1.

GPS – SISTEM DE POZITIONARE GLOBALA
Acest sistem, proiectat şi exploatat iniţial de Departamentul Apărării (D.O.D) al Statelor Unite, este utilizat astăzi şi în mediul civil pe scară largă, fiind folosit la determinarea cu precizie a poziţiei geografice (longitudine, latitudine şi altitudine), a unui obiect, denumit generic „receptor”. Operaţia se realizează prin recepţionarea, prelucrarea şi interpretarea unor semnale emise de o reţea de sateliţi, aflaţi pe orbite geostaţionare. De-a lungul timpului, au funcţionat diverse sisteme, mai mult sau mai puţin performante, cum ar fi (în ordine cronologică) : LORENTZ, VOR, LORAN, GLONASS, etc. Sistemul propus pentru analiza este NAVSTAR GPS. Semnalele GPS sunt codate şi recepţionate simultan de la 4 sateliţi (cei mai „vizibili”) pentru poziţionarea într-un sistem de coordonate X,Y, şi Z, concomitent cu datele „clock” reprezentând timpul unic al reţelei de sateliţi.

Pentru obţinerea directă a coordonatelor geografice, a fost necesară cuplarea receptorului GPS cu un calculator, iar ansamblul format , prin miniaturizare, a făcut astfel posibilă răspândirea în masă a acestui aparat. Avem deci posibilitatea de a localiza un obiect, atât pe uscat sau

1

întinderi de apă cât şi în aer, cu observaţia că datorită propagării dificile a undelor centimetrice, folosirea sistemului în interiorul clădirilor din beton, peşteri sau sub apă, duce la erori care îi limitează acţiunea. Sistemul prezintă o precizie de până la 25m, dar, în aplicaţiile militare, prin folosirea unor receptoare performante, se pot obţine localizări de ordinul metrilor. De menţionat că în domeniul auto, sistemul de poziţionare globală GPS, are o mare aplicabilitate în traficul rutier, apelând la „hărţi electronice” pentru orientare, sau prin joncţiune cu sistemul GSM (pentru transmiterea informaţiilor), se poate interveni de la distanţă în corectarea datelor privind transportul respectiv sau chiar restricţionând deplasarea în cazul când automobilul este implicat intr-un furt.
1.1.

CELE 3 MODULE ALE SISTEMULUI GPS Funcţionarea sistemului GPS este organizată pe module interconectate între ele prin linii radio de transmisii de date, lucru ce asigură atât utilizarea sistemului cât şi efectuarea corecţiilor necesare unei funcţionări precise. Aceste module sunt: - modulul „spaţiu” – constituit din reţeaua de sateliţi; - modulul „control” – cuprinzând staţiile de sol; - modulul „utilizator” – reprezentând fiecare beneficiar al sistemului.
1.1.1. MODULUL „SPATIU”

Acest modul, reprezintă o reţea de 24 de sateliţi care orbitează în 6 planuri (orbite) câte 4, o dată la 12 ore, la o altitudine de 20.200 Km, (altitudine ce permite pe de o parte menţinerea cvasi constantă a poziţiei / rotaţie - întârziere doar 4 min./zi, iar pe de altă parte să existe o mare arie de acoperire – vizibilitate concomitentă din orice punct al globului a unui număr între 5 şi 8 sateliţi.

2

Sursa de energie o reprezintă lumina solară, dublată de acumulatori, durata medie de viaţă a unui satelit fiind estimată la circa 7,5 ani. Lansarea pe orbită a celor 24 de sateliţi a început în anul 1978, dar configuraţia completă a reţelei a fost obţinută în 1994. Reţeaua a fost operantă în toţi aceşti ani, însă aria de acoperire şi precizia de poziţionare nu au atins parametrii scontaţi decât în 1994. Pe tot parcursul acestei perioade sau făcut operaţii de întreţinere deosebit de costisitoare (circa 40 mld. dolari), vizând modernizarea sau chiar aducerea la sol a sateliţilor cu ajutorul navetei spaţiale în vederea reparării sau chiar a înlocuirii totale a echipamentului. Menţionăm că fiecare satelit emite folosind un cod unic – PRN (Pseudo Random Noise Code), de recunoaştere, putându-i-se stabili astfel cu precizie locaţia. Poziţia celor 6 plane orbitale este spaţiată cu 60 grade, fiind înclinate faţă de Ecuator cu 55 grade, alcătuind astfel o adevărată „constelaţie” de sateliţi.

3

când poziţia globală a sistemului orbital era următoarea: 4 .Orbitele finale ale sistemului GPS au fost stabilizate în 1998.

una reprezentând staţia „master”). simplificată. este următoarea: 1. Aceste staţii sunt în număr de 5 (4+1 . MODULUL „CONTROL” Totalitatea staţiilor de la sol care au rolul de a corecta erorile ce pot apare în sistem datorită modificării poziţiei orbitale a sateliţilor activi sau a caracteristicilor de propagare. în sistemul de referinţă latitudine / elevaţie atât a celor 24 sateliţi operaţionali (activi) cât şi a celor 3 „de rezervă” . constituie modulul de control.2. şi sunt poziţionate astfel pe glob: 5 .1.Proiecţia plană.

(acestea fiind singurele care posedă echipamentul necesar de comunicaţii cu sateliţii ). care apoi le retransmit sateliţilor pentru corecţia orbitei. MODULUL „UTILIZATOR” Totalitatea celor ce beneficiază de serviciile reţelei GPS se constituie în modulul „utilizator”. Aminteam că.In timp ce unul din rolurile celor 4 staţii este de a monitoriza datele trimise de fiecare satelit şi de a le comunica staţiei „master”. aceasta din urmă procesează parametrii.3. 1. reţeaua poate fi accesată 6 . ia deciziile de corecţie şi transmite la rândul său celor 4 staţii noii parametri orbitali.1.

Cei 4 sateliţi cu care receptorul este simultan în contact. cu ajutorul unui receptor adecvat. 1. viteză şi estimări de timp.2.23MHz). Z şi Timp. SEMNALELE EMISE DE SATELITUL GPS 7 . de bandă „L” (390…1550 MHz). trebuie să convertească semnalele primite de la satelit în indicaţii de poziţie.Y. Precizia de poziţionare se datorează corecţiilor dese şi rapide. un receptor GPS. astfel ca receptorul de navigaţie să poată calcula distanţa exactă până la fiecare satelit. emit codat indicaţii despre poziţia distinctă a lor. alături de alte semnale de „sincronizare”. laboratoare şi nu în ultimul rând sisteme rapide de comunicaţii. Astfel receptorul GPS oferă localizarea în sistemul de coordonate X. vehicule terestre sau individual. cât şi de parametrii atmosferici locali. în orice moment. transmisă de la sol în toată reţeaua sateliţilor.din orice punct al globului. nave. staţii de monitorizare a atmosferei. Menţionăm că precizia de localizare mai depinde de corecţiile datorate formei reale a Pământului (geoid). toate informaţiile convergând către staţia „master” situată la Baza Aeriană FALCON de la Colorado Springs. California. In stabilirea acestor corecţii sunt implicate observatoare astronomice. Pentru a fi operaţional. putând fi utilizat deopotrivă la avioane. precum şi folosirii unui „clock” a cărui precizie de tact este o diviziune a fundamentalei unui ceas atomic (10.

Codul P se modifică la 7 zile şi include „Codul Y”.230 MHz. catalogat ca strict secret.023 MHz. Conformaţia semnalului complex apare astfel: C O M P O N E N T A P A C H E T U L U ID E S E M N A L E P u r t a t o a r e “L 1” ► ► ► (G P Ss t a n d a r d ) C o d “C/A” (a c h iz it ie C lo c k ) ► (A L M A N A C /E F E M E R ID E S ) D a t a ► ► ► ►► C o d “P” ( p r o t e c t ie ) ► ► (c o n t i n e c o d“ Y” s e c r e t ) P u r t a t o a r e “L 2” ► ►► (G P S p r e c iz ie ) T O A T EF R E C V E N T E L ES U N TM U L T IP L I /S U B M U L T IP L I 1 0 .000 Km/s).2 3 M H z 1. se poate determina distanţa exactă până la satelitul recepţionat.L2 (1227. Scopul principal al acestui cod este acela de a permite calcularea timpului „de sosire”. timpul în care semnalul ajunge de la satelit.60 MHz) – destinată serviciului de poziţionare precisă SPP Fiecare (sau amândouă) dintre aceste purtătoare poate fi modulată în fază cu un semnal complex. DATELE TRANSMISE DE SATELITII GPS 8 . şi anume. format din 3 coduri binare. cât şi pentru corectarea tactului sau a altor parametri de sistem. Acest cod este folosit atât pentru diverse date transmise pe parcursul orbitării satelitului. Acest cod permite identificare precisă a poziţiei satelitului (ALMANAC) de la care provine. c) Codul P – cod de protecţie – având frecvenţa de 10.Semnalele transmise de satelit către receptorul GPS sunt constituite din două trenuri de undă purtătoare . b) Codul Nav / System Data – cu frecvenţa de 50 Hz. . Cunoscând viteza de propagare a undelor radio (~300.L1 (1572.42 MHz) – destinată serviciului de poziţionare standard SPS .3. a) Codul C/A – cod achiziţie date – având frecvenţa de 1.

informaţii stocate de către receptorul GPS în memorie. 9 . Efemeridele reprezintă parametrii predictibili cvasi constanţi ai unei porţiuni de orbită. şi are următoarea componenţă : Se observă că în principal satelitul transmite două tipuri de informaţii.5 secunde. unele legate de modul cum este plasat pe orbită satelitul (ALMANAC). datorată corecţiilor (EPHEMERIS). informaţii ce sunt reactualizate după un interval de 4 ore. reală. şi informaţii despre poziţia momentană.Pachetul de date şi modul cronologic al structurării informaţiilor pe parcursul unei secvenţe de transmisie este emis complet într-un interval de 12.

4.Telemetria poziţiei satelitului dă precizia sistemului. ALMANAC aproximează datele orbitale prin 10 parametri. se generează un semnal similar. EFEMERIDES anticipează poziţia pe un interval de 4 ore. la primirea semnalului de la satelit. care caută să vină în fază cu semnalul primit. Receptorul GPS efectuează şi corecţia de distanţă datorată efectului Doppler (prin variaţia de frecvenţă) şi a trecerii prin ionosferă. 1. Sunt posibile trei situaţii : a) Imposibilitatea corelării codului : b) Corelare parţială : 10 . care rămân aceiaşi aproximativ o lună. DETERMINAREA TIMPULUI IN RECEPTOR In interiorul receptorului.

care determină sfârşitul perioadei de sincronizare. Schema generala este : 11 .c) Fazarea semnalelor : (coincidenţă) La coincidenţa semnalelor se produce un impuls maxim. putându-se determina astfel timpul aferent acestei operaţii. RECEPTORUL GPS – FUNCTIONARE / DEMODULARE Deoarece majoritatea prelucrării semnalelor se produce în receptor.5.satelit. 1. Această durata înmulţită cu viteza de propagare a undelor radio (corectată datorită trecerii prin ionosferă şi efectului Doppler) ne dă distanţa receptor. vom analiza schemele bloc care arata funcţionalitatea acestuia.

DETERMINAREA POZITIEI UTILIZATORULUI 12 . Schema bloc a demodulatorului este : 1.obţinut din bucla cu calare pe fază este folosit la demodularea purtătoarei de 50 Hz (peste care sunt modulate celelalte informaţii).6.Semnalul +/.

Deoarece ne situăm într-un sistem tridimensional. INTERPRETAREA DATELOR PROCESATE IN RECEPTOR Reamintim că. Obţinem astfel localizarea receptorului la intersecţia celor 4 sfere (imaginare). ar fi suficiente informaţiile (ALMANAC + EPHEMERIS) primite de la 3 sateliţi. Pentru a mări precizia. folosim încă un satelit. în special legată de altitudine şi timp. în cadrul navigaţiei prin satelit. daca am elimina poziţia „oglinda” (care oricum nu se afla pe sol). localizarea se face prin determinarea coordonatelor într-un sistem de referinţă tridimensional. Centrul axelor de 13 .7. (a patra coordonată constituind-o timpul). 1. Earth Fixed XYZ). sistemul purtând numele de ECEF XYZ (Earth-Centred. fiecare sferă având raza egală cu distanţa determinată de receptor în condiţiile enumerate mai sus.

1.coordonate se consideră a fi chiar centrul Pământului. Menţionăm că informaţiile despre poziţia sateliţilor (ALMANAC). este calculată. (forma acestuia fiind considerată pentru început o sferă). 1. stocate în memoria calculatorului. efectului Doppler şi a tactului ceasului atomic. după locaţia satelitului (determinată la rândul său din ALMANAC cu ajutorul timpului de întârziere la coincidenţă a semnalului). bazată pe ultima localizare a satelitului recepţionată. 14 . corectată cu întârzierea datorată străbaterii ionosferei. ELEMENTE DE CALCUL Poziţia receptorului GPS ( „utilizatorul”). Starea de pierdere a ALMANAC-ului se numeşte COLD (rece).7. se pot pierde în cazul închiderii aparatului pentru o perioadă mai mare de timp (economisirea sursei în cazuri deosebite) sau a pierderii contactului cu un număr necesar de sateliţi (locaţie greu accesibilă undelor centimetrice). după cum s-a arătat. iar starea în care procesul reactualizării memoriei este finalizat poartă numele de WARM (cald).

1. În practică.7. Totuşi.7. considerat a avea o formă specială denumită în continuare „geoid”. cuprinzând cei mai corect recepţionaţi sateliţi.3. putem aproxima această formă printr-un elipsoid de rotaţie. FORMA PAMANTULUI Revenind asupra formei reale a Pământului.2. A fost necesară şi luarea în calcul a altitudinii locale. şi iau în calcul de moment numai 4 „pachete”. Aceasta pentru calculul distanţelor reale satelit – receptor. la stabilirea poziţiei. folosindu-ne şi de poziţia celui de al patrulea satelit. având dimensiunea minimă situată pe axa polilor. este destul de greu ca utilizând trei sateliţi care oferă date bidimensionale (longitudine şi latitudine). datorită formei deosebite a Pământului. 15 . 1. STABILIREA POZITIEI SATELITILOR Pentru a se putea determina cu exactitate timpul aferent întârzierilor necesare fazării (coincidenţa) semnalelor este necesar contactul sigur cu 3+1 sateliţi operaţionali. receptoarele GPS moderne posedă un număr de 5…12 canale. le stochează în memorie. Dacă am utiliza la calculul exact al timpului un număr de 5 sateliţi. care recepţionează independent informaţii de la toţi sateliţii aflaţi în aria de „vizibilitate”. datorită câmpului de toleranţă al parametrilor s-ar obţine o redundanţă a rezultatelor. pentru a evita pierderea ALMANAC-ului. să efectuăm o localizare precisă.

b şi abaterea relativă de la forma sferică (ovalitatea) f = ( a . precizia de poziţionare poate suferi erori grave. ELIPSOIDUL DE REFERINTA Definirea elipsoidului de referinţă se face folosind cele două raze a. 1. încă de la Aristotel. care compara imaginile obţinute prin satelit cu variaţia dată de câmpul gravitaţional sau a vitezei unghiulare de rotaţie a Pământului. însă trecerea de la forma sferică la cea elipsoidală a putut fi posibilă numai datorită imagisticii prin satelit.8. mergând până la sute de metri. În calculul computerizat se foloseşte excentricitatea pătratică : 2 2. sistem utilizat şi la cartografierea Pământului. Datele geodezice moderne se obţin prin folosirea unor echipamente complexe. şi . au existat diverse încercări de reprezentare a suprafeţei exterioare a Pământului. latitudinea şi altitudinea elipsoidului. este denumit WGS84 (World Geodetic Sistem 1984). De-a lungul timpului. cu participare internaţională. 1. GEOIDUL WGS 84 Sistemul de date geodetice care defineşte caracteristicile geoidului WGS84 determină originea şi orientarea axelor de referinţă. Dacă referinţele geodezice prezintă abateri. unde : .Elipsoidul folosit în calculele sistemului GPS.raza mică = 1/2 din diametrul polar. lucru inacceptabil în cadrul navigaţiei.1. soluţia fiind o corecţie şi o procesare foarte precisă a datelor primite de la sateliţi.8. e = 2f – f 16 .b ) / a.raza mare = 1/2 din diametrul ecuatorial. şi defineşte longitudinea.

2. SUPRAFATA PAMANTULUI Pământul are o suprafaţă extrem de neregulată şi într-o continuă mişcare. Topografia încearcă să ţină cont de aceste variaţii utilizând ca 17 . Tabelul cu evoluţia datelor de referinţă în timp : 1.8. receptoarele GPS corectându-şi astăzi datele automat numai după referinţa WGS 84. au existat de-a lungul timpului mai multe referinţe corespunzător cu diverse moduri de determinare.Datorită variaţiei determinării mărimii semiaxelor de referinţă.

Suprafaţa topografică reprezintă întinderea constituită din uscat şi apă. în timp ce modelul gravitaţional.într-un anumit moment. prin utilizarea variaţiilor forţei gravitaţionale. asociază altitudinea locală acestei valori. Nivelul real al mării poate varia datorită valurilor mari sau a mareelor. 18 .referinţă nivelul mării (acelaşi pe tot globul). putând cauza erori de poziţionare de sute de metri.

Modelul geoidal încearcă să reprezinte întreaga suprafaţă a Pământului. reprezentat printr-un plan perpendicular pe direcţia firului cu plumb (verticala locului).3. iar birourile de prelucrare a imaginilor prin satelit (din cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite) publică hărţi grilă din 10 în 10 grade ale înălţimii reale ale acestui geoid. SISTEMUL DE COORDONATE GLOBAL 19 . Trebuie spus că variaţiile locale ale gravitaţiei sunt cauzate atât de modificări în inima Pământului cât şi de suprafaţa scoarţei terestre. neţinând cont de uscat şi apă (cu toate că formarea suprafeţei existente este o consecinţă numai a gravitaţiei).25grade. Încadrarea în grilă se face folosind obligatoriu aceeaşi scară a hărţii. Pentru a mări precizia.8.Metoda gravitaţională încearcă să descrie cât mai detaliat variaţia câmpului gravitaţional. se poate determina înălţimea oricărui punct de pe glob. considerând ca origine tot centrul Pământului (centrul de masă). 1. folosind o reprezentare tip reţea cu ochiuri cu latura de 0. WGS 84 defineşte înălţimea geoidului pe tot întinsul globului. Utilizând patru puncte de interpolare şi un algoritm corespunzător. Agenţia Naţională de Hărţi şi Imagistică (SUA) tipăreşte hărţi după modelul geoidului WGS 84.

este astăzi cea mai uzitată procedură. 1. 1.8.4.5. Tropicul Racului sau al Capricornului). ◘ Altitudinea unui punct reprezintă distanţa măsurată perpendicular de la acesta la elipsoidul de referinţă (geoid). care trece prin punct. ◘ Longitudinea unui punct reprezintă unghiul format între planul de referinţă (meridianul „ 0”) şi planul perpendicular pe Ecuator. la poziţia stelelor sau a liniilor considerate imaginare (Ecuator. Determinarea poziţiei cu ajutorul sextantului şi a compasului (distanţă parcursă / unghi) este de acum istorie. indiferent de tipul navigaţiei (aeriană. LATITUDINE / LONGITUDINE / ALTITUDINE Definirea poziţiei prin acest sistem.Acest sistem de coordonate specifică orice locaţie de pe suprafaţa globului folosind diverse metode.Y SI Z” AL GEOIDULUI WGS 84 20 . SISTEMUL „ECEF X. utilizând ca sistem de referinţă Ecuatorul şi Primul Meridian (Greenwich). Astăzi. ◘ Latitudinea unui punct reprezintă unghiul format între planul Ecuatorului şi verticala locului (normală pe elipsoid). terestră sau marină / submarină). de la utilizarea de reţele rectangulare (cartografii chinezi încă din anul 270).8. determinarea curentă a poziţiei pe glob se face exprimând în grade sau distanţă faţă de Ecuator sau Greenwich coordonatele de longitudine sau latitudine.

problemele apar la conversia altitudinii. coordonatele carteziene trebuie transformate în coordonatele locale ale geoidului. constantă în orice punct al globului terestru. astfel încât relaţiile de transformare sunt deosebit de complexe.anvelopă ce urmăreşte fidel solul). . Model de calcul : 21 .Geoidul WGS84. considerat ca referinţă şi care se cunoaşte precis pe geoid. poate fi definit ca o suprafaţă echipotenţială (aidoma forţei gravitaţionale). Forma lui este neregulată (ca o pseudo . deoarece înălţimile elipsoidale măsurate trebuie convertite în înălţimi ortometrice (caracteristice geoidului). În acest sistem. adică înălţimile măsurate faţă de nivelul mării.

situate în preajma Ecuatorului. care propune intersecţia Pământului cu un cilindru puţin mai mic decât geoidul. în sistemul X. 1. lucru ce impune ca şi sistemul GPS să folosească acelaşi tip de înălţimi. În acest sens. Pentru mărirea preciziei. deoarece însăşi raţiunea pentru care a fost creat o reprezintă poziţionarea obiectelor pe glob. 22 . cu scopul alcătuirii unui model matematic cât mai fidel. urmată de efectuarea transformărilor respective.Reamintim că majoritatea hărţilor folosesc înălţimile ortometrice. la calculul înălţimii. trecerea de la o origine la alta. urmată de calibrarea scalei între elipsoid şi geoid. se poate face prin rotaţia în jurul oricărei axe. De regulă se utilizează proiecţia Mercator .Y şi Z. Problema se soluţionează folosind modele matematice ale geoidului WGS84. metodă care dă cele mai mici erori în cazul zonelor întinse.8. Transformarea HELMERT Orice transformare se bazează pe transformarea coordonatelor originii sistemului de referinţă. se fac diverse interpolări.5.1.

latitudinea originii defineşte latitudinea axei cilindrului. următoarele : . . următoarele : . .latitudinea primei paralele. 23 . utilizată pe scară largă în cartografie. Transformarea LAMBERT Transformarea Lambert se foloseşte de proiecţia rezultată în urma intersecţiei dintre un con şi o sferă. . cazul insulelor sau a calotelor polare.centrul meridianului.5. foloseşte ca elemente de referinţă. .meridianul central. 1. utilizează pentru definirea sistemului de referinţă. aceasta fiind chiar Ecuatorul.latitudinea originii.latitudinea celei de a doua paralele. modelul matematic obţinut având cele mai mici erori pentru zonele care se prezintă sub o formă apropiată de un cerc.2.Proiecţia Mercator. În acest tip de proiecţie.scara de pe meridianul central.câte un punct cardinal estic şi nordic artificial. .latitudinea originii. . .lăţimea zonei. Proiecţia (transformata) Lambert.8. (aceste puncte sunt astfel alese încât originea proiecţiei unei anumite zone să cadă totdeauna în partea din stânga a sistemului de coordonate).

Precizia obţinută este comparabilă cu celelalte sisteme.. poate da anumite erori. în date în sistemul X.Y şi Z .3. considerate constante. SURSE DE ERORI IN SISTEMUL GPS Sistemul de poziţionare globală. Transformarea MOLODENSKI Modul de calcul al transformării Molodenski se bazează pe conversia longitudinii.5. a latitudinii şi a altitudinii măsurate pe elipsoid. erori care se manifestă mai puternic în cazul aplicaţiilor civile şi a căror 24 .câte un punct cardinal estic şi nordic artificial. 1. GPS. 1.9.8.

sursă este important a fi cunoscută pentru a putea determina limitele sistemului. . erori orbitale.9.1 Erori la recepţie datorate plasării faţă de sateliţi Aceste erori sunt datorate în general imposibilităţii recepţionării vectorilor recepţie (datorită obturării surselor) sau a selectării unui semnal la recepţie (din cauza suprapunerii surselor apropiate.interferenţă). 1. Erorile pot fi datorate mai multor cauze. Doppler. degradare intenţionată a semnalului. erori de tact (datorate nepotrivirii ceasului din receptor cu cel al satelitului). reflexii.Exemplu de dificultate în captarea vectorilor recepţie: 25 . întârzieri (datorită densităţii mediului). etc. printre care amintim: dificultăţi de recepţie. de elevaţie. sau a reflexiilor care se elimină una pe cealaltă .

ului. 1 m). 26 . Poziţia corectă va fi la reactualizarea ALMANAC . duce la pierderea datelor momentane. proprii receptoarelor.9. dar cumularea lor poate duce la erori de până la 100m.. lucrări de artă. se manifestă prin zgomote de recepţie. Acestea dau erori de poziţionare relativ mici (aprox. zgomote conversie analogic digital(RMS). 1. Erori datorate sensibilităţii / selectivităţii receptorului Efectele acestor caracteristici. lipsa calării pe fază. locaţia afişată corespunzând ultimei poziţii vizibile a satelitului stocată în memoria tampon. etc.Mascarea semnalului de către relief. zgomotul propriu al receptorului.2.

Erori datorate întârzierii trecerii prin ionosferă Ionosfera reprezintă o pătură a atmosferei foarte rarefiată. 1. acestea reducând viteza de propagare a undelor radio cu circa 70 nS şi refractând traseul acestora. cuprinsă între 50…500 Km. Erori datorate trecerii prin troposferă 27 . Corespunzător.4. erorile introduse pot duce la diminuarea preciziei cu 10 m. pot minimaliza aceste erori. constituită din particule puternic ionizate. 1.3.Cu siguranţă că folosirea unor receptoare performante sau recepţia duală.9.9.

presiunea şi umiditatea variază foarte mult. unde temperatura.9.5. 1. datorita diferenţei mari de viteza relativă între satelit şi utilizator (efectul Doppler). Erori datorată degradării intenţionate a semnalului După cum se cunoaşte. suferă modificări prin variaţia frecvenţei.6.Troposfera este stratul cuprins între 8…13 Km. Eroarea dată de trecerea prin acest strat se estimează la 1m. Departamentul Apărării al SUA îşi rezervă dreptul denaturării semnalului în scopul derutării unui potenţial 28 .9. Erori datorate efectului Doppler Viteza de propagare a undelor radio. strat unde au loc principalele fenomene atmosferice. 1.

se ascunde poziţia reală a satelitului transmiţându-se un ALMANAC puţin diferit. 29 . (calculând alt timp de calare . Din cele arătate mai sus. În acest sens. pentru a minimiza erorile de calcul putem folosi sistemul DGPS (Differenţial GPS). este: . PRECIZIA SISTEMELOR DE POZITIONARE GPS 1.2.340 nanosecunde – eroare timp. fără restricţie. Cum tehnologia produce astăzi aparatură cu calităţi apropiate de aparatura militară.10. Dacă este necesară cooperarea cu entităţi civile. SPS –SERVICIUL DE POZITIONARE GPS STANDARD Poate fi folosit de către toţi utilizatorii civili.10. care alterează calarea buclei pe fază. .1. putem trage concluzia că. sau alte sisteme cu acoperire mai întinsă. aceasta este suficientă. PPS – SERVICIUL DE POZITIONARE GPS PRECISA Este folosit numai de armata şi guvernele aliate Statelor Unite. (pentru ca precizia să aibă de suferit). 1.inamic. care sunt echipate cu receptoare GPS speciale. pentru protecţia informaţiei. Acurateţea acestui sistem. cea mai mare eroare este dată de poziţia receptorului faţă de constelaţia de sateliţi.100m – în plan orizontal.practic se denaturează distanţa reală până la satelit). considerându-se că în majoritatea cazurilor civile. Cum acest lucru nu depinde de voinţa noastră.156m – în plan vertical. Departamentul apărării SUA (DOD). îşi rezervă dreptul de a degrada intenţionat semnalele oferite de sateliţi.10. . echipate la rândul lor cu sisteme specifice de codare. 1.

22m . sistemul se bazează pe plasarea unui receptor.eroare timp. . Receptorul primeşte semnalul de la satelit. ansamblul purtând numele de Staţie de Bază. Diferential Acest sistem permite utilizatorului civil să crească precizia poziţionării până la 2…3 m.10. folosirea sistemului devenind multivalentă. DGPS –SISTEM DE POZITIONARE GPS După cum se observă. făcând diferenţa şi pe această bază posibile corecţii.200 nanosecunde . considerat ca receptor de referinţă într-un punct bine determinat. poate determina eventualele erori de poziţie. numai dacă amintim alinierea tunelelor. iar rezultatul este creşterea sensibilă a preciziei de poziţionare a ansamblului.în plan vertical. 1.27.3. Utilizatorul nu are altceva de făcut. de coordonate foarte bine precizate. Acurateţea acestui sistem este : . şi cunoscându-şi cu precizie propria poziţie.folosirea acestor aparate se face numai de către utilizatori aprobaţi şi specificaţi de către Guvernul SUA.în plan orizontal. Receptorul este cuplat la o staţie de emisie. decât să se cupleze cu un modul de recepţie. modul care este în contact deopotrivă cu reţeaua de sateliţi cât şi cu staţia de bază (de unde primeşte corecţiile amintite). numit Rover Receiver. calculează distanţa.7m . şi transmite numai aceste corecţii. Schema transmisiilor radio in cadrul sistemului : 30 . . montajul construcţiilor metalice gigant sau diverse lucrări de artă. de mică acoperire (pentru a nu se pierde precizia câştigată).

programul WAAS (Wide Area Augumentation System).Pentru edificare se dau valorile ponderilor surselor de erori atât pentru variantă normală (GPS). Deşi la ora actuală WAAS nu este disponibil decât pe 31 . SISTEME PRECISE DE MARE ACOPERIRE WAAS.4. MSAS şi SISNET Un sistem folosit deja de Administraţia Federală de Aviaţie (FAA). precum şi de către Departamentul de Transporturi al SUA. program ce permite creşterea semnificativă a poziţionării. CWAAS. EGNOS.10. au dezvoltat deja pe principiul DGPS. cât şi în cazul (DGPS) : 1.

continentul american (in Canada CWAAS). WAAS. iar echipamentul GPS al utilizatorului nu conţine elemente suplimentare. conectate „în inel”care oferă corecţiile necesare pe o arie largă. „prea” deasupra Ecuatorului. presupune existenţa unui număr ridicat de staţii. 32 . deja s-au constatat principalele limite legate în principal de poziţionarea sateliţilor.

precum şi cu MSAS (Japonia). compatibil cu WAAS. 33 . există un sistem asemănător.În Europa. Sistemul SISNET presupune accesul la datele „inelului” prin Internet. EGNOS (Euro Geostationary Navigtion Overlay Service).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful