You are on page 1of 26

CAPITOLUL I: PROCESELE COGNITIVE SENZORIALE

Proces cognitiv senzorial = proces de prelucrare mentală a informaţiilor pe care le recepţionăm prin intermediul simţurilor noastre.

A. Senzaţiile Ce sunt senzaţiile?

Dicţionar: Stimul = factor (imagine, sunet etc.) ce acţionează asupra organelor de simţ. Analizator senzorial = ansamblu structural-funcţional format din organul de simţ cu celulele receptoare, căile nervoase de conducere a influxului nervos şi creier; analizatorul senzorial asigură producerea senzaţiilor

Caracteristici ale senzaţiilor 1) Calitatea – 2) Intensitatea – 3) Durata – Perioada de latenţă = Efectul de postacţiune = 4) Tonalitatea afectivă – 5) Valoarea informaţională – 6) Caracterul conştient –

Mecanismele de producere a senzaţiilor

Analizatorul –

1. Receptor2. Calea de conducere-

Sylvia Burcaş, Psihologie, 2012-2013

1

3. Veriga centrală4. Conexiunea inversă-

Legile senzaţiilor 1. Legea intensităţii

Pragul minim absolut: Pragul maxim absolut: Pragul diferenţial: Între pragul minim absolut şi sensibilitate există o relaţie invers proporţională: cu cât pragul minim este mai mic (cu cât stimulii pe care îi putem recepţiona au o intenstitate mai mică), cu atât sensibilitatea noastră este mai mare!

2. Legea adaptării

3. Legea contrastului senzorial

Sylvia Burcaş, Psihologie, 2012-2013

2

4. 2012-2013 3 . Legea semnificaţiei Tipuri de senzaţii senzaţii Vizuale caracteristici stimul organ de simţ / receptori Auditive Olfactive Gustative Cutanate : tactile şi termice Sylvia Burcaş. Psihologie. Legea compensaţiei 5.

setea) De durere Proprioceptiv e (postura capului. 2012-2013 4 . corpului. membrelor) Kinestezice (mişcare) Aplicaţie: SIMŢURI ARTIFICIALE Sylvia Burcaş.Organice (foamea. Psihologie.

2012-2013 5 . Percepţiile Ce sunt percepţiile? Diferenţele dintre senzaţii şi percepţii senzaţii percepţii Caracteristici ale percepţiilor 1) sunt imagini primare – 2) sunt obiectuale – 3) sunt bogate în conţinut – 4) se realizează întotdeauna aici şi acum – 5) durata percepţiei – 6) intensitatea percepţiei – 7) rol major în – Sylvia Burcaş.B. Psihologie.

kinestezice etc. INTERPRETAREA – Legile percepţiei 1. Legea integralităţii : 2. cutanate. DISCRIMINAREA – III.Etapele procesului perceptiv I. DETECŢIA – II. 2012-2013 6 . Legea proiectivităţii: Tipuri de percepţii: vizuale. Legea semnificaţiei: 5. Psihologie. Legea selectivităţii: 3. gustative. Legea constanţei perceptive: • • • Constanţa mărimii: Constanţa formei: Constanţa culorii: 4. olfactive. IDENTIFICAREA – IV. Observaţia şi spiritul de observaţie • • Observaţia – Spiritul de observaţie – Sylvia Burcaş. auditive.

2012-2013 7 . obiecte imposibile. matematicii. Ele apar datorită: • efectului de contrast • încălcării principiilor logicii. de mişcare (kinestezice). fizicii • elementelor de fond Tipuri de iluzii perceptive: optico-geometrice.Iluziile perceptive Iluziile perceptive sunt percepţii deformate ale obiectelor. Sylvia Burcaş. Psihologie.

... Psihologie..................... 3) sunt figurative.......... Cum se formează reprezentările? • • La început percepem obiectele şi fenomenele.... Reprezentările Ce sunt reprezentările? Caracteristici ale reprezentărilor 1) reflectă doar însuşirile ............................................................ 4) reflectă doar obiectul....... dar sub aspectul procesului de producere acestea se aseamănă mai mult cu gândirea.. prin urmare.. • • Sub aspectul conţinutului.. . prin urmare .... joacă un rol important în formarea reprezentărilor.... reprezintă sursele informaţionale ale reprezentărilor......... selectăm însuşirile esenţiale ale obiectelor şi construim schema mentală a acestora (reprezentarea).................... în care acesta a fost perceput odată................................................................. În funcţie de analizatorul dominant Reprezentări Caracteristici şi exemple Sylvia Burcaş............. 2) sunt imagini panoramice ale obiectelor ........................................C............ reprezentările se aseamănă mai mult cu percepţiile (reflectă însuşiri concrete ale obiectelor într-o manieră unitară)....................................................... Cu ajutorul . 2012-2013 8 ................... în acest moment asociem şi câte un cuvânt fiecărei reprezentări.... ne activăm reprezentarea mentală a obiectului............................... ale obiectelor şi fenomenelor................................ joacă un rol important şi în accesarea reprezentărilor........ ... ..... Tipuri de reprezentări I.......................... Atunci când rostim cuvântul barcă de exemplu.... nu şi ......................... Reprezentarea odată formată este stocată în ..........................

. Sylvia Burcaş. În funcţie de gradul de generalitate Reprezentări Caracteristici şi exemple III...II. ... Psihologie... . În funcţie de operaţiile implicate (operaţia de reporducere sau de anticipare) Reprezentări Caracteristici şi exemple La ce servesc reprezentările? • • • • . 2012-2013 9 .. .

.............. şi de abstractizare: pot fi mai mult sau mai puţin abstracte de exemplu:........ Procesul GÂNDIRII Procesarea ascendentă Procesarea descendentă Conţinutul gândirii A) Concepte şi noţiuni Conceptele/noţiunile = Conceptele pot avea diferite grade de generalitate: pot fi mai mult sau mai puţin generale de exemplu:. ......................................... .............................. Sylvia Burcaş....................... .... ..................CAPITOLUL AL II-LEA: PROCESELE COGNITIVE SUPERIOARE GÂNDIREA Ce este gândirea? Care este diferenţa dintre gândire şi inteligenţă? Gândirea = Inteligenţa = Rolul gândirii      ....... 2012-2013 10 .. Psihologie..............

..... 2012-2013 11 .. ca în exemplul următor............ 2) ştiinţifice = Exemplu: conceptele de senzaţie. Comparaţia = Sylvia Burcaş.........În funcţie de gradul de generalitate.......... Conceptele de la baza piramidei sunt mai ...... Exemplu: prototipul categoriei fruct → mărul Găsiţi şi voi 3 exemple! 1) 2) 3) Operaţiile gândirii 1.spre deosebire de conceptele apropiate de vârful piramidei care sunt mai..................... conceptele pot fi reprezentate sub forma unei piramide...... percepţie... Analiza şi sinteza Analiza = Sinteza = 2........ Psihologie.... reprezentare B) Prototipuri Prototipurile sunt ......... fiinţă Conceptele sunt de două tipuri: 1) empirice = Exemplu: conceptul de animal periculos..

2012-2013 12 .3. Psihologie. Abstractizarea şi generalizarea Abstractizarea = Generalizarea = 4. Inducţia şi deducţia Inducţia = Deducţia = Înţelegerea şi rezolvarea de probleme Înţelegerea = Rezolvarea de probleme = Etapele procesului rezolutiv: 1) 2) 3) 4) Identificarea problemei Reprezentarea mentală a problemei Găsirea de soluţii Verificarea / testarea soluţiilor Strategii de rezolvare a problemelor 1) strategia încercare-eroare : 2) strategia insight -ului : 3) strategia algoritmică : 4) strategia euristică : Factori de influenţează (pozitiv sau negativ) rezolvarea de probleme Factori obiectivi Factori subiectivi Sylvia Burcaş.

MEMORIA Ce este memoria? Caracteristicile memoriei Proces conştient Proces raţional Proces necesar Etapele şi formele memoriei Etapa 1: MEMORAREA memorare involuntară memorare voluntară memorare mecanică memorare logică Etapa 2: STOCAREA stocare de lungă durată stocare de scurtă durată Etapa3: REACTUALIZAREA recunoaşterea reproducerea Sylvia Burcaş. Psihologie. 2012-2013 13 .

iar cele dezagreabile decât cel indiferente exemplu: Sylvia Burcaş. tipul materialului de memorat 2. scopul memorării 8. gradul de familiaritate a materialului 5. gradul de implicare a persoanei în memorare 7. cu care persoana operează activ exemplu: 2) acel material care constituie scopul activităţii persoanei exemplu: 3) materialul cel mai apropiat de experienţa persoanei exemplu: 4) materialul ce corespunde intereselor persoanei exemplu: 5) materialele agreabile decât cel dezagreabile. 2012-2013 14 . factori subiectivi Exemple Legile memoriei Este memorat mai bine şi mai uşor: 1) materialul pe care subiectul îl structurează singur. volumul materialului 4. Psihologie. organizarea materialului de memorat 3. timpul de prezentare a materialului 6.Factorii ce influenţează (pozitiv sau negativ) memoria Factori 1.

Calităţile memoriei şi diferenţele interpersonale: 1) volumul memoriei – 2) rapiditatea memorării – 3) durabilitatea stocării – 4) mobilitatea memoriei – 5) fidelitatea reactualizării – Uitarea Ce este uitarea? Care sunt motivele pentru care uităm? a) Reprimarea b) Interferenţa c) Amnezia d) Indici de recuperare insuficienţi e) Distorsiunea Aplicaţie: FALSELE AMINTIRI Sylvia Burcaş. 2012-2013 15 . Psihologie.

Psihologie.IMAGINAŢIA Ce este imaginaţia? Procedeele imaginaţiei Procedeu imaginativ = Aglutinarea Amplificarea Diminuarea Multiplicarea Omisiunea Schematizarea Analogia Empatia Sylvia Burcaş. 2012-2013 16 .

2012-2013 17 .Formele imaginaţiei Forme involuntare Visul din timpul nopţii Reveria Forme voluntare Imaginaţia reproductivă Imaginaţia creatoare Visul de perspectivă Sylvia Burcaş. Psihologie.

De ce îmi fac prieteni? 3. precum și în susținerea lor energetică. MOTIVAȚIA Sarcina 1: Citiţi cu atenţie următoarele întrebări şi completaţi răspunsurile voastre în cea de-a doua coloană a tabelului! Întrebări 1. Care sunt ideile în care cred cel mai mult? 6.CAPITOLUL III: PROCESELE PSIHICE REGLATORII A. De ce ascult muzică? 4. Ce îmi doresc să realizez în viaţă? 7. beau apă şi dorm? 2. De ce mănânc. STIMULAREA ȘI ENERGIZAREA COMPORTAMENTULUI Există o categorie de mecanisme psihice care au un rol deosebit de important în activarea și orientarea comportamentelor. Psihologie. Din această categorie fac parte motivația și afectivitatea (procesele afective). 1. De ce practic un sport? Răspunsuri Forme ale motivaţiei 5. 2012-2013 18 . Care este concepţia mea despre lume sau despre viaţă? Sarcina 2: Pe baza exemplelor discutate la exerciţiul anterior formulaţi o definiţie a MOTIVAŢIEI! Motivaţia este : Sylvia Burcaş.

.Sarcina 3: Analizaţi în grup Pirmida Trebuinţelor (Abraham Maslow) din Manual şi găsiţi exemple de comportamente prin care ne satisfacem fiecare tip de trebuinţă! Exe . mplu: Pentru a ne satisface trebuinţa de apartenenţă ne împrietenim cu alţi oameni! Sarcina 4: Discutaţi în grup şi daţi exemple de următoarele tipuri de motivaţii: Motivaţie pozitivă Motivaţie negativă Sylvia Burcaş. . Psihologie. 2012-2013 19 .

Psihologie. rutiniere) Sylvia Burcaş. Relaţia dintre intensitatea motivaţiei şi performanţă depinde de complexitatea activităţii (sarcinii) pe care persoana o are de îndeplinit. 2012-2013 20 .Motivaţie intrinsecă Motivaţie extrinsecă Motivaţie cognitivă Motivaţie afectivă MOTIVAȚIE ȘI PERFORMANȚĂ Performanţa = I. Exercițiu: analizați garficele de mai jos și stabiliți relația dintre motiva ție și performan ță a) în sarcinile simple (repetitive.

ne confruntăm cu două situaţii tipice: a) subaprecierea dificultăţii sarcinii Sylvia Burcaş. cu atât performanţa va fi mai ridicată. Relaţia dintre intensitatea motivaţiei şi performanţă depinde şi de dificultatea activităţii (sarcinii) pe care persoana o are de îndeplinit. Psihologie. bogate în conţinut şi cu multe alternative de rezolvare) p e r f o r m a n ţ ă rela ţiam otiva ţie-perform a nţă motivaţie II. OPTIMUM MOITVAŢIONAL• Vorbim de optimum motivaţional când dificultatea sarcinii este percepută corect.otivație-perform a nță p relațiam e r f o r m a n ţ ă motivaţie b) în sarcinile complexe (creative. Cu cât între intensitatea motivaţiei şi gradul de dificultate a sarcinii există o mai mare corespondenţă (adecvare). 2012-2013 21 . În această situaţie vorbim de OPTIMUMUL MOTIVAŢIONAL. iar intensitatea motivaţiei este adecvată în funcţie de aceasta. Exemplu: • Când dificultatea sarcinii este percepută incorect.

.. Discrepanţa prea mare dintre capacităţi şi aspraţii este periculoasă..ce simţim atunci când am pierdut metroul...................... Optimumul motivaţional se obţine prin două modalităţi: ........manipularea intensităţii motivaţiei în sensul creşterii sau scăderii ei prin manipularea emoţiilor legate de sarcina care trebuie realizată.............. AFECTIVITATEA Oamenii nu se raportează indiferent la ceea ce îi înconjoară. situa ții etc....... În funcţie de satisfacerea sau nesatisfacerea nevoilor...... .. şi în func ție de gradul și durata satisfacerii unor trebuințe. pentru a obţine un optimum motivaţional este necesară o echilibrare între intensitatea motivaţiei şi dificultatea sarcinii.. GĂSIŢI UN EXEMPLU! 2... numite trăiri emoţionale..... privindu-i pe alţi copii cum mănâncă un hamburger? ........ dorinţelor........... Oamenii au anumite trăiri afective în funcție de valoarea pe care o au celelalte persoane......... la situaţiile şi evenimentele prin care trec......obişnuirea de a percepe cât mai corect dificultatea sarcinii .......................b) supraaprecierea dificultăţii sarcinii În aceste situaţii............. Exerciţiu: ..ce simţim atunci când îi reîntâlnim pe prietenii noştri din copilărie? ....ce simţim atunci când vedem un copil flămând........ persoana resimte o serie de trăiri pozitive sau negative..... fiind în întârziere? . lucruri........................ Sylvia Burcaş.... la semenii lor. 2012-2013 22 .. intereselor sale..... .... Psihologie................ NIVELUL DE ASPIRAŢIE – ATENŢIE! Nivelul de aspraţie trebuie raportat la posibilităţile şi aptitudinile persoanei şi trebuie să fie cu puţin peste posibilităţile de moment.........

puțin elaborate cultural.CUM PUTEM DEFINI AFECTIVITATEA? CLASIFICAREA TRĂIRILOR AFECTIVE Criterii: intensitatea. de scurtă durată. intense. durata. care tind să scape controlului con știent. 2012-2013 23 . PROCESELE AFECTIVE COMPLEXE: caracter complex. 1) Sentimentele: Sylvia Burcaş. la nivel de personalitate. intense. Psihologie. 1) Emoțiile curente: 2) Emoțiile superioare: 3) Dispozițiile afective: C. intense. mai puternic influențate cultural. beneficiind de un grad mai mare de cunoștientizare. depă șind stările emo ționale trecătoare. A. complexitatea. constând într-o raportare valorică stabilă. gradul de con știentizare. PROCESELE AFECTIVE SUPERIOARE: caracter complex. 1) Tonul afectiv al proceselor cognitive: 2) Trăirile afective de provenineță organică: 3) Afectele: B. PROCESELE AFECTIVE PRIMARE: caracter elementar.

.... .. ce părea să nu se mai oprească....... F) dragostea față de propriul copil însemna mai mult decât orice.................. .. față de o persoană atât ne nemiloasă nu puteam sim ți decât dispreț...... 2012-2013 24 .. l-a cuprins un plâns zgomotos............ ajungând să se sufoce......... ne era frică de acest examen pentru că am auzit că este foarte dificil..................... ne întristăm când ne aducem aminte de cățelul înfrigurat din fa ța blocului.............. buna dispoziție i se citea încă din priviri și acest lucru ne-a ajutat enorm în tot ce am făcut în acea zi... . H) suntem bucuroși că am reușit să rezolvăm în sfârșit problema de matematică..................... ......... fără să respire........... îl priveau cu admirație și emoție pe cel care a reușit să îl salveze pe băiețel................................... ne încânta glasul ei suav..... de melancolie........................ imediat după masă am început să ne simțim mai bine dispuși........ pe care îl evita toată lumea........... râdea în hohote... D) eram prost dipus de când m-am trezit. ......2) Pasiunile: EXERCIȚIU! Identificați procesele afective ilustrate în exemplele de mai jos! A) cu toții admiram frumusețea picturilor ei..... avea o stare de triste țe. fa ță de bunul nostru prieten simțeam o recunoștință profundă și o admirație fără margini pentru tot ce a făcut pentru noi.......... ....... melodios atunci când recita o poezie.............................. Psihologie................ stătea și contempla măreția munților.. răceala ne-a provocat o stare de mohoreală............... de triste țe.. B) o groază de nedescris ne-a cuprins atunci când am zărit haita de lupi îndeptându-se spre căprioară......................... auzind că a murit............ invidia care îl măcina de atâ ția ani l-a transformat într-un om posac........... . .... dragostea pentru artă l-a împins la multe sacrificii..... G) suntem iritați de durerea de cap care ne-a cuprins. Sylvia Burcaş......... C) era cuprins de o patimă pentru jocurile de noroc pe care nu o mai putea opri nimeni................ care se citea în fiecare gest pe care îl făcea. când a observat ce alimente consumau membrii tribului a fost complet dezgustat.. dar nimic nu l-a abătut din drumul lui....... E) a fost foarte bucuroasă când a primit cadourile de ziua ei.. devenim furio și când auzim ce nedreptate i s-a făcut prietenului nostru........ de deznădejde... uitând de tot ce se întâmpla în jur....

2012-2013 25 . timbrul vocii) Expresiile emoţionale se corelează cu stările emoţionale.PROPRIETĂȚIE TRĂRILOR AFECTIVE I. altele inhibate.modificarea vocii (a intensităţii. vasoconstricţia. zâmbet. proprietate numită expresivitate emoţională. întărite. Psihologie. Exemplu: • Unele expresii emoţionale se standardizează. Dispun de capacitatea de a se exterioriza. Sylvia Burcaş. în vederea adaptării la situaţiile cu care ne confruntăm: 4) de contagiune: 5) de accentuare sau de diminuare a trăirii afective • În viaţa socială unele expresii şi conduite emoţionale se convenţionalizează. EXERCIȚIU! Dați un exemplu de conduite emoţional-expresive ale tristeţii: ROLUL EXPRESIILOR EMOŢIONALE: 1) de comunicare: 2) de influenţare a conduitei celorlalţi: 3) de auto-reglare.modificări de natură vegetativă (modificarea ritmului respiraţiei.mimica şi pantomimica (râs. modificarea compoziţiei chimice a sângelui) . plâns. încruntare) . adică se generalizează şi se asociază cu o serie de gesturi şi comportamente. vasodilataţia. adică de a se transforma din pozitive în negative şi invers. Expresiile emoţionale sunt: . Au proprietatea de a se converti unele în altele . dând naştere conduitei emoţional-expresive. dţnd naştere unui adevărat limbaj afectiv. ritmului vorbirii. Exemplu: II. unele sunt încurajate. Exteriorizarea se realizează prin intermediul unor semne care poartă denumirea de expresii emoţionale. De exemplu un sentiment puternic de dragoste se poate converti în ură. respinse.

prin intensitatea lor crescută. prin una din formele ei specializate – simpatia – are un mare rol în apariţia şi menţinerea relaţiilor sociale. 2012-2013 26 . ROLUL PROCESELOR AFECTIVE Rolul proceselor afective poate fi atât unul pozitiv. aceste stări emoţionale devenind o piedică în calea realizării eficiente a activităţii. atunci ele organizează conduita. În caz contrar avem de-a face cu labilitate emoţională. De exemplu. În ceea ce priveşte rolul pozitiv al trăirilor afective. a) Astfel. deci contribuie la adaptarea şi reglarea conduitei umane (chiar şi situaţiile stresante. depresie. Au capacitatea de a se păstra chiar în absenţa stimulului care le-a declanşat.Dacă această conversiune nu depăşeşte o anumită frecvenţă. în funcţie de semnificaţia ataşată acestuia. adică furnizează energia necesară îndeplinirii activităţilor. Sylvia Burcaş. cât şi unul negativ. dacă au o intensitate moderată îl ajută pe individ să se adapteze la solicitările mediului). afectvitatea. putem observa că acestea: pun organismul în acord cu situaţia. neobişnuite. b) Dacă trăirile afective au o intensitate moderată. paralizează. dacă e profund motivată şi păstrează nealterat echilibrul personalităţii. furie. stările de groază. Psihologie. ură. autorealizare. care este un semn de natură patologică. vorbim de o mobilitate a trăirilor afective. pentru care nu şi-a elaborat încă modalităţi adecvate de răspuns. De exemplu. III. direcţionează conduita umană spre creaţie. performanţă. o fac să fie adaptativă. îl fac pe individ să fie agresiv sau neputincios. dacă apar în situaţii pentru care persoana şi-a elaborat deja modalităţi adecvate de răspuns. îndeplinesc un rol major în susţinerea energetică a activităţii. ele dezorganizează conduita atunci când sunt foarte intense sau când persoana se confruntă cu situaţii noi. sentimentul de dragoste faţă de o persoană persistă chiar şi după dispariţia acesteia.