Arhitectura Civilizaţiilor Etruscă şi Romană

Civilizaţia Etruscă
Cadrul General de Dezvoltare
• Peninsula italică a fost locuită din cele mai vechi timpuri de populaţii ce difereau prin origine, caractere etnice şi civilizaţie. Aceste populaţii au cunoscut evoluţii inegale • Sec. VIII se detaşează 2 grupări etnice:
– Etruscii, în actuala Toscană – Latinii, în Lazium, în jurul Romei

• Etruscii dau naştere primei civilizaţii din Europa occidentală

Istoria civilizaţiei Etrusce
PERIOADA / EVENIMENTE ISTORICE sec. VIII - sec. II îC • Viaţă preponderent urbană • Uniune politică de oraşe • Tendinţă de expansiune în întrega Italie, chiar peste Roma • sec. V îC - semne de declin • sec. II îC - Etruria devine parte a republicii romane ARHITECTURA / MONUMENTE SEMNIFICATIVE_____ - forme de urbanism raţional: oraşul, construit după ritual (libri ritualis) cu tramă ortogonală, cu axe majore: Cardo şi Decumanus (Perusia, actuala Peruggia) - dotări edilitare: apă, canalizare, pavaje, trotuare, borduri - locuinţe cu atrium cu bazin de colectare - arhitectură funerară dezvoltată, cu tipuri de morminte tumulus şi rupestre în necropole - temple: Jupiter Capitolinul, Marzabotto - arcul cu bolţari radiali (Porta Marzia) - principii compoziţionale: simetrie, axialitate, ierarhizare; - principiul frontalităţii, percepţie statică

.

.

.

.

Templu etrusc .

Templu etrusc .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

o dată cu destrămarea sclavagismului • La origine.Roma Antică • Ultima dintre marile civilizaţii ale antichităţii • 12 secole de existenţă. o mică populaţie de latini având ca centru cetatea Romei . de la orânduirea gentilică până în pragul feudalismului.

zidurile Romei. alternanţa regilor etrusci. condusă de regi. ale lui Servius Tullius: zidurile serviene . ziduri în opus quadratum . latini. refăcut de mai multe ori . sabini • societate sclavagistă.Roma Antică: Periodizare PERIOADA MONARHICĂ (754-509 îC) PERIOADA / EVENIMENTE ISTORICE ARHITECTURA / MONUMENTE SEMNIFICATIVE • Roma.templul lui Jupiter Capitolinul.influenţă etruscă: arce şi bolţi. doar pe Palatin şi Capitoliu • sinteză etnică. senat şi comitia curiata .

: criza instituţiilor republicane duce locuinţa cu atrium.Roma Antică: Periodizare PERIOADA REPUBLICII (509 . amfiteatre (Pompei) împărat îm 31 îC . .fuziunea de elem. cu peristil. de arhitectură cucerirea treptată a peninsulei italice. teatre.Greciei.apare combinaţia arcadă/ordin uriaşe bogăţii .stabilirea programelor de arh. etrusco-latine cu greco-elenistice a Galliei. Spaniei.31 îC) PERIOADA / EVENIMENTE ISTORICE • • • • • • ARHITECTURA / MONUMENTE SEMNIFICATIVE .continuarea şi dezvoltarea difuzarea civilizaţiei romane în teritorii tradiţiilor urbanistice etrusce: contacte cu civilizaţii evoluate .tipologiile de temple romane .Egiptului etc. la încoronarea lui Augustus ca terme.apare coloană angajată pe pilă aparat administrativ paramilitar .sanctuare (Hercule din Tivoli) .

Roma Antică: Periodizare PERIOADE ALE IMPERIULUI (31 îC . şosele. poduri. apeducte.castre. Virgiliu. Vitruviu (arhitect) “Zece cărtţi despre Arhitectură” ARHITECTURA / MONUMENTE SEMNIFICATIVE . Tacit (istorici).69 dC) dinastia Iulio .476 dC) PERIOADA / EVENIMENTE ISTORICE PRIMA PERIOADA (31 îC .în Roma se construieşte intens.teatrul lui Marcellus . Arce de triumf (Aosta) .locuire în: domus tradiţional insulae in oraşe.Forum-ul lui Augustus (2 îC) . expansiune a imperiului • cultură: Tit Liviu. vile .Claudia • consolidare. preluând modele greco-elenistice . • Cicero (orator). • Horaţiu. Ovidiu (poeţi).

Forum Ulpium şi Traian .476 dC) PERIOADA / EVENIMENTE ISTORICE PERIOADA MEDIE 69 – 235 dinastia Flaviilor. Roma .Pantheon. Apollodor din Damasc . Severilor • sec.arcele lui Titus şi Severus .Vila lui Adrian de la Tivoli . Roma .arh. Antoninilor.Roma Antică: Periodizare PERIOADE ALE IMPERIULUI (31 îC . II .Colosseum.Traian: întindere maximă a imperiului • cultura romană pătrunde în provincii şi este influenţată de alte culturi ARHITECTURA / MONUMENTE SEMNIFICATIVE .

Timgad .palatul lui Diocliţian la Spalato .bazilica lui Maxenţiu .476 dC) PERIOADA / EVENIMENTE ISTORICE PERIOADA TÂRZIE 235 – 476 • creştinismul: 313 edictul de la Milan • 330 Constantin mută capitala la Bizanţ • 375 dezmembrarea imperiului (apar Imperiul de Răsărit şi de Apus) • 476 Odoacru demite pe împărat (Romulus Augustus) ARHITECTURA / MONUMENTE SEMNIFICATIVE .vbechea biserică San Pietro .apar ansambluri remarcabile în provincii: Baal-Bek. Traian. Caracalla .termele lui Diocliţian .Roma Antică: Periodizare PERIOADE ALE IMPERIULUI (31 îC .Mausoleul Santa Constanza .Terme: Titus.

echilibrul. ordinea şi pragmatismul ce caracterizează mentalitatea romană se reflecta în arhitectură • Tehnici de construcţie excepţionale .Factori definitorii pentru fenomenul arhitectural Roman • Întinsele teritorii cucerite au creat necesitatea unor activităţi constructive de amploare • Contactul cu diverse civilizaţii au dus la continua modificare a sistemelor constructive • Influenţe puternice etrusce şi greco-elenistice • Caracterul predominant urban al civilizaţiei romane au dus la dezvoltarea construcţiei oraşelor şi ansamblurilor urbane • Afirmarea prin arhitectură a autorităţii era o necesitate • Raţiunea.

Imperiul sub Augustus .

.

.

Urbanismul Roman se caracterizează prin: • Îmbinarea ştiiţei cu practica intervenţiilor urbane • Continuarea tradiţiilor etrusce. • Legi şi prescripţii urbanistice continuu adaptate • Organizarea oraşului în cartiere având reprezentanţi aleşi . Roma însăşi a fost fundată după tradiţii etrisce • Introducerea rapidă a sistemului roman în teritoriile ocupate prin: – Creerea de aşezări militare stabile (Castre) – Fundarea de oraşe noi (Colonii) • Mod de viaţă urban cu sevicii publice de: – Alimentare cu apă şi canalizare – Aprovizionare – Construcţia şi întreţinerea de clădiri publice etc.

Tipuri de Acţiuni Urbanistice • • • • • Sistemaţizarea teritoriului Fundarea de noi aşezări Intervenţii în ţesut urban existent Compunerea de mari ansambluri Inserarea de construcţii noi în cadrul construit existent Principiul comun. prezent la toate nivelurile de organizare urbanistică: prezenţa celor 2 axe. Cardo&Decumanus .

Augur. în Asia Mică • Construcţia de aşezări militare temporare sau stabile • Construcţia de colonii • Transformarea. a centrelor urbane existente • Împărţirea teritoriului în loturi de aprox. peste Bosfor. care marca cedle 2 axe cu plugul .Sistematizarea teritoriului • Organizarea reţelei rutiere pentru: – Avansarea trupelor – Aducerea de mărfuri din provincii spre Roma – Celebră: Via Appia. de la Roma. 50 Ha (funcţie de productivitatea solului). uneori radicală. distribuite pentru exploatare agricolă Fiecare acţiune de fundare se realiza de către un preot.

.

Cele 7 coline

Roma Quadrata

.

Oraş dezvoltat spontan: Roma .

.

5.7 Porţile: Principală dreaptă A pretoriului Principală stângă Decumana .Castrul roman Schema unui castru roman 1. Decumanus 3. Cardo 4. Comandament (Pretoriu) 2.6.

iniţial un castru. Legiunea VII Claudia. Construită în 86. 17 Ha. Moesia. Supr. . Astăzi în Serbia. distrusă în 440 AD.Viminacium .

cel mai vechi castru militar din Germania Inferioară. .Novaesium . construit în 16îC şi distrus în 70. Azi în Olanda. Suprafaţă de 24 Ha.

protejat de zei. e opus celui ostil exterior • Existenţa unei zone non edificandi • Forme ordonate: – Contur rectangular – Tramă rectangulară formând insule • Ocuparea intensivă a terenului la sol şi pe înălţime (Roma: locuinţe de 18-20 m înălţime) .Construcţia oraşelor • Apărate de ziduri trasate după ritual • Concepţia după care spaţiul interior.

Cluj Napoca) .Oraşele erau diferenţiate după de geneza lor: • Castru transformat în oraş (ex. Florenţa. Viena) • Colonie (de exemplu Torino) • Oraş pe traseu comercial • Oraş lângă un sanctuar (de exemplu Baal Bek) Structurile urbane vechi romane se văd până azi (ex.

Arles. Franţa .

Germania .Colonia Ulpia Traiana.

Timgad Algeria .

.

.

.

Florenţa .

Florenţa Cluj Napoca .

funcţional .Forul • Forul. cel mai important ansamblu urban roman. program major al arhitecturii romane • Forul are rol: .de reprezentare • Amplasat la intersecţia arterelor majore: – traversat de acestea – adiacent acestora – întrerupând una din axe .Ansambluri urbane .

Agora şi Forul Agora • principala funcţie este cea civică • funcţiile religioasă şi comercială. există sau nu Forul • Predomină funcţia oficială. discuţiile şi tranzacţiile comerciale sunt funcţiuni subordonate . de reprezentare şi • Ce religioasă. subordonate celei civice. dirijată de stat • Stabilirea contactelor.

alte temple.Forul • • • • • • • • • În jurul spaţiului central. apar edificii publice: Templul principal. adunări. dedicată vieţii politice Construcţii administrative Spaţii comerciale Terme Biblioteci Construcţii comemorative etc. tranzacţii comerciale) Curia. . altare Bazilica (judecăţi. a pieţii.

Forul roman (Republican) • Amplasat la intersecţia unor drumuri. fiind deci traversat de căi comerciale • S-a dezvoltat spontan • A suferit adăugiri şi transformări • S-a format o direcţie principală ce se îndreaptă spre dealul Capitoliului .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

rectangulare. definind un ax longitudinal (Forul lui Cezar) – Apariţia unor exedre defineşte axe secundare (Forul lui Augustus) – Spaţii complexe. cu axe multiple şi succesiuni de imagini controlate (Forul lui Traian) .Forurile imperiale • Tendinţa ca Forul să fie un spaţiu urban închis bine definit apare încă de la sfârşitul republicii • Forurile imperiale glorificau împăratul • Forma forului evoluează: – Forme geometrice simple.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Forul din Pompei În provincii Forul era reprezentarea autorităţii Romei .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful