevăzute în manual.
Cotele obtinute de subiect si corelatiile dintre aceste date brute,
prin ele însele nu oferă profilul inteligentei.
Prin intermediul analizării interprobe si intraprobă a rezultatelor
la test, psihologul relevă alături de nivelul inteligentei verbale
(QIV), de performantă (QIP) si globale (QIT), si structura
functională a inteligentei, caracteristică fiecărui subiect în parte.
Cea mai recentă revizie (1981).
Gradul foarte mare de utilizare a testului WAIS a condus la
pregătirea unei editii revizuite ce integrează observatiile si criticile
pe care specialistii le-au putut formula referitor la acest
instrument.
Să amintim că în 1985 s-a realizat si o adaptare franceză.
Structura scalei revizuite rămâne identică, modificările au avut ca
obiect continutul subtestelor. Au fost revizuite anumite
rationamente perimate, ambigue sau tehnici nerelevante.
Vârsta maximă superioară de aplicare a fost mărită de la 75 ani la
79 ani, si chiar mai mult; limita de vârstă inferioară rămânând
aceeasi.
Standardizarea pentru cele 11 subteste s-a efectuat pe un grup de
referintă de 200 subiecti, între 20-34 ani.
Cerintele autorului privind modul de administrare:
♦ timp de administrare: 1 oră individual (dacă se aplică toate
subtestele);
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
222
♦ se corectează în timpul administrării;
♦ conditiile testării: cameră aerisită, luminoasă, fără zgomote,
subiectul trebuie să fie informat despre scopul testării si să fie
odihnit.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
223
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
224






SERIA a III-a
CUNOŞTINŢE
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
225
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
226

STYCAR HEARING TEST

Mary D. SHERIDAN
NFER Publishing Company, Ltd.
Jean-François AUFRET
Ediţia Franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Cutie conţinând diferite obiecte necesare susţinerii testului.
Cartonaşe de citit (6 cartonaşe).
Manual.
Foaie de notare.

Administrare
Examinare: individual.
Timp de examinare: circa 10 minute.
Timp de corectare: în timpul examinarii.
Vârsta de aplicare: copii de la 6 luni la 7 ani.
Indicaţii: măsurarea acuităţii auditive a copilului prin interpretarea zgomotelor
familiare şi reproducerea limbajului uzual în condiţiile acustice ale vieţii normale.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
227

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Depistarea tulburărilor auditive ale copiilor nu a dobândit încă, în
profilaxia neadaptărilor, locul pe care-l merită. Tulburările auditive sunt
totuşi responsabile de tot atâtea eşecuri şi neadaptări ca şi cele vizuale.
Ar fi de dorit o depistare precoce. Aceasta permite eficientizarea la
maxim a tratamentelor medicale şi chirurgicale, precum şi a utilizării
protezelor.
Depistarea în masă s-a lovit până acum de dificultatea examenului
audiometric al unui copil şi costul ridicat al materialului audiometric
tonal adaptat pentru copil.
Meritul lui Mary D. Sheridan este de a fi conceput o baterie care
permite depistarea în masă, graţie unui material simplu, foarte puţin
stânjenitor, ce permite cercetarea modului în care copilul aude şi
interepretează zgomotele familiare care au sens, cum aude el şi cum ştie
să reproducă limbajul uzual, în condiţiile acustice ale vieţii normale.
Bateria propusă este adaptarea franceză a versiunii din 1976 a bateriei
engleze. Ea permite examinarea copiilor cu vârste de la 6 luni la 7 ani.
Este vorba deci de o tehnică de audiometrie vocală utilizabilă fără cască,
fără audiometru, într-o sală obişnuită.
Gama frecvenţei zonei conversaţionale este explorată graţie alegerii
studiată cu mare atenţie a materialului fonetic.
Dimensiunea intensităţii bazată pe această constatare arată că vocea
normală a conversaţiei la 3 metri are o intensitate de ordinul a 50 dB/s.
La 1 metru intensităţile sunt de la 60 db la 30 db. Aceste evaluări sunt
suficiente în condiţiile depistării.
Testele sunt adaptate pentru patru grupe de vârstă: bebeluşi, 2 ani, 3-4
ani, 5-7 ani.
În examinarea bebeluşilor sunt folosite obiecte sonore familiare
acestuia: hârtie mototolită, lovirea unui bol, jucărioară pentru sugaci,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
228
clopoţel, fluier selecţionate astfel încât să fie acoperit tot spectrul sonor
util.
Mai târziu s-a introdus progresiv testul jucăriilor: păpuşi, maşini, bol,
minge, cub, cheie, bilă alese în funcţie de conţinutul fonetic al acestor
cuvinte care aveau să servească drept stimuli. Mai întâi sub formă de
ordine: „Dă mingea!”, „Pune maşina în bol!”, apoi incitaţii la discuţii.
În jocul cuburilor copilul este invitat să pună un cub în bol atunci când
percepe fonemul pronunţat de către examinator.
De asemenea, s-a introdus progresiv testul imaginilor. Copilul este
chemat să arate cu degetul imaginea figurând cuvântul pronunţat de
către examinator. Aceste cuvinte au fost alese pentru a acoperi
ansamblul spectrului sonor. O listă specială analizează frecvenţele înalte.
În sfârşit, alte liste de cuvinte şi de fraze servesc drept stimuli la
repetarea de către copil.
Toate testele au fost evaluate pe 100 de copii pe grupe de vârstă.
Testul poate fi utilizat în orice încăpere calmă: consultaţii PMI, biroul
psihologului şcolar, sala de curs a unei şcoli maternale.
Orice copil suspect de pierdere a auzului va fi prezentat audiologului.










Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
229

STYCAR VISION TEST „SHERIDAN –
I.N.S.E.R.M.” revizuit

Mary D. Sheridan
NFER Publishing Company, Ltd.
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Carnete de vedere la depărtare (2 carnete).
Carnete de vedere de aproape (2 carnete).
Jocuri cu cartoane de referinţă (2 jocuri).
Manual.
Foaie de notare.

Administrare
Examinare: individual.
Timp de examinare: cca. 4 minute.
Timp de corectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: copii începând de la 3 ani.
Indicaţii: măsurarea acuităţii vizuale prin intermediul literelor optotipe. Metoda
specială ridică obstacolele legate de ignoranţa cititului şi de dificultăţile de exprimare
orale.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
230

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Depistarea tulburărilor de vedere la copii trebuie să fie cât mai precoce
posibil. Aceste tulburări compromit dezvoltarea intelectuală şi
psihomotorie a copilului precum şi viitorul său şcolar. O depistare
precoce permite cel mai adesea o corectare prin prescrierea ochelarilor
potriviţi, uneori prin punerea la treabă a terapeuţilor, sau orientarea
copilului către clasele de ambliopi unde va beneficia de un învăţământ
special.
Depistarea la copii care încă nu ştiu să citească prezintă dificultăţi pe
care testele folosite până acum reuşesc cu greu să le treacă.
- Testele direcţionale, dintre care E. de Snellen este cel mai
cunoscut, dau înainte de 4 ani rezultate nesigure. Acolo erorile în
oglindă sunt frecvente. Ele lasă hazardului un loc destul de mare.
- Testele imagini nu răspund la fel de bine ca literele cerinţelor
fizice ale unui examen de acuitate vizuală. În plus, copii fac numeroase
erori în recunoaşterea imaginilor.
Meritul lui Sheridan şi al lui Pugmire este de a fi conceput pentru copiii
care nu ştiu să citească un test ale cărui optotipe sunt litere de
dimensiuni riguros definite, pe care copilul le priveşte ca pe un desen, şi
pe care trebuie să le asocieze cu litera corespunzătoare desenată
împreună cu altele pe un carton pus în faţa lui.
În versiunea originală aceste litere optotipe erau prezentate la 6 metri şi
cifrele în fracţii de către Snellen.
Testul francez, revizuirea „SHERIDAN – I.N.S.E.R.M.”, a fost realizat
pentru prezentarea la 5 metri şi notarea acuităţii cu zecimale (vedere la
depărtare şi vedere la apropiere).
Cartoanele având fiecare o singură literă sunt legate în carnete cu spirală
astfel încât să reprezinte o succesiune de optotipe de dimensiune
descresndă.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
231
Sunt prezentate două carnete pentru vederea la apropiere şi două
pentru cea la depărtare:
- înainte de 4 ani: 5 litere într-un carnet de 13 file; acestea sunt:
O, X, V, T, H.
- după 4 ani: 7 litere într-un carnet de 15 file; acestea sunt:O, X,
A, V, T, U, H.
Numărul literelor de pe cartoane este mai limitat la copii foarte mici
pentru a nu le distrage atenţia. Fiecare ochi trebuie să fie testat separat.
Principiul asocierii se bazează pe folosirea unui carton-referinţă pus pe
o masă în faţa copilului. Literele prezentate acolo sunt reproduse, iar
copilul arată cu degetul ceea ce se potriveşte optotipului corespunzător.
Rezultatul trebuie să atingă în mod normal 10/10 sau 1,0. Un răspuns
mai mic sau egal cu 0,7 necesită un examen complet de control de către
un oftalmolog.
Metoda este aplicată fie de către un medic oftalmolog, fie la depistările
în ansamblu (Şcoala Maternală sau Dispensar). Pentru copii foarte mici,
distanţa poate fi redusă la 2,5 metri. Pentru examenul vederii de
aproape distanţa de prezentare a carnetelor optotipe este obligatoriu de
33 de cm.









Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
232
TESTELE LUI SUBES DE ORTOGRAFIE ŞI
CALCUL, NIVEL ŞCOLAR

J. et M. SUBES
Centrul de Psihologie Aplicată
Material
Caiet de test: 12 pagini.
Manual: 24 de pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: de la 40 de minute la 2 ore, în funcţie de nivel.
Timp de corectare: 2-5 minute.
Vârsta de aplicare: clasele primare.
Etalonare: pe copiii francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aceste teste de nivel şcolar au fost construite pentru a repartiza elevii în
diferite clase şi secţii ale şcolilor primare după Cursul Elementar şi pînă
la clasele de la Sfârşitul Studiilor Primare.
Ele se axează pe ortografie şi calcul şi sunt împărţite în cinci subteste
care corespund nivelului diferitelor clase. Fiecare subtest conţine,
pentru ortografie, 5 fraze ale căror cuvinte şi dificultăţi gramaticale au
fost alese pentru a se adapta posibilităţilor normale ale elevilor din
fiecare clasă, iar pentru calcul, 7-8 exerciţii sau probleme simple. Pentru
a examina un copil este suficient să se apeleze la subtestele care
aproximează nivelul său probabil.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
233
Această scară de teste ţine seama de programele oficiale de învăţământ
primar şi acoperă toate cursurile şi ansamblul de cunoştinţe de
ortografie şi calcul. Scara este împărţită pe clase şi nu pe vârste, în
funcţie de nivelul elevilor la începutul anului şcolar.
Pentru fiecare subtest există o etalonare pentru fete, una pentru băieţi şi
una de ansamblu. În plus, s-a stabilit numărul greşelilor pe care un elev
nu trebuie, în mod normal, să le facă pentru a fi admis în clasa
corespunzătoare probei; acesta este cel care permite repartizarea elevilor
în clase după nivelul lor şcolar. Indicaţile sunt furnizate, pe de o parte
pentru testele de calcul şi de ortografie separat, iar pe de altă parte
pentru cele două note împreună, pentru a permite o apreciere globală a
copilului.
Aceste teste sunt utilizabile chiar şi de către educatorii nefamiliarizaţi cu
practica psihotehnică. Ele pot fi folosite fie sub formă colectivă fie sub
formă independentă.
Un studiu asupra validităţii testelor şi condiţiilor de etalonare a apărut în
Revista de Psihologie Aplicată, 2(2), aprilie, 1952.










Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
234

TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE - CE1-
CE2, CE2-CM1, CM1-CM2, CM2-6
e

Franceză
Revizuire în 1982

R. LEPEZ
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Pentru fiecare din cele patru niveluri corespunzătoare:
Caiet de test, 12 pagini.
Grile de corectare.
Comune celor 4 niveluri:
Foaie individuală de răspunsuri.
Manual.

Adiministrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: liber, 30 de minute în medie.
Timp de corectare: cca. 5 minute.
Nivel de aplicare: copii de la sfârşitul CE1 până la 6
e
.
Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe de limba franceză.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
235
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aceste teste sunt destinate institututorilor şi psihologilor. Instrumente
de pedagogie experimentală, acestea permit institutorilor să studieze
randamentul predării lor la sfârşitul anului, sau să facă la început de an
bilanţul cunoştinţelor şi lacunelor elevilor care le-au parvenit.
Instrumente de psihologie şcolară, aceste teste permit precizarea
nivelului unei clase sau nivelul unui elev în raport cu ansamblul
populaţiei franceze, analizarea cu fineţe a dificultăţilor şcolare resimţite
de un elev la franceză. Structura lor, identică cea a unui an cu a celuilalt,
identică de asemenea cu cea a T.A.S. de nivel secundar, facilitează
observarea continuă.
Primele două, CE1-CE2 şi CE2-CM1, prezintă 5 subteste care
explorează: 1) vocabularul; 2) observarea cuvintelor; 3) ortografia; 4)
structura frazei şi funcţiile gramaticale; 5) conjugarea.
Celelalte două, CM1-CM2 şi CM2-6
e
destinate cursului mediu conţin un
al şaselea subtest asupra stăpânirii limbii.
Conţinutul lor este conform instrucţiunilor oficiale din 7 iulie 1978 şi 16
iulie 1980. Toate probele sunt cu variante de răspuns multiple. Singura
sarcină grafică a elevului constă în a face o cruce în faţa răspunsului
bun. Corectarea cu ajutorul grilei transparente este rapidă şi uşoară.
Testul poate fi utilzat de către institutori înşişi. Etalonările propuse au
fost stabilite pe un eşantion naţional de 250 de elevi de şcoală primară
(de la CES pentru CM2-6
e
) pentru fiecare nivel, în octombrie 1981.
Etalonările au fost prevăzute pentru sfârşitul anului 1982.






Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
236

TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE
C(urs) E(lementar)1-C(urs) E(lementar)2, C(urs)
E(elementar)2-C(urs) M(ediu)1, C(urs) M(ediu)1-
C(urs) M(ediu)2, C(urs) M(ediu)2-6
e

Matematici
Revizuire 1982

M. Th. BENAT
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Pentru fiecare din cele patru niveluri corespunzătoare:
Caiet de test, 8 pagini.
Grile de corectare.
Comune celor patru niveluri:
Foaie individuală pentru rezultate.
Manual.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: liber (45 de minute în medie).
Timp de corectare: cca. 5 minute.
Nivel de aplicare: elevi de la sfârşitul CE1 până la începutul 6
e
.
Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe în matematici.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
237
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aceste teste sunt destinate institutorilor şi psihologilor. Instrumente de
pedagogie experimentală, acestea permit instituturilor să studieze
randamentul predării lor la sfârşitul anului, sau să facă la început de an
bilanţul cunoştinţelor şi lacunelor elevilor care le-au parvenit.
Instrumente de psihologie şcolară, aceste teste permit precizarea
nivelului unei clase sau nivelul unui elev în raport cu ansamblul
populaţiei franceze, analizarea cu fineţe a dificultăţilor şcolare resimţite
de un elev la matematici. Structura lor, identică cea a unui an cu a
celuilalt, identică de asemenea cu cea a T.A.S. de nivel secundar,
facilitează observarea continuă.
Conţinutul lor acoperă pe larg cunoştinţele care trebuie dobândite
pentru a trece de „ce ştii să faci”:
Relaţii numerice.
Numeraţie: în baza 10 (regulile numeraţiei scrise – şiruri de inegalităţi).
Operatori: + n, - n, x n.
Geometria este inclusă încă de la CE1. Primele două teste se referă la
lungime, direcţie, paralelism, intersecţie, volum. În ceea ce priveşte
cursul mediu, geometria se bazează pe patrulatere, triunghiuri, cercuri,
cuburi.
O parte din cele patru teste, de formă mai tradiţională, conţine
probleme simple (situaţii punând în joc relaţiile numerice, măsurarea
timpului, moneda), operaţii de făcut, tabele numerice de completat.
Preocuparea fundamentală rămâne logica raţionamentului, sub forme
diferite:
- o propoziţie este adevărată sau falsă;
- propoziţiile pot fi echivalente;
- anumite probleme sunt fără rezolvare pentru că informaţia este
insuficientă, pentru că operaţiea este „imposibilă”;
- unele probleme admit mai multe soluţii.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
238
Acelaşi plan este urmat pentru ansamblul T.A.S. de matematici –
revizuire în 1982, pentru a asigura continuitatea şi omogenitatea
observării. Desigur, dificultatea este adaptată nivelului fiecărei clase.
Conţinutul lor este conform instrucţiunilor oficiale recente.
Etalonările propuse au fost stabilite pe un eşantion naţional de 250 de
copii de şcoală primară (de CES pour le CM2-6
e
) pentru fiecare nivel, în
octombrie 1981. Pentru sfârşitul anului 1982 au fost prevăzute
etalonări.














Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
239

TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE - Sfârşitul
anului I FRANCEZĂ (Secţiunile A-B-C-D-G)
MATEMATICI (Secţiunile C-D-E)
Ediţia 1978

D. LEPEZ şi R. LEPEZ (franceză)
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
P. LEMAITRE (matematici)
Material
Caiet de test, 12 pagini pentru fiecare materie.
Fişă individuală de rezultate comune celor două teste.
Joc de grile de corectare pentru fiecare materie.
Manual pentru fiecare materie.
Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: liber (45 de minute în medie pentri fiecare caiet).
Timp de corectare: 3 minute /corectare.
Nivel de aplicare: elevii din primul an de liceu.
Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe de franceză şi de matematici la sfârşitul
anului I.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aceste teste sunt destinate profesorilor şi psihologilor. Ele sunt
elemente de control al cunoştinţelor la nivelul anului I. Ca instrumente
de pedagogie experimentală, ele permit profesorilor să controleze la
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
240
sfârşitul anului I eficienţa predării lor, să măsoare nivelul claselor lor şi
să-l compare cu cel al anilor I din Franţa.
Psihologilor le permit fie să adauge la examenul individual al unui
adolescent prezentat la consultarea măsurii nivelului său şcolar, fie să
adauge la examenul colectiv al unei clase informaţii obiective de mare
valoare pentru sfaturile clasei, în momentul orientării spre diversele
clase terminale.
În fine, ele constituie un mijloc de selecţie atât pentru şcoli cât şi pentru
întreprinderile care recrutează sau angajează la sfârşitul anului I, şi care
doresc să măsoare nivelul candidaţilor, fie la literatură, fie la matematici.

Testul de franceză
Conţine patru sub-teste: Vocabular, Ortografie, Cunoştinţe literare,
Folosirea vocabularului. În total 80 de itemi. Scopul său esenţial este
aprecierea stăpânirii limbii în scris.
Testul la matematici
Conţine 38 de itemi pentru secţiunea D şi 48 pentru secţiunea C.
Conţinutul său este conform programelor în vigoare pentru anul I (C,
D şi E).
Toate probele au variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică
cerută elevului este de a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea
cu ajutorul grilei transparente este uşoară şi rapidă.
Testele pot fi aplicate de către profesori şi psihologi. Etalonările au fost
făcute pe eşantioane de băieţi şi fete aflaţi la finele primului an de liceu
din liceele publice şi private din Paris, din oraşele mari şi mici,
eşantioane reprezentative ale populaţiei şcolare franceze de acest nivel.
Eşantioanele au fost 912 subiecţi (secţiunile A, B, C, D şi G) pentru
franceză şi 430 de subiecţi (secţiunile C, D şi E) pentru matematici.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
241


TESTELE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE – 3
e
-2
e

Franceză Revizuire 1976 – Matematici moderne

D. LEPEZ şi RLEPEZ (franceză)
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
P. LEMAITRE (matematici)

Material
Caiet de test, 12 pagini pentru fiecare materie.
Fişă individuală de rezultate comune celor două teste.
Joc de grile de corectare pentru fiecare materie.
Manual pentru fiecare materie.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: liber (45 de minute în medie pentri fiecare caiet).
Timp de corectare: 3 minute pentru fiecare caiet.
Nivel de aplicare: elevi aflaţi la finele 3
e
şi începutul cursului secundar.
Indicaţii: măsurarea cunoştinţelor de franceză şi de matematici la finele 3
e
şi
începutul ciclului secundar.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
242

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aceste teste sunt destinate profesorilor şi psihologilor. Ele sunt
instrumente de control al cunoştinţelor la sfârşitul primului ciclu
secundar.
Ca instrumente de pedagogie experimentală, ele permit profesorilor să
controleze la sfârşitul 3
e
randamentul efortului lor pedagogic, să
măsoare nivelul claselor lor şi să-l compare cu cel al tuturor claselor 3
e

din Franţa.
Profesorilor din ciclul secundar le permit să cunoască, încă de la
începutul intrării, nivelul elevilor care le vin, să facă un bilanţ al
cunoştinţelor şi al lacunelor.
Psihologilor, le permit fie să adauge la examenul individual al unui
adolescent prezentat la consultarea măsurii nivelului său şcolar, fie să
adauge la examenul colectiv al unei clase, informaţii obiective de mare
valoare pentru sfaturile clasei şi pentru cele de orientare.
Testul de franceză
Conţine patru subteste: Vocabular, Ortografie, Cunoştinţe gramaticale,
Folosirea vocabularului. În total 80 de itemi. Scopul lor esenţial este
aprecierea stăpânirii limbii în scris. Locul lexicului şi al cunoştinţelor
gramaticale a fost considerabil redus în raport cu ediţia din 1964.
Testul la matematici
Conţine două subteste: algebră (20 de itemi) şi geomatrie. Conţinutul
lor este conform cu programele în vigoare în 1976 pentru clasa a III-a.
Toate probele au variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică
cerută elevului este de a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea
cu ajutorul grilei transparente este uşoară şi rapidă.
Testele pot fi aplicate şi utilizate de către profesori înşişi. Etalonările au
fost făcute pe eşantioane de băieţi şi fete de la finele clasei a III-a din
C.E.S. şi C.E.G. publice şi private din Paris, din oraşele mari şi mici,
eşantioane reprezentative pentru populaţia şcolară franceză de acest
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
243
nivel, şi conforme cu ultimele statistici ale Ministerului Educaţiei.
Eşantioanele au fost formate din 600 de subiecţi pentru franceză şi 570
pentru matematici.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
244

TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE 6
e
-5
e
şi 5
e
-
4
e

FRANCEZĂ, revizuire în 1985

D. LEPEZ şi R. LEPEZ
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Pentru fiecare nivel corespunzător:
Caiet de test, 13 pagini.
Grile de corectare.
Comune celor două niveluri:
Fişă individuală pentru rezultate.
Manual.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: liber, în medie 30 de minute.
Timp de corectare: cca. 5 minute.
Nivel de aplicare: elevii de la sfârşitul 6
e
şi până la începutul 4
e
.
Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe de franceză.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
245

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aceste teste sunt destinate profesorilor şi psihologilor. Ele sunt
instrumente de verificare a cunoştinţelor.
Ca instrumente de pedagogie experimentală, ele permit profesorilor să
controleze la sfârşitul 6
e
şi 5
e
randamentul efortului lor pedagogic, să
măsoare nivelul claselor lor şi să-l compare cu cel al tuturor claselor 6
e

şi 5
e
din Franţa.
Profesorilor de la 5
e
şi 4
e
le permite să cunoască, încă de la începutul
intrării, nivelul elevilor care le vin, să facă un bilanţ al cunoştinţelor şi al
lacunelor.
Psihologilor, le permit fie să adauge la examenul individual al unui
adolescent prezentat la consultarea măsurii nivelului său şcolar, fie să
adauge la examenul colectiv al unei clase, informaţii obiective de mare
valoare pentru sfaturile clasei şi pentru cele de orientare.
Structura lor identică cu cea a celorlalte teste T.A.S. facilitează
observarea continuă.
Testul de franceză conţine patru subteste: Vocabular, Ortografie, Cunoştinţe
gramaticale, Folosirea vocabularului. În total 80 de itemi. Scopul principal
este evaluarea stăpânirii limbii în scris. Prezenta ediţie este conformă
programelor din 17 martie 1977 din învăţământul francez în colegii.
Cele două teste au variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică
cerută elevului este de a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea
cu ajutorul grilei transparente este uşoară şi rapidă. Testele pot fi
aplicate şi utilizate de către profesori înşişi. Etalonările au fost făcute pe
eşantioane de băieţi şi fete care au terminat 6
e
şi
e
pe de o parte, iar pe
de alta la începutul 5
e
şi 4
e
, şcolarizaţi în C.E.S. şi C.E.G. publice din
Paris, din oraşele mari şi mici, eşantioane reprezentative pentru
populaţia şcolară franceză de acest nivel, şi conforme cu ultimele
statistici ale Ministerului Educaţiei. Eşantioanele au fost de ordinul a
600 de subiecţi pentru fiecare din etalonări.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
246


TESTE DE CUNOŞTINŢE ŞCOLARE 6
e
-5
e
şi 5
e
-
4
e

MATEMATICI, revizuire în 1985


P. LEMAITRE
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Pentru fiecare nivel corespunzător:
Caiet de test.
Grile de corectare.
Comune celor două niveluri:
Fişă individuală pentru rezultate.
Manual.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: liber, în medie 30 de minute.
Timp de corectare: cca. 5 minute.
Nivel de aplicare: elevii de la sfârşitul 6
e
şi până la începutul 4
e
.
Indicaţii: măsurarea nivelului de cunoştinţe de matematici.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
247
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Aceste teste sunt destinate profesorilor şi psihologilor. Ele sunt
instrumente de verificare a cunoştinţelor.
Ca instrumente de pedagogie experimentală, ele permit profesorilor să
controleze la sfârşitul 6
e
şi 5
e
randamentul efortului lor pedagogic, să
măsoare nivelul claselor lor şi să-l compare cu cel al tuturor claselor 6
e

şi 5
e
din Franţa.
Profesorilor de la 5
e
şi 4
e
le permit să cunoască, încă de la începutul
intrării, nivelul elevilor care le vin, să facă un bilanţ al cunoştinţelor şi al
lacunelor.
Psihologilor, le permit fie să adauge la examenul individual al unui
adolescent prezentat la consultarea măsurii nivelului său şcolar, fie să
adauge la examenul colectiv al unei clase, informaţii obiective de mare
valoare pentru sfaturile clasei şi pentru cele de orientare.
Ele privesc de asemenea institutorii din clasele normale, preocupaţi să
verifice nivelul unui nou venit, şi îndeosebi institutorii care predau în
mediul spitalicesc sau în stabilimente cu caracter sanitar, şi care primesc
în orice moment al anului copii asupra cărora nu ştiu aproape nimic, şi
cărora trebuie să le aprecieze rapid nivelul.
Îi interesează în sfârşit pe ortofoniştii preocupaţi să evalueze nivelul
şcolar al copiilor pe care-i iau în grjă. Testul se prezintă sub forma unui
caiet conţinând 40 de itemi de franceză şi 40 de matematici. Toţii itemii
au variante de răspuns multiple. Singura sarcină grafică cerută elevului
este de a face o cruce în faţa răspunsului bun. Corectarea, rapidă şi
uşoară cu ajutorul grilelor ransparente, constă pur şi simplu în
numărarea crucilor.
Testul poate fi aplicat şi interpretat cu uşurinţă de profesori înşişi.
Cei 80 de itemi au fost selecţionaţi plecând de la un important material
(182 de itemi) care se bazează pe programa a patru clase şi aplicată pe
800 de copii. Dubla intenţie care a stat la baza alegerii a fost elaborarea
unui test evolutiv de la o clasă la alta, cu alte cuvinte care să prezinte
mijloacele crescânde într-o manieră net semnificativă de la CE1 la CM2,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
248
precum şi a unui test diferenţiator în interiorul celor patru clase, pentru a
permite un prognostic cât mai corect posibil al reuşitei elevului în clasa
în care va fi repartizat.
Două etalonări: trimestrul I şi trimestrul al III-lea, pe 778 şi respectiv
1400 de copii, permit folosirea testului pe parcursul întregului an.
Grafice simple, pornind de la notele brute la franceză şi la matematici,
şi pentru cele două împreună, permit situarea copilului în raport cu
ansamblul populaţiei şcolare şi repartizarea lui către clasa care
corespunde cel mai bine nivelului său. Etalonările în 11 classes
standardizate permit printre altele precizarea nivelului său de reuşită
probabilă în clasa în care va fi repartizat.












Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
249

TEST DE NIVEL ORTOGRAFIC
Primar: CE. Clasa a II-a – clasa a V-a
Secundar: clasa a VI-a – anul terminal

F. DOUTRIAUX şi R. LEPEZ
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Material
Caiet de test: T.N.O. primar, 12 pagini.
T.N.O. secundar, 12 pagini.
Grile de corectare.
Manual.
Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: liber, în medie 30 de minute.
Timp de corectare: 5 minute.
Vârsta de aplicare: T.N.O. primar: CE cls. II – V.
T. N.O. secundar: cls. a VI-a – anul terminal, adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul este destinat psihologilor şi învăţătorilor. El permite evaluarea
nivelului de ortografie al elevilor de-a lungul şcolarizării lor şi cel al
adulţilor al căror nivel se situează între clasa a VI-a şi bacalaureat.
- T.N.O. se adresează elevilor din cursul elementar din clasele II-V.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
250
- T.N.O. secundar se adresează elevilor de la clasa a VI-a la anul
terminal, şi adulţilor.
În T.N.O. primar se propune subiecţilor o frază în care un cuvânt a fost
înlocuit printr-o linie; subiectul trebuie să indice răspunsul bun alegând
din cele trei soluţii propuse.
În T.N.O. secundar jumătate de test este în forma descrisă mai sus:
trebuie ales răspunsul bun. În cea de-a doua jumătate a testului, este
vorba despre descoperirea greşelii conţinute de una din cele trei fraze
propuse. Toţi itemii au variante multiple.
Conţinutul testului este suficient de diversificat pentru a putea
inventaria diferitele tipuri de greşeli care pot fi comise atât în ortografia
gramaticală cât şi în ortografia obişnuită.
Etalonările au fost făcute pe un eşantion de 1250 de băieţi şi 1250 de
fete repartizaţi în mod gal din clasele II-V, din Cursul Elementar. Elevii
provin din stabilimente publice şi private. Un grup de 200 de adulţi
(bărbaţi şi femei, muncitori, tehnicieni şi funcţionari) a fost de
asemenea testat.
Această probă are un triplu obiectiv:
- estimarea nivelului de ortografie al elevilor din toate nivelurile de
şcolaritate, pentru a putea eventual decela o rămânere în urmă la unul
sau la altul din aspectele studiate (usage sau gramatică);
- controlarea evoluţiei ortografiei unui elev pe parcursul şcolarizării
sale sai al reeducării;
- Aprecierea nivelului unui adult de stăpânire a ortografiei în vederea
unei recrutări sau a unei formări.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
251










SERIA a IV-a
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
252
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
253

CIOCÂRLIA: TEST DE ANALIZĂ A CITIRII ŞI
A DISLEXIEI


Testul Alouette (ciocârlia) este un instrument de studiu şi analiză
a citirii, utilizabil de către psihologii şcolari, reeducatori şi
învăţători. Acest instrument permite studiul alterării citirii, pe o
perioadă de timp, începând de la finele primului trimestru
preşcolar până la vârsta adultă.
Toţi cititorii comit greşeli. În diferite grade şi prin diverse
modalităţi, toate lecturile sunt alterate. Curba frecvenţelor
greşelilor de lectură este normală şi unimodală. Din comoditate
vom numi dislexici pe acei subiecţi ale căror greşeli de lectură
sunt în mod particular, frecvente. Greşelile comise nu au un
caracter specific.
“Ciocârlia” este un test ce conţine 265 de cuvinte, ornamentat cu
desene, care au o semnificaţie specifică şi, de asemenea, la tipărire
au o importanţă. Testul este alcătuit din silabe uşor de citit la
vârsta de 7 ani, silabe ce pot forma cuvinte cu grad de înţelegere
adesea facil, uneori voluntar dificile, grupate în fraze simple din
punct de vedere gramatical. Aranjamentul acestor elemente,
desenele incluse, sunt astfel construite pentru a uşura printr-o
conduită sistematică, reflexele defectuoase şi, pentru a evidenţia
mecanismele prost structurate cât şi imaturitatea capacităţilor.
Viteza lecturii combinată cu numărul de erori permit
determinarea vârstei de lectură. Această vârstă, comparată cu
vârsta reală şi vârsta mentală indică dacă copilul necesită o
reeducare.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
254
În plus, testul permite clasificarea greşelilor şi, un diagnostic în
planul lecturii, care sunt alterate în cursul procesului educaţional.
Testul permite clasificarea şi orientarea procesului de reeducare,
stabilirea factorului de progres, alegerea şi elaborarea procedeelor
care ar permite o reuşită rapidă.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
255

TESTUL PENTRU EXAMINAREA AFAZIEI


A treia versiune a “Examenului Afaziei” a suferit o ajustare care
ajută de asemenea la revizuirea diverselor subteste conţinute.
Modificările au fost aduse în funcţie de analiza rezultatelor la cea
de a II-a versiune supusă unui eşantion de 3120 afazici ca şi
comparaţia acelor rezultate cu diverse alte metode.
Considerând cele câteva noi variabile ce se referă la informaţii
actuale din neuropsihologie bazate pe o abordare semiologică,
psiholingvistică şi cognitivă care decelează semnele afaziei,
procedura abordează lexicul şi sintaxa, transferurile intermodale,
moduri de declanşare sau abilitatea de exprimare şi toate acestea
în contexte situaţionale foarte diversificate.
S-a avut în vedere studiul a patru modalităţi de limbaj: limbajul
oral, înţelegerea orală, limbajul scris, înţelegerea scrisului.
Expresia orală spontană sau dialogul permit specialistului în
verificarea capacităţii, obţinerea informaţiilor asupra pacientului
după un modelprecis. Repetiţia, foarte scăzută la nivelul
monemelor este reprezentativă pentru dificultatea fonetică şi
pentru decodarea acustico-fonatorie. Dacă la denumirea
imaginilor ce include liste (în cantitate restrânsă) de serii de
cuvinte se urmăreşte frecvenţa, indicele de similaritate fonemic şi
semantic, ea a fost îmbogăţită în cuvinte ce administrează
principiul însufleţit-neînsufleţit sau prin opoziţia verbo-nominală.
Probele de limbaj ce implică capacităţile operatorii verbale sunt
evidenţiate în măsura în care ele nu participă la discriminarea
semiologică. Unele au fost condensate, altele ajustate: se dezbat
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
256
probe de gândire conceptuală, de explicare a faptelor implicite şi
contextuale.
Comprehensiunea orală a făcut obiectul unei importante revizii în
măsura în care probele de înţelegere morfo-sintactice (ajutate de
imagini specifice) şi textuale (ajutate de expuneri ce întăresc
chestionarele implicând răspunsurile non-verbale) sunt aranjate
după o dificultate graduată în ordinea formei sau strategiei.
Lectura şi scrisul, la nivel literal, silabic, lexical, propune un studiu
de dificultăţi precise la cunoaşterea C.PH.G. omofon sau
omograf şi invers, cuvinte neregulate, diverse similarităţi
morfologice.
La nivel de sintaxă, se regăsesc aceleaşi tip de progresie propusă
ca la modalitatea de înţelegere orală.
Stabilirea a două afaziograme distincte reprezintă chiar
vizualizarea respectivă:
a) nivelul de performanţă obţinut la fiecare subtest,
b) intensitatea semnelor clasice de afazie observate în
interiorul fiecărui ochi.
Stabilirea profilelor, în faza iniţială a afaziei ca şi în decursul
procesului de restaurare a limbajului permit vizualizarea afaziei şi
modul de evoluţie ca şi orientarea tehnicilor de reeducare în
cunoştinţă de cauză.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
257

TESTUL PENTRU EXAMINAREA APRAXIEI


Proba are scopul de a examina diverse manifestări de activitate
gestuală a bolnavilor suferinzi de probleme apraxice.
Examenul se compune din cinci părţi ce se raportează la apraxia
ideativă, la studiul schemei corporale, la apraxia reflexivă, apraxia
ideo-motorie şi apraxia buco-facială.
Fiind imposibil de separat problemele executării actelor de
reprezentare, două tipuri de probe studiază în limitele posibilului,
aspectul operativ şi aspectul figurativ. Pe de altă parte, accentul
este pus pe cercetarea unei eventuale asomatognozii, dat fiind că
reprezentarea schemei coprorale şi coordonarea în spaţiul extra-
corporal sunt inerente în toate formele de acţiune.
Studiul apraxiei ideative permite prin probe, observarea modului
de activitate asupra a numeroase obiecte oarte utilizate, ce
necesită sau nu referinţe corporale, mimarea acţiunilor, descrierea
gestuală a formei şi enunţarea domeniului de utilizare a acestor
obiecte, reconstituirea seriilor de părţi ai unei acţiuni
reperezentând imagini, recunoaşterea şi verbalizarea semnificaţiei
comportamentelor realizate în faţa bolnavului.
Problemele somatice sunt identificate prin sau fără control vizual,
graţie probelor (realizate prin imitaţie) de desemnare sau de
punctare a vocilor mai puţin diversificate, ca şi la testul de
reproducere gestuală ce intervine în coordonarea spaţială dreapta-
stânga.
Studiul apraxiei reflexive evidenţiază probleme somato-praxice cu
ajutorul seriilor de gesturi fără semnificaţie executate cu unul sau
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
258
două din membre sau, intervenind simultan în localizarea unei
alte părţi din organism.
Apraxia ideo-motorie este studiată prin realizarea gesturilor
intranzitive dar recurgând la semnificaţii convenţionale sau
simbolice.
Este propus şi un plan de observare a praxiei linguo-buco-facială
dând posibilitatea decelării tipului de apraxie ce în mod frecvent
se disociază de sindroamele cunoscute.
Observarea clinică vizează anumite tipuri de erori ce afectează fie
finalitatea obiectului sau actului, fie modul său de realizare în
analiza erorilor ce afectează alegerea, inserierea, adunarea,
perseverarea, stângăcia gestuală.
Evaluarea gravităţii semnelor apraxiei decelate se face prin
procentajele de reuşită realizate la diferite subteste şi se adună
într-un tabel recapitulativ ce permit compararea gradelor de
reuşită sau eşec a bolnavului la diferite probe.
Interpretarea neuropsihologică decurge din aceste rezultate, dar se
va ţine cont în anumite cazuri, de compararea performanţelor
obţinute, respectiv la comanda orală sau imitaţie, cu membrul
drept sau stâng, închiderea sau deschiderea ochilor, pentru a
definitiva stabilirea sindroamelor omogene, discordanţa
semiologică, prezenţa altor simptome asociate, a sindroamelor
disconexiune.
Practica clinică impune o anumită adaptare la unele cazuri ce pot
apare, ţinându-se cont de examenul neurologic ce necesită o
sinteză neuropsihologică a tuturor rezultatelor înregistrate.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
259

TEST MOTOR DE STRUCTURARE VIZUALĂ


În 1923, Watson, a descris o serie de figuri destinate studiului
structurării vizuale şi verificării legilor psihologiei gestaltiste în
domeniul percepţiei. Bender s-a inspirat din această lucrare,
dezvoltând o probă standardizată, constituită din 9 figuri
geometrice, mai mult sau mai puţin complexe, pe care subiectul
trebuie să le reproducă în timp ce priveşte modelele. Autorul a
publicat în 1938 o lucrare de ansamblu, în care au fost incluse mai
multe studii anterioare, studii realizate pe subiecţi normali şi şi de
diferite tipuri de cazuri patologice.
Testul, în maniera sa simplă cât şi interesul său special pentru
studiul problemelor consecutive traumatismelor cerebrale, a avut
o largă utilizare în timpul ultimului război (Bell). Acest test a
constituit obiectul unor importante cercetări atât în SUA cât şi în
Franţa.
În viziunea lui Bender, reuşita testului depinde de doi factori:
configurarea stimulului (în cazul desenelor) şi de nivelul de
integrare al organismului. Fără a intra în detalierea factorilor
determinanţi ai Gestaltului, pe care Lauretta Bender i-a analizat în
lucrarea sa şi a arătat participarea acestora la test, vom indica
principalele aplicaţii ale probei:
- determinarea nivelului mental al copillui. Bender a elaborat
etalonarea testului său pe 800 de copii de vârstă cuprinsă între
3 şi 11 ani, şi a arătat că proba avea un indice de corelaţie
satisfăcător vis-à-vis de alte teste de performanţă (Randall’s
Island Performance Scale, Goodenough Draw-a-Man Test,
Pintner-Paterson Performance Scale).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
260
- Studiul patologiei mentale a copiilor. Proba a demonstrat
rezultate interesante în formele de schizofenie infantilă, unde
răspunsurile au permis stabilirea diagnosticului de debilitate şi
de demenţă infantilă (Henyer, Lebovoci şi Angoulvent).
- Studiul patologiei mentale a adulţilor. Testul este susceptibil a
diferenţia, în opinia autorului:
a) forme de retard de maturizare globală,
b) incapacităţi specifice în domeniul limbajului,
c) fenomenele de disociere ce perturbă ansamblul
personalităţii,
d) dereglări de excitare,
e) dereglări ale percepţiei,
f) dereglări confuzionale.
De asemenea, proba a fost aplicată în studiul afaziei (Bender,
Victoria, Ajuriaguerra şi Heacen), a demenţelor paralitice,
formelor de alcoolism, a sindroamelor post-traumatice, a psihozei
maniaco-depresive, a schizofreniei, a nevrozelor infantile şi de
stimulare. Eforturile de standardizare au fost urmărite în paralel
de către Billingslea.
Angajarea asociaţiei libere asupra figurilor desenate şi a altor
tehnici anexate au permis în final utilizarea testului lui Bender, ca
un test de personalitate şi, anumiţi autori cum ar fi Bell, l-au
clasificat dintr-un anumit unghi ca fiind o tehnică proiectivă.
Adaptarea H.H.R. (revizuirea din 1967)
Studiile întreprinse la Laboratorul de psihologie din Spitalul Henri
Rouselle, la Paris, de către Zazzo R., santucci H. şi N. Galifret-
Granjon, au condus la propunerea unei forme modificate a
testului lui L. Bender.
Au fost angajate aceleaşi cartoane-modele dar au fost excluse 5
din seria obişnuită de 9.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
261
H. Santucci, în colaborare cu M-G. Pecheux, a procedat la o
reconstrucţie completă a adaptării precedente. Noul manual
intitulat, “Proba de organizare grafo-perceptivă – revizuit
1967”(nr.5 din seria Manual pentru examenul psihologic al
copilului) conţine un studiu al evoluţiei genetice, între 6-14 ani, în
reproducerea 5 modele. În lumina acestui studiu, ideea de bază a
testului a fost modificat suficient de sensibil. A rămas acelaşi în
ceea ce priveşte criteriile şi tehnica de cotare. Ca şi în vechiul
manual, descoperim instrucţiunile de aplicare, indicaţiile necesare
cotării şi, etalonarea globală şi detaliată pentru băieţi şi fete cu
vârsta între 6-14 ani.
Noile foi de notare, cu mult mai explicite, copnţin un “Grafic de
etalonare”. Grilele de corecţie au fost stabilite pentru a facilita
notarea şi pentru a ameliora obiectivitatea sa.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
262

SET TEST

Set Test-ul reprezintă o metodă cantitativă de strategie verbală uşor de
administrat la vârstnici, în vederea surprinderii modificărilor de stare
mentală. Nu înlocuieşte forma completă de evaluare a stării mentale
(ESM) şi nici nu stabileşte leziunile cerebrale. Rezultatele pot fi utilizate
în prevenirea supraconsumului de medicamente, cum ar fi:
psihotropele, insuficienţa controlului pentru factori de mediu şi a
măsurilor de siguranţă, diagnostic prematur avansat, prelungirea
spitalizării şi confuzia “normalului” la vârstnici.
Administrarea Set Test-ului presupune chestionarea pacientului asupra
cât mai multor itemi din patru seturi: animale, oraşe, culori şi fructe.
Pentru fiecare item corect se acordă un punct. Scorul maxim la fiecare
categorie este 10; scorul total maxim este de 40.
Testul se derulează într-o atmosferă relaxată, iar timpul limită este
determinat de raţionamentul clinic al personalului ce se bazează pe
starea pacientului.
Un scor mai mic de 15 corespunde altor evaluări disgnostice validate de
demenţă.
Un scor între 15–24 indică o posibilă demenţă, iar un scor mai mare de
25 nu corespunde demenţei.
Persoanele cu depresie obţin un scor mai ridicat decât persoanele cu
demenţă, şi în acest caz se poate spune că Set Test-ul poate fi
administrat în determinarea diagnosticului diferenţial.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
263

TESTUL FIGURII COMPLEXE AL LUI REY
André Rey Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Cartonaş conţinând cele două figuri.
Manual, 20 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: variabil, de la 5 la 25 de minute.
Timp de corectare: 2 minute.
Vârsta de aplicare: începând cu 4 ani.
Indicaţii: studierea activităţii perceptive şi a memoriei vizuale.
Etalonări: pentru bogăţia şi exactitudinea, şi timpul, pe vârste de la 4 la 15 ani şi
pentru adulţi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul Copierii şi Reproducerii din memorie a figurilor geometrice
complexe a fost prezentat pentru prima dată sub forma sa originală de
profesorul André Rey, în 1942. Era vorba de o figură geometrică, fără o
semnificaţie evidentă, cu o realizare grafică uşoară, dar a cărei structură
prezenta o anumită complexitate. Sarcina subiectului consta în copierea
figurii pe de o parte, apoi reproducerea acesteia după ce modelul fusese
eliminat de la vederea sa. Acest tip de teste este foarte vechi şi încă
înainte de 1900 ele fuseseră folosite în patologie pentru examenul
afazicilor. Binet şi Simons adoptaseră copierea figurilor geometrice
simple în scara lor de inteligenţă. La ora actuală există un anumit număr
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
264
de teste de acelaşi gen, dintre care cele ale lui Benton şi Bender sunt
cele mai cunoscute. În fapt, aceste teste perceptivo-motrice sunt de
două tipuri. Fie este vorba, urmărind din acest punct de vedere
exemplul testului lui Binet-Simons, de desene geometrice simple cu o
dificultate crescândă (Benton, Bender), fie ca în testul lui Rey de o
figură unică, dar complexă. În acest ultim caz evaluarea se bazează pe
gradul de reuşită a copierii (apreciată urmărind numărul de elemente
reproduse, gradul de corectitudine a articulaţiilor etc.), în timp ce în
primul caz în principal numărul figurilor reproduse corect este utilizat
ca notă.
De la publicarea sa, testul profesorului Rey a reprezentat obiectul unui
anumit număr de lucrări, în special teza elevului său, Osterrieth, şi el a
fost foarte mult folosit. Totuşi, absenţa unei lucrări sistematice care să
prezinte reguli precise de utilizare şi de interpretare a condus la anumite
deformări regretabile care nu răspundeau gândirii autorului. Profesorul
Rey a acceptat cu ocazia prezentei publicaţii să redacteze un manual
care să dea instrucţiuni precise pentru administrarea şi evaluarea
testului, şi etalonări pe vârstă cronologică mergând de la copii de 4 ani
la adulţi. Pe de altă parte s-a arătat că pentru unii subiecţi testul original
era foarte dificil. Profesorul Rey a pus la punct o a doua figură, mai
simplă, pentru care a oferit etalonări pentru copiii de la 4 la 8 ani.
Testul figurii complexe este un test perceptivo-motor. Reuşita depinde
de inteligenţa generală, de aptitudinile la structurarea perceptivă şi,
eventual, de îndemânare. Reproducerea „din memorie” sensibilizează
testul, dar cel mai adesea erorile făcute la această fază a testului nu
provin din tulburările mnezice propriu-zise, ci din tulburări perceptive.
Evaluarea testului se bazează pe constatarea că reproducerea poate
răspunde la opt tipurui ierarhizate, cel mai ridicat constând în buna
reproducere a figurii, începând prin desenarea armăturii şi continuând
cu includerea detaliilor, iar cel mai de jos fiind o simplă mâzgălitură din
care nu se poate recunoaşte vreun element al modelului. O altă evaluare
este bazată pe numărul de detalii ale figurii reproduse corect. Astfel, se
are o dublă apreciere, una bazată pe structura perceptivă globală,
cealaltă pe precizia detaliilor. Autorul oferă o etalonare en centiles
pentru cele două moduri de evaluare.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
265
Testul are utilizări multiple în clinică. Pe de o parte permite aprecierea
nivelului de dezvoltare intelectuală şi perceptivo-motorie a unui subiect.
Pe de altă parte, testul permite decelarea tulburărilor congenitale sau
dobândite ale structurării spaţiale şi eventual a îndemânării. Testul îşi
găseşte astfel recomandarea în psihologia copilului şi în psihologia
clinică adultă. Probabil ar putea fi utilizat cu cel mai mare succes, nu
doar clasic, în delimitarea afaziilor, agnosiilor şi apraxiilor, ci de
asemenea, în organicitate şi schizofrenie, studiile cu alte teste
perceptivo-motorii demonstrând foarte clar sensibilitatea acestor
instrumente la tulburările patologice.

BIBLIOGRAFIE

1. Osterrieth, P. A., Testul copierii unei figuri complexe (Le Test de copie
d’un figure complexe), în „Arhivele Psihologiei” („Archives de
Psychologie”), Geneva, 1945, 30, 205-353.
2. Rey, A., Examenul psihologic în cazurile de encefalopatie traumatică
(L’examen psychologique dans le cas d’encéphalopatie traumatique), în
„Arhivele Psihologiei” („Archives de Psychologie”), Geneva,
1942, 28, nr. 112.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
266


TESTUL DE REŢINERE VIZUALĂ AL LUI
BENTON

Arthur L. Benton
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Joc cu două carnete de teste: Carnet 1 (Formele C, D – figurile de la 1 la 5 –
F); Carnet 2 (Formele E, D – figurile de la 6 la 10 – G).
Foaie de notare.
Manual, ediţia a II-a.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă (în funcţie de formă).
Timp de examinare: cca. 5 minute /formă.
Timp de corectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: de la 8 ani la adulţi.
Indicaţii: măsurarea reţinerii figurilor abstracte.
Fidelitate: 85% (test-retest).
Etalonări: copii începând de la 8 ani (pe vărstă) şi adulţi până la 65 de ani (pe
vârstă).


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
267

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Folosirea în clinică a testelor de reţinere este foarte veche şi testele de
memorare a desenelor în special au avut întotdeauna aici un rol
important. Scara lui Binet-Simon conţinea deja un test de acest gen şi s-
a apreciat de mult timp că aceste teste, dincolo de valoarea lor ca
măsură a unui aspect nonverbal al inteligenţei, erau sensibile mai ales la
afecţiunile/atteintes cerebrale, căci rezultatele depind totodată de
funcţiile de reţinere şi de funcţiile de organizare perceptivă. Testele
existente aveau în acelaşi timp inconvenientul unei sensibilităţi
insuficiente, legată de forma lor mult prea prescurtată.
Prof. Arthur L. Benton, din 1943 până în 1945, a construit un test care
conţine două forme paralele, A şi B, adaptat copiilor şi adulţilor. Acest
test (Visual Retention Test) a făcut obiectul a numeroase lucrări care i-au
demonstrat valoarea. Totodată, fidelitatea test-retest, care era de 71%,
deşi suficientă pentru lucrările de clinică şi de cercetare, era un pic prea
slabă pentru diagnosticele individuale fine, ca cele ale modificărilor
performanţei ale unui individ traumatizat cranian în cursul
convalescenţei. Profesorul Benton a pregătit deci o nouă versiune a
testului său, care conţine numeroase perfecţionări în raport cu formele
originale, A şi B.
Versiunea actuală conţine 5 teste:
Trei forme paralele (C, D, E) şi 10 desene fiecare. Aceste forme sunt
numite „cu desen” deoarece i se cere subiectului, după ce i s-a prezentat
fiecare planşă timp de 10 secunde, apoi i-a fost luată de la vedere, să
deseneze din memorie figura geometrică reprezentată pe planşă.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
268

TESTUL EFICIENŢEI CITITULUI LA CURSUL
PREGĂTITOR

De GIRIBONE, Marcel HUGONE
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Carnetul „Claire şi Bruna”
Foaie individuală pentru rezultate.
Manual, 14 pagini.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: timp mediu 15 minute, timp maxim 20 de minute.
Timp de corectare: în timpul examinării.
Vârsta de aplicare: sfârşitul C.P. şi începutul C.E.1.
Indicaţii: evaluarea nivelului de lectură la sfârşitul C.P. şi începutul C.E.1.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Acest test de evaluare a nivelului cititului la sfârşitul C.P. este destinat
psihologilor şcolari, psihologilor de la C.M.P.P. şi de la consultaţiile de
psihiatrie infantilă, ortofoniştilor, reeducatorilor psiho-pedagogie.
Testul are în vedere şi măsoară simultan trei elemente fundamentale ale
actului lexic:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
269
- comprehensiune;
- fineţea în diferenţierea cuvintelor cu formă apropiată;
- timpul de citit.
Principiul testului este următorul: pe paginile impare ale carnetului
„Claire şi Bruno” figurează două fraze care sunt propuse citirii
silenţioase a copilului. Cuvintele care constituie aceste fraze sunt
folosite foarte frecvent şi sunt rezultate din diferite metode de folosire
în C. P. Ele conţin principalele foneme cu grafiile lor cele mai curente.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
270

BATERIA U.D.N. 80: FORMAREA ŞI
UTILIZAREA PRIMELOR NUMERE
Patru teste după experienţele lui Piaget şi nouă teste originale

C. MELJAC
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Cutie conţinând materialul
Foaie de notare, 8 pagini.
Manual, cca. 70 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: variabil una-două ore. Poate fi de dorit în unele cazuri să se
dea examenul de două ori, chiar trei.
Timp de corectare: variabil, în funcţie de cunoştinţele teoretice ale
examinatorului.
Vârsta de aplicare: începând cu patru ani.
Indicaţii: studierea comportamentelor copiilor vizavi de unele probleme practice în
raport mai mult sau mai puţin strâns cu formarea şi utilizarea primelor noţiuni
matematice. Acest instrument oferă servicii speciale în cazul examenelor aprofundate
ale copiilor cu importante dificultăţi în domeniul numeric.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
271
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Practica autorului la spitalul Henri-Rousselle (Secţia de bio-psiho-
patologia copilului, condusă de doctorul Jean Bergès) l-a sensibilizat
deoarece „arsenalul psihologic” folosit în mod obişnuit în examenele
copiilor avea cel puţin trei lacune:
- nu se dispune de instrumente care să permită aflarea
comportamentului copiilor (perioada preoperatorie după terminologia
lui Piaget);
- nu prea se ştie cum să se pună în evidenţa şi să se analizeze
progresul sau dificultăţile unor consultanţi (alături de G.A.P.P.,
C.M.P.P. etc.) vizavi de primele cunoştinţe matematice dobândite, în
special numerele;
- în panoplia obişnuită a psihologului, nu există deloc tehnici
care să-i permiă folosirea metodelor de investigaţii clinice puse la punct
de şcoala de la Geneva, deci de a se referi, în practica sa cotidiană, la
lucrări şi la o teorie, a căror extraordinară rodnicie, printre altele, este
cunoscută.
Bateria U.D.N. 80 urmăreşte să răspundă, cel puţin parţial, la această
triplă nevoie, foarte puternic simţită de majoritatea practicienilor.
Bateria U.D.N. se compune din treisprezece subteste dintre care unele
au fost reluate din opera lui Piaget şi a colaboratorilor săi (graţie
amabilei autorizări a Universităţii din Geneva, căreia îi mulţumim şi pe
această cale).
Aceste subteste acoperă domenii variate în raport mai mult sau mai
putin strâns cu formarea şi utilizarea numărului:
- teste privind structurile logice elementare (clasificare,
aranjare în serie);
- teste de păstrare;
- teste care se bazează pe utilizarea numărului în situaţii
diferite (şase teste, în fapt cea mai importantă secţiune a bateriei);
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
272
- teste punând în discuţie noţiunea de „origine” ca punct de
plecare a unei acţiuni.
Aceste teste a căror manevrare şi utilizare necesită din partea
examinatorului un anumit număr de cunoştinţe teoretice au fost aplicate în
ansamblu, după un ordin precis:
- copiilor „ tout-venant” : 85 de copii de la 4 la 7 ani
provenind din clasele maternale şi primare de la Paris;
- unor copii cu vârste mai mari, cu importante dificultăţi de
învăţare, consultaţi la spitalul Henri-Rousselle.
- Rezultatele copiilor „tout-venant” şi evoluţia lor genetică
sunt prezentate în manual, dar nu există o evaluare în cifre a
performanţelor, nici o etalonare care să ia în considerare ansamblul
rezultatelor. Fiecare clinician, deci, trebuie să-şi îndrepte atenţia către
comportamentele foarte diverse ale copiilor observate cu această ocazie
şi să le interpreteze în funcţie de cunoştinţele practice şi teoretice.
Exemplele citate în manual au rolul de a-i facilita această sarcină.


BIBLIOGRAFIE
1. Meljac, C., Décrire, agir et compter, Paris, P.U.F., 1979.








Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
273







SERIA a V-a
CHESTIONARE
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
274
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
275

CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC

Itemi:
1. Vă mâniaţi uşor ? În situaţii dificile, vă alarmaţi uşor ? Intraţi repede
în panică ?
2. Sunteţi sensibil la mustrări, critică, încurajări ?
3. Sunteţi în general timid în relaţiile cu alţii ?
4. Vi se întâmplă să roşiţi uşor sau să se instaleze uşor paloarea în
situaţii speciale ?
5. Se poate spune că sunteţi certăreţ ? Ridicaţi uşor vocea în discuţii ?
Folosiţi relativ uşor cuvinte tari ?
6. Aveţi în general o dispoziţie emoţională schimbătoare (treceţi
relativ uşor de la veselie la melancolie sau invers) ?
7. În faţa unui eveniment neprevăzut, tresăriţi uşor ?
8. Sunteţi puternic impresionabil (situaţiile mai neobişnuite vă
impresionează puternic) ?
9. Manifestaţi nelinişte (vă tulburaţi) când lucrurile nu vă merg cum aţi
dori ?
10. Sunteţi în genere agitat, neliniştit, încordat, tensionat, nervos,
instabil ?
11. Aveţi tendinţa de a vă găsi tot timpul ocupaţii, mai ales în timpul
liber ?
12. Vă decideţi uşor ? Treceţi imediat la acţiune ?
13. Sunteţi perseverent ? Rezistaţi la descurajări ?
14. Sunteţi constant în eforturile dvs., în munca dvs. ?
15. În genere sunteţi vioi, energic, vorbăreţ ?
16. Preferaţi activităţi dinamice – energice ?
17. Preferaţi să acţionaţi, mai curând, decât să priviţi, să contemplaţi
activitatea ?
18. Acceptaţi uşor să desfăşuraţi o activitate chiar dacă nu corespunde
gusturilor, preferinţelor dv.?
19. Sunteţi în general vesel, vioi ?
20. Sunteţi în general realist ? Aveţi simţ practic ? Sunteţi descurcăreţ ?
21. Vă consolaţi repede, vă împăcaţi uşor (vă trece uşor supărarea) ?
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
276
22. Sunteţi în general mai indiferent faţă de recunoştinţă (a dvs. şi a
altora manifestată faţă de dvs.) ?
23. Sunteţi schimbător în pretenţiile dvs. ? Vă schimbaţi uşor
camarazii?
24. Sunteţi în genere schimbător în ocupaţiile, preocupările dvs. ?
25. Sunteţi uşor de convins, sunteţi uşor influenţabil ?
26. În genere, acţionaţi mai ales în vederea unor rezultate immediate
(sub ecoul consecinţelor imediate) ?
27. De obicei sunteţi risipitor, cheltuitor ?
28. Vi se întâmplă să abandonaţi uşor promisiunile pe care le faceţi ?
Hotărârile, deciziile dvs.?
29. În genere iubiţi noutatea, imprevizibilul ?
30. Vă place să fiţi întotdeauna pregătit la ultimul strigăt al modei (în
pas cu moda) ?
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
277
GERIATRIC DEPRESSION RATING SCALE

Depresia este cea mai întâlnită tulburare de ordin psihiatric în rândul
vârstnicilor şi de aceea este bine ca personalul să identifice problemele
afective ale acestei populaţii. GDRS-ul (Geriatric Depression Rating Scale) a
fost construită în mod special pentru a măsura depresia vârstnicilor.
Scala conţine 30 de itemi cu răspunsuri închise (Da/Nu) şi solicită
pacientul doar 5–10 minute. Prezintă acurateţe şi validitate în lucrul cu
vârstnicii.
GDRS diferă de HAMILTON DEPRESSION INVENTORY (HAM-
D) prin absenţa simptomelor somatice din prima scală. A fost depăşită
lipsa acurateţii diagnostice din acuzele somatice ca indicatori ai depresiei
la vârstnici.
Iată itemii acestei scale, Geriatric Depression Scale:
1. În linii mari, sunteţi mulţumit de viaţă ?
2. Aţi renunţat la unele activităţi şi tabieturi ?
3. Simţiţi că aveţi o viaţă goală ?
4. Vă plictisiţi des ?
5. Priviţi viitorul cu speranţă ?
6. Vă deranjează gânduri pe care nu vi le puteţi scoate din minte ?
7. Sunteţi bine dispus în majoritatea timpului ?
8. Vă e teamă că vi se va întâmpla ceva rău ?
9. Vă simţiţi fericit în majoritatea timpului ?
10. Vă simţiţi des neajutorat ?
11. Aveţi des stări de agitaţie şi nelinişte ?
12. Preferaţi să staţi acasă mai degrabă decât să ieşiţi şi să faceţi lucruri
noi ?
13. Vă îngrijorează des viitorul ?
14. Simţiţi că aveţi mai multe probleme cu memoria decât ceilalţi ?
15. Credeţi că este minunat că sunteţi în viaţă ?
16. Vă simţiţi des trist sau că vi s-au înecat toate corăbiile ?
17. Aşa cum sunteţi acum, vă simţiţi destul de inutil ?
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
278
18. Vă îngrijoraţi mult în legătură cu lucruri din trecut ?
19. Găsiţi că viaţa este foarte interesantă ?
20. Vă este greu să începeţi noi planuri ?
21. Vă simţiţi plin de energie ?
22. Simţiţi că sunteţi într-o situaţie fără speranţă ?
23. Credeţi că majoritatea oamenilor o duc mai bine decât
dumneavoastră ?
24. Vă vine des să plângeţi ?
25. Aveţi probleme cu concentrarea ?
26. Vă place să vă treziţi dimineaţa ?
27. Preferaţi să evitaţi întâlnirile cu prietenii ?
28. Vă este uşor să luaţi decizii ?
29. Aveţi mintea la fel de clară ca in trecut ?
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
279

CHESTIONARUL DE PREFERINŢE
ACŢIONALE


CALCULUL SCORURILOR
La fiecare din cele patru grupuri de itemi (A, B, C, D) se
calculează, separat, suma pentru toate cele cinci coloane
corespunzătoare tipurilor de răspuns (Foarte puţin = 1, Puţin = 2,
Moderat = 3, Mult = 4, Foarte mult = 5).
• pentru dominanţă funcţională stângă: (A + C) : 2
• pentru dominanţă funcţională dreaptă: (B + D) : 2
Chestionarul este adaptat de Mihaela Roco după D. Chalvin şi N.
Hermann.
Termenul de emisfericitate a fost introdus de biologi pentru a
desemna specificitatea funcţională a unei emisfere.
Specificul celor două emisfere (Chalvin):
Emisfera stângă
• răspunde de limbaj, cuvinte, aspectul lingvistic al limbajului,
scris, calcul logic, cifre, raţionament, capacitate de analiză şi
de abstractizare, grijă de a proceda metodic;
• funcţia principală este de a traduce orice percepţie în
reprezentări logice, semantice şi fonetice ale realităţii şi de a
comunica cu exteriorul pe baza acestui codaj logico-analitic al
lumii;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
280
• predominanţa emisferei stângi înseamnă gust pentru
vocabular, lexic, cuvinte, grijă de a numi obiecte şi de a le
clasifica; se referă la arta de a structura fraze şi de a întocmi
planuri;
• trăsătura tipică este abordarea raţională; se ocupă puţin de
context, pe care îl neglijează în mod voit; are grijă să găsească
explicaţii şi cauze pentru orice situaţie, fenomen etc;
inexplicabilul este văzut ca o slăbiciune; acest tip de persoană
procedează metodic, nu trece la o etapă următoare până nu o
epuizează pe cea anterioară, totul se înlănţuieşte logic; relativa
rigiditate a demersului cognitiv constituie o garanţie a
validităţii; consideră respectarea regulilor, etapelor ca pe o
garanţie a succesului.
Emisfera dreaptă
• universul gândirii fără limbaj, al înţelegerii nonverbale, al
recunoaşterii formelor, al percepţiei spaţiale;
• de emisfera dreaptă depind tonul şi intonaţia vocii, stilul de
exprimare al unei persoane;
• această emisferă e apreciată ca locul ritmului, muzicii, imaginii
şi imaginaţiei;
• informaţiile abordate sunt colorate sub formă de analogii; se
pune accent pe structuri, scheme, figuri;
• este universul visului, al vederii în relief, sarcina fiind să
sintetizeze şi să exprime experienţa unei persoane într-o
imagine;
• modalitatea de exprimare este nonverbală, iar modul de
funcţionare predominant îl reprezintă asociaţiile;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
281
• imaginea şi intuiţia sunt funcţiile ei dominante, fapt pentru
care este socotită sediul competenţelor artistice şi muzicale;
• trăsătura specifică e gândirea video-spaţială, modul de
abordare e predominant intuitiv, opus celui raţional; se
procedează prin asociaţii de idei, abordare interactivă,
sintetizarea relaţiilor dintre obiecte, scopul final fiind
sintetizarea informaţiilor într-un tot unitar;
• persoana judecă lucrurile în dependenţă de context, nimic nu
poate fi luat izolat;
• abordarea fenomenelor pare puţin dezordonată şi pare să nu-
ţi dai seama unde trebuie să se ajungă cu pasul următor;
avansarea cunoaşterii în cadrul acestei emisfere se face în
spirală.
Profesii care duc la dezvoltarea predominantă a uneia din cele
două emisfere - D. Chalvin -
emisfera stângă: ingineri, finanţişti, funcţii administrative, jurişti,
informaticieni, oameni de ştiinţă parţial, medici.
emisfera dreaptă: muzicieni, dansatori, scriitori, artişti, poeţi,
sculptori, filozofi, fondatori de teorii, psihologi, experţi în relaţii
umane.
Modelul lui Hermann cu cele 4 sectoare de reactivitate
cerebrală

SISTEM CORTICAL - GÂNDIRE

Sistem cortical stâng (A)
- logic
- analitic
- matematic
- tehnic
- raţionament
Sistem cortical drept (B)
- capacitate de creaţie
- spirit de sinteză
- spirit artistic
- capacitate de globalizare
- capacitate de conceptualizare
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
282

Sistem limbic stâng (C )
- caracter de control
- conservator
- planificare
- spirit de organizare
- spirit administrativ

Sistem limbic drept (D)
- contacte umane
- emotivitate
- muzicalitate
- spiritualitate
- capacitate de exprimare
SISTEM LIMBIC - AFECTIVITATE

CARACTERIZAREA CELOR 4 SECTOARE
Sector cortical stâng
Când acest sector este activat, persoana consideră lucrurile sau
ideile prin componentele lor mai mult, decât ca ansambluri, fiind
înclinată spre analiză. Ea preferă să utilizeze un raţionament logic,
înţelege uşor conceptele tehnice şi ştiinţifice (capacitate de a
înţelege lucrurile abstracte).
Măsoară cu precizie, percepe şi înţelege uşor cifrele pe care le
manipulează cu multă dexteritate (simţ matematic), are gust
pentru reflecţii riguroase şi precise, adună faptele înainte de a
decide şi analizează posibilităţile ţinând seama de aspectele
financiare în mod special.

Sector limbic stâng
Activarea acestui sector face ca o persoană să fie în mare măsură
preocupată de latura ei afectivă, de reactivitatea ei emoţională,
având tendinţa de a se controla mereu.
O asemenea persoană se obligă să rămână stăpâna în privinţa
reactivităţii emoţionale şi a comportamentului în general.
Manifestă teamă în exteriorizarea spontană a sentimentelor,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
283
gândurilor. O asemenea viziune duce şi la o tendinţă marcantă
spre conformism.
De aceea persoana are tendinţa de a-şi urma obişnuinţele, pentru
a avea astfel siguranţă. Este dezorientată, înnebunită când este
pusă în situaţii noi.
O asemenea persoană planifică, organizează, aranjează,
ordonează, clasifică, pune în categorii pentru ca totul să fie cât
mai coerent. Pune ordine în propriile idei etc. Are grijă ca totul să
fie cât mai bine administrat, manifestă interes maxim pentru
detaliu şi dacă descoperă ceva ce nu e bine, intră în panică.
Îşi organizează propria viaţă în timp foarte riguros, precis. Nu-i
place schimbarea şi caută să se menţină cât mai bine pe poziţiile
pe care le ocupă.
Sector limbic drept
Când acest sector e activat, persoana are o dorinţă enormă de a
stabili contacte umane, se simte bine împreună cu ceilalţi, într-un
grup, este genul persoanei foarte vorbăreţe.
Această persoană simte reacţiile celorlalţi şi dorinţele lor, fără ca
acestea să fie exprimate verbal de partenerii de discuţiei. Aceasta
deoarece ea înţelege intuitiv emoţiile şi sentimentel altora,
surprinzând uşor semnele nonverbale ale problemei
interpersonale. În acest moment ea practică comunicarea
empatică. Nu îi este frică de emoţiile sale şi se simte bine sub
raport afectiv. Se entuziasmează uşor de valori şi de idealuri, îi
place să vorbească mult.
Sector cortical drept
Activarea acestui sector face ca o persoană să gândească în
imagini, să vizualizeze o problemă şi să o rezolve prin intuiţie şi
imaginaţie. Acceptă ambiguitatea şi nu se teme că ar putea
răsturna reguli stabilite.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
284
Ea ştie să facă bine sinteza elementelor disparate pentru a crea
ceva nou. Are idei, inventează soluţii de anvangardă, vede
lucrurile în perspectivă şi la nivel de ansamblu, ideile, faptele sunt
abordate într-o modalitate globală, înţelege uşor ansamblul, fără
a-l reduce la componentele sale. Plecând de la cazuri particulare,
ea concepe idei sau gânduri şi dezvoltă concepte generale. Se
dedică unor activităţi artistice precum pictură, muzică, sculptură.
Exemple de comportamente care pot facilita comunicarea
în funcţie de dominanţa funcţională a interlocutorului.
Cum să comunici cu o persoană cu dominanţă funcţională a sistemului
cortical stâng?
Prezentarea faptelor, analiza diferitelor posibilităţi, rezolvarea
problemelor trebuie făcută apelând la raţionamentul logic riguros,
prezentarea cu precizie a elementelor tehnice, a consideraţiilor
financiare. O asemenea persoană preferă exprimarea orală, precisă
şi foarte clară. Tot ceea ce este cifră, procentaj, cuantificare,
măsură, e foarte repede înţeles de celălalt. Are un simţ al realităţii
foarte precis.
Exemplu de activităţi din timpul liber care se adresează
celor patru sectoare
Sector cortical stâng: calculatorul, meserii practice de scurtă durată,
mici separaţii practice (lucrul în lemn, golf, radioamatori,
colecţionari de maşini, antrenori sportivi, jocuri logice, modelism,
clasarea banilor, investiţii, biliard, observaţii ştiinţifice, chimie,
farmacologie, jocuri de vocabular).
Exemple de itemi din cele patru scale :
A.
1. Sunteţi înclinat să consideraţi lucrurile sau ideile prin componentele
lor, deci analitic, mai curând decât global, luate ca întreguri
(ansambluri)?
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
285
2. Când stabiliţi planul unei excursii, călătorii, vă gândiţi la cele mai
mici amănunte?
3. Sunteţi genul de om care raţionează astfel: “Ştiu la ce să mă aştept
datorită lucrurilor care mi s-au întâmplat până acum.”?
4. Percepeţi, înţelegeţi şi manipulaţi cu uşurinţă cifrele? Aveţi
îndemânare în operarea cu cifre sau calcule?
5. Manifestaţi interes pentru relaţiile numerice, pentru măsurarea
cantităţilor, dimensiunilor, proporţiilor?

B.
19. În ce măsură folosiţi capacitatea dumneavoastră de a concepe idei
şi de a dezvolta concepte generale, plecând de la cazuri particulare?
20. Sunteţi apreciat ca un om care vede lucrurile sub unghiuri noi, le
reuneşte într-un mod imaginativ, cu multe idei noi?
21. Aveţi tendinţa de a reuni elemente, idei noi într-un tot relativ nou
(de a sintetiza)?
22. Sunteţi felul de om care vede lucrurile, ideile, faptele într-o manieră
globală; care înţelege uşor ansamblul fără să îl reducă la elementele
lui?

C.
37. Aveţi preferinţe pentru ceea ce este tradiţional, pentru metode, căi a
căror eficienţă a fost dovedită?
38. Vă obligaţi la stăpânire de sine, la controlul emoţiilor şi al reacţiilor
comportamentale?
39. Judecaţi atent valoarea sau fezabilitatea unui lucru, analizaţi
defectele?
40. Reuşiţi să vă impuneţi unui grup prin ideile Dvs?
41. Sunteţi realist?

D.
55. Înţelegeţi şi împărtăşiţi sentimentele, reacţiile, suferinţele altora;
reuşiţi să exprimaţi acest lucru?
56. Sunteţi predispus la emoţii puternice pe care le exprimaţi prin
comportament?
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
286
57. Vă interesează lumea exterioară mai mult decât propria persoană?
Vă exprimaţi rapid şi uşor ideile, sentimentele faţă de alţii?
58. Utilizaţi obiecte, figuri, desene, imagini pentru a prezenta idei sau
fapte logice?


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
287


THE MILTON CLINICAL MULTIAXIAL
INVENTORY (MCMI-2)


The Milton Clinical Multiaxial Inventory (MCMI-2) este un
chestionar ce conţine 175 de întrebări închise prin care se
evaluează atât Axa I a sindroamelor clinice (anxietate, depresie,
gândire psihotică) cât şi Axa II a tulburărilor de personalitate,
cum ar fi narcisismul, tipul histrionic şi, tulburările de
personalitate pasiv-agresive.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
288


Secţinea V
LISTA de ADJECTIVE (Adjective Check List)


G. GOUGH
Consulting Psychologists Press
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet, 4 pagini.
Foaie de profil.
Manual.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: liber (15-20 de minute).
Corectare şi exploatare: automatizat în întregime.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: descrierea de sine sau a persoanei ideale, plecând de la cele 37
de scări de personalitate.
Etalonare: populaţie franceză formată din 728 de bărbaţi şi 378 de
femei.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
289
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Lista de Adjective (ACL) este un inventar format din 300 de adjective sau
fraze scurte, al căror obiectiv este să ofere o descriere de sine, a
persoanei ideale sau a altor persoane, într-un cuvânt care să poată fi
perceput, înţeles şi evaluat într-o manieră diferită.
În urma a numeroase cercetări, începute în 1949, Harrison G. Gough,
profesor la Institute of Personality Assessment and Research, de la
Universitatea din California, Berkeley, a pus la punct acest ansamblu de
300 de itemi. Versiunea franceză a ACL, constituită plecând de la
metoda dublei traduceri de către H. G. Gough şi de către profesorul
Gendre de la Universitatea din Lausane, a fost experimentată mai întâi
în 1973. Studiile complementare din 1979 au permis ajungerea la forma
definitivă.
Prezentarea este simplă: subiectul trebuie să însemneze pe această listă
de 300 de adjective pe toate cele care îl descriu, fără să-şi facă
probleme pentru contradicţii sau repetări.
Corectarea automatizată – nu există corectare manuală – permite
obţinerea celor 37 de note brute şi a celor standard corespunzătoare,
pentru a construi un profil în 37 de trepte.

Cele 37 de scări sunt grupate în 5 categorii:
1. Modus operandi: număr total de adjective însemnate, număr total de
adjective favorabile însemnate, numărul adjectivelor defavorabile
însemnate, comune.
2. Scările de necesităţi (după teoria lui H. A. Murray), Realizare,
Dominanţă, Anduranţă, Ordine, Introspecţie, Serviabilitate,
Afiliere, Heterosexualitate, Exhibiţie, Autonomie, Agresivitate,
Schimbare, Nevoia de susţinere, Sentimentul de inferioritate,
Deferenţă.
3. Scări diverse destinate a evalua diferite aspecte ale personalităţii:
Susceptibil de a profita de un sfat psihologic, Control de sine,
Încredere în sine, Adaptare personală, Acord cu eul ideal,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
290
Personalitate creativă, Aptitudinea la comanda militară,
Caracteristici masculine, Caracteristici feminine.
4. Analiza tranzacţională (Funcţiile ego-ului după teoria lui E. Berne):
părinte critic, părinte afectuos, adult, copil liber, copil adaptat.
5. Plecând de la Lucrările lui G. S. Welsh: 4 scări (A1 – A2 – A3 – A4)
măsoară în acelaşi timp originalitatea şi gândirea, creativitatea şi
inteligenţa.
Versiunea franceză a fost aplicată pe o populaţie de 728 de bărbaţi şi
378 de femei de diverse categorii profesionale. Acest eşantion a servit
la convertirea notelor brute ale scării în note standard. De altfel,
plecând de la analiza a 18 persoane, s-a ajuns la un studiu asupra
desirabilité sociale. Intercorelările cu scara C.P.I. au fost calculate pe
un eşantion francez de 385 de bărbaţi şi 118 femei. Manualul prezintă,
de asemenea, pe eşantionul complet intercorelările notelor standard cu
cele 37 de scări ale ACL, precum şi rezultatele unei analize a
componentelor principale cu rotation varimax efectuată pe cele 37 de
note standard.
Originalitatea acestei probe constă în exploatarea sa automatizată. Într-
adevăr, plecând de la răspunsurile subiecţilor la 300 de adejective,
cărora li se adaugă menţiunile de vârstă şi sex, o prelucrare pe
calculator furnizează rezultatele celor 37 de scări şi a celor 7 factori
care le subîntind/sous-tendent. Utilizatorul poate astfel să construiască
profilul în note standard pe foaia prevăzută pentru asta. Această
procedură automatică care vine în întâmpinarea uşurării folosirii
testului, are menirea de a face mari servicii utilizatorului.
La dispoziţia organismelor de cercetare care vor face cererea există
programul FORTRAN de extragere a notelor. Modalităţile de
cumpărare sau de localizare vor fi studiate la cerere.




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
291

Secţinea V

SCARA DE ANXIETATE a lui R. B. CATTELL

R. B. CATTELL
Institute for Ability Testing
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Chestionar, 4 pagini.
Grilă de corectare.
Manual, 28 de pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 2 minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea anxietăţii manifestate şi a celei mascate.
Etalonare: 180 de subiecţi pentru fiecare sex.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Anxietatea este un simptom central în psihopatologie şi aprecierea sa
pune probleme dificile clinicienilor. Estimarea directă este într-adevăr
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
292
o inferenţă plecând de la observarea manifestărilor somatice şi de la
exprimarea bolnavului. Or, manifestările somatice ale anxietăţii nu
variază paralel cu intensitatea resimţită şi aptitudinea la introspecţie a
unui om, de asemenea specifică, nu este posibilă decât plecând de la un
nivel intelectual relativ ridicat. Pe de altă parte, unii subiecţi îşi inhibă
manifestările anxioase, făcând şi mai dificilă o apreciere corectă.
Poziţia centrală a anxietăţii i-a determinat de mult timp pe psihologi să
dezvolte o metodă de a măsura obiectiv această emoţie penibilă.
Schematic s-a utilizat, în afară de scările de apreciere, precum Scările lui
Wittenborn, care sistematizează examenul clinic, trei rânduri de
instrumnte: tehnicile psihofiziologice (poligrafie, miografie,
înregistrarea clipitului pleoapelor, electro-encefalografie etc), teste
obiective şi proiective de personalitate (desen în oglindă, Indicele lui
Rashis şi Welsh la Wechsler-Bellevue, Testul lui Rorschach), în sfârşit
chestionare de personalitate. Oricare ar fi interesul pentru alte metode,
se pare că la ora actuală chestionarele reprezintă tehnica ce permite
obţinerea în modul cel mai simplu obţinerea unei aprecieri corective şi
cantitative a nivelului de anxietate.
Chestionarele de anxietate au fie o validitate aparentă, fie una empirică,
fie una factorială. Scările clasice ale lui Taylor, Welsh (Indicele de
anxietate), Modlin şi Purcell, derivate din M.M.P.I. au în general
concomitent o validitate aparentă şi empirică. Validarea factorială a
anxietăţii pune cu adevărat probleme. Eyseneck, de exemplu, apreciază
că anxietatea nu este un factor, ci se poate explica prin combinarea
factorilor de nervozism şi extroversiune. În fapt, un studiu amănunţit
al literaturii arată că în analizele factoriale ale chestionarelor aplicate
subiecţilor normali sau bolnavi se izolează un factor, oblic în raport cu
factorul nervozism dar diferit de el. Un studiu particular i-a demonstrat
lui Cattell că factorul anxietate putea fi considerat în cadrul factorilor
primari exploraţi de testul 16 P.F., ca factor de ordin secundar, noţiune
care confirmă perfect datele psihopatologiei clasice. Cattell a putut
astfel să construiască un chestionar de anxietate compus din 40 de
itemi, care în dépouillement sa, permite obţinerea:
- unei note generale de anxietate, măsură a factorului de anxietate;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
293
- a două note distincte, A şi B, corespunzând anxietăţii manifestate
respectiv celei ascunse.
Pe de altă parte este posibilă studierea celor 5 factori primari ai
personalităţii care saturează factorul secundar de anxietate şi astfel se
obţine o informare asupra etiologiei psihologice a simptomului:
Factorul Q
3
(8 itemi) – Nota Q
3
indică în ce măsură anxietatea este
legată de structurile de caractere aprobate social; Factorul C (6 itemi) –
Nota C relevă slăbiciunea eului şi rolul său în originea anxietăţii;
Factorul L (4 itemi) – Nota L demonstrează contribuţia sentimentului
de insecuritate socială la anxietate; Factorul O (12 itemi) – Nota O
exprimă anxietatea derivată din presiunea supra-eului; Factorul Q
4
(10
itemi) – Nota Q
4
demonstrează rolul forţelor impulsive în geneza
anxietăţii. Cele 5 note sunt evident bazate pe un număr restrâns de
itemi, iar unele dintre ele au o validitate slabă. Ele furnizează totuşi
indicaţii interesante care, dacă se doreşte, pot fi confirmate prin
aplicarea subiectului a întregului Chestionar 16 P.F.
Chestionarul de anxietate al lui Cattell (care poartă denumirea discretă de
Foaie de Auto-Analiză), cu o aplicare rapidă, oferă avantajul de a permite
într-o singură aplicare, nu doar o apreciere a nivelului general de
anxietate (nota A + B), cum îl face Indicele de anxietate al lui Welsh, cu
care are o corelare de 72%, ci, de asemenea, o apreciere a anxietăţii
manifestate (overt anxiety) – cum o fac scările lui Purcell, Taylor şi
Modlin, cu care nota B are o corelare de 51%, 62% şi 43%, şi o
apreciere a anxietăţii ascunse (nota A). În plus, Chestionarul oferă
informaţii asupra mecanismului anxietăţii.
Chestionarul a fost validat empiric în nevroze şi psihoze. Îşi găseşte
utilizarea în situaţiile clinice dar şi în counseling pentru a decela subiecţii
ce prezintă un nivel al anxietăţii anormal de ridicat.
Versiunea franceză a fost etalonată pe o populaţie de circa 180 de
subiecţi din fiecare sex (bărbaţi: 30% studenţi şi 70% populaţie activă;
femei: 40 studente, 20% femei casnice şi 40% populaţie activă). Ea a
făcut obiectul unei validări care a confirmat datele originale ale lui
Cattell.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
294
BIBLIOGRAFIE
Pe lângă bibliografia conţinută în manual, vezi
1. PICHOT, P., GORCEIX, A., PERSE, J., L’appréciation de l’anxiété
pathologique par la méthode des questionnaires (Analizarea anxietăţii
patologice prin metoda chestionarelor), în „Rev. Psychol. Appl.” („Revista
de Psihologie Aplicată”), 1960, 10, 263-279.








Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
295

Secţinea V
TESTUL DE ADAPTARE PERSONALĂ AL LUI
ROGERS

Carl R. ROGERS
Association Press
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată
Material
Chestionar, 7 pagini (o formă pentru băieţi, o formă pentru fete).
Manual, 27 de pagini.
Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 40-50 de minute.
Timp de corectare: variabil, în funcţie de experienţa avută la test.
Vârsta de aplicare: 9-13 ani.
Indicaţii: aprecierea gradului de adaptare personlă şi socială a copilului.
Fidelitate: 65% - 72% (test-retest).
Etalonare: copii americani de vârstă şcolară.
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Acest test este destinat măsurării cu aproximaţie a gradului de adaptare
a copiilor vizavi de camarazii lor, de familia lor şi de ei înşişi. În acelaşi
timp caută să stabilească modul în care procedează copilul pentru a-şi
rezolva problemele şi a-şi compensa slăbiciunea, fie adoptând o
atitudine de lăudăroşenie, fie închizându-se în sine, găsind o satisfacţie
într-o viaţă de reverie fantasmatică.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
296
Testul se prezintă sub forma unui chestionar cu o aplicare foarte uşoară
pentru copii cu vârste de la 9 la 13 ani. Dacă pentru copii de 9-10 ani
este de dorit aplicarea individuală sau în grupuri mici, pentru vârstele
superioare testul se aplică colectiv.
Testul conţine 6 părţi diferite:
- în prima parte se prezintă subiectului o listă de profesii şi i se cere
să aleagă trei preferate;
- în cea de-a doua i se prezintă o serie de dorinţe referitor la viaţa sa
personală („Aş vrea să fiu mai puternic decât sunt.”) şi i se cere să
indice intensitatea diferitelor sale doleanţe;
- în cea de-a treia i se solicită să indice cele trei persoane pe care ar
vrea să le ia cu el dacă ar vrea să tăiască pe o insulă pustie;
- în partea a patra i se prezintă subiectului o serie de propoziţii
privind calităţile altor copii (”Petre este un băiat mare şi puternic
care poate să bată orice alt băiat.”). I se cere să indice în ce măsură
se aseamănă cu acest băiat şi cât de mult ar dori să-i semene;
- în a cincea subiectului i se cere să răspundă diverselor întrebări,
răspunsurile având variante multiple.
- în ultima parte i se cere subiectului să menţioneze în ordinea
preferinţei persoanele din familia sa.
Rezultatele diferitelor întrebări ale celor 6 subteste sunt combinate
pentru a obţine patru note diferite:
a) Nota sentimentului de inferioritate personală.
b) Nota inadaptării sociale.
c) Nota inadaptării familiale.
d) Nota visării cu ochi deschişi.
Manualul dă norme (în trei grupe „înalt”, mediu” şi „slab”)
pentru cele patru note.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
297
Aceste norme bazate pe un eşantion limitat de copii americani de vârstă
şcolară trebuie să fie utilizate cu prudenţă. Este de dorit ca utilizatorii
francezi să stabilească reguli pentru propria lor populaţie.
Totuşi, rezultatele numerice nu reprezintă decât un aspect al
informaţiilor oferite de test. Autorul dă instrucţiuni detaliate asupra
metodei de analiză a răspunsurilor individuale. Acestea sunt susceptibile
de a aduce preţioase informaţii calitative, care verifică şi completează
noţiunuile cantitative.
Fidelitatea testului este satisfăcătoare. Diferitele note diagnostice au o
fidelitate care merge de la 65% la72% (test-retest), ceea ce poate fi
considerat ca satisfăcător pentru un test de personalitate.
Validitatea testului a fost stabilită comparând rezultatele numerice cu
raţionamentele clinicienilor după un studiu aprofundat al personalităţii
asupra unui grup de copii. Coeficienţii de validare se situează conform
scărilor între 40% şi 50%. Dată fiind natura criteriului, aceşti coeficienţi
sunt satisfăcători.
Testul prezintă un interes deosebit în psihiatria copiilor, şi într-o
manieră generală totodată (în orientare, de exemplu) acolo unde trebuie
apreciată personalitatea unui tânăr. S-a demonstrat că în unele cazuri
testul permite obţinerea unor observaţii cu mult mai multă lejeritate
decât discuţia medicală. Dincolo de uşurinţa administrării, testul este
special adaptat în cazul în care este posibil numai un examen colectiv.
Este foarte interesant de asemenea în examenele individuale mai
aprofundate. În acest caz poate fi coroborat cu testele proiective
(CAT
20
de exemplu).
Testul are două forme (pentru băieţi şe pentru fete).
BIBLIOGRAFIE
Manualul are o bibliografie.


20
Vezi Test de apercepţie pentru copii şi Suplimentul, Secţiunea a V-a, „CAT & CAT-
S”
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
298


Secţinea V
GHIDUL INTERESELOR PROFESIONALE
DUPĂ APPLIED PSYCHOLOGY UNIT (A.P.U.)

S. J. CLOSS, W. T. G. BATES,
University of London Press
M.C.KILLCROSS, D. McMAHON
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test (Bărbaţi şi Femei)
Foaie de răspuns.
Grile de corectare.
Manual.

Administare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 30 de minute (Bărbaţi sau Femei).
Vârsta de aplicare: 14-18 ani.
Indicaţii: permite prin propunerile concrete de activitate precizarea mai
bine a intereselor profunde ale adolescenţilor.
Validare:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
299
- pe 1175 de băieţi şi fete din stabilimentele publice şi private (de la
clasa a III-a la anul terminal).
- pe grupe omogene de populaţie adultă.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Ghidul de Interese Profesionale pentru tinerii de la 14 la 18 ani este
versiunea franceză a Occupational Interests Guide (A.P.U.) al lui S. J. Closs,
W. T. G. Bates, M. C. Killcross şi D. McMahon pregătit de Applied
Psychology Unit de la Universitatea din Edimburg (de unde şi sigla de
A.P.U.).
Acest instrument este rezultatul lucrărilor începute în 1966. A fost
conceput esenţial ca o extensie a discuţiei clasice în orientarea
profesională iar rezultatele sale pot fi folosite în conjugare cu aceasta, şi
desigur asociate cu orice altă sursă de informaţii (teste, chestionare etc.)
Fiecare dintre forme (pentru bărbaţi şi pentru femei) este formată
dintr-o listă de 224 de activităţi profesionale, grupate în 112 perechi.
Ele acoperă 8 domenii principale de interes:
- Ştiinţific (cunoaşterea de ce şi cum, îndeosebi în domeniul
ştiinţelor naturale);
- Social (ajutorarea oamenilor; relaţia cu persoanele este scop nu
mijloc);
- Biroul comercial (să facă muncă de secretariat, dar de asemenea să
aibă contacte cu oamenii în cadrul unui birou sau unui magazin);
- Literar (utilizarea cuvintelor şi a conceptelor verbale);
- Artistic (pictură, sculptură şi arte vizuale în general);
- Calcul (înregistrarea sistematică şi clasificarea informaţiilor.
Operaţii matematice cu date).
- Practică (activităţi constructive implicând folosirea maşinilor sau
munca manuală).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
300
- Aer liber (să muncească afară, îndeosebi cu plante şi animale).
Există 28 de activităţi pentru fiecare tip şi sunt asociate astfel încât o
activitate din fiecare tip este asociată de patru ori cu o activitate dintr-
un alt tip. Combinările sunt perfect echilibrate. Fiecare formă conţine în
fapt două părţi identice ală căror rezultate pot fi comparate şi care pot fi
eventual folosite separat.
Subiectul trebuie doar, pentru fiecare cuplu de activităţi, să aleagă pe
care din cele două o preferă.
Proba este extrem de simplu de administrat şi foarte uşor de înţeles de
către toţi subiecţii. Valoarea sa rezultă din perfecta elaborare statistică.
Fără a intra în detaliile acesteia, care sunt expuse în manual, este
suficient să se indice că analizele factoriale practice asupra rezultatelor
au validat structura instrumentului, şi au confirmat omogenitatea
categoriilor. De altfel, indicaţii încurajatoare au fost obţinute asupra
validităţii empirice în raport cu criteriile externe.
Versiunea franceză a fost validată pe 655 de tineri şi 520 de tinere de la
clasele de a treia de profil clasic şi modern (235 şi 145), de a doua şi
anul I, A, C şi tehnic (220 şi 205) şi de la clasele terminale A, C, D şi
tehnic (200 şi 170), provenind din învăţământul public şi privat,
etalonările fiind stabilite pe niveluri şi profile şcolare. De altfel, au fost
stabilite profile psihologice ale grupurilor profesionale, cu
predominanţă ştiinţifică (30 de medici 40 de ingineri), social (40 de
infirmiere, 20 de asistente sociale), literar (60 de profesori de la litere, 30
de bărbaţi şi 30 de femei), secretariat/vânzare (83 de angajaţi de birou şi
contabili, bărbaţi şi femei, 43 de funcţionar în comerţ aflaţi în formare),
practică (70 de muncitori).
Ghidul de Interese Profesionale este un important complement al
instrumentelor clasice de măsurare a intereselor, precum Chestionarele
lui Kuderr şi al lui Strrong. Du fait de la date récente a punerii sale la
punct, a beneficiat de importante cercetări anterioare. Dar mai ales
graţie simplităţii administrării şi calităţii elaborării sale statistice, Ghidul
va aduce un ajutor de valoare în sarcina dificilă a orientării profesionale
a tinerilor.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
301

Secţinea V
CHESTIONARUL LUI BELL – FORMA
PENTRU ADULŢI

HUGH M. Bell
Standford University Press
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată
Material
Chestionare, 6 pagini.
Grile de corectare.
Manual, 11 pagini.
Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 30 de minute.
Timp de corectare: 5 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea diferitelor sectoare de adaptare personală şi socială.
Etalonare: 247 de subiecţi francezi de sex masculin, cu un nivel de
cultură secundar sau superior, cu vârsta de la 19 ani la 25
de ani.
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Chestionarul descris de către Hugh M. Bell este de un tip care-l
diferenţiază net de chestionarele având ca scop măsurarea trăsăturilor
de personalitate (pe care acestea fie le validează prin validare externă fie
prin analiză factorială) destinate subiecţilor normali (Chestionar de
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
302
Personalitate al lui Berneuter
21
, Test 16 P.F.
22
şi chestionare având ca scop
aprecierea trăsăturilor patologice (Cornell Index
23
, M.M.P.I.
24
).
Autorul a căutat într-adevăr să pună la punct un instrument
care să se aplice subiecţilor normali şi să pună în evidenţă deficitele de
adaptare a subiectului la diferitele medii în care evoluează. El nu este
deci bazat pe nici o teorie particulară a personalităţii, iar validitatea sa
depinde numai de criteriile externe empirice. Întrebările reţinute se
adresează următoarelor domenii:
o Adaptare la mediul familial;
o Adaptare la problemele de sănătate;
o Adaptare socială generală;
o Adaptare emoţională;
o Adaptare profesională.
Validarea chestionarelor se face în doi timpi. Mai întâi alegerea
întrebărilor a fost bazată pe tehnica clasică de omogenizare, constând în
nereţinerea decât a celor care dau diferenţe semnificative de distribuire
pentru 15% superiori şi inferiori din notele totale. Validarea propriu-
zisă a fost bazată pe eşantioane de subiecţi bine şi rău adaptaţi la
domeniile considerate selectate în acest scop printr-o serie de specialişti
de counseling. Rezultatele pentru cele două grupuri diferă foarte mult
(rapoartele critice d/σd variază în funcţie de scară de la 8, 54 la 17, 35.).
Diferitele sectoare de inadaptare nu sunt, evident, complet
independente, dar intercorelările rămân în limite moderate. Cel mai
ridicat (între sectoarele sănătate şi cel emoţional) este de 50 %, iar cel
mai puţin ridicat (între sectorul social şi cel profesional) este de 4%. Se
poate considera deci că utilizarea simultană şi independentă a diferitelor

21
Vezi Chestionarul de Personalitate al lui Bernreuter.Secţiunea V – „BERN”.
22
Vezi Test 16 P.F. Secţiunea V – „16 P.F.”.
23
Vezi Cornell Index. Forma Nr. 2: Secţinea V – „C.I.N. 2”.
24
Vezi Inventarul Multifazic al Personalităţii, Minnesota. Secţia V – „M.M.P.I.”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
303
scări este justificată. A fost prevăzută o notă globală, care permite
obţinerea unei evaluări de adaptare generală.
Natura întrebărilor, foarte puţin traumatizante, permite aplicarea
uşoară a chestionarului. În acelaşi timp este necesar, pentru ca
rezultatele să fie valabile, ca două condiţii să fie îndeplinite:
- Nivel intelectual satisfăcător. Practic un nivel de cultură secundar
şi recomandat.
- Motivare suficientă. Întrebările sunt non disimulate, iar subiectul
trebuie să fie foarte convins că este în interesul său să răspundă
cinstit. Pericolul „trişării” este de altfel, ca pentru cea mai mare
parte a chestionarelor, în general supraevaluat de către psihologi.
Chestionarul lui Bell este instrumentul-tip al psihologului angajat în
activităţi de counseling. Rezultatele numerice îi permit să se orienteze
imediat către sectorul în care subiectul prezintă o neadaptare. Un studiu
calitativ al răspunsurilor, uşurat prin prezentarea tipografică a testului,
poate servi ca punct de plecare pentru o discuţie care să conducă către
elementele specifice ale neadaptării.
Chestionarul îşi găseşte utilizarea într-un câmp destul de larg în
psihologia aplicată şi poate fi recomandat în mod special în examenele
de selectare, de reorientare profesională şi, la modul general, în toate
cazurile în care cunoaşterea dificultăţilor personale ale subiectului joacă
un rol în decizia care trebuie luată.

_____________

Există o ediţie a chestionarului lui Bell pentru Adulţi în italiană.



Secţinea V
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
304

CORNELL INDEX – FORME N2

A. WEIDER, H.G. WOLF, K. BRODMAN
The Psychological Corporation
B. MITTELMANN & D. WECHSLER
Ediţia Franceză: Centrul de Psihologie Aplicată
Material
Chestionar, 2 pagini.
Grilă de corectare.
Manual, 16 pagini.
Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 10 minute.
Timp de corectare: mai puţin de un minut.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: eliminarea din colectivităţi a subiecţilor atinşi de tulburări
neuropsihiatrice şi psihosomatice; introducerea în discuţia
psihiatrcă.
Fidelitate: 95% (Kuder-Richardson).
Etalonare: 1.017 subiecţi de sex masculin.
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Cornell Index Forma N2 a apărut în timpul ultimului război. La cererea
Biroului de Cercetări Ştiinţifice şi Dezvoltare, un grup de psihiatri şi psihologi
de la Universitatea din Cornell a întreprins construirea unui chestionar
permiţând diferenţierea subiecţilor normali de cei care prezintă tulburări
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
305
neuropsihiatrice sau psihosomatice. Acest test a fost validat sub
denumirea de Cornell Selectee Index, prin decizia psihiatrilor în centrele de
recrutare. Forma iniţială a fost modificată pentru utilizarea sa în armată
şi a luat denumirea de Cornell Service Index. În sfârşit, după război,
întrebările cu specific militar au fost transformate, iar testul final a fost
construit sub numele de Cornell Index (Forme N2).
Testul este un chestionar cu întrebări impuse – „da” sa „nu” – care
conţine 101 întrebări divizate în 10 secţiuni corespunzătoare zonelor
particulare de neadaptare. Un anumit număr de întrebări, numite
întrebări-stop, au o valoare patologică ridicată (de exemplu: „Aţi fost deja
spitalizat într-un spital pentru boli mintale?”).
Au fost prevăzute două moduri de corectare. În primul, se socotesc pur
şi simplu numărul întrebărilor în direcţia patologică. Orice subiect care
a atins sau depăşit o notă critică determinată este un presupus patologic.
În al doilea, se consideră că orice subiect care a răspuns semnificativ la
una sau mai multe întrebări-stop este probabil patologic. Pentru subiecţii
care nu au întrebări-stop s-a stabilit o notă critică folosită ca mai sus.
Evident, în fiecare caz sunt posibile mai multe note critice. Alegerea lor
depinde de nevoile utilizatorului. Dacă s-ar stabili o notă ridicată, s-ar
elimina nu doar o mare parte a subiecţilor patologici, ci şi o parte
considerabilă a celor normali. Invers, dacă o notă foarte mică este luată
ca notă critică, foarte puţini subiecţi normali vor fi suspecaţi pe nedrept
că sunt patologici, dar o parte mai mică din subiecţii patologici va fi
depistată. Etalonările stabilite recomandă mai multe metode care
corespund cazurilor practice obişnuite.
Testul are o bună fidelitate şi o validitate care a fost confirmată; cât
despre versiunea franceză într-o lucrare recentă a lui J. Delay, P. Pichot,
J. Perse şi P. Rennes, autorii au constatat că diferenţele între valorile
diferenţiatoare observate în etalonările americane şi franceze, ţineau
doar de diferenţele între criteriile de normalitate folosite în cele două
studii.
Testul a fost utilizat pe scară largă sub cele două forme militare, apoi
sub forma civilă, cu indicaţii diverse:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
306
- Selectarea subiecţilor atinşi de tulburări neuropsihiatrice sau
psihosomatice în colectivităţi (armată, întâlnirile pentru angajare).
Valoarea de departajare a testului este bună, iar studiile de
validitate au demonstrat că temerile de trucare a răspunsurilor
datorită caracterului nedisimulat al întrebărilor au fost foarte
exagerate. Trebuie spus că, în industrie, este util, datorită naturii
însăşi a unor întrebări, ca testul să fie dat într-un cadru medical (de
exemplu, la o vizită de angajare, cu participarea medicului uzinei).
În mediul neuropsihiatric testul este foarte bine acceptat.
Toate întrebările fiind puse sub formă simplă şi directă, testul poate fi
aplicat chiar subiecţilor de nivel intelectual mediocru. Evident, este
recomandat a nu se utiliza testul ca un mod de selectare, şi de fiecare
dată când este posibil, să fie completat printr-un examen medical al
cazurilor suspecte.
- Introducerea în discuţia psihiatrică. Acoperind un câmp foarte vast
al tendinţelor patologice, testul poate fi utilizat cu interes în
consultaţii şi serviciile neuropsihiatrice şi permite astfel orientarea
rapidă a discuţiei individuale cu subiectul.
- Studiile psihosomatice. În serviciile de medicină generală testul a
fost folosit cu succes pentru a cerceta printre bolnavii organici pe
cei la care factorii psihosomatici joacă un rol şi, în consecinţă,
pentru a orienta terapeutica.
- Lucrările de cercetare, pe care noi nu le cităm decât pentru
memorie, şi a căror bibliografie cuprinde deja mai multe titluri.
Pe scurt, Cornell Index, Forme N2 este un test simplu, cu o utilizare
practică şi uşoară, care-şi găseşte aplicarea fie singur, fie într-o baterie
împreună cu alte teste cu aceeaşi indicaţie (Roschach cu variante
multiple, de exemplu) în toate cazurile în care se caută să se pună în
evidenţă tulburările neuropsihiatrice şi psihosomatice.
BIBLIOGRAFIE
Manualul conţine o bibliografie completă. Consultaţi de asemenea şi
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
307
1. DELAY, p. PICHOT, J. PERSE şi P. RENNES, Validitatea
testelor de personalitate în psihiatrie. II. Studiul Chestionarului Cornell
Index (Forma N2), în „Analele Medico-Psihologice”, dec. 1952.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
308

SCALA DE EVENIMENTE IPOTETICE
PROVOCATOARE DE GELOZIE (S.E.I.P.G)

Este un test creat de G.Hansen in 1982. Scopul sau este de a
masura gelozia maritala utilizand evenimentele ipotetice
producatoare de gelozie.
Gelozia presupune doi factori:
1) O definire de catre individ a comportamentului actual real si
imaginat al partenerului care intra in conflict cu propria definire a
relatiei ;
2) Include perspectiva individului asupra relatiei - ca fiind de
valoare, importanta.
Testul prezinta situatii pe o scala de 11 grade in functie de cat de
acord este persoana cu situatia respectiva . Testul a fost studiat pe
108 barbati si 112 femei (studenti) . Media a fost de 20,3 . Mediile
pe cele 8 evenimente sunt: 8,19/4,41/5,32/4,38/6,14/6,84/
9,95/10,54.
Scorul general: 56
Scorul mediu: 27
S-a constatat ca nu exista diferente semnificative intre sexe . Scorul
total se obtine prin insumare. Consistenta interna este buna.
Validitatea concurenta buna - corelatii pozitive cu orientarile
traditionale privind rolul sexual si negative cu alternativa maritala.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
309

Secţiunea V
Chestionare
A (R)

INVENTARUL TIPOLOGIC REALIZAT DE
MYERS-BRIGGS
Forma G

Katharine C. BRIGGS,
Consulting Psychologists Press
Isabel
BRIGGS-MYERS
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Material
Chestionar.
Manual.
Foaie de răspuns.
Grile de corectare.
Foaie de profil.
Administrare
Examinare: individuală sau colectivă ca auto-examinare.
Timp de examinare: 20-30 de minute.
Timp de corectare: 5 minute.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
310
Vârsta de aplicare: adolescenţi-adulţi.
Indicaţii: Chestionar de Personalitate bazat pe teoria tipurilor a lui C.
Jung.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
M.B.T.I. este un chestionar de personalitate bazat pe teoria tipurilor a
lui C. JUNG. Prima versiune a fost editată în 1962, iar o nouă revizuire
a fost făcută în 1985.
Inventarul conţine 126 de întrebări şi este împărţit în 3 părţi. Părţile (1)
şi (3) sunt prezentate sub formaă de întrebări cu 2-4 variante de
răspuns; partea (2) se prezintă sub forma a 45 de cupluri de cuvinte.
Inventarul permite obţinerea a 4 scări bipolare şi poate fi transformat în
note continue sau în „tip” codificat în patru litere: se pot observa astfel
16 tipuri.
Descrierea scărilor:
- EXTRAVERSIUNE – INTROVERSIUNE (EI)
JUNG aprecia că este o atitudine generală faţă de viaţă:
• Extravertitul este orientat către lumea exterioară; percepţia şi
judecata sa se focalizează pe oameni şi obiecte.
• Introvertitul este centrat pe lumea interioară; percepţia şi judecata
sa sunt dirijate către concepte şi idei.

- SENZAŢIE – INTUIŢIE (SN)
Această scară reflectă moduri de percepţie opuse:
• Când foloseşte senzaţia, individul se încrede în faptele
observabile şi în informaţiile transmise de cele cinci simţuri.
• Când individul foloseşte intuiţia, percepe direct şi instinctiv
obiectele interne şi externe şi raporturile lor.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
311

- GÂNDIRE – SENTIMENT (TF)
Această scară relevă moduri de gândire opuse:
• Când este folosită gândirea, se decide pe bază de raţionament
logic.
• Când se raportează la sentiment, deciziile se iau pe bază de
valoare personală şi socială.

- JUDECATĂ – PERCEPŢIE (JP)
Această scară caracterizează procesele prin care oamenii caută să
acţioneze asupra lumii exterioare.
• În atitudinea de judecată, se caută în principal să se ia decizii, să
se găsească concluziile, să se planifice operaţiuni sau să se
organizeze activităţi.
• În atitudinea perceptivă, se focalizează asupra informaţiilor care
sosesc. Informaţia ar privi realităţile imediate, noile posibilităţi.

În funcţie de răspunsuri, subiectul va fi plasat la unul sau la celălalt pol
al fiecărei scări. El va putea astfel să se definească printr-un „tip” codat
în patru litere. De exemplu, tipul ISTJ înseamnă că persoanele din acest
tip sunt introvertite, că ele preferă să folosească senzaţia şi gândirea, şi
au o atitudine în principal de decizie faţă de lumea exterioară. Din
fiecare combinaţie se nasc caracteristici care pot fi precizate de
tipologie.
Un studiu de validitate a fost efectuat de eşantionul nostru pentru a
descoperi corelările cu alte Chestionare de Personalitate precum Lista de
Adjective a lui Gough (A.C.L.) şi Inventarul de Personalitate al lui Gordon
(G.P.P.I.).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
312
M.B.T.I. este un instrument care se aplică în consilierea psihologică,
conjugală, educativă, în orientarea profesională, în sectoarele de
comunicare, în cadrul formării.
Inventarul Tipologic MYERS –BRIGGS oferă subiecţilor care-l
utilizează posibilitatea de a se cunoaşte mai bine discutând de exemplu
rezultatele chestionarului şi analizând tipurile de care ei se apropie. În
cadrul formării sau intervenţiei în organizare, Inventarul poate facilita
integrarea într-un grup de muncă în echipă. În sfârşit, M.B.T.I. poate fi
punctul de plecare a unei acţiuni terapeutice, al unui ajutor psihologic şi
al unei dezvoltări personale.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
313

Secţiunea V
Chestionare

MINI-MULT
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Program Exploatare pe calculator – J. PERSE

Material
Chestionar, 2 pagini.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 10-15 minute.
Corectare şi exploatare: în întregime automatizate.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: studierea personalităţii normale şi a celei patologice.
Etalonare: eşantion reprezentativ al populaţiei generale
franceze.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Utilizarea „M.M.P.I.” într-un examen psihologic la fel de bine ca şi în
cercetare, nu a încetat să se dezvolte de la apariţia acestuia. Procentul
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
314
anual al publicaţiilor care se raportează la el a crescut constant,
reflectând interesul suscitat de chestionar.
S-au manifestat mai multe tentative de a face testul mai rapid şi mai
uşor de folosit, reducând numărul întrebărilor. O versiune prescurtată,
clasică de mult timp, permite de exemplu, cu 357 de itemi în loc de 550,
să se obţină profilul clasic, cu excepţia scării Si.
Mini-Mult stabilit de James C. Kincannon, reprezintă în acest sens
realizarea cea mai economică şi mai riguroasă, deoarece doar 71 de
itemi permit o prezicere a notelor scărilor obişnuite ale M.M.P.I., cu
excepţia scării Mf şi Si, care nu au fost reţinute.
Această reducere a fost efectuată plecând de la o analiză des clusters
pusă în evidenţă în matricele de corelări ale itemilor calculate de A. L.
Comrey în 1957-1958, în scopul practicării unei analize factoriale a
diferitelor scări. Tehnica folosită de Kincannon a constat în înlocuirea
fiecărui cluster prin itemul cel mai reprezentativ, adică prin cel mai
predictiv.
Etalonarea şi punerea la punct a versiunii franceze s-au sprijinit, pe de o
parte pe eşantionul reprezentativ al populaţiei generale care a servit
etalonării de bază a M.M.P.I. în Franţa, iar pe de altă parte pe diferite
grupuri de bolnavi psihiatrici de ambe sexe. Compararea fiecărei scări
reduse cu cea corespunzătoare a formei complete a M.M.P.I. a scos la
iveală coeficienţi de corelare mergând de la 76% la 92% (valoarea medie
84%) în eşantionul normal şi de la 79% la 95% în diferitele eşantioane
psihiatrice.
Aceste cifre sunt la fel de măreţe ca cele găsite de Kincannon în
lucrarea sa originală şi confirmă faptul că scările reduse ale Mini-Mult
au aceeaşi excelentă valoare predictivă ca cele complete ale M.M.P.I.
Câştigul considerabil realizat asupra timpului necesar administrării
testului nu pare astfel să plătească decât un preţ minim, având în vedere
fidelitatea şi validitatea instrumentului.
Originalitatea versiunii chestionarului prezentată de către Editura
Centrului de Psihologie Aplicată constă în exploatarea în întregime
automatizată. Într-adevăr, plecând de la răspunsurile brute ale
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
315
subiecţilor la 71 de întrebări, cărora li se adaugă menţiunea sexului şi
vârsta, o prelucrare pe calculator furnizează utilizatorului relevanţa
răspunsurilor, rezultatele numerice ale diferitelor scări, pe cele ale
câtorva indici suplimentari, traseul unui profil identic cu cel realizat de
M.M.P.I., în fine (cu excepţia subiecţilor cu mai puţin de 18 ani) un
anumit număr de paragrafe redactate privind semnificaţia şi implicaţiile
acestui profil. Este vorba deci de o tentativă de exploatare combinată şi
structurată a ansamblului de date culese, reproducând în principal
demersul diagnostic al clinicianului în interpretarea unui profil M.M.P.I.
Această procedură automatică, împreună cu durata scurtă şi lejeritatea
utilizării este menită să facă mari servicii utilizatorului, atât în examenul
individual al personalităţii cât şi în lucrările de cercetare unde alte
posibilităţi de exploatare statistică sunt, de altfel, posibile.

BIBLIOGRAFIE
1. Manualul testului conţine o bibliografie.
2. Descrierea originală a testului se află în:
3. KINCANNON James C., Prediction of the standard MMPI scales scores
from 71 items: the Mini-Mult, în „Journal of Counsulting and
Clinical Psychology”, 1968, nr. 3, 319-325.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
316

Secţiunea V
Chestionare
TESTUL CAPACITĂŢILOR DE NEGOCIERE

P. POUJAUD, G. GATIER
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 7 pagini.
Manual.
Foaie de depouillement.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 20-30 de minute.
Timp de corectare: 10 minute.
Indicaţii: măsurarea facultăţilor de adaptare la mediul social.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul pleacă de la ideea generală că trăim într-o civilizaţie de
comunicaţii interindividuale mai exigente decât altădată. De unde
importanţa capacităţii de negociere luată aici în sensul larg al posibilităţii
de a înţelege punctul de vedere al altuia, precum şi de a-l influenţa în
scopuri în principal economice, intelectuale sau pur afective. În lumea
actuală a muncii, de exmplu, fiecare trebuie să ştie să devină apt pentru
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
317
a-şi vinde ideile şi planurile unei fabrici industriale. Acest ansamblu de
atitudini a devenit piatra unghiulară a unei adaptări reuşite şi gajul
promoţiilor viitoare mai înstărite.
Testul autorizeaztă deci o apropiere de facultăţile de adaptare la mediul
societăţii actuale, dincolo de concepţia restrictivă obişnuită care nu
prevedea decât situaţiile specifice interindividuale ale actului vânzării.
Testul capacităţilor de negociere permite a se contura în ce moduri şi cu
ce mijloace abordează fiecare această relaţie socială şi dezvoltă conduite
ale căror caracteristici furnizează elemente bune pentru prognosticul
unei adaptări reuşite a individului în sânul structurii sociale şi în special
industriale.
El conţine 28 de situaţii reprezentând două personaje în poziţii de
schimb, în cadrul întrevederilor punând în prezenţă un cumpărător,
care în principiu, refuză cumpărarea şi un vânzător a cărui sarcină este
de a-şi îndeplini funcţia de vânzare. Aceste personaje sunt stilizate,
îndeosebi pentru că feţele nu trădează nici o expresie care ar putea să
inducă punctul de plecare a răspunsurilor într-un sens sau altul.
Cuvintele spuse de către unul dintre personaje sunt indicate în timp ce
o bulă rămâne albă deasupra celuilalt: subiectul trebuie să-şi imagineze
răspunsul dat de personaj.
Cei 28 de itemi ai testului acoperă 5 tipuri de situaţii:
- refuzul comunicaţiilor în raport cu cumpărătorul;
- critica produsului fabricantului sau a vânzătorului de către
cumpărător;
- punerea în discuţie de către cumpărător a produsului în raport cu
concurenţa;
- critica preţului din partea cumpărătorului;
- înfruntarea directă de către cumpărător a vânzătorului, punându-l
în inferioritate.
Analiza răspunsurilor are ca scop poziţionarea atitudinilor după anumite
axe: atitudini de la dominanţă la supunere, de ascendenţă, de
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
318
argumentare, atitudinile măsurând de asemenea fenomene speciale sau
răspunsuri neadaptate.
Foaia de analiză permite stabilirea unui profil care evidenţiază
specificitatea pentru fiecare subiect a modului său de adaptare la mediul
înconjurător. Deşi finalitatea testului nu este o cercetare exclusivă a
capacităţilor de asumare a rolului de Vânzător, informaţiile culese şi
profilul pe care ele îl poun în evidenţă vor fi utile pentru a distinge
subiecţii ale căror moduri de comunicare ar fi puţin compatibile cu
constrângerile unei funcţii comerciale.
Acest test este special destinat psihologilor însărcinaţi cu recrutarea
tehnicienilor de vânzare, a cadrelor de întreprindere, şi persoanelor
responsabile de relaţiile umane, de comunicare şi de promoţii.





Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
319


CHESTIONAR P.N.P.

P. PICHOT
Centrul de Psihologie Aplicată
Material
Chestionar, 4 pagini.
Foaie de profil.
Joc cu două gile de corectare.
Manual, 13 pagini.
Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: cca. 20 de minute.
Timp de corectare: 6-7 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: depistarea tendinţelor patologice (nevrotice, paranoice şi
psihopatice) în psihologia aplicată.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Practicienii dispun, pentru a selecta în colectivităţile civile şi militare
subiecţii cu tendinţe patologice, de un anumit număr de instrumente în
aplicare şi corectarea lor, cu un caracter colectiv. Totuşi, instrumentele
care există în prezent sunt toate orientate către determinarea unei
singure trăsături patologice, care este, aproape în totalitatea cazurilor
nervozismul (sau tendinţa nevrotică).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
320
De aceea, a fost necesară punerea la punct a unui test care, păstrând
caracterele practice enunţate, ar permite detectarea unui evantai mult
mai larg al tendinţelor patologice. Chestionarul P.N.P. răspunde acestui
scop. El vizează determinarea subiecţilor care prezintă fie tendinţe
nevrotice, fie tendinţe paranoice, fie tendinţe cu dezechilibru mintal
(personalitate psihopatică). Aceste ultime două categorii au fost reţinute
datorită frecvenţei şi caracterului lor de regulă nociv în colectivităţi.
Pe de altă parte, în elaborarea testului P.N.P. s-a ţinut cont în special de
eventualitatea utilizării în practica civilă, dincolo de mediul medical, şi a
fost efectuată o selectare atentă a itemilor astfel încât testul să nu aibă
un caracter traumatizant (întrebările care se raportează la anomalii grave
de comportament, la sexualitate etc. Au fost eliminate).
În sfârşit, atenţii speciale au fost acordate pentru a spori la maxim
caracterul discriminatoriu al bateriei şi controlul sincerităţii
răspunsurilor.
Pentru diagnosticul tendinţelor nevrotice au fost utilizate trei probe, un
chestionar conţinând itemii extraşi din chestionarele clasice, care s-au
dovedit în mod special discriminatorii, un test de asocier de cuvinte cu
răspunsuri obligatorii şi un test de gusturi alimentare. Dacă
chestionarele nevrotice sunt clasice şi larg utilizate, probele obiective:
asocierea cuvintelor şi testul gusturilor alimentare sunt mai puţin
cunoscute, deşi au în mod egal o validitate excelentă şi sunt mai puţin
susceptibile de trucaj. O analiză a valorilor discriminatorii ale celor trei
probe a permis prevederea, cu ajutorul unei combinări ponderate
simple a celor trei note obţinute, a unei note globale „tendinţe
nevrotice” având o bună valoare diagnostică.
Tendinţele paranoice sau de dezechilibru sunt determinate cu ajutorul a
două chestionare ale căror itemi au fost aleşi după analiza printre cei
mai discriminatorii din cei existenţi în testele clasice.
În sfârşit, o scară de sinceritate permite eventual să se precizeze
tendinţa pe care o are subiectul de a se prezenta într-o lumină favorabilă
şi de a invalida rezultatele prea „normale” obţinute de un subiect având
în acelaşi timp o notă de „nesinceritate” ridicată.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
321
Administrarea testului este uşoară. Ea este colectivă. Itemii sunt simpli
şi pot fi înţeleşi chiar şi de subiecţii cu un nivel cultural scăzut.
Corectarea, perfect obiectivă, se face cu ajutorul unei grile. Notele brute
la diferitele scări sunt transformate mecanic în note T prin simpla
transcriere pe o foaie de profil. Etalonările în nota T (media 50, plaja
10) au fost pregătite special pentru cele două sexe şi pentru niveluri
culturale ridicat şi scăzut, datorită diferenţelor care au apărut în funcţie
de aceşti factori. Interpretarea rezultatelor este dintre cele mai simple:
se consideră ca patologic, sau cel puţin ca trebuind să fie supus unui
examen amănunţit de către un specialist, orice subiect care obţine nota
70 sau o notă superioară la una sau mai multe scări. În aceste condiţii
sunt descoperiţi 53% dintre dezechilibraţi, 63% dintre nevrotici, 76%
din paranoici, în timp ce numai 10% dintre subiecţii normali sunt în
mod fals consideraţi ca patologici.
De altfel, se poate utiliza scara şi pentru a preciza tendinţa patologică în
cauză, luând în considerare scara cea mai ridicată.
Un astfel de test, datorită simplităţii, caracterului său netraumatizant,
controlului pe care-l are asupra sincerităţii răspunsurilor, evantaiului
relativ larg al tendinţelor patologice detectate, poate fi de mare utilitate
în practica militară şi civilă. El reprezintă un test de selectare, care nu
necesită personal specializat, şi care eventual poate fi completat pentru
cazurile depistate astfel cu teste de personalitate mai sensibile sau
printr-un examen clinic din partea unui specialist.

BIBLIOGRAFIE
1. PICHOT, P., Chestionar P.N.P. în „Revista de Psihologie Aplicată”,
1958, 8, 199.219.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
322

CHESTIONARUL VALORILOR
PROFESIONALE

Donlad E. SUPER
Houghton Mifflin Company
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Chestionar, 3 pagini.
Manual.
Corectat
Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 5 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea a 15 valori profesionale.
Etalonare: 900 de subiecţi francezi cu niveluri de studii diferite.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Chestionarul de Valori Profesionale este un test care permite aprecierea
valorilor fundamentale care influenţează motivaţiile muncii. Acesta sunt
calităţi pe care individul îşi doreşte să le aibă şi pe care le pate întâlni în
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
323
activităţile profesionale în care se angrenează, în situaţiile de viaţă, în
obiectivele pe care şi le fixează.
Chestionarul de Valori Profesionale se prezintă sub formă de fraze care
ilustrează valorile care sunt considerate importante pentru muncă.
Pentru fiecare frază subiectul indică importanţa pe care i-o acordă, în
cinci puncte (de la foarte important la puţin important).
Cincisprezece valori sunt astfel măsurate, fiecare reprezentată de trei
itemi. Pentru fiecare scară se calculează totalul punctelor atribuite de
subiect celor trei itemi corespunzători.
Aceste valori sunt următoarele:
Altruism: „O muncă ce permite îmbunătăţirea bunăstării
altora.”
Estetică: „O muncă ce permite să realizezi lucruri frumoase şi
să creezi cea mai frumoasă lume înconjurătoare.”
Creativitate: „O muncă ce permite să creezi lucruri noi, să
concepi noi produse sau să aduci idei noi. „
Stimulare intelectuală: „O mună ce-ţi dă ocazia să gândeşti
idependent şi să afli cum şi de ce se petrec lucrurile. „
Realizare: „O muncă care-ţi dă sentimentul de realizare
îndeplinindu-ţi bine sarcinile. „
Independenţă: „O muncă ce-ţi lasă libertatea de organizare şi
de intervenţie.”
Prestigiu: „O muncă ce-ţi permite să ai o imagine socială
pozitivă în ochii altora şi să impună respect.”
Management: „O muncă care permite planificarea şi
organizarea muncii altora.”
Avantaje economice: „O muncă care-ţi permite să trăieşti
corect şi să-ţi poţi oferi ceea ce ai chef.”
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
324
Siguranţă: „Un post care va fi menţinut chiar şi în situaţii de
criză.”
Mediu: „O muncă făcută într-un mediu confortabil şi plăcut.”
Relaţii cu superiorii: „O muncă efectuată sub comanda unui
superior drept şi echitabil, şi cu care te poţi înţelege.”
Relaţii cu colegii: „O muncă ce-ţi permite să ai contacte cu
colegii şi să întreţii bune relaţii cu ei.”
Stil de viaţă: „O muncă ce-ţi permite să duci stilul de viaţă pe
care l-ai ales şi să fii în acord cu tine însuţi.”
Varietate: „O muncă care-ţi permite să faci lucruri diverse.”
Etalonare în procente a fost efectuată pe o oameni de la întreprinderi
(900 de subiecţi).
Etalonările specifice au fost elaborate după analizele varianţei efectuate
pe diferite sub-grupe (cadre, angajaţi, profesori ...)
Studiul de validitate internă se bazează pe o analiză factorială. A înţelege
structura valorilor unui student, a unui client sau a unui candidat este
importantă atâta timp cât ajută la clarificarea obiectivelor şi la
determinarea adecvării unui profil la un tip dat de formare sau de slujbă.
Cunoscând valorile care-l motivează pe individ, psihologul sau
directorul personalului are astfel o bază importantă de consultat pentru
a lua o decizie.
Datorită varietăţii valorilor studiate şi întinderii vârstei de aplicare,
Chestionarul de Valori Profesionale are un larg câmp de aplicare.




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
325

INVENTARUL APRECIERII DE SINE AL LUI
COOPERSMITH. Forma adulti si forma scolari
S.E.I.

Stanley COOPERSMITH, Ph.D.
Consulting Psychologists Press Inc.
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Chestionar Forma Adulţi.
Chestionar Forma Şcolari.
Grilă de corectare.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 1 minut.
Vârsta de aplicare: adulţi şi adolescenţi.
Indicaţii: măsurarea aprecierii de sine.
Etalonare: 300 de subiecţi pentru Forma Adulţi.
150 de adolescenţi şcolari pentru Forma Şcolari.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
326
NOTIŢĂ TEHNICĂ
De 20 de ani, conceptul aprecierii de sine a fost larg dezvoltat în
literatura psihologică. El se prezintă ca un element constitutiv al
personalităţii, de care depind atitudinile şi comportamentele individului.
Într-adevăr, sentimentele individului faţă de sine însuşi par a fi
determinante în implicare şi în reuşita şcolară sau profesională.
Aprecierea de sine reflectă percepţiile şi opiniile pe care individul le are
despre el însuşi, şi prin asta însăşi, se doverdeşte a fi un bun indicator al
conduitelor pe care le va adopta în faţa sarcinilor cu care se va
confrunta.
Inventarul aprecierii de sine (S.E.I.) construit de S. Coopersmith în
1975, revizuit în 1981, a fost larg utilizat în domenii de aplicare variate:
profesional, şcolar, clinic.
Acest inventar conţine 58 de itemi care descriu sentimente, opinii sau
reacţii personale, cărora subiectul trebuie să le răspundă însemnând o
căsuţă: „Îmi seamănă.” sau „Nu-mi seamănă.”.
Atitudinile evaluative ale individului faţă de sine însuşi, măsurate de
către S.E.I., acoperă patru domenii: social, profesional sau şcolar,
familial, general. În plus este inclusă o scară a minciunii care permite
detectarea atitudinilor de răspuns defensive, intenţionate sau nu.
Notele la diferitele sub-scări, precum şi nota totală, permit aprecierea în
ce domeniu şi în ce măsură subiecţii au o imagine pozitivă despre ei
înşişi.
Au fost propuse două forme: o Formă pentru Adulţi; în care situaţiile
descrise se referă la mediul profesional, şi o Formă pentru Şcolari, în
care situaţiile sunt adaptate la adolescenţii şcolari.
Fiecare formă a fost adaptată şi studiată pe o populaţie franceză
specifică: 300 deadulţi pentru Forma Adulţi şi 150 de elevi pentru
Forma Şcolari.
Inventarul valorii de sine este un test a cărui aplicare este uşoară şi
rapidă şi care poate să-l ajute pe psiholog în evaluarea şi înţelegerea
individului.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
327

INVENTARUL VALORILOR
INTERPERSONALE S.I.V.

L. V. GORDON
Science Research Associates
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Material
Chestionar, 4 pagini.
Foaie de profil.
Grilă decorectare.
Manual.
Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 10 minute.
Vârstade aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea importanţei relative a 6 valori care intervin în
relaţiile interpersonale.
Etalonare: 971 de subiecţi francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Inventarul valorilor interpersonale este un test destinat evaluării
sistemului valorilor interpersonale. Acestea determină, într-adevăr, într-
o mare măsură comportamentele umane: ele intervin în deciziile
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
328
personale, de ele depinde în parte gradul de satisfacţie personală sau
emergenţa conflictelor intrapersonale. Adesea influenţează foarte mult
randamentul şi buna adaptare a individului.
L.V. GORDON măsoară valorile individuale printr-o metodă foarte
utilizată de către cercetători în acest domeniu: determinarea a ceea ce
persoana consideră ca „important” (cerându-i unei persoane să
precizeze la ce anume acordă importanţă, se poate cunoaşte sistemul ei
de valori).
Testul utilizează metoda răspunsului forţat. Subiectul trebuie să aleagă
pentru fiecare item din trei propoziţii pe cea care-i pare „cea mai
importantă”, pe cea pe care o consideră „cel mai puţin importantă” şi s-
o lase nemarcată pe a treia. Testul conţine 30 de triade.
Şase valori, considerate de-o importanţă egală pentru adaptarea la viaţa
personală, socială, conjugală şi profesională au fost reţinute de către
autor:
1. Dependenţă: să fie tratat cu înţelegere, cu bunăvoinţă.
2. Conformism: acţionarea după convenţiile sociale, a face
ceea ce este acceptat social.
3. Apreciere socială: a fi respectat, admirat; a fi considerat ca
o persoană importantă.
4. Independenţă: a avea dreptul de a face ceea ce doreşte; a
avea libertatea de decizie.
5. Bunăvoinţă: a face lucruri pentru alţii, să-i ajute.
6. Comandă: dirijarea altora, a avea autoritate asupra altora.
Cele şase note brute obţinute sunt transformate în note etalon (note T:
media: 50, ecartament: 10) şi transcrise pe o foaie de profil, facilitând
interpretarea. Normele au fost stabilite pe un eşantion de 971 de
subiecţi (423 de femei şi 548 de bărbaţi), format din studenţi şi din zece
grupuri profesionale. Rezultatele subiectului ar putea astfel să fie
comparate cu cu cele ale grupului de referinţă din care face parte.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
329
Constituire
S.I.V. a fost conceput pentru a măsura valorile relative ale relaţiilor
interpersonale. El nu se referă decât la comportamentele obişnuite sau
normale, excluzând astfel comportamentele ce relevă devianţa sau
patologia. Autorul a plecat deci de la lucrările anterioare asupra valorilor
(Murray, Guilford, Christensen, Mooney) pentru a defini 10 categorii
ipotetice de valori interpersonale. El a construit un pool cu 200 de
propoziţii care au fost administrate mai multor eşantioane de subiecţi.
Rezultatele acestei experimentări au fost supuse unei serii de analize
factoriale care au permis reţinerea a şase categorii de valori, relativ
independente, măsurate de S.I.V. Triadele au fost constituite astfel încât
să reprezinte trei valori diferite şi să echilibreze dispersia răspunsurilor.
Construirea definitivă a celor 30 de triade prezentate în S.I.V. a fost
verificată de autor pe numeroase grupuri (studenţi, grupuri
profesionale).
Fidelitate
Fidelitatea rezultatelor S.I.V. a fost studiată prin metoda analizei interne
pe un eşantion francez de 192 de subiecţi (92 de femei şi 100 de
bărbaţi).
Validitate
Numeroase studii de validitate corelaţională cu alte teste au fost
efectuate pe eşantioane americane (Study of Values, Inventarul
Temperamentului realizat de Guilford şi Zimmerman) şi pe un eşantion
francez (Inventarul Psihologic de la Universitatea din California –
C.P.I.). Rezultatele sunt satisfăcătoare.
Aplicaţii
Domeniul aplicaţiilor S.I.V. este foarte larg: în orientarea profesională şi
în întreprinderi, unde durata scurtă a administrării sale permite
includerea sa în bateriile folosite în mod obişnuit şi obţinerea unor
preţioase informaţii asupra a ceea ce subiectul privilegiază în relaţiile
sale cu alţii.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
330

INVENTARUL VALORILOR PERSONALE SPV

L. V. GORDON
Science Research Associates
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Chestionar.
Grilă de corectare.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 5 minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea importanţei relative a şase valori personale.
Etalonare: 500 de subiecţi francezi.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Inventarul Valorilor Personale este un test destinat evaluării sistemului
de valori ale unui individ. Sistemul de valori influenţează conştient sau
nu deciziile sale imediate sau proiectele pe termen lung şi poate servi la
determinarea a ceea ce el face sau a gradului său de reuşită.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
331
L. V. Gordon măsoară valorile personale printr-o metodă care constă în
determinarea importanţei pe care o acordă individul diverselor sale
activităţi.
Testul utilizează metoda răspunsului forţat. Subiectul trebuie să aleagă
pentru fiecare item din trei propoziţii pe cea care-i pare „cea mai
importantă”, pe cea pe care o consideră „cel mai puţin importantă” şi s-
o lase nemarcată pe a treia. Testul conţine 30 de triade.
Autorul a reţinut şase valori:
1. Spirit practic: are tot timpul pentru banii săi. Are grijă de ceea ce
posedă.
2. Realizare de sine: face tot posibilul pentru a îndeplini ceva
important.
3. Varietate: face lucruri noi şi diferite. Se expune la riscuri.
4. Spirit de decizie: are convingeri ferme şi bine stabilite. Merge până
la capătul deciziilor sale.
5. Spirit de organizare: este foarte ordonat. Urmează o
apropiere/approche sistematică pentru a acţiona.
6. Orientarea către un scop: îşi concentrează eforturile către obiective
clar definite.
Cele şase note brute obţinute se transformă în note de etalon: (note T:
media 50, abatere/marjă/écart-type: 10).
Normele au fost stabilite pe un eşantion de cca. 500 de subiecţi,
compus din studenţi şi grupuri profesionale.

Construcţie
SPV a fost elaborat pentru indivizii consideraţi normali, având
comportamente normale, excluzând comportamentele deviante
(patologice, ilegale etc.).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
332
Autorul a plecat de la lucrările anterioare asupra valorilor (Guilford,
Christensen, Mooney) pentru a defini şapte dimensiuni ipotetice. 175 de
itemi au fost formulaţi avec pour chacun o reprezentare aproape
echivalentă.
O analiză factorială bazată pe răspunsurile furnizate de un eşantion de
studenţi a permis punerea în evidenţă a acestor şapte dimensiuni.
Şase dintre ele au fost folosite pentru punerea la punct a S.P.V.
Construirea definitivă a celor 30 de triade prezentate a fost verificată de
autor pe numeroase grupuri (studenţi, grupuri profesionale).
Fidelitate
Fidelitatea rezultatelor SPV a fost studiată prin metoda test-retest pe un
eşantion francez.
Validitate
Numeroase studii de validitate corelaţională cu alte teste au fost
efectuate pe eşantioane americane şi pe eşantioane franceze (SIV,
GPPI). Rezultatele au fost satisfăcătoare.
Aplicaţii
Domeniul aplicaţiilor SPV este larg: în orientarea profesională şi în
întreprinderi.
Rapiditatea administrării sale permite să fie inclus în bateriile utilizate în
mod obişnuit şi să se obţine preţioase informaţii.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
333

SCARĂ PENTRU STUDIUL VALORILOR
STUDY OF VALUES

G. W. ALLPORT
Houghton Miffin Company
P. E. VERNON
Ediţia franceză:
G. LINDZEY
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Material
Chestionar, 5 pagini.
Foaie de notare şi de profil.
Manual.
Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: cca. 20 de minute.
Timp de corectare: cca. 2 minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea importanţei relative a şase tipuri de interese
fundamentale.
Fidelitate (americani): 89% (test-retest).
Etalonare:
- pe un important eşantion de elevi din clasele
terminale.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
334
- pe grupuri profesionale selecţionate.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Scara pentru Studiul Valorilor (Study of Values) este un chestionar care
urmăreşte să stabilească orientarea generală a sistemului de interese şi
de atitudini (de „valori”) ale unui individ. El a fost construit iniţial în
1931 de către Gordon W. Allport şi Philip E. Vernon luând ca bază
sistemul expus de filozoful german Eduard Spranger în cartea sa
„Lebensformen”. Spranger postula că indivizii pot fi împărţiţi în şase
tipuri în funcţie de interesele care orientează ansamblul personalităţii
lor.
Interesul dominant al „omului teoretic” este descoperirea adevărului. În
îndeplinirea acestui scop el are o atitudine „intelectuală”, fără să ţină
cont de frumuseţea sau de utilitatea obiectelor. Empiric, critic şi
raţional, el este frecvent un om de ştiinţă sau un filozof.
Omul „economic” se preocupă de ceea ce este util. Interesele sale,
privind originea nevoilor corporale, se întind pentru a îngloba aspectele
lumii afacerilor. În principal practic, omul economic corespunde
stereotipului „businessman”. El consideră cunoaşterea interesantă
numai dacă este aplicată. În viaţa personală se preocupă de estetic din
punct de vedere al aspectului său comercial; confundă luxul şi
frumuseţea, preferă să-i depăşească pe alţii prin bogăţie mai mult decât
prin putere.
Omul „estetic” consideră că valorile superioare sunt forma şi armonia.
Într-o anumită măsură el se opune diametral omului teoretic: pentru el
adevărul echivalează cu frumuseţea; omului economic: pentru el
comerţul este destructurarea valorilor superioare. El tinde către
individualism.
Omul „social” are ca valoare supremă dragostea celorlalţi. Pentru
Spranger aici sunt în joc componentele altruistice sau filantropice ale
acestei iubiri a aproapelui. El tinde să considere atitudinile teoretice,
economice şi estetice ca reci şi inumane.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
335
Omul „politic” se interesează în primul rând de putere. Activităţile sale
nu privesc, de altfel, foarte tare politica în sensul strict, ci oricare ar fi
vocaţia sa este un „Machtmensch”.
Omul „religios” poate fi definit apreciind unitatea ca cea mai înaltă
valoare a sa. Mistic, el caută să înţeleagă lumea ca un tot, şi să se pună în
relaţie cu această totalitate. Spranger îl defineşte ca „un om a cărui
structură mintală este permanent dirijată către crearea unei experienţe
de cel mai înalt nivel posibil care aduce o satisfacţie absolută.”.
Desigur, Spranger a admis posibilitatea existenţei tipurilor mixte.
„Study of Values” a căutat să furnizeze o măsurare a acestor
dimensiuni. Revizuită de mai multe ori, aceast scară este în varianta
actuală (ediţia a treia) rezultatul colaborării lui Gardner Lindzey cu
autorii originali. Succesul său persistent după 40 de ani demonstrează
valoarea intuiţiei lui Spranger în opera sa teoretică.
Scara este constituită din două serii de propoziţii (30 şi 15). În prima,
subiectul trebuie să indice preferinţa sa între două eventualităţi, în a
doua să împartă 4 siuaţii. Adunarea răspunsurilor permite obţinerea a
şase note, corespunzătoare celor şase dimensiuni valorice.
Importanţa testului a fost demonstrată în numeroase domenii:
psihologie aplicată în orientarea profesională sau şcolară, cercetare. S-au
pus în evidenţă diferenţele urmărind grupurile profesionale, existenţa
modificărilor valorilor, atât la nivelul indivizilor cât şi la nivelul grupelor
de variaţie care urmează periodic (la un interval de 20 de ani), urmărind
tipul de influenţe la care au fost expuşi subiecţii, corelările cu testele de
interese (Strong, Kuder), cu chestionarele de personalitate (M.M.P.I.),
cu caracteristicile perceptive etc.
Versiunea franceză a fost etalonată pe un grup de subiecţi (350-400 de
fiecare sex) reprezentativ al elevilor din clasele terminale (în funcţie de
tipul de învăţământ). De altfel, manualul conţine rezultatele mai multor
sute de subiecţi aparţinând unor grupuri profesionale, selecţionaţi în
funcţie de predominanţa aşteptată de la o valoare sau alta.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
336


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
337



SERIA a VI-a



TESTE, CHESTIONARE,
INVENTARE DE
PERSONALITATE
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
338

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
339

Secţinea V

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE AL
LUI BERNREUTER

Robert G. BERNREUTER
Standfordd University Press
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Chestionar, 4 pagini.
Joc de 3 grile de corectare.
Manual, 11 pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 30 de minute.
Timp de corectare: 20-25 de minute (pentru cele 6 scări).
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea celor 6 trăsături ale personalităţii.
Fidelitate: 78%-91% pentru diversele scări (pare – impare).
Etalonare: 247 de subiecţi francezi de sex masculin cu vârste între 19-
25 de ani, cu o cultură secundară sau superioară.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
340

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Inventarul Personalităţii descris în 1935 de către Robert G. Bernreuter
este cu siguranţă chestionarul care a făcut obiectul utilizării cea mai
largă şi al cercetărilor cele mai numeroase. Autorul a căutat să pună la
punct un instrument care reunea principalele teste de acest tip şi
permitea astfel să obţină simultan informaţii care înainte necesitau mai
multe instrumente psihometrice.
Testul este un chestionar cu răspunsuri prin „da” sau „nu”, conţinând
125 de întrebări, fiecare întrebare putând, de altfel, să intre în calculul
mai multor rezultate. Ponderea întrebărilor şi construirea grilelor de
corectare s-au bazat pe chestionarele anterioare măsurând unele
trăsături de personalitate şi de validitate cunoscută. Iniţial, inventarul
personalităţii permitea măsurarea următoarelor trăsături.
- tendinţa nevrotică (B1-N). Corelarea acestei scări cu Thurstone
Neurotic Inventary este de 94% (după atenuare, 1.00).
- Trăsătura „mulţumirii de sine” /B2-S). Corelarea acestei scări cu
Bernreuter Self-Sufficiency Test este de 89% (după atenuare 1.00).
- Inroversiune-extraversiune (B3-1). Corelarea acestei scări cu Laird
C2 Introversion Test este de 76% (după atenuare 99%).
- Dominanţă-supunere (B4-D). Corelarea acestei scări cu clasicul
Allport Ascendance Submission Study este de 81% (după atenuare,
1.00). Chestiunile corespondente sunt de altfel împrumutate de la
Allport.
Aceste corelări demonstrează că folosirea Chestionarului lui Bernreuter
se deosebeşte de cele patru chestionare menţionate. Flanagan a făcut un
studiu statistic al diferitelor scări şi a constatat că unele dintre ele erau
puternic intercorelate, (între B1-N şi B3-1 95%; între B1-N şi B4-D
80%), datorită faptului că trăsăturile pe care ele le măsoară nu sunt
independente. El a făcut o analiză factorială după metoda Hotelling şi a
putut să demonstreze că doi factori independenţi ţin cont respectiv
78% şi 18% de variance, soit à eux deux de la quasi totalité (96%). Pe
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
341
această bază au fost construite două grile suplimentare permiţând
măsurarea celor două trăsături practic independente (r = 11%):
- Încredere în sine (F1-C)
- Sociabilitate (F2-S)
Aplicaţiile testului sunt foarte numeroase. În revista sa generală din
1942, Super releva 135 de lucrări pe care i le-a consacrat. În acelaşi
timp, două observaţii suplimentare trebuie făcute:
Testul necesită pentru o examinare corectă un nivel intelectual cel puţin
mediu.
Tesul, datorită naturii relativ neutră a întrebărilor, poate contrar de
exemplu cu Cornell-Index Forme N2
25
, este utilizat şi în afara mediului
medical.
Într-o manieră generală, testul poate fi folosit de fiecare dată când se
doreşte o apreciere rapidă a unor trăsături de personalitate:
- examene individuale în vederea counseling;
- orientare profesională, în special a subiecţilor cu un nivel secundar;
- eliminarea, în colectivităţile de subiecţi de nivel secundar sau
superior, a indivizilor suspecţi de tulburări de personalitate. (Pe
această temă au fost date norme critice în etalonări.)

BIBLIOGRAFIE
Referinţe bibliografice până în 1942 au fost date în:
1. SUPER, D. E., The Bernreuter Personality Inventary: a reviw of
research.”Psychological Bulletin”, 1942, 39, 94-125.


25
Vezi Cornell-Index Forme N2, Secţiunea V, „C.I.N2”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
342

A (R)
TESTUL FACTORULUI F AL LUI CATTELL

R. B. CATTELL
University of London Press
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată şi Institutele de Aplicaţii
Psihotehnice
Material
Caiet de test, 14 pagini.
Manual, 12 pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 30 de minute, dintre care 15 de lucru
efectiv.
Timp de corectare: 5 minute.
Vârsta de aplicare: 12 ani – adulţi.
Indicaţii: măsurarea factorului F.
Etalonări: copii (12-15 ani) şi adulţi (19-40 de ani).

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Numeroase lucrări experimentale, şi cele ale lui R. B. Cattell în
special, au demonstrat că noţiunea de extraversiune-introversiune
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
343
introdusă de Jung în psihologie trebuie să fie remaniată.
Introversia ar fi, de fapt, o combinare a doi factori: introversia
adevărată şi un factor de neadaptare. Aceasta l-a condus pe Cattell
să prefere noţiunea de surgence-désurgence sau dinamie – atonie,
care corespunde din punct de vedere al analizei factoriale unui
factor relativ pur regăsit de alţi autori, mai ales de Garrett care l-a
descris sub numele factorului C. Pe de altă parte s-a constatat că
acest factor, în principal unul de temperament, se regăsea în
probele de fluiditate verbală.
Aceste elemente au permis stabilirea unui test obiectiv de
personalitate, măsurând surgence-désurgence prin intermediul
probelor bazate pe noţiunea de fluiditate (factorul F). Asa cum a
arătat Studman, aceste teste posedă o validitate mai mare decât
orice alt test de temperament.
Studiul lui Cattell a fost reluat în Franţa de C. Benassy –
Chauffard şi M. Benassy care au confirmat valoarea testului şi
autonomia surgence-désurgence ca trăsătură fundamentală de
temperament. Un studiu detaliat le-a permis să demonstreze că
cei doi poli corespunzătoare următoarelor trăsături (pentru care
noi rezumăm aici doar liniile fundamentale):

Surgent Désurgent
Bună dispoziţie
Natural
Simţul umorului
Adaptabil
Gregar
Vivacitate de comprehensiune
Sumbru
Reţinut
Serios
Conservator
Solitar
Lentoare în comprehensiune
Aceste trăsături ale căror semnificaţii au fost precizate cu grijă de
autor, arată importanţa foarte mare a testului în studiul
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
344
temperamentului. Aplicaţiile sunt posibile de asemenea în
domeniul psihologia patologică, unde au făcut obiectul
cercetărilor lui Eysenck şi Studman, printre alţii. Istericii şi
maniacii au un F ridicat, depresivii un F scăzut.
Testul Factorului F al lui R. B. Cattell este un test obiectiv, cu o
aplicare uşoară, cu o cotaţie riguiros standardizată. El conţine 5
subteste, care au fost alese pentru înalta lor saturaţie în factorul F.
Interpretarea rezultatelor în plan psihologic este de asemenea
uşoară şi decurge din caracteristicile celor doi poli surgent-
desurgent enumeraţi mai sus. Trebuie spus totuşi că este de dorit
să se utilizeze testul în legătură cu un test de factor g (inteligenţă
generală), şi eventual cu alte teste de personalitate.

BIBLIOGRAFIE
O dezbatere generală despre Factorul F şi legătura sa cu alte
trăsături de personalitate, precum şi o bogată bibliografie veţi găsi
în:
1. CATTELL, R. B., Description and Measurement of Personality.
Yonkers-on-Hudson, World Book Company, 1946.

De asemenea, puteţi consulta:
1. BENASSY, M. Şi CHAUFFARD, C., Este Testul F al lui Cattell
un test obiectiv de temperament? (Le Test F de Cattell est-il un test
objectiv de temperament), în „Anuar Psihologic” („Année
Psichologique”), 1942-1943, 43-44, 200-230.
________________
Există o ediţie a Testului de Factor F în limba italiană.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
345

Secţiunea VI
Chestionare
A (R)

TEST 16 PF
R. B. CATTELL,
Institute for Personality and Ability Testing
H. W. EBER
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Chestionar (Forma A sau B), 10 pagini.
Foaie de răspuns (identică pentru cele două forme).
Foaie de notare şi de profil.
Joc cu două grile de corectare.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 30-40 de minute.
Timp de corectare: 10 minute (inclusiv pentru foaia de notare şi de
profil).
Vârsta de aplicare: 16-17 ani – adulţi, de preferinţă cu o cultură
secundară şi superioară.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
346
Indicaţii: măsurarea a 16 factori de personalitate izolaţi prin analiza
factorială (cu posibilitatea unei măsurători mai profunde a
patru dimensiuni/traits).
Fidelitate: Forma A: 61% - 83%; Forma B: 60% - 89%; Forma A
+ B: 76%-91%.
Echivalenţa celor două forme: 34% - 76%.
Etalonare: Forma A: Populaţia Masculină Şcolară (2
e
, 1
re
, Terminale)
şi Activă.
Forma B: Populaţia Masculină şi Feminină Şcolară şi
Activă.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul 16 PF al lui R. B. CATTELL este unul dintre cele mai cunoscute
chestionare de personalitate validate de analiza factorială. Rezultat al
unui număr considerabil de cercetări întreprinse de R. B. Cattell asupra
structurii factoriale a personalităţii şi asupra măsurării dimensiunilor
sale, testul îşi propune să nu neglijeze nici un aspect important al
personalităţii.
Testul conţine 187 de întrebări pentru fiecare formă echivalentă A şi B.
Cele 16 scări (fiecare conţinând, în fiecare formă, 10-13 itemi) sunt în
cea mai mare parte independente. Fiecare dintre ele măsoară un factor a
cărui natură nu este o simplă statistică, ci răspunde unei realităţi
psihologice, a cărei existenţă a fost demonstrată de o serie de studii în
cadrul unei teorii generale coerente. Pe lângă cei 16 factori elementari,
este posibil să se măsoare patru dimensiuni secundare, mai mari,
plecând de la combinările ponderate ale dimensiunilor primare.
Cei 16 factori sunt bipolari, şi desemnaţi de termeni tehnici la fel de
bine ca, eventual, de termeni non tehnici (în vederea transmiterii
eventuale a informaţiei subiectului).
Aceştia sunt:
A Sizotimie-afectotimie (rezervat – deschis).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
347
B Inteligenţă
C Forţa eului (stabilitatea emoţională)
E Ascendenţă – supunere (caracter afirmat – supus)
F Expansivitate (moderat – impulsiv)
G Forţa supra eului (conştiincios/scrupulos – lipsit de
griji)
H Threctia – Parmia (timid – aventuros)
I Harria – Premisa (dur – tandru)
L Alaxia – Protension (încrezător – temător)
M Praxernia – Autia (practic – imaginativ)
N Naivitate – clarviziune (direct – fin)
O Calme-anxios
Q1 Conservatorism – radicalism
Q2 Dependent de grup – ajungându-şi sieşi
Q3 Integrare (necontrolat – controlat)
Q4 Tensiune energetică (detensionat – încordat)

Prezenta versiune a Tesului 16 PF, care se substituie formei origiale (a
cărei adaptare franceză a fost publicată în 1959) nu aduce nici o
modificare asupra naturii a celor 16 factori, chiar dacă terminologia
acestora a fost modificată în câteva detalii. Din contră, în planul
mijloacelor tehnice, au fost aduse numeroase perfecţionări:
- Reformularea adesea profundă a întrebărilor, care, din acest
moment au fost prezentate la persoana I;
- Utilizarea unei foi de răspuns care permite o corectare rapidă prin
parcurgerea succesivă a două grile.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
348
- Notarea pe o foaie de profil care permite o interpretare quasi
imediată.
- Calculul a patru dimensiuni secundare cu o importanţă predictivă
considerabilă (anxietate, extraversiune, sensibilitate, independenţă)
plecând de la notele factoriale elementare, Fiecare întrebare oferă
trei posibilităţi de răspuns , astfel încât să se evite răspunsurile pe
ocolite. Neutralitatea itemilor şi faptul că dimensiunile au doi poli
„dezirabili social” evită la maxim simularea şi atitudinile de răspuns
perturbatoare. Testul 16 PF în noua sa versiune oferă un arier-plan
de cercetări exeperimentale şi clinice pe subiecţii normali şi
patologici. Astfel, a fost utilizat la fel de bine pentru examenul
individual ca şi pentru studiile bazate pe grupe întinse privind de
exemplu creativitatea, alcoolismul, diagnosticul diferenţial în
patologie. Aceste studii au condus la stabilirea „profilelor tip” în
domeniul clinic şi profesional.
Testul 16 PF s-a dovedit progresiv unul dintre cele mai bune
chestionare factoriale de personalitate. Noua versiune care are aceleaşi
avantaje teoretice ca şi forma iniţială, prezintă pe plan tehnic
perfecţionări care sporesc interesul acestui instrument şi permit
recomandarea folosirii lui într-un câmp foarte larg de aplicaţii.
Chestionarul 16PF evaluează trăsăturile identificate prin analiza
factorială. Inventarul porneste de la cele 12 trăsături sursă definite
prin analiza factorială. Chestionarul are două forme paralele, a
câte 187 itemi.
Testul evaluează prin datele normative poziţia individului de-a
lungul acestui continuu. Specific acestui tip de evaluări, ceea ce se
ia în considerare în cadrul interpretărilor ca semnificativ si activ în
comportamentul real al persoanei, este acel factor a cărui pondere
depăşeşte într-un sens sau altul zona de semnificaţie medie pe o
scara de normare în 10 trepte, sunt considerate semnificative
pentru comportamentul real, acele trăsături care au o poziţie de la
3 spre 0 si de la 7 pre 10. Prin aceasta se înţelege ca notele 10 si 0
indica un maxim activism al trăsăturii respective în paternul de
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
349
personalitate care se exprima prin caracteristicile polului respectiv.
În vederea interpretării, se extrag acei factori primari deosebit de
activi începând cu factorii care au nota T = 0 si 10, apoi se
continua cu factorii care au nota T = 1 si 9 pana la cei cu nota T
= 3 si 7.
Contine 16 factori esentiali (A-Q). Fiecare factor, trăsătură de
origine cuprinde mai multe trăsături de suprafată. Factorii de
ordin secundar au semnificatia de trăsături de suprafată si sunt
definiti si determinati experimental de CATTELL. Ei sunt calculati
în functie de ponderea contributiei fiecăruia dintre componentele
primare în clusterul factorial.

Exemple de scale si specificul interpretării.
Cei 16 factori primari:
factorul A - (schizotimie vs. Ciclotimie)
◊ cotele standard joase (0-3) caracterizează un
comportament prin aspecte precum: schizotimie,
orgoliu, spirit critic, rigiditate, suspiciune, opozantă;
◊ cotele standard ridicate (7-10) indică comportament
caracterizat prin: ciclotimie; individul este bun, amabil,
prietenos, cu interes pentru ceilalti, adaptabil, cald.
factorul B - (abilitate rezolutivă generală)
◊ măsoară acel factor general numit inteligentă;
CATTELL face distinctia între inteligenta:
- fluidă - o capacitate înnăscută care poate fi aplicată la
toate tipurile de continuturi; afectează inteligenta
cristalizată prin faptul că influentează cât de mult
beneficiem din învătarea scolară; evaluarea ei se poate
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
350
realiza numai prin teste ce nu fac în continutul lor
referiri la cultură;
- cristalizată - formă ce depinde mult de educatia
formală, exprimând tipurile de abilităti învătate în
scoală;
◊ cote standard scăzute - slabă abilitate mentală,
tendinta de a abandona cu usurintă, lipsa de cultură în
general;
◊ cote standard ridicate - indică inteligenta vie,
constiinciozitatea, perseverenta în rezolvarea
problemelor, tendinta de a fi cultivat.
factorul C - (instabilitate emotională vs. stabilitate emotională)
◊ polul caracterizat prin instabilitate reprezintă
caracteristicile unui Eu slab (emotivitate, instabilitate,
imaturitate afectivă);
◊ la polul opus apar caracteristicile unui Eu puternic,
matur, calm.
factorul E - (supunere vs. Dominantă)
◊ polul comportamentului supus indică dependenta, o
persoană conformistă, usor de dominat;
◊ polul opus - comportament agresiv, încăpătânat, sigur
de sine, nonconformist, dar dornic să capteze atentia.
factorul F - (expansivitate vs. Nonexpansivitate)
◊ un constituient important al extraversiei-intoversiei, ca
factor secundar;
◊ unul din factorii care suportă influenta mediului de
formare;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
351
◊ polul expansiv - comportament impulsiv, vesel, direct,
plin de viată, legat de grup, spontan în reactii;
◊ polul nonexpansiv - comportament moderat, prudent,
taciturn, necomunicativ, multumit de sine, lent.

factorul G - (Supraeu slab vs. forta Supraeului)
◊ legat în principal de energie si perseverentă;
◊ polul Supraeului slab - individ schimbător,
influentabil, oboseală nervoasă, lipsă de tolerantă la
frustrare;
◊ polul opus - ins ordonat, consecvent, atitudini de
constiinciozitate, responsabilitate personală.
factorul H - (threctia vs. Parmia)
◊ cele două denumiri ascund manifestări opuse ale
dimensiunii responsabile de timiditate si sensibilitate
la amenintare, vs. curaj si lipsă de sensibilitate;
◊ polul threctia - un comportament dominat de tendinta
de repliere asupra propriei persoane;
◊ polul parmia - persoană îndrăzneată, activă, curajoasă,
cu interes pentru sexul opus;
◊ termenul threctia vine de la englezescul “threat” =
amenintare;
◊ termenul parmia indică predominantă parasimpatică.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
352
factorul I - (harria vs. Premsia)
◊ factorul este din categoria celor formati prin influenta
mediului si a culturii;
◊ termenul harria, vine de la “hardness and realism”,
indică aspectul de duritate, masculinitate si realism în
mediul de formare, spirit practc;
◊ termenul premsia, vine de la expresia englezească
“protected emotional sensitivity”; comportament
sensibil la estetic, exigent, dar nerăbdător, dificil de
satisfăcut în probleme de artă.
factorul L - (alexia vs. Protension)
◊ polul alexia - comportament caracterizat prin
încredere, adaptabilitate, cooperare, interes fată de
ceilalti;
◊ polul protension - reprezintă tensiunea (mod
neîncrezător, înclinat spre gelozie, relativ rigid, dur,
indiferent fată de altii).
factorul M - (praxernia vs. Autia)
◊ factor care cuprinde trăsături dificil de integrat într-o
formulă din limbajul obisnuit;
◊ polul praxernia - comportament practic si
constiincios, spirit logic, cu sânge rece în caz de
urgentă sau pericol;
◊ polul autia - defineste nonconventionalul excentric
(boem, aspect exterior calm, ocazionale izbucniri
emotive de natură isterică).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
353
factorul N - (naivitate vs. Subtilitate)
◊ acest factor nu afectează în mod decisiv
comportamentul;
◊ polul naivitătii - comportament direct, naiv, natural,
sentimental, usor de satisfăcut;
◊ polul opus - perspicacitate si luciditate în opinii,
civilizat si subtil, indiferent fată de altii, dificil de
satisfăcut.
factorul O - (încredere vs. tendintă spre culpabilitate)
◊ polul încredere - comportament calm, încredere în
sine, linistit, rezistent la stress, fără fobii, se angajează
în activităti simple;
◊ polul opus - lipsă de securitate, mod anxios, depresiv,
bănuitor, sentimente de culpabilitate.
factorul Q1 - (conservatorism vs. lipsă de respect pentru
conventii)
◊ polul conservator - mod relativ necritic de acceptare a
normelor;
◊ polul opus - comportament deschis spre nou,
inovator, critic.
factorul Q2 - (dependenta de grup vs. independenta personală)
◊ nu este clar stabilit în variatiile comportamentale;
◊ contribuie la factorul secund introversie;
◊ cote ridicate - persoana este ratională, capabilă să
decidă singură;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
354
◊ cote scăzute - caută aprobarea socială, urmează moda,
grupul.
factorul Q3 - (sentiment de sine slab vs. sentiment de sine
puternic)
◊ nu este clar stabilit; se pare că exprimă gradul în care
individul a acceptat o imagine de sine ideală prin care
îsi dirijează comportamentul real;
◊ depinde de mediu în sensul dependentei de încurajare;
◊ contribuie semnificativ la factorul secund anxietate;
◊ primul pol - comportament manifestat prin lipsa de
control;
◊ polul opus - disciplina de sine, exigentă, vointă
dezvoltată.
factorul Q4 - (tensiune ergică slabă vs. tensiune ergică ridicată)
◊ primul pol - indică un mod destins, calm, nonsalant,
satisfăcut de a trăi;
◊ polul opus - caracterizat prin încordare, tensiune,
excitabilitate, sentimente de frustrare.

Cei 4 factori secundari:
factorul I - (adaptare vs. Anxietate)
◊ cota ridicată la acest factor indică o anxietate ridicată;
◊ este persoana nesatisfăcută de capacitatea sa de a
răspunde la cerintele vietii si a-si realiza dorintele;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
355
◊ anxietatea puternică prturbă randamentul si atrage
tulburări psihosomatice.

factorul II - (introversie vs. Extraversie)
◊ cota scăzută indică tendinta spre timiditate si
inhibitie în relatiile cu altii;
◊ celălalt pol - indică lipsa de inhibitie socială si
satisfactie fată de propria persoană.

factorul III - (emotivitate vs. Dinamism)
◊ cote scăzute - indică emotivitate difuză care poate fi
de tip depresiv si frustrant pentru persoană;
◊ polul opus - comportament dinamic, întreprinzător,
decis, competent.

factorul IV - (supunere vs. Independentă)
◊ cotele scăzute - comportament moderat, pasiv, legat
si dependent de ceilalti;
◊ polul opus - tendinta spre agresivitate, îndrăzneală,
initiativă.

Testul evaluează prin datele normative pozitia individului.
Specific acestei evaluări, ceea ce se ia în consideratie în
interpretări ca semnificativ si activ în comportamentul real al
persoanei este acel factor a cărui pondere depăseste într-un sens
sau altul zona de semnificatie medie.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
356
Exemplu:
◊ în sistemul de normare în 11 clase standard utilizat, sunt
semnificative pentru comportamentul real al persoanei, acele
trăsături care au o pozitie de la cota standard 7 spre 10, sau de
la cota 3 spre 0;
◊ cu atât este mai activă trăsătura, cu cât cota standard este mai
extremizată. Deci notele 10 si 0 indică un maxim de activism
al acelei trăsături în paternul de personalitate.
Chestionarul contine 40 de intrebari, numerotate de la 1 la 40,
ce se refera la greutatile pe care cea mai mare parte din oameni
le intampina uneori in viata.
EXEMPLE
1.Îmi place să mă plimb.
a) da b) uneori c) nu
2.Aş prefera să petrec o seară:
A.discutând cu prietenii;
B.la cinema
a) A b) Nesigur c) B
In urma analizei se obţin următoarele orientari :
*a+b
calm, stapin pe sine, buna adaptare
anxios
*a/b
manifest
voalat
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
357
*q3
normal
defect de integrare sau de coeziune a constiintei de sine *c
forta eului
lipsa de forta a eului, nevrotism general
*l
sentiment de securitate
"practension", insecuritate paranoica
*o
normal
autoculpabilizare, despresie, anxietate
*q4
tensiune ergica slaba
tensiune ergica ridicata, dorinte nesatisfacute
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
358

Secţinea VI

INVENTARUL PSIHOLOGIC DIN
CALIFORNIA (C.P.I.)

Harrison G. GOUGH
Consulting Psychologists Press
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 12 pagini (cu copertă cartonată).
Foaie de răspuns cu profil (norme masculine).
Foaie de răspuns cu profil (norme feminine).
Joc cu 16 grile de corectare.
Manual, 80 de pagini.

Administrare
Examinare: individual sau colectiv.
Timp de examinare: 45-60 de minute.
Timp de corectare: 15 minute.
Vârsta de aplicare: 13-65 de ani.
Indicaţii: măsurarea a 18 trăsături de personalitate.
Etalonare: populaţia franceză formată din 2321 de subiecţi.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
359

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Scop şi descriere
C.P.I. este un chestionar de personalitate cu o validare empirică,
precum M.M.P.I. creat în 1956 de către H.G. GOUGH, directorul
Departamentului de Psihologie din Berkeley, S.U.A, testul este destinat
evaluării caracteristicilor personalităţii (pozitive sau negative, dar nu
patologice) şi modalităţile de relaţii interpersonale care concură la
adaptarea socială şi la eficacitatea personală a individului.

C.P.I. conţine 480 de întrebări, cărora subiectul le răspunde prin „da”
sau „nu”. Întrebările au fost alese astfel încât să nu pară traumatizante.
C.P.I. acoperă 18 trăsături de personalitate, permiţând măsurarea
caracteristicilor psihologice ale subiectului, precum, şi descrierea lui din
punct de vedere al adaptării sociale şi prestabilirea comportamentelor
sale.
Cele 18 scări au fost regrupate pe 4 domenii:
Clasa I: Gradul de echilibru, ascensiune şi încredere în sine.
Clasa II: Gradul de adaptare, de maturitate şi de
responsabilitate socială.
Clasa III: Nivelul capacităţilor de împlinire şi eficienţă
intelectuală.
Clasa IV: Măsurile modalităţilor intelectuale şi ale intereselor.

Trei dintre cele 18 scări sunt scări de control ce permit aprecierea
validităţii răspunsurilor.
Clasa I:
1. Dominanţa (Do): evaluează factorii aptitudinii de leadership, de
dominanţă, de perseverenţă şi de iniţiativă socială.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
360
2. Capacitatea de a dobândi un statut (Cs): evaluează calităţile
personale subadiacente ascensiunii sociale.
3. Sociabilitate (Sy): identifică indivizii cu temperament social,
expansiv, cooperant.
4. Prezenţă socială (Sp): evaluează trăsături precum spontaneitate,
echilibru, încredere în sine în relaţiile sociale.
5. Acceptarea de sine (Sa): evaluază factori precum sentimentul
valorii personale, aptitudinea de a gândi şi de a acţiona
independent.
6. Sentimentul/senzaţia de bine, de stare plăcută: identifică persoanele
care-şi minimizează dificultăţile şi sunt relativ scutite de temeri.

Clasa II:
7. Simţul responsabilităţii (Re): identifică persoanele responsabile,
conştiincioase.
8. Simţul contactelor sociale (So): indică gradul de maturitate socială,
integritate şi echitate.
9. Self-control/autocontrol (Sc): indică gradul de control al agresivităţii
şi impulsivităţii.
10. Toleranţa (To): identifică persoanele cu atitudini permisive, cu
mentalităţi care nu sunt bazate pe prejudecăţi.
11. Bună impresie (Gi): evaluează capacitatea de a crea o impresie
favorabilă şi sensibilitatea la reacţia altora vizavi de sine.
Această scară descoperă de asemenea atitudinea constând în a
răspunde plăcut /într-un sens favorabil.
12. Tendinţa comună (Cm): indică gradul în care reacţiile unui individ
corespund unui model „comun” stabilit de chestionar. Această
scară identifică de asemenea cazurile de invalidare a
răspunsurilor (la întâmplare, înţelegere greşită ...).

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
361
Clasa III:
13. Împlinirea de sine prin conformism (Ac): identifică factorii interesului
şi ai motivaţiei care facilitează împlinirea de sine atunci când
conformismul este o conduită pozitivă.
14. Împlinirea de sine prin independenţă (Ai): identifică factorii
interesului şi ai motivaţiei care facilitează împlinirea de sine
atunci când autonomia şi independenţa sunt conduite pozitive.
15. Eficienţa intelectuală (Ie): evaluează gradul de eficienţă personală
şi intelectuală atins de individ.

Clasa IV:
16. Aspecte de ordin psihologic (Py): măsoară gradul de interes al unui
individ pentru nevoile, motivaţiile şi experienţele altora.
17. Flexibilitate (Fx): indică gradul de adaptabilitate a individului la
gândirea şi comportamentul social.
18. Feminitate (Fe): evaluează masculinitatea sau feminitatea
intereselor.

Notele brute obţinute la cele 18 scări sunt transformate în note T
(medie:50, écart-type 10) şi transcrise pe o foaie de profil.

Interpretarea rezultatelor
Interpretarea se face prin următorul demers: aprecierea validităţii totale
a protocolului cu ajutorul scării de control; evaluarea înălţimii/hauteur
medie a profilului; compararea înălţimilor medii ale profilului în cele
patru mari domenii; determinarea nivelului de atingere pentru fiecare
scară; analiza interacţiunilor între unele scări; studiul trăsăturilor unice
sau originale ale profilului şi ale variabilităţii sale interne; compararea
profilului individual cu profilul grupului de referinţă al subiectului.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
362

Alcătuire
Pentru 14 dintre scările C.P.I. metoda de construire adoptată a fost
empirică. S-au selecţionat itemii care compun scările în opoziţie cu
răspunsurile subiecţilor cântărite extrem în trăsătura pe care o măsoară,
în raport cu un criteriu extern, independent de test şi considerat
pertinent.
Celelalte patru scări (Sp, Sa, Sc, Fx) au fost elaborate selecţionând itemii
prin analiza conţinutului intern.

Calităţi metrologice
- Fidelitate: fidelitatea test-retest, studiată pe două eşantioane
americane se situează între 60% şi 80%, cu excepţia celor mai
scurte trei scări (Cm, Py şi Fe), pentru care fidelitatea este între
38% şi 67%. Aceste estimări diferite sunt satisfăcătoare.
- Validitate: cercetările privind validitatea C.P.I. sunt extrem de
numeroase. Manualul prezintă un anumit număr din aceste lucrări,
care în ansamblu dau rezultate foarte satisfăcătoare.

Etalonare
Normele franceze au fost stabilite pe o populaţie franceză de 2.321 de
subiecţi (1110 bărbaţi şi 1211 femei). Acest eşantion se compune dintr-
o populaţie şcolară (băieţi şi fete) începând de la clasa a IV-a a nivelului
de studii superioare, şi dintr-o populaţie activă (femei şi bărbaţi),
compusă din 16 grupe profesionale. O analiză factorială asupra datelor
franceze demonstrează o conformitate a structurii foarte satisfăcătoare
cu rezultatele americane.

Aplicaţii
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
363
Testul, cu o aplicaţie largă, mergând de la adolescenţii de 13-14 ani şi
până la adulţi de orice nivel cultural, poate fi utilizat în numeroase
domenii atunci când este necesar un diagnostic al comportamentelor
sociale obişnuite (întreprinderi, centre de orientare, şcoală, universitate,
consultaţii în mediul deschis, centre de delincvenţi etc)



Scalele C.P.I.
Desi din 1987 GOUGH experimentează o formă lărgită a C.P.I.,
forma cea mai larg utilizată în practica diagnostică este cea cu 18
scale. Aceste scale au fost grupate în patru mari grupe de
semnificatii psihologice, astfel:
♦ scale ce indică dimensiunile personalitătii ce intervin în
afirmarea persoanei, siguranta de sine, imaginea de sine si
adecvarea interpersonală
(dominanta; capacitatea de statut; sociabilitatea; prezenta socială;
acceptarea de sine; starea de confort, de bine psihic);
♦ scale ce indică optiunile valorice si maturitatea interrelatonală
(responsabilitatea; socializarea; autocontrolul; toleranta; tendinta de a
face o bună impresie; alinierea la modelul comun);
♦ scale ce măsoară nivelul motivational în sensul potentialului de
realizare personală si al focalizării pe valorile intelectuale
(realizare prin conformism; realizare prin independentă; eficienta
intelectuală);
♦ scale ce cuprind unele modalităti intelectuale
(scale de intuitie psihologică; flexibilitate; feminitate).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
364

Dominanta (Do)
◊ construită pentru a identifica persoane puternice,
dominante, capabile să aibă initiativă si să exercite
conducerea;
◊ scorurile peste medie indică persoane active, sigure de
sine, insistente, care au încredere si independentă. Un
bărbat cu Do peste medie este perceput ca: ambitios,
îndrăznet, dominant, optimist, metodic, stabil, sever,
sigur de sine, de încredere, competent. O femeie cu
Do peste medie: agresivă, orgolioasă, dominantă,
puternică, vorbăreată.
◊ scorurile sub medie indică o persoană retrasă, inhibată,
cu un comportament banal, tăcută, neorganizată, lentă
în gândire si actiune, nesigură.

Capacitate de statut (Cs)
◊ evaluează capacitatea personală pentru statut social,
încercând să măsoare calităti si atribute personale ce
conduc spre statut social;
◊ un scor peste medie - un ins ambitios, activ, eficient,
ingenios, carierist, eficient în comunicare, îsi urmăreste
scopul personal;
◊ un scor sub medie - un individ cu comportament
timid, apatic, conventional, lent, cu gândire stereotipă,
limitat în conceptii si interese.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
365
Sociabilitate (Sy)
◊ urma să diferentieze oamenii cu un temperament
exteriorizat sociabil, participativ, de cei retrasi, care
evită afisarea socială;
◊ scorurile înalte - indică un comportament participativ,
întreprinzător, ingenios;
◊ scorurile sub medie - comportament greoi si
conventional în societate, linistit, sugestibil.

Prezenta socială (Sp)
◊ construită pe cale ratională;
◊ itemii sunt legati de echilibrul social, verva si
spontaneitatea comportamentului;
◊ scor peste medie - comportament spontan, imaginativ,
neformalist, rapid;
◊ scor sub medie - individ precaut, moderat, răbdător,
simplu, modest, oscilant si nesigur în decizii.

Acceptarea de sine (Sa)
◊ construită pe cale ratională, prin analiza consistentei
interne;
◊ scopul identificării unor persoane care manifestă un
simt confortabil si imperturbabil al valorii personale;
◊ scor peste medie - persoană inteligentă, sinceră,
spirituală, activă, centrată pe sine, cu fluentă verbală,
cu sigurantă si încredere în sine;
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
366
◊ scor sub medie - comportament conservator, ordonat,
linistit, desi comod si conventional, cu sentimente de
culpabilitate, pasiv în actiune si limitat ca interese.

Sentiment de bunăstare personală /de bine (Wb)
◊ initial s-a numit scală de disimulare;
◊ construită pentru a identifica persoane care îsi
minimalizează grijile si nemultumirile, care tin seama
mai mult sau mai putin de îndoieli si deziluzii;
◊ scor înalt - persoană energică, întreprinzătoare, activă,
ambitioasă si multilaterală, productivă;
◊ scor scăzut - comportament fără ambitie, comod,
apatic, conventional, caută scuze, limitat în gândire si
actiune.

Responsabilitatea (Re)
◊ identifică persoanele constiincioase, responsabile, care
îsi iau obligatiile în serios si în care putem avea
încredere.

Socializarea (So)
◊ concepută pentru a reflecta gradul de maturitate
socială, integritate si corecti-tudine atins de individ;
◊ construită prin metoda criteriului extern.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
367
Autocontrolul (Sc)
◊ construită prin metoda analizei consistentei interne;
◊ indică gradul si adecvarea autoreglării si
autocontrolului, dominarea impulsivitătii si capacitatea
de autodisciplinare.

Toleranta (To)
◊ identifică atitudini sociale permisive, lipsite de
prejudecăti, deschise, care acceptă pe ceilalti asa cum
sunt.

Impresie bună (Gi)
◊ are un dublu scop: identificarea disimulărilor, dar si a
persoanelor capabile să creeze impresie bună;
◊ construită prin metoda criteriului extern;
◊ identifică persoanele care doresc să facă impresie bună,
preocupate de ceea ce gândesc altii despre ele si care
fac ceea ce se asteaptă altii.

Comunalitatea (Cm)
◊ menită să detecteze protocoalele în care s-a răspuns
într-o manieră întâmplătoare;
◊ indică gradul în care reactiile si răspunsurile individului
corespund unui model “comun” stabilit empiric.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
368
Realizare prin conformism (Ac)
◊ construită prin metoda criteriului extern;
◊ o scală motivatională reflectând factori motivationali si
atitudinali asociati cu realizarea academică de nivele
înalte.

Realizare prin independentă (Ai)
◊ menită să măsoare interesul subiectului pentru acele
situatii în care se cere
independentă în gândire, creativitate, valorizarea
potentialului propriu.

Eficienta intelectuală (Ie)
◊ indică interesul pentru valori intelectuale opus celui
pentru valori practice;
◊ indică gradul de eficientă personală si intelectuală la
care a ajuns individul.

Înclinatia psihologică (Py)
◊ măsoară gradul în care individul se implică si este
sensibil la necesitătile interne, la cauze si la experientele
semenilor.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
369
Flexibilitate (Fx)
◊ construită pentru identificarea persoanelor flexibile,
adaptabile, capabile de schimbare în gândire, conduită,
temperament;
◊ indică gradul de flexibilitate si de adaptabilitate al
gândirii si comportamentu-lui unei persoane.

Feminitate (Fe)
◊ construită prin analiza criteriului extern;
◊ este legată de aprecierea masculinitătii sau feminitătii
intereselor;
◊ scorurile înalte - indică interese mai mult feminine;
◊ scorurile joase - indică interese mai mult masculine.

Modalităti de interpretare.
Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazică si
relativ profundă reusind să surprindă ceva din subiectul viu.
O primă etapă a interpretării este validarea protocolului:
◊ pentru început se cere să se verifice dacă s-a răspuns la toti
itemii testului. Itemii necompletati scad validitatea
chestionarului. De asemenea, se poate urmări dacă există un
anumit model “tipic” pe care l-a adoptat subiectul pentru a
face fată sarcinii (să răspundă numai negând sau numai
acceptând);
◊ scalele Wb, Gi, Cm sunt special construite pentru a oferi
posibilitatea validării modului de răspuns. Scorurile mici la
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
370
Wb si Cm, mai ales cele sub 20 (note standard) indică
tendinta subiectului de a răspunde acceptând itemii
simtomatici;
◊ protocolul poate fi validat si din perspectiva ipotezei că
subiectul a falsificat răspunsurile pentru a se pune într-o
lumină favorabilă. În această situatie apar scoruri mari la toate
scalele, în special la Gi.
Interpretarea propriu-zisă începe după validare, făcându-se prin
intercorelarea scalelor. Analiza scalelor începe cu configuratia:
◊ scorurile peste medie - indică o adaptare pozitivă;
◊ scorurile sub medie - indică zonele unde apar
probleme.
GOUGH recomandă studierea diferentelor de scoruri în mod
corelat, nu izolat pe fiecare scară. Se porneste de la gruparea
scalelor conform tipurilor de continuturi, astfel:
♦ grupul I - cuprinde scalele de la Do la Wb si evidentiază
ascendenta, eficienta interpersonală, siguranta de sine;
♦ grupul II - cuprinde scalele de la Re la Cm, se referă la gradul
de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, la nivelul de
socializare atins, la maturitatea socială;
♦ grupul III - de la Ac la Ie, măsoară potentialul de realizare
personală, stilul de integrare, tipul de valori dominant;
♦ grupul IV - de la Py la Fe, reprezintă modalităti intelectuale-
atitudinale, si tipologia feminină sau masculină a intereselor.
Un alt tip de grupare rezultată în urma studiilor de analiză
factorială, este cea factorială, astfel:
♦ factorul I:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
371
◊ cuprinde scalele: Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Ac;
◊ factor descris ca sănătate mintală, adaptare si
conformism social.
♦ factorul II:
◊ cuprinde scalele: Do, Cs, Sy, Sp, Sa;
◊ deosebit de stabil, descrie eficienta
interpersonală.
♦ factorul III:
◊ cuprinde scalele: Ai, Fx (în principal) si To,
Ie, Py (în unele studii);
◊ pune accent pe independenta în gândire si
actiune vs. rigiditatea sau conformismul rigid
fată de autoritate;
◊ unii cercetători l-au denumit tendinta de “a spune
da” vs. “a spune nu”.
♦ factorul IV:
◊ cuprinde scalele: Cm, So;
◊ a fost denumit “set mental” sau “atitudinea fată de
test” sau “forta superegoului”.
♦ factorul V:
◊ cuprinde scala Fe;
◊ nu apare în toate analizele factoriale;
◊ denumit sensibilitate emotională feminină vs.
duritatea masculină sau, pur si simplu, feminitate.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
372
Pasul următor este analiza unora dintre modelele de relationare,
sau analiza de patern. Aici devine si mai evident faptul că
interpretarea unei scale îsi capătă toate sensurile doar prin
corelarea cu celelalte. Câns stabilim o anumită tendintă, modul de
manifestare al acesteia va fi reliefat prin semnificatia cotelor altor
scale prin care capătă sens comportamental. Astfel de grupări
sunt:
♦ scala Do în raport de Gi si Sy;
♦ dependentele dintre: So si Sc; Re si Cs; Re si Do; Ac si Ai.
Analiza adjectivală:
♦ nu este lipsită de semnificatie psihologică raportarea la
adjectivele care însotesc fiecare scală;
♦ se face doar pentru scorurile peste medie si sub medie si
reprezintă imaginea socială pe care comportamentul persoanei
o poate crea celor din jur, conform mentalitătii comune;
♦ adjectivele pot furniza aspecte relevând validitatea de
construct a scalei;
♦ poate pune în evidentă semnificatia scorurilor joase;
♦ sugerează accente diferite pentru fiecare scală, mai ales în
raport de sexul subiectului si de comportamentul său.
A treia etapă o reprezintă retinerea acelor ipoteze ce vor constitui
structura explicativă generală si corelarea lor cu alte date din
dosarul subiectului care confirmă sau infirmă semnificatiile lor.
Nu există formule ideale de interpretare a profilului. Toate
interpretările trebuie să urmeze datele cazului individual. C.P.I.
permite interpretări flexibile, nuantate în raport direct de cazul
studiat, ceea ce conduce psihologul si spre ipoteze care depăsesc
datele strict comportamentale. Trebuie subliniată importanta
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
373
interpretării datelor în functie de vârsta subiectului. În situatia
unui adolescent a cărui personalitate este în formare, semnificatia
unor opozante sau scăderi ale scorurilor de scalele Sa si Wb este
mai putin gravă decât pentru o persoană matură a cărei
personalitate este deja structurată în jurul acestor formatiuni
psihice deficitare, precum o imagine de sine negativă, un mod
pesimist si negativ de a percepe viata.

Bibliografie:
1. Minulescu M., Chestionarele de personalitate în evaluarea
psihologică. Garell Publishing House.Bucureşti, 1996


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
374

EYSENCK PERSONALITY INVENTORY
(E.P.I., 1964)

Este a treia probă realizată în două variante paralele pentru a
permite testarea repetată a aceleiasi populatii (după MMQ si
MPI).

Modificările semnificative pe care le introduce E.P.I. sunt:
♦ completa independentă a celor două dimensiuni, extraversia si
nevrotismul;
♦ introducerea unei noi scale L (minciuna) pentru a măsura
disimularea.
Eysenck concepe personalitatea în funcţie de ansamblul
modelelor comportamentale relativ stabile.
Chestionarul poate fi folosit pentru diferite categorii de subiecţi:
indiferent de inteligenţă şi nivel socio-cultural, este cel mai recent
mijloc de psihodiagnostic a personalităţii în viziunea lui Eysenck.
Chestionarul cuprinde întrebări cu privire la modul în care se
comportă subiectul, în care acţionează, sau întrebări referitoare la
unele sentimente. Pentru fiecare întrebare se răspunde simplu, cu
DA sau NU, într-o grilă alăturată. Subiectul trebuie să se
hotărască dacă răspunsul ales reprezintă felul său obişnuit de a
acţiona sau simţi.
Subiectul va primi instrucţiuni să încerce să lucreze repede, să nu
piardă prea mult timp cu o întrebare. Nu se doreşte a se obţine
rezultatul unui proces prelungit de gândire, ci primul răspuns care
îi trece subiectului prin minte. Completarea chestionarului nu
trebuie să dureze mai mult de câteva minute. Nu trebuie omisă
nici una din întrebări. Nu există răspunsuri corecte sau greşite,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
375
chestionarul de faţă nefiind un test de inteligenţă sau de
aptitudini.
Itemi chestionar:
1. Ai preocupări preferate, multe şi diverse?
2. Înainte de a face ceva, te opreşti pentru a reflecta asupra
lucrurilor?
3. Ţi se schimbă adesea dispoziţia?
4. Te-ai lăudat vreodată cu ceva despre care ştiai că de fapt a
fost făcut de altcineva?
5. Eşti o persoană vorbăreaţă?
6. Te supără situaţia de a fi dator?
7. Te simţi uneori “pur şi simplu nefericit” fără motiv?
8. Ai fost vreodată lacom să iei mai mult decât partea ce ţi se
cuvenea?
9. Îţi încui cu grijă casa în timpul nopţii?
10. Te consideri mai curând vioi (vesel)?
Pentru scalele N, P, C, L, punctajele brute mari, exprimă
încărcături semnificative patologic când tind spre extremă.
Acestea s-au raportat la note standard mici pentru ca notele mari
să exprime aspecte pozitive.

SCALA E (extraversie - introversie)
notele de mijloc = ambivert
Termenii de extra-intro sunt similari cu cei oferiţi de psihologia
clasică (Jung).
În cazul extraverţilor putem întâlni nu numai o pregnantă
disponibilitate spre dinamism, sociabilitate, dar şi o tendinţă spre
energie, vioiciune, dar şi tendinţă spre impulsivitate şi
comportament agresiv.
Extrovertul este o fire deschisă, comunicativă, adaptabilă la
mediu, conformistă, gata de acţiune, cu mulţi prieteni, preocupări
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
376
numeroase, dar fără profunzime. Se manifestă cu uşurinţă, e lipsit
de inhibiţii, stabileşte şi menţine raporturi social uşor, este
predictor pentru succes în întreprinderi comerciale.
În cazul introverţilor viaţa psihică se centrează pe modul în care
exteriorul se reflectă în interiorul lor. Este dominat de cărţi şi nu
de oameni; are prieteni puţini, dar constanţi. Planificare foarte
bună a vieţii, preocupat de valori morale, de sensuri, nu
acţionează fără să cugete. Traduce situaţia în model interior.
Tendinţă spre timiditate şi inhibiţie în contactele sociale, mulţumit
de sine, este un bun predictor faţă de activitatea de precizie.

SCALA N (nevrotism)
note mici - dezechilibru
note mari - echilibru
= incapacitate de adaptare la situaţii noi, dublată de
rigiditate în comportament.
Persoanele cu note mici se caracterizează prin hiperemotivitate,
amplificarea reactivităţii la stres, labilitate emoţională, extensiunea
unor perturbări psihosomatice şi neurovegetative, deficit de
adaptabilitate, nelinişte, labilitate emoţională, fire capricioasă,
fatigabilitate, iritabilitate, irascibilitate, cefalee, ameţeli, trece rapid
de la o stare la alta.
Eysenck precizează că există o relaţie strânsă între nevrozism
(echilibru - dezechilibru) şi extra, introversie.
Notele mari indică stare de confort psihic şi psihosomatic,
determinat de o rezonanţă afectivă normală cu concomitenţe
somatice fireşti.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
377

SCALA P (psihotism)
La scala Psihotism se are în vedere tulburarea de personalitate în
planul comportamentelor relaţionale.
Simptome (notele mici): agresivitate, răceală, indiferenţă afectivă,
nesociabilitate, tendinţă de retragere, stil autoritar, dur, insensibil;
preferinţe pentru conduite bizare, angajare iraţională în situaţii de
risc fără conştiinţa consecinţelor, chiar comportament antisocial.

SCALA C (tulburări de comportament)

Scala C poate fi relevantă pentru conduite deviante majore,
mergând până la delicvenţă.
Notele mici indică incapacitate de integrare socială, control
incomplet al tendinţelor instinctuale, impulsivitate, manifestări
bruşte de tip primar, în special afective, comportament inegal:
ieşiri violente urmate de multe momente de regret, fond irascibil,
lipsă de obiectivitate, organizare.

SCALA L (minciună)
1-3 notele mici denotă rigiditate şi disimulare
4-5 punctele medii: persoana se respectă

Referitor la interpretarea propriu-zisă, în modul de a întelege cei
doi factori, trebuie să se facă translarea de la nivelul
comportamental (fenotip) la cel constitutional / temperamental
(genotip). În acest sens, EYSENCK introduce si modelul
bidimensional al temperamentului, în care variatia
comportamentului se exprimă prin intersectia introversiei cu
instabilitatea emotională. Astfel, avem următoarele structuri:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
378
structura temperamentului coleric:
◊ variază în functie de gradul de manifestare al
instabilitătii emotionale (nevrotism) si al extraversiei;
◊ cuprinde caracteristici gradate de la sensibil, nelinistit,
agresiv spre impulsiv, optimist, activ.
structura temperamentului sangvinic:
◊ variază în functie de gradul de manifestare al
extraversiei si al stabilitătii emotionale;
◊ prezintă caracteristici gradate de la sociabil, deschis,
spre fără griji, conducător.
structura temperamentului flegmatic:
◊ variază în functie de gradul de manifestare al
stabilitătii emotionale si al introversiei;
◊ caracteristici de la calm, mereu temperat spre grijuliu,
pasiv.
structura temperamentului melancolic:
◊ variază în functie de gradul de manifestare al
introversiei si al insatbilitătii emotionale;
◊ caracteristici de la linistit, nesociabil spre anxios, plin
de toane / dispozitii labile.
Chestionarul contine 3 scale: extraversia (E), nevrotismul (N) si
minciuna (L).
Scala de minciună (L):
♦ Contine 9 itemi care afirmă comportamente sociale
dezirabile, dar pe care marea majoritate a populatiei le încalcă
frecvent în comportamentul informal.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
379
♦ Teoretic, cu cât tendinta de disimulare este mai mare, cu atât
subiectul va alege răspunsuri care afirmă respectarea întocmai
a conduitelor deirabile formal.
Din cercetările efectuate s-a demonstrat utilitatea ei factorială,
dar si faptul că măsoară un factor stabil de personalitate care
ar putea denota un anume grad de naivitate socială.
♦ Este necesar să se ia în consideratie atât factorul vârstă, cât si
nivelul general al scorului populatiei respective; scala L
descreste cu vârsta la copii si creste cu vârsta la adulti. De
asemenea, se notează o crestere a scalei L la copiii mici unde
nu se suspectează disimularea, crestere datorată tocmai unui
grad mai mare de naivitate si unei capacităti mai reduse de
introspectie.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
380

E.P.Q. - EYSENCK PERSONALITY
QUESTIONNAIRE - (E.P.Q., 1975)


Introduce o nouă variabilă, denumită psihotism, P. Termenul
echivalent pentru psihotism este, la EYSENCK, duritate.
El consideră că schizofrenia este la un capăt extrem al
dimensiunii P, care include de asemenea, la nivele înalte,
criminalitate, psihopatie, tulburări de tip maniaco-depresiv. Doar
la o foarte mică proportie de oameni cu nivel înalt de psihotism
este posibil totusi, să se dezvolte o psihoză în cursul vietii.
Chestionarul contine 4 scale:
- extraversia (E),
- nevrotismul (N),
- psihotismul (P) si
- minciuna (L).
Itemii scalei P contin caracteristici determinate la indivizi cu
comportament antisocial, respectiv în primul rând trăsături
antisociale, impulsive, sadice, nonconformism, iar în al doilea
rând ideatie de tip paranoid si anhedonia.
Din cercetări s-au demonstrat scoruri înalte la persoane cu
conduită antisocială, delincventi, criminali.
ZUCKERMAN (1989) consideră că testul nu măsoară exact
ceea ce denumeste prin psihotism.
EYSENCK răspunde criticilor prin faptul că scorurile
schizofrenilor sunt coborâte datorită confuziei mentale si a lipsei
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
381
de candoare; aceasta din urmă evidentiază prin scorurile înalte la
scala L a testului MMPI.
- 1985 - apare o variantă revizuită a scalei de psihotism;
- 1993 - EYSENCK efectuează un studiu amplu privind
creativitatea ca produs al personalitătii si ajunge să trateze
creativitatea ca fiind înrudită cu trăsătura de psihotism.
Experimente în cadrul teoriilor învătării au demonstrat că
atât psihoticii, cât si creativii prezintă, în diferite etape ale
procesului creativ, procese de asociere supraincluzivă.
Între geniu si nebunie, diferentele apar în termeni de
gradienti.
- Varianta românească a testului E.P.Q. a fost
experimentată în 1990 de către BABAN, DEREVENCO,
EYSENCK, sub forma unui chestionar de 79 de itemi.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
382
Secţiunea VII
Chestionare
A (R)
INVENTARUL MULTIFAZIC AL
PERSONALITĂŢII, MINNESOTA

Starke R. HATWAY
University of Minnesota Press
J. CHARNLEY McKINLEY
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Cutie cu 550 de cartoane.
Joc cu 12 grile de corectare.
Grile complementare (descrise în manual).
Foaie de dépouillement şi de profil.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 1 oră – 1 oră 30 de minute.
Timp de corectare: cca. 15-20 de minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
383
Indicaţii: chestionar de personalitate util în psihiatrie (diagnostic şi studiul
prognosticului şi al tratamentului) şi în psihologia normală (consiliere psihologică,
orientare...).
Etalonare: bolnavi mintali, populaţia normală reprezentativă franceză.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Inventarul Multifazic de Personalitate de la Minnesota (”M.M.P.I.”)
construit de către Hathaway şi McKinley la Universitatea din Minnesota
este în prezent chestionarul de personalitate care are cea mai mare
extindere, atât prin utilizare cât şi prin lucrările ştiinţifice pe care le-a
suscitat. Această favoare se dovedeşte meritată prin înalta valoare în
lucrările de cercetare cât şi în practica clinică.
The Minnesotta Multiphasic Inventory (MMPI) constituie un
chestionar structurat pe 567 (alte variante 550) de întrebări de tip închis
(răspuns DA/NU), destinat măsurării aspectelor majore ale
personalităţii în raport cu mania, hipocondria, paranoia, isteria, deviaţii
psihopatice, psiastenie, schizofrenie, aspecte ale
masculinităţii/feminităţii, şi depresia.
Testul este structurat pe 20 de domenii diferite (sănătate generală,
simptome neurologice, simptome psihosomatice, relaţii familiale,
atitudini morale etc.). Aceste întrebări sunt prezentate pe dreptunghiuri
de carton, pe care subiectul trebuie să le împartă în trei teancuri
corespunzătoare cu „adevărat”, „fals” şi „nu ştiu”. Această metodă s-a
demonstrat excelentă cu subiecţii care nu acceptă ideea de a lăsa o
urmă scrisă a răspunsurilor lor.
„M.M.P.I.” prezintă un anumit număr de particularităţi care îl
diferenţiază de chestionarele clasice, suprimând toate inconvenientele şi
punându-l în valoare foarte bine:
a) Scara de atitudini:
Trei scări speciale permit să se determine:
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
384
Dacă subiectul tinde să se prezinte, conştient sau nu, sub o
lumină favorabilă în răspunsurile sale (scara L sau a minciunii).
Dacă subiectul tinde să-şi supraestimeze sau să-şi subestimeze
anomaliile (scara K). Scara, care funcţionează ca o variabilă
suprimantă a lui Horst, permite de altfel corectarea altor scări
în funcţie de rezultatele astfel obţinute.
Dacă subiectul dă răspunsuri foarte anormale, fie pentru că
prezintă o puternică anomalie a personalităţii de natură
patologică, fie că răspunde la întâmplare sau că nu înţelege
întrebările.
Combinaţiile acestor diferite scări (diferenţa F-K în
special) permit să se determine
dacă subiectul şi-a trucat într-un fel sau altul răspunsurile şi
în ce sens.
Aceste scări de atitudine permit eludarea celei mai mare
părţi o obiecţiilor frecvent făcute faţă de chestionare şi
furnizează o importantă contribuţie la studiul validităţii
rezultatelor.
b) Validarea empirică a scărilor.
Testul însuşi permite obţinerea a 10 note corespunzătoare
dimensiunilor împrumutate din nosologia psihiatrică
(Ipohondrie, Depresie, Isterie, Personalitate psihopatică,
Masculinitate – Feminitate, Paranoia, Psihastenie, Schizofrenie,
Hipomanie, Introversiune socială). Este vorba despre scara T,
de medie/moyenne 50 şi de écart-type 10. Scările au fost
constituite din itemi discriminanţi, între subiecţii normali şi un
grup de subiecţi care au un sindrom psihiatric bine determinat.
Astfel, s-a reţinut un mare număr de itemi (numiţi itemi
mascaţi), care, toţi având o valoare discriminatorie, nu aveau
nici o „validitate aparentă”, adică nici un raport aparent cu
sindromul cercetat. Aceasta explică posibilitatea de a obţine
rezultate semnificative cu subiecţi care caută să-şi ascundă
trăsăturile de personalitate (psihopaţi, paranoici de exemplu).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
385
Rezultatele se prezintă sub forma unui profil. Interpretarea
este bazată pe nota relativă obţinută la diferitele scări şi pe
configuraţia generală a profilului.
„M.M.P.I.” îşi datorează succesul:
a) Aplicării uşoare.
b) Corectării simple.
c) Validităţii sale. „M.M.P.I.” şi-a demonstrat utilitatea în
cele mai diverse domenii:
1) În psihopatologie. „M.M.P.I.” are o mare valoare
pentru diagnosticul nosologic, precum şi pentru studiul
prognosticului şi al tratamentului. Numeroase scări
suplimentare au fost construite în scopuri speciale. În fapt,
teoretic, se poate construi un număr nedefinit de scări urmând
procedeul empiric descris mai sus.
2) În psihologia normală. Deşi teoretic este vorba
acolo de un domeniu mai puţin favorabil pentru aplicarea sa,
testul a avut numeroase utilizări în acest domeniu (consiliere
psihologică, orientare etc).
Testul a fost etalonat pe un eşantion de populaţie franceză
constituit cu atenţie astfel încât să fie reprezentativ pentru
populaţia generală căreia îi este aplicat (un Q.I. verbal de la 85
la 90 este considerat necesar).

BIBLIOGRAFIE
Orientările bibliografice figurează în manual.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
386

CHESTIONAR DE PERSONALITATE
PENTRU SPORTIVI Q.P.S. : Forma Adulţi şi
Forma Adolescenţi

Edgar THILL
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test (Forma pentru adulţi sau Forma pentru adolescenţi).
Foaie de răspuns.
Foaie de profil.
Grilă de corectare şi corector cartonat.
Manual, 30 de pagini.

Maşină de examinare şi de corectare TPS-Q.P.S.
Ghid de utilizare a TPS-Q.P.S.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 45-60 de minute.
Timp de corectare: 5 minute.
Vârsta de aplicare: Forma Adulţi: bărbaţi şi femei peste 17 ani.
Forma Adolesceni: bărbaţi şi femei cu vârsta între
14 şi 17 ani.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
387
Etalonare: 2582 de subiecţi francezi.
Indicaţii: evaluarea personalităţii sportivilor de orice nivel şi prezicerea
performanţelor lor.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Comportamentul fiind o rezultantă a variabilelor situaţie şi factori
personali, a fost necesar să se evalueze modalităţile particulare de
acţiuni şi de reacţii ale personalităţii în condiţiile unui mediu specific. În
particular, fiind vorba de evaluarea subiecţilor sportivi (oricare ar fi
nivelul lor de performanţă) şi de prezicerea performanţelor viitoare, a
trebuit să se stabilească o procedură de măsurare care apreciază
modurile obişnuite de comportament în situaţii de antrenament şi de
competiţie. Din această perspectivă a fost construit Chestionarul de
Personalitate pentru Sportivi (Q.P.S.).
Q.P.S., care conţine 340 de propoziţii cărora trebuie să li se răspundă
prin „Adevărat” sau „Fals”, este aplicabil fie populaţiei adulte (peste 17
ani), fie adolescenţilor (14-17 ani). Cele două versiuni ale testului
acoperă 14 trăsături de personalitate şi pun în joc două scări de
sinceritate. Unele dintre aceste unităţi de analiză a comportamentului
corespund cu cele care sunt folosite în mod clasic în alte teste; dar
chestionarul include de asemenea scări mai specifice, precum cele de
anduranţă psihologică, de asumare a riscului sau de rezistenţă la stres.
Cele 14 chestionare se organizează în 4 categorii de trăsături:
a) măsurările motivaţiei şi ale agresivităţii;
b) măsurările controlului emoţional şi energetic;
c) măsurările sindromului extraversiune-introversiune;
d) măsurările sociabilităţii şi corectitudinii.
Două scări de sinceritate, de dezirabilitate socială şi de
acceptare, evaluează posibilităţile de ocolire şi de trişare.
Grupa I.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
388
1. Dorinţa de reuşită de ordin intrinsec (DR1).
2. Dorinţa de reuşită de ordin extrinsec (DR2).
3. Agresivitate (AG).
Grupa II.
4. Anduranţă psihologică (EP).
5. Competitivitate (CP).
6. Control moţional (CE).
7. Rezistenţă psihologică (RP).
8. Dominanţă (DO).
Grupa III.
9. Extraversiune (EI).
10. Controlul activităţii (CA).
11. Viteză – dinamism (VI).
12. Asumarea riscului (PR).
Grupa IV.
13. Sociabilitate (SO).
14. Cooperare (CO).
Scările de sinceritate
15. Acceptare (AQ).
16. Dezirabilitate socială (DS).
Scară complementară
17. Aprecierea de sine (ES).
Transformarea notelor brute în note standard poate fi obţinută
raportându-se fie la o etalonare în 11 clase, fie la o etalonare în 9 clase
standardizate.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
389
Testul poate fi corectat cu ajutorul maşinii de corectare care permite
receptarea răspunsurilor candidatului. Acest mod de corectare
informatizată oferă posibilitatea de a afişa imediat rezultatele după
conexiunea în reţea.
Utilizatorul testului va putea:
a) să aprecieze validitatea răspunsurilor raportându-se la
scările de sinceritate;
b) să evalueze forma generală a profilului şi înălţimea medie
pe cele patru domenii studiate;
c) să determine nivelul atins de fiecare scară referitor la
calităţile valorizate;
d) să interpreteze profilul ţinând cont de corespondenţele
caresestabilesc între anumite scări;
e) să compare profilul individual al grupului de referinţă
reţinut.
Numeroasele probe de validare (de conţinut, de structură councourante
et prédictive) au permis stabilirea a foarte bunei valori a testului din
punct de vedere al obiectivelor care-i fuseseră asociate: descrierea
personalităţii sportivilor şi prezicerea performanţelor lor.
Fidelitatea a fost calculată cu ajutorul coeficientului de constanţă (test-
retest) şi al celui de echivalenţă.
Normele franceze au fost elaborate pe o populaţie de 2582 subiecţi,
adică:
a) populaţie nesportivă: 258 de subiecţi cu vârsta peste 17 ani;
b) populaţia sportivă: 736 de bărbaţi de 14-17 ani; 727 de
bărbaţi de peste 17 ani; 537 de femei de 14-17 ani; 324 de
femei cu vârsta peste 17 ani.
Acest test se aplică la fel de bine populaţiei adolescente ca şi adulţilor,
sportivilor ca şi nesportivilor (asa cum atestă unele teste de validare).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
390
Aplicarea chestionarului îşi găseşte deplina justificare în cazul unei
evaluări de personalitate în perspectiva mai specifică a detectării,
selecţionării şi orientării sportive.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
391

TESTUL FIGURILOR ÎNCASTRATE (Forma
colectivă) G.E.F.T.

P. K. OLTMAN, E. RASKIN,
Consulting Psychologists Press, Inc.
H. A. WITKIN
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet: 32 de pagini.
Manual, 25 de pagini.
Corrigé.
Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15 minute.
Timp de corectare: 5 minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea Dependenţei-Independenţei vizavi de Champ
(DIC).
Etalonare: 320 de adulţi cu vârste între 19 şi 55 de ani.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
392
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul Figurilor Încastrate, G.E.F.T. (Group Embedded Figures
Test), forma colectivă, este un test perceptiv care măsoară
dependenţa – independenţa faţă de câmp (D.I.C.). Această
dimensiune permite distingerea indivizilor după capacitatea lor de
a percepe un element separat de contextul său şi de a adopta o
atitudine analitică în rezolvarea problemelor.
Dependenţa faţă de câmp constituie una dintre ramurile cele mai
dezvoltate în domeniul personalităţii: ea acoperă, într-adevăr, o
sferă mai generală care reprezintă gradul de diferenţiere.
D.I.C. corespunde capacităţii de a sesiza elementele detaşate de
context. Unii subiecţi reuşesc asta mai bine decât alţii: aceşti
subiecţi sun numiţi „independenţi în raport cu câmpul”. Alţii
reuşesc s-o facă mai greu: aceşti subiecţi sunt numiţi „dependenţi
faţă de câmp”.
D.I.C. este un univers/continuum în care subiecţii se repartizează
diferenţiat:
- la dependenţi, percepţia este puternic dominată de
organizarea generală a câmpului; părţile sunt percepute ca
amestecate, întrepătrunse;
- la independenţi părţile sunt percepute ca abstracte,
separate de fondul organizat.
Această noţiune a fost introdusă de Witkin şi colaboratorii săi, în
continuarea lucrărilor asupra percepţiei verticale. Observaţiile care
au fost făcute în cursul acestor experienţe i-au determinat să-şi
orienteze cercetările către o psihologie diferenţială.
Numeroase studii asupra percepţiei au permis aprecierea
dimensiunilor personalităţii care îşi găsesc originea în teoria
stilurilor cognitive. Se vorbeşte de stilul cognitiv pentru a îngloba
totodată activităţile percepetuale şi individuale.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
393
G.E.F.T. a fost copiat întocmai de Testul Figurilor Încastrate,
forma individuală, (E.F.T.), în ceea ce priveşte prezentarea şi
forma. El conţine 18 figuri complexe dintre care17 sunt
împrumutate de la G.E.F.T. Sarcina subiectului constă în
regăsirea unei figuri simple peste una complexă. Editura Centrului
de Psihologie Aplicată a ales forma colectivă deoarece este mai
rapidă şi studiile de validitate şi de fidelitate au arătat o corelare
ridicată cu E.F.T.
Astfel, G.E.F.T. măsoară aptitudinea de a segmenta un câmp
vizual organizat, astfel încât să se separe o parte a câmpului. Este
un test obiectiv de personalitate non verbal care tratează o
dimensiune fundamentală parcurgând o probă de performanţă şi
nu cu ajutorul chestionarelor obişnuite. Poate fi utilizat în
orientarea – şi într-o măsură foarte mică – în selectarea
profesională, precum şi în domeniul cercetării.
În fine, dependenţa-independenţa faţă de câmp a făcut obiectul a
numeroase lucrări privind relaţiile sale cu alte funcţii cognitive sau
non cognitive precum mecanismele de apărare, procesele psiho-
patologice, comportamentul social, interesele profesionale.









Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
394

TESTE DE INTELIGENŢĂ SOCIALĂ

M. O’SULLIVAN şi J. P. GUILFORD
Sheridan Psychological Service, Inc.
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Material
4 caiete de test.
Foaie de răspuns.
Manual.
Grilă de corectare.
Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15-20 de minute /caiet.
Timp decorectare: 2 minute (pentru cele 4 teste).
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea aptitudinii de a cunoaşte comportamentul
altuia, adică de a înţelege gândurile, sentimentele şi
intenţiile altora.
Etalonare: 263 de bărbaţi şi 190 de femei de 18-65 de ani, cu un
nivel al studiilor variind de la BEPC la Studii
Superioare.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
395
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Noţiunea de inteligenţă socială este veche pentru că ea a fost
evocată încă din 1920 de către THORNDIKE. Primele tentative
de măsurare au fost totodată nişte eşecuri, iar studiile
instrumentelor construite înainte de al doilea război mondial au
arătat că compoziţia lor factorială se lega de factorii verbali şi de
memorizare, ci nu de un factor specific. Testele care măsoară într-
un mod specific inteligenţa socială au fost construite pentru prima
dată de GUILFORD şi de şcoala sa.
Cele patru teste de inteligenţă socială realizate de M.
O’SULLIVAN şi J. P. GUILFORD au o dublă originalitate:
- sunt prezentate sub formă de benzi desenate (trei dintre ele)
pentru a reduce varianţa verbală. Atunci când, ca în al
patrulea test, se utilizează enunţuri sau răspunsuri verbale, s-a
avut grija să se exprime clar semnificaţia lor astfel încât să fie
perfect inteligibilă, şi să trimită net la un conţinut de
comportament.
- Răspund ipotezei pe care Guiford a enunţat-o în ceea ce
priveşte natura inteligenţei sociale: după acest autor, dacă
există mai multe moduri de a fi inteligent social, primele
cercetări s-au concentrat pe un aspect esenţial: aptitudinea la
cunoaşterea comportamentului.
În ansamblul lor, cele patru teste factoriale de inteligenţă socială
acoperă conceptele tradiţionale de sensibilitate socială, de
empatie, de percepere a altuia, şi într-o anumită măsură de ceea ce
denumim „intuiţie”. Testele măsoară aptitudinea la cunoaşterea
comportamentului altuia, adică de a-i înţelege gândurile,
sentimentele şi intenţiile altora, a tuturor elementelor care sunt
factori determinanţi ai relaţiilor umane, şi care facilitează
comunicarea la nivelul persoanelor şi grupurilor.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
396
Cele patru teste sunt:
1. Testul istoriilor de concluzionat: Se prezintă sub forma
unei benzi desenate: subiectul trebuie să prezică ceea ce se
va petrece plecând de la prima imagine (unde sunt
exprimate sentimentelele subiectului) alegând dintre cele
care sunt propuse a doua imagine care-i convine cel mai
mult. Acest test măsoară „Cunoaşterea implicaţiilor
comportamentului” (CIC).
2. Testul grupurilor de expresie: subiectul trebuie să
recunoască din patru desene care reprezintă expresii
faciale, gestuale sau posturale, pe cea care exprimă acelaşi
tip de gândire, sentimentele sau intenţiile pe care le
transmite ansamblul celorlalte trei. Acest test măsoară
„Cunoaşterea claselor de comportament” (CCC).
3. Testul de expresii verbale. Se prezintă o persoană care
enunţă o frază altuia. Subiectul trebuie să recunoască, din
trei grupuri de câte două persoane, în care caz aceeaşi
frază este spusă cu o intenţie diferită sau ia un sens diferit.
Acest test măsoară „Cunoaşterea transformărilor
comportamentale”, adică aptitudinea de a discerne
sensurile diferite pe care le poate lua o aceeaşi informaţie
în contexte diferite.
4. Testul istoriilor de completat. Fiecare item se compune
din patru imagini, dintre care una este albă. Pentru a o
completa, subiectul trebuie să aleagă din cele patru care-i
sunt propuse, pe cea care-i convine în funcţie de
atitudinile şi de gândurile exprimate de personaje. Acest
test măsoară „Cunoaşterea sistemelor de comportament”
(CSC), adică aptitudinea de a recunoaşte structura
situaţiilor sociale.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
397
Cele patru aptitudini măsurate (CIC, CCC, CTC, CSC) au fost
izolate factorial.
Adaptarea franceză a prezentat o preexperimentare cu analiza
itemilor care a condus la anumite modificări de detaliu în raport
cu versiunea originală (timp de examinare, într-un caz modificarea
răspunsului „bun”). Experimentarea propriu-zisă a cuprins
aplicarea simultană a patru teste de inteligenţă socială, a testului
de Vocabular al lui BINOIS PICHOT şi a testului Formelor
Identice al lui THURSTONE. Această experimentare conţinând
o analiză aprofundată a itemilor, a permis elaborarea definitivă a
testelor.
A fost stabilită o etalonare bazată pe 263 de bărbaţi şi 190 de
femei repartizaţi după vârstă şi nivelul studiilor.
Calităţile metrologice ale testului sunt satisfăcătoare. Fidelitatea
(metodă de împărţire pe jumătate cu corectarea lui Spearman
Brown) variază în funcţie de teste între 58% şi 89%. Corelările
fiecărui test cu nota totală de „inteligenţă socială” sunt sensibil
egale (cca. 70%), demonstrând că au o greutate echivalentă în
evaluarea „inteligenţei sociale”. Corelările între teste sunt
rezonabil de joase (în medie 30%) demonstrând relativa
independenţă factorială.
În total, Testele de Inteligenţă Socială realizate de O’SULLIVAN
şi de GUILFORD constituie un instrument de înaltă valoare într-
un domeniu până atunci inaccesibil într-o manieră adecvată
instrumentelor psihometrice. Cercetările şcolii lui Guilford au
demonstrat posibilitatea acestei măsurări, au precizat structura
factorială a aptitudinilor în cauză, şi au furnizat teste valide.
Aplicaţiile sunt evidente: aceste teste permit prezicerea capacităţii
subiectului de a percepe situaţiile sociale, şi în consecinţă
furnizează un element important de previziune a adaptării la
sarcini în care această percepţie este indispensabilă.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
398


TESTUL DE PERSEVERENŢĂ AL LUI
CATTELL

R. B. CATTELL
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 8 pagini.
Joc cu două grile de corectare.
Manual, 24 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 30 de minute, din care 19 de lucru efectiv.
Timp de corectare: cca. 5 minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: măsurarea factorului p (perseverenţă).
Etalonare: cetăţeni francezi de 20-25 de ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Noţiunea de perseverenţă este una dintre cele mai vechi utilizate
în psihologie. Folosită mai întâi în psihiatrie, studiul său se
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
399
datorează îndeosebi şcolii de la Londra sub impulsul lui
Spearman. Spearman a admis existenţa, alături de factorul general
de inteligenţă g, a unui factor general de perseverenţă p. În timp
ce factorul g corespunde cu energia mintală totală disponibilă la
un subiect, p este inerţia acestei energii. Conform lui Spearman, p
este independent de g şi constituie o bază de temperament
individual.
Numeroase teste au fost utilizate pentru măsurarea perseverenţei
şi, printre acestea, testele denumite de alternanţă motrice s-au
dovedit în general cele mai saturate în factorul p. Dintre
numeroşii cercetători care s-au raliat studiului acestei probleme,
R. B. Cattell este fără îndoială cel căruia i se datorează cele mai
importante contribuţii. Încă din 1935 el arăta că pentru a măsura
perseverenţa, era necesară măsurarea interferenţei între o
activitate corespunzătoare unei obişnuinţe stabilite de mult timp
şi o altă activitate, denumită situaţie de efort creator, constituită
dintr-o sarcină de complexitate egală, dar de natură absolut nouă.
Acest punct de vedere a fost confirmat de atunci şi de altfel s-a
precizat că perseverenţa măsurată era „dispoziţia rigidă”, adică
dificultatea în probele noi în raport cu cele vechi, în măsura în
care noile sarcini nu sunt mai dificile şi prezintă aceeaşi
complexitate.
Este foarte evident că măsurarea perseverenţei îşi găseşte
importanţa practică nu în măsurarea în sine a factorului p, ci în
corelările care au fost găsite între acest factor şi trăsăturile de
personalitate şi de comportament. Faptele cele mai izbitoare în
acest domeniu sunt următoarele:
- S-a arătat că există o legătură între factorul p şi factorul w
(will, voinţă) al lui Spearman, subiecţii având w cel mai ridicat
fiind cei care au un p mediu.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
400
- În patologie, copii cu tulburări de caracter au în general un p
foarte ridicat sau foarte scăzut; în psihoze, un p ridicat este
asociat cu o dezintegrare ridicată a personalităţii; p este
scăzut la maniaci şi la isterici, ridicat la melancolici,
schizofrenici paranoizi, epileptici şi obsedaţi.
- În orientarea şcolară există o legătură importantă între
alegera disciplinelor şi nota p.
- În studiul general al personalităţii, cercetările lui Cattel şi ale
lui Pinard au arătat că rezultatele testului de perseverenţă
permiteau pevedrea comportamentului subiectului şi reacţiile
sale în numeroase puncte. Veţi găsi în manual testul
caracteristicilor principale ale subiecţilor prezentând o notă p
ridicată şi a celor prezentând o notă p joasă.
Testul de perseverenţă al lui R. B. Cattel este actualmente cel mai
bun instrument pentru măsurarea acestui factor capital al
personalităţii. Testele care-l compun au fost alese pe baza
analizelor factoriale a numeroaselor studii anterioare.
Administrarea sa este simplă şi cotarea sa perfect obiectivă. El
reprezintă un instrument de valoare în studiul personalităţii
normale şi patologice.

BIBLIOGRAFIE
Indicaţii complete şi o bibliografie vastă veţi găsi în:
1. CATTELL, R. B., Description and Measurement of
Personality.Yonkers-on-Hudson, World Book Company, 1946.
De asemenea puteţi consulta:
1. DELAY, J., PICHOT, p., Perse, J., Metode Psihometrice în
Clinică (Méthodes Psychometriques en Clinique), Paris, Masson,
1955.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
401
2. ZAZZO, R., SOSBERGER, M., Analiza factorială în
psihologia clinică (L’analyse factorielle en psychologie
clinique), în „Encefalul” („L’Encéphale”), 1949, 302-
316.
_____________
Există o ediţie a Testului de Perseverenţă în limba italiană.





Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
402


TESTUL DE STRES

Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Material
Caiet de test, 12 pagini.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: circa 8 minute, din care patru minute şi
jumătate de lucru efectiv.
Timp de corectare: câteva minute.
Vârsta de aplicare: adulţi.
Indicaţii: măsurarea rezistenţei la situaţiile de tensiune.
Etalonare: populaţia franceză masculină şi feminină de niveluri
culturale diferite.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Dacă încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea Wundt şi J. McK
Cattel studiaseră timpul afectat denumirii obiectelor, culorilor şi
cuvintelor corespunzătoare, iar Jaensch în 1929, în cadrul studiilor
asupra tipologiei perceptive studiase situaţiile de conflict şi
interferenţă, lui J. R. Stroop i se datorează, punerea la punct în
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
403
1935, sub numele de „color word test” a unui test simplu care
permite aprecierea diferenţelor individuale privind rezistenţa la
conflict (sau, dacă vreţi, la stres) în executarea unei sarcini. Testul
era compus din trei planşe:
- prima conţinea cinci denumiri de culori (roşu, albastru, verde,
maro, violet) imprimate în negru pe fond alb;
- a doua conţinea cinci pătrate colorate (în aceleaşi culori ca
mai sus);
- a treia conţinea cinci denumiri de culori, fiecare denumire
fiind imprimată cu una din celelalte patru culori (de exemplu,
cuvântul ROŞU este scris cu cerneală albastră, verde, maro
sau violet).
Cuvintele şi culorile sunt dispuse pe zece linii şi zece coloane,
succesiunea stimulilor fiind la întâmplare, în ultima planşă fiecare
denumire de culoare apare de acelaşi număr de ori în fiecare
dintre celelalte culori.
Testul individual se derula în trei faze:
- lecturarea cu viteză maximă o sută de denumiri de culori;
- denumirea cu viteză maximă a culorilor a o sută de pătrate;
- denumirea cu viteză maximă a cernelii de imprimare a o sută
de denumiri de culori.
Principiul testului era compararea vitezei în cele două sarcini
simple (lecturarea şi denumirea culorilor), şi cea în sarcina cu
interferenţă.
După această publicare iniţială, testul a făcut obiectul a
numeroase modificări de detaliu şi a nuzmeroase lucrări de
cercetare. Trebuie menţionate mai ales studiile lui Thurstone şi
Mellinger, 1944 (în cadrul studiului lor de ansamblu asupra
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
404
structurii factoriale a testelor perceptive) şi cele ale lui Jensen din
1965, care s-a preocupat în special de studierea semnificaţiei
tuturor coeficienţilor care fuseseră propuşi de combinările mai
mult sau mai puţin complexe a trei note fundamentale (timpul
necesar fiecăruia din cele trei teste). Jensen a pus în evidenţă
faptul că toţi indicii sunt subîntinţi/sous-tendus de trei factori:
rapiditate generală, rapiditate specifică în denumirea culorilor,
interferenţă.
În 1961, Baer, Corsini şi Renck au propus o versiune a testului cu
o aplicare colectivă. Testul prezentat se inspiră în principiul său
din cel anterior. El conţine un caiet cu trei subteste:
- cincizeci de rânduri de patru denumiri de culori (verde, roşu,
albastru, galben) imprimate în negru, subiectul trebuind să
scrie cât mai repede posibil iniţiala denumirii culorii în caseta
corespunzătoare;
- cincizeci de rânduri de cîte patru pătrate colorate, subiectul
scriind cât mai repede posibil în caseta corespunzătoare
denumirea culorii;
- cincizeci de rânduri de câte patru denumiri de culori
imprimate cu o cerneală deculoarea respectivă, subiectul
trebuind să scrie iniţiala culorii cernelii.
În construirea acestuia au fost luate precauţii speciale: de
exemplu, în subtestul (1), fiecare denumire de culoare nu apare
decât o dată pe rând, toate combinările posibile de succesiuni
fiind utilizate, şi aceasta în număr egal (de două ori, o dată în
primele douăzeci şi cinci, o dată în ultimele douăzeci şi cinci); s-a
evitat ca într-o coloană să se succeadă două denumiri identice; s-a
evitat ca în două rânduri succesive secvenţa să fie pur şi simpli
inversată. Manualul conţine detaliile tehnice de construire a
celorlalte subteste.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
405
Una dintre problemele dificile privind etalonarea conduce către
rolul eventual al nivelului intelectual asupra vitezei. Într-adevăr,
scopul testului este înainte de toate să măsoare diferenţele
individuale în ceea ce priveşte rezistenţa la interferenţă. În aceste
condiţii, pentru etalonare s-a utilizat pentru populaţia masculină
trei grupuri de câte o sută de subiecţi, diferenţiaţi pe nivelul
intelectual-cultural, pentru populaţia feminină două grupuri de
câte cincizeci de subiecţi.
Studii speciale au fost efectuate:
- asupra rolului greşelilor;
- privind rolul nivelului cultural asupra rezultatelor.
Indicii reţinuţi au fost cei care, după rezultatele lucrărilor
anterioare, dau cea mai bună apreciere a diferiţilor factori în
cauză. De altfel, a fost construit un indice special. Au fost
prezentate rezultatele unui nou studiu factorial al acestui
ansamblu, precum şi etalonările corespunzătoare.
Studiile anterioare au arătat o bună fidelitate test-retest (de
ordinul a 70%) la un interval de o săptămână.
Studii privind validitatea testului, fie cu ajutorul corelării cu teste
de personalitate, fie prin compararea rezultatelor diverselor
grupuri profesionale, au fost publicate şi sunt descrise în manual.
Interesul arătat de patruzeci de ani acestui test, studiile foarte
numeroase şi diverse al căror obiect a fost, demonstrează valoarea
sa. Deşi ar fi încă prea devreme să se indice cu precizie în câte
domenii de studiu al personalităţii şi de orientare profesională îşi
găseşte indicaţiile speciale, simplitatea sa, excelenta acceptare de
către toate tipurile de subiecţi permit recomandarea folosirii sale.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
406
BIBLIOGRAFIE
Veţi găsi bibliografie în revista generală:
1. JENSEN, A. R., ROMER, W. D., The Stroop color word test, în
„Acta Psychol.”, 1966, 25, 36-93.
2. BONIS, M. De, Testul lui Stroop. Utilizarea sa în studiul câtorva
procese motivaţionale şi al stresului (Le Test de Stroop. Son utilisation
dans l’étude de quelques processus motivationnels et du stress), în
„Revista de Psihologie Aplicată” („Revue de Psychologie
Appliquée”), 1968, 18, 93-107.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
407

TESTELE LUI E. P. TORRANCE PENTRU
GÂNDIRE CREATIVĂ

E. P. TORRANCE
Personnel Press, Inc.
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test de expresii verbale (forma A sau B).
Caiet de test de expresii figurate (forma A sau B).
Foaie de notare.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare:
- 45 de minutede lucru efectiv pentru formele de expresii verbale;
- 30 de minute de lucru efectiv pentru formele de expresii figurate.
Vârsta de aplicare: şcoala maternală – clasele terminale.
Etalonare (Forma A):
- 250 de băieţi şi 250 de fete din Ciclul Mediu 2;
- 503 băieţi şi fete de la clasa CP la clasa terminală.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
408
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Noţiunea de creativitate, care se plaseză în ultimii ani, pe primul
plan al preocupărilor psihologice, este dificil de definit. E. P.
Torrance a considerat-o ca „un proces prin care individul devine
sensibil la probleme, la lipsuri, la lacunele de cunoştinţe, la
absenţa anumitor elemente, la dizarmonie etc; prin care se
identifică dificultatea; prin care se caută soluţii, se fac conjuncturi,
sau se formulează ipoteze apropo de de deficite; prin care se
testează şi se retestează aceste ipoteze şi eventual le modifică şi se
retestează aceste modificări; şi în fine prin care se comunică
rezultatele”.
Pe baza acestei definiţii E. P. Torrance, în cadrul Universităţii din
Georgia, a putut să continue punerea la punct a testelor care să
permită evaluarea acestui proces fundamental. În versiunea
experimentală a „Torrance Tests of Creative Thinking” (Testele
lui Torrance de Gândire creativă), autorul a reunit o serie de
sarcini dintre care unele fac apel la un material verbal (a gândi cu
cuvinte), iar altele implică crearea elementelor figurate (a gândi în
imagini), şi care necesită un tip de gândire analog celui care este
pus în joc în activităţile care sunt recunoscute ca creative.
Testele care folosesc un material verbal sunt prezentate sub două
forme paralele, A şi B. Fiecare conţine şapte probe: plecând de la
un desen ce reprezintă o scenă, subiectului i se cere să indice toate
întrebările posibile care permit o înţelegere mai bună a scenei
(testul 1), toate posibilele cauze ale acţiunii reprezentate (testul 2),
şi toate consecinţele posibile (testul 3). Subiectul trebuie să mai
indice toate perfecţionările pe care le poate imagina pentru un
animal păros pentru a-l face mai amuzant (testul 4) toate utilizările
pe care le poate găsi pentru un obiect atât de banal (testul 5),
toate întrebările pe care le poate pune asupra acestui obiect (testul
6), şi toate consecinţele posibile ale unei situaţii incredibile (testul
7).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
409
Testele care necesită gândirea creativă în imagini este de asemenea
în două forme paralele, A şi B. Ele prsupun desenarea câtorva
lucruri plecând de la o formă colorată dată (testul 1), completarea
desenelor cărora li se dau unele elemente (testul 2), şi crearea
unor obiecte plecând de la forme geometrice date (testul 3).
Corectarea testelor necesită punerea la punct a unei metode
bazată pe frecvenţa şi calitatea râspunsurilor. O experimentare
asupra a 503 elevi de la CP la clasele terminale a permis stabilirea
unui barem de notare perfect adaptat la populaţia franceză.
Etalonarea a fost făcută pe un grup de 250 de băieţi şi 250 de fete
de la Ciclul Mediu 2. În plus, în manual sunt indicate valorile
caracteristice ale diferitelor clase: de la CP la clasa terminală.
De asemenea, în manual se află o comparaţie între rezultatele
T.T.C.T. pe de o parte, iar pe de alta notele obţinute la testul de
inteligenţă Cattel 2 precum şi la rezultatele şcolare. De altfel, este
în curs un studiu de validare.











Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
410

TESTUL U 81

André VIDAL
Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Joc cu 15 serii de imagini (3 imagini pe serie) cu 3 imagini
de prezentare; fiecare imagine pe un carton
separat.
Foaie de notare şi de profil.
Manual, 90 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă, în scris.
Timp de examinare: 30-45 de minute.
Timp de corectare: 20 de minute, în medie.
Vârsta de aplicare: de la 17 ani în sus.
Indicaţii: studiul personalităţii.
Etalonare: 113 adulţi cu vârste de la 17 la 55 de ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul U. 81 este un test nou de investigare a personalităţii.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
411
Diferitele experieţe asupra acestui test arată că răspunde dublei
necesităţi de investigare totală şi cantitativă a personalităţii:
- materialul utilizat se apropie de cel al tehnicilor proiective:
stimulul nu este decât parţial structurat, numărul
răspunsurilor fiind liber şi ridicat;
- cotarea se face în interior, într-un cadru bine definit;
- rezultatele sunt cantitative, şi pot fi supuse deci procesării
statistice.
Scopul acestui test este de a stabili pentru un subiect dat
„inventarul” unui număr de situaţii afective pe care le cunoaşte,
fie pentru că le-a trăit personal, fie că şi le-a imaginat, fie pentru
că a fost martor etc. Ideea generală este că ar exista o cultură
afectivă (cu acelaşi titlu ca şi cultura intelectuală) şi că accentuarea
pusă pe un astfel de element ar fi semnificativă pentru fiecare
personalitate în parte.
Situaţiile prezentate de cele 15 serii de imagini sunt actuale. Ele
fac apel în principal la răspunsurile date în termenii schimburilor
între individ şi mediu şi ai atitudinilor afective. Pentru fiecare serie
subiectul trebuie să povestească o istorie care să implice ceea ce a
dus la situaţia prezentată, derularea sa şi finalul.
Corectarea se face pe două niveluri:
1. La nivelul istoriei complete.
Situaţia descrisă de subiect se derulează în mai mulţi timpi: ea face
apel la un anumit număr de schimbări sociale, de acte, de
sentimente etc. intenţionale sau actualizate. O primă sarcină
constă în a izola fiecare din aceste momente sau „elemente”, fără
a prejudicia vreun erou: toate elementele sunt corectate fără ca cel
care corectează să decidă proiecţia subiectului într-un personaj
sau altul pus în joc, nici vreo oarecare ierarhie a eroilor.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
412

2. La nivel de „element”:
Fiecare element este cotat după 53 de variabile care aparţin a şase
categorii diferite: primele patru definesc derularea actului,
sentimentului etc. (adică dinamismul său, obstacolele pe care le
întâlneşte, ceea ce rezultă de aici şi domeniul de activitate fizică în
care se derulează), ultimele două servesc la indicarea cadrului în
care se derulează situaţia (parteneri şi interese aflate în joc).
Notarea se face prin simpla alegere între diferenţele verbale:
definirea lor clară şi riguroasă asigură obiectivitatea şi coerenţa
corectărilor şi permite evitarea riscurilor unei interpretări abuzive
din partea celui care corectează.
Odată testul dépouillé cel care corectează calculează frecvenţele
relative ale răspunsurilor în fiecare variabilă; în funcţie de aceste
frecvenţe, el atribuie o notă de grup după etalonarea disponibilă
în prezent.
Studiul efectuat pe 113 adulţi a determinat apariţia unei fidelităţi
test-retest satisfăcătoare pentru cea mai mare parte a variabilelor,
permiţând diferenţierea şi definirea personalităţii în mod nuanţat.
Manevrarea statistică a rezultatelor permite întrevedrea a
numeroase posibilităţi de studii, mai ales în domeniul validităţii
testului.
Acest test se adresează atât psihologilor practicanţi cât şi
cercetătorilor pentru care el reprezintă un instrument de
cunoaştere de un foarte mare interes.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
413




SERIA a VII-a



TEHNICI PROIECTIVE
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
414
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
415


A (R)
TEST DE APERCEPŢIE
26
PENTRU
COPII
(C.A.T.) ŞI SUPLIMENTUL (C.C.T. – S.)


Leopold Bellak
C.P.S. Company
Sonya Sorel BELLAK
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată

Material
Joc cu 10 planşe (într-o cămaşă) ale C.A.T.
Joc cu 3 planşe cu câte o parte decupată (într-o cămaşă) pentru
C.A.T. – S.
Foaie de notare prescurtată de Bellak (C.A.T., C.A.T. – S. şi
T.A.T.), 3 pagini.
Manual, 47 de pagini.
Foaia de cotare a lui Boulanger.
Tabel cu rezultatele: etalonări pe copii de la 3 la 7 ani.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: variabil, de la 30 de minute la o oră.
Timp de corectare: variabil, în funcţie de tehnica folosită.
Vârsta de aplicare: copii de la 3 la 10 ani.
Indicaţii: explorarea factorilor dinamici ai personalităţii.





26
Integrarea percepţiei în experienţa cognitivă anterioară.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
416
NOTIŢĂ TEHNICĂ

Ideea primară a acestui test proiectiv se datorează lui E. Kris, care nota
că copii au tendinţa de a se identifica mult mai usor cu animalele decât
cu persoanele, fapt care, de altfel, fusese implicit indicat de Freud în
studiul sau de caz, „micul Hans”. Plecând de la acest principiu, autorii
au căutat să constituie o serie de planşe bazate pe principiul T.A.T., dar
punând în scenă animale şi evocând situaţii deosebit de semnificative în
psihologia copilului. Ei au apelat la sprijinul unei ilustratoare de cărţi
pentru copii, Violet Lamont, care a desenat 18 planşe, de la care
pornind, au fost reţinute 10 planşe finale.
Ulterior, au fost desenate trei planşe suplimentare de către aceeaşi
artistă, după indicaţiile autorilor. Fiecare dintre ele conţine trei sau patru
desene (în total 10) pe părţi detaşabile din planşă. Aceste desene
suplimentare reprezintă situaţii care nu corespund neapărat celor mai
curente probleme, dar care se pot întâlni şi studia în cazuri particulare.
Locul testului în raport cu T.A.T.
27
şi cu Testul lui Symonds
28
a fost
perfect precizat de către autori: „Testul este un descendent direct al
T.A.T. al lui Murray. Nu este nici un concurent, nici un substitut al
acestui test. Deşi considerăm T.A.T. ca fiind rivalul său pentru
explorarea personalităţii adulte, trebuie să recunoaştem neadaptarea
relativă la cazurile copiilor mici, precum şi neadaptarea C.A.T. la adulţi.
La modul ideal ne-ar plăcea să vedem C.A.T. folosit pentru copii de la 3
la 10 ani, Testul lui Symondsy pentru adolescenţi iar T.A.T. pentru
adolescenţi şi adulţi.”.
Tehnica administrării este analoagă celei a T.A.T. Interpretarea urmează
în linii mari aceleaşi principii. Totuşi, autorii au căutat să standardizeze
la maxim interpretarea şi pregătirea unei foi de notare şi de analiză.
Pentru fiecare poveste se trec pe o foaie de analiză: a) tema principală;
b) caracterele eroului principal; c) trăsăturile psihologice ale
personajelor; d) identificarea eroului; e) elemente adăugate; f) elemente

27
Vezi Thematic Apperception Test, Secţiunea VII, „TAT”.
28
Vezi Testul lui Symonds, Secţiunea VII, „SYM”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
417
omise; g) natura temerilor; h) conflicte semnificative; i) tipuri de
sancţiuni; j) deznodământ; k) gradul de maturitate. Odată ce sunt
completate cele 10 foi, se face o comparaţie între cele 100
dépouillement iar darea de seamă finală este redactată pe foaia de notare
formând o cămaşă.
C.A.T. – S. conţine 10 imagini dintre care fiecare poate fi prezentată
singură copilului pe lângă C.A.T. normal. De exemplu, imaginea 5
(reprezentând un cangur care merge în cârje, cu o labă şi coada
pansate), poate semnala efectelor psihologice probleme somatice ale
copilului (infirmitate, maladie) sau poate permite proiectarea
tulburărilor psihosomatice sau ipohondrice. C.A.T. – S „poate fi utilizat
în situaţii specifice pentru a descoperi teme specifice”. Eventual,
materialul C.A.T. – S poate servi ca punct de plecare unei tehnici de joc.
Deşi autorii consideră că o interpretare intuitivă globală este un element
fundamental pentru studiul rezultatelor, ei au stabilit norme pentru
diferitele teme prezentate ca poveşti, atât pentru fete, cât şi pentru
băieţi, care permit relevarea şi examinarea cu o atenţie specială a
răspunsurilor deviante de la norme.
Testul a fost validat de autori pe cca. 200 de fişe ale copiilor de la 3 la
10 ani, studiate în analiza oarbă şi comparate cu istoria clinică a cazului,
provenind în special din ancheta asistenţei sociale. „Am putut, scriu
autorii, să stabilim că planşele puneau în evidenţă problemele semnalate
de anchetă, şi că răspunsurile clarificau arier-planul dinamic al acestor
probleme.”
În fine, unul dintre avantajele folosirii animalelor este de a face testul
relativ independent de influenţele culturale. De altfel, s-a constatat
faptul că nu are importanţă dacă copilul nu cunoaşte animalul
reprezentat, deoarece în mod obişnuit el îl substituie unui animal pe
care-l cunoaşte bine.
Folosirea C.A.T. pe copii de la 4 la 7 ani este puternic uşurată de munca
doamnei G. Boulanger-Balleyguier. Aceasta a pus la punct o foaie de
dépouillement foarte precisă, pe personaj, activităţi, influenţe
relaţionale, şi a stabilit o etalonare pe populaţia normală franceză (113
copii de la 4 la 7 ani). Ea a comparat aceste rezultate cu cele ale unui
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
418
grup de 126 de copii caracteriéls grupaţi pe vârstă şi clase, în funcţie de
trăsătura psihologică dominantă. Folosirea normelor pe care ea le-a
stabilit permite precizarea nu doar a gradului de anormalitate a
copilului, ci şi sensul devianţei (la polul anxios sau la cel agresiv, şi într-
o anumită măsură aspectele individuale ale structurii psihologice şi
situaţiile conflictuale care le-au determinat. Reprezintă un instrument de
un real interes a cărui valoare reiese din grija cu care a fost elaborat şi
dezbaterea aprofundată a rezultatelor statistice pe care autorul a făcut-o
în monografia sa.



BIBLIOGRAFIE


Manualul conţine o bibliografie.

BOULANGER – BALLEYGUIER, G., Personalitatea copiilor normali şi
caracteriéls parcurgând testul de apercepţie C.A.T., Paris, C.N.R.S., 1960, 130
p.

Există o ediţie a C.A.T. şi C.A.T. – S în limba italiană.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
419


(R)
DINAMICA PERSONALĂ ŞI IMAGINILE

R. PERRON Editura
Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Joc cu 24 de planşe (puse într-o cămaşă)
Manual, 90 de pagini.
Foaie de notare/dépouillement.
Foaie de recapitulare şi de sinteză.

Administrare
Examinare: individuală
Timp de examinare: 30-50 de minute (pentru o serie de 12 planşe).
Vârsta de aplicare: copii de 5 ani, adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: studiul aspectelor, structurii şi tematicii elaborării défensive a
povestirilor.


NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul D.P.I. este un test proiectiv tematic: subiectului i se cere să
„relateze povestiri” legat de desenele care înfăţişează personaje angajate
în diverse tipuri de situaţii şi de activităţi. Asemănător în linii mari cu
T.A.T. şi cu C.A.T., el se diferenţiază totuşi printr-o serie de
caracteristici importante. Mai întâi domeniul de aplicare. Într-adevăr,
testul este aplicabil copiilor de 5-6 ani, adolescenţilor şi adulţilor.
Apoi scopul. Testul vizează explorarea naturii şi a alterărilor imaginilor
de sine. Planşele înfăţişează fie un personaj angajat într-o situaţie sau
activitate care testează capacităţile sale de reacţie adaptată în faţa unei
dificultăţi, dorinţa sa de a întreprinde şi de a reuşi, dezvoltarea activităţii
sale, atitudinile sale faţă de eşec etc., fie un personaj angajat într-o
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
420
relaţie cu altul unde intră în joc diverse modalităţi de relaţii
interpersonale, şi unde sunt puse în scenă, dincolo de aceste relaţii,
imaginile de sine sau faţă de alţii. Scopul central al testului rămâne acela
de a pune în evidenţă modalităţile valorii acordate acţiunilor întreprinse,
şi dincolo de asta, valorii acordate persoanei care conduce aceste
activităţi, acest lucru neputând fi studiat decât pe un tablou de fond
unde sunt luate în calcul relaţiile interpersonale şi jocul de imagini şi
modele care le susţin.
În fine, tehnica sa. Testul conţine 24 de planşe, repartizate în două serii
aplicabile în două şedinţe de la 30 la 50 de minute fiecare, la un interval
de mai puţin de 24 de ore. În caz de necesitate, o serie prescurtată de 12
planşe poate fi aplicată o singură dată. Caracteristicile planşelor: a)
reprezintă personaje umane; b) personajele sunt desenate absolut liniar
şi susţinute de umbre, ambiguitatea stimulului conducând în general mai
mult spre cadru şi situaţie decât spre personaj; c) sexul copiilor şi
adolescenţilor este cel mai adesea nedeterminat; d) formatul este mare şi
marginile sunt suprimate pentru a favoriza un efect de extensie a
câmpului şi de intrare în câmp.
Analiza protocolului se sprijină pe trei aspecte esenţiale: a) aspectele
formale şi de structură (limbaj, dezvoltare temporală, structură
dramatică); b) tematică; c) elaborarea defensivă a povestirilor. Manualul
orientează sistematic în realizarea aceastei analize. Arier-planul
conceptual a fost furnizat autorului prin rezultatele a 400 de subiecţi
normali şi psihopatologici, care i-au permis să construiască o „grilă de
analiză” definind 120 de „elemente de informare”, ale cărei norme au
fost stabilite în funcţie de vârstă, sex, reuşită şcoloară, nivelul socio-
cultural etc. Analiza protocolului este urmată de o sinteză şi de o
interpretare pentru care Manualul furnizează indicaţii precise. Două
protocoale complete, cu analiză şi interpretare, furnizează un model de
referinţă practică.
Grija minuţioasă care a stat la baza pregătiriii şi punerii la punct a
D.P.I., soliditatea teoriei sub-adiacente, claritatea şi precizia regulilor de
notare/dépouillement şi interpretarea rezultatelor, fac din acest nou test
proiectiv tematic un instrument original de o mare valoare.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
421

A (R)
FAMILIA FERICITĂ

M. KOSS şi G. BIERMANN Ernst
Reinhardt Verlag Münich

Ediţia franceză:
Editura Centrului de Psihologie Aplicată


Material

Volum, 16 x 24, cca. 320 de pagini.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Lucrarea lui Gerd BEIERMANN şi Marta KOS descrie un test
proiectiv special destinat explorării personalităţii copilului: desenul
„Familia Fericită”, bazele sale teoretice tehnica de notare şi interpretare,
aplicaţiile la copilul normal şi la cel patologic.
Autorii au fost incitaţi la dezvoltarea acestui test de lucrările lui F.
MINKOVSKA, începând cu 1956. Scopul era diagnosticarea stărilor
nevrotice, a tulburărilor de comportament şi a afecţiunilor
psihosomatice la copil. De asemenea, era destinat controlului
psihoterapiilor. Lucrarea se bazează pe examinarea a 4.000 de copii de
ambele sexe: în special 1.225 de subiecţi examinaţi la secţia de psihiatrie
a copiilor de la Clinica Universitară de Psihiatrie din Viena, de la
Policlinica Universitară de psihiatrie a copiilor din München şi de la
Institutul de Igienă mintală al regiunii Cologne, 49 de subiecţi spitalizaţi
pentru afecţiuni cronice, 2.438 de subiecţi normali examinaţi la Viena,
München, Cologne şi în Elveţia. Un mare număr de subiecţi au fost
supuşi simultan la alte probe (teste de inteligenţă, Rorschach, TAT,
CAT, Fabulele lui Düss, Fraze de completat, Testul lui Warteg,
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
422
Desenarea unui copac, Desenarea unui om fericit, Sceno-Test, Bestiarul
lui Zazo) şi desigur, pentru toţi copiii s-a dispus un examen clinic.
Ansamblul rezultatelor a fost supus unei analize formale aprofundate,
datele fiind analizate statistic. Criteriile formale reţinute (de exemplu
organizarea spaţiului, succesiunea, raporturile dimensiunilor
personajelor, repartizarea în pagină) au fost studiate din punct de
vedere al semnificaţiei genetice şi de asemenea, simbolice. Ideea
fundamentală a testului: utilizarea unei fabule care conţine
metamorfozarea subiecţilor umani în animale şi a fost ales de autori pe
baza atracţiei pe care o asemenea situaţie o exercită asupra copilului
oricare ar fi gradul său de culură.
Prezentarea lucrării care conţine şi o descriere detaliată a testului (mod
de examinare, de notare, tehnică de interpretare) tabele numerice
precise şi numeroase exemple concrete, în fapt un instrument de lucru
de prim ordin. Versiunea originală, publicată în limba germană, a
cunoscut deja o excelentă primire alături de psihologii şi psihiatrii
copiilor. Deşi în literatură există numeroase teste de desene destinate
explorării personalităţii copilului, originalitatea „Familiei Fericite”
rezultă din combinarea a două elemente: punerea în scenă a ansamblului
familiei, care permite un diagnostic al relaţiilor interpersonale, alegerea
lăsată copilului pentru animalul care reprezintă fiecare membru al
familiei, care permite o exprimare simbolică. Originalitatea testului,
calitatea elaborării rezultatelor, dimensiunea materialului clinic conferă
lucrării o valoare excepţională şi ne fac să ne gândim că această metodă
de diagnostic îşi va găsi în viitor un loc de frunte în arsenalul
instrumentelor destinate explorării personalităţii copilului.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
423



A (R)
FOUR PICTURE TEST
TESTUL CELOR PATRU DESENE

D. J. Van LENNEP Editura
Centrului de Psihologie Aplicată


Material
Pochette cu patru imagini
Manual, 23 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: variabil, 30-45 de minute.
Timp de corectare: variabil, în funcţie de tehnica folosită.
Indicaţii: în studierea personalităţii, în examenul clinic, orientarea şi
selectarea profesionale.
Vârsta de aplicare: adolescenţi (începând cu cei de 10 ani) şi adulţi.


NOTIŢĂ TEHNICĂ

Deşi aparţine tehnicilor de tipul Apercepţiei Tematice, Four Picture
Test (F.P.T.) se diferenţiază foarte mult faţă de testele tradiţionale de
acest gen, precum T.A.T. al lui Murray.
Cele mai importante caracteristici ale F.P.T. sunt următoarele:
1. Testul este administrat astfel încât să se obţină protocoale scrise.
Poate fi deci administrat fie individual, fie colectiv.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
424
2. Prezenţa examinatorului nu este necesară, ceea ce permite să se
evite orice jenă cauzată de prezenţa examinatorului în timpul
redactării protocolului.
3. Protocolul trebuie să fie scris din memorie. Imaginile-stimuli
sunt arătate doar în timpul unei perioade de observaţie de un
minut, apoi sunt retrase înainte ca subiectul să înceapă să-şi scrie
povestea.
4. Consemnul este să scrie o istorie care reuneşte cele patru imagini,
prezentate simultan, care le leagă între ele, o istorie căreia acestea
i-ar putea servi drept ilustrare.
5. Cele patru imagini-stimuli nu reprezintă situaţii clare şi concrete;
ele sunt mai degrabă neclare, vagi, generale, alese special pentru a
evoca „patru situaţii existenţiale tip” sub o formă polivalentă,
astfel încât să permită o mare varietate de interpretări. Situaţiile
prezentate sunt următoarele:
- a fi împreună cu o altă persoană;
- a fi personal singur;
- a fi singur în societate;
- a fi cu mai multe persoane, în grup.
6. În raport cu alte teste de tipul Apercepţiei Tematice, F.P.T. este
administrat într-un timp relativ scurt (în medie 30-45 de minute),
şi oferă avantajul de a fi aplicabil la 25 sau 30 de subiecţi o dată.
7. Prezentarea rezultatelor F.P.T. sub forma povestirilor scrise îl
scuteşte pe examinator de a munci la transcrierea textuală a
răspunsurilor subiecţilor. În plus, protocoalele pot fi supuse
analizei formei precum şi a fondului, iar stilul unui subiect, ca şi
numeroasele variabile ale formei, pot fi la fel de importante şi
revelatoare ca şi conţinutul istoriei.
Manualul, redactat de D. J. Van Lennep, expune diverse moduri de
interpretare a protocoalelor: mai întâi analiza formală, apoi interpretare
după trei metode diferite – metoda impresionistă, interpretarea cu
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
425
ajutorul variabilelor izolate, validate statistic pe oameni care au
caracteristici de personalitate similare, şi în sfârşit, evaluarea structurii
povestirii, considerată ca revelatoarea structurii personalităţii şi
înclinaţia către aptitudinea de a structura sarcinile profesionale.
Manualul evocă cercetările cărora F.P.T. le-a dat naştere şi conţine o
bibliografie.
























Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
426


A (R)
HAND-TEST
TESTUL MÂINII

Edwin E. Wranger, Ph. D.
Western Psychological Services

Ediţia franceză:
Editura Centrului de Psihologie Aplicată


Material
Joc cu 10 cartoane.
Foaie de notare.
Manual (2 tomuri).

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: 10 minute.
Timp de corectare: 10-20 de minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: ajută la diagnosticul psihiatric şi clinic.


NOTIŢĂ TEHNICĂ

Elaborarea Hand-Test datează din anii ’50, într-un moment în care s-a
considerat necesar să existe, paralel cu Testul lui Rorschach, un
instrument proiectiv, care prin natura sa, va fi conceput să reflecte
atitudinile şi tendinţele de acţiune ale individului. Astfel a fost pus la
punct un prim joc experimental din 10 cartoane cu desene manuale ca
suport proiectiv. Contribuţia diferiţilor cercetători şi clinicieni
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
427
îmbogăţind interpretarea Hand-Test, s-a hotărât trecerea la o revizuire a
Manualului, suportul proiectiv rămânând neschimbat.
Testul conţine 10 cartoane reprezentând fiecare o mână, în poziţii
diferite. Al zecelea carton este alb. Cartoanele sunt prezentate
subiecţilor unul câte unul, şi acesta trebuie să „proiecteze” şi să
verbalizeze ceea ce mâna este pe punctul de a face. Pentru cartonul alb,
subiectul trebuie să-şi imagineze o mână şi să explice ceea ce face
aceasta.
Ipoteza de bază care susţine Hand-Test este că un test proiectiv care
utilizează mâinile în poziţii relativ ambigue este capabil să provoace
răspunsuri cu implicaţii comportamentale.
Răspunsurile sunt înregistrate cuvânt cu cuvânt, apoi cotate şi
interpretate plecând de la categoriile calitative şi cantitative. Din aceste
răspunsuri decurg diverşi indici (raportul de passage à l’acte, nota de
patologie).
Pentru a evalua diferenţele de scoruri cantitative şi calitative între grupe
de diagnostice franceze, s-a constituit un eşantion de grupe clinice
elaborate plecând de la diagnosticul DSM III, pentru a permite
comparaţia directă cu studiile străine bazate pe aceeaşi clasificare.
Acest eşantion a fost compus din 527 de subiecţi proveniţi din
următoarele grupe: diferite tulburări schizofrenice (schizofrenie
dezorganizată, catatonică, paranoidă, reziduală, nediferenţiată), tulburări
psihotice (schizophréni-formes, schizoafectivi), diferite tulburări
afective (depresie majoră izolată, depresie majoră recurentă, tulburare
bipolară maniacă, tulburare bipolară depresivă, depresie atipică,
tulburare distimică), tulburare obsesivă compulsivă, dependenţă de
alcool, anorexie mintală, tulburare de adaptare cu stări depresive.
De altfel, 70 de subiecţi non psihiatrici au fost examinaţi pentru a
evalua pentru fiecare scor zona sa de variaţie normală şi nota sa limită.
Hand-Test este un test rapid şi uşor de administrat. Poate fi utiliziat ca
punct de plecare al unei evaluări pentru a stabili un prediagnostic şi se
dovedeşte foarte util în elaborarea unui diagnostic diferenţial. A fost
conceput pentru a fi aplicat paralel cu alte instrumente. Hand-Test nu
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
428
măsoară neapărat toate aspectele majore ale personalităţii; din contră,
evaluează tendinţele comportamentale ale indivizilor. Prin asta Hand-
Test este mai uşor de validat decât alte teste proiective, căci acesta este
obiectiv corelat cu comportamentele manifestate. Valoarea predictivă a
Hand-Test, în special pentru comportamentele de trecere à l’acte, face
din acest test o unealtă de screening utilă în psihologia clinică, şi
complementară datelor datelor testelor proiective clasice.











Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
429


A (R)
TESTUL PETELOR DE CERNEALĂ AL
LUI HOLTZMAN

W. H. HOLTZMAN
The Psychological Corporation
Ediţia franceză:
Centrul de Psihologie Aplicată

Material

Joc cu 47 de planşe (forma A).
Joc cu 47 de planşe (forma B).
Caiet de răspunsuri, A sau B, 8 pagini.
Foaie de dépoullement, 1 pagină.
Manual de administrare şi de cotare, 173 de pagini.

Administrare

Examinare: individuală.
Timp de examinare: 45-90 de minute, în funcţie de subiecţi.
Timp de corectare: 30-45 de minute.
Vârsta de aplicare: 5 ani – adulţi.
Indicaţii: aceleaşi ca ale testului Rorschach.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Acest test, care aparţine familiei de teste de interpretare a formelor
întâmplător născute din lucrările lui Rorschach, a fost recent pus la
punct la Universitatea din Texas de către Wayne H. Holtzman şi
colaboratorii săi. Scopul autorilor a fost să realizeze un test analog
Testului lui Rorschach, în principiul şi aplicaţiile sale, dar cu calităţi
metrologice stricte.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
430
Testul conţine două forme paralele A şi B care cuprinde fiecare 47 de
planşe reprezentând pete de cerneală dintre care unele sunt negre, altele
policrome; prezenţa unei axe de simetrie verticale nu este constantă.
Primele două planşe sunt utilizate cu titlul de probă şi de începere,
testul propriu-zis utilizând deci 45 de planşe. Subiectului i se cere să
interpreteze petele dând fiecărei planşe un singur răspuns. În total,
lăsând la o parte cazurile destul de excepţionale de refuz, se obţine deci
un număr de răspunsuri constant şi egal cu 45.
O anchetă foarte scurtă şi standardizată a fost efectuată după fiecare
răspuns pentru a preciza caracteristicile esenţiale ale percepţiei
subiectului.
Notarea priveşte 22 de variabile definite cu precizie, printre care
figurează între alte categorii clasice ale Testului lui Rorschach, cele ca
localizare, determinant, conţinut. Caracterul original rezidă în faptul că
cele 22 de variabile pot primi o cotaţie numerică precisă pe o scară în
două sau mai multe puncte, pentru fiecare dintre cele 45 de planşe.
Nota totală pentru fiecare variabilă este suma celor 45 de note parţiale.
Din punct de vedere material, notarea este facilitată de utilizarea
caietelor de răspunsuri care au 45 de căsuţe albe, unde sunt notate
interpretările subiectului şi informaţiile culese în cursul anchetei, însoţite
de reprezentări schematice ale petelor care servesc la reperarea
localizărilor. O foaie de recapitulare permite calcularea rapidă a notelor
celor 22 de variabile reţinute în prezent; de altfel, sunt prevăzute spaţii
pentru eventuale variabile adiţionale.
În multe studii metodologice conduse pe o scară largă, autorii au studiat
echivalenţa celor două forme paralele şi în ce măsură examinatori
diferiţi, sexul subiecţilor, forma utilizată, ordinea prezentării celor două
forme, efectul practic datorat retestării şi interacţiunile acestor factori
acţionează asupra rezultatelor: formele A şi B apar practic interşanjabile.
Alte studii au furnizat estimări ale diferitelor aspecte ale fidelităţii:
intracorector, intercorectori, stabilitate în timp.
Diferite etalonări (americane), prezentate sub formă de centile,
figurează în manual: studenţi, adulţi medii, adulţi superiori, copii de
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
431
nivel de şcoală primară, copii de 5 ani, schizofrenici cronici, debili
mintali, persoane cu sindrom depresiv.
Domeniile de aplicare a Testului lui Holtzman sunt extrem de variate
pentru că sunt aceleaşi ca ale Testului lui Rorschach, dar bogăţia şi
calităţile sale metrologice îl fac în mod special preţios pentru toate
cazurile în care un retest este necesar (de exemplu în controlul
terapeuţilor) şi la modul general în lucrările unde se doreşte o cercetare
statistică corectă a rezultatelor.



BIBLIOGRAFIE
1. HOLTZMAN, W. H., THORPE, J. S., SWARTZ, J. D. &
HERRON, E. W., Inkblot perception and personality: Holtzman inkblot
technique, Austin (Texas), University of Texas Press, 1961.





















Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
432


A (R)
TESTUL LUMII

Charlotte BUHLER Ediţia franceză: Centrul
de Psihologie Aplicată


Material
Joc cu 160 de piese, într-o valijoară.
Foaie de notare.
Manual, 16 pagini.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: variabil, maxim 30 de minute.
Timp de corectare: variabil.
Indicaţii: studierea personalităţii.
Vârsta de aplicare: copii şi adulţi.


NOTIŢĂ TEHNICĂ

Ideea folosirii obiectelor miniaturizate reprezentând fiinţe şi lucruri care
există în lumea exterioară pentru a studia copiii este veche, şi
contemporană descoperirii tehnicilor de joc. Melanie Klein a fost prima
care a preconizat folosirea acestora în cursul tratamentelor psihanalitice
ale copiilor. Margaret Lowenfeld a descoperit că era posibil să
folosească acest material în scop diagnostic şi a consacrat acestui
subiect un anumit număr de lucrări. Psihologului Ch. Buhler, care lucra
atunci la Viena, îi revine însă meritul de a fi procedat la o standardizare
a testului şi de a fi studiat sistematic posibilităţile sale. În 1935 ea a făcut
să se efectueze un studiu pe această problemă de către M. Van Wylick
sub direcţia lui Kathe Wolf. Din această primă lucrare, efectuată pe pe
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
433
copii normali, s-au desprins unele norme. Din 1935 testul s-a dezvoltat
progresiv şi a fost studiat în numeroase ţări. La ora actuală este
indiscutabil testul de acest tip care se bazează pe cele mai întinse lucrări
experimentale.
Testul conţine 160 de piese (există de asemenea o formă cu 300 de
piese) împărţite în 9 categorii:
1. Personaje: Bărbaţi (7), Femei (7, dintre care 2 infirmiere), Copii
(8), Agenţi de Poliţie şi Pompieri (2), Soldaţi (10).
2. Animale domestice: Cai (5), Vaci (5), Găini (3), Porci (3), Câini
(2), Pisici (2).
3. Animale sălbatice: Lei (2), Elefanţi (2), Cămile (2), Şarpe (1),
Aligator (1), Maimuţe (2).
4. Clădiri: Locuinţe (14), Şcoli (1), Biserici (1), Spital (1), Închisoare
(1), Gară (1), W.C. (1).
5. Vehicule: Automobile şi camioane (10), Maşini de pompieri (2),
Avioane (2), Vapoare (2), Tren (1).
6. Demarcaţii: Ziduri (8), Bariere (20), Garduri (6).
7. Construcţii: Poduri (2), Tunel (1).
8. Natură: Pomi (16), Prerie (1), Lac (1), Râu (1).
9. Material de război: Tun (1), Tanc (1).
Subiectului i se cere, dacă este un copil, să se joace cu obiectele puse la
dispoziţia sa, iar dacă este un adult să le aranjeze cum doreşte.
„Lumea” odată construită este relevată, fie desenând-o cu un sistem de
simboluri, fie făcându-i o fotografie. Interpretarea se bazează:

1. Pe numărul obiectelor de diverse tipuri utilizate.
2. Pe prezenţa semnelor caracteristice (există şase varietăţi de
semne specifice).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
434
Analiza finală este mai întâi cantitativă (ţinând cont de semnele
prezentate comparate cu rezultatele obţinute în grupurile de
standardizare normale în funcţie de vârstă şi nivelul intelectual) apoi
calitativă, şi atunci poate fi apreciată în planul psihologiei dinamice.
Lucrările publicate au demonstrat că acest test proiectiv îşi poate
demonstra validitatea prin tehnici statistice clasice. Flexibilitatea sa,
caracterul jocului său, fac din el un instrument preţios în explorarea
personalităţii copilului. De asemenea, este bine acceptat şi de adulţi.


BIBLIOGRAFIE

Cele mai importante indicaţii se găsesc adunate sub titlul:
1. BUHLER, C., LUMRY, G. K. And CARROLL, H. S., World Test
Standardization Studies, în „Child Care Monographs”, nr. 4, New York,
Child Care Publications, 1951, 81 p.




















Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
435

(R)
TESTUL PATTE NOIRE

Louis CORMAN
Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Joc cu 19 planşe 13 x 18 cm (într-o cămaşă).
Foaie de notare/dépouillement, 3 pagini.
Supliment: Revista Patte Noire
Forma paralelă (oi): Joc cu 19 planşe.
Testul PN: tom I – Manual (Tehnica).
tom II – Complexul lui Œdipe.
Tabelul Analizei Panoramice.
Notiţă de Utilizare.

Administrare
Examinare: individuală. Este recomandat să se proceadă la înregistrarea
magnetică a protocolului.
Timp de examinare: 45 de minute – 1oră şi 30 de minute.
Timp de corectare: variabil.
Vârsta de aplicare: 5 ani – adulţi.
Indicaţii: studierea personalităţii în dinamismul profund.


NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul PN a fost elaborat la origine pentru a explora personalitatea
copiilor şi adolescenţilor, dar s-a dovedit la fel de valabil pentru adulţi,
în explorarea nevrozelor şi psihozelor.
Avantajul său asupra testului de tip T.A.T. sau Symonds este că
situaţiile stimul sunt secvenţe animale în care copilul se proiectează
foarte uşor. Avantajul asupra C.A.T., care utilizează la rându-i, această
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
436
figuraţie animală, este că aici acelaşi animal apare în toate planşele, ceea
ce facilitează mult mai mult angajarea în test şi identificarea cu eroul.
Cele 18 planşe ale testului acoperă un larg evantai de tendinţe
instinctive şi permite o explorare completă a personalităţii. Metoda
folosită este originală şi are mai multe titluri:
1. Subiectului i se lasă libertate deplină, pe de o parte pentru a
caracteriza sexul şi vârsta personajelor animale din Frontispiciu, pe
de altă parte, pentru a alege şi descrie imaginile; iar această libertate
oferă dublul avantaj că nu provoacă niciodată inhibiţie, refuzul
testului, şi că personalitatea celui testat se poate exprima fără nici o
distorsiune (bibl. 2).
2. Testul conţine doi timpi. Un prim timp al temelor-povestiri
pe planşe, în modul clasic, ca la T.A.T. Un al doilea timp, original,
pe care autorul l-a denumit Metoda Preferinţelor – Identificărilor,
care constă determinarea subiectului să împartă planşele după cum le
iubeşte sau nu, şi, în fiecare dintre ele să se identifice, ceea ce
conduce subiectul la o conştientizare în acelaşi timp afectivă şi
intelectuală care îmbogăţeşte mult temele iniţiale şi permite decelarea
conflictelor interioare (bibl. 3).
Ideea directoare a autorului, inspirată din psihanaliză, este că în
personalitate, apărările Eului au o importanţă egală cu cea a tendinţelor
instinctive. Metoda P.I. are cu siguranţă avantajul de a acţiona
concomitent sau alternativ tendinţele şi apărările, revelându-ne astfel
cele două faţete ale personalităţii şi dinamismul intelectual pe care o
animă.
Analiza planşelor se completează prin „Revista PN”, foaie 21 x 27 pe
care subiectul este invitat să deseneze visul familiar pe care-l atribuie
eroului testului, apoi să-l descrie şi să-l interpreteze; adesea, prin acest
test se desprinde o temă esenţială care furnizează o preţioasă
completare la interpretarea protocolului (bibl. 4).
Există o serie paralelă, PN oi, creată pentru a preîntâmpina orice refuz
posibil de a se identifica cu un porc, pentru subiecţii israeliţi sau
musulmani.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
437

Manualul Testului PN, scris de autor pe baza a 200 de observaţii, indică
pe de o parte tehnica testului, pe de altă parte rezultatele care pot fi
aşteptate de la acesta în diverse domenii ale psihopatologiei.
APLICAŢII. Experienţa a arătat că în toate cazurile patologice, unde
motivaţiile, fiind inconştiente, nu apăreau la examenul psihoclinic
obişnuit, Testul PN a adus o mare cantitate de documente. Astfel au
fost lămurite mai multe probleme patologice importante, obiectele
studiilor aprofundate; îndeosebi anorexia mintală (bibl. 5), depresia
melancolică (bibl. 6), schizofrenia (bibl. 7), rivalitatea fraternală (bibl. 8),
narcisismul (bibl. 9) şi complexul lui Œdipe (manual, tom II).
Subliniem printre altele că Testul PN a făcut să se descopere o temă
nouă, necunoscută până atunci: tema tatălui nourricier, revelatoare de
conflicte psihice speciale (bibl. 10).

Tabelul de Analiză Panoramic şi Nota sa de Utilizare

M. CI. Costes, în Tabelul său de Analiză Panoramică propune, pe o
foaie cu trei volets, o privire panoramică a imaginilor grupate pe teme
esenţiale, de la tema oral la tema independenţei.
Notarea rapidă în cadrul prevăzut în faţa fiecărei imagini, a
caracteristicilor des choix de rejets dont elles ont fait l’objet, pune în
evidenţă principalele teme conflictuale pentru subiect.
O scurtp Notiţă de Utilizare însoţeşte acest tabel destinat permiterii
obţinerii rigorii în munca de interpretare.


BIBLIOGRAFIE

O importantă bibliografie este disponibilă, la cerere, la Editura
Centrului de Psihologie Aplicată.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
438


TESTUL ARBORELUI

Autor: Charles Koch .

Pentru aplicarea testului sunt necesare o foaie de hartie si un
creion. Subiectului i se cere sa deseneze pe acea foaie un arbore
cat poate mai bine. Interpretarea desenului presupune o
observare minutioasa atat globala cat si pe parti; radacini, trunchi,
coroana, ramuri fructe, frunze, etc .
Deasemenea , aspectul global al desenului da o serie de trasaturi :
neta, clara, precisa, armonioasa, calma , statica, ordonata, tandra,
calda, senzuala, lejera, delicata , vivanta , animata, fara forta, rece,
dezordonata, concentrata. Toate elementele componente ale
arborelui ca si arborele in ansamblul sau pot fi interpretate dupa
simbolistica spatiala elaborata de Grunwald si Koch.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
439
De asemenea, se poate lua in considerare indexul Writtgenstein a
h(mm) / vârsta a v .
v a h de intrerupere / x , unde :
- h(mm) este inaltimea totala a trunchiului ;
- h de intrerupere este inaltimea la care trunchiul este intrerupt
sau prezinta un element particular (scorbura , ciot );
- v este varsta la care a avut loc traumatismul .
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
440


THE BENDER-GESTALT TEST



În testarea percepţiei şi reproducerii formelor probele cele mai
frecvent utilizate sunt testul Bender si testul Benton, ambele
constând în perceperea vizualã a unor forme si reproducerea lor
graficã din memorie
The Bender-Gestalt Test, necesită prezentarea în faţa
subiectului a unor cartoane, câte unul, cerând subiectului să
rezolve problema geometrică de pe fiecare carton. Testul este
utilizat pentru detectarea anormalităţilor organice şi de asemenea
este aplicat ca probă proiectivă pentru evaluarea funcţionării
personalităţii.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
441


THE THEMATIC APERCEPTION TEST



The Thematic Aperception Test (TAT), reprezintă un test proiectiv,
care constă într-o serie de 30 de tablouri. Un număr din aceste
tablouri sunt arătate subiectului, fiind însoţite de instrucţiunile că,
trebuie construită sau creată o istorie a fiecărui tablou/imagini.
Interpretarea răspunsurilor subiectului identifică diferite trebuinţe
şi conflicte psihologice.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
442

DESENUL UNEI PERSOANE (Draw a Person
Test - DAP)


Desenul unei persoane (Draw a Person Test - DAP), este un
test care solicită subiectului să deseneze una sau mai multe
persoane şi, posibil chiar un arbore, o familie sau un animal. De
asemenea, psihologul poate chestiona subiectul asupra
semnificaţiei celor desenate. Acest test este utilizat ca un test
proiectiv pentru evaluarea personalităţii cât şi ca instrument de
screening pentru deteriorarea cerebrală, organică.

Testul Omului
Este o proba proiectiva care se bazeaza pe interpretarile facute
asupra a doua siluete (masculina si feminina) desenate de catre
subiect . Acestuia i se dau doua coli albe si i se cere sa deseneze
un barbat si o femeie in ordinea pe care o doreste (ordinea
normala este mai intai persoana de acelasi sex , apoi persoana de
sex opus ; in cazul patologiei homosexuale ordinea este inversata).
Interpretarea se va face atat in functie de modul in care s-a
executat desenul (apasat, la suprafata , tuse groase , linii fine ,
hasuratii , tremuraturi, umbre , desen sarac in elemente , desen
detaliat) cat si in functie de elementele corporale ale siluetelor.
Se vor urmari astfel : elementele faciale (cap mare , mic , detaliat ,
sarac , semiprofil , profil ; parul scurt , lung , ingrijit , neingrijit ,
coafura aranjata , libera , tepos, liber , ondulat, ca o spuma, cu fire
de par sau conturul parului ; ochii mari , mici , fara orbite, inchisi ,
acoperiti , strapungatori , crucisi , cu orbite mari ; sprancenele
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
443
ingrijite , ridicate , subtiri, stufoase ; nasul lung, cârn, triunghiular,
turtit , ascutit , coroiat , nari hasurate ; mustata ingrijita , hasurata ,
stufoasa ; gura larga cu colturile in sus, inchisa rigid , cu crestatura
, concava , batjocoritoare , mica , cu dinti care se vad, foarte
accentuata sau fara gura, expresia fetei - fericita, vesela, trist ,
posomorata, apatica , plictisita , flexibila, rigida, severa, aspra,
activa, atragatoare, respingatoare, echilibrata, disproportionata,
calda, rece , dispretuitoare , luptatoare, infantila, pompoasa, goala,
mica, gigantica, etc ; urechile - accentuate, normale sau omise ;
fruntea - accentuarea proieminentei , intarita; gatul - lung , suntire
, lat , gros , sub forma de bat, cu colier, cravata , guler ; umerii -
mari, mici, patrati, atarnati , stersi, intariti; mainile - mari , mici ,
omise, ascunse la spate sau in buzunare , langa organele genitale,
cu articulatii accentuate ; degetele - mari , ascutite, gheare,
inclestate, taiate , sub forma de bete , de petale , de ciorchini ,
inmanusate, degete foarte lungi , cu mai mult de cinci degete, cu
degete foarte detaliate ; stomacul si burta - plin , gol , lipsa ;
cravata - statica , in miscare ; papionul ; trunchiul - omis , lung ,
ingust , neinchis ca forma , mic , mare , hasurat , talie accentuata ,
oprirea desenului la talie , talie ingusta ; muschi - accentuati ,
atrofiati ; coapse - accentuate , hasurate excesiv ; picioare - lipsa ,
scurte , incrucisate , lipite , departate , atrofiate , foarte hasurate ;
pelvisul - inchis incomplet , mare ; pantofii - ascutiti , hasurati , cu
catarame , fara pantofi ; palarie , sapca ; calcai accentuat ;
buzunare accentuate ; silueta prezentata in intregime din profil ,
silueta care alearga , silueta foarte hasurata , simetrie accentuata a
desenului , etc .
Toate aceste elemente trebuie foarte bine observate , interpretate
si corelate .

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
444

PROBA DE COMPLETARE A FRAZELOR
(Sentence Completion Test – STC)

Proba de completare a frazelor (Sentence Completion Test -
STC), prezintă subiectului 75 -100 de începuturi propoziţii, care trebuie
completate cu primul răspuns care îi vine în minte.
Testul poate identifica orientarea subiectului cât şi preocupările,
îngrijorările, temerile şi obiectivele.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
445

TESTUL SZONDI

Autor: Dr. Leopold Szondi, psihanalist maghiar

Materialul testului
Testul este prezentat într-o cutie cu 6 compartimente, fiecare
continând 8 poze, deci în total 48 poze.
Administrare
Mod de lucru: individual s.
Timp de lucru:
Timp de corectare:
Indicaţii:
Etalonări:

Explicaţii :
Cele 6 serii de poze trebuie să fie considerate drept identice între
ele din punct de vedere al structurii lor interne: deci prin cele 6
serii de alegeri consecutive se propune subiectului o aceiasi reactie
de alegere, prin echivalenta seriilor. Rezultatul grafic al acestor
reactii de alegere este reprezentată grafic prin profilul pulsional.
Provizoriu, se recomandă chiar utilizarea unor teste paralele.
In fiecare serie, cei 8 factori pulsionali sunt reprezentati fiecare,
de o manieră core-spunzătoare, printr-o poză. Acestea au fost
alese conform unei maxime atentii în ceea ce pri-veste activitatea
pulsională a bolnavilor pe care îi reprezintă.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
446
Pe spatele fotografiilor, vom găsi 2 numere si o literă. Cifrele
romane desemnează seriile, cifrele arabe indică numărul de ordine
al pozelor în cadrul seriei, iar literele desemnează factorul
pulsional reprezentat prin imaginea respectivă.
Abreviatiile literale care desemnează cei 8 factori sunt
următoarele:
h 6 poze de hermafrodit;
s 6 poze de ucigas (sadic);
e 6 poze de epileptic (epilepsie esentială);
hy 6 poze de bolnavi cu isterie paroxistică;
k 6 poze de schizofrenie catatonică;
p 6 poze de schizofrenie paranoidă;
d 6 poze de depresiv-melancolic;
m 6 poze de maniac.
Diagnosticul desemnat prin alegerile practicate pe materialul
testului se raportează la subiectul reprodus în poză si nu la
subiectul care a ales.
Absenta alegerii pozelor unei categorii (a unui factor) pulsionale
date sau, din contra, alegerea unui număr ridicat de poze (ca de
exemplu, subiectul spune: “aici îmi sunt 3-4 simpatici”) este un
indice serios, arătând că factorii pulsionali respectivi, joacă un rol
însemnat în viata actuală a individului testat.
Bibliografie:
1. Szondi L., Schicksalsanalyse (Basel, Benno Schwabe,1948)
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
447

A (R)

TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI
ROSENZWEIG. PROBA PENTRU ADULŢI

Saül ROSENZWEIG
Ediţia franceză: Centrul de Psihologie Aplicată


Material
Caiet de test, 7 pagini.
Foaie de notare/dépouillement şi de profil, 4 pagini.
Manual, 99 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 20-30 de minute.
Timp de corectare: 15 minute.
Vârsta de aplicare: adolescenţi şi adulţi.
Indicaţii: studierea modurilor de reacţie la situaţii de frustrare.
Etalonare: subiecţi francezi adulţi de ambele sexe.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul de Frustrare al lui Rosenzweig (Picture Association Study for Assessing
Reactions to Frustration, mai pe scurt Picture Frustration Study sau P-F Test)
este un „procedeu proiectiv restrâns destinat relevării tipurilor de reacţii
la stresul vieţii cotidiene”. Descris în 1944 de S. Rosenzweig, el se
clasează în seria tehnicilor proiective interpretative cu material
psihosocial, al căror tip este T.A.T.
29
. Testul se distinge de acesta din
urmă prin faptul că se bazează pe teoria generală a frustrării, şi nu are ca

29
Vezi Thematic Apperception test (T.A.T.), Secţiunea VII, „TAT”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
448
scop decât explorarea în modul specific a reacţiilor unui individ la
situaţii frustrante.
Testul conţine o serie de 24 de desene, reprezentând fiecare două
personaje plasate într-o caz de frustrare de tip cotidian. Primul desen,
de exemplu, reprezintă un om într-un automobil, scuzându-se faţă de
un pieton pentru că l-a stropit cu noroi. Subiectului i se cere să descrie
ceea ce i-ar răspunde, dacă s-ar fi aflat în situaţia celui de-al doilea
personaj (pietonul).
Răspunsurile astfel obţinute (care nu pot conţine decât o frază) sunt
apoi cotate în diferite categorii, după „direcţia agresiunii” indicată de
răspuns şi de „tipul de reacţie”.
Ţinând cont de aceşti doi factori, fiecare răspuns este clasat într-una din
cele 11 categorii posibile, ale căror tipuri au fost precizate de
Rosenzweig. Plecând de la această notare/ dépouillement, s-a calculat
un anumit număr de indici, care pot fi raportaţi la norme stabilite pe
populaţia generală franceză.
Diversele elemente succesive avute în vedere sunt:
1. Indicele de conformitate cu grupul (G.C.R.), care indică o mai
mare sau mai mică strânsă aderenţă a subiectului la
răspunsurile-tip medii date de populaţia normală. Semnificaţia
sa este analoagă cu cea a răspunsurilor populare la testul lui
Rorschach.
2. Profilurile. Este vorba de 6 indici derivaţi din frecvenţa a 9
factori în ansamblul testului. Aceşti indici permit stabilirea
locul subiectului în populaţia generală precum şi frecvenţa
reacţiilor extrapunitive, intrapunitive şi impunitive pe de o
parte, şi frecvenţa reacţiilor de dominare a obstacolelor, de
apărare a eului (această frecvenţă fiind în legătură directă cu
forţa şi slăbiciunea eului) şi de persistenţă a nevoii pe de altă
parte.
3. Elemente paterne care permit, o reformulare a cifrelor
precedente, interpretarea lor cu mai multe amănunte.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
449
4. Tendinţele, care permit studierea variaţiilor reacţiilor subiectului
în cursul testului, adică a reacţiilor faţă de propriile atitudini.
Testul lui Rosenzweig a avut deja numeroase aplicaţii în următoarele
domenii:
- Psihologie patologică: studierea personalităţii bolnavilor
mintali, în psihoze şi nevroze, în evaluarea rezultatelor
psihoterapiei, în studierea sugestibilităţii etc.
- Psihologie experimentală: studierea situaţiilor experimentale ale
frustrării.
- Psihologie aplicată: selectarea personalului în direcţia marilor
magazine, selectarea studenţilor la psihologie.
- Psihologie socială: studierea atitudinilor faţă de grupurile
minoritare.
Testul de frustrare al lui Rosenzweig, bazându-se pe o teorie bine elaborată a
structurii personalităţii, cu o administrare simplă, cu o notare obiectivă,
este, după exprimarea lui Stone, un strălucitor exemplu al faptului că
respectul pentru subtilităţile metodelor proiective şi respectul pentru
metodele experimentale sănătoase pot să nu se excludă una pe cealaltă.

BIBLIOGRAFIE

1. PICHOT, P., DANJON, S., Testul de frustrare al lui Rosenzweig.
Adaptare, standardizare şi etalonare franceze, în „Revista de Psihologie
Aplicată”, 1951, 1, 147-225 (constituie manualul). Veţi găsi acolo o
expunere generală a teoriei frustrării, indicaţii precise asupra aplicării,
notare (cu 37 de pagini de exemple de răspunsuri evaluate), interpretare,
norme şi bibliografie completă.
________________

Există o ediţie a Testului lui Rosenzweig pentru adulţi în limba italiană.



Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
450


A (R)
TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI
ROSENZWEIG PENTRU ADOLESCENŢI

Saül ROSENZWEIG
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 7 pagini.
Foaie de notare/dépouillement şi de profil, 4 pagini.
Manual, 100 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 20-30 de minute.
Timp de corectare: 15 minute.
Vârsta de aplicare: începând cu 14 ani.
Indicaţii: studierea modurilor de reacţie la situaţiile de frustrare.
Etalonare: 205 băieţi şi 138 de fete cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16
ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ
Testul de Frustrare al lui Rosenzweig, „test proiectiv cu întindere
limitată”, este unul dintre testele proiective care a cunoscut cea mai
largă difuzare internaţională. După forma pentru adulţi, prima pusă la
punct, autorul a pregătit o formă pentru copii şi apoi una pentru
adolescenţi. Pentru aceasta din urmă adaptarea franceză a fost pusă la
dispoziţia psihologilor.
Situaţiile acestei forme „Adolescenţi” sunt foarte apropiate de cele ale
formei „Adulţi”. Ele nu diferă deloc decât prin vârstă (unul sau două
personaje sunt vizibil mai tinere) sau sexul interlocutorilor (într-un sfert
din imagini).
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
451
Studiul francez a fost realizat de C. Kramer şi A. Le Gat. Etalonarea se
sprijină pe adolescenţi de nivelul clase a III-a („tip liceu” sau „tip
C.E.G.”) având în cea mai mare parte 15 sau 16 ani în momentul
culegerii observaţiilor. Efectivele au fost de 205 băieţi şi 138 de fete.
Diferenţele observate între rezultatele adolescenţilor şi cele ale
adolescentelor (veţi găsi în manual rezultatele comparaţiilor statistice
pentru valorile extrase din test) au condus la stabilirea etalonărilor
diferite, în funcţie de sex. Pentru realizarea acesteia, s-a studiat tabelul
răspunsurilor conforme pe sex, pentru fiecare situaţie, s-a examinat
dacă erau diferenţe semnificative între cele două tabele, şi nu s-a reţinut
în G.C.R. comun decât tipurile de răspunsuri care nu păreau legate de
artefactele eşantionării şi calculului G.C.R. însuşi. Astfel, s-a prezentat
un G.C.R. pentru băieţi, un G.C.R. pentru fete şi unul comun.
Corectarea Testului de Frustrare, forma „Adolescenţi”, urmează foarte
îndeaproape principiile formei „Adulţi”. Autorii adaptării franceze au
stabilit în special un lexic de exemple şi răspunsuri şi de notări care
permite, în majoritatea cazurilor, o corectare uşoară de către utilizator.
Cum era şi firesc, unele exemple sunt aproape identice cu cele care se
găsesc în manualul formei „Adulţi”. Pentru fiecare caz sunt adăugate
observaţii generale care furnizează un ghid în cazul în care răspunsul
subiectului nu ar fi identic în lista dată cu exemple tip. Graţie acestor
indicaţii, corectarea Testului de Frustrare oferă o obiectivitate
superioară celei a majorităţii altor teste proiective.
Odată corectarea răspunsurilor terminată, simbolurile corespunzătoare
sunt trecute în casuţele grilei de notare/dépouillement unde fiecare linie
corespunde situaţiei având acelaşi număr şi unde coloanele indică tipul
reacţiei.
În acest caz se poate stabili:
- Indicele de Conformitate cu Grupul;
- Profilele;
- Les Patterns;
- Tendinţele.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
452
Pentru fiecare din aceste elemente tabelele de etalonare permit un calcul
simplu.
Ca şi pentru celelalte adaptări franceze, există o foaie de reprezentare
grafică pentru fiecare sex. Astfel se obţine automat transformarea
diverselor note brute în note T. De altfel, folosirea grafică permite o
vedere de ansamblu a rezultatelor şi caracteristicilor lor cele mai
izbitoare.
Lui S. Rosenzweig i se datorează importante lucrări asupra raporturilor
între frustrare şi agresiune, iar testul pe care l-a pus la punct este un
instrument privilegiat pentru studierea variaţiilor interindividuale.
Importanţa modificărilor care se produc în acest domeniu în perioada
adolescenţei a făcut necesară construirea acestei forme speciale.
Calitatea adaptării şi standardizării franceze pune la dispoziţia
psihologilor un excelent instrument, care îşi găseşte locul, în mod firesc,
între alte forme cu o folosirre bine stabilită în prezent.




















Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
453

A (R)
TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI
ROSENZWEIG PENTRU COPII

Saül ROSENZWEIG
Ediţia franceză: Editura Centrului de Psihologie Aplicată

Material
Caiet de test, 7 pagini.
Foaie de notare şi de profil, 4 pagini.
Manual, 99 de pagini.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 20-30 de minute.
Timp de corectare: 15 minute.
Vârsta de aplicare: copii de la 4 la 13 ani.
Indicaţii: studierea modurilor de reacţie la situaţiile de frustrare.
Etalonare: 400 de copii francezi de ambe sexe, cu vârsta între 6
şi 12 ani.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Se ştie că copiii dau mult mai uşor decât adulţii răspunsuri „directe”,
nedisimulate, în testele proiective. Se pare chiar că, mecanismul
proiecţiei permite adesea o explorare mai fructuoasă a personalităţii
copilului decât investigaţia clinică.
S. Rosenzweug s-a gândit că în aceste condiţii ar fi de dorit să extindă şi
la copii Testul de Frustrare
30
pe care-l stabilise pentru adulţi. Astfel, el a
construit pe aceleaşi principii un nou test, conţinând desene care se

30
Vezi Testul de Frustrare al lui Rosenzweig pentru Adulţi – Secţiunea VII, „PF.A”.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
454
raportează la cazuri în care intră în joc copii, cu care tinerii subiecţi se
pot identifica.
Principiul Testului de Frustrare pentru Copii este acelaşi ca cel al
testului pentru adulţi, iar bazele psihologice sunt aceleaşi. Caietul de test
conţine 24 de desene, şi notarea se face în funcţie de aceleaşi categorii
ca şi la forma pentru adulţi.
Variaţiile în funcţie de vârsta cronologică pun o problemă specială în
forma pentru copii. Rosenzweig a arătat că frecvenţa anumitor variabile
se modifica pe măsură ce copilul înainta în vârstă (scăderea
răspunsurilor extrapunitive, creşterea răspunsurilor intrapunitive,
creşterea îndeosebi a răspunsurilor supra-eului). Aceste variaţii sunt
evident în funcţie de procesul de socializare progresivă care apare în
dezvoltarea genetică.
Era, aşadar, indispensabil ca versiunea franceză să fie etalonată cu
foarte mare grijă, în funcţie de vârsta cronologică. Normele franceze se
bazează pe rezultatele a 400 de copii de nivel intelectual normal (50 de
băieţi şi 50 de fete pentru vârstele de 6, 8, 10 şi 12 ani). O atenţie
deosebită s-a acordat elaborării statistice a rezultatelor, şi etalonări
speciale au fost furnizate în funcţie de vârsta cronologică pentru diferite
variabile. Acest studiu statistic este mai important decât în versiunea
americană originală şi a permis interesante comparaţii. În orice caz,
studiul a adus utilizatorului certitudinea unui sistem de referinţă serios.
Ca şi în versiunea pentru adulţi, exemple foarte detaliate sunt date
pentru cotarea diferitelor răspunsuri. Practic, 50% dintre răspunsurile
întâlnite de utilizator sunt citate printre exemple. Pentru restul
răspunsurilor este foarte uşor, ajutându-se de regulile de cotare, să se
ajungă la o notare fără ambiguităţi.
Testul este de-o utilitate incontestabilă de fiecare dată când se doreşte
investigarea personalităţii unui copil, mai ales în ceea ce priveşte
reacţiile sale la frustrare. Noţiunea de dezvoltare genetică permite, cum
a arătat Rosenzweig, să se utilizeze anumite rezultate ca indicele de
maturitate. Rosenzweig a arătat de asemenea că copii care prezentau
tulburări de caracter aveau rezultate considerabil deviante la acest test.
Cu acest titlu, se poate recomanda testul în diagnosticul modalităţilor
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
455
psihologice de tulburări de comportament. În fine, testul a fost folosit
pentru studierea diferenţelor culturale ale vitezei şi tipului de
maturizare.
Obiectivitatea notării, calitatea etalonării şi normelor furnizate fac din
Testul de Frustrare pentru Copii unul din testele psihologice cele mai
valabile în studierea personalităţii copilului.

BIBLIOGRAFIE

Manualul conţine o bibliografie.

_________________

Există o ediţie a Testului lui Rosenzweig pentru Copii în limba italiană.






















Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
456
A (R)
PSIHODIAGNOSTIC MIOCHINETIC

E. MIRA y LOPEZ
Centrul de Psihologie Aplicată


Material
Caiet de test: joc cu 6 foi de test şi foaie de notare formând o cămaşă.
Manual, 159 de pagini (Ediţia a II-a, revizuită, 1962).
Tabel special pentru parcurgerea testului.

Administrare
Examinare: individuală.
Timp de examinare: cca. 30 de minute.
Timp de corectare: cca. 30 de minute.
Vârstade aplicare: copii şi adulţi.
Indicaţii generale: măsurarea obiectivă a tendinţelor constituţionale ale
individului şi atitudinilor sale actuale.
Etalonare: 150 de bărbaţi; eşantion de populaţie masculină cu vârsta
cuprinsă între 20 şi 35 de ani.


NOTIŢĂ TEHNICĂ
Descris în 1939 de Prof. E. Mira y Lopez, Psihodiagnosticul Miochinetic este
„un test mental de exprimare grafică”. El derivă din concepţiile lui
Jacobson asupra semnificaţiei psihologice a tonusului atitudinal, ale lui
Allport şi Vernon asupra mişcării expresive, şi constituie o tehnică de
studiere a personalităţii bazată pe teoria motrice a conştiinţei.
Cele două principii generale ale sale sunt următoarele:
1. Dacă i se cere unui subiect să facă mişcări mici în direcţii
fundamentale ale spaţiului, fără să i se permită controlul vizual
al extensiilor şi direcţiilor lor, se va putea observa o deviere
sistematică a acestor mişcări care ar indica grupul muscular
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
457
predominant. Predominanţa diverselor grupe musculare este în
corelare cu atitudinile psihologice.
2. În continuarea lucrărilor lui W. Wolf asupra asimetriei motrice
corporale, se admite că expresiile motrice ale unei jumătăţi a
corpului care este funcţional mai dezvoltată din punct de vedre
practic (jumătatea dreaptă la dreptaci) dezvăluie mai degrabă
atitudinile şi dispoziţiile/propos reacţionale actual-caracteriale
ale individului, în timp ce cele ale jumătăţii mai puţin dezvoltate
dezvăluie atitudinile şi dispoziţiile reacţionale instinctive sau
temperamentale.
Testul conţine şase foi pe care este desenat un anumit număr de figuri
simple. Subiectului i se cere să continuie să deseneze pornind de la un
punct de plecare dat, mai întâi sub controlul vederii, apoi prin
interpunerea unui ecran care-i maschează sarcina. Subiectului i se cere
să lucreze succesiv cu ambele mâini în cele trei planuri principale ale
spaţiului (orizontal, vertical şi sagittal). Plecând de la urmele obţinute, se
măsoară deviaţiile subiectului, în grade ale unghiului sau în milimetri,
după caz.
Avantajele testului constă în:
- Facilitatea administrării: caracterul său aparent de test de
performanţă îl face să fie acceptat foarte bine chiar şi de subiecţi,
cum sunt muncitorii, adesea reticenţi la testele de personalitate.
- Obiectivitatea notării, superioară îndeosebi, de exemplu în raport
cu grafologia, care, într-o anumită măsură, poate fi considerată ca
un mijloc de studiere a personalităţii cu ajutorul mişcărilor
expresive.
Aspectele specifice ale personalităţii care pot fi evaluate de test sunt, la
modul general, atitudinile de reacţie constituţionale permanente,
atitudinile de reacţii tranzistorii şi în fine gradul de coerenţă sau de
coeziune intrapsihică. În mod specific, P.M.K. explorează valoarea
agresivităţii, gradul de emotivitate constituţională, înclinaţia către
anxietate sau apatie, către excitaţie sau inhibiţie, existenţa situaţiilor
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
458
conflictuale sau a elementelor patologice. P.M.K. oferă de asemenea o
apreciere a inteligenţei subiectului.
Numeroasele lucrări deja consacrate acestui test au demonstrat
aplicaţiile lui în:
- studierea generală a personalităţii;
- selectarea şi orientarea profesională;
- diagnosticul psihiatric;
- studiile psihoantropologice.
Este dificil de rezumat rezultatele acestor aplicaţii pe care le veţi găsi
expuse în detaliu în bibliografie.


BIBLIOGRAFIE

1. OMBREDANE, A., Testul Miocinetic al Dr. Mira y Lopez, în
„Diagnosticul Caracterului”, Paris, Tiparele Universitare ale Franţei,
1949 (această lucrare reprezintă o introducere de ansamlu în metodă).
2. Mira y Lopez, E., Psihodiagnostic Miochinetic, ediţie revizuită, Paris,
Centrul de Psihologie Aplicată, 1962. (Acest volum, care este manualul
testului, oferă indicaţii precise asupra administrării, notării şi
interpretării. Conţine o bibliografie completă.)










Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
459

(R)
PSIHODIAGNOSTICUL LUI RORSCHACH

Hermann RORSCHACH
Hans Huber
(N. CANIVET şi G. GATIER)

Material
Joc cu 10 planşe (într-o cămaşă).
Foaie de localizare şi de notare, 6 pagini.
Manual de utilizare a foii de notare, 16 pagini.

Administrare
Indicaţii privind foaia: localizarea răspunsurilor şi notarea protocolului
testului lui Rorschach.

NOTIŢĂ TEHNICĂ

Testul lui Rorschach este prea cunoscut pentru a mai necesita o
prezentare. Din 1921 opera psihiatrului elveţian a cucerit fără discuţie
primul loc printre testele de personalitate prin întinderea utilizării sale şi
prin numărul de publicaţii care i-au fost consacrate. Materialul original,
publicat de editorul Huber de la Berna, cu grija şi precizia tradiţionale,
conţine jocul a 10 planşe.
Luarea şi notarea unui protocol al unui Test al lui Rorschach sunt puternic
uşurate de o foaie de localizare care permite delimitarea cu precizie a
contururilor părţilor interpretate de către subiect, şi printr-o foaie de
notare care permite o tabulare rapidă a diferitelor categorii de simboluri.
Foaia de notare se compune dintr-un pliant cu 6 pagini 21 x 27, ceea ce
permite folosirea sa ca o cămaşă pentru foile pe care s-au înregistrat
răspunsurile subiectului.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
460
Verso-ul foii a treia constituie pagina de localizare, pe care sunt
reproduse cu negru (prin acord cu editorul Hans Huber din Berna) cele
10 pete reduse la 1/2,5. Dimensiunile sunt suficiente pentru ca
examinatorul să poată indica încercuindu-le răspunsurile date de
subiect.
Pliând cea de-a treia foaie examinatorul poate să vadă simultan pagina a
doua (verso-ul primei foi) şi pagina de localizare. Pe pagina a doua se
află un tabel cu dublă intrare. Unsprezece coloane verticale corespund
planşelor de la 1 la 10 şi una pentru total. Douăzeci şi opt de coloane
orizontale corespund:
a) modurilor de apréhensiune (G, D, Dd, Do, Dbl) şi o coloană
pentru totaluri;
b) determinanţilor (F+, F±, F – , K, kp, kan, kob, C, CF, FC, E,
EF, FE, Clob, Clob F, F Clob) şi o coloană pentru totaluri;
c) notărilor speciale (Banalitate, Originalitate, Cn, Po,
Confabulaţie).
Graţie acestei prezentări, examinatorul poate deci să aibă simultan în
faţă: a) răspunsurile subiectului pe care acesta le-a notat pe o foaie
specială; b) localizarea precisă; tabel unde notează fiecare răspuns după
modul de appréhensiune, determinant, notările speciale. El se poate
raporta în cazurile dubioase la foaia de localizare.
Desfăcând a treia foaie, examinatorul are în faţă simultan pagina a doua,
foaia a doua recto şi foaia a treia recto. Recto-ul foii a doua conţine ca
şi pagina a doua un tabel cu dublă intrare, coloanele orizontale fiind
destinate notării conţinutului (pentru care nu are niciodată nevoie de
foaia de localizare). Au fost prevăzute 7 categorii clasice de conţinut (A,
Ad, H, Hd, Obiect, Anatomie, Plantă) dar pentu o analiză mai fină şi
introducerea a noi categorii, au fost prevăzute 15 coloane libere.
Recto-ul foii a treia este destinat elaborării psihogramei, uşor efectuată
pornind de la informaţiile de la pagina adoua şi de la recto-ul foii a doua
pe care examinatorul o are în faţă.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
461
Un grafic permite transcrierea numărului de interpretări pe planşă şi
timpul iniţial de reacţie pentru fiecare planşă. De asemenea sunt
prevăzute notarea numărului total de interpretări, a timpului total
pentru susţinerea testului, a timpului mediu de reacţie, a numărului total
de banalităţi şi de originalităţi.
Apoi sunt notate numerele corespunzătoare modurilor de
apréhensiune, determinanţilor, conţinuturilor, F+%, F%, A%, H%,
tipul de rezonanţă intimă, formula secundară, tipul de apréhensiune,
succesiunea generală.
Închizând prima foaie, examinatorul are în faţă pagina 1 şi pagina a treia
recto. El îşi scrie concluziile pe pagina 1 în spaţiul prevăzut pentru acest
scop (pagina 1 conţine printre altele indicaţii asupra caracteristicilor
subiectului – nume, vârstă etc.) putând să se raporteze constant la
psihogramă.
Această fişă, care a fost special studiată în prezentarea sa tipografică
pentru a-l scuti pe utilizator de o manipulare jenantă reprezintă o
ameliorare în raport cu fişa editată anterior, care fusese larg utilizată de
mai mulţi ani şi adoptată oficial de Institutul Universitar de Ştiinţa
Educaţiei de la Geneva (Institutul Jean-Jacques Rousseau).
Un manual a fost special redactat pentru această foaie de notare de
către doamna N. Canivet. Acest manual nu înlocuieşte evident un tratat
tehnic al Testului lui Rorschach. El este destinat să explice în detaliu
semnificaţia simbolurilor scrise pe fişă, simboluri pe care Gruparea
franceză a lui Rorscach caută să o facă adaoptată de către toţi
psihologii francezi.

BIBLIOGRAFIE

Manualul conţine o bibliografie sumară raportându-se la
publicaţiile franceze.
______________

Există o ediţie Rorschach în limba italiană

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
462

A (R)
TESTUL DE FRUSTRARE al lui ROSENZWEIG.
CHESTIONAR CU RĂSPUNSURI ÎNCHISE
PENTRU ADULŢI

Saül ROSENZWEIG
Editura Centrului de Psihologie Aplicată
Adaptare franceză: Patrick LARDENNOIS

Material
Caiet de test, 16 pagini.
Foaie de răspuns.
Manual.

Administrare
Examinare: individuală sau colectivă.
Timp de examinare: 15-20 de minute maxim.
Corectare şi exploatare: în întregime automatizate.
Vârsta de aplicare: adulţi şi adolescenţi.
Indicaţii: selectarea sau orientarea către o muncă de echipă cu aplicaţia
consemnelor.
Etalonare: candidaţi şi personalul navigant tehnic sau comercial.


Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
463
NOTIŢĂ TEHNICĂ
Născut din Testul de Frustrare al lui Rosenzweig – adulţi, Chestionarul
cu răspunsuri fermées pentru adulţi (QPF) este un chestionar de
personalitate cu răspunsuri multiple care pune în evidenţă tipurile de
reacţii la stresul vieţii cotidiene. El are ca scop să ajute în decelarea
aptitudinii la o meserie de echipă şi de contact într-un mediu care
impune, pe de altă parte, rigoare.
Chestionarul reia materialul utilizat de testul PF al lui Rosenzweig, la
care se adaugă un choix de răspunsuri extrase din dèpouillement
răspunsurilor libere ale candidaţilor.
Proba conţine seria de 24 de desene ale testului PF. Persoanei
interogate i se cere să se pună în locul personajului în cauză, să-şi
imagineze răspunsul pe care l-ar fi dat într-o situaţie similară şi să aleagă
dintre răspunsurile propuse pe cel care se apropie cel mai mult de ceea
ce şi-a imaginat.
Răspunsurile astfel obţinute sunt cotate apoi în 11 categorii posibile ale
căror tipuri au fost precizate de Rosenzweig. Plecând de la această
cotaţie, ele sunt interpretate graţie rezultatelor unui studiu de validare
efectuat asupra candidaţilor şi personalului navigant tehnic sau
comercial.
Le dèpouillement răspunsurilor se face automat şi este asigurată de
serviciul corectare al ECPA. Prelucrarea pe calculator oferă un tabel
care permite interpretarea rezultatelor. În funcţie de rezultatele
experimentale descrise pe de altă parte, 6 indici conduc la o interpretare
statistică a răspunsurilor persoanelor interogate. Aceşti indici pun în
evidenţă aptitudinea de a se realiza într-o meserie care necesită rigoare
şi capacitatea de a munci în echipă în situaţii de muncă în grup care pot
deveni divicile datorită mediului exterior.
Chestionarul cu răspunsuri fermées pentru adulţi (QPF) poate fi deci un
element important în procesul de selectare sau de orientare spre
meseriile unde rigoarea şi aptitudinea la o muncă de echipă sunt
elemente importante ale reuşitei în funcţie.
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
464




Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
465








SERIA a VIII-a

SCALE DE NOTARE
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
466
Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
467



THE LURIA-NEBRASKA
NEUROPSYCHOLOGICAL BATTERY


The Luria-Nebraska Neuropsychological Battery constă în 16
scale ce ajută în identificarea funcţionării neuropsihologice iar
Halstead-Reitan Neuropsychological Battery utilizează câteva teste
diferite pentru a măsura formarea conceptelor şi funcţiilor, motorie şi
tactilă, în raport cu disfuncţiile neuropsihologice.

Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro
468




BIBLIOGRAFIE

1. Deri S., Introducere în testul Szondi. Editura Paideia. Bucureşti,
2000,
2. Minulescu M., Chestionarele de personalitate în evaluarea
psihologică. Garell Publishing House.Bucureşti, 1996
3. Murray H.A., Manuele du Thematic Apperception Test. Ed.
Centre de Psychologie Appliquee, Paris, 1950,
4. Rorschach H., Manual de psihodiagnostic. Editura Trei.,
Bucureşti, 2000,
5. Mitrofan I., Curs de psihodiagnostic. Curs universitar.
Universitatea Bucureşti






Psihologia Online Biblioteca Online
www.psihologiaonline.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful