CULTURA 4.1. Ce este cultura?

Termenul de cultura vine din latinescul "colo, colere" care semnifica a lucra pamântul, a locui. Sensul lui primar desemna activitati agricole si a fost utilizat cu acest sens din secolul XI pâna în secolului XIX, în paralel cu acceptiunea data de umanismul renascentist (sec. XVI) de cultura a spiritului. Pâna astazi, literatura de specialitate a înregistrat un numar mare de semnificatii ale acestui termen si un numar si mai mare de definitii : sociologul francez A. Moles sustine ca ar exista aproximativ 250 de definitii ale culturii. În limbajul curent, adesea, termenul sugereaza o forma superioara de arta : opera, teatru, coregrafie etc. Se considera ca o persoana este culta atunci când detine cunostinte despre arte si este capabila sa faca aprecieri fondate referitoare la creatiile artistice, este rafinata, are gust si bune maniere. Acesta este un sens restrictiv : nu orice om este cult si nu orice produs al activitatii sale este un act de cultura. Acesta este si punctul de vedere al lui J. Szczepanski, care tine sa precizeze ca " nu toate produsele omului reprezinta cultura lui, ci numai cele superioare, produse oarecum dezinteresat, pentru ele însele, deci stiinta, arta, religia, ideile politice si sociale, obiceiurile nobile - într-un cuvânt, produsele superioare ale spiritului care necesita cultivarea mintii, tendinta realizarii unor scopuri mai înalte decât simpla satisfacere a nevoilor biologice".1 Conform semnificatiei întîlnite în vorbirea curenta, cultura este o caracteristica a individului, nu a societatii. Majoritatea sociologilor si antropologilor se delimiteaza de acest înteles în favoarea unuia mai larg, mai cuprinzator. Astfel, E.F.Tylor (1871) desemna prin cultura "ansamblul complex al cunostintelor, credintelor religioase, al artei, moralei, obiceiurilor si al tuturor celorlalte capacitati pe care le dobândeste omul ca membru al societatii". În sociologie si antropologie - asa cum sustine si Marvin Harris, termenii de cultura, societate si, uneori, etnologie, îsi disputa preeminenta. Kluchohn (1949) confera si el culturii întelesul de fenomen social, definind-o într-o formula succinta ca "mod distinct de viata al oamenilor, model de a trai". În viziunea lui Ralph Linton, cultura este de asemenea o caracteristica a societatii, nu a unui individ. Ea reprezinta tot ceea ce se învata în cursul vietii sociale si este transmis din generatii în generatii ; cu alte cuvinte, este "ereditatea sociala a membrilor unei societati". În alta ordine de idei, unele definiti au pus accentul mai mult pe sensul obiectiv al culturii (cultura materiala sau civilizatie), altele pe sensul subiectiv al culturii (cultura spirituala, cunostinte, valori, simboluri etc.). Wisller, dimpotriva, ia în calcul multiplelele dimensiuni ale culturii, distingând în cadrul ei urmatoarele trei diviziun 333c23d i : "trasaturi materiale", "activitati sociale" si "idei". Aspectele materiale si nemateriale ale culturii au fost evidentiate si de sociologul american N. Goodman (1982) atunci când o definea ca fiind "mostenirea învatata si socialmente transmisa, a obiectelor facute de om, a cunostintelor, a parerilor, a valorilor si a perspectivelor care asigura membrilor unei societati unelte pentru a face fata problemelor curente".2 Cu alte cuvinte, pe scurt, cultura organizeaza viata sociala si-i da forma. În aceeasi perspectiva se înscrie si opinia lui M.J. Herscovitz conform careia cultura reprezinta " totalitatea valorilor materiale si spirituale create . în procesul istoric de afirmare a omului ca om, proces care evidentiaza progresul omenirii în cunoasterea, transformarea si stapânirea naturii, a societatii si a cunoasterii însasi".3 4.2. Componentele culturii

Asa cum am aratat mai înainte, sociologii au distins între aspectele materiale (sensul obiectiv) si aspectele nemateriale (sensul subiectiv) ale culturii.

Oamenii polemizeaza. cada etc. normelor. Ele nu trebuie privite ca simple concepte abstracte. un astfel de act este innacceptabil si condamnabil. pentru "libertate"). cultura oricarei societati contine si idei (Kant) despre natura.) .Cultura materiala include toate "produsele" concrete si tangibile ale societatii. idee. de la cele mai vechi produse create de om (descoperite de antropologi) cum ar fi oale de lut. Opiniile. este buna administrare a tensiunii dintre libertate si ordine. semnelor si simbolurilor care sunt vehiculate într-o societate. Elementele culturii materiale sunt transmise de la o generatie la alta : unele dintre ele suporta modificari structurale esentiale (automobilele. atribut. De altfel. valorlor. societatea americana apreciaza munca în mod deosebit. pentru societatile moderne. nici la spital ca la . pe lânga opinii si cunostinte. relatie) dupa criteriul socialmente împartasit al satisfacerii unei nevoi sau a unui ideal". În acelasi timp trebuie remarcat faptul ca nu putem vorbi despre universalitatea valorilor în sensul ca pe de o parte. le resping. cercetari sociologice efectuate în Franta confirma faptul ca acesta este si întelesul cel mai des utilizat în conversatia curenta. avioanele). Kant). Trebuie sa reamintim faptul ca opiniile si cunostintele nu se identifica. nu înseamna ca aceasta valoare este acceptata. computere etc. opiniilor. intra în conflicte si uneori sunt capabili chiar de mari sacrificii pentru apararea valorilor ai caror partizani sunt (de exemplu. toate manifestarile fizice ale vietii unui popor. despre om si ocietate. sunt contradictorii.fidelitate pâna la sfârsitul vietii" si tot mai mult despre fidelitate succesiva. altele sunt la moda o perioada. altele schimbari nesemnificative din punct de vedere structural (biroul. începe cu opinii. unelte de piatra si apoi de metal pâna la cele mai recente : televizoare. doua relatii consensuale etc. Deci. Respinse sau excamotate. 4 Ea trebuie înteleasa ca o relatie sociala : sunt consistente numai acele aprecieri. Societatea democratica "reprezinta în fapt. trebuie sa constatam ca valorile nu sunt întotdeauna în consens : uneori ele intra în conflict. avioane. trece de la acestea la notiuni si se sfârseste cu idei" (I. Comportamentul uman este structurat de reguli. casatorie. normele reprezinta elemente importante ale culturii societatii. fara exceptii... În cadrul culturii nemateriale. Alaturi de valori si în strânsa legatura cu acestea. Sau daca. forma sferica a Pamântului). între doua casatorii. Valorile se schimba în decursul timpului si acest lucru este usor observabil daca analizam valorile referitoare la iubire. astazi.5 Valorile au o mare semnificatie emotionala. se ciocnesc. o valoare nu are acelasi înteles în toate societatile si. nu toti individzii dintr-o societate accepta o anumita valoare. În alta ordine de idei. spre exemplu. sociologia include ansamblul cunostintelor. optiuni individuale care sunt în consens cu aprecierile sau optiunile grupului. Cercetarile actuale dovedesc ca în orice societate exista conflicte valorice. sex. considerând ca ea da adevaratul puls al vietii sociale. Omul este fiinta cu vocatia valorilor ("axiologica") sustine sociologul român Eugeniu Sperantia. Cultura oricarei societati este impregnata de sistemul valorilor. încearca sa le "solutioneze". Daca aztecii apreciau favorabil jertfirea copiilor pentru înduplecarea zeului ploii. Laroue în Representations de la culture et conditions culturelles arata ca 83% din populatia investigata adopta sensul de cultura spirituala. modalitatea rationala de solutionare si de neutralizare a acestor conflicte valorice. apoi dispar. spre deosebire de cunostinte. Valoarea reprezinta "aprecierea pe care un subiect o manifesta fata de un obiect (lucru. linii de conduita care prescriu un comportament adecvat în situatii speciale (Nu ne comportam la scoala ca la discoteca. dintre egalitate si libertate". Azi se vorbeste tot mai putin despre . Cultura nemateriala. difera doar gradul în care ele sunt acceptate si "solutionate". J. conflictele valorice risca sa se acutizeze si sa degenereze în stari anomice. sa le administreze. nu au la baza o suficienta evidenta empirica : exista astfel parerea ca adoptarea unor legi care prevad posibilitatea pedepsei capitale ar duce la scaderea frecventei actelor criminale. de toti americanii. Cunostintele sunt concluzii care se fundamenteaza pe un anumit criteriu al evidentei empirice (de ex. În timp ce regimurile totalitare le ignora. despre viata si moarte. Sociologii tind sa se concentreze mai mult asupra dimensiunii spirituale a culturii. pe de alta parte. Sistemul de valori la care adera un individ reprezinta "coloana lui vertebrala". "Orice cunoastere umana. societatile democratice le accepta.

stiluri personale de viata. exista o categorie aparte numita tabuuri care definesc ceea ce este interzis. gusturi personale etc. cu consimtamântul partilor. Majoritatea societatilor contemporane au tabuuri cu privire la relatiile sexuale si maritale între rude apropiate (tabuul incestului) si tabuul referitor la consumarea carnii de om. Asa de exemplu. a caror încalcare nu stârneste obiectii sau reactii negative din partea societatii. Indiferent de forma pe care o îmbraca. ci ar trebui sa fie tratate ca obiceiuri. sa oferi locul în autobuz unui batrân sau infirm etc. În literatura de specialitate. SUA beneficiaza de Constitutii scrise). marginalizati de catre ceilalti membrii ai comunitatii dar nu pot fi pedepsiti de lege. normele reglementeaza comportamentele oamenilor în relatiile dintre ei. ele sunt deci.6 Cadrul normativ cuprinde obisnuintele. frauda. Constitutiile cutumiare sunt formate dintr-o parte scrisa si dintr-o alta nescrisa. . stie ce asteapta de la el ceilalti membrii ai colectivitatii si stie la ce reactii se poate astepta în urma actiunilor sale". Putem spune ca normele duc la stabilirea "unei anumite scheme a vietii colective". obiceiurile. Încalcarea lor (furtul. legile joaca un rol extrem de important în reglementarea relatiilor sociale si nerespectarea lor duce la sanctiuni juridice. Legile sunt norme stabilite si aplicate de autoritatea politica a societatii ce cuprind obligatii generale pentru toti membrii societatii si ce se aplica acelor comportamente ce sunt considerate importante pentru societate. Astfel de controverse au fost stârnite de legile care permit orice fel de comportament sexual între adulti. care au importanta pentru viata si activitatea grupului a caror nerespectare atrage dupa sine sanctionarea lor de catre opinia publica. traditii. De asemenea. practici politice îndelungate (ex. sa alegi vestimentatia potrivita (cu ocazia).) poate fi considerata ca o grava violare a moravurilor societatii si trebuie aspru pedepsita sau poate fi considerata ca nerespectare a unui obicei si trebuie sa fie doar dezavuata de opinia publica. Obiceiurile sunt modele de conduita legate de valorile împartasite de grup. Israelului. Daca nu respecta obiceiurile respectivii indivizi pot fi considerati lipsiti de amabilitate. "Obisnuintele sunt modalitati de conduita statornicite pentru anumite situatii".opera). distinctia dintre obiceiuri si moravuri are un caracter relativ : unul si acelasi fapt social este interpretat de anumite categorii sociale ca obicei iar de altele ca moravuri. Szczepanski face distinctie între obisnuinte si obiceiuri. normele de politete definesc comportamentul cuvenit.) atrage dupa sine sanctiuni juridice. ceea ce este nepermis. stema etc. care se cade). Noii Zeelenade). ceea ce nu trebuie facut . În conceptia unor sociologi. Franta. J. Moravurile se înrudesc cu obiceiurile dar se diferentiaza de acestea (distinctia a fost facuta pentru prima data în 1906 de Summer). incendierea unor proprietati etc. în cadrul careia "fiecare om stie cum sa se comporte în anumite situatii. bizari. moravurile si legile existente într-o societate data. (De exemplu. a valorilor patriotice etc. În cadrul moravurilor. reactii individuale sau de grup nu ar trebui sa faca obiectul unor legi. Legile pot fi scrise sau nescrise (cutumiare). exilul sau chiar pedeapsa capitala. Constitutia Angliei. dar pe care membrii respectivului grup se simt datori sa le respecte (de exemplu. De exemplu : normele legate de apararea proprietatii private. profanarea simbolurilor nationale (steag. pot fi evitati. Constitutiile scrise se impun în secolul al XVIIIlea (România. în anumite grupuri de munca exista obisnuinta celebrarii aniversarii fiecarui membru sau a evenimentului pensionarii). moravuri proscriptive. neatenti. excentrici. Exemplu de obiceiuri sunt : sa arunci gunoiul la ghena. întâlnim azi numeroase puncte de vedere care sustin ca anumite fapte. a bunurilor publice. care are la baza obiceiuri. Ele sunt definite ca norme cu o mare importanta si semnificatie pentru functionarea societatii. Încalcarea lor atrage dupa sine sanctiuni de maxima severitate cum ar fi privarea de libertate.

care-i absolva de vina savârsita. Asa se întâmpla atunci când barbatii. atât de mult s-a învelit pe sine cu forme lingvistice. încât nu poate vedea sau cunoaste nimic decât prin mijlocirea acestui mediu artificial". tristetea. Un alt cercetator. savuroasa. structureaza modul în care percepem lumea . este cel mai important mijloc de socializare.teorie formulata initial de doi antropologi.chiar conflicte. Sapir. de exemplu. Astfel este. totusi gesurile acestora au sustinut contrariul : îmbracamintea sumara. respectiv Raymond L. o componenta fundamentala a ei. Atât vocabularul cât si structura gramaticala a unei limbi . asa cum am aratat mai înainte. arta . însa. Limba da expresie modului nostru de a gândi. Primele dezvaluie bucuria. limba scrisa reprezinta simbolurile secundare ale simbolurilor vorbite. scoase din acest context. Limba (vorbita si scrisa) este cel mai important element al simbolismului social. ci într-un univers simbolic. cultura consta în simboluri si se transmite prin comunicarea simbolurilor. Sa revenim putin la rolul pe care limba îl joaca în societate si la relatia dintre limba si gândire. sub numele de "ipoteza relativitatii lingvistice". 38% vocal si 55% facial. dorinta dezvaluita de expresia fetei etc. conceptiilor noastre. alte elemente importante ale culturii spirituale. fie îsi pierd orice semnificatie. Pe de o parte. trebuie sa recunoastem ca acestea reprezinta o parte. ca lipsa a bunelor maniere etc. în timp ce pentru turci si greci are o semnificatie obscena (sugereaza o invitatie sexuala grobiana). Edward Sapir (1929) si Benjamin Lee Whorf (1956). cu traditiile si obiceiurile ei etc. drapelul unui stat nu reprezinta doar o bucata de pânza colorata si desenata într-un anume fel. Desi nu putem reduce cultura la suma simbolurilor. neîntelegeri. Celelalte reprezinta miscari ale corpului care au semnificatii consimtite social. tonul îmbietor. subtila. Pe de alta parte. întrucât erodeaza posibilitatea unui bun dialog. De exemplu. le dirijeaza atentia catre anumite aspecte ale vietii mai degraba decât spre altele. sunt componente ale acestui univers. cel mai important aspect al culturii. pentru francezi înseamna ca cineva este "un zero". Weitman (1973) sublinia ca a analiza semnificatia pe care o societate o acorda drapelului sau national furnizeaza informatii privind aspecte importante ale culturii respectivei societati. mânia etc. Pe de alta parte. Dupa E. Gesturile pot fi utilizate si în manipularea indvizilor : se face uneori exces de gesturi amabile. ele fie îsi schimba semnificatia. care capata înteles prin consens social. este "vehiculul spiritului". Utilizarea abuziva a limbajului gestual în comunicarea interpersonala este contraindicata sau cel putin nepreferabila. imagini vizuale). obiecte. reprezinta deci. ea influenteaza. pitoreasca. De asemenea. Limba este mai mult decât un mijloc de comunicare si socializare a indivizilor umani. Experimentele efectuate de Albert Mehrabian au stabilit ca impactul total al unui mesaj este în proportie de 7% verbal. Simbolul este definit ca fiind ceva care social reprezinta. semnifica altceva decât este .determina conceptiile despre lume si viata ale membrilor unei societati. se constata ca unul si acelasi gest poate avea semnificatii diferite pentru societati diferite. Omul nu mai poate înfrunta realitatea în mod nemijlocit. utilizarea limbajului gestual alaturi de cel verbal face comunicarea mai bogata. surpriza. Pe de alta parte.sustin cei doi antropologi . mitul. el nu mai poate privi fata în fata . cu teritoriul ei. în timp ce în Tibet este considerat semn de respect. "simboluri de simboluri". Filosoful german E. gestui care pentru americani are semnificatia "okay" (totul este în regula). Birdwhistell sustine ca cel mult 35% din semnificatiile unei conversatii sunt transmise prin intermediul cuvintelor. Exemplul . disperarea. sunt situatii în care indivizii interpreteaza gesturile semenilor sai într-un mod care le este favorabil. Gestul de a scoate limba este interpretat la noi ca nepoliticos. cuvinte. este o reprezentare creata în mod arbitrar (gesturi. Mimica si gesturile joaca si ele rolul de simboluri sociale (sunt simboluri nonverbale). El este simbolul unei natiuni. desi victimele lor le-au interzis verbal sa aiba relatii intime cu ele. a unei societati cu istoria ei. politicoase pentru a obtine anumite favoruri nemeritate. Acest exemplu ca si multe altele confirma faptul ca gesturile ca si limba au semnificatie în cadrul unui context social dat . cu simboluri mitologice sau cu rituri religioase. În viziunea lui. Ea este cel mai important mijloc de comunicare. Simbolurile nonverbale sunt mai frecvent folosite în interactiunile sociale comparativ cu cele verbale. limbajul nonverbal poate da nastere la confuzii.Semnele si simbolurile constituie. o nulitate. a unei comunicari eficiente. Limbajul. Cassirer constata ca "omul nu mai traieste într-un univers exclusiv fizic. care sunt acuzati de viol sustin ca.

viitor). imperiul legii junglei. totusi nu le respecta. care folosesc un termen general pentru zapada . discriminarile promovate de o anumita cultura îi limiteaza mai mult pe unii decât pe altii . pe de o parte. chiar o extind? Putem spune ca. de cele mai multe ori. sa danseze în timpul unei conferinte sau sa se prezinte la un interviu pentru ocuparea unui post de manager în costum de baie etc. Cultura nu ofera posibilitatea de a comunica. zapada umeda.3. 4. mentalitatilor oamenilor duce la schimbari în structura gramaticala. Limitele impuse de cultura nu sunt aceleasi pentru toti indivizii si pentru toate categoriile sociale. cultura "ideala" se refera la normele care ne structureaza comportamentele. Se ridica întrebarea : de ce daca individul recunoaste necesitatea normei. conceptii. prezent. întrucât fiecare le influenteaza în mod specific viata si activitatea. anarhie.7 4. sociologii admit o versiune mai slaba a ipotezei relativitatii lingvistice si anume : o anumita limba nu te determina ci te ajuta sa gândesti într-un anume fel. multe dintre ele o încala : în SUA. restrâng ele libertatea omului sau dimpotriva. modurile de actiune aprobate. importanta. a minoritatilor etnice. jumatate dintre barbatii casatoriti si o patrime din femeile casatorite au relatii extraconjugale. cu forma neutra. le înteleg necesitatea. la slujba . în practica sociala curenta el o încalca? Este norma resimtita ca o constrângere de care individul încearca sa se elibereze? Componentele culturii : normele. Existenta sistemului normativ nu garanteaza ca asteptarile societatii vor fi în toate cazurile îndeplinite. zapada pufoasa). tocmai pentru a deosebi între ceea ce spun oamenii ca sunt si ca trebuie sa faca si ceea ce sunt ei în realitate. chairperson. respectiv presedinte. care solicita efort fizic oferindu-ne mai mult timp pentru creatie. este indiscutabil faptul ca libertatea este posibila si se poate extinde prin intermediul culturii. Stereotipurile. Desi cuplurile apreciaza norma fidelitatii sexuale. De asemenea. Astazi. Cultura "reala" si "ideala". cel care foloseste termenul de "fundament cultural al personalitatii" opereaza si distinctia între "cultura reala" si "cultura ideala". o fac posibila si mai mult. legile etc. schimbarea conceptiilor despre relatiile dintre genuri a dus la înlocuirea formei generice din gramatica engleza de chairman (chair = scaun. lucruri etc.spre deosebire de englezi.). dar au câte unul pentru fiecare tip de zapada în parte. Relativism si etnocentrism cultural Cercetarile sociologice si antropologice au scos în evidenta existenta unei diversitati culturale atât între diferitele societati cât si în interiorul fiecareia dintre ele. Cultura si libertate Ralph Linton. nameti. Pe de alta parte. în limba hopi nu exista un substantiv pentru timp si nici un sistem temporal . Schimbarea conceptiilor. ar duce la haos. la rândul ei.clasic utilizat pentru sustinerea acestei ultime idei este urmatorul : inuitii .). a saracilor etc. se modifica în functie de schimbarile sociale.verbal (trecut. cercetare. Normele nu se identifica întotdeauna cu comportamentul. pe strada. Ele reprezinta "idealul". sa te concentrezi asupra anumitor dimensiuni ale existentei. Diversitatea culturala. restrictiile impuse de norme si legi limiteaza libertatea individului în societate. Cultura ne ofera sansa de a alege între mai multe alternative (între diferite valori. prejudecatile. absenta sistemului normativ departe de a duce la libertate. idei..4. De altfel. de a profita de confortul pe care ni-l ofera tehnologia moderna în toate momentele vietii noastre : acasa. ceea ce societatea asteapta de la membrii sai. Desi majoritatea membrilor societatii subscriu la diferite norme. Astfel. ori libertatea nu poate exista în afara acestei optiuni. Pe de alta parte. apreciate de societate. ne elibereaza de muncile mecanice. Cu alte cuvinte. anoste. divertisment. Ei nu au un termen general pentru zapada. . pentru ca acesta nu poate sa faca orice vrea(ex. man = barbat). trebuie sa abordam relatia si în sens invers : limba. este cazul femeilor (în comparatie cu barbatii). ceea ce fac ei efectiv.au inventat un numar relativ mare de cuvinte pentru fiecare tip de zapada (zapada care cade. ca în societate se vor manifesta doar comportamentele dezirabile.

considera ca este un element nociv pentru societate. dimpotriva. El se opune tendintei oamenilor de a evalua practicile. între Anglia si Japonia). cu cât diferentele culturale. Cu cât o societate este mai numeroasa. în care orice exces este prohibit. În antropologia culturala este prefigurata existenta a doua mari tipuri de culturi diametral opuse : cultura apolonica (apolinica) si dionisiaca. caracterizata printr-un exces de sensibilitate. la o anumita breasla profesionala etc. ca nu exista o cultura inerent buna sau rea. Aparitia unei contraculturi într-o societate este un indicator al neintegrarii sociale. existenta diferentelor culturale dintre statele socialiste (care acroda prioritate colectivitatii în raport cu individul) si statele capitaliste (în care accentul cade pe individ si competitie). si societatile moderne se caracterizeaza prin diferente culturale. Putem vorbi despre subcultura aurolacilor din canale. cu atât întâlnim mai multe subculturi. Tot aici se înscrie si organizatia Ku Klux Klan din SUA si Fratia Musulmana din Egipt. grupurile anarhiste. Subculturile reprezinta ansamblul de simboluri. observam cu usurinta diferentele evidente privind civilizatiile care le corespund. Conform relativismului cultural. a oamenilor de stiinta. a romilor. norme. în primul rând. inividualism. Diferente culturale exista asa cum am aratat mai înainte si în interiorul aceleiasi societati în functie de clasa sociala. îl disting de celelalte grupuri si care se întemeiaza fie pe mostenirea etnica. Tribul Kwakiutl (din Insula Vancouver. norme. Caracterul apolonic . fapt pentru care de cele mai multe ori sunt considerate neacceptabile de societate.Societatile difera între ele atât sub aspectul culturii lor materiale (civilizatii). a muzicantilor de cartier etc. o mai mare înclinatie spre colectivism decât spre individualism. populatie care se caracterizeaza prin calm. Este de dorit ca o diversitate culturala . altii. Reprezentarile contraculturii pot fi grupurile de delincventi. Deosebiri culturale exista însa si între tarile capitaliste (de exemplu. Un astfel de tip cultural este specific populatiei Zuni a tribului de indieni din SUA (New Mexico) . precum si între tarile socialiste (de exemplu. valorile unei culturi trebuie analizate în strânsa conexiune . rasa. Columbia Britanica) ai carui membrii sunt dominatori si razboinici reprezinta un astfel de tip cultural. ce are drept consecinta erodarea culturii nationale. fiind chiar reprimate. Daca este sa comparam normele care precizeaza comportamentul adecvat. comportamentele altor popoare în raport cu ale lor. al sentimentului de frustrare încercat de anumite categorii sociale. dintre diferitele grupuri sociale sunt mai mari.sa fie cunoscuta. a saracilor din ghetouri. "cel mai bun". bunastare materiala. competitie. originea etnica. sectele satanice. Acesta este un principiu teoretic impus de antropologia culturala moderna. interesele urmarite. valori care dau identitate grupului. de a le subaprecia pe cele dintâi si supraevalua pe cele din urma. Cuba si China). Desi nu resping toate normele si valorile societatii din care fac parte. traditiile. simboluri. activitate frenetica. competitie. religia. etc. Constatam. La celalalt pol se afla cultura dionisiaca.apartine unui tip de cultura primitiva.conform studiilor lui Ruth Benedict (1934-1950) . stearsa. mai complexa. moderatia fiind comportamentul fundamental al colectivitatii. si moduri de viata care se manifesta în opozitie cu cultura dominanta din societate. pe apartenenta la o anumita regiune. adeptii contraculturii resping o parte mai mare sau mai mica din modelele ei comportamentale. alcatuind subculturile. Cresterea numerica a contraculturilor si extinderea lor pot avea efecte disfunctionale în societate. constituind o astfel de contracultura. Subculturile se deosebesc de cultura dominanta si prin utilizarea unui limbaj specific (jargon subcultural). Daca comparam locuintele si mijloacele de comunicatie din diferite societati.expresie a ingeniozitati umane . mai moderna. Miscarea "hippie" din anii '60 si începutul anilor '70 a sfidat valorile americane fundamentale de individualism. acceptata si valorificata de societatile moderne spre folosul lor reciproc. care cultiva personalitatea uniforma. fie pe situatia economica a grupului. idee ce sta la baza relativismului cultural. Contraculturile sunt construite din acele valori. Diversitatea culturala între si în interiorul societatilor sugereaza faptul ca nu exista un singur tipar cultural. vom constata existenta aceleiasi diferente. cât si sub aspectul culturii spirituale. între tarile maritime si cele intercontinentale etc. în interpretarea culturilor lumii si a raporturilor dintre ele. stilul de viata. conformism. În privinta rolului jucat de existenta subculturilor în societate. parerile sunt împartie : unuii autori sustin ca mozaicul cultural este un factor de îmbogatire a societatii.

ambivalenta conceptelor-cheie pe care si-a fundamentat teoria. schimbarea culturii materiale duce la schimbarea metodelor de întrebuintare a obiectelor materiale ale culturii.Sorokin. Ogburn este cel care a formulat ipoteza decalajului cultural care sustine ca "daca o parte a culturii se schimba. dezirabil sa reducem perioada de maladaptare. Relativismul cultural nu înseamna însa ca orice practica culturala este permisa. drept pentru care poate fi numita cultura "adaptativa".Ogburn. valori. "straini perfizi". sa facem ajustarile culturale cât de repede posibil". dar decalajul poate persista un numar considerabil de ani. antropologia. Xenocentrismul consta în subaprecierea valorilor culturale autohtone si supraevaluarea valorilor culturale straine. norme etc. Pe de alta parte. consistenta.F. El are efecte contrare asupra indivizilor. "rasa superioara". dependenta de ea. În anumite circumstante. la rândul lui.8 În viziunea lui W. Etnocentrismul opereaza cu expresii ca "popor ales". El se întemeiaza pe prejudecata ca tot ceea ce este strain este în mod automat si bun. decalaj. Înainte de a face aprecieri. care este opusul etnocentrismului si care. Principiul relativismului cultural respinge etnocentrismul. nu înseamna relativizarea. el faciliteaza stabilitatea culturala. "barbari". Cu alte cuvinte. generaza schimbari într-o alta parte a culturii. se fundamenteaza tot pe anumite prejudecati. pare bizara veneratia pe care hindusii o au fata de vaca . Manifestarile etnocentriste sunt mai frecvente în societatile traditionale. si anume : cultura materiala si nonmateriala.cu contextul social caruia îi apartin si nu dupa criteriile altei culturi. întareste nationalismul si patriotismul si protejeaza identitatea etnica. I s-a reprosat.a. alimenteaza rasismul.5. prin aceasta. etnii. iar aceste metode se transpun în cultura nemateriala a societatii (în obiceiuri. trebuie sa cercetam de ce oamenii obisnuiesc sa se comporte într-un anume fel si nu într-altul. si în tot acest timp putem spune ca exista o proasta adaptare a culturii. Pentru un european. primarea sistemului normativ legislativ si pierderea functiei sale de mecanism de control social. "natiune bincuvântata". credinte. politologia. . omogene si izolate. în primul rând. Mai mult decât atât. de exemplu. Este. Sociologia. Din cercetarile sale. M. cu o anumita întârziere se schimba si cultura nonmateriala sau "adaptativa". ca fiind "bune" sau "rele". Cât de mare este aceasta întârziere sau acest decalaj depinde de natura materialului cultural supus schimbarii. Sorokin a sustinut ca realitatea socio-culturala concreta contrazice ipoteza lui Ogburn si a adus dovezi empirice concludente în sprijinul afirmatiei sale. aceste schimbari se produc frecvent cu o anumita întârziere. P. deducem ca schimbarea culturii materiale nu se produce mai repede decât schimbarea culturii nonmateriale. "popoare înapoiate". P. deci. A. putem spune ca el nu a definit cu precizie termenii de cultura materiala si nonmateriala si a considerat acelasi obiect când ca element al culturii materiale. adaptare. când ca element al culturii "adaptative" (nonmateriale). datorita unei descoperiri sau inventii si.animal considerat sacru în India. adica etichetarea obiceiurilor altor popoare. Teoria lui Ogburn a fost vehement criticata de R. mai întâi. în altele poate provoca colapsul unei culturi si disparitia unui grup. "civilizate" sau "înapoiate" si de a considera cultura proprie superioara altora din punct de vedere moral. grupurilor si societatilor.) si care au functia de a ajuta adaptarea omului la conditiile materiale ale vietii. Relativismul cultural nu trebuie confundat nici cu xenocentrismul. în care probabilitatea contactului cu alte culturi este redusa.A. conditiile materiale ale vietii si mai apoi. 4. care sunt coordonatele sistemului cultural care contine respectivele obiceiuri. Într-adevar. descurajeaza schimbarea si obstructioneaza împrumuturile culturale. Ipoteza decalajului cultural Sociologul american William F. Pe de o parte. "salbatici" etc. Etnocentristii percep practicile altor culturi ca deviatii de la normalitate si nu doar ca simple si firesti diferente între culturi. Merton. educatia civica invita la respingerea etnocentrismului si adoptarea pozitiei relativismului cultural prin care oamenii se pot distanta de propria cultura pentru a o privi cu mai multa obiectivitate si realism.K. se schimba cultura materiala. Choucas s.

esteticul se bucura de o apreciere mai mare decât utilul. .doua culturi aflate în contrast vor exercita presiuni reciproce a caror forta va oscila în functie de diferentele. Noica eseulSuperarea româneasca. si ca asa cum se vorbeste despre un decalaj cultural. Este posibil sa ne adaptam la schimbarile conditiilor materiale. spunem despre cultura imitatoare ca se afla într-un decalaj fata de cultura care-i ofera solutiile .traditia saseasca). În unele societati functioneaza (mai mult) criteriul pragmatismului în aprecierea normelor juridice (SUA). traditia româneasca . ale vietii fara sa schimbam mentalitatile. are un caracter creator. totusi.a. de asemenea. 4. se poate vorbi si despre un decalaj tehnologic. Mai mult decât atât.asa începe C. feed-back-ul. C. s. reciproc : cele doua culturi împrumutate reciproc se adapteaza reciproc una la cealalta.) a încercat sa explice tocmai aceasta situatie în care cultura nonmateriala devanseaza cultura materiala. . raportul dintre doua culturi este biunivoc.6. optiunile valorice. Trebuie sa mentionam. pot aparea si situatii de neadaptare si care nu trebuie percepute ca o fatalitate. contradictiile.în ciuda acestui relativism. nu mecanic. între mediul urban si cel rural. mai ales atunci când conditiile materiale sunt ele însele în schimbare. Coordonate esentiale ale spiritualitatii românesti "Într-o Europa marturisit faustica pare un popor care nu este faustic : poporul român" . atunci trebuie sa admitem ca exista si situatii în care aceste schimbari sunt fie sincronice. În concluzie. . . în altele cel al concordantei lor cu morala traditionala (China). ca adaptarea este o notiune relativa. ca nu putem vorbi despre o adaptare "perfecta". Maiorescu. daca le vom descoperi noi valente.criteriile pe baza carora "se stabilesc" decalajele culturale sunt de asemenea relative : decalajul cultural este perceput în functie de coordonatele spatiului cultural caruia îi apartinem. . Daca admitem ca exista situatii în care cultura "adaptativa" ramâne în urma culturii materiale. decalajele care exista între ele . atunci când ea se produce.9 Decalajul cultural poate fi înteles si analizat si dintr-o alta perspectiva si anume. ci chiar contradictorii. în altele invers (exemplu. prin care încearca sa mai dezvaluie înca ceva din viata ascunsa si adânca a sufletului românesc. vor fi constientizate deopotriva atât avantajele cât si dezavantajele fiecareia . aceasta va recurge la împrumutarea si imitarea modelelor celeilalte culturi. În unele culturi. grupuri). Motru. uneori exagerate. ca diferente cantitative si calitative dintre spatiile culturale.adesea se întâmpla exact invers. Pareto". etc. aceste criterii pot fi nu numai diferite. fie în sensul invers decât cel enuntat de Ogburn. între populatiile din asa numitele "societati de consum" si populatiile din tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic .notiunea de decalaj este relativa pentru ca. Adaptarea sociala la fenomenele socio-culturale. "poate fi. de regula.10 Procedând astfel. în ciuda tuturor criticilor.când doua culturi sunt comparate la nivelul actorilor sociali (indivizi.când una dintre cele doua culturi în dialog se afla într-o situatie deficitara( rezolvarea unor probleme sociale importante). Întelegerea satisfacatoare a distantei dintre culturi se poate obtine "situîndu-ne pe pozitia metodei logico-experimentale propusa de V. Ipoteza decalajului cultural. R. . în tranzitie. vom ajunge la urmatoarele concluzii verosimile : . acceptata în masura în care ea sesizeaza un aspect real al vietii sociale : coprezenta ritmurilor sincronice si asincronice ale evolutiei sociale". Teoria formelor fara fond (T. constiinta colectiva percepe existenta unei distante culturale (mai ales materiala) între clasele superioare si inferioare. Dialogul cultural presupune si conexiunea inversa. În aceasta situatie.

arata L. Blaga . obiectele cele mai simple si modeste sunt împodobite cu un "decor batrânesc". deoarece suntem la portile Orientului. decât sa cada în mâinile dusmanului. spre deosebire de nordici. adevarata ramâne dragostea lui pentru frumos. neatent. Astfel. Ţaranul român. Casele românesti. decât estetica. La taranul român nu primeaza interesele economice.aceasta usurinta cu care românii trateaza poblemele vietii. din dragoste pentru plai. unde totul este luat usor a determinat reactia critica a pasoptistilor. moartea nu-i privita ca fatalitate. "românul nepasator. marea. desi mai sarace. stâlpii care înconjoara pridvorul. plaiul apare ca spatiu interiorizat. Astfel. nu sunt reduse la util. "acum ori niciodata" care-l scoate din fire pe român.Întelegând prin "faustic" "cunoasterea cu orice pret" si.îl gasim la multe popoare dar la poporul nostru are radacini sufletesti mai adânci . ci ne întâmpina cu belsugul lor de inutilitati (ex. conceptia românului despre inevitabilitatea fireasca a trecerii în nefiinta. Sistemul normativ exprimat prin "gura satului" sau "judecta obstii" functioneaza perfect. este simptomul unei febre de-o clipa. ulitele satelor românesti. ca factor sufletesc creator. S-ar putea spune ca valorile apreciate. R. asa cum remarca Mircea Vulcanescu. casele sasesti au la temelie mai mult o conceptie etica. încrezator în Dumnezeu". "Câte-n lume se nasc.Se pare ca românii manifesta aproape aceeasi usurinta cu care trateaza problemele vietii si în fata mortii. nu fenomene". scurs molcolm la vale". înalt. "Codrul. spune românul oarecum resemnat : imperativul. de altfel explicabila. necalculat. surâzator. în primul rând. În conceptia lui L. pe coama verde de munte. C. Motru . în acelasi timp. Noica conchide ca "noi nici nu am fost si nici nu parem a ne pregati sa fim faustici".11 "Fie ce-o fi!".. La noi. "Românul va cauta sa-si apropie natura externa cu gândul de a o transforma si a o diferentia dupa caracterul persoanei sale.12 "Fie ce-o fi!" . traieste în acord cu legile dumnezeiesti si legile firii. acestia. Românul va modifica dar nu va forta configuratia pamântului.16 . În viziunea mioritica. Comunitatea om-natura. râul. ca "spatiimatrice". "numai deznadejdea în fata neantului duce la actiune". în lumea satului. el nu dispare nici chiar în conditii de saracie sau de lupta pentru existenta. luna sunt divinitati. iar troitele lucrate cu migala "tin loc de altar si turla". De altfel. cât si respectul religios fata de "fire". Blaga. trece la fapte nu când poate. ci când nu mai poate . eterna si ea. ci ca o lege a firii. mor toate". "omul iesit de sub vremi îsi reia dialogul cu vesnicia". "setea de putere cu orice pret". persoana sa nu cere de la natura diferentieri speciale. de "plai". despre rosturile vietii. ci ea se multumeste cu acelea pe care le-a dobândit obiceiul neamului . fie chiar si prin sinucidere. Românul aproape ca îsi are sufletul individual absorbit în sufletul grupului". preferau moartea. ca "substrat spiritual al creatiilor anonime ale culturii populare românesti". Ei sustineau ca dimensiunea româneasca a existentei este aidoma unui semn din care românul trebuie desteptat la realitatea prezenta. concentrat. are radacini stravechi manifestându-se înca la geto-daci . Colaboreaza la acest fel de a fi românesc atât dragostea invincibila fata de natura.sustine C. moatea semnifica reintegrarea omului în universul natural. Simtul pitorescului . "Gura satului. 15 "În constiinta grupului . în ale carei rosturi e pacat sa intervii silnic. la români.14 Orice gând de intrare brutala în cursul naturii este primit cu ironie. de exemplu. sa fie ostateci pe pamânt strain. de arhitectura saseasca sunt ordinea si utilul. El se înfatiseaza sub forma unui "plan. "Fiecare e dator cun moartea" sunt zicale românesti care exprima lapidar. deschis. Spre deosebire de casele românesti.îsi gaseste dânsul pe de-a gata pâna si cele mai intime motive ale vietii sale zilnice". în timp ce. valorile puse în prim plan de arhitectonica româneasca sunt : frumosul si firescul. care se tem de moarte. modeleaza necontenit personalitatea românului. în loc sa taie stâncile mai bucuros le ocoloesc. apoi. obârsia tuturor convingerilor" slefuieste. pe pamântul tarii. ca loc în care se plasmuiesc destinele. "traind în zaristea cosmica si în constiinta unui destin emanat din vesnicie" se simte solidar cu natura.13 Pentru taranul român plaiul este sfânt.

Heliade Radulescu vorbea despre o asa-numita "masura româneasca" absolut trebuitoare pentru propasirea neamului. ca "lauda de sine.R. omenia este o statornica lege stramoseasca cu caracter global. C. pe care-i "omeneste" . " ce e mult nu e bun". La români. Mihai Ralea sublinia ca inteligenta româneasca "e incendiata. o doctrina a întelegerii semenilor. nimic disproportionat". nu miroase a bine".De altfel. Înzestrat cu un deosebit simt al masurii. plina de claritate si mai ales de bun simt. Motru se arata mâhnit de faptul ca aceasta respectare neconditionata a valorilor "primare" si a normelor instituite de "gura satului" a dus la pierderea individualitatii taranului român. constituie un mod propriu de a interpreta si aprecia valorile umane. . un fel de sensibilitate fata de cei din jur. Referindu-se la specificiul spiritualitatii românesti. "Cumpatarea e cel mai mare dar al celui întelept". la depersonalizarea lui. Nimic monstruos.cuvânt specific numai limbii române. omenia concentreaza idealul etic al "omului din popor". Ca valoare socio-morala proeminenta. o solidaritate nativa cu omul de pretutindeni. românul stie ca "lacomia strica omenia".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful