EM D

E IV ŢI T C RA LE NST O Ă

INTRODUCERE
Schimbările survenite în ultimii ani în societatea românească au deschis drum unor oportunităţi extraordinare de lărgire a orizonturilor sociale, culturale şi economice. Pentru a putea exploata aceste posibilităţi, este foarte importantă cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională. În domeniul turismului şi al culturii, al relaţiilor economice şi politice internaţionale, stăpânirea limbii italiene s-a dovedit a fi destul de importantă. Acest fapt a fost conştientizat de majoritatea ţărilor din lumea civilizată, limba italiană predându-se încă de la nivelul claselor ciclului primar de studiu. Metoda introdusă de EUROCOR se utilizează de mult timp cu succes în ţările vest-europene şi în Statele Unite, mulţumită accesibilităţii şi atractivităţii prezentării. Cu eforturi relativ mici, se pot obţine în scurt timp rezultate uimitoare. Este suficient să învăţaţi zilnic câte 15 minute, fără a parcurge mai mult de o jumătate de lecţie odată. Esenţiale în asimilarea cunoştinţelor sunt sistematizările şi evaluările periodice, care vă dau posibilitatea de a progresa fără îndoieli şi lacune. Cursul de Limba italiană pentru începători se compune din 40 de lecţii, grupate în 20 de caiete. Patru dintre aceste caiete, prevăzute sistematic pe parcursul studiului, cuprind doar exerciţii, ele constituind un foarte util material pentru evaluarea periodică a modului în care a fost asimilată materia. Pentru fiecare caiet puteţi beneficia de o casetă, ce reprezintă înregistrarea integrală a conţinutului celor două lecţii. Aceste casete au un rol foarte important în deprinderea şi perfecţionarea pronunţiei, ele fiind realizate cu participarea unor vorbitori nativi de limba italiană. Fiecare lecţie tratează un anumit domeniu de interes, tematica cursului acoperind o multitudine de aspecte ce pot fi întâlnite în viaţa cotidiană. O lecţie cuprinde două părţi; la începutul fiecărei părţi a lecţiei se află câteva exerciţii de recapitulare a materiei parcurse, apoi vă este prezentat noul vocabular pentru domeniul pe care îl vizează lecţia şi vă sunt propuse o serie de exerciţii de verificare a acestuia. Pentru o mai bună fixare, cuvintele şi expresiile noi sunt introduse în propoziţii sau scurte texte, de cele mai multe ori dialoguri. Fiecare parte a lecţiei cuprinde, de asemenea, secţiuni de prezentare teoretică a unor importante aspecte gramaticale şi exerciţii corespunzătoare. A doua parte din cea de-a doua lecţie a caietului nu introduce elemente de gramatică sau vocabular noi, aceasta fiind o parte de verificare a cunoştinţelor din întregul caiet. La sfârşitul fiecărei lecţii se găsesc o recapitulare şi o temă pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite spre corectare profesorului personal. Faptul că a fost acordată o atenţie deosebită îmbogăţirii vocabularului se reflectă în existenţa unui vocabular sintetic al cuvintelor şi expresiilor nou introduse, aflat la sfârşitul fiecărui modul. Profesorii noştri sunt gata să vă ajute în a face primii paşi în cunoaşterea limbii italiene şi vă aşteaptă să deveniţi cursant EUROCOR. Vă dorim mult succes!

1

unul de vocabular şi de temă pentru acasă. Exerciţiu pentru verificarea materialului lexical şi gramatical însuşit Cuvinte noi 3(21) Problema apărută în acest exerciţiu este tratată şi în lecţia 3. Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă. care se referă la regulile gramaticale sau la pronunţie. ea reprezintă jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Din punctul de vedere al numărului de pagini. În completarea cursului prin corespondenţă puteţi opta pentru un scurt program de consultaţii faţă în faţă. la pag. Veţi găsi aici fragmente din lecţiile cursului. care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. le găsiţi întotdeauna reliefate prin acest semn grafic. la sfârşitul căruia veţi obţine în plus un certificat de absolvire emis împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei.Pentru a vă uşura învăţarea. Textul care urmează după semnul „>” tipărit cu roşu (care nu se vede în cazul folosirii filtrului roşu) arată că exerciţiul trebuie rezolvat conform indicaţiei. 2 . pe marginea fiecărei pagini sau în interiorul acesteia am plasat o serie de simboluri grafice. Acestea vor scoate în evidenţă diverse genuri de exerciţii sau secţiunile de gramatică. La nivelul acestui semn. exemple de exerciţii. 21. Observaţiile cele mai importante. precum şi un model de recapitulare. de exemplu trebuie completat un text sau tradusă o propoziţie. fiindu-vă astfel mai uşor să le localizaţi sau să le recapitulaţi. textul cules cu litere înclinate cuprinde caracteristicile lexicale sau gramaticale specifice limbii italiene.

Folosirea prepoziţiilor „a” şi „in”. „Molto. Derivarea cu prefixele „di-. Conjugarea verbelor „tradurre” şi „bere” 3 Cum telefonăm. Lecţiile 9-10 garea verbului „fare”. Verbele terminate în „-ere”. Pronumele personale la acuzativ (sau în funcţie Voiaj. „Cât este ceasul?” Conju- . Pluralul substantivelor. „avere bisogno”. Formele articulate ale prepoziţiilor „a”. Mesele zilei Verbul „venire”. Muncă. neanche”) Lecţiile 13-14 Tema: Gramatică: de complementul direct). „-gare”. in-. Expresiile „avere voglia”. Articolele. „Per favore” – formulă de politeţe pentru a adresa o rugăminte.Programa cursului de Limba italiană pentru începători Lecţiile 1-2 Tema: Gramatică: Familia Accentul. Numere. Verbele „a fi” şi „avere”. Accentul în propoziţie. poco” Lecţiile 15-16 Tema: Gramatică: Părţile corpului uman. ci sono” Caiet de exerciţii I Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabular şi de gramatică însuşite în lecţiile 1-8. „potere”). Folosirea verbului „piacere – a plăcea”. c’é. Alimente I Verbe terminate în „-care”. „di” şi „da”. Viitorul verbelor celor trei conjugări şi cazurile speciale ale conjugării la timpul viitor. Pronumele personal şi pronumele de politeţe. Poziţia lui „non” Lecţiile 11-12 Tema: Gramatică: alele compuse. Conjugarea verbelor terminate în „-ire”. o-”. Verbele terminate în „-are”. Naţionalităţi. Formele „i sono. Afirmaţia şi negaţia repetată („anche. Dimineaţa Verbele reflexive şi conjugarea lor. Conjugarea verbelor neregulate Lecţiile 5-6 Tema: Gramatică: La cumpărături. Studiu Verbele neregulate. Negaţia. „Quanto”. Numere Pronume posesive. NumerTema: Gramatică: Numerele. Ordinea părţilor de propoziţie. Patru forme ale pronumelui personal în cazul acuzativ Lecţiile 7-8 Tema: Gramatică: Părţile zilei. La poştă Folosirea verbului „pensare”. Pronunţia. Terminaţiile substantivelor şi adjectivelor în funcţie de gen şi număr Lecţiile 3-4 Tema: Gramatică: Timpul liber Folosirea prepoziţiei „di”. Verbele modale („volere”.

Verbele modale „dovere”. Alimente II. Funcţia substitutivă a pronumelor „ne” şi „ci”. Imperfectul verbelor neregulate Lecţiile 27-28 Tema: Gramatică: La restaurant Imperfectul (L’imperfetto). Dou ă grade de compara ţ ie: pozitiv şi comparativ. Maşina. şi cu „avere” Lecţiile 23-24 Tema: Gramatică: La cumpărături. tanto. continuare. Func ţ ia substitutivă a cuvântului „tutto”. Lecţiile 25-26 Tema: Gramatică: La poştă Imperfectul (L’imperfetto). Verbele conjugate cu „essere”. Conjuverbelor neregulate la imperativ Lecţiile 31-32 Tema: Gramatică: Căsătorie. Folosirea pronumelui personal la acuzativ. Îmbrăcăminte Articolul partitiv. Gerunziul (il gerundio). Formarea adverbelor de mod. Conjugarea lui „rimanere” la prezent şi viitor Lecţiile 19-20 Tema: Gramatică: purilor. „Troppo. Folosirea adverbelor „mentre” şi „durante” Lecţiile 29-30 Tema: Gramatică: garea Circulaţia pe autostradă. Starea vremii. Verbele impersonale. Mobilierul Imperativul verbelor reflexive. Lunile Perfectul compus (il passato prossimo). Verbe conjugate şi cu „essere”. Deosebiri între imperfect şi perfectul compus. continuare. Pronumele „quello”. Semne indicatoare Imperativul (L’imperativo). iubire. Gradul superlativ relativ şi absolut Caiet de exerciţii IV Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabular şi de gramatică însuşite în lecţiile 25-32. Pronumele demonstrativ „questo–acesta”. 4 . Lecţiile 17-18 Tema: Gramatică: Călătorie. „sapere”. Modul condi ţ ional (il condizionale). quanto” Lecţiile 21-22 Tema: Gramatică: În tren şi în avion Perfectul compus. Pronumele relative. Folosirea pronumelui „si”. Interzicerea. Numeralele ordinale. vacanţă Pronunţie. Articolul în faţa anotimScrierea numeralelor. Folosirea pronumelui interogativ „quale”.Caiet de exerciţii II Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabular şi de gramatică însuşite în lecţiile 9-16. Viitorul verbelor neregulate. Numele predicative. Conjugarea verbului „scegliere” Caiet de exerciţii III Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabular şi de gramatică însuşite în lecţiile 17-24.

se prelungeşte. Pronunţia Învăţarea pronunţării sunetelor din limba italiană nu va fi o problemă dificilă: trebuie să reţineţi numai câteva reguli şi puteţi deja citi. în care [i] este scurt).Începem această lecţie demonstrativă prin prezentarea unor fragmente din lecţia 1. am marcat grafic vocala din silaba accentuată pritr-o literă îngroşată. atunci „i” din „gi” se pronunţă scurt. albergo giardino ciao > [albergo] > [giardino] > [ciao] – hotel – grădină – salut! „gn”– pronunţia corectă este cu „g” mut şi „n” moale [ñ] (se pronunţă ca [ni] în româneşte. În faţa consoanelor şi a vocalelor „a”. casa città > [caza] > [citta] – casă – oraş „g”– regula este aceeaşi cu cea de mai sus. „u”. Consoanele folosite de limba italiană: „c”– în faţa altor consoane şi a vocalelor „a”. „u” se pronunţă la fel ca în limba română. tăticul . În limba italiană sunt cinci vocale: „a”. „e”. [gi]. Accentul şi notarea lui Fiecare cuvânt italian are o silabă mai sonoră decât celelalte. fiţi foarte atenţi la poziţia acestei silabe. se aude slab şi în transcrierea fonetică se notează [gi]. „o”. care se transcrie [ci]. deoarece în pronunţarea cuvântului această vocală se articulează mai intens. care se numeşte silabă accentuată sau tonică. Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru grupul „ci”. signora signore > [siñora] > [siñore] – doamnă – domn „gli”– acest grup de litere îl pronunţaţi corect dacă rostiţi aproape simultan sunetele „l” şi „i” („i” este scurt. Pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv şi o articulare unitară a celor două consoane. Acestea se pronunţă ca în limba română. Vocalele „e” şi „i” îşi schimbă pronunţia în [ci]. În transcrierea fonetică. figlio famiglia > [filio] > [familia] – fiu – familie În limba italiană există şi consoane duble. „u”. Când învăţaţi cuvintele. „i”. „o”. Când grupul „gi” este urmat de vocalele „a”. referitoare la pronunţia cuvintelor în limba italiană şi la câteva noţiuni de gramatică. Să începem cu vocalele. „o”. la mamma il babbo > [la mamma] > [il babbo] 5 – mama – tata. „u” se pronunţă la fel ca în limba română. ca în cuvântul românesc „iubire”). Cele mai multe cuvinte se accentuează pe penultima silabă şi în mai mică parte pe ultima silabă sau pe oricare altă silabă. fiindcă schimbarea modului de accentuare poate schimba şi înţelesul cuvântului. [ce]. Înaintea lui „e” şi „i” pronunţăm de asemenea ca în română: [ge]. „o”.

Nu există o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţie. De exemplu: casa. dar înaintea lui „e” sau „i” se pronunţă [şş] uşor prelungit. la scuola la discoteca lo studente > [la scuola] > [la discoteca] > [lo studente] – şcoala – discoteca – studentul. la lezione la zia lo zio lo zero > [la leţione] > [la dziia] > [lo dziio] > [lo dzero] – lecţia. „z” – această consoană poate fi pronunţată în două feluri: ca []] sau [dz]. Genul neutru nu există. substantivele sunt precedate în general de articol şi pot fi masculine şi feminine. il quaderno l’acqua > [il cuaderno] > [laccua] – caietul – apa „cq” este forma dublată a consoanei „q”. ca în limba română. la scena l’uscita > [la şşena] > [luşşita] – scena – ieşirea „qu” – se pronunţă ca un „k” + „u”. unde „u” este foarte scurt. ora – mătuşa – unchiul – zero Citiţi şi repetaţi cu voce tare următoarele cuvinte. Urmăriţi cu atenţie transcrierea fonetică şi fiţi atenţi la modul de accentuare: casa città albergo giardino signora signore famiglia figlio chiesa macchina > [caza] > [citta] > [albergo] > [giardino] > [siñora] > [siñore] > [familia] > [filio] > [chieza] > [macchina] – casă – oraş – hotel – grădină – doamnă – domn – familie – fiu – biserică – maşină În limba italiană. nehotărâte şi partitive. să vedem articolul nehotărât: 6 . chiesa. Pentru început. pronunţăm totdeauna []]. elevul „sc” – se pronunţă de obicei [sc].Consoana „s” – se pronunţă de obicei [s]. În cazul cuvintelor terminate în „-zione”. Articolele sunt de trei feluri: hotărâte. dar între două vocale se pronunţă [z].

Să exersăm acum substantivele împreună cu articolele hotărâte corespunzătoare: la chiesa la macchina il figlio il signore la casa la famiglia la signora la città il giardino l’albergo l’amica > [la chieza] > [la macchina] > [il filio] > [il siñore] > [la caza] > [la familia] > [la siñora] > [la citta] > [il g ardino] i – biserica – maşina – fiul – domnul – casa – familia – doamna – oraşul – grădina – hotelul – prietena > [lalbergo] > [lamica] În funcţie de terminaţia lor. Iată acum şi articolul hotărât: il [il] – articol hotărât. Din prima categorie fac parte verbele care se termină în „-are”. care încep cu o consoană sau cu o vocală. în limba italiană verbele se împart în trei categorii. la singular. Articolul hotărât se foloseşte când obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cunoscute sau ştim ceva despre ele. se foloseşte la singular. Învăţând câteva dintre acestea. înaintea substantivelor de gen masculin. corespunde articolului nehotărât „o” din limba română. a privi – a iubi – a vizita – a cumpăra 7 . vom reuşi să formulăm şi câteva propoziţii simple. guardare amare visitare comprare > [guardare] > [amare] > [vizitare] > [comprare] – a se uita. una [una] – articol nehotărât. corespunde articolului nehotărât „un” din limba română. se foloseşte înaintea substantivelor de gen feminin. corespunde articolului hotărât „-l” din limba română. la singular. se foloseşte înaintea substantivelor de gen masculin.un [un] – articol nehotărât. l’ [l] – articol hotărât. la singular. se foloseşte înaintea substantivelor de gen feminin. Articolul nehotărât se foloseşte atunci când obiectul sau persoana despre care vorbim nu sunt determinate cu precizie sau când ne referim pentru prima oară la acestea. are înţelesul articolului hotărât „-a” din limba română. se foloseşte la numărul singular înaintea substantivelor de gen masculin sau feminin care încep cu vocală. la [la] – articol hotărât.

(Tu) cumperi un caiet. (Ea) priveşte scena. care cuprind mai multe exerciţii. > Lo studente ama la scuola. > (Tu) compri un quaderno. > Sofia visita Maria. deoarece forma verbului indică precis persoana care execută acţiunea. în propoziţiile de tipul: „Io guardo il figlio” nu este necesară folosirea adjectivului posesiv decât în cazul în care vrem să scoatem în evidenţă posesorul: Ea iubeşte fiul = Ea îşi iubeşte fiul. (Folosim pronumele doar dacă vrem să scoatem în evidenţă persoana. – Cumpăr maşina. Io compro la macchina. > (Lei) guarda la scena. Compro la macchina. – Eu cumpăr maşina. elevul – hotelul – prietena – un unchi – un student – un hotel – o prietenă Traduceţi propoziţiile următoare în limba italiană: (Tu) îl priveşti pe unchiul. Lei ama il (suo) figlio. încercaţi să traduceţi în limba italiană următoarele expresii: a cumpăra hotelul a privi fiul a vizita familia a se uita la maşină a o vizita pe doamna > comprare l’albergo > guardare il figlio > visitare la famiglia > guardare la macchina > visitare la signora > [comprare lalbergo] > [guardare il filio] > [vizitare la familia] > [guardare la macchina] > [vizitare la siñora] Acum vom face cunoştinţă cu pronumele personale la singular: io tu lei lui > [iio] > [tu] > [lei] > [luii] – eu – tu – ea – el În limba italiană. Citiţi încă o dată substantivele împreună cu articolele hotărâte şi nehotărâte: lo zio lo studente l’albergo l’amica uno zio uno studente un albergo un’amica > [lo dziio] > [lo studente] > [lalbergo] > [lamica] > [uno dziio] > [uno studente] > [un albergo] > [unamica] – unchiul – studentul. > (Tu) guardi lo zio. 8 > [tu guardi lo dziio] > [lo studente ama la scuola] > [sofiia vizita mariia] > [tu compri un cuaderno] > [lei guarda la [[ena] . Elevul iubeşte şcoala. Iată şi câteva secvenţe din partea a doua a lecţiei 1. nu acţiunea). Sofia o vizitează pe Maria. folosirea pronumelui personal înaintea verbului este facultativă.În exerciţiul următor. Ca şi în limba română.

ele iubesc (lor le place) – ei. (Voi) vizitaţi şcoala. casa. ei. (Tu) priveşti un domn. acqua Maria. (Noi) îl iubim pe tata. > (Lui) visita una signora. discoteca. aţi putut constata că la persoana a treia plural accentul de pe penultima silabă se deplasează pe antepenultima silabă. > Loro guardano il giardino.O iubesc pe mătuşa. (El) vizitează o doamnă. urmează un mic exerciţiu fonetic. (Voi) o iubiţi pe mătuşa. > Lui compra una macchina. zia signore. noi ne uităm – voi priviţi. > (Lui) visita una chiesa. (El) vizitează o biserică. voi vă uitaţi – ei. (Eu) vizitez oraşul. ele cumpără – ei. ele Iată acum conjugarea verbelor la plural: noi guardiamo voi guardate loro guardano > [noi guardiamo] > [voi guardate] > [loro g ardano] u – noi privim. Citiţi-le cu atenţie: noi voi loro > [noi] > [voi] > [loro] – noi – voi – ei. De exemplu: loro amano (a-ma-no) loro comprano (com-pra-no) loro guardano (guar-da-no) > [loro amano] > [loro comprano] > [loro guardano] – ei . > [amo la dziia] > [luii vizita una siñora] Acum vom învăţa formele pronumelui personal la plural. > (Voi) visitate la scuola. acqua. > (Tu) guardi un signore. zia zio. casa. El cumpără o maşină. ele privesc. > (Loro) comprano una casa. ele se uită. signora famiglia. (Ei) cumpără o casă. > (Io) visito la città. ele se uită Dacă aţi citit cu atenţie. comprare visitare. scuola. > Amo la zia. > [guardano il giardino] > [vizito la citta] > [compra una macchina] > [amate la dziia] > [guardi un siñore] > [vizita una chieza] > [compra la macchina] > [amiiamo il babbo] > [comprano una caza] > [guardiamo la [[ena] > [vizitate la scuola] În încheierea lecţiei. > (Voi) amate la zia. Citiţi cuvintele grupate în funcţie de sunetul sau grupul de sunete pe care îl au în comun şi fiţi atenţi la accentul cuvintelor: [c] [z] [c ] u macchina. privese {i acum traduceţi următoarele propoziţii în limba italiană: Ei privesc grădina. > (Noi) guardiamo la scena. (Ea) cumpără maşina. > (Noi) amiamo il babbo. Sofia. figlio 9 [iia] [dz] [ñ] [li] . chiesa quaderno. > (Lei) compra la macchina. (Noi) privim scena.

articolele pot fi masculine şi feminine.Tot din această primă lecţie a cursului vă prezentăm un fragment din recapitulare. 1.. După genul substantivelor pe care le însoţesc.8 înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană înaintea substantivelor masculine care încep cu „z” sau „s” + consoană înaintea substantivelor de gen feminin care încep cu o consoană înaintea substantivelor feminine care încep cu o vocală. fiecare substantiv este precedat de articol.6 În limba italiană. la conjugarea verbului putem omite pronumele personal.. Acesta poate fi hotărât.9 Ca şi în limba română. . timpul prezent: io compro tu compri lei compra lui compra noi compriamo voi comprate loro comprano [iio compro] [tu compri] [lei compra] [lui compra] [noi compriamo] [voi comprate] [loro comprano] 1. aşa cum veţi întâlni la sfârşitul fiecărei lecţii. RECAPITULAREA LECŢIEI 1 Reguli gramaticale 1. În prima lecţie ne-am ocupat de primele două. Conjugarea verbelor regulate cu terminaţia în „-are” la modul indicativ.complement La mamma ama il babbo. – Tata o iubeşte pe mama. b) nehotărât un uno una un’ 1. Il babbo ama la mamma.10 Ordinea obişnuită a părţilor de propoziţie este următoarea: subiect. fiindcă terminaţia verbului indică persoana.. [la mamma ama il babbo] [il babbo ama la mamma] 10 – Mama îl iubeşte pe tata. 1..predicat. nehotărât şi partitiv.7 Aţi învăţat următoarele articole la singular: a) hotărât il lo la l’ înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană înaintea substantivelor masculine care încep cu „z” sau cu „s” + consoană înaintea substantivelor feminine care încep cu o consoană înaintea substantivelor masculine sau feminine care încep cu o vocală.

Articolul nehotărât nu are forme de plural. > Ne uităm cu mama la spectacol. de – cu Cuvintele „per” şi „con” sunt prepoziţii.În continuare. de aceea vom vorbi acum despre pluralul articolelor hotărâte. Citiţi-le cu voce tare: un amico il ragazzo l’ amica la figlia uno spettacolo un museo il libro un autobus il biglietto la ragazza > [unamico] > [il raga]]o] > [lamica] > [la filia] > [uno spettacolo] > [un muzeo] > [il libro] > [unautobus] > [il bilietto] > [la raga]]a] – un prieten – băiatul – prietena – fiica – un spectacol – un muzeu – cartea – un autobuz – biletul – fata Acum vom face cunoştinţă cu câteva cuvinte noi: e per con > [e] > [per] > [con] – şi – pentru. Compro un biglietto per l’autobus. Guardiamo lo spettacolo con la mamma. Folosiţi filtrul roşu: Visitiamo un museo. Citiţi-le şi încercaţi să le traduceţi. > Maria şi Sofia îşi iubesc unchiul. În exerciţiul următor am format propoziţii cu noile cuvinte introduse. > [vizitiamo un muzeo] > [il ragaţţo ama la ragaţţa] > [mariia e sofiia amano lo dziio] > [compro un bilietto per lautobus] > [compra la caza per la siñora] > [guardiamo lo spettacolo] > Vizităm un muzeu. Compra la casa per la signora. în care apar cuvinte noi. > Băiatul o iubeşte pe fată. Maria e Sofia amano lo zio. exerciţii şi noţiuni gramaticale. Când folosim un substantiv la plural. 11 . iar „e” este conjuncţie. Il ragazzo ama la ragazza. vă prezentăm câteva secvenţe din lecţia 2. > Cumpără casa pentru doamna. > Cumpăr un bilet de autobuz. Încercaţi să memoraţi cuvintele noi. articolul hotărât se acordă în gen şi număr cu acesta.

il quaderno i quaderni [il cuaderno] [i c aderni] u – caietul – caietele Substantivele masculine şi feminine care la singular se termină în „-e” primesc la plural terminaţia „-i”. le città”. pronunţând corect următoarele propoziţii: Prietenii vizitează o fată cu Maria. > [lii amici vizitano una ragazza con mariia] 12 . l’ uomo gli uomini > [luomo] > [lii omini] u – bărbatul. femeile Acum urmează un exerciţiu de recapitulare şi autoverificare. Amintiţi-vă ceea ce aţi învăţat. oamenii „La donna”. > Gli amici visitano una ragaţţa con Maria. omul – bărbaţii. il signore i signori la lezione le lezioni [il siñore] [i siñori] [la leţione] [le leţioni] – domnul – domnii – lecţia – lecţiile Substantivele „l’autobus” şi „la città” sunt defective la plural: „gli autobus. la casa le case [la caza] [le caze] – casa – casele Genul feminin le ragazze le amiche > [le ragaţţe] > [le amiche] Substantivele masculine cu terminaţia „-o” la singular se termină la plural în „-i”. femeia – doamnele. De asemenea.Iată pluralul substantivelor şi al articolelor hotărâte: Genul masculin i ragazzi gli amici gli spettacoli > [i ragaţţi] > [lii amici] > [lii spettacoli] Substantivele feminine care se termină la singular în „-a” primeşte la plural desinenţa „-e”. şi pluralul substantivului „l’uomo” este neregulat. este regulat: la donna le donne > [la donna] > [le donne] – doamna. Traduceţi în limba italiană şi citiţi. în schimb.

Băieţii şi fetele privesc o biserică. > (Io) compro i libri e i quaderni. Iată cele patru adjective prezentate la feminin: piccola vecchia giovane gentile > [piccola] > [vecchia] > [giovane] > [gentile] – mică – bătrână. > [(loro) guardano il giardino e lalbergo] > [il filio ama il babbo e la mamma] > [(iio) compro i libri e i cuaderni] > [(voi) guardate lii uomini] > [lii studenti amano la scuola] > [sofiia compra un bilietto per la dziia] > [i ragaţţi e le ragaţţe guardano una chieza] > Un signore compra la macchina > [un siñ o re c o mpra la per una signora. vechi – tânăr – drăguţ. şi adjectivele se acordă cu substantivele în gen şi număr. Atât adjectivele masculine care se termină în „-o” la singular. > (Loro) guardano il giardino e l’albergo. cât şi adjectivele masculine şi feminine care se termină în „-e” la singular vor avea la plural terminaţia „-i”. Citiţi-le cu voce tare: piccolo vecchio giovane gentile > [piccolo] > [vecchio] > [giovane] > [gentile] – mic – bătrân. desigur.(Ei) privesc grădina şi hotelul. > Visito gli zii con il babbo. Un domn cumpără maşina pentru o doamnă. 13 . Fiul îşi iubeşte tatăl şi mama. împreună cu substantivele de gen masculin. (Voi) îi priviţi pe bărbaţi. am folosit şi adjective la singular. > (Voi) guardate gli uomini. Ca şi articolele. că în propoziţiile precedente. veche – tânără – drăguţă. Studenţii iubesc şcoala. macchina per una siñora] > [vizito lii dziii con il babbo] În această parte a lecţiei vom învăţa câteva adjective. simpatică Adjectivele care se termină în „-a” la singular primesc la plural terminaţia „-e”. Sofia cumpără un bilet pentru mătuşa. > I ragazzi e le ragazze guardano una chiesa. > Sofia compra un biglietto per la zia. simpatic Aţi observat. Îmi vizitez unchii cu tata. > Gli studenti amano la scuola. > Il figlio ama il babbo e la mamma. Cumpăr cărţile şi caietele.

> [comprate un libro per i giovani ragaţţi] Domnii şi doamnele privesc spectacolele. > [i giovani dziii guardano una vecchia macchina] 14 Ei privesc împreună cu mătuşa un hotel vechi. le piccole chiese e le vecchie città. bisericile mici şi oraşele vechi. > [i vecchi uomini amano le piccole caze] – Guardano un vecchio albergo con la zia. > [un uomo gentile ama una giovane donna] – Comprate un libro per i giovani ragazzi.Citiţi cu atenţie exemplele următoare: i giovani zii i vecchi alberghi i gentili studenti i piccoli autobus > [i giovani dziii] > [i vecchi alberghi] > [i gentili studenti] > [i piccoli autobus] – unchii tineri – hotelurile vechi – studenţii drăguţi – autobuzele mici În limba italiană. atunci întoarceţi-vă la exerciţiul original. Traduceţi următoarele propoziţii în italiană: Băiatul şi fata cumpără bilete pentru discotecă. > [viziti i muzei le piccole chieze e le vecchie citta] – Lei ama un ragazzo gentile. Vizitezi muzeele. . Un bărbat drăguţ iubeşte o femeie tânără. Vă veţi putea da seama dacă aţi reuşit să înţelegeţi şi să reţineţi totul. el stă după substantiv doar dacă vrem să-l scoatem în evidenţă. Tinerii unchi privesc o maşină veche. Cumpăraţi o carte pentru băieţii tineri. > [guardano un vecchio albergo con la dziia] – Visiti i musei. > [la mamma compra i piccoli cuaderni per il piccolo filio] Bătrânilor le plac casele mici. > [(iio) vizito il muzeo con una giovane ragaţţa] – I signori e le signore guardano gli spettacoli. – (Io) visito il museo con una giovane ragazza. Mama cumpără caietele mici pentru fiul (cel) mic. > [lei ama un ragaţţo gentile] – I giovani zii guardano una vecchia macchina. – La mamma compra i piccoli quaderni per il piccolo figlio. > [i siñori e le siñore guardano lii spettacoli] – Un uomo gentile ama una giovane donna. > [il ragaţţo e la ragaţţa comprano i bilietti per la discoteca] Vizitez muzeul cu o fată tânără. În exerciţiul următor vom recapitula şi vom sintetiza noţiunile însuşite până acum. Dacă întâmpinaţi dificultăţi pe parcursul recapitulării. – I vecchi uomini amano le piccole case. – Il ragazzo e la ragazza comprano i biglietti per la discoteca. adjectivul precedă în general substantivul. Ea iubeşte un băiat drăguţ.

Acum vom încerca să formulăm întrebări în limba italiană. Să învăţăm acum adverbul interogativ come. – Cum sunt funcţionarii? – Funcţionarii sunt tineri. – Cine sunt? – Sunt Maria şi Sofia. Sono gli autobus. – Sunt biletele. Până acum întrebările noastre s-au referit numai la persoane. Come sono gli impiegati? Gli impiegati sono giovani. – Cum este piaţa? . E E’ il professore. > [che coza e] > [e un ufficio] > [e la penna] > [e il baño] > [che coza sono] > [sono le camere] > [sono lii autobus] > [sono i bilietti] – Ce este? – Este un birou. Aţi reuşit să traduceţi întrebările şi răspunsurile? Dacă încă aveţi dificultăţi. Acest pronume interogativ nu-şi schimbă forma. Come è il professore? Il professore è gentile. – Este stiloul. Come sono le cucine? Le cucine sono grande. Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii: Come è la camera? La camera è piccola. – Sunt autobuzele. Sono i biglietti. – Ce sunt? – Sunt camerele. – Este profesorul. Che cosa sono? Sono le camere. E’ l’ impiegato. rar şi cu atenţie: Chi è? î Maria. – Este funcţionarul. Com’è il mercato? > [come e la camera] > [la camera e piccola] > [come e il professore?] > [il professore e gentile] > [come sono le cucine] > [le cucine sono grande] > [come sono lii impiegati] > [lii impiiegati sono giovani] > [come il mercato] 15 – Cum este camera? – Camera este mică. Sono gli ingegneri. Sono le ragazze. > [chi e] > [e mariia] > [e il professore] > [e limpiegato] > [chi sono] > [sono mariia e sofiia] > [sono lii ingeñeri] > [sono le ragaţţe] – Cine e? Cine este? – E Maria. Chi sono? Sono Maria e Sofia. Citiţi cu voce tare. Pentru aceasta. – Sunt inginerii. fiind atenţi la pronunţie: Che cosa è? È un ufficio.Iată acum câteva exerciţii şi reguli gramaticale prezentate în lecţia 3. – Cum este profesorul? – Profesorul este amabil. È il bagno. Cu pronumele interogativ „che cosa” ne putem referi la obiecte. Citiţi propoziţiile în limba italiană şi traducerea lor. să învăţăm mai întâi câteva cuvinte interogative. – Este baia. Acum ne vom ocupa de obiecte. – Sunt fetele. repetaţi exerciţiul precedent. – Cum sunt bucătăriile? – Bucătăriile sunt mari. È la penna.

Accentul propoziţiei enunţiative este descendent. nu este magazinul. nu este un om. No. sono le ragazze. non è un uomo. Sono le donne? Sì. è il negozio. sunt femeile. – Nu. este un om. Aceasta poate avea mai multe înţelesuri şi poate exprima: – materia (din care se produce ceva): è / sono di legno è / sono di cotone è / sono di lana – este / sunt din lemn – este / sunt din bumbac – este / sunt din lână 16 . sunt cărţile. este magazinul. – Nu. Sono i libri? În exerciţiul de mai sus am folosit o nouă prepoziţie: „di”. „Che cos’ è” [che coze] este forma abreviată a lui „che cosa è”. – Sunt cărţile? – Da. Com’è la città? La città è vecchia. folosită mai des în limba vorbită. sunt fetele. è il mercato. Sono i libri. poziţia accentului se schimbă: [come e] – [come] [che coza e] – [che coze] În continuare. No. – Cum este oraşul? – Oraşul este vechi. în vorbire intonaţia.Il mercato è piccolo. No. nu sunt cărţile. > [il mercato e piccolo] > [come sono lii amici] > [lii amici sono gentili e giovani] > [come la citta] > [la citta e vechia] – Piaţa este mică. nu sunt femeile. Aţi observat probabil că deseori structura propoziţiei enunţiative şi a celei interogative este asemănătoare. În aceste cazuri. – Nu. – Nu. sono i libri. vom învăţa să formulăm întrebări fără pronume interogative şi vom răspunde la acestea cu propoziţii afirmative şi negative. è un uomo. este piaţa. Cum putem totuşi să le deosebim? În scris ne ajută semnul interogativ. non sono i libri. este: „com’ è” [come]. cel al propoziţiei interogative ascendent. – Este magazinul? – Da. non sono le donne. No. Sono i libri? Sì. Come sono gli amici? Gli amici sono gentili e giovani. Forma prescurtată a interogativului „come è”. > [e un uomo] > [si e un uomo] > [no non e un uomo] > [sono le donne] > [si sono le donne] > [no non sono le donne sono le ragaţţe] > [e il negoţio] > [si e il negoţio] > [no non e il negoţio e il mercato] > [sono i libri] > [si sono i libri] > [no non sono i libri sono i cuaderni] – Este un om? – Da. sunt caietele. È un uomo? Sì. sono le donne. non è il negozio. sono i quaderni. – Sunt femeile? – Da. – Cum sunt prietenii? – Prietenii sunt amabili şi tineri. È il negozio? Sì.

> [come sei sono piccola] – Cum eşti? Sunt scundă. foarte rar forma „Loro”. signora. signore. singular feminin (lei = ea). „sono”.) – ei. > [lei e gentile siñora] – Dumneavoastră sunteţi amabilă. > [lei non e vecchio siñore] – (Dumneavoastră) nu sunteţi bătrân. folosim forma „Voi”. Citiţi cu atenţie propoziţiile în limba italiană şi traducerea lor: Io sono di Bucarest. ma amo Bucarest. dar iubesc Bucureştiul. persoana a treia. de exemplu: „este din Bucureşti – di Bucarest”. io tu lui lei Lei noi voi Voi loro sono sei è è è siamo siete siete sono > [iio sono] > [tu sei] > [luii è] > [lei è] > [lei è] > [noi siamo] > [voi siete] > [voi siete] > [loro sono] – eu sunt – tu eşti – el este – ea este – dumneavoastră sunteţi – noi suntem – voi sunteţi – dumneavoastră sunteţi (pl. Înţelesul conjuncţiei „ma” este „dar”. Iar acum să facem un scurt exerciţiu. Lei è gentile. Come è Lei? > [iio sono di bucarest e tu] – Eu sunt din Bucureşti. doamnă. ele sunt Pronumele de politeţe „Lei” (dumneavoastră) are forma identică cu pronumele personal. > [come e lei] – (Dumneavoastră) cum sunteţi? Aţi putut observa o nouă funcţie a prepoziţiei „di”. „Essere” este un verb neregulat. „din Roma – di Roma”. Lei non è vecchio. cu deosebirea că se scrie întotdeauna cu majusculă. dar tu? > [iio sono di roma ma amo bucarest] – Eu sunt din Roma. unul dintre cele mai importante verbe. adică va avea reguli specifice de conjugare. Formele persoanei a treia la singular şi plural ne sunt deja cunoscute: „è”. domnule. 17 . La plural. e tu? Io sono di Roma.– cantitatea (din ceva): un chilo di pomodori una bottiglia di vino una bottiglia d’acqua – poate fi marcă a genitivului (al cuiva): il professore di Maria il figlio di Ana lo zio di Sofia – profesorul Mariei – fiul Anei – unchiul Sofiei – un kilogram de roşii – o sticlă de vin – o sticlă de apă Acum vom învăţa conjugarea lui „essere”. Come sei? Sono piccola.

va in Romania? > No. > Vai in biblioteca? > No. > Lei signore. conjugarea verbului „andare”. > Dove vai? > Vado in bagno. fiind atenţi la pronunţie: Dove sono le ragazze? Le ragazze sono in Italia. Unde mergi? Merg la baie. dumneavoastră mergeţi vado vai va va andiamo andate vanno > [vanno] – ei. Dacă aveţi încă nelămuriri. – Unde sunteţi (dumneavoastră). domnilor? – Suntem la Bucureşti. > Andate a teatro? > No. interogativului „unde” îi corespunde cuvântul „dove”? [dove]. ea merge dumneavoastră mergeţi noi mergem voi. Mergeţi acasă? Nu.Prezentarea noastră continuă cu câteva fragmente din lecţia 4. nu merg la bibliotecă. Dove sono gli ingegneri? > [dove sono le ragaţţe] > [le ragaţţe sono in italia] > [dove e lei siñora] > [sono in montaña] > [dove siete voi siñori] > [siamo a bucarest] > [dove sono lii ingeñeri] – Unde sunt fetele? – Fetele sunt în Italia. Citiţi cu voce tare. – Unde sunt inginerii? Gli ingegneri sono in biblioteca. merg în centru. Dove siete Voi. conţinând exerciţii. andiamo in chiesa. Mergi la bibliotecă? Nu. Loro > > > > > > > [andare] [vado] [vai] [va] [va] [andiamo] [andate] – – – – – – – a merge. vado in Italia. lei Lei noi voi. Voi loro. mergem la biserică. parcurgeţi exerciţiul fără a folosi filtrul roşu. Mergeţi la teatru? Nu. Dove è Lei. precum şi o secţiune din vocabularul lecţiilor 3 şi 4. non vado in biblioteca. > Andate a casa? > No. merg în Italia. >[lii ingeñeri sono in biblioteca] – Inginerii sunt în bibliotecă. signora? Sono in montagna. {i verbul „andare” (a merge) aparţine grupului de verbe cu terminaţia în „-are”. mergeţi în România? Nu. În italiană. vado in centro. a se duce eu merg tu mergi el. ele merg Încercaţi să traduceţi singuri propoziţiile de mai jos. andiamo in ufficio. mergem la birou. signori? Siamo a Bucarest. dar acesta este un verb neregulat şi are reguli de conjugare specifice: andare io tu lui. doamnă? – Sunt în munţi. 18 > [dove vai] > [vado in baño] > [andate a caza] > [no andiamo in chieza] > [lei siñore va in romaniia] > [no vado in italia] > [andate a teatro] > [no andiamo in ufficio] > [vai in biblioteca] > [no non vado in biblioteca vado in centro] . Să vedem câteva exemple. – Unde sunteţi. Dumneavoastră domnule.

).) ha hai hanno > [a] > [abbiamo] > [avete] > [abitare] > [andare] > [arrivederci] > [avere] > [bańo] > [biblioteca] > [bottilia] > [bucarest] > [buon giorno] > [caldo] > [caldo] > [camera] > [centro] > [che coza?] > [chi] > [chilo] > [come] > [come] > [cotone] > [cucina] > [dove] > [essere] > [e] > [europa] > [fame] > [francia] > [freddo] > [freddo] > [fretta] > [a] > [ai] > [anno] 19 – în.VOCABULARUL LECŢIILOR 3 ŞI 4 genul masculin (m.) Francia (f. -ă – cameră – centru – ce? – cine? – kilogram – cum – cum este? – bumbac – bucătărie – unde – afi – este – Europa – foame – Franţa – frig – rece – grabă – am – ai – au .) fame (f.) caldo (adj. genul feminin (f.) a abbiamo avete abitare andare arrivederci avere bagno (m.) fretta (f.) dove essere è Europa (f.) bottiglia (f.) centro (m. adjectiv (adj.) come come + essere = com’è cotone (m.) camera (f.) freddo (m.) cucina (f. la – avem – aveţi – a locui – a merge – la revedere – a avea – baie – bibliotecă – sticlă – Bucureşti – bună ziua – căldură – cald.).) biblioteca (f.) che cosa? chi? chilo (m.) freddo (adj.) Bucarest buon giorno caldo (m.

folosiţi formularul de la sfârşitul caietului. Cu aceste fragmente dintr-un formular de temă pentru acasă se încheie lecţia demonstrativă a cursului de Limba italiană pentru începători.eurocor. www.ro .Pentru trimiterea temelor. vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR înscriindu-vă la cursul de Limba italiană pentru începători! tel.33. 021/33. În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru. Vă prezentăm în continuare prima pagină din formularul de temă pentru acasă. corespunzător lecţiei 3.225.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful