NOTĂ INFORMATIVĂ Cu privire la indicatorii de monitorizare a componentelor demografice şi a securităţii demografice În scopul asigurării dezvoltării demografice a Republicii Moldova

, evidenţierii la timp a ameninţărilor şi prevenirii riscurilor în domeniu, Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică a efectuat analiza multifactorială a fenomenelor demografice, precum şi a consecinţelor acestora asupra situaţiei socio-economice actuale. Procesul de tranziţie la economia de piaţă a amplificat şi a aprofundat şi mai mult problemele socio-economice, inclusiv înrăutăţirea nivelului de trai al populaţiei, apariţia fenomenului de sărăcie, diferenţierea socială accentuată, şomajul latent, înrăutăţirea condiţiilor locative, accesibilitatea redusă a serviciilor medicale, educaţionale şi sociale etc, care la rîndul său au influenţat negativ asupra proceselor demografice. Efectele tranziţiei demografice au fost agravate de rînd cu greutăţile tranziţiei economice şi de emigrarea populaţiei. Aceste procese s-au derulat pe fundalul dezechilibrelor raporturilor economice şi de muncă. Prin urmare, dezvoltarea demografică a ţării a fost afectată de unele procese negative, cum sunt: scăderea natalităţii, nivelul căreia nu asigură reproducerea simplă a populaţiei, iar împreună cu rata înaltă a mortalităţii au contribuit la sporul negativ în ultimul deceniu, şi fluxurile migraţionale, în special din localităţile rurale, care au influenţat negativ asupra familiei, ceea ce a contribuit la creşterea ratei divorţialităţii şi acest fapt, la rîndul său, a contribuit la creşterea copiilor în familiile dezintegrate. Aceleaşi tendinţe se constată şi în raport cu următorii indicatori demografici esenţiali: diminuarea speranţei de viaţă, îmbătrînirea, extinderea cazurilor de morbiditate infantilă şi de mortalitate precoce în rîndul bărbaţilor în vîrstă aptă de muncă, criza institutului familiei etc. În special, criza demografică se observă sub aspectul teritorial. Necătînd la faptul că localităţile rurale au fost recunoscute ca sursa principală a potenţialului demografic, actualmente acestea au întrat în incapacitate de reproducere demografică. Cele mai nefavorabile zone din punct de vedere demografic sunt reprezentate de raioanele de nord ale ţării, deosebit de reprezentative în acest sens fiind raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Rîşcani, în care au fost înregistrate cele mai mici rate ale natalităţii şi cele mai înalte rate ale mortalităţii. Descreşterea naturală a populaţiei poate avea aici un caracter stabil şi de lungă durată. Dacă în 2007 numărul decedaţilor a depăşit cel al născuţilor-vii cu 13% în mediu pe ţară, atunci în raioanele sus-menţionate excedentul a constituit de 2 ori şi mai mult. Transformări esenţiale a suferit şi structura pe vîrste a populaţiei: în decursul anilor 1985-2007 ponderea copiilor şi adolescenţilor cu vîrstă de 0-15 ani pe ţară s-a micşorat de la 28,6% pînă la 19,2% din numărul total al populaţiei. Componenţa populaţiei din zona nordică a Republicii Moldova este cea mai bătrînă - efectivul persoanelor de vîrstă pensionară în acest teritoriu depăşeşte cel al copiilor şi adolescenţilor pînă la 16 ani cu 3,5 mii oameni (sau cu 1,8%). Îmbătrînirea populaţiei se referă în esenţă la îmbătrînirea populaţiei feminine. Deosebit de ridicată este îmbătrînirea femeilor din mediul rural: la începutul anului curent ponderea femeilor cu vîrsta de peste 60 ani a constituit 26-30% din populaţia rurală a raioanelor de nord. Una din consecinţele economice ale procesului îndelungat de îmbătrînire a populaţiei este mărirea indicatorului sarcinii demografice. Raportul cel mai nefavorabil dintre numărul persoanelor de vîrstă pensionară şi a celor de vîrstă aptă de muncă este prezent în următoarele raioane: Donduşeni, unde la 1000 de persoane de vîrstă aptă de muncă revin 448 de 1

De exemplu. Reieşind din cele menţionate mai sus. Făleşti. raionul Briceni – 388 şi respectiv 426 de pensionari. unde se destramă pînă la 60% din căsătorii).5 membri. Deci migraţia cetăţenilor la lucru peste hotare încetineşte ritmurile reproducerii populaţiei (prin lipsa sau amînarea contribuţiei la procesele de natalitate şi nupţialitate). restul fiind persoane necăsătorite. raionul Edineţ – 371 şi 416 de pensionari. raionul Drochia – 381 şi 418 de pensionari. divorţate şi văduve. Leova în afara căsătoriei s-a născut fiecare al 3-lea copil. Conform datelor din Ancheta Forţei de Muncă pe anul 2006 se observă că structura populaţiei plecate la muncă peste hotare este foarte specifică: doar 53. În profil teritorial.5 – 3. Persoanele solitare din decima următoare constituie o cotă impunătoare de 76. Absenţa unuia dintre soţi duce la destrămarea familiilor. unde durata medie a şederii depăşeşte 1. mun. şi depăşeşte chiar cota celor căsătoriţi. Glodeni (2. cota naşterilor de rangul III şi mai mult este mică. ceea ce este foarte departe de situaţia la nivel de ţară.7 mii) din gospodării le constituiau familiile incomplete.61% sunt căsătoriţi. Conform datelor recensămîntului mai mult de 16% (140. În contextul celor expuse propunem următoarele abordări conceptuale. Separarea îndelungată de partener (mai ales în cazul migranţilor spre UE. stopează procesele de reproducere a populaţiei. Ocniţa. Briceni. raioanele Drochia. În legătură cu reducerea intensivă a frecvenţei naşterilor. Naşterea copiilor este stopată sau amînată pe o perioadă mai tîrzie. Acest proces în municipii se observă pe fundalul creşterii ponderii tineretului în ultimii ani. iar persoanele solitare(divorţaţi şi văduvi) sunt suprareprezentate la toate vîrstele. În raioanele nordice cota lor nu depăşeşte 40%. Mai jos de mediu (2. 2 . Procesul de reproducere al populaţiei s-a modificat simţitor în direcţia reducerii sau renunţării la naşterile următoare. cota persoanelor divorţate pentru grupul de vîrstă 35-44 ani este de 40. aproape fiecare al 2-lea. inclusiv în mediul rural: 500. Soroca (2.5 ani) are un efect deseori distrugător asupra vieţii conjugale. inclusiv Chişinău. În 2007 în raioanele Ocniţa.8) şi alte raioane. Rezina.7). Bălţi.8 membri) acest indicator s-a constatat în Donduşeni (2. Edineţ. Cimişlia. întrucît persoanele respective nu pot să contribuie la creşterea natalităţii. Şoldăneşti. de aceea este probabil că o parte din cei divorţaţi să fi dobîndit acest statut ca urmare a migrării peste hotare. criza demografică este o ameninţare latentă pentru dezvoltarea social-economică a ţării şi constituie una din principalele probleme ce persistă în Republica Moldova. formate din mamă sau tată cu copii. Deosebit de scăzută cota a astfel de copii este în municipiile Chişinău şi Bălţi (7-8% din numărul anual total al naşterilor). Străşeni.5% din migranţii de vîrsta respectivă.5).6%. Floreşti. ceea ce este de 10 ori mai mult decît media pe ţară pentru aceeaşi vîrstă. O problemă majoră pentru dezvoltarea demografică a ţării reprezintă migraţia cetăţenilor Republicii Moldova la muncă peste hotare. Amînarea încheierii căsătoriei şi naşterii copiilor este însoţită de răspîndirea concubinajelor şi a căsătoriilor nelegalizate juridic. Situaţia devine şi mai alarmantă datorită creşterii divorţurilor (mai ales în raioanele de nord şi UTA „Găgăuzia”. În mod indirect acest lucru este confirmat de dinamica naşterilor extra-conjugale. Faptul că un număr atît de însemnat de persoane de vîrstă reproductivă sunt absente din ţară. Potenţialul reproductiv al populaţiei oraşelor mari este destul de înalt – femeile de vîrstă fertilă constituie 51-55% din totalul populaţiei feminine. iar în Cantemir.pensionari. de rînd cu văduviile reprezintă cauza formării familiilor incomplete (monoparentale). Cahul. Divorţurile şi naşterile extra-conjugale. mărimea gospodăriei variază între 2. acelaşi lucru îl putem spune despre încheierea căsătoriilor.

deci în linii generale. 4. fluxurile migraţionale optimale interne şi externe. Depopularea continuă. Securitatea demografică – starea populaţiei ce exprimă protecţia de riscurile de orice natură în scopul creării condiţiilor demo-socio-economice pentru promovarea intereselor umane. Reieşind din sursele ştiinţifice şi din experienţa altor ţări în domeniu se propun următoarele noţiuni principale: 1. Acestea nu sunt altceva decît procesele de reproducere. întrucît reproducerea este o funcţia 3 . care este direcţionată către înlocuirea deplină a generaţiilor părinţeşti. psihică şi socială). adîncirea procesului de îmbătrînire demografică. Scopul principal al securităţii demografice constă în crearea condiţiilor necesare pentru prevenirea ameninţărilor demografice şi asigurarea stabilităţii efectivului populaţiei. sunt patru tipuri de evenimente demografice care influenţează dimensiunea demografică: naşterile şi decesele ce constituie mişcarea naturală. mai ales în rîndul populaţiei apte de muncă. Cu alte cuvinte. Ameninţările demografice sunt fenomene şi tendinţe demografice. care reflectă caracteristicile calitative ale populaţiei (starea de sănătate fizică. nivelul căreia nu asigură înlocuirea generaţiilor. cît şi procesele. iar imigrările şi emigrările –mişcarea migratorie. Procesele demografice se transformă în ameninţări ale securităţii demografice atunci cînd influenţează negativ asupra caracteristicilor autoreproducerii populaţiei şi calităţii capitalului uman. Agregarea acestor evenimente în cursul anumitei perioade de timp reprezintă fenomenele demografice respective. structura progresivă a populaţiei după vîrste şi sexe. şi pun în pericol procesele demografice vitale. mecanică (migraţia) şi socială (schimbarea structurii sociale). natalitatea scăzută. păstrarea efectivului populaţiei inclusiv a celui activ economic. securitatea demografică este rezistenţa la depopulare. ce reflectă calitatea. şi ţinteşte în primul rînd procesele demografice vitale. care influenţează negativ dezvoltarea cantitativă şi calitativă a populaţiei. economic şi etnic al statului. Interesele demografice ale statului şi societăţii reprezintă formarea tipului de reproducere a populaţiei. migraţia masivă nereglementată a cetăţenilor peste hotare. reducerea stabilă a mortalităţii şi sporirea longevităţii. asigurarea reproducerii acestuia. Din această cauză problema asigurării securităţii demografice a Republicii Moldova devine una din cele mai actuale probleme de rang naţional. mortalitatea. Situaţia demografică din Republica Moldova în ultimele decenii provoacă îngrijorări serioase. În acest context este necesar de precizat că. securitatea demografică reprezintă protecţia proceselor demografice de la ameninţările reale şi potenţiale. 5. nupţialitatea. practic. caracteristicile principale ale căruia sunt lipsa depopulării. întărirea familiilor ca institut social. În acelaşi timp s-a ţinut cont de încă două fenomene care au o acţiune secundară (indirectă) – nupţialitatea şi divorţialitatea. cel mai favorabil mediu pentru reproducere. toate aceste procese încetinesc sau chiar împiedică dezvoltarea social-economică ale ţării. 3. educare şi socializare a copiilor. Starea demografică reprezintă continuitatea fenomenelor demografice în viaţa oamenilor. care au un sens important pentru înlocuirea generaţiilor (reproducerii populaţiei). asigurînd cel puţin păstrarea statutului geopolitic. mortalitatea înaltă. degradarea institutului familiei. funcţionalitatea acesteia. speranţa de viaţă scăzută comparativ cu statele dezvoltate ale lumii. natalitatea reglementată conştiincios. constituind o ameninţare pentru securitatea naţională. nivelul de dezvoltare. care au fost luate ca bază pentru determinarea ameninţărilor şi asigurarea securităţii demografice.I. 2. legate de însăşi existenţa societăţii. divorţialitatea). adică procesele. constituite din cele trei forme ale mişcării populaţiei: mişcarea naturală (natalitatea.

activităţi sau categorii economico-sociale. precum şi au conţinutul concret şi forma concretă de exprimare. ca urmare a proceselor de centralizare a datelor unei observări statistice. În acest context. securitatea ecologică. un rezultat numeric al unei măsurători sau rezultatul numeric al unui calcul asupra datelor înregistrate. a mărimilor absolute prin aplicarea metodelor diferite cum sunt comparaţiile. Indicatorii secundari reprezintă rezultatul unei prelucrări a indicatorilor primari şi se obţin în procesul prelucrării a indicatorilor primari. Compararea indicatorilor. inclusiv cu rezultatele obţinute din 4 . compartimentul I „Evenimentele şi fenomenele demografice”. inclusiv sub forma comparării a doi sau mai mulţi indicatori.). Aceşti indicatori vor fi corelaţi cu politicile prevăzute în proiectul Strategiei naţionale în domeniul securităţii demografice în Republica Moldova. indicatorul reprezintă expresia numerică a unor fenomene. Indicatorul este purtător de informaţii. urbanizarea. ce prezintă interes social”. unitate. se efectuează atît pe baza de diferenţă cît şi de raport. ceea ce depinde de scopul monitoringului stabilit. Elaborarea unei politici demografice efective trebuie să se bazeze pe o cunoaştere fundamentală a evoluţiei tuturor fenomenelor sociale. Aceştea se obţin în urma utilizării unui model de calcul statistic de comparare sau estimare. procese. Indicatorii demografici pentru monitorizarea şi evaluarea proceselor demografice. situaţia pieţei forţei de muncă. care sunt definite în timp. abstractizările etc. economice şi demografice. Aceşti indicatori au menirea de a preciza şi asigura posibilitatea de analiză a aspectelor calitative ale fenomenelor demografice şi proceselor demografice. regional. local. II. La indicatorii primari se referă indicatorii care se obţin în cadrul prelucrării primare a datelor statistice. spaţiu şi structură. Indicatorii demografici terţiari sunt necesari pentru monitorizarea dimensiunilor şi consecinţelor politicilor socio-economice asupra proceselor demografice desfăşurate. generalizările. Reieşind din aceste abordări în calitate indicatorilor demografici principali sunt luaţi 7 indicatori de bază care reflectă procesele demografice şi ulterior vor fi variaţi prin sistemul de indicatori specifici – aceşti indicatori sunt prezentaţi în Anexa 1. precum şi au o anumită periodicitate şi argumentare la diferite niveluri (naţional. secundari şi terţiari. şi permit realizarea de comparaţii în timp şi spaţiu. Aceste abordări au fost luate ca bază pentru evidenţierea probabilităţii ameninţărilor şi determinării setului de indicatori în acest domeniu. Pentru evaluarea proceselor şi fenomenelor demografice se utilizează indicatori statistici. de regulă.importantă a familiei în societate. Indicatorii terţiari sunt grupaţi în 8 blocuri: contextul economic general. Indicatorul statistic reprezintă rezultatul unei numărări. au fost clasificate în trei grupuri: primari. care influenţează direct sau indirect asupra reproducerii populaţiei cu tendinţele actuale şi posibilele transformări în dezvoltarea lor. ocrotirea sănătăţii. asigurarea cu locuinţă. se referă la indicatorii demografici de bază . incluziunea socială. Aceasta se reflectă în Anexa nr. din punct de vedere al modului de calcul şi esenţa lor. compartimentul II „Lista indicatorilor principali calculaţi. precum şi mijloc de calcul pentru obţinerea unor informaţii necesare. nivelul de educaţie. persoană etc. Aceşti indicatori reprezintă rezultatul măsurării statistice şi exprimă o dimensiune a unui element sau a unei colectivităţi.1.

inclusiv pe medii. inclusiv pe medii. Rata divorţialităţii. Pentru asigurarea securităţii demografice este necesară realizarea politicilor preconizate pe două direcţii: pe de o parte. ţările menţionate au elaborat documentele de politici. Procesele migraţionale nereglementate. Rata totală a fertilităţii. sexe şi vîrste. Bulgariei şi României. iar pe de altă parte. sporirea naşterilor în afară de căsătoriei. sexe şi vîrste. destrămarea familiilor. şi anume: Fenomenele şi procese demografice Ameninţări Indicatori de monitorizare a securităţii demografice Rata natalităţii. Republicii Belarus. Rata mortalităţii: .realizarea politicilor propuse şi vor fi prezentaţi suplimentar în cadrul procesului elaborării Strategiei menţionate. profilaxia/prevenirea apariţiei unor astfel de cauze. În acest context spre aprobare se propun indicatorii demografici de bază pentru monitorizarea şi estimarea securităţii demografice. Coeficientul îmbătrînirii inclusiv pe medii. nivelul scăzut de educare a copiilor în familiile incomplete. Ţinîndu-se cont de principalele trăsături ale situaţiei demografice în Republica Moldova. exodul forţei de muncă tinere şi calificate şi agravarea situaţiei pe piaţa forţei de muncă interne . Migraţia: emigraţie. . Numărul imigranţilor. În scopul posibilităţii de comparare a indicatorilor demografici din Republica Moldova cu indicatorii respectivi din alte ţări s-a efectuat analiza experienţei unor ţări care dispune de documente de politici respective. sexe şi vîrste.generale.2. după durata căsătoriei. inclusiv pe medii. sexe şi vîrste. combaterea cărora va fi pusă ca ţinta securităţii demografice. schimbarea structurii populaţiei pe vîrste şi sexe. Nupţialitatea şi Degradarea institutului familiei ca o divorţialitatea celulă a societăţii responsabilă pentru reproducerea resurselor umane. speranţa de viaţă redusă. micşorarea fertilităţii. III. inclusiv pe sexe. avînd obiective de dezvoltare demografică şi numai Republica Belarus a mers pe calea asigurării securităţii demografice. ce generează tendinţe negative în procesele de reproducere şi atenuarea consecinţelor. inclusiv pe vîrste şi sexe. pe vîrste.infantile. pe 5 Natalitatea şi Depopularea naturală. Ucrainei. inclusiv pe medii. Rata nupţialităţii. Speranţa de viaţă la naştere. inclusiv pe medii. instabilitatea mortalitatea numărului de populaţie. Numărul emigranţilor. sexe şi vîrste. îmbătrînirea. înlăturarea cauzelor. inclusiv a Federaţiei Rusă. pe vîrste. au fost accentuate ameninţări demografice principale ale proceselor de reproducere vitale. inclusiv pe medii şi vîrste. . inclusiv pe medii.precoce a populaţiei aptă de muncă. ceea ce succint este reflectat în Anexa nr. sexe şi vîrste. În principiu. inclusiv pe medii.

povara financiară asupra surselor bugetare. să fie înlocuiţi cu alţi indicatori – în cazul menţionat. Finanţe şi Statistică. de asemenea. pe sexe. pe sexe. etc. în special. pe sexe. inclusiv pe medii. În opinia Institutului de Economie. În acelaşi timp.65‰. în special. pe vîrste. Incidenţa primară a invalidităţii. depopularea teritorială (în special. care sunt direct legate de menţinerea şi stabilitatea numărului de populaţie. Monitorizarea acestor indicatori va da posibilitatea de a reacţiona imediat la orice influenţă negativă a evenimentelor demografice. indicatorii menţionaţi sunt recomandaţi pentru evaluarea securităţii demografice şi prevenirea ameninţărilor demografice la etapa actuală. inclusiv pe vîrste. inclusiv pe medii. naţionalităţi şi pe confesii. Referitor la indicatorul „Rata mortalităţii precoce a populaţiei aptă de muncă”. necorelarea parametrilor demografici. va fi raţional ca pe măsura îmbunătăţirii stării demografice a ţării sau atingerea variantei optimiste de dezvoltare demografică să se recomande că unii indicatori cum sunt.01.imigraţie. ca un indicator de integrare a natalităţii şi a mortalităţii. În această ordine de idei. sociali şi economici Astfel. dependenţa economică sporită. cu „sporul natural”. a localităţilor rurale). apariţia disproporţiilor în structura demografică a populaţiei. rata 6 . Indicatorii propuşi vor fi supuşi reexaminării în dependenţă de situaţia social-economică şi. (Începînd cu 1. după starea civilă. inclusiv pe medii. Indicatorii calitativi demografici Invaliditate Micşorarea potenţialului productiv al forţei de muncă. La acest capitol se referă şi „Numărul repatriaţilor”. menţionăm că în procesul de monitorizare a securităţii demografice vor fi luate în consideraţie unele variaţii: deci. imigraţia ilegală. au fost accentuate cele mai periculoase domenii demografice. trezeşte îngrijorare mortalitatea în rîndul bărbaţilor de vîrstă 30-54 ani (în perioada analizată rata mortalităţii a bărbaţilor acestei grupe de vîrstă comparativ cu cea a femeilor a fost permanent în creştere – de exemplu. pe sexe. ratele natalităţii şi a mortalităţii.2008 copiii invalizi pînă în vîrstă de 18 ani) Consecinţele impactului ameninţărilor: Criza demografică Involuţia indicatorilor demografici. indicatorii de securitate demografică trebuie să fie reexaminaţi o dată în doi-trei ani şi confirmaţi la nivel instituţional. de starea demografică concretă a ţării. pentru grupa de vîrstă 45-49 ani rata mortalităţii bărbaţilor în 2006 a constituit 12. prin disproporţia considerabilă dintre cerere şi ofertă. cheltuieli sporite pentru sănătate şi protecţie socială. de exemplu.97‰. iar femeilor – 4. inclusiv: . Numărul persoanelor plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă (migraţia de muncă).copiii invalizi în vîrstă pînă de 16 ani.

la momentul actual se recomandă lista următorilor indicatori de monitorizare a securităţii demografice: 1.2008 . Rata totală a fertilităţii. . Rata nupţialităţii. inclusiv pe medii. 2. inclusiv pe medii. inclusiv pe medii. sexe. 6. sexe şi vîrste. În Anexa nr. sexe şi vîrste. Rata natalităţii. Incidenţa primară a invalidităţii. vîrste. . naţionalităţi. inclusiv pe medii. Migraţiunea: . inclusiv pe medii.medie fiind 8. Finanţe şi Statistică. Speranţa de viaţă la naştere. vîrste şi după durata căsătoriei. precizarea indicatorilor ce reflectă procesele migraţionale.copiii invalizi pînă în vîrstă de 18 ani) 5. sexe şi vîrste. inclusiv pe vîrste şi sexe. 9. se prezintă evoluţia indicatorilor sus-numiţi pentru perioada 1997-2007 – Anexa nr.01. colectarea datelor în domeniu. . 7. Rata mortalităţii: inclusiv: . sexe şi vîrste.4.5 se reflectă locul Republicii Moldova printre anumite ţări europene pe unii indicatori demografici. 4. se propune ca alegerea intervalului de vîrstă a populaţiei aptă de muncă să depindă de situaţia social-economică şi starea demografică a ţării la momentul concret. 3. Rata divorţialităţii. Prin urmare.copiii invalizi pînă în vîrstă de 16 ani. Această se referă şi la indicatori care se reflectă fluxurile migraţionale externe şi interne: la primă etapă vor fi utilizaţi toţi indicatorii care reflectă procesele migraţionale. sexe şi vîrste. inclusiv pe sexe. după starea civilă. inclusiv pe medii.numărul persoanelor care şi-au schimbat mediul de domiciliu (migraţia internă). inclusiv pe medii şi vîrste.generală pe medii.numărul imigranţilor. în Anexa nr. sexe şi vîrste. 8. . Totodată. Astfel.4 se prezintă rata mortalităţii precoce în vîrstă de 25-44 ani: din cazul dat reiese că o atenţie deosebită trebuie acordată politicilor direcţionate către sănătatea şi longevitatea bărbaţilor. În opinia Institutului de Economie.numărul persoanelor plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă (migraţia de muncă).precoce a populaţiei în vîrstă reproductivă de la 25 pînă la 49 ani.3. sexe. inclusiv pe vîrste şi sexe.infantilă. . (Începînd cu 1. sexe şi vîrste. În special. vîrste. Argumentarea acestor indicatori este prezentată în Anexa nr. inclusiv pe medii şi sexe. O asemenea situaţie a fost prezentă şi la celelalte grupe de vîrstă din intervalul sus-numit.numărul repatriaţilor. pe medii şi sexe. după definitivarea metodologiei de evidenţă statistică. inclusiv pe medii. 7 . în sistemul indicatorilor de monitorizare a securităţii demografice în acest domeniu se va utiliza numai un indicator integral – „soldul migraţional”. . inclusiv: .numărul emigranţilor.59‰). Coeficientul îmbătrînirii inclusiv pe medii. inclusiv pe medii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful