P. 1
Dictionar de Mitologie

Dictionar de Mitologie

5.0

|Views: 27|Likes:
Published by ada

More info:

Published by: ada on Sep 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2014

pdf

text

original

GEORGE LĂZĂRESCU

DICŢIONAR DE MITOLOGIE
CASA EDITORIALA ODEON BUCUREŞTI, 1992
Coperta de: Sl^A SANDU Redactare si coordonare lexicografica: z. . pAJVDB S

GUVINT ÎNAINTE
ISBN 973-9008-28-3

Universul cunoştinţelor despre existenţa, apariţia si finalitatea noastră pe acest pămînt este infnit. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît fantezia noastră, a tuturor, nu are, în timp şi spaţiu, nici o limită. Tot astfel, tezaurul creaţiilor geniului uman este extrem de bogat; el cuprinde opere de o reală valoare, ori-cînd şi oriunde ar fi apărut şi ar fi fost folosite. Poezia sau .proza, ca si artele, au dat primele semne de existenţă a unei rninţi mâi mult sau mai puţin inventive, mai mult sau mai puţin consistente; producţiile tuturor popoarelor sînt nenumărate şi de o rară bogăţie spirituală, începînd chiar cu acelea ale celor mai primitive. Folclorul, această sursă inepuizabilă de probe concrete ale prezenţei noastre variate, interesante şi frumoase în lume, este o mină de aur. Miturile, în special, formează o parte din ceea ce fantezia pură a oamenilor a conceput si cuprind sîmburii unor adevăruri istorice de' care trebuie să ţinem neapărat seama. Ele constituie istoria poetizată, idealizată, redarea acesteia sub forma unor povestiri care încîntă curiozitatea noastră, mereu însetată, chiar atunci cînd sînt crude sau groteşti. Sublimul altora iese deci cu atît mai uşor în evidenţă si este gustat şi apreciat ca atar-e. Eroii tuturor aparţin unei lumi imaginare, dar sînt creaţii verosimile, legate de viaţa de toate zilele, de faptele si de aspiraţiile, ca şi de eroismul sau de injusteţea unor acţiuni ale noastre. Cele mai multe, dacă nu chiar toate, conţin în sine o morală, a cărei durabilitate ne este confirmată mereu, 5 Culegerea miturilor cuprinse în acest volum este limitată la numărul de pagini destinat ei; au fost alese aici, în consecinţă, cele mai reprezentative, care, pe măsură ce sînt mai „lumeşti^, sînt mai aproape de existenţa unui popor sau a altuia. Selecţia a ţinut seama numai de criteriul umanităţii în mituri, de acela al învăţămintelor ce pot fi trase şi de aceîa al unei echitabile prezenţe a ficăreia din sferele de imaginaţie sau de civilizaţie în parte: greco-romană, slavă, nordică, latino-americană, extrem orientală sau asiatică. Desigur că sînt predominante miturile create de popoarele din aria mediteraneană şi întf-o măsură de cele din aria slavă, care ne sînt, prin condiţiile geografice, mai apropiate nouă. Nu au fost incluse în această culegere personajele ce aparţin unui alt domeniu de imaginaţie. Am socotit mai indicate deci pe cele alese aici; ele compun un panteon indispensabil pregătirii umaniste a oricăruia dintre noi; indicarea operelor în care acestea sînt protagoniste şi care ile-au făcut 'cunoscute opiniei publice de-a lungul secolelor constituie o completare care poate fi în jpiod egal binevenită. Totalitatea miturilor din acest volum ne oferă, în jfîrşit, un patrimoniu poetic, artistic şi moral, ,de o nepreţuită valoare, fără de care umanismul nu se poate concepe, chiar dacă ele constituie numai unul din aspectele acestuia. Personajele mitologiei româneşti sînt reprezentate în bună parte şi ne fac cinste, datorită sensului lor profund omenesc; ele conţin pildele cele mai variate de virtute aleasă, de abnegaţie, de spirit ascuţit şi multă sete de frumos şi bunătate, aşa cum bine ne sînt cunoscute din multitudinea de producţii populare, basme, povestiri, zicale etc. cu care ne-am nutrit de cînd ne aflăm pe aceste meleaguri. Menţionăm că, pentru o rnai directă luare de contact cu personajele mitologice

prezentate, am folosit transcrierea fonetică a limbii române.

A

W
ABAN (l) Fiul lui Hippotoon*. A fost prefăcut în şopîrlă, pentru că a surprins-o pe Cibele* potolindu-şi setea cu prea multă lăcomie. (2) Tovarăş al lui Enea*, după fuga acestuia din Troia*, spre Italia. (3) Fiul lui Linceu* (1) si al Hipermnestrei*, tatăl lui Pretos şi Acrisiu*, bunicul lui Perseu*; întemeietor al oraşului Aba, în Focida (Grecia). (4) Rege al Argeşului* (5), posesor al unui scut renumit pe care şi 1-a.însuşit Enea*. Virgiliu, Kncida, I, 121 ABANTI Locuitori mitici ai insulei muntoase Eubeea, din Marea Egee. Au luat parte la războiul împotriva Troici*, sub comanda lui Elpenor*. &BARIS Poet scit, care a cîntat în versuri călătoria lui Apollo* la hiperboreeni*. Drept răsplată, zeul 1-a făcut preotul său, i-a insuflat darul profeţiei şi i-a dăruit o săgeată, cu care putea zbura în cer. ABATEE Serbări organizate în Grecia în cinstea lui Dio-nysos*; se manifestau în tăcere. ABDERA Sora lui Diomede* (2), întemeietoarea oraşului cu acelaşi nume, din Tracia. (După alţii, oraşul a fost întemeiat de Heracles*, în memoria tînărului său prieten, Abeder.) Din cauza unei invazii de şoareci ' si broaşte, locuitorii 1-au părăsit, refugiindu-se în Macedonia.

7 ABE Oraş în Focida (Grecia), unde se află un oracol* al lui Apollo*. Zeul a primi astfel şi epitetul de Abeul. ABEONA Divinitate romană, protectoare a celor ce porneau la drum. ABIA (1) Doica lui Ilo*, fiul lui Troos*, venerată în-tr-un templu din Messenia. (2) După Homer, în Iliada, este unul din cele şapte • oraşe oferite de Agamemhon" Iui Ahile*- în schimbul sclavei Briseis*, pentru a-i potoli furia pricinuită de răpirea acesteia. ABIAN1 sau ABIENI Popoi Jegendar din Sciţia, care locuia de-a lungul rîului Abios. îşi împărţeau viaţa cu ga-lactofagii, care se hrăneau exclusiv cu lapte de iapă, spre deosebire de vecinii lor, antropofagii, care preferau carne de om. După Homer, abianii iubeau dreptatea şi erau pătrunşi de un profund spirit justiţiar. ABIDA Divinitate calmucă. Prin respiraţia ei, purifica spiritul morţilor si îl transporta întrun loc de odihnă veşnică. ABIDO (1) Oraş în Asia Mică, în apropierea strîmtorii Dardanele, patrie a lui Leandru (-» HeiVr). (2) Oraş în Egiptul de Sus, centru a1 cultului lui Osiris*. ABIENI ~> ABIANI ABILA Munte în Africa, situat în faţa muntelui Calpe*, din Spania; împreună formează strîmtoarea Gibraltaru-lui; în antichitate, aici erau localizate vestitele. Coloane ale lui Hercule*. AB1LL1OS Piui lui Romulus* şi al Ersiliei* în mitologia romană. ABORIGENI (1) (lat. primii locuitori ai unei regiuni, autohtoni) în mitologia romană, locuitorii vechii provincii Latitim*, care, mai tîr/du, contopindu-se cu troianii lui Enea*, s-au numit latini, după regele Latinus*. (2) In mitologia romană, popoare pe care Saturn* le-ar fi adus din Africa, în Italia. ABSIRT Fiul lui Eete*. Omorit şi tăiat în , bucăţi de Medeea*, sora lui mai mare, membrele i-au fost aruncate în calea tatălui lor, spre a-1 împiedeca să o mai urmărească, după ce, împreună cu lason*, îi furase lîna de aur*. Acesta s-a oprit, într-adevăr, să adune resturile propriului fiu şi le-a îngropat, după legendă, la Tbmis (Constanţa de azi). t ABUNDENŢA Divinitate alegorică în mitologia romană, personificată de o femeie tînără si frumoasă. Purta cu sine cornul abundenţei*, plin cu toate bunătăţile. A fost identificată cu zeiţa romană Fortuna* şi cu Amalteea* (1), din mitologia greacă. ABUTTO Divinitate în mitologia japoneză, care vindeca bolile şi îi ajuta pe marinari în

expediţiile lor. AC AC Fiul lui Licaon* (2) si soţul doicei Iui Mercur*. IACA CA LIS (1) Plică lui Minos*, primul rege al Cretei. (2) Una din soţiile lui Minos*, care i-a dat un fiu, pe Oaş. ,» 3.CADEMOS Erou atenian, care le'-a arătat Dioscurilor* locul unde Elena*, sora lor, a fost ascunsă de Teseu*. Numele lui a fost dat gimnaziului care a căpătat, pe vremea lui Platon, denumirea de Academie. ACAD1NA Izvor legendar lîngă Catania (Sicilia), consacrat fiilor gemeni ai lui lupiter*, Palicii*. Avea însuşirea de a da pe faţă, făcînd să plutească la suprafaţa apei sau să se afunde, tablele pe care era înscris adevărul sau, falsitatea umii jurămînt. AC ALE Nepotul lui Dedal*. A inventat compasul şi fierăstrăul. Invidios, Dedal 1-a aruncat din vîrful unui turn, dar zeiţa Atena*, protectoare a artelor, 1-a salvat din cădere, trănsformîndu-1, în timp ce era în aer, într-o potîrniche. AC AMANT (1) Fiul lui Teseu* şi aLFedrei*. A luat parte la asediul Troiei* si a fost trimis, împreună cu Diomede* (1), să o ceară troienilor pe Elena*, răpită de la greci, de către Paris*. A fost unul dintre grecii care s-au introdus în calul de lemn si a contribuit astfel la cucerirea Troiei. In timpul incendiului care a avut loc în cetate, el a reuşit să salveze de la moarte pe soţia sa, Laodice* (2), fiica lui Priam* si pe fiul său. (2) Erou troian, fiul lui Ante-nor*, ucis de un oarecare Merion. Virgiliu, Eneida, II, 262 AC ANTA Nimfă* din mitologia romană, care 1-a adorat pe zeul Apollo* şi a fost transformată de acesta în planta numită acant. ACARNAN1A (1) Regiune în Epir (Grecia) fondată, după legendă, de Acarnan, unu,l dintre epigoni*. (2) Regiune din Egiptul antic, unde exista un templu consacrat lui lupiter*. 10 ĂCAST Rege al oraşului lolco, în Tesalia (Grecia), primul fiu al lui Pelia*, rege al acestei regiuni şi participant la expediţia argonauţilor*. •AC AŢE Erou grec, prietenul cel mai credincios al lui Enea*, pe care 1-a însoţit în rătăcirile sale pe mane, după căderea Troiei*. Se spune că, inspirat de o profeţie, ar •fi fost cel care a pronunţat cuvîntul Italia cînd au ancorat la ţărmul acesteia.
l' •••.'' -.; -. ."; -ţ.....

Virgiliu, Eneida, I, 188, 312; VI 34, 158

ACCA LARENTIA sau LAVRENTIA Veche divinitate -romană a pămîntului, protectoare a seminţelor şi rămăşiţelor strămoşilor. Â fost soţia păstorului Faustulus* şi doica lui Romulus* şi Remus*. Serbările dedicate ei de către romani erau organizate în fiecare an în ziua de 23 decembrie. ACCA LAURENTIA '-+ ACCA hARENTIA ACE Fiica lui Mănos* regele Cretei, şi mama lui Milet*, regele Cariei. ACESIOS Unul din zeii protectori ai medicinei în mitologia greacă. Avea un. templu în Olimpia*. Se presupune că ar fi fost şi un epitet al lui Apollo*, el însuşi avînd puteri tămăduitoare. ACESO Fiică a lui Esculap* în mitologia romană, la rîn-dul ei o cunoscătoare r leacurilor şi tratamentelor medicale. ACESTE Regele Siciliei, fiul zeului-fluviu Crimisos şi al Egeste* în mitologia greacă. 1-a oferit ospitalitate şi daruri lui Enea* si 1-a ajutat să-1 înrnormînteze pe Anfc'hise*, tatăl său, pe muntele Erix. în amintirea mamei sale, a întemeiat oraşul Egesta. Virgiliu, Eneida, l, 550; V, 36, 61, 73 ACONTEU Vînător în mitologia greaca, preschimbat în piatră de privirea Medusei*, în timp ce asista la nunta lui Perseu*. ACETE Marinar din Tir care, a salvat un copil de la sălbăticiile unor alţi marinari. Copilul, fiind în realitate Dionysps*, i-a prefăcut, mai tîrziu, pe netrebnici în J"1 fini, iar pe

nerecunoscîndu-1. Iubit de Galatea*. Virgiliu. cu . după ce 1-a rostit.'loja cariatidelor* e te. fiul lui Faun* şi al unei nimfe*. provenit de la vasul în care grecii" puneau vinul la masă. ACIDALIA Unul din numele Afroditei* în mitologia greacă. .. Mai tîrziu. Prima con-uciie somptuoasă. Dar Galateea 1-a transformat în rîul cu acelaşi nume. Asirienii 1-au venerat mai mult ca zeu al dezlănţuirii uraganelor si a altor calamităţi asupra pă- . apărută din balele Cerberului*. După altă versiune. cînd Heracles* 1-a scos din Infern. pe. în timpul unor întreceri sportive. Eneida. 720 ACINAX Spadă pe care sciţii o înfigeau în pămînt. ploii •şi fulgerului în mitologia babiloneană. ACIS Tînăr păstor sicilian în mitologia greacă. îndrăgostit de Cedippe. 613 ACROPOLA în genere. aceasta 1-a prescrrynbat. al vîntului. G. Tiziano. după unele versiuni. cu un templu dedicat Atenei Victorioase (Nike*). ACLIDE (1) Zeiţa întunericului în mitologia greacă. ACRISIU Rege al Argeşului* (5) în mitologia greacă. nu 1-a mai putut respinge în nici im fel. Un rege al insulelor Ciclade*. din eroare $i fără să ştie cine e. a sedus-o. Andreea Schiavone..Chr. în insula Na din Marea Egee. M centru monumental si spiritual al oraşului. Surprinzînd-o pe Artemis* goală. care formau intrarea pe Acropole. provenit de la izvorul cu acelaşi nume. p'înă şi haosului*. de o rară frumuseţe. pictură. Polidect*. Metamorfoze. Era reprezentat cu o spadă de foc. ACTEON Fiul lui Aristeu* si al Autonoei* în mitologia greacă. Acis şi Gala-teea. Perseu 1-a omorît totuşi. fiindcă ploile fao..Chr. din Marea Egee. tatăl a părăsit-o pradă apelor mării. Mînios. III. curge la poalele Etnei* (2). Acis şi Galateea. care a făcut din el un vînător dibaci. căruia oracolul* i-a prezis că va fi ucis de un nepot. într-un turn de bronz.. Metamorfoze. Acrisiu a închis-o pe fiica sa. în eare aceasta se scălda împreună cu graţiile*. el era venerat mai ales în Figalia. iar cîinii săi. 12 ACRATOFOR Nume al zOalui Dionysos*. drept pedeapsă.simbol al fulgerului. XIII.. a fost strivit de o stîncă prăbuşită asupra lui. el a fost pedepsit astfel. Erehteionul*. pictură ADAD Zeu al fenomenelor atmosferice. B. CI aude Lorrain.. Mai întîi loc de'adăpost al ' pulaţiei în caz de război şi sediu al autorităţii supreme. 1-au sfîşiat.fi apăru* •apoi toţi zeii. Frangois Perrier.şi dîndu-i astfel un fiu. partea cea mai înaltă si fortificată a vechilor oraşe greceşti. fiindcă avea darul de a tămădui durerile. neputînd să o ia de soţie. de Polifem*. 193 şi urm. Pleter Brijeghel. din cauza diferenţei sociale dintre ei. A fost socotit. . activitatea constructivă a fost dedicată teatrului. a fost ridicată în timpul 13 lui Pericle (între 447 si 432 î. I. Pentru a evita împlinirea profeţiei. fiindcă a îndrăznit să se întreacă cu zeiţa în meşteşugul vînatului. ACONIT Plantă otrăvitoare. crescut si educat de centaurul* Chiron. fiica unui' atenian bogat. ado-rînd-o ca pe un simbol al zeului Marte*. anterioară. Invaziile şi războaiele (inclusiv al doilea război mondial) au distrus în mare parte aceste comori ale artei universale. III. IV. Ovidiu. i-a salvat însă pe amîndoi. Partcnonul*.pă-mîntul roditor. produs al geniului grec prin excelenţă. Danae*. Metamorfoze. din regiimea Arca-diei*. întrun cerb. Pe vremea lui Licurg (secolul IV î. Cu acest nume. Metamorfoze. Tot atunci au apărut şi Propileele. din gelozie. din Beo-ţia. pe Perseu*. 750 şi urm. Ovidiu.Acete 1-a făcut preot al său. G9G del-Naxos*. ACONŢIU Tînăr sărac din insula Ceos. îndrăgostit de "frumuseţea ei. . dar Zeus*. strecurîndu-se la ea sub forma unei ploi de aur. care. TiepoJo.). si un zeu binefăcător. (2) Divinitate greacă arhaică. după numeroase aventuri. Ovidiu. •uimită prin măreţia ei artistică este Acropola oraşului :?na. s-a folosit de viclenia unui jură-mînt pe care Cedippe. Ovidiu. Domenico Veneziano. Din ea ar.). cu copilul.de altă >parte. Cea mai. pe cînd se scălda împreună cu nimfele* ei.

. Adonis dedică si această a treia parte Afroditei. din care a -scăpat numai el.de cîini. Soţia lui. Ado. /reşcă la Pompei şi în Doi . Paolo Vcronese. X. cii numele Adonis* (2). drept pentru care zeul. Hippomedon*. De Vries. Ovidiu. Hippolita*. si pe care se odihneşte Vişnu*. Plecarea lui Adonis la vînătoare. Adonis. dar Persei'ona* s-a înduioşat de disperarea Afroditei şi i 1-a redat. Adorat de Afrodita*. pe moire* să-'l scape de moarte. împrumutată de mitologia greacă. Aurea. Paris Bordone. De Rossi. Zeus* a hotărît ca Adonis să stea o treime din an cu Afrodita. centura. Venu. 14 ADITYA Numele colectiv al celor şapte zei care conduc ordinea universului în mitologia vedică. Canova. Pentru a-i satisface o dorinţă. Heracles* este cel care 1-a readus din Infern. Tideu. (2) Un alt Adrast a fost ucis de Telemac*.-conducătorul epigonilor* în războiul «contra" Tebei* (2). protectoare a călătorilor ce se întorceau la casele lor. ADRAMMELECH Divinitate rsiriană. Zeus a hotărît ca Adonis să trăiască şase luni ale anului în lumea umbrelor. redîndu-1 Alcestei. personificare a morţii si renaşterii ciclice u vegetaţiei. sculptură A. de mistreţ. femeile se îmbrăcau în doliu. Thorvaldsen. 1-a lăsat în viaţă. Atunci.mînturilor şi caselor duşmanilor lor. frescă pompeiană Ia Muzeul din Napoli ADMETA (1) Fiica lui Euristeu. in oraşul cu acelaşi nume. Marino. aruncîndu~i în foc. Metamorfoze. pe Argia* şi Deipile*. Admet i-a încredinţat paza turmelor sale şi i-a dat adăpost. căreia i se jertfeau copii. printre altele. ADEONA Divinitate "romană.upă o altă versiune. uzurpat de Eteocle*. respectiv. Pentru a-1 ajuta pe Polinice să recapete tronul tatălui său. După alte versiune.-î. mimau disperarea plîngînd şi gemînd. războiul 16 împotriva Tebei. Luca Giordano. Jeatl de la Fontaine. mai tîrziu. dar o dată împlinită [jumătatea anului. din apropierea vulcanului Et'na* (2). • ADONIS (1) Tînăr de o rară frumuseţe în mitologia rrracă. 1-a ajutat în nenumărate situaţii. Era reprezentată sub forma unui păun. G. o a doua treime cu Persefona şi 6 a treia să fie liber.s. cu Polinice* si Tideu*. operă lirică. Cei mai importanţi sînt Varuna şi Mitra* ADMET Fiul lui Fe'es în mitologia greacă. ADRAST (l) Rege al Argeşului* (5). Adrast porni împreună cu acesta. B. (2) Zeul soarelui la asirieni şi fenicieni. rege al Micenei. Aceasta a fost una din cele douăsprezece munci ale lui Heracles.K şi Adonis. care s-au înfăţişat la curtea lui ascunşi sub o piele de leu şi. • ADONII Serbări rituale funebre. 2eiţa 1-a preschimbat atunci pe Adonis intr-o anemonă. în timpul lor. celebrate în onoarea lui Adonis* (1). Ca-paneu*. iar celelalte şase. nu şi-a respectat ifăgăduiala. . regele Tesa-• liei. dacă cineva se va oferi să-i ia locul.. Animalul consacrat lui era câinele. Edip*. Euristeu ia poruncit lui Heracles* să lupte pu aiTti. aţîţat 15 împotriva lui ele gelozia lui Ares*. cu condiţia de a-1 păstra la ea o jumătate de an. îşi tăiau părul. Claudi Monteverdi.DRAM Zeu venerat îr Jicilia. Alcesta*. Amor-şi Psiclie. aşa cum îi prezisese un oracol* că va avea ca gineri aceste animale.c-Le* şi să-i smulgă reginei lor. Admet şi Alcesta. de aceea templul său era plin . pictură. Venus şi Adonis. (2) Nimfă* oceanică. Ti-zian.izoan. Afrodita se învoi. Partenipeu* si Amfiaraif". Mirra*. Cînd Apollo* a fost izgonit clin Olimp* (1) de Zetis*. aceasta i avut durerea de a-i vedea ucis de im mistreţ. poem.crifi'ciu. poem. 519. si fiica sa. născut din iubirea-incestuoasă între Cinir*.« mitologia' vedică şarpele primordial care simbolizează timpul. A convins. Şi-a căsătorit fiicele. ADON Divinitate feniciană. D. mişcată de gestul ei. printre cei vii. regele ('iprului. Ru-beris ele.. dar Persefona*. ADISESHA în. a acceptat acest sa^ . A participat la războiul împotriva Troiei* şi la expediţia argonauţilor*.

din Creta. Pământul însă 1-a pedepsit pentru crima sa. Iliada. adorată în insula Egina. Odiseea. Era originară din Creta. dictate de un preot superior sau o preoteasă. în care aveau acces numai preoţii oficianţi.//1 (1) Una dintre amazoane*. s-a născut din spuma mării (gr. 710 \ l i-'l:()PE Soţia lui Atreu*. Cultul său a fost răspîndit mai ales în Cipru. numele ei a fost dat unei constelaţii.ir de mitologjş 17 mare de soţul ei. pe propriul ei ipil. Eschil. George Moore.Scopas. înghiţindu-1 de viu. XX. alte sculpturi ale lui ^idias şi . împreună cu fratele lui. cu numele de Anadiomene* („ieşită din mare") şi protectoare a marinarilor si a porturilor. utilizînd un coridor secret de acces în incintă. tineri care au îndrăznit să se împotrivească Dioseurilor*. pen'ţru a doua oară. Cu. Adorată . Pierre Louis. AEX Una dintre doicile lui Zeus* în mitologia greacă. ascuns în adytum. Geloasă pe numărul mare de copii ai Niobei*. conform etimologiei numelui. considera sacri porumbeii şi mirtul. împreună cu sora (Melissa*) si tatăl ei (Melisseu*). Af rodită. După Homer. 40. AFRODISII Serbări celebrate în insula Cipru şi la Pufos* (2). obiceiuri vechi. să nu-1 înghită Cronos*. (2) Una dintre cele mai itinoscute harpii*. Trofoniu*. AFAREU Regele Messenei. pe Anchise*. Correggio. regele Tebei* (2). în cinstea zeiţei Af rodită*. • în mitologia greacă. 1-a îngrijit pe Zeus* copil. A iubit.. Afareu este amintit printre eroii vechiului Peloponez. Citera. soţu] tinerei Calice* si. Nimfă* în mitologia greacă ce. şi mama Iu! Mi-nelau* şi a lui Agamemnon*. a preschimbat-o în privi-jhetoare. de la Luvru. a construit templul din Delfos* dedicat lui Apollo* si o clădire în care să se păstreze tezaurul regelui Beoţiei. Ipmer.dro Botticelli. devenind părinte al oamenilor liberi. (2) Numele sub care era adorată Cibele* în templul care îi fusese consacrat în Grecia. ' II uliu. de Adrast* (1). a trezit patimi în Fedra* şi în Medeea*. sculptură. San. Corint si în Argos* (5). este fiica lui Zeus* şi a Dianei*. din greşeală. originară.. printre alţii. Tot ea mai este si zeiţa mării. dar a ucis. (3). aflat în spatele absidei (altarului) sa ir sub statuia divinităţii respective.tească de Paris*. XIX. AFEA Zeiţa în mitologia greacă. Cînd Aga-mede a fost surprins de rege. fiindcă a nutrit o dragoste neîngăduită . Tieste*. a fost cunoscută cu numele de Ve1US*. RuDens. pe Enea*. AF RODIT A Zeiţa frumuseţii. cuprins de milă. Sînt vestite: Venus Capitolina. Metamorfoze. spuma mării). Venus Un Milo. La romani. pictură IGADIST -> AGDISTI 1AMEDE Arhitect grec vestit. reşedinţa regelui Kcte*. XIII. din Roma.din cauza perfidiei lui. ADYTUM Cameră tainică în templul gec.nor anumite substanţe excitante. pe Atis*.faţă de cumnatul-ei. a/ros. cumnata sa. AFI Numele zeului Heimdr-ill* din mitologia scandinavă. tatăl lui Idas* şi al lui Lin-ceu* (2). AEA Insulă din regiunea Colhidei*.. AETLIO Fiul lui Eol*. Tot ei au jefuit însă treptat aceste comori. cu care a avut un fiu. AEDONA Soţia lui Zeto*.tatăl lui Endimion*.etc. român. după ce Rhea* 1-a ascuns. Ilomor. a iubirii. a voluptăţii şi a fecundităţii în mitologia greacă. Af rodită în Aulis. Zeus*. 51» IK/. ajutorul u. dar. care a avut un fiu unic. Af rodită din Cnidos. ei intrau într-o stare de delir. Mai tîrziu. Aedona a încercat să ucidă un copil al acesteia... Praxiteles. o mare putere asupra sentimentelor şi simţurilor muritorilor şi nemuritorilor: a făcut ca Elena* să se îndragos-. roman. Aici se afla pădurea în care se păstra lîna de aur*. A fost aruncată în 'K |i"M. Cei şapte împotriva Tebei ADRASTEA (1) Numele' zeiţei romane Nemesis*. Rafael. rege al cetăţii Micene*. de frică să nu-1 denunţe şi pe el. care îi făcea să capete virtuţi profetice. unde îi era dedicat un templu vestit. Trofoniu i-a tăiat capul. 312 şi'urm. cînd acesta s-a întrupat în om.

frescă pompeiană. un alt erou grec. pentru a-si răzbuna părintele. 212.. a cărei apă avea darul de a-i inspira pe postiAGAPENOR Rege al. unde a ridicat un templu zeiţei Afrpdita*. (2) Una dintre nereide*. pe Elena*. Agamemnon. AGATODEMON (1) Epitet dat de greci unui zeu egiptean. Oe/oreZe. Agamemnon a fugit în Sparta. pentru sclava Briseis*. AGLAIA Una dintre cele trei graţii* în mitologia romay na. oraşul Paf os* (2). Eneida. fiica rîului Permes. Agenor 1-a trimis pe Cadmos şi pe ceilalţi fii. 247. tragedie. Cînd Europa a fost răpită de Zeus* prefăcut în taur. 321—339. ceea ce' sa şi înţîmplat de îndată ce a ajuns la Micene. fiicele regelui Spartei. Arcadiei*. 338 AGENOREA Zeiţa muncii şi a industriei la greci. i-a prezis că va îi omorît. şi-a ales în Grecia. Vittorio Alfieri. renumită în Tesalia. a fost zeiţa curajului d a avîntului nelimitat. Aici el a luat-o în-căsătorie pe. Eumenidele. cu numele de Astharte* şi Militta*. AGANlPEE (1) Serbări organizate în cinstea muzelor*. Agamemnon. I. Agamemnon. în timpul unei serbări dionisiace. AGENOR Fiul lui Poseidon* şi al Libiei* şi rege al fenicienilor în mitologia greacă. După cucerirea Troiei. Oreste si Ijigenia în Taurida. 241. 131. . pe Penteu*. tragedie. ta romani. Sacrificiul Ifigeniei. ca loc de preferinţă. tragedii. soţia lui Ulise*. Cînd s-a iscat războiul împotriva Troiei*. Eschil. în vîrful căruia se înălţa templul ei cel mai vechi. tragedie 21 'AGIEUh Epitet al zeului Apollo*. preoteasă a lui Apollo*. Agamemnon a devenit şeful suprem al armatelor greceşti. (2) Hermafrodit* de origine. Iţii fiind Egist* si Clitemnestra. fiul regelui acestei cetăţi. AGELAOS Unul din pretendenţii Penelopei* (proci*).strălucire". XX. i-a ucis pe amîndoi. (3) Una dintre amazoane*. Ageailas. ca wvatpr al situaţiilor critice. el a intrat în conflict cu. Voltaire. (2) Unul dm numele lui PionysQs*. divină. tragedie. a întemeiat.. Era protectoarea unei fîn-tîni consacrate lui Apollo* şi muzelor*. Menelau*.ău de protector al drumurilor si drumeţilor. 13G. Darius Milhaud. ucigaşii. Oreste recucerit de Ifigenia. Sofocle. Clitemnestra*. provenit de la atributul. rege al cetăţii Micene*. (2) Epitet atribuit muzelor*. fiindcă Didona* descindea din acest rege. Cînd Atreu a fost ucis'de Tieste*. cu fratele lui.xdin Beotia. în timpul asediului Troiei. AGANIPPE Nimfă*. Cassandrâ*. cuprinsă de o criză de nebunie inspirată de Zeus*. AGDISTI sau AGADIS1 ' (1) Nurne al zeiţei Cibele*. Şi-a ucis propriul fiu. Euripide. A luat parte la războiul împotriva Troiei*. insula Citera*. Nepomucene Leniercier. frescă pompei ană AGAN1CE Vrăjitoare din mitologia greacă. situată în Marea Egee. Agamemnon. care izvora din muntele Helicon*. s. în funcţia de comandant al grecilor din Arcadia. Fenix* si Cilice*. tragedia. Ea a avut AGAMEMNON Fiul lui Atreu*. tragedie. AGES1LAOS Un alt nume al lui Hades*. părinte al lui Cadmos* şi al Europei*. Ahile*. Virgiliu. Numele ei înseamnă . melodramă. la revenirea în patrie. deoarece împreună cu Hermes* conducea pe oameni şi popoarele din împărăţia umbrelor infernale. Odiseea. XXII. pe urmele surorii lor. Iliada. De Vicente Garcia la Huerta. tragedie. iar Menelau. Electra. James Thomson. în insula Cipru. Oreste. Seneca. Homar. Mai tîrziu. 327 AGELAST (lat. provenit de l'a muntele Agdos. drept pedeapsă că acesta s-a împotrivit introducerii cultului său în Beotia.mai întîi în Siria şi Caldeea. Hpmer. Tindar*. tragedie. care nu rîde) Poreclă dată lui Pluto*. AGAVE (1) Fiica lui Cadmos* şi a Harmoniei*. Fierre Corneille. Inspiratoare ale harului poetic. Oreste*. interzicîndu-le să revină acasă fără ea. socotindu-1 un fel de „înger păzitor". din cauza răpirii Elenei de către Paris*. Cartagina* a fost numită -şi Cetatea lui Age-nor.

AH AR Divinitate cu ' înfăţişare omenească în mitologia vedică. pe pămînt. Metamorfoze. în templul care i s-a înălţat. a fost părăsit în insula lui Polifem* şi salvat de Enea*. fiul lui Oceanus* si al zeiţei Thetis* (1). în.de regele Numa Pompiliu*. dar semizeul 1-a învins. ÂHEROE Copac — pîop . AGNOS (l) Una din nimfele* care 1-au hrănit pe lupi-ter*. 23 AîîAÎA Denumire cil dâre era eurioscută Grecia în vremurile. pe care se celebrau micile serbări Elcnsine. ori de cîte ori plecau în luptă. pentru a salva oraşul. AGR1A Fiică a lui Edip*. Prezenţa lui este oriunde. După legendă. AHEMOM sau AHMON Divinitate feniciană. AGONI Zei romani. strămoş al lui U r anus* şi Ti'deu*. 22. ascundă în rîul Toante. Aglaura.. . III.Chr. Aglaura ' si Erse au deschis Cutia. La Atena. Metamorfoze. După o altă versiune. invocînd ploaia. a dat viaţă. Şi-a disputat-o cu Heracles* pe Deianira*. II. anulează păcatele şi este invocat mult pentru aceasta. Soarele este marele foc al cerului. chiar şi în corpul omenesc. în mitologia greacă. tuturor celor ce aveau de luat o hotărîre. o dată cu întoarcerea Persefonci* din Infern. 739 şi urm. s-a aruncat din înălţimea Acropolei*. la 11 ianuarie sau 21 mai şi 31 decembrie. 61. umplut ou fructe şi flori. Cînd. si-au pierdut minţile şi s-au aruncat de pe Acropole. în ziua de 9 ianuarie. după credinţa respectivă. interzicîndu-le să o deschidă. ca şi fulgerul si trăsnetul.4. De la zeul M'^rte*. (2) Izvor sacru de pe muntele Liceu. i s-a consacrat o pădurice. ca fiinţe iigreste. şi Edip la Colonos [GR1OPE Un alt nume al Eurîdicei*.. . „purificatorul". Edip rege. pentru că un oracol* a prezis că numai printr-un astfel de sacrificiu oraşul va fi salvat. pentru a şi-1 recăpăta pe . în perioade secetoase. AGRAULA Soţia lui Cecrop* şi mamă a Agkiurc-i*. Cornul a fost luat de naiade* şi. care creştea de-a lungul Aheronului* (1). purificator. sub toate formele lui. zeiţa Atena le-a încredinţat fiicelor lui Cecrop o cutie.consacrat zeilor din înfefh. Ovidiu. în cinstea revenirii primăverii. numită Alcippe. AGO RAI A Numele zeiţei Atena*. AHELOU Zeul rîului cu acelaşi nume -din Helada. apoi i-a smuls un corn şi 1-a constrîns. Cornul abundenţei se referă la fertilitatea felului din preajma rîului Ahelou. chiar dacă el a luat mai multe înfăţişări.al său. locuitorii s-au num. tinerii atenieni rosteau.).care. Qvidiu. Oyidiw. După alte versiuni. curioase. invocaţi de cei ce doreau sa întreprindă o acţiune de mare importanţa. AHEMENIDE Tovarăş de luptă al lui Ulise*. tuturor creaturilor însufleţite. XIV. Ahelou este reprezentat sub forma unui bătrîn cu coarne. Creon*. AGRA Colină din preajma rîuluv Issos. Virgiliu. după alţii. din propria-i substanţă. AGLAURA Fiica lui Cecrop* si preoteasa zeiţei Atena*. Eneida. AflELAU Fiu al eroului troian Antenor*. pe aceea de taur. printre care. îERON (1) Fiul Soarelui şi al Terrei în mitologia . I şi urm.. Metamorfoze. legate de pămînt. Sofocle. numit de atunci Ahelou. AGNIS Divinitatea» arhaică a focului în mitologia vedică. ucisă la porunca uzurpatorului tronului acestuia. AGONALII Serbări romane instituite în cinstea zeului lanus*. a unui şarpe cu cap de om sau a unui taur cu cap de om şi barbă lungă. a avut o fiică.. \GROST1NE Epitet folosit pentru nimfe*.să se. lui Homer (secolele XI—X î. ca inspiratoare a oratorilor în timpul adunărilor populare şi dătătoare de înţelepciune. IX. ocroteşte casa si înlătură toate efectele magici duşmănoase. Ahelou însuşi i-a dat lui Heracles cornul Amalteei*.. un preot al lui lupiter* arunca o ramură de stejar. VIII. care 1-a luat cu sine pînă în Italia. Este numit şi Pavaca. în timpul unui război interminabil. şi a rămas în mitologie cu numele de cornul abundenţei*. 547 şi urm. 158 ţi urm. A avut două surori: pe Erse si Pandrosos. un jurământ de credinţă patriei. De aici.it ahei.A fost soţia lui Hefaistos*.

Simbolizează eroismul total. prin care se credea că 'se pătrunde în Infern. Eneida. 1-a scufundat în rîul Styx*. pe muzică de Lully si Collasse. şi patrii cai nemuritori. 26 MURA MAZDA -> ORMUZD. care 1-a atins tocmai în călcâi.ru. Etiopida. Giulio Romano.. frescă în Muzeul etrusc al Vaticanului. fiica lui Priam* şi a Hecubei* şi. unde îşi căutase adăpost. pictură. tîrîndu-1 în urma carului său de luptă. tragedie. relief la Luv.ttroclu*. fratele — pe Hector —. a fost torturat de eonii*. France&ca Pritnaticcip etc. Arctin' din Milet. poem epic. 107 AHERUSA Peşteră pe ţărmul Mării Negre. în drum spre patrie. De copil.. ambii introduşi de Za-rathustra* în mitologia orientală. Francois Gerard J. 1-a făcut să reintre în luptă si să-1 ucidă pe acesta.. Cînd Troia a căzut în mîinile grecilor. în veşnic contrast cu Ahura Mazda*. VI.. Aiax a pretins-o pe soţia acestuia. ca si Oreste*. prin care se credea că se ajunge în regiunile infernale. l. . Jean Galbert da Campistron. • Ahile la ^Scyros. cu victoria lui Ahura Mazda. Paris*. fiul lui Oileu*. Pietro Metastasio. după trei mii de ani. Pindar. Ahile in Scir. a fost pedepsit de zei si a pierit într-un naufragiu. AHMEON (1) Erou grec c. Virgiliu. XVIII. -> EEA . Ulise* 1-a luat cu sine la luptele împotriva TroieP. După o altă versiune. Pe monnîntul pe care grecii i 1-âu ridicat pe promontoriul Sigeu*. ilr trei ori în jurul cetăţii. AHEU Strămoşul cel mai îndepărtat al aheilor. Aceasta. Războiul dintre cei doi zei s-a încheiat. pentru a-şi răzbuna. a fost încredinţat centaurului* Chiron*. în care Ahile* a fost adorat ca zeu.Seacă. Giovanni Paisiello. ~ef pentru că şi-a ucis fiul. opera. la moartea lui Ahile*. sculptură AHILEA Insulă legendară din Marea Neagră. fiul său. peşterilor şi lacurilor din Italia. von Kleist. Homer. [IA. simbol al răului. pentru aşi face fiul invulnerabil.. frescă pompeiană. Hecuba şi Ifigenia în Aulida. tragedie.potriva Troiei*. de Ulise*. Ahileide. 1-a ucis cu o săgeată. prin luptă. 318 şi urm. (2) Un alt Aheron a fost tatăl eriniilor*. (2) Unul dintre cei mai vechi zei ai fenicienilor. la cererea zeilor. Hector*. 22 şi urm.. un alt fiu al lui Priam.Briseis. dar i-a fost luată. Omorîrea prietenului cel mai apropiat. Eugene Delacroix. care i-a dat o educaţie demnă de un semizeu. care a comis aceeaşi faptă. preschimbat în rîu şi rostogolit în Infern. Pentesilea. între geniul luminii si acel al întunericului. v AHERUSII Nume generic dat mlaştinilor. Făurită de Hefaistos*. operă. Ahile si Aiax. Fran-gois Rude etc. Dominique Ingres. libret de operă. melodramă. Rubens.De indignare. tragedii. Iliada. H. 121 şi urm. A refuzat insă să mai lupte. AHILE Rege al Tesaliei (Grecia). Distrugerea Troici. cînd a Vrut să o ia de soţie. AHMON -> APIEMON AHRIMAN sau ANGRA-MAINYU Divinitate supremă în mitologia persană. poem.. părinte al cerului şi al pămîntului. Legrentzi. ţinîndu-1 de călcîi. unde s-a dovedit a l'i unul din principalii eroi: avea o armură de nepătruns. fiul lui-Xuto: şi al Creusei. zeul binelui. S-a îndrăgostit apoi de Poli25 xeriia*. Personificare simbolică a luptei veşnice. fiica lui Erehteu. Goe-ţhe. fiul lui Peleu* si al zeiţei Thetis* (2). B. Grecia si Egipt. dar. . bronz. . cînd sclava Briseis* i-a fost răpită de Agamemnon*. Regnault. s-a sinucis cu propria-i spadă. l'i i îl regelui cetăţii. pcn-i că a potolit setea titanilor* cînd aceştia s-au răzvră-împotriva lui Zeus*. balet pantomimă. Ahile în Scir. Ahile si Poli~ xehia. Domenico Cimarosa. de către unul din apărătorii Troici. melodramă. Ahileide. a făcut ca această parte a piciorului să rămînă • neudată. Aiax a răpit-o pe Cassandra* chiar din sanctuarul Atenei*. Statius. Pirrus*.. Publius Papinius. Ahileide. l '. Ahile la asaltul Troiei. 231 şi urm. a sacrificat-o pe Polixenia şi a ridicat un templu. Luigi Cherubini. Despărţirea lui Ahile de . UAX Unul dintre principalii croi greci din războiul îm-. poeme: Euripide.

' C. bunic lui Heracles*. al treilea rege al Romei. fiica regelui Corintului. VI. AIUS LOCUTIUS Profet misterios. a găsit o scroafă albă. identificată cu Hades* din mitologia greacă. Alcextn. dar a fost preschimbat x3e acesta • într-un delfin. L-a primit cu mare prietenie pe Ulise* şi. Era numită şi sibila tiburtină. jar după alţii. 415 şi urm. cu ocazia căsătoriei. uriaş care împreună cu Bergion a vrut. zeul vînturilor. Eneida. VIII. ALCIN'OE (1) Fiica lui Polib* (1) şi soţia lui Amfiloh*.. curaj. ALCIDE Nume al lui Heracles*. Andre Gide. fiul lui Enea*. I. VII. Alcesta. Gluck. tragedie. Virgiliu. ALCESTA Fiica lui Pelia* şi a Anaxibiei*. 271. 41'. I. XV. Euripide. mimată.ALCOMENA Oraş în Beoţla. IX. S-a sacrificat atunci Alcesta. Şi-a sufocat copilul fără să-şi dea seama. M. operă lirică 'ALCEU Fiul lui Perseu* şi al Andromedei*. să1 împiedice pe Heracles* să „ traverseze Rinul (după alţii Ronul). făcîndu-i. A avut un templu la Roma. provenit de la Alceu*.ASTOR (i) Unul-din cei patru c-ai ai lui Hades*. cu care forma o pereche ideală. Ab urbe condita. Alcesta.de pietre. ALCINOU Rege al feacilor. Aiax. A fost omorît dintr-o eroare de fratele său'. Homer. sclave. deşi Hades* s-a arătat potrivnic. J. Vittorio Alfieri. a luat-o totuşi de acolo şi a redat-o soţului ei. Zeus* i-a pedepsit pe amîndoi. (2) Erou grec care şi-a dat propria fiică de soţie zeului Heracles*. W. Acesta. 27 ALBA LONGA Oraş din Latîum*. Apollo* a convins-o pe zeiţă să accepte în locul lui Admet pe mama. şi să-1 urmeze pe Xantos. Aiax. XI.. Knc. Heracles*. I. neputînd suprtivieţxu soţului. tragedie. melodramă. în timpul unei furtuni pe mare. ALCIMENE (1) Unul din fii lui lason* şi al Medeei*. Benito Perez Gâldos. Titus-Livius. Cînd Ceice a murit. tatăl lui Amfitrion* şi. A fost constrînsă de Artemis* săşi părăsească soţul împreună cu copiii. 22 30 ALBLON Fiul lui Neptun*. Este oraşul-mamă al Romei de mai tîrziu. AITA Divinitate etruscă a Infernului. a omis să aducă o jertfă zeiţei Artemis* care. despre care se spune că într-o noapte i-ar fi avertizat pe locuitorii Romei de apropiata invazie a galilor. tragedie. tragedie. vigoare. cu . că a încercat să o răpească din împărăţia lui Pluto* pe Persefona*. pe tatăl sau pe soţia acestuia. Iliada. popor care locuia în insula Corfu. (2) i icniu* răzbunător în mitologia greacă. Aiax. Canova. si părinte al Nausicăi* şi al lui Laodamant* (2). 28 ALCIMEDON (1) Marinar care a încercat să-1 răpească pe Bachus*. drept pedeapsă că lăsase fără simbrie pe una din. în Itaca. Sofocle. Soţia lui Ce i ce*. de lingă Tivoli. tragedie.Chr. care 1-a întemniţat pe Teşea* pentru. din mare iubire faţă de soţul ei. înduioşat de sacrificiul ei. \I. Alcesta. poem dramatic AIDONE (1) Rege al molosilor.Virgiliu. (2) Fiică a lui Pandareu* si soţie a lui Zeto*. tragedie. în timpul somnului. vestit pentru bunăstarea supuşilor săi. Lully. soţul Ippo-menei. soţia regelui Adine t*. sculptură. Alcesta. Iloiner.cultul /c/iţei Atena*. B. Ugo Foscolo. Alcesta. drept răzbunare că a fost abandonată în favoarea Creusei* (1). Tullus Osti-lius. l ALBUNEEA Sibila* căreia îi era consacrat un templu în pădurea Tiburului. Hugo von Hofmannsthal. renumit pentru. de la cuvîn-tul grec alke: forţă. 1-a distrus către anul 650 î. în mitologia greacă. deci. (2) • Fiul lui Glaucos* (3) şi al Eurimediei.. la plecare. întemeiat pe locul unde Ascaniu*. a coborît în Infern şi. suferinţa a pre-schimbat-o într-un sticlete. i-a dat o corabie '•are să-1 ducă pînă în patrie. Acelaşi rege i-a /(azduit pe argonauţi* în'drumul lor spre casă. 1-a obligat să-şi ia zilele. popor din Epir.să piară sub o ploaie .ida. Bellerofon*. Aiax. Odiseea. (2) Una din doicile lui Zeus*. Au fost transformaţi apoi amîndoi în păsări de mare. strămoşul din partea mamei. XIII AÎC1ONE (1) Plică lui Eol*. omorît de mama lui. Alcione şi-a luat •!e de durere.

pentru că a contestat originea divină a lui Dio-nysos* si a refuzat să participe. | (2) Una dintre nereide*. X. rege al cetăţii Orcho-menos. Alcmeon i-a oferţt colieru} smuls mamei lui. Metamorfoze. (2) Vizitiul lui Agamemnon*. Amphitruo. . IV ALCM. Soţul ei a murit în război. Aici însă a fost ucis de Heracles*. 281 şi urm. fiindcă a complotat împotriva Clitemnestrei*. ALCITOE (1) Fiica lui Mineu.. poeme Al.soţie pe. fiul lui Agamemnon*. IX. 1-a trădat şi şi-a însuşit colierul. 411 ALETE (1) Fiul lui Egist*. unde a întemeiat oraşul Faleria" (azi Civitâ •Castellana). părăsita acesta pentru Caliroe* (1). înfuriat. şi mama lui Euristeu. muntele este acela la poalele căruia Per-sefona* culegea flori.ucis de Ares*. Bncida. după părăsirea Troiei* cucerite de greci. Aceasta. ' * Sofocle. după o versiune. (2) Una din pleiade*. Amfiarau. sub pretextul că le va oferi templului lui Apollo*. Mai tîrziu. de t. unde a fost surprins de zeiţa Minerva* şi azvîrlit pe Pămînt.ENA Fiica lui Electrion*. Amphitruo.('IONEU Unul din titanii* răzvrătiţi împotriva lui i îs*. la serbările date în cinstea zeului. a fugit în Italia. luat de la Alfesibea*. tragedie. iubită de zeul Poseidon*. aflaţi la o vîrstă fragedă. soţia lui Amfitrion*. Astfel a fost ucisă întreaga familie a lui Tegeu. Caliroe a obţinut de la Zeus* permisiunea ca fiii ei. cînd' a fost răpită de Pluto*. fiica lui Ares şi a Aglaurei*. regele Tirintului. Eschil. care i-a' dat de soţie pe fiica lui. A fost . Acesteia. Ares. el a ajuns la regele Ahelou* şi a luat-o de. iar «Alcmeon a ucis-o pentru această faptă nesăbuită. şi a Aglaurei*. împreună cu'fiicele ei. După căderea Troiei*. dorind să obţină de la Polinice* un colier în schimbul dezvăluirii locului unde era ascuns soţul ei. Plaut. A fost ucis de Oreste*. Ebe*. Din unirea 'cu Zeus*. şi-a căutat. ALEXIAR Fiul lui Heracles* şi al zeiţei tinereţii şi frumuseţii. 29 adăpost pe Lună. într-o dimineaţă nu s-a trezit la timp si cei doi au fost surprinşi de Ilefaistos*. Alfesibea*. tragedie. în rătăcirea lui. A fost şi. Virgiliu.numele «Ic alcioni. pentru a nu participa la războiul împotriva Tebei* (2). (2) Unul din însoţitorii lui Enea* în drumul spre Italia. Ampliiţruo. A fost preschimbat în munte. . 41-0 şi urm. ALIRROŢIU Fiu al lui Poseidon*. acesta a preschimbat-o în liliac de noapte. Ovidiu. Aflîndu-se adevărul. Ui'i/'we. trăsăturile soţului. iividiu. ALESO (1) Unul din fiii lui Agamemnon* şi ai sclavei Briseis*. fiindcă a vrut săi uzurpe acestuia tronul din Micene*. soţia lui Radamant*. Caliroe* (1). Ovidiu. XI. fiindcă a încercat sa o răpească pe Alcippe*. Metamorfoze. Eurj-pide. soţia legitimă a lui Agamemnon. Pus de pază în timpul întîlnirilor zeului cu Afrodita*.fiica acestuia. după care a înnebunit. 1-a născut pe Heracles*. Gabriele * ' - D'Annunzio. Metamorfoze. a ajuns pînă la Tegeu. ALCMEON Fiul lui Amfiarau* si al Erifilei*. soţul Afroditei. 3J ALFES1BEA Prima soţie a lui Alcmeon*. Frescă în Muzeul etrusc al Valicanului i ALCIOPE -> ALCIPPE ALCIPPE sau ALCIOPE Fiica lui Ares*. Eraclizii. comedie. din Delfos*. ALETRION Confident şi favorit al lui Ares*. să devină maturi şi să-si răzbune părintele. deşi se bucura de atributul de a fi nemuritor. căreia i-a dat în aer acelaşi colier şi peplu. 1-a preschimbat pe neglijentul paznic într-un cocoş (Gallo) osîndin-dii-1 să vestească pe veci răsăritul soarelui. fraţii primei soţii ]-au ucis. învins de acesta. care. tragedie. îndrăgostit de ea i s-a înfăţişat sub.

). patria lui Ulise*. I-a ajutat pe Ulise şi pe Telemac* în lupta împotriva pretendenţilor Penelopei* (proci*). pe Esac. si-a trădat totodată şi patria. simbolizînd soarele. lliada. ALFHEIM (1) Oraş în cer în mitologia nordică.mai importanţi zei nordici. în cinstea lui Apollo*. 253.. rîndu-nele etc. V. în care locuiau geniile* luminoase. ţ 1 ALMOPE Unul din uriaşii care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*. lingă Eleusis*. care se aflau în Sicilia. ALORVN1 (1) Genii* sau spirite în mitologia germană. 451 ALITES Nume dat ele romani păsărilor din zborul . Alfeu. venerată totodată ca zeiţă a frumuseţii şi mamă a zeilor. fiica 'lui Nereu* şi a nimfei oceanice Doris*. ai lui Alpu*). Dicţionar de mitologie zeiţei 33 ALOIZ1 'Nume generic pentru Otp* şi Efialte*. 68. pentru a se apropia de Aretusa.. ALIA Una dintre nereide*. Apollo*. Din-tr-o iubire nesăbuită pentru Slinos*. Homcr. ei stau legaţi cu şerpi de o co-lo. Odiseea. cărora preoţii puteau face o profeţie (porumbei. duşmanul propriului ei tată. 308 ALOPE Fiica lui Cercione*. ei au avut meritul de a consacra muzelor* muntele Helicon*. de la care a avut un fiu.ană. care exercitau arta profeţiei. fiica lui Nixus. în Infern. ALILLAT Divinitate din mitologia arabă. ALIPES Epitet al lui Mercur*. si-a găsit totuşi loc de scurgere pe sub pămînt. pentru a-şi uni propriile ape cu acelea ale Aretusei. pe Hippotoon*. îngropînd-o de vie. şi sînt torturaţi să audă necontenit ţipătul unei bufniţe. După Homer. avînd semnificaţia „mamă care. (2) Palatul unuia din cei. . (2) corespimzînd 'larilor*. J 1 -' ---* şi manilor* romani. iar pe Aretusa întrun i'zrvor. XVII. fiii lui Poseidon* (sau.-uriaşi care voiau să cucerească Olimpul* (1). Artemis* 1-a preschimbat într-un rîu. XXIV. ALICE Nimfă* marină (oceanidă*). ALIMEDE Una dintre nereide*. ALII Serbări celebrate în insula Rhodos si apoi la Atena. regele cetăţii Troia*. '' ALMA MATER Epitet dat de romani Terrei şi zeiţei l Ceres*. " ALITERX Profet din Itaca. Zeii au schimbat-o într-un izvor. după alte versiuni.ALFEU Fiu al lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). Homer. ALLIROE Una din concubinele lui Neptun* zeul roman al mării. A avut de la Poseidon* un fiu. spate în spate. XI. II. Odiseea. rege al Megarei. jnsemnînd „cu aripi la picioare". penaţilor* denumite în mitologia germana femeile Alorune erau . ne hrăneşte". lăsînd-o să fie ocupată do duşman. 385. . Zeii 1-au transformat şi'pe Nixus într-un vultur. adică cele bune. vînător care a îndrăgit-o pe nimfa* Aretusa* şi a fost respins de Aceasta. ALLODOLA Pasăre — ciocîrlie — în care a fost preschimbată Scilla* (2). lîngă Siracusa. care-i aşteaptă acolo pe cei drepţi. \lA')E Serbări date în cinstea lui Dionysos* si Pemetra*. 33 ALISSÎTOE Nimfă* iubită de Priam*. Freyr*.i-a ucis cu săgeţile lui. Erau celebrate la Atena si Eleusis*. motiv pentru care Cercione a pe-depsit-o.

cunoscut pentru cultul dedicat Afroditei*. din pielea ei. > pentru a o răzbuna pe regina lor. Jliada. XII. VII. Hippolita*. avute din unirea cu gargarii*. a celebrat-o în aşa măsură. (2) Numele sibilei* cumane care a oferit spre vînzare lui Tarquinius Superbus cărţile sibiline. Altea. Amaterasu i-a învăţat pe oameni cultivarea . fiul Geei* şi tatăl aloizilor*. AMARINTIA Epitet al zeiţei Diana*. XXI. una din soţiile Homer. AMALTEEA (1) Capră care 1-a alăptat în Creta pe Zeus* copil si al cărei corn. Pentesilea*. regele Latiumului*. ALUZZA Idol venerat de vechii arabi. personificată într-o pasăre. ALSEIDE Nimfe* ale pădurilor. 86 îi se ardea sînuî drept. Ea 1-a susţinut pe Turnus*. în lupta împotriva lui Enea*. AMAZOANE Femei războinice în mitologia greacă. Au ajuns. împăraţii acestei ţări se numesc şi astăzi . mazos. de asemenea. cînd Meleagru şi-a ucis unchii în urma unei neînţelegeri. Templul dedicat acestei zeiţe este cel mai vechi din Japonia. drys. Trăia. si mama Laviniei*. de la numele satului din insula Eubeea. AL-ZOHARAH Nume dat de arabi stelei Venus. stejar). fiice ale lui Ares* şi ale Afroditei*. şi care rămîneau la ele. fiice ale lui Ne-reu* si Doris*. adorată ca divinitate de seamă. Fiicelor lor. 593 şi urm. logodnicul fiicei ei. care a pus stăpînlre pe centura reginei lor. personificare a ploii. 51 * lui Priam*. zeiţa i-a preschimbat pe toţi locuitorii în tauri. de unde se culegeau ramurile de măslin ce încununau frunţile învingătorilor la jocurile olimpice. cuprinsă de furie.u şi mureau o dată cu copacii în care se năşteau şi care erau. Kneida. pînă în Sicilia şi au luat parte la războiul Troiei* împotriva grecilor. / • Poussin. 35 •AMAR1LLÎS Nimfă* sau păstoriţa pe Care Virgiliu. De disperare.nepoţi ai soarelui»". de aceea Altea întreţinea cu grijă focul aprins.. a fost umplut cu toate bunătăţile dorite de nimfele* care 1-au crescut pe Zeus. Zeus şi-a făurit scutul. pe care se bazează originea lumii. AMADOCO Erou hiperborean*. AMATUNTA Oraş în Cipru. AMATA Soţia lui Latihus*. care-i speriau uneori pe călători. ALTIS Pădure care împrejmuia templul lui Zeus* din Olimpia*. Indignată că aici i se jertfeau şi oameni. în care Venus* avea unul din templele Sale. sînt nucleul central al mitologiei japoneze. (3) Oraş în insula Cipru. Mai tîrziu. înaintea lui Ma-ho-med. regele Calidoniei* (Grecia). In cele din urmă au fost învinse de Heracles*. moirele* i-au prezis că acesta va muri o dată cu stingerea focului din vatră. orezului. Virgiliu. mai tîrziu. pentru ca sa poată foţgisi mai bine lancea şi arcul (gr. în care era venerată. pictură AMAN sau OMAN Divinitate venerată de vechii perşi şi identificată cu soarele. AMADRIADE Nimfe* ale pădurilor. deci descendenţi ai acestei divinităţi. Văzînd că Turnus a pierdut această luptă. in Bucolice. împotriva lor a luptat si . rîului Terrno-dont. încît numele ei a fost dat şi Romei. AMAŢERÂSU Zeiţa soarelui în mitologia japoneză. Nu admiteau printre ele prezenţa unui bărbat. 86. sora Ledei* si 'mama lui Meleagru*. Mitul acesteia şi acela al zeului Susanovo*. s-a sinucis. a aruncat apă în jar şi în aceeaşi clipă Meleagru şi-a dat ultima suflare. Capra Amalteea alăptînd pe Zeus. ALTEA Soţia lui Eneu*. XXII. 343. Simbol al vieţii vegetale.ALOU Uriaş. 34 ALTEŢE Tatăl frumoasei Laotoe*. Au apărut în Capadochia (Asia Mică) şi s-au stabilit pe ţărmurile. de obicei. La naşterea fiului -ei. meşteşugul ţesutului etc. a cărui umbră a pus pe fugă pe galii care au îndrăznit să atace sanctuarul de la Delfos* al lui Apollo*. sîti). Altea s-a sinucis şi ea. rupt din joacă. stejari (gr. 56. ucisă de Ahile*.

38. Halirvatat (sănătatea obţinută din satisfacerea tuturor dorinţelor). Preoţii se numeau arvali*. unde acesta. A'rmaiti* (umilinţa. Şi-a prevăzut sfîrşitul. nu mai are nici o putere. s~a sinucis. comedie. Tebaida.. Jacob Jer-daens. AMBROZIE Hrana zeilor în mitologia greacă. în timpul unei neînţelegeri. sculp-: tură. Amfitrion. Ahile împotriva pcntexileei. în Muzeul clin Bruxelles. Luis tle Camoefls. Homer mai vorbeşte şi de invadarea Liciei de : către amazoane şi înfrîngerea lor de către Bellerofon*. 'Rubens. Plaut. căsătorit cu Alcmena*. triva Tebei* . A luat parte la expediţia împotriva Tebei* (2) şi' la războiul Troiei* şi a fost ucis de Mops*. lliada. AMFION Fiul lui Zeus* şi al Antiopei* (2). care aveau loc la sfîrsitul l u n S mai. rege al Tebei* (2). poem epic AMFIDAMANT Fiul lui Busiris* aare obişnuia să-i sacrifice zeilor pe străinii ce-i cădeau în rnînă. Heracle. Zeus* s-a servit de înfăţişarea lui pentru a o seduce pe Alcmena. Eschil. după cum nectarul era băutura lor.n în lupta cu amazoanele. Hugo von KJeist. comandantul suprem al argonauţilor*. în înţelegere cu fratele său. Fernand Perez de Olivia şi Juan. '.• Teseu*. \ragedie. VI. a dat naştere lui Heracles*. şi a murit înghiţit de pămînt. nemaiputînd suporta despărţirea de el. Avea o liră măiastră. o dată ajuns. care stăteau în jurul tronului lui Ahura Mazda*: Asha (justiţia desăvirsită).eda. ca participant la expediţia împo-. 'AM FI ARAU "Fiul lui Apollo*-şi al Hîpermnestrei*. AMFIDROMIE Ceremonie rituală la greci. îndurerată şi disperată de soarta fiului ei. Ei organizau procesiunea de-a lungul cîmpurilor si implorau zeii să le dea recolte bogate. AMFILOJJ Fiul lui Amfiarau* şi al Erifilei*. AMFINOMEA Mama lui lason*. grupul celor şase genii* sau sfinţi nemuritori. care consta. Giulio Romano. întîi în cinstea lui Marte*. în timpul unuia din multele războaie în care a luptat. Amfitrion. împlîntîndu-şi un pumnal în piept. pictură pe un vas antic. După moarte. Homer. care. şi urm. după această convieţuire. Puliclet şi Cresilas. pictură AMBARVALII Serbări cîmpeneşti ale vegetaţiei la ro-• mani. frate geamăn al lui Zeto*. dramă. si-a ucis propria mamă. împreună cu caii săi. Tot astfel se1 numea şi un unguent cu care îşi parfumau capul. AMESHASPENTA în mitologia persană. a fost trecut în rîndul zeilor. comedie. Fidins. comedie.(2).Ho*. Ameretat (nemurirea). A fost unul din proci*.. adică acolo unde soarele dispare. în schimbul unui colier si al unui peplu. Cu ambrozie se hrăneau si caii zeilor. pe o amforă din Brilish Museum. pentru vina de a-şi fi trădat soţul. in bptezarea nou-născutului după cinci zile de la naş-cere şi prezentarea lui înaintea altarului şi a focului aprins cu această ocazie. 186. Alcmeon*. comedii. In absenţa acestuia. iar unul din popoarele Aticei i-a dedicat un oracol*. A participat la vînătoarea mistreţului în Calidonia* . AMFITRION Fiul lui Alceu* şi nepot al lui Perseu*. mamă a înţelepciunii si a inspiraţiei). Kshathra (puterea zeului asupra oamenilor). Cei şapte împotriva Tebei. . mişca din loc obiectele şi ar fi ridicat chiar zidurile Troiei*. Moliere. primită în dar de la Hermes* sau — după altă versiune — de la Apo. ascultat tot atît cît cel din Delfos*. cu sunetele căreia îmblînzea fiarele pădurii. Statium. Se credea că este luată dirt grădinile hesperide-lor*. care le dădea nemurirea şi tinereţe veşnică. şi la expediţia argonauţilor*. ghicitor renumit în antichitate. AMFÎDEMONŢ A oferit ospitalitate atrizilor* cînd s-au dus în Itaca pentru a încerca să-1 convingă pe Ulise* să participe la expediţia împotriva Troiei*.de Timon. Amphitrion. în ultima zi a încercării acestora de a o cuceri pe soţia lui Ulise* a fost ucis de Telemac*. A fost ucis de Heracles* şi oferit jertfă zeilor. apoi în cinstea zeiţei Ceres*. Amenti înseamnă apus. Vohu Mana (gîndul cel bun). AMENT1 Regatul morţilor în mitologia egipteană. Morţii 1-ar însoţi într-o barcă pînă în lumea «mbrelor.

în noaptea nunţii. iar pe Rea Silvia* a constrîns-o să se facă vestală*. popor din Epir. pe . operă AM FIT RIT E Nereidă*.şi a . cînd a fost izgonit din Olimp* (1). ANAPANOMENA Izvor Ungă sanctuarul din pădurea Dodona*. ANAXARETE Nimfă* diri Cipru sau — după altă versiune — din Salamina. UtfACEE Serbări în Grecia antică.Jean Giraudoux. dar Pollux* 1-a ucis cu un singur pumn. rege al oraşului Alba Longa*. A fost ucis de Heracles*. AN ASCI Fiu pe care Castor* 1-a avut din iubirea cu Febe* (4). în Grecia. dramă pastorală AMINTORE (1) Rege al dolopilor. egende ale Greciei antice. Drept pedeapsă pentru că 1-a respins pe păstorul Ofi care s-a sinucis din dragoste pentru ea. ^pelle. fiu al zeului Poseidon* şi al unei nimfe*. Afrodita Anadiomene. pământul roditor şi agricultura.NAHITA Divinitate persană simbolizînd fertilitatea şi vegetaţia. AMICLA Una din . si multe fiice. Acesta a fost motivul pentru confruntarea între Dioscuri* şi fiii lui Afareu*. care se referă laşterea ei din spuma mării. AMIMONA Una dintre danaide*. fiindcă i-a interzis să calce pe pământurile sale. cu care a avut un fiu. 1-au ucis. Este reprezentată în multe imagini. Oracolul* ei se afla în oaza Sivuah din desertul Libiei. adorată mai întâi în Teba* (2). nimeni nu a vestit debarcarea lor. care 1-a învins jintr-o întrecere poetico-muzicală. a fost identificată cu Zeus* şi personificată cu cap de berbec şi corp ome40 nesc. cu care este identifica-' : ta.' Henry Purcel! şi Gasparini. n'ăscîndu-i pe Romulus* şi Re-' mus*. pictură la I. AMOR sau CUPIDON Zeul iubirii în mitologia romană. nimfele* marine. AMICOS (1) Rege al Bitiniei (Asia Mică). cei doi fraţi. fiica lui Leuci p*. a păscut turmele lui Admet*. AM1CLE Oraş în Campania (Italia). Triton*. a fost asimilată cu zeui solar Amon Ra. Din iubirea cu Poseidon* 1-a născut pe Naupliu* (1). Acolo.it din dragoste „cu nimfa* Ciane*.lui__Dpris*.a un. şi astfel oraşul a fost cucerit cu uşurinţă. căsătorită cu Diomede* (i). cărora li se jertfeau miei albi. ai cărui locuitori nu pronunţau numele dorilor fiindcă lea fost prezis că aceştia îi vor nimici într~o zi. s-a refugiat într~un templu al zeiţei Artemis* pentru a scăpa de dragostea lui şi aici zeiţa a făcut-o invizibilă. în-tr-adevăr. fiica lui Nereu* . Amuliu i-a aruncat în apele.. salvaţi de la moarte. AMFR1S1O Rîu în Tesalia pe malurile dăruia Apello*. de teamă de a le rosti numele. 1-a jupuit de viu. comedie. melodrame. Afrodita* . ÂMON Divinitatea supremă în mitologia egipteană. \MPEL (1) Fiul unui satir* şi preot al lui Dionysos*. INADIOMENE Epitet al Afroditei*. spune o legendă. purtată pe malurile mării de Delfini şi însoţită de tritoni şi nereide. Torquato Tasso. Tot aici. L-a detronat pe Numitor şi i-a omorît fiii. Tibrului. Cînd dorii au venit. A fost soţia lui Poseidon*. !2) Promontoriu vestit în insula Samos. pe lacint*. AN AP Zeul rîului cu acelaşi nume din Sicili'a. de la care a avut un fiu. fevor de către Pluto*. (2) Unul din centauri*. preschimbată în. atunci cînd'i-a călcat pământul. pe satirul* Marsyas*. Alexandru cel Mare a fost primit de preoţi şi adorat ca fiu al lui Amon. cu care îi rănea pe cei ce voia să-i facă să se îndrăgostească. Mai tîrziu. şezînd întro tras uri că sub formă de scoică. Purta un arc şi o tolbă cu săgeţi. le-gîndu-1 de un pin. legat de multe. ucis de lapiţi*. AMULIU Frate al lui Numitor*. eîncl ea a devenit totuşi mamă. Andre Erriest Gretry.greacă. Melia*. 'AMÎNTA. simbolul forţei naturale a mării. patrona apele. Amfitrion. I se atribuia capacitatea de a reaprinde focurile stinse si invers. o danaidă*. 39 AMHARIA -Zeiţa a dreptăţii si a răzbunării în mitologia etruscă. Păstor din preajma lui Narcis*. Mai tîrziu. Amfitrion 38. fiul zeiţei Venus* şi al lui lupiter*. care s-. A fost un boxer neîntrecut. AN AS ABIA Nimfă* în mitologia . (3) Tovarăş a! lui Enea*. (2) Fiu al lui Egist*.cele şapte fiice ale Niobei*. Urmărită de Apollo*. In onoarea Dioscuri-*. ucis de propria-i soţie.

371 şi urm.a transformat-o în piatră. aşa cum îi ceruse un oracol*. un război împotriva ilriiienilor pe care i-a învins şi le-a pretins. Sacohini. Saint Sae'ns. Hector. 635. Eneida. care 1-a ucis pe monstru şi a luat-o cu sine. Acesta. în Epir. l'reseă la Pompei. Virgiliu.fidele. Eu-ripide. a fost luată sclavă de Neoptolem*. Bătrînul a murit apoi ~n Sicilia. 20 ' ANDROMACA Soţia lui Hector*. Victorios în. ANDROCLEA Una din fiicele regelui teban Antipen. n u. ANCHISE Membru al familiei lui Priam*. A plecat să ucidă animalul. melodrame ANDROS Divinitate marină în mitologia slavă. IV. 456. care . în care erau jertfiţi prizonierii de război. Andromaca şi Troienele. Giacobbi. a fost salvată de Perseu*. Jean • Racine. Andrpmaca captivă.. regele Focidei. lîngă Trapani. Rubens. al lui Poseidon*. Teseu* a reuşit să-i scape pe atenieni de acest în-ilor tribut. toate jocurile.. mama lui Egipt şi a lui Danaos*. cînd Troia a fost incendiată. Locuitorii din comitatul Eşsex i-au dedicat o 3ădure. A domnit în Sicilia Orientală. Claudio Monteverdi. ducîndu-1 pe umeri pînă la corăbii. l şi urm. tragedie.fost împinşi la acest aci. Deoarece a 'avut îndrăzneala să declare că întrece în frumuseţe nereidele*. numai dacă ar fi expus-o pe Andromeda furiilor lui. Giovanni Paisiello. Andromaca. de regele Atenei. un mausoleu magnific primului ei soţ. VI. II. II. . Rafael etc. regele Micenei*. Ubaldo Gandolfi. 670 şi urm. un alt fiu al lui Priam*. tragedii. 297 şi urm. dar a fost ucis el de acesta. operă pe textul lui Jean Racine • ANDROMEDA Fiică a lui Cefeu* (2). (2) Un alt Anceu a fost unul din argonauţi*. devenindu-i. Andromaca. III. Metamorfoze. prietenul lui Oreste*.. XII. corespun-zînd zeului roman Neptun*. ANCHIRROE Fiica Nilului. Iliada. 1-a salvat. legată de o stîncă. Locuitorii ar fi putut să scape de acest monstru. 698 şi urm. V. melodrame. XIV. 721 .. sculptură (relief în soclu).. ANDROGEU Fiul lui Minos*. Homer. regele vînturilor. ANDROCLE Unul din fiii lui Eol*. soţia lui Belo*. după o versiune. mama Alemenei*. înţelepte şi ataşate total familiei. . muntele Erix im mormînt măreţ. Poseidon* a făcut ca un monstru marin să pustiască regatul tatălui ci. Virgiliu. ANAXIBIA Soţia lui Strofiu*. via. a fost ucis de un grup de rivali invidioşi. Metamorfoze. pentru a-1 răzbuna. VIII. şapte tineri şi şapte tinere. ANAX1TEA Danaidă* iubită de Zeus* şi mama lui Olen*. prevestitoare de . Eliberarea Andromedei. unul din apărătorii Troiei*. AND AŢE Zeiţa victoriei* la vechii locuitori ai Galici şi Britaniei. a devenit soţia lui Elenos*. Este simbolul soţiei . A fost iubit de Afrodita*. VI. tragedie. în timp ce îşi aştepta sfîrşitul. ANCEU (1) Fiu. 087. Di Feo. După căderea Troiei. Eneida. Perseu. Egeu*. şi mama lui Astianax*. G. pictură.Troici*. I-a ridicat. ANDHRIMUR Bucătar în mitologia germană. şi al reginei l 'asifae*. Un prezicător i-a spus că nu va apuca să. iar după moartea acestuia. ANGERBODA Divinitate feminină uriaşă în mitologia nordică. Mi-chelangelo.. drept hrană pentru Mino-Iliur*. după aceea soţ. Ovidiu.s-a jertfit pentru s'alvarea oraşului de sub ameninţarea lui Heracles*. care ar fi . Tatăl '. 187.sora lui Agamemnon* 'si mamă a lui Pilade*. frescă în Casa Dioscurilor din Pompei... a pornit. în fiecare ui. mai ales în Pana-Icitee*. Cînd vinul a fost gata şi el se pregătea să-1 încerce. si a Casiopeei*. Enea şi Aceste* i-au înălţat pe . i s-a spus că im porc mistreţ îi devastează. A participat la vînătoarea mistreţului din Cali'donia*. care pregătea pentru zeii din Walhalla* porcul mistreţ Sahrimuir. pe Unea*. regele Cretei. ANAXOS Soţia lui Electrion*.şi urm. regele. Kneidct. bea vinul produs de propria-i viţă de vie. Andromeda — Perseu.ni. Andre Ernest Gretry. de la care a avut un fiu. Ovidiu. regele Etiopiei. Benvenuto Cellini. 437 si urm. Ennius.

Cele patru fiice ale sale au fost răpite de Agamemnon*. Iliada. reprezentată cu un deget pe buze. dar nu i s-a dat ascultare. 80 44 45 AN1RAN Geniul* tutelar al nunţilor în mitologia sană. î. AN'fEA Soţia .nenorociri. Itelhe'im. Eneida. vechi locuitori din jurul lacului Fucino. III. ANHUR Zeu egiptean. căreia îi erau dedicate serbările din martie ţinute pentru a întîmpina primăvară curn se cuvine. în ulei si a treia. ANGITIA Zeiţă venerată de marsi. A pledat pentru trimiterea Elenei* înapoi grecilor. • AN S H AR Zeul primordial în mitologia asiro-caldeeană. A fost fiul şi preotul Ini Apollo*. viespi şi muşte. ANNIO Regele insulei Delos*. dintre care cel mai important a fost lupul Fenrir*. AN M A PE REN N A Divinitate în mitologia romană.ANTENOR Rege trac. rege al Argeşului* (5). a fost salvat de Enea* şi a ajuns cu acesta în Italia. personificare a recoltei anuale. a fugit noaptea din palat. ' perANKA Un fel de pasăre fenix* (1) în mitologia persană. 203. 622. 347. 242 . după care şi-a pus capăt zilelor. care 1-a primit cu bunăvoinţă •>o Enea* în drumul său spre Italia. Homer. 2G2. după ce a murit. XIII.. pentru purtare necuviincioasă. una. Bine primită de Enea*. a stîrnit gelozia soţiei acestuia. Virgiliu. Este reprezentată stînd pe o frunză de lotus. pămîntul. în vin. a urmat-o în Italia. 759 ANGRA MAINYU -> AHRIMAN ANGUS Zeiţă a iubirii în mitologia celtică. stăpîna regatului morţii. ANGERONA Zeiţă a tăcerii în mitologia romană. soarelui. după ce şi-a ucis. simbol al forţei cosmogonice a / . care împreună cu Kishar a'dat naştere lui Anu*f Anshar reprezintă cerul.lui Loke* şi mamă a trei monştri. AN N A PIJRNA Zeiţa vedică a bogăţiei şi a libertăţii. în timpul incendiului Troiei. 148. pentru hrana lor zilnică. VII. faţă de e'a. Avea cap de om. cu plante spinoase şi cîini sălbatici. propriul frate. Antea. Era invocată de săraci în fiecare dimineaţă. le-a transformat în porumbei! Ovidiu. Conducea adunările în care trebuia să se respecte o absolută discreţie. Soţia . :u yes- ANIOS Rege al Dclosului*. cu o lingură mare în mînă. ANIGRO Rîu în Tesalia (Grecia). Metamorfoze. 1-a denunţat soţului ei. Aga-memnon* a încercat să le ia cu el 3a Troia*.. 46 . Ic la care ele primiseră acost dar. în care centaurii* răniţi de Heracles* la nunta cu Plippodamia* şi-au spălat rănile. Zeiţa romană a abundenţei. care a plănuit să o omoare. Unele versiuni o identifică cu sora Didonei*. înroşind şi tulburindu-i apele. Virgiliu. tragedie. la care s-a refugiat Bellerofon*. VII. alta. iar Kishar. I se atribuia darul de a îm-blînzi şerpii şi cunoaşterea ierburilor medicinale. (Italia). numită o'dinioară Antenorea. Aici. Virgiliy. cel mai important preot al lui Apollo*. Fiicele sale aveau darul de a preface tot ce atingeau. ANTAMTAPPES Infernul într-o legendă orientală. III. pe care. pînă atunci renumite pentru limpezimea lor. a întemeiat Padova. AN NONA. regele Troiei*. înecîndu-se In rîul Numicius* şi fiind transformată în nimfă*. dar Dionysos*. reprezentat printr-o pădure întunecoasei. 'urzind o seamă de intrigi împotriva lui. Ebe*.lui Procul. Eneida. Eneida. Antenorizii. Lavinia*. unul din sfătuitorii cei mai înţelepţi ai lui Priarn*. în griu. într-o vînătoare. ceilalţi doi au fost şarpele Midgard* şi Hei*. Avertizată în somn de Didona. Numele său înseamnă „călăuza soarelui". din greşeală. Sofocle. ANIKETOS Fiul lui Heracles* şi al zeiţei tineret n i ce.

. în timpul cărora entuziasmul mulţimii dezlănţuite nu avea limite şi se bea vin . Pindar. a aflat că murise de. Horner. Homer. Creon*. pînă cînd acesta cade pradă furiilor*. tragedie. A fost ucis însă de Heraeles* care. XXIII. 48 El a fost cel care i-a comunicat lui Ahile moartea lui Patroclu. după cum povesteşte el însuşi regelui Alcinou*. 4 ANTESTER1I Serbări celebrate la Atena. a lui Eteocle* şi a lui Polinice*. 85 ANTIFATE. din cauza lipsei lui îndelungate.de. ANTIGONA Fiica lui Edip* şi a locastei*. Alnmanni. Pînă la uciderea 47 sa cî e către Heracies.strigonilor. disputîndu-şi o ramură de palmier. tragedie. Oorreggio. rididndu-1 în -brale. Kdip rege. Jean Anouilh. XXII. Antiyona mm despre milă. antropofag. a rămas la curte unde. 114. demnă.ei*. Jean Cocleau. Dar.I'ANTEROS Fiul lui Marte* şi al zeiţei Venus*. Antonio d el Pollaiolo. ANTESFORII Serbări ale florilor. 556. de la care a avut doi fii. fiul lui Poseidon* şi al Ge. rege şi părinte al tuturor zeilor Îi mitologia asiro-caldeeană* I s-a ridicat un templu în „ssur. de la care eroul grec. Antigona îl însoţeşte în exil. Lico*. în Sicilia. celebrate la începutul xrimăverii. Homer. şi la uciderea celor doi fraţi.. Sofocle. Era de neînvins in orice luptă.nou. Thebaida. vigoarea primind-o de la mama sa. a maltratat-o. 8 ANTIOPE (1) Regina amazoanelor*. tragedie. care o iubea. Cei şapte împotriva Tebei. a asistat la uzurparea tronului tatălui ei de către propriul unchi. Jldebrando Pizzt'tti. tragedii. 1-a sufocat. soră a Isme-nei*. Antigonn. apoi a fost condamnată a fi îngropată de vie de uzurpator. Mendelsohn Bartoldi. 199 . Pitica. Persefona*. fratele lui Priam*. AN T EU Uriaş faimos. Spre deosebire de acesta. XVII. Odiseea. atîta timp cît atingea pămîntul. muzică ANTILOH Fiul lui Nestor*. pictură ANT1CLEA Mama lui Ullse*. regele Troiei. Antiope adormită. Reîntoarsă la Teba* (2). deasupra pămîntului. Jean Rotrou. A fost adorat în tot cuprinsul Imperiului Roman. 'Iliada. IX. IV. în Atica. care i-a cedato lui Teseu*. erou' în războiul împotriva TroieP. Edip la CcloiiOK şi Antic/oua. personifica un sentiment opus iubirii pure. ştiind acest lucru. Antiope /surprinsă de lupiter. Homer. îşi ia singură viaţa. Repudiată mai tîrziu. Rege al le. X. IX. în onoarea zeiţei Ceres* şi a fiicei acesteia. 423. A fost făcută prizonieră de Heracies*. tragedie. Antigona. ucis de ¥lise*. Saint-Sacns. în cinstea Horei*. A fost ucis de Memnon*. de a-i ridica un templu construit numai din capete omeneşti. identic celui dedicat zeului . Dirce*. Ovidiu. în cinstea lui Dionysos*. fidel unui jură-mînt făcut tatăllui lui. frate al lui Eros*. în-tîmpinînd-Q în Infern. (2) Tînăr din Bitinia. Tatăl său a vrut s-o ucidă. După moarte. Luifii. oniorîşe la rîridul lui pe toţi călătorii care trecuseră prin deşertul Libiei. pe Amfion* şi pe Zeto*. Asemenea ceremonii se ţineau şi în Argos* (5). pictură INU Stăpînul cerului. fiul lui Creon. întemeiat în 130—131. Metamorfoze. favorit al împăratului Hadrian. Cu ea a murit şi Emon*. tragedie. Stravinsky. 183. Euripi. ademenită de Zeus* transformat în satir*. care o iubea. (2) Fiica regelui teban Nicteu. la reîntoarcerea sa în Itaca. pentru că se îngrijise de cenuşa fraţilor ei. în luna februarie. care a ucis mulţi dintre tovarăşii de drum ai lui. Antigona. A fost un exemplu de dragoste filială şi fraternă. 773. Odiseea. durere. Ulise*. Ra-cine. Anteros şi Eros sînt reprezentaţi ca doi copii cu aripi. Antigona. 106. VI ĂNTIN'OU (1) Unul dintre pretendenţii Penelopei* (proci*). a doua soţie a acestuia. Homer. 409. 541. timp de trei zile. 660. Cei doi fii ai ei au eliberat-o şi au răzbu-nat-o. împăratul i-a construit un templu şi mai multe oraşe (Antinopolis. dar a fost salvată de soţul ei. Eschil. Odiseea. Arlhur Honneger etc. popor sălbatic. Jean Antoine Watteau. Vitlorio Alfieri. 187. în Egipt). Odiseea. cel mai buh prieten al lui Ahile*. IV. în timp ce lupta pentru a-şi salva părintele. după Patroclu*. După orbirea tatălui ei.

QMIÎ Serbări pe care grec. maestru al muzelor*.Clar. Paolo Ve-ronese. Perugino. Durer. » APOLLINARH Jocuri în cinstea lui Apollo* celebrate la R0ma.' Ies. G. VIII. Rafael. Printre aceştia. dobîndind totodată si noi centre cui tu ale. după numele izvorului şi al muntelui Aonio (Helicon*). Zeu al luminii şi al soarelui . greutatea inimii celui defunct avea un mare rol. . L.Adad*. în Circo Massimo. şi cel care însoţea sufletele morţilor la Ju-Secata de Apoi. i APATURII Serbări dedicate de greci lui Zeus* si Atenei*. care trebuia să fie tăinuite cu rigurozitate. închipuit sub înfăţişarea unui taur. era dferit zeilor. încât se credea a fi una din intrările în Infern. el fiind cel care intra în libertate En morminte. cu furtunile lui de nisip.40 sau iertarea păcatelor. zeu al medicinii şi părinte al lui Esculap*. Au fost instituite în perioada celui de al doilea război punic (219—201 î. şi Aonia. consacrat lor. pictură l APOPI Zeu din împărăţia întunericului. AONIDE Epitet dat muzelor*.(Febos*). I. sculptură. lliada. adorat în Beoţia. Numele său înseamnă chiar „fiul apei". Bernini etc. înaintea lui Osiris. Fidias şi Praxite. născut la Delos*. 704. ci pe podeaua templului sau direct pe pământ. APOB. încarnarea răutăţii în mitologia egipteană. La greci era considerat zeul binelui şi al frumuseţii. \NUBI Fiul lui Osiris*. aducător de fericire. în care împăratul August se spune că a fost victorios. tăiat cu această ocazie. a fost adorat după bătălia de la Acţiuni. AORN Lac renumit în Epir (Grecia). Eneida. poeţi. timp de cinci zile. API. care se numea. Diego Rodriguez Velasquez. figurează o bună parte din împăraţii romani. Era reprezentat cu cap <• cîine sau de şacal. ideal al frumuseţii 'masculine. APOLLO Fiul lui Zeus* şi al Latonei*. Homer. AONJS Fiul lui Poseidon*.na. la Roma.S Una din cele mai vechi divinităţi ale mitologiei egiptene. In Italia.ii le celebrau făeînd sacrificiile nu pe altar.. Virgiliu. Iniţial simbol'al fecundităţii. 698 ANUKET Zeiţa apei în mitologia egipteană. APORRETA Nume generic al misterelor religioase. atribxitele lui s-au înmulţit cu timpul. la poalele muntelui Cint. Aveau loc în octombrie si corespundeau cu intrarea şi înscrierea: copiilor între membrii societăţii. al cîntecului. Adorată în Nubia şi în Tebaida Meridională. de seamă di-'Inităţi în mitologia egipteană. Părul lor. una din cele mai. iar Apollo era aclamat ca zeu al victoriei. Simbol al patimilor potrivnice omului. sub înfăţişarea unei 'femei purtând pe cap o cunună împletită din pene roşii de papagal. al catastrofelor din natură şi al desertului ameninţător al Egiptului.). Virgiliu. zeul apei. prin asocierea cu alţi zei. în t prima parte a lunii iulie. APAM NAPAT Divinitate arhaică din mitologia iraniană. VIII. Grecii şi romanii 1-au asimilat lui Cerber*. I s-a ridicat un sanctuar pe colina Palatinului*. deoarece fusese sub protecţia lui. Pentru condamnarea "• Dicţionar de mitologi» . cel ce-i face pe oameni să respecte legea.Apollo. Eneida. din care emanau gaze atît de mirositoare. al muzicii si al poaziei. Apollo deî Belvedere în Muzeul Vaticanului. Andrea Manteg. din Beoţia. 50 51 APOTEOZĂ Ceremonie prin care erau divinizaţi toţi cei ce aduceau servicii însemnate patriei sau omenirii. compozitori.

i-a sfîşiat pînza si a lovit-o cu propria ei suveică. III. indignată. protectoare a vînătorilor. ARADBA Zeu al războiului în mitologia mongolilor. Arcadia. pămînt a cărui rară frumuseţe naturală a inspirat numeroase legende. 1-a lovit grav. poem didactic. ' ARES Zeul războiului în mitologia greacă. Iubirea dintre Marte şi V emis. Arcadia. de o rară îndemânare. Mitologia romană îi atribuie paternitatea lui Romulus* şi Remus*. să facă pîîne l si să toarcă lina. rege al Itacăi*. s-a spînzurat. punîndu-i pe amîndoi printre ceilalţi aştri: Ursa Mare şi Ursa Mică. Ares . care 1-a schimbat şi pe el într-un urs. ARDAh Fiu al lui Vulcan* în mitologia romană. era pregătit să o ucidă. Acolo trăiau divinităţile infernale Ereskigal* şi Nergal. La început. Şir Philip Sidney. 52 ARCIGAL Preot al misterelor lui Atis* şi Cibele*. 8 P ' Descendentul lui Herades* şi întemeietor al Si. Laerte*. roman pastoral. martie. 182 ARCHELAU Unul din cei cincizeci de fii ai lui F<rfnt căsătorit cu danaida* Anaxibia. aceasta. neştiind de această metamorfoză. dar zeiţa a transformat-o într-un păianjen. Jacopo Sannazzaro. Odiseea. Ovidiu. APPIA Nimfă* romană. condamnat. Lope de Vega. dansatoare cereşti. VI. aflată undeva la apusul soarelui. la vînătoare. Metamorfoze. dar a fost oprit de Zeus. Fiul lui Zeus* şi al Herei*. . Dia-nei*. pe Eros*. de sabini si de gali. Prietene nedespărţite îi erau Discordia*. Apotheosis. baiadere. XIV. care o învăţase această artă.. Arcadia. Apoteoza lui Corelli. 466 . acvnforte ARCAŞ Fiul lui Zeus* şi al nimfei* Calisto*. Era închipuit ca un om bătrîn cu părul alb si cu coadă de balaur.ARCESIU Părinte al lui. AQUILON Vînt rece si furtunos din nord-est. Asia Mică). în Italia. iar giganţii* 1-au înlănţuit pe un munte. în mitologia greacă. (2) Nume atribuit. ARCADIA Provincie în Peloponez (Grecia). era zeul agriculturii si astfel romanii i-au dedicat prima lună a primăverii.. roman pastoral APjS'ARAS. al căror cult a fost importat în Italia din Asia Mică în sec. (2) Vechi oraş al rutulilor*. oferite ^drept răsplată războinicilor morţi în lupte. de la care a avut un fiu. Deşi nemuritor. Ovidiu. . într-o zi. A fost îndrăgit de Afrodita*. în mitologia brahmanîcă. Goethe. Spaima. Paolo Veronese.Et în Arcadia ego" (Şi eu am fost în Arcadia) —• simbol al nostalgiei după o fericire pierdută. adoraţi mai ales de egipteni. ARDEA (l) Fiu al lui Ulise* şi al'Circei*. era totuşi' vulnerabil. Homer. Francois Couperin. Groaza si Uciderea si iubea războiul cu voluptate. l şi urm. protejat de Minerva*. Fiul ei. de unde a fost liberat de Hera'cles*.. la-oelţi. Francois Couperin. acest zeu i-a învăţat pe oameni să semene griul. După altă versiune. să-şi vadă veşnic pînza sfî-siată. Sînt cunoscute cuvintele asociate picturii Păstorii din Arcadia de Nicolas Poussin. frescă la Pompei. Stefano della Bella. II. ţinînd în mînă o tavă cu măsline. asupra cărora domnea Turnus*. ARAHNE Tînără ţesătoare din Colofon (Lidia. Arahne.' Nimfe* ale apelor în mitologia vedică. pe care i-ar fi avut de la vestala* Rea Silvia*. roman pastoral. Ares Ludovisi în Muzeul Termidor din Roma. pictură. întemeietor al oraşului cu acelaşi nume din Latium*.. în mitologia romană.Aurelius Prudentius Clemente. Dio-mede*. Pieră* a transformat-o într-o ursoaică. Luîn-du-se la întrecere cu Atena*. Apoteoza artistului. ARDUINA (1) Divinitate personificînd pădurea ardeni-l'or. umilită. fiu al zeului Eol* şi al Aurorei*. ARALLU împărăţia morţilor la : asiro-caldeeni. şi înfruntîndo cu un orgoliu nestăpînit. Apoteoza lui Lully APOTROPENI Nume dat zeilor care îndepărtau "de oameni bolile si nenorocirile. sonată. Metamorfoze. Velasquez.

Acesta însă se folosi de Hermes*. renumită ca fiind locul de origine al atrizilor*. Odiseea. i-ar fi povestit zeiţei Ceres* cum i-a fost răpită fiica de către Pluto*. Cînd acesta a murit. înduioşaţi. pentru a o îndepărta de zeul fluvial Alfeu*. care se afla în Sicilia. pus de acesta să o păzească pe Isis* în prezenţa a o sută de paznici. ARGEA Serbare dată la Roma. au participat la expediţia pentru cucerirea-lînii de aur*. poem epic. care trebuia să-i spună tot ce face zeiţa. Legenda spune că Aretusa. la 15 mai. la Luvru. . pe care 1-a împodobit cu o sută de culori pentru a-i răsplăti credinţa. Caius Valerius Flaccus. ca atare. poem epic. a vrut sâ-i înmormînteze. bătînd dinspre vest. care şi-a jertfit viaţa pentru a-şi salva părintele. Cu această ocazie. Alcinou*.. (2) în mitologia greacă. Alcmeon* şi al profetesei Mantos* (1). frate al lui Osiris*. Argonanticele. un vas . care a folosit cel dintîi versul iambic şi a fost. 414 54 ARETUSA Fiica lui Nereu* şi a nimfei* Doris* în mitologia greacă.şi pe drahmele din anul 510 î. cu cincizeci de ani înainte de războiul Troiei*. III. Printre ei erau Heracles*.un rîu în care cei ce se scăldau nu-si mai aminteau niciodată de persoanele dragi. Este reprezentată des pe monedele vechi ale Siraeusei. după o versiune. 66 şi urm. acesta s-a stins ca o umbră. Rubens. ARGE (1) Unul din '-ciclopi*. Hc. ca protectoare a Argo-sului* (5). După altă versiune. fiică şi a Herei* şi. Thorvaldsen. şi mama Nausicăi*.. simboluri ale vechilor sacrificii omeneşti. la Orvieto. rămăşiţele pă-mîntesti. sculpturi.ne din trestie. (3) Corabia care i-a transportat pe argonauţi* în. Fresce cu Argos la Pompei şi în Casa Liviei de pe Palatin. care îşi are originea în zeul egiptean Argos. înfruntând hotărîrea regelui Creon*. (2) Una din multele fiice ale lui Zeus*. Castor*. Pollux*.pe care argonauţii sînt zugrăviţi în timp ce se pregătesc să plece spre Colhida.. Simboliza virtutea. Donato Creţi. Acesta a ajuns-o însă pe căi subterane şi si-a unit apele cu ale ei. Hera 1-a prefăcut atunci pe Argos într-un păun. Canava. care 1-a adormit pe Argos si astfel a reuşit să ajungă la Io. Piero di Oosimo. (4) Cîiriele lui Ulise*.Borghese. sculptură A RET E Soţia regelui feacilor*. Odiseea. Antigona*. ARGONAUŢ-I Cei cincizeci de eroi greci care. Apo'llonios din Rodos. Homer. monstru cu o sută de ochi pe care Hera* 1-a însărcinat s-o vegheze pe nimfa* Io*. dar au fost condamnate amîndouă la moarte. 233 şi urm. ARGIFON Epitet al lui Mercur*. însoţită de delfini. au preschimbat-o într-un izvor. 54. după ce 1-a ucis pe Ar-gos* (2). ARETO Unul din fiii lui Nestor*.rmas oţcră Herei capul lui Argos. (2) Unul din fiii lui Nestor*. ARGIRA Nimfă* din Tesalia. vestalele* aruncau în Tibru manechir. (5) Capitala regiunii cu acelaşi nume din Grecia. în fiecare an. Afrodita* a preschimbat-o 55 pe ea într-un izvor si pe el într-un rîu. împreună cu sora lui. Zeii. cu timpul. Simţind că moartea ei este aproape. Era nedespărţită de Diana*. pictură ARHILOH (i) Poet şi războinic grec. fiul lui 56 ARIADNA Fiica regelui Mi n os* al Cretei. -la Roma. a uitat de Argirâ si a devenit. Selen. expediţia pentru cucerirea lînii de aur*. sora Fedrei* . Bfomer. Argus păun. aşa cum se cuvine. Te-seu*. a preschimbat-o într-un izvor. Peleu*. Argonauticele. ca . care. ştiind-o iubită de Zeus*. care 1-a iubit cu pasiune [pe păstorul Selen*. conduşi de lason*. monstrul cu o sută de ochi. VII. ARGIA Soţia lui Polinice* în mitologia greacă.Chr. ARGESTE sau EURO Personificare a unui vînt vijelios în mitologia romană. 141 şi urm. ARGIVA Epitet al zeiţei Hera*. pictură ARGOS (1) Zeu grec. soră a lui Vulcan*.

în mitologia greacă.57 ARIPA SATANEI -> AVESTIŢA ARISBEA Prima soţie a lui Priam*. la o mişcare de trident a lui Poseidon*. fapt ce a dezlănţuit furia zeilor. după | uciderea monstrului. însă.r» iirtt-. Cînd Teseu* a fost condamnat să fie devorat de Minotaur. Ariete a fost trecut printre aştri. după ce a adus jertfe manilor*. într-un nimb de lumină.. aflate în umilinţei. care era atît de lacomă de bogăţii. 570 î. Arminiu.. a fost muşcată de un şarpe şi a dispărut dintre cei vii. Naxos. înarmaţi. cheruscii. Ariadna ta . a părăsit-o pe o stîncă din insula Naxos*. precum ciclopii*. care-1 reprezintă pe Teseu pârăsind-o pe Ariadna. ca cea dinţii constelaţie din zodiac. Ariadna.l«~~. Copilul era Esculap*. A intrat apoi în rîndul stelelor. Richard Strauss. 'Ariadna la Naxos. în ziua de 19 octombrie. rege al unui popor de războinici. năr în armata romană. ARISTEU Fiul lui Apollo* şi al nimfei* Cirene* în mitologia greacă. azi în Muzeul Vaticanului. ca Euridice* să devină soţia sa. Cu timpul. a . A servit de tîARNA Curtezană din insula Siton. regele Troiei*. Mama sa era Pasifae*. Cînd lîna a fost cucerită de lason*. I-â învăţat pe oameni păstoritul şi albină-ritul.ii iute ca fulgerul. pictură în Pinacoteca din Viena ARMONIDE "Renumit meşter troian care a construit. ARMILUSTRII Ceremonii solemne de ispăşire şi purificare.îsnit din pămînt şi a fost oferit. drept pentru care compatrioţii lui 1-au declarat zeu. care aveau loc în fiecare an la Roma. a avut cruzimea de a extermina în pădurile Teutoburg întreaga armată romană a lui Varus. Aceasta. de origine germanică. . operă lirică ARIETE Berbecul cu lîna de aur* din mitologia' greacă. pe care 1-a luat în stăpînire Frixus* şi a pus să fie păzit de un monstru în pădurea lui Ares*. VIII. ARISTOL Tatăl lui Argos* (2). şi apoi a lui Teucru* (1).Chr. Aristett a fost iertat de zei şi trecut în rîndul semizeilor. cinstit de Periandru. pentru a se implora zeilor victoria în războaie şi protecţie în timp de pace. renumit cîntăreţ din eiteră şi poet. A fost discipolul centaurului* Chiron*. de ARMAITI Unul din geniile* ameshaspenta* preajma lui Ahura Mazda*. rege al Corintului. Ottavio Rinuccini.Sciţia. ?. fugind din calea lui. în favoarea regelui Mi-' al Cretei. după ' un timp. căruia i-a devenit soţie. Metamorfoze. Tho-rnas Corne U le. şi al nimfei* Coro-nida*. A fugit apoi cu Teseu care. pe Cîmpul lui Marte. monstrul cu o sută ochi ucis de Hermes*. AR1ON (l) Fiu al lui Poseidon*. Din partea lui a primit o cunună de aur. 168 şi urm. sculptură. comandantul argonauţilor*. nu departe. alăptînd un copil. "J2) Cal care. ea i-a dat j un ghem cu aţă care i-a servit să iasă din labirint*. Oamenii aveau un singur ni.. lîngă Bpidaur*. căutător de aur în -apele rîului Arimaspiro. întors în Germania însă. lucrată de Hefaistos*. tragedie. .în dar oraşului Atena. r . A sperat. el a găsit-o. ARISTENE Păstor de capre de pe muntele Tiţid'n. corabia cu care Paris* a răpit-o pe frumoasa Elena*. •f. IRIMASPI Popor legendar din . Ariadna adormită. muzica de Claudio Monteverdi. Frescă în Casa Poetului din Pqmpei. azi la Florenţa. înaintea lui Orfeu*. Ovidiu. Meşteşugul 1-a învăţat de la zeiţa Pal-las* (1). ARMINIU Fiul lui Segimer. printre altele. Angelika Kauffmann. Vasul Francois. încît zeii au preschimbat-o într-o buf-liţă. Dispărîndu-i una din capre>. Aici a găsit-o Bachus*.şi a Minotaurului*. fiul lui Apollo*. Ea şi-ar fi trădat patria. Cei ce participau erau... operă. Personificare a izvor de înţelepciune 'şi inspiraţie.

Artemis este zeiţa vînătorii si a săgeţilor care nu greşesc ţinta. imprimat pe o piatră. Pi-ritou*. Roma-au personificat tăcerea într-o zeiţă pe care au nu-mit-o Muta sau Tacita. care. Fraţii Arvali. Jean Goujon. simbol al nopţii. pictură. Moartea lui 59. era una dintre cele şapte Minuni ale lumii*. Ca divinitate terestră.a fost . a ogoarelor. Artemis. a fost • pedepsit de acesta să bea o cantitate enormă de vin. implorînd :erea. este si zeiţa castităţii şi a fidelităţii conjugale. care se lăuda că avea cei mai frumoşi copii -±. ARUNTIX Tînăr grec. dispreţuindu-1 pe Bachus*. IPOCRATE Fiu al zeului Osiris* şi . rege al Tracici. A. iar degetul cel mare al celeilalte pe buze. regele Ciprului. un templu la Halicarnas. numită de unii chiar şi Dafnis. o războinică volscă. de care propriul părinte. cu o săgeată. ARTENIA Numele sibilei* delfica. unul dintre . în memoria lui. regele perşilor. frescă la Pompei. Medulina. în Infern. bun sau rău. Jean Baptiste Corot. ARSINOE (1) Fiica lui Nicocreon. înălţat un templu zeiţei Artemis*. L-a ajutat pe Marduk* în crearea neamului omenesc. Franţois Boucher. a preschimbat-o într-o stâncă. fiindcă au vrut să răpească . a îndrăgostit întratît. i-a ucis pe băieţi. în apropierea Bornei. J. care pretindeau că au darul de a prevedea rezultatul. venerat ca zeu al tăcerii. ca şi Alcesta*. Mîniată de orgoliul Niobei*. s-a numărat printre cele şapte Minuni ale lumii*. dedicat ei. al războaielor. respins. înfuriată.şapte fete si şapte băieţi. sculptură la Luvru. a ucis-o pe tînăra Camilla*. mama Persefonei. ea a ridicat. Era -înfă-ca un copil avînd într-o mină un corn al abunden-*. care 1-a ucis. indignată. după care Apollo. (2) Fiul lui Ares*. unde fusese dusa de Pluto*j si acest lucru a făcut ca şederea ei printre fiinţele infernale să se prelungească. ZQUS a înzestrat-o cu un arc si săgeţi si a făcut-o regina pădurilor. sa sinucis. Lîngă el era o cucuvea. fiul lui Agamemnon*. (2) Amazoană*. A în-drăgit-o Arceofan care. Diana însoţită de Acteon. Templul din Efes. neîntreită la vînătoare. Correggio Rubens. ARURU Divinitate feminină în mitologia caldeo-asiria-nă. ARUSPICI Preoţi si ghicitori etrusci. ARVALI Colegiu format din 12 preoţi romani. pentru victoria repurtată aici împotriva lui Xerxes. aşa cum Apollo* este zeul luminii solare. Aveau o pădure sacră. la rîndul lui. 1-a schimbat pe Ascalafos într-o bufniţă. ceea ce 1-a făcut să profite de propria fiică.iPALIX (1) Fiica lui Arpalix. pe fete le-a ucis. (2) Numele doicii lui Oreste*. ARREFORII Serbări care se celebrau în Grecia în cinstea zeiţei Pallas* (1). pe care 1-au devorat apoi proprii lui cîini. examinînd cu atenţie măruntaiele animalelor sacrificate zeilor. Ei recitau un cîntec religios de mare frumuseţe. Climen. oare supravegheau cultul zeiţei Ceres*.mireasa regelui acestora. Houdon.al zeiţei Isis* în itologia egipteană. 1-a preschimbat într-un cerb. ASBOL Unul din centaurii* care s-au luptat cu lapiţii*. sculptură ARTEMISIA Soţia lui Mausol. A denunţat-o pe Perşe'fona* lui' Zeus* ca ar fi gustat dintr-o rodie. Demetra*. ARTEMIS Zeiţa luminii lunare în mitologia greacă. nu a mişcat-o pe Arsinoe. ARTEMISIU Promontoriu în insula Eubeea. Cari -Milles. Alexandre Falguie're. Fiică a lui Zeus* şi a lui Leto*. unde. La moartea acestuia. oare a rămas pînă la urmă indiferentă. 60 ARUNTE Războinic etrusc. care. ASCÂLAFOS (1) Fiul lui Aheron* (2) şi al Nopţii* în mitologia greacă. (3) Cea mai frumoasă iară din Argos* (5). Zeiţa Afrodita*. protectoare a agriculturii şi . A fost socotită soţia model a antichităţii. descoperit în anul 1773. încît i-a ucis soţul. Trezind curiozitatea vînătorului 'Acteon* care a surprins-o în timp ce se scălda împreună cu alte nimfe*. rele al Cariei (Asia Mică). pentru monumentalitatea lui. .

prin mijlocirea descîn-tecelor. Luptau împotriva duhurilor rele. soţia lui la-pet* şi mama uriaşilor Atlas*.. pentru a o cuceri. In urma lui a rămas Igea*. ASPORENA Epitet al zeiţei Geea*. ASIIUR sau ASSUR Zeul suprem al asirienilor. V. pe zeiţa Astarte*. unde oferea eroilor din război un banchet veşnic. bunic al lui Anchise*. rege al Troiei*. I.pe Asco. si Walhalla*. care s-a născut. lîngă Pergam. II. "Walaskialf. ASOPO (1) Regină al cărei ţinut a fost devastat de zeiţa Hera* printr-o ciumă. folosind plantele pădurii. ASSARAH Fiul lui Troos*. după numele "templului dedicat ei la Aspuren (Asia Mică). în care Odin conducea adunarea zeilor. A fost preschimbat într-un rîu de către Zeus*. A fost ucis de Zeus* cu un fulger.participanţii la războiul împotriva Troiei*. A fost socotit creator al universului. căruia muzele* i-au dat cimpoiul cu care îşi însoţea cîntecele. 649. pentru faptul că 1-a urmărit cîtid i-a răpit fiica. Metamorfoze. . ASPALIDE Fiica lui Argos* (2). ASCREU (1) Epitet al Ini Zeus*. concurenţii se mînjeau cu drojdie de . Era îndrăgostit de frumoasa Elena* şi. Egina*. peste un burduf plin cu vin. . 644. A ajuns înde-mînatic şi în chirurgie. ASHIPU Preoţi prevestitori în mitologia caldeenilor. frate cu Asia*. • ASIA Fiica Oceanului* şi a zeiţei Thetis* (1). A preferat să moară decît să fie soţia lui Tartar. născut în Ascrea (Beoţia). zeiţa sănătăţii. care comunica ou pămîntul prin puntea curcubeului. 267. a luptat şi a murit sub zidurile Troiei. 61 ASCALII Serbări celebrate în cinstea lui Bachus*. 534 şi urm. Homer. din răzbunare pentru dragostea pe care Zeus* a nutrit-o pentru fiica ei. fiul lui Apollo* si al nimfei* Coronida*. Eneida. I s-au înălţat numeroase temple.se afla tronul si din care vedea tot ce se întîmplâ în lume. regele Miletului. 63 ASSABIN Soarele la arabi. sculptate în lemn sfînt. iubită şi de el. La Roma şi la Laţiu. unde a întemeiat oraşul Alba Longa*. Virgiliu. (2) Numele poetului antic grec Hesiod. (2) Fiu al lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). numit si „Cel binevoitor". care constau dintr-un concurs de sărituri într-un picior.vin sau îşi acopereau chipul cu măşti comice. dată. Iliada. după ce 1-a jupuit . XIII. Legenda spune că ar fi vindecat bolnavii şi prin muzică. Prometeu* si Epimeteu*. ASGARD împărăţia lui Odin* în mitologia germană. Bachus. A fost învăţat de centaurul* Chiron* să foloseascăi arta vindecării oamenilor. dar Mercur* 1-a salvat de la moarte. ASHERE Figuri simbolice la fenicieni şi cananeeni. divinitate supremă. groteşti. 710 ASCLEPIOS Zeul sănătăţii şi al medlcinei în mitologia greacă. şi asclepiazii. unde . înaintaşii medicilor de azi. Ovidiu. Sînt pomenite în Biblie cu recomandarea dată vechilor evrei de a le distruge. a făcut din pielea lui un burduf pe care 1-a umplut cu vin si nu s-a mai despărţit de el nicio-. Acolo 62 f erau trei palate: Gladsheim*. fiindcă acesta nu îngăduia unui muritor atîta har. fiind socotite drept idoli. 518. A fast dus de părintele lui pînă în Italia. Cel mai vestit a fost cel din Epidaur*. o reprezentau. de obicei. provenit de la muntele Ascra. şi al oamenilor. pe. •AJŞCANIU sau 1ULIU Fiul lui Enea* şi al Creusei* (2) în mitologia romană. pe care 1-a făcut capitala regatului moştenit. ASCO Uriaş care 1-a aruncat într-un rîu pe Bachus*.

pe Frixus* şi Elle*. fiica regelui fenicienilor. care de atunci. Guido Reni. în arta siriană. După ce şi-a părăsit soţia. căsătorit cu Europa?. de teamă că va reconstrui cetatea după incendiu. dar ei au aflat şi au fugit spre Colhida* pe berbecul cu lîna de aur*. Marinarii îi venerau ca pe protectorii lor. Troadeîe. corespunzători Dioscurilor* la greci. După ce şi-a ucis soţul. zeiţei babiloniene Isthar. ASSURIT Războinică. împreună cu fiii lui. s-a aruncat în mare în locul unde mai apoi a apărut insula Ortigia sau Asteria. Corespundea zeiţei egiptene Isis*. Aveau darul de a vindeca toate bolile şi de a-i ajuta. entru că el şi-a dorit un băiat. de est. Elle. de la care a avut doi copii. a fost aruncat de pe zidurile Troiei* de Neoptolem* fiul 64 ASTREU Titan*. regele ţinutului Scir. Balcazar. numele colectiv al tuturor divinităţilor. al cărui nume însemna „stăpîn al cetăţii". 404. pictură ATAMANT Rege al Tebei* (2). cuprinsă de ameţeală. care i-a de-enit soţ. Homer. Aceasta ar fi vrut să-i ucidă. Zefirul*. Euripide. Euro*. Andromaca. Seneca. de sud. descoperind uneltirile lui Ino. a cules merele de aur semănate în idrum de Afrodită*. ATALANTA (1) Fiica lui lason*. în ultimul pătrar al lunii. Virgiliu. sub ochii îngroziţi ai mamei lui. Atamant. de nord. primind în dar caii si pielea lui. Abraham Janssens. Ashur*. în mitologia asiriană. frescă la Pompei în Casa lui Meleagru. Ovidiu. s-a căsătorit cu Ino*. zeiţa iubirii. s-a prăbuşit în mare. a crescut ca pe fiii săi pe copiii avuţi de Europa de la Zeus*. de fiul vitreg. cu două coarne de berbec. lovit de trăsnetul lui Zeus*. soţia lui ASTARBEA Soţia lui Pigmalion* (2). 466 şi urm. pe vîrful unui munte. a fost părăsită. pe Nefele*. Era reprezentată cu o semilună deasupra capului sau. După o legendă. După o veche tradiţie. din partea lui Meleagru*. pe toţi cei aflaţi în primejdie. si apoi preschimbat în astru. adorat oa divinitate supremă în 'mitologia persană. Eneida. neputînd rezista tentaţiei. a st învinsă de Hippomeneu* într-o alergare în care se edea neîntrecută. 560 şi 686. iar el s-a preschimbat într-un rîu. a omorit-o împreună cu copiii ei. a primăverii. II. fiindcă în timpul competiţiei. în momentul cînd acesta a pus stăpînire pe tronul tatălui său. Jean Ra-cine. tragedie. şi Noto. tragedie. regele Tirului. de copilă. tragedie. (2) Fiica lui Scheneu. X. Metamorfoze.lui Abile*. de asemenea. ASURA în mitologia vedică. Cu timpul a indicat numai divinităţile răufăcătoare. prin strangulare. Era. ASTERIA Sora Latonei*. ATAR Focul. ASTERIU Rege al Cretei. ĂST I AN AX Fiul lui Hector* şi al Andromacăi*. I Hâda. acolo a fost alăptată de 1 ursoaică şi a dobîndit o mare îndemînare pentru vînă-ţarei A participat la vînarea porcului mistreţ din Cali-onia* si a rănit animalul de mo'arte. Erau socotiţi titani*. Afroditei* şi Dianei*. Hippo5 — Dicţionar de mitologie 65 meneu şi Atalanta au fost apoi schimbaţi de zei într-un leu si o leoaică. VI. ASTHARTE Divinitate feniciană a fecundităţii. de vest. în apele acestui rîu s-ar aprinde o flăcăruie. regele Arcadiei*. In drum. a fost ucisă. A'l'ARGATIS Numele grecesc al zeiţei feniciene Astarte*. a voluptăţii. s-a numit Ellespont. Troianele. soţul lui Eos*. Nedorind să se supună dorinţelor lui Zeus*. de părintele ei. .. protectoarea lui Hippomeneu. AS SUR -> ASHUR ASTREI Fiii lui Astreu* şi ai Eribeei. în număr de douăzeci. la rîndul ei. A fost părintele celor patru vînturi: Boreas*. 457. » ASVINI Zei binefăcători în mitologia vedică.

Olao Rudbeck. schimbînd cursul nurilor Alfe'u* şi Peneu pentru a spăla murdăria din grajduri. din cauza nesupunerii locuitorilor lui. să-1 ucidă pe Atreu şi să-i ocupe tronul. Philip Gustav Creutz. în Atena. A fost tatăl Maiei* (1). zeiţă a nenorocirilor şi a răzbunării. în oceanul cu acelaşi nume. Agamemnon. I se atribuia o bună cunoaştere a astrologiei. tatăl lui Odin* şi alţi zei. IX. care i-a încredinţat jertfele dedicate ei de către muritori. într-un munte.. la apus de Coloanele lui Hercule*. Ea i-a învăţat pe oameni să înjuge boii. 504 şi urm. i-a sedus isoţia. izvor nesfârşit.. tragedii ATRIZI Urmaşii lui Atreu*. pentru că s-a răzvrătit împotriva lui Zeus*. se hrănea uriaşul zeu Ymer. 632 şi urm. vacă născută din picăturile gheţarului primordial. din capul lui-Zeus*. tulburînd minţile oamenilor. gata îmbrăcată în armură. şi-a îndeplinit învoiala. după unele ipoteze din antichitate. cu condiţia de a rămîne cast. „gias i-a refuzat plata. 91 şi urm.AŢE Personificare a fatalităţii în mitologia greacă. Ou Laptele ei. din răzbunare. ATROPOS Una din_ cele trei moire* în mitologia greacă. poem pastoral ATLANTIDA Continent legendar ce se află. studiu de erudiţie. Mai tîrziu. protectoare a artelor şi a păcii. Statuile Atena Partenos. Ei îi erau dedicate serbările numite Panatenee*. ca protectoare. scufundat. a ţinut pe umerii săi Pământul pe tot timpul iniţierii.. în felul acesta au fost izgoniţi si fiii lui. moitivînd că munca lui a fost o datorie şi nu . care se complăcea să provoace un rău. Muzeul Naţional din Napoli. Pierre Benoit. Atlantida. Atlas cu globul pe umeri.diu. în faţa acestui spectacol. pe Aerope*. la un ospăţ. XIX. dar Au-. să cultive ogorul. Seneca. Atlantida. fratele lui. şi anume cea care taie firul vieţii. Odiseea. Atis si Camilla. Tiese 1-a îndemnat pe propriul lui fiu. Ovi. ATENA Zeiţa înţelepciunii în mitologia greacă. Lingînd blocurile de gheaţă. Atena Promachos şi Atena Lemnia de pe Acropole. Atena Al-bani. Agamemnon şi Menelau. în oraşul care îi purta numele. să ţeasă şi să coase. Hesiiod. Oreste. sculptură. Atena Velletri. în acelaşi timp. al pleiadelor* şi al heisperidelor* (2).. ieşită. părinte al lui Agamemnon* si al lui Menelau*. Homer. zeilor.. a Atenei. Atena şi Marsyas. care şi-au însuşit spiritualitatea. căreia i s-a ridicat un templu magnific. fiul lui Zeus* şi al nimfei* Climene* (1) sau — după alţii — al lui lapet* si al Asiei*. situat 67 în Africa de Nord. întemeietorul dinastiei cu acelaşi nume din Argos* (5). din carnea fiilor lui. care prin înălţimea lui pare a susţine bolta cerească. sculpturi romane ATENEU Loc consacrat zeiţei Atena*. Egist*. Vechi rege al Mauriteniei. AUDUMBLA în mitologia nordică. a făcut să se nască Buri. Clitia. Edip. El nu şi-a ţinut jură-mîntul si a fost transformat de zeiţă într-un pin din care curgea sînge ce devenea apoi flori violete. Existenţa si mai ales localizarea Atlantide! este o problemă care preocupă şi astăzi cercetătorii din întreaga lume. Homar. Civilizaţia continentului se presupunea a fi fost foarte avansată. ATIS Păstor de o rară frumuseţe. Se spune că Heracles*. Atena Farnese. Tieste. să călătorească pe mări. Euripide. 66 prin excelenţă. tragedie. 1-a făcut să mănînee. IV. Teogonia. Partenonul*. Metamorfoze. Agamemnon. Tieste*. ATREU Fiu al lui Pelope* şi al Hippodamiei* (2). A fost condamnat să susţină pe umeri Pămîntul. A fost războinică şi. interesat să intre în tainele acesteia. A fost zeiţa fecioară (Partem'os). pînă si solarele s-a oprit din mersul lui pe cer. Platon. tehnica şi înţelepciunea ei. Se numea şi Pallas*. iar el. prin ea s-au instruit popoarele din Africa septentrională şi Italia. posesor al grădinilor hesperidelor* si pietrificat de Per-prin vraja capului Medusei*. ca şi a tuturor meşteşugurilor. roman 'ATLAS (1) Titan*. iubit de zeiţa Cibele*. XI. Iliada. si în care erau instruiţi tinerii. sculptură de Miron. după legendă. L-a îndrăgit pe Ulise* pentru iscusinţa lui. Zeii nu au avut nici o cruţare faţă de neamul atrizilor* pentru cruzimea lor. Eschil. după legendă.

145. amintit de Dimitrie Cantemir în Descripţia Moldaviae. pasăre). la cal-deeni. din . erou al baladelor populare. BAAL-SEMEN Epitet atribuit soarelui. tâlhar renumit în mitologia greco-rorna-' na. BABA DOCHIA -> DOCHIA BABA NOVAC Personaj din folclorul românesc. (2) Una din cele şapte caline ale Romei. Eschil. soţia lui Aristeu*. mama B AVATAR „Coborîre". Hasdeu în Magnum Etymologicum Romaniae. 69AUTONOE Fiica lui Cadmos* lui Acteon*. Agamemnon. în limba sanscrită. Aici. si a Harmoniei*. fiindcă nutrea o dragoste deosebită pentru fiica lui. P. tragedii AURORA Zeiţa dimineţii şi a luminii de zi în mitologia romană. Aurora. după o legendă italică. XVII.Carracci. Iliada. coborîrea pe pămînt şi întruparea unui zeu. pe care Cacus* a fost ulcis de Hercule* şi unde Re-mus*. toate acţiunile muritorilor şi ale căpeteniilor lor.un tîrg. BAALTI Zeiţă a fenicienilor. AZRAELE Imaginea îngerului morţii în mitologia turcă. reţinută ca soră a zeiţei Astarte* şi soţie a zeului care avea toate însuşirile zeului Saturn*. AULIS Port renumit în Belgia. Era fiul lui Eol* şi al Aurorei*. Eroul 68 \AUTOMEDONT Vizitiu al lui Ahile* şi apoi al lui Pir-rus*. 429 si urm. care 1-a susţinut pe Enea* în războiul împotriva rutulli'lor* şi a dat numele uneia din cele şapte coline ale Romei. al cărei zeu suprem era Zoroastru*. de către fenicieni. Agamemnon*. aici începea. AVESTA Cartea sfîntă a vechilor perşi. S->a învoit cu. Este identificată cu Artemis* şi cu Afrodita* din mitologia greacă. Mercur* (sau al lui Hermes*) şi al zeiţei Chiona*. AUGIAS Rege al Elidei. cele mai vechi timpuri. conţinînd principalele elemente ale mitologiei si religiei persane. fenicieni şi sidonieni. în fiinţă umană. Homer. înconjurată cu stînci abrupte.s--tia. a văzut cele şapte păsări (lat. Heracles* ca acesta să-i cureţe staulele în schimbul unei zecimi din această avere. în Campania (Italia). Euripide. Este citat şi de B. . care a trecu't însă cu vederea nelegiuirile lui. după o veche legendă. al lui Her-eule* si al Rheei*. A fost adorat şi de vechii evrei idolatri. a lui Vişnu*. (2) Mlaştină lîngă Guma. fiul lui Ahile. s-a gîndit să o sacrifice pe Ifige-nia*. în timpul întrecerii sale cu Romulus*. care hotărau. avis. BAAL Cea mai importantă divinitate orientală. care incendia cetăţile si vasele de pe mare. AUTOLICOS Fiul lui. în oare se adunau corăbiile grecilor în drum spre Troia*. pentru a fi sigur de reuşita victoriei asupra Troiei. BAAL-FEGOR Divinitate adorată < de moabiţi si cunoscută de greci şi romani. în mitologia vedică.de jos. AVESTIŢA sau ARIPA 'SATANEI Personaj malefic în mitologia românească. prezent şi în istoria poporului român. cu numele de Priap*. Orc. Anticlea*. pictură AUSONIU Fiu al lui Ulise* şi al nimfei* Calipso* în mitologia greacă. Infernul sau lumea celor . demascat de Sisif*. regele Argeşului* (5). menţionate în legenda întemeierii oraşului etern. pe vremea lui Mihai Viteazul. babilonieni.'. AUGURI Preoţi în tradiţia romană. Alfieri. AUSTRU Vînt fierbinte. AVERN (I) împărăţia lui Pluto* în mitologia romană. — sau profetizau —. preluată după zeiţa greacă Eos*. posesor a numeroase turme de vite. . XVI. IŞigenia în Aulida. AVEMTIN (1) Fiu.

pictură 3AGOE Nimfă* care i-a învăţat pe etrusci prevestirea cu ajutorul fulgerului.. Richard Wagner. unul din tovarăşii de drum ai lui Ulise*.al lui Zeus* şi al zeiţei Semele*. Luigi Cherubini. după legendă. logia românească. de care este legat Crepusculul zeilor* sau sfîrsitul lumii si al nelegiuirilor umane. tatăl lui Ahile *. (2) Divinitate egipteană. al freneziei. II. Rubens. zeu al luminii şi al purităţii. tragedie.). Rubens. răzbunător şi distrugător. Praxiteles. Bacantele. După unele versiuni. tot sub forrnă de şarpe. de Diodor (80—20 î. iar înălţimea. (XVI.şarpe cu aripi. personificare a soarelui. BALARAMA în mitologia vedică. Prezent în majoritatea basmelor româneşti. celebrată prin jocuri lascive. de proporţii uriaşe.. BAIA Oraş vestit din Campania (Italia). nesupus supremaţiei divine. Rubens. întruchipată întrrun taur consacrat soarelui. . Michelan-gelo. cu atribute asemănătoare lui Bachus*. Nicolas Poussin. tragedie. De multe ori apare şi ca personificare a cruzimii omeneşti. 9. sculptură. BACHUS Zeul roman corespunzător lui Dionysos*. în partea de jos a rîurilor Tigru şi Eufrat. picioare si mai multe capete sau. Brueghel cel Bătrîn.). în opoziţie cu Visnu*. adorată în Siria şi mai ales la Damasc. Francesco Primaticcio.Chr. Bachus purtat de Hermes. Bacantele. Nicolas Poussin etc. baza pătrată măsura 95 m. la Atena. -4 XÂNTOS . al vinului. zi şi noapte. 3ADUHENNA Divinitate feminină în mitologia germană. muzică BACANTE Femei care îl adorau pe zeul Bachus* si întreţineau bacanalele*. BALIO Unul diri cei doi cai ai lui Ahile*. După mărturia unor tăbliţe din secolul al III-lea î. amestecat în aşa fel îneît. Bachus în braţele lui Silenus. frenetice. pe care tradiţia îl consideră a fi fost întemeiat de Baios. din Zefir* şi Podarge*. BALAUR Animal fantastic. Tiziano. însoţitorii lor în timpul serbărilor erau satirii*. Jacob Jordaens. de Strabon (sec. BALDER Al doilea fiu al zeului Odin* în mitologia germană. Bacantele. Patenier. 5). în mito-. sculptură de Scopas.astfel de turn în timpuri imemoriale. Erilţ Jolian Stagneulis. Euripide. V î. oamenii au fost siliţi să se împrăştie în to<aite părţile.. statuie elenistică. culegere de ditirambi. şi oferiţi de Poseidon* lui Peleu*. corespunzînd lui Apollo*. Frenezia lor nu cunoştea limite. dramă. pictură BACI (1) Ghicitor din Beoţia. azi la Luvru. Van Dyck. fiu . Bacanalele.). picturi. Girolamo Bruffakli. avînd un oul t la Armunt.. Maurice Ravel etc. organizate de romani. BACANALE Serbări nocturne. Guido Reni. Giovanni Pindemonte.Chr. în Istoria universală. Au fost interzise de senatul roman în 186 î. BALI Divinitate a întunericului în mitologia vedică. BABIA Zeiţă a tinereţii. Tiziano.Chr. Preoţii ei erau • numiţi batti. A fost descris de Herodot (sec. neputincioşi de a-si duce opera la capăt. tragedie. pictură BACH NEGO Divinitate babiloniană. cea 90 m. Corespunde. Dionisiacele lui Nonno din Pano-poli. dar cu solzi mari şi cap de cal. dorind să-şi menţină unitatea si supremaţia politică în Babilon. Bacanalele. patron al culesului viilor. Nicolas Poussin etc. Annibale Carracci. zeul luminii şi al binelui. Este o întruchipare 72 73 a răul'ui. în Geografia. născuţi. pentru a constitui un loc izolat.Chr. Erau îmbrăcate sumar şi trăiau într-o continuă euforie. lenţionată de Tacit. fiind dedicate acestui zeu. Joachim. închipuit.BABEL Turn din Babilonia (Asia Mică). sub formă de . una din multiplele încarnări ale zeului Vişnu*. şi reluate în epoca Imperiului.BATTE Zeiţă a desfrînării în mitologia greacă.sibilei* din Eritreea.Chr. a construit în realitate un.au. limbile celor ce-1 construiau s-.. I. părintele istoriei. ridicat încă din perioada neolitică (turnul existia încă din mileniul al pl-lea î. I). în cinstea lui Bachus*. Este vorba de un fapt în care există un sîmbure de adevăr: un grup de' patrioţi. Euripide. Mcnade..

în preoţii (sau paznicii) acestuia. BASSARIDE Epitet atribuit prin analogie bacantelor*. poeţi sacri si profani. BELATUCADRO Divinitate arhaică în . vietăţile si cunoştea arta tămăduirii. A avut de la Anchirroe* doi . Baucis a fost preschimbată într-un tei. IZiada. fratele geamăn al lui Agenor*. a fost transformat de Hermes* în piatră. Metamorfoze. Printre altele. care-i atrăgea pe străini si îi ucidea. întemeietor. Catul. VII. după toate aceste victorii. practicată de popoarele orientale în antichitate. Dorind însă mai mult. Baal*. 149. fiu al lui Glaucos* (3). 76 BELZEBUT Una din principalele divinităţi siriene. BELLEROS Fiul lui Glaucos* (3) şi fratele lui Bellerofon*. BAT ALA „Zeul creator". BELIZANA Divinitate galică. Ovidiu. BAUCIS Soţia lui Filemon*. Au găzduit pe ZeuB* şi pe . B AVANI Soţia lui Siva* în mitologia vedică. (3) Numele latin al zeului semit Baal*. fără voie). Bellerofon să fie aruncat în abis. stăpînul întregului pămînt si al oamenilor. martor la furtul de vite săvîrşit de Apollo*. i-a oferit. similară zeiţei italice Venus*. BEL (1) în mitologia caldeo-asiriană. identificată cu Artemis* la Atena. XIX/400 i BARZI Preoţi ai celţilor. si aii Eurimedei. Pentru onestitatea lui. (2) 'Păstor al lui Neleu*. lobat. La bătrîneţe. I. BASTET Zeiţa cu cap de pisică în mitologia egipteană. rege a'l Corintului. regele lor. iar pe ei. Pollux* 1-a ucis pe Ami-cos* (1). amîndoi. 729 BELOMANŢIE Prevestire prin intermediul zborului săgeţilor. a trecut prin mai multe peripeţii din care a ieşit totdeauna învingător. la sine pentru a-i primi în interiorul lor. povestitori de mituri si tradiţii. BENDIS Zeiţa tracă a lunii. BELLEROFON Erou din Corint. -> DRUIZI BASILEA Fiică a lui Uranus* si a Titeei. BELIT în mitologia caldeo-asiriană. BEBRICI Popor legendar din . II. 621. pentru că si-a ucis propriul frate. într-un stejar. al Cirenei*. iar la sfîrsit se întorceau sub bătrînii stejari a căror scoarţă se deschidea de.sat din Frigia (Asia Mică). cei doi le-au . ca şi al elementelor atmosferice. fiindcă nu si-a ţinut fă-găduiaila de a păstra această taină.Marea Britanie. Drept mulţumire.Hermes*. Serbările în cinstea ei erau adevărate orgii. BELO (1) Fiu al lui Poseidon* şi al Libiei*. similară zeiţei Minerva* din mitologia romană. 75 BELEN Personificare a soarelui în mitologia celţilpr din Gallia. 688 şi urm. BENSNITEA Zeiţa japoneză a bogăţiei şi procreaţiei. epitet atribuit de către filipi-nezi divinităţii lor principale. dăruit de zeiţa Atena*. a trezit furia lui Zeus*: pe calul Pegas a vrut să ajungă pînă în cer. după o versiune. iar Filemon.bunăvoinţă. mîna fiicei sale. îi însoţeau pe soldaţi în războaie. Demonul suprem în scrierile sfinte. templu. Eneida. fo-losindu-se de calul Pegas*. de la bassara. BELBUC Geniul binelui în mitologia vandalilor. regele Liciei. şi astfel i-a salvat si pe argonauţi* de la o' moarte sigură. în număr de trei sau de . . Fiilonoe* (2). . belleros.Homer. dar Zeus a făcut ca Pegas să fie înţepat de o insectă şi.Bitinia (Asia Mică). Proteja plantele. cu. (2) Rege al Feniciei. divinitatea care îl însoţea pe Bel*. (2) Regele Sidonului şi părinte al Didonei*.transformat casa într-un. Virgiliu. tatăl îui Pig-malion* (2) şi al Elisei*. Se numeşte astfel. locuitori ai unui . veşmînt lung purtat de Bachus* si de bacantele din Lidia (Asia Mică şi Tracia). Identificat eu. XVI.. supra-lumit şi Zeul alb. fii: pe Egipt şi pe Danaos*.din imprudenţă (gr. soră a titanilor*. BEREGHINIE Nimfe* ale apelor si munţilor în mitologia slavilor. dovedită după aceea. 74 BATTO (1) Fiu al lui Polinestor*. a ucis Himera*.

ea si-a oferit părul. au admise numai femeile.'. aflarea intenţiilor zeilor. Bielbog (Zeul alb) sau Bilbog (Zeul binefăcător).. BOLDROMII Serbări celebrate la Atena.. pe care îl iubea foarte mult. i-au făcut să se trezească în cer. ajunsă în Africa. consi-ierat întemeietor al oraşului Mantova. prin care. Locuitorii Argeşului* (5) au implorat zeii <să-i răsplătească. ă :doirâ. BIRSA Oraş în vechea Cartagină. unul din numele lui Devi sau Parvati. I. soţia lui Siva*. Herodot. iar aceştia.antichitatea greacă. prima se îngrijea de Vinuri. 3HAIRAVI în mitologia vedică. BIRMA Nume dat de vechii indieni primului înger creat de zei. tragedie. BIGOIDIS Nimfă* etruscă. ~)MBO Vechi idol în mitologia populaţiilor din Congo.. pusă de strajă la încrucişarea a două drumuri. a dat naştere primilor zei. în egală măsură. împreună cu Bor*. BIFRONS Epitet al lui lanus*. B/L/ Vrăjitori ai unui trib sălbatic din Africa: tribul Quvias.. în Delfos*. Metamorfoze. în cinstea lor au fost ridicate două statui. comedie erotica. astronomul Conon a spus că a fost transfor-m'at într-o constelaţie şi împrăştiat în toate cele patru vînturi. byrsa). BOG Zeu arhaic în mitologia slavă. :.. încît s-a prefăcut într-un izvor. BITON şi CLEOBE Fraţi al căror nume a rămas vestit în . expertă în arta interpretării fenomenului trăsnetelor si. avînd două ipostaze. Caunus. BILE Una din principalele divinităţi ale celţilor din Irlanda. curcubeul. Callimâh. poem în versuri. răspândit sub formă de statuete şi amulete.'ca pe o punte. .să taie pielea în atâtea bucăţi. IX. 79. . Pierre Corneille. 3IANOR Fiul lui Hercule* în mitologia romană. Tit şi Berenice. prin aceasta.de selecţia' mâncărilor. de o rară frumuseţe. protector al omenirii.. Be-renice. încît să poată cuprinde o porţiune de teren imensă. C'•'. La îrbările date în cinstea ei la începutul lunii decembrie.. preoteasă a Herei*. Ei au tras carul cu care mama lor. cînd caii au refuzat să mai meargă. şi Oernobog (Zeul negru) sau Zle-bog (Zeul blestemat). datorat virtuţii de a cunoaşte. Ugo Foscolo. a obţinut de la regele Iarba o suprafaţă de pămînt cît acoperea o . zeiţă de proporţii uriaşe. regele Egiptului. adormindu-i. trecutul si viitorul. 77 BIBESIA şi EDESIA Zeiţe romane care protejau ban7 chetele. Berenice. în timpul cărora participanţii alergau şi strigau cît puteau. trebuia să ajungă la templul zeiţei. Cînd acesta a dispărut din templul zeiţei.piele de bou (gr. . în care Didona*...nouă. Pletele Berenicei. Nereuşind să înduplece inima propriului său frate. Asga'rd* comunica cu pământul. 78 Didona a reuşit prin isteţimea fenicienilor săi . 450 şi urm. BIBLIS Fiică a lui Milet* si a nimfei* Cian*. zeiţei Venus*. care. aducător de nenorociri şi dureri. în urma unui jurămînt. BIFR&ST In mitologia nordică. Cidippe.". ~)NA DEA Zeiţa fertilităţii şi a castităţii la romani. . considerate purtătoare de noroc. Ovidiu. BOD Divinitate invocată de femeile indiene împotriva stsrilităţii. 3ESTA In mitologia nordică. 31 BIV IA Divinitate romană. pentru a evoca victoria lui Teseu* asupra amazoanelor*. BERENICE Soţia lui Ptolemeu. pe care au construit apoi Birsa. BONDIS Zeiţa vînătorii la traci. tragedie BES Zeu egiptean monstruos şi grotesc. Jean Racine. ca exemplu de dragoste filială. a plîns atîta.

din preajma Nilului. ucis de Hermes*. dar. datorat ochilor săi albaştri şi mari. BORVO -> BORMO tea teogonicâ. după . Ovidiu. din cinci în cinci ani. pentru groaza care a cu-. în care Ifigenia* a transferat din Taurida o statuie a zeiţei Artemis*. BRAHMA întruchiparea supremă. aruncând asupra titanilor blocuri mari de piatră. c există trei divinităţi principale: Brahma*. BRAGA Zeul cîntecelor. care au participat la expediţia argonauţilor*. frescă la Pompei. BRAURONA Nume al unui oraş din Atica (Grecia).. ca ai bovinelor. creatorul universului şi una din cele trei divinităţi din Trimurti*. Era venerată în oraşul Bubastis. Simboliza dezlănţuirea forţelor naturii. pentru a se apăra de Zeuis* si cu cincizeci de capete. Poeţii îl reprezentau ca pe un tînăr cu coturni. BRISEIS înainte de a fi sclava iubită de Ahile*. pentru Briseis.„cu.BOOPIDIS Epitet al zeiţei Hera*. pictură pe vas. din gurile cărora se revărsau torente de flăcări si fum. . BRIMO Epitet dat Proserpinei*. în Muzeul din Lecce (Italia). indiană. fiindcă a ameninţat că se ya retrage din luptă. 3UBASTIS Zeiţă egipteană. în timp ce culegea flori. adică al Pămîntului si al Cerului. i-a sprijinit pe titani în intenţia lor de a cuceri Olimpul. plutind pe o frunză ' de lotus. BRAHMANISM . a recăpătat-o. care i-a dat darul profeţiei. corespunzînd zeiţei Artemis* din mitologia greacă. Metamorfoze.trebuit să renunţe la ea. care au constituit prima din cele patru caste indiene. „zeul rugăciunii". Ahile şi Briseis. băieţandru iubit de zeu. la sfîrşitul lunii noiembrie. BRONTE Unul din cei trei ciclopi*. toate înarmate cu lănci şi scuturi. Zeus 1-a trăsnit. fiică a lui Osiris* şi Isis*. în veşmînt de culoare galbenă. 675 si urm. a fost soţia lui Mines*. Siva* şi Vişnu*. protectoare a ştiinţei si a armoniei. BRAHMANI Preoţii zeului Brahma*. în Casa Poe-£Ului tragic. primii zei nordici. cu aripi şi chipul ascuns de o mantie bogată. formulă după care s-a creat lumea. serbările numite Brauronii. Cînd. adesea împreună cu soţia lui. de la numele Branchos*. trinita80 BRIAREU Uriaş. evocând acest animal din care ar fi apărut Artemis însăşi. BOREAZI Fiii înaripaţi ai viratului Boreas* şi ai Oritiei*: Calai* şi Zete*.. jucau „dansul ursoaicei". în cinstea lui Bachus*. care BRANCHOS întemeietor al templului lui Apollo* la Di-dimos (Asia Mică). în cinstea zeiţei. zeiţa uriaşă Besta* a dat naştere lui Odin*. I. Tinere fete. BRUMALII Serbări organizate la Roma. al muzicii şi al poeziei la scandinavi. în cearta dezlănţuită între Agamemnon* şi Ahile. 184 şi urm. reprezentat cu o sută de braţe. Era personificarea tunetului. Era reprezentat cu patru capete. BRANHID Epitet al lui Apollo*. BRIHASPATI în mitologia verdică. divinitate născută de vaca Audumbla*. Saraswati. care-1 ajutau pe Vulcan* să fabrice fulgerele si tunetele pentru lupiter*. BOREAS Vîntul de miazănoapte în mitologia greacă. 6 — Dicţionar de mitologie 81 BRIGIT Zeiţa poeziei şi a înţelepciunii în mitologia cel-ţilor din Irlanda. Wi'le şi We.Doctrină religioasă indiană. prins-o în clipa cînd a fost răpită de Pluto*. BORMO sau BORVO Divinitate protectoare a izvoarelor termale în mitologia celţilor. altă dată. VI. BOR sau BURI în mitologia scandinavă. Acolo se ţineau. Din unirea cu Bor. Homer. lliada. Bria-reu i-a ajutat pe zei. BROMIS Epitet al lui Bachus* datorat zgomotelor ieşite din comun din timpul procesiunilor dedicate lui. Ahile a. rege al Ciliciei. fiu al zeiţei Geea* şi al zeului Ura-nus*. BRAGEO Zeul elocinţei în mitologia . Când titanii* sau revoltat împotriva zeilor din Olimp* (1).scandinavă.

2) Scutier al lui Anchise* şi apoi protector si tovarăş de lupte al lui Ascaniu*. la moarte. A fost ucis la rîndul lui de Heracles*. La Roma. A fost adorat mai întîi în Indus-tan. şi . care i-a dat un fiu. CABIRI Zei adoraţi în Fenicia si în alte insule din arhipelagul grec. fondator al budhis-mului. considerat zeul1 suprem al indienilor. fiul lui Vulcan*. locuia într-o peşteră de pe Aven ţin* (2). CABIRI A Epitet al zeiţei Demetra*. BUTO Zeiţă egipteană. dintre care a păstrat-o numai pe Coronida*. Urmărită de Neptun*. în fiecare an. o atenţie specială. cultul lor a fost adus de Enea*. asociat aceluia al cureţilor*. Acesta a răzbunat-o. preoţi ai zeiţei Cibele*. (. iar ritualul se desfăşura în mistere sau cabirii: iniţiaţii trebuia să fie cumpătaţi. BUDIIA în mitologia vedică. Zeus a salvat-o si apoi a trecut-o printre diyinităţi. în timpul cărora se sacrifica un bou. personificare a nopţii. fără a trezi răzbunarea albinelor. şi-au pierdut minţile şi s-au aruncat în mare. în memoria lui a fost întemeiat şi un oraş: Bucefala. ridicînd-o în Olimp* (1). L-a ispitit în nenumărate situaţii pe Zarathustra*. 82 3UCEFAL Calul lui Alexandru cel Mare.nereuşind. a întunericului si a haosului. Soldaţii regelui persan Xerxes. filozof. vestit pentru cultul lui Adon*. •«p BUONH Serbări organizate la Atena în cinstea lui Zeus*. în timpul unor serbări dedicate lui BachUs*. în care Enea* s-a întîlnit cu Andromaca*. Cînd Hercule* a trecut prin regiunea . căşti şi discreţi. iu-. ultima încarnare a zeului Vişnu*. s-a aruncat în mare de unde a salvat-o Diana*. care au vrut să pătrundă cu forţa. fiică a lui Zeus*. A avut la De-los* un oracol* care interpreta visele. inspirat din Ahri-man*. soţia fidelă a eroului troian Hector*. identificaţi adesea cu Dioscurii* şi cu co-ribanţii* sau cu penaţii* romani. După o altă versiune. a dat foc unei păduri care aparţinea zeului. Vrînd să o smulgă din mâinile lui Âpollo* pe propria sa soră. a răpit trei bacante*. (3) Rege al Siciliei."Cultul lor s-a răspîndit în toată Grecia. bită de Ahile*. iubit de Afrodita*. pe Erix*.3UBONA Zeiţa protectoare a vitelor si a creşterii lor î litologia romană. CAABA Templu în Mecca. în care nici un profan nu putea intra. arabii din întregul Orient. Brişeu a avut cel dintâi meritul de a scoate mierea din stupi. căruia i 's-a acordat. 3UCENTAUR Animal mitologic monstruos. BUTE (1) Unul din fiii vîntului Boreas*. Avea o pădure sacră în Beoţia. monstru uriaş care îi ucidea pe toţi străinii veniţi pe meleagurile lui. C BURI -> BOR BUS IRIS Fiul lui Poseidon* şi al nimfei* Libia*. Me-lia*. C ACU S Uriaş. CABEREA Una din fiicele lui Proteu*. 83 BUITI Demon în mitologia persană. Legenda îi atribuie şi răpirea hesperidelor*. CAAN Fiul lui Oceanus* si al zeiţei Thetis* (1). care. reprezentată ca o fecioară de o rară candoare. BUTROTOS Oraş în Epir. fiul lui Enea*. fiind urmărită de Minotaur*. dînd răspunsuri referitoare îndeosebi la navigaţie şi pescuit. dar mai ales în Samotracia şi Imbros. BYBLOS Oraş în Fenicia. Acesta 1-a ucis însă cu o săgeată. BRITOMARS Divinitate din insula Creta. m BRISEU Preot al lui lupiter* şi tatăl sclavei Briseis*. BRIZO Zeiţa viselor în mitologia greacă. cu' grumaz l corp de bou şi cap de om. în care se adunau. făcîndu-1 să-si piardă minţile şi să se arunce într-o fîntînă. în Egipt.

i-a prezis. a fost transformat într-un şarpe. în amintirea căreia acesta a întemeiat oraşul Gaeta. şi Cacus. adorate în Egipt si în Fenicia. tîrîndu-i de coadă. Metamorfoze. . CALATHUS Coşul de nuiele de pe capul Proserpinei*. Ovidiu. comandantul grecilor. CAILARO Veche divinitate a galilor şi germanilor. pe oameni ca trăind sub influenţa unei planete.şi astronomi. aceasta a" trimis un porc mistreţ să pustiaseâ regiunea' şi să-i extermine pe locuitori. IHada. cei dinainte au început să mugească. CĂLI Zeiţă a timpului în mitologia vedică. voia să-1 răzbune pe propriul fiu. Virgiliu. astrologi. fiica lui Ares* si a Afroditei*.Baccio Bandinelli. s-a retras la Colofon. a prezis că războiul împotriva Troiei* va . a neglijat să ofere zeiţei Artemis* o jertfă. cel care a ucis porcul mistreţ însă a fost Meleagru. Caeus a profitat de faptul că acesta doarme si i-a furat mai mulţi boi pe care i-a dus în peşteră. Cînd Troia a fost cucerită prin viclenia Ilui Ullse*. Eneida. Pe-leu* şi Atlas*. J. Cadmos a pornit în căutarea . Era reprezentată ca . stabilite acolo.dura zece ani. tot 86 el a separat omul de şarpe. în Aulis. împreună cu aceasta. Teba* (2). dar în drum a fost împiedicat de Zeus. în vecinătatea căruia au naufragiat multe nave ale grecilor după războiul împotriva Troiei*. CAHIMUNA Divinitate a calmucilor..şi-a redobîndit boii. prin diferite stratageme: printre altele. în Eubeea. 122 şi urm. care de data aceasta â fost depăşit în profeţie de rivalul său. identificată cu Budha*. de la zei. Mops*. Ei socoteau aştrii ca personificare a unor . CALIBE Preoteasă a zeiţei romane lunona* CALICE Mama frumosului tînăr grec Endimon*. Homer. Cînd aceasta a fost răpită de Zeus*. Eneida. Ifigenia*. Caduceul era un simbol al păcii şi al comerţului. Hercule. despre care se credea că vin. numai după ce va jertfi zeiţei Arte-mis* pe propria-i fiică. Cadmos şi Har-monia. 205. cum spune legenda. în ajutorul lui au venit Teseu*. CALAI şi ZETE Fiii vîntului Boreas* şi ai Oritei* (1). XI. 87 CALCII Serbări celebrate la Atena pentru a evoca invenţia meşteşugului aramei. vrăjitor în stare de a se preface în price animal. 295. Ea impunea lui Hermes misiunea de a aduce pacea între :oameni şi bunele relaţii comerciale. oînd Ene'u*. profeţi.ei. Metamorfoze. cu care era contopit înainte. acestea erau induse în eroare de focuri aprinse anume de regele Nau-pliu* (2).îi vor fi favorabile. CALIOPE Una din cele nouă muze*. VIII. din Latium. El amintea romanilor coşul în care aceasta culegea flori atunci cînd a fost răpită de Pluto*. Calchas. CALDEI Preoţi babilonieni. 260 şi urm.85 lui cu turmele luate de la Gerion*. Au participat la expediţia argonauţilor* si au izgonit din Tracia harpiile*. care. regele Calidoniei. Pînă la urmă. îi erau jertfite victime omeneşti. pictură CADMOS Fiul lui Agenor*. Virgiliu. deşi acesta 1-a împroşcat cu foc şi fum. a trebuit să construiască un oraş. Aici a fost şi îpmor-mîntată. Telamon*. Meleagru a chemat atunci' pe cei mai vestiţi eroi greci. care supraveghea turmele acestora. Dar cînd Hercule a trecut prin faţa peşterii. CALIDONIA Pădure sau — după alţii — localitate în Etolia (Grecia). pentru a nu li se putea da de urmă. lui Agamemnon*. prin distrugerea lor. VIII. 300. care a primit drept recompensă pielea lui. 69 şi urm. unde s-a stins de durerea înfrîn-gerii. rege fenician si fratele Europei*.divinităţi şi.. B. CAFAREU Promontoriu. Cad-mos a'adus în Grecia alfabetul fenician si cultul divinităţilor .. si astfel . CAGAA La boşimanii din Africa. si să ia de soţie pe Harmonia*. CAIETA Doica ilui Enea*. de asemenea. în care Meleagru* a' ucis vestitul porc mistreţ. în ju-•rul ei erau înlănţuiţi doi şerpi. într-adevăr. l şi urm. cu restul de boi. zeu si creatorul luminii. II. Patrona poezia epică si elocinţa. că vînturile mării . A intrat si 1-a ucis pe vinovat. I. Tot lui i se atribuie invenţia topirii metalelor şi 'Cultivarea pămîntului. Lully. în timpul nopţii.. ucis de greci. iPalamed*. III. operă lirică CADUCEU Nuia oferită de Apollo* lui Hermes*. CALCHAS Preot al lui Apollo* şi prevestitor venerat peritru adeverirea profeţilor lui. 231. Ovidiu.

Odiseea. dedicate cultului zeiţei Atena*. de la care a avut trei fii. Iţatăl său. iubită de Po-seidon*. care-i păzea pe ciclopi* în Infern. cu o torţă în mînă şi însoţită de o altă alegorie. oraşul cu acelaşi nume. Frescă din Pompei. Nicolas Poussin. Au fost identificate mai tîrziu cu muzele*. i-a săgetat pe amîndoi.. C AM P E Monstru în mitologia greacă. XI. în timpul nopţii.de lauri pe cap si o tăbliţă pe care se pregătea să scrie. . a silit-o să se sinucidă. Acarnan si Amfo-ter.în timpul procesiunilor. Orfeu* a fost fiul ei. mort din cauza muşcăturii unui şarpe. 89 CALUMNIA Divinitatea alegorică romană.. 803. Ulise* a născocit un cal de lemn uriaş. Virgiliu. în interiorul căruia a ascuns luptători greci şi 1-a oferit în dar troienilor. la rîndul ei. 90 CANG-Y Divinitate chineză. VII. operă a sculptorilor Agesandru.: Ilo*. cînd si-a dait seama că nutreşte sentimente nesăbuite faţă de propriul ei frate. Cu Zeus* a avut un f iu. ucis de Ixora şi apoi readus la viaţă de Param-casceri.1 în timp ce se întorcea de lă: Troia*. Pe locul unde â murit. pe mamă si fiu. Rubens. . Caliope. Macareu a fugit la Delfos*. Artemis. VII.urm.i se atribuia. păstrată în Muzeul din Napoli. CAMA Divinitate vedică care încuraja iubirea şi căsătoriile. pe Calisto si . Macareu* (1). 432. azi în Muzeul Vaticanului. aceea a remuşcării." a i răul ui..3 CANOPO (1) Cârmaci al lui' Menelau*. CAMMENE Femei romane înzestrate cu darul profeţiei. • "•••' l • — •:/: —^ * >> j. la Roma erau adorate într-o pădure sacră. reprezentată cu chip de femeie mînioasa. CALPE Una din cele două stînci care formau Coloanele lui Hercule*. căreia. şi astfel să poată răzbuna uciderea tatălui lor. drept pedeasă. fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1).-. Cînd i-a fost ucis soţul de fraţii primei lui soţii. lîngă Poarta Capena. ->• ABILA CALUL TROIAN După ce grecii au încercat timp de zece ani . unde 1-a găzduit pe Ulise* 88 la întoarcerea lui spre patrie. CAMILUS Epitet etrusc al lui Mercur*. în constelaţia Ursa Mare şi Ursa Mică. 409 şi urm. II. Polidor şi Atanodor. Ovidiu.judecata s upremă "-asiipr. 498 şi urm. cu semnificaţia de „curier al zeilor". indignată pentru fapta nimfei. liera*. Ganimede* şi Assarah*. Calipso cea frumoasă. a obţinut de la zei ca cei doi fii ai săi. Dar Zeus i-a transformat.pe fiul'ei. După unele versiuni. Homer.o tînără cu o cunună .. A susţinut pe Turnus* în lupta împotriva lui Enea* si a fost ucisă. cît şi de preotul -Laocoon*. de Arunte*. 'CALţSTO Nimfă*.. statuia lui Leocoon şi a fiilor lui. Arcaş*. Ulise a părăsit-o curînd. i-a prefăcut. Era regină a insulei Ogigia* (1). pictură. (2) Fiica lui Scamandru şi soţia lui Troos*. în urşi. s-a înălţat. să treacă de la vîrsta copilăriei la aceea a bărbăţiei. CAMILLA Fiică a unui comandant al volscilor. pictură CALIPSO Nimfă*. Nil si binefacerile aduse de acesta Egiptului. cîte un coş bonţinînd obiecte sacre. Eneida. 224 şi . CALIROE (1) Soţia lui Alcmeon* si fiica regelui Ahe-lou*. CANTEVEN Zeu care supraveghea iubirea în mitologia vedică.să cucerească Troia*. dar nu au putut crede că dintr-un simplu cal de lemn ar putea să le vină sfîrşitul. prin trădare. CANEFORE Fecioare ateniene care purtau pe cap.. ea însăşi războinică.. . din suita zeiţei Artemis*. de o rară frumuseţe. CANACE Fiică a lui Eol* şi a Enaretei*. Troienii fuseseră avertizaţi atît de Cassandra*. soţia'lui Zeus. (2) Zeu care supraveghea cursul fluviului. unde a devenit preot al lui Apollo*. Metamorfoze. deşi Calipso i-a oferit nemurirea. Cu toate insistenţele ei. grecii au ieşit din cal şi au cucerit oraşul cu uşurinţă. în Egipt.a~ binelui şi. Metabo.

. (2)" împreună cu ceilalţi şase (-> Cei şapte împotriva Tebei). JC. apare şi sub forma unei.. toate trăind în preajma zeiţei Afrodita*. Enea*: (2) Tovarăş al lui Enea*.' 145. frate al Vestitului prevestitor troian Elenos*. .' 91 CAP1TOL1U Munte din centrul Romei. (2) Rac trimis de Hera*. fiul lui Zeus* şi al Europei*. iar pe cealaltă. De trei ori pe zi înghiţea şi apoi scuipa corăbiile aflate în trecere prin faţa ei. fiu al lui Ipponeu. menţionat şi: : în romanul popular Alexandria. monstru nu mai puţin fioros. |C'AP'AN'EU Uriaş. se mai găseau aiei temple mai mici. celebrate de femei în timpul culegerilor nucilor. azi se află Muzeul Capitolin. cu stejari ale căror frunze erau purtătoare de profeţii.al lui Priam* şi al Hecubei*. ciudăţenii cu trup de om şi cap de dine1.care se afla! pădurea D6-dona*. ca şi Enea*. CĂPCĂUN Monstru fabulos în basmele româneşti. Oaron putea să-şi înde-alinească această sarcină numai dacă . 428 CARICLEA Fiică a lui Apollo* şi soţie a centaurului* Chiron*. împotriva lui Heracles*. fiice ale lui Zeus*. serbări care se celebrau în cinstea ei în Laconia. se afla templul lunonei. C A RIŞTI I Sărbători familiale celebrate la Roma. ?ARON Fiul lui Ereb* (1) şi al Nopţii*. Ulise*. dedicat de asemenea lunonei* şi Minervei* cu care alcătuia Triada Capitolină. ca sa moara o dată cu el. cu i două capete şi două. :ARNA -* CARDEA 1ARNEIOS Poet şi muzician îndrăgit de zeul Apollo*. ^ARMENTA Zeiţă romană. protectoare a casei şi familiei. C AR AN OS Unul din ultimii descendenţi ai lui Heracles*. 235. pentru a-i pedepsi îndrăzneala. cu întreceri muzicale şi poetice. barcagiu al Infer-lului. statui si clădiri civile. guri. Pe prima. CARIATIDA Epitet al zeiţei Artemis*. Carmentalia. Capitoliul s-ar numi astfel de la capul zeului lupiter. XII. Serbările dedicate ei. s-a ars de vie. aveau loc între 11 şi 15 ianuarie şi la ele luau parte numai femeile. CARDEA sau CARNA Zeiţă romană a ţîţînelor porţilor şi uşilor. provenit de la Carii*. CARIBDA Monstru marin. CAPIS (1) Părinte al lui Anchise* si bunic al. CARITESH Serbări celebrate în Spania. Templul ei era situat la Soma în vecinătatea Porţii Carmentale. a trecut cu mare greutate prin strîmtoarea formată de cei doi munţi. „ . care primea sufletele morţi'lor de la Hermes* şi cu barca lui le trecea pe celălalt mal al Stixului*. pentru care a nutrit o afecţiune exemplară. cu două înălţimi: Capitoliul şi Arx. Homer. Măria în Ara Coeli. 101. se afla templul lui lu-piter* (Capitolinul). Pe cea dintîi. în cinstea zeiţei Concordia*.Zeus* 1-a trăsnit. fiică a lui Poseidon* şi â Geei* în mitologia greacă. De partea cealaltă a mării se afla Scilla*. de la care a rămas numele oraşului Capua. Eneiăa. pe cea de a doua. în afara celor două temple.CAON Fiu . Odiseea. în cinstea cari-tiilor*. CAPRICORN (l) Zeul Pan*. care de teama uriaşului Ti-ifon* s-a prefăcut în ţap.şi ale Herei*: Eufrosina* (Bucuria). Soţia lui. în ziua de 22 februarie. 92 CARII Serbări în onoarea zeiţei Artemis*. în timp ce acesta lupta împotriva hidrei din Lerna*. biserica Sf. Virgiliu. Aglaia* (Strălucitoarea) şi Talia* (2) (Prosperitatea). Zeus* 1a ridicat printre cele douăsprezece semne ale zodiacului.lui. Cînd a luat parte la asediul Tebei*-. Se spune că ar fi întemeiat Macedonia. descoperit în timpul unor săpături la baza templului său. CARITII Nume dat de greci celor trei graţii*. primind din partea lor o monedă (obol). răzbunătoare. CAONIA 'Regiune în Grecia în.

şi a fost dusă în' Grecia.afeeţiu-. a căutat adăpost în templul Atenei*.. . dramă.CASSIOPEÂ Soţia lui . Mai înseamnă momentul de coacere a fructelor. în timpul cuceririi cetăţii.Cef eu* (2).. frescă în mormîn-. 299. Dante.. înainte. şi. 421 şi urm. dar Aiax* a făcut-o prizoniera sa. "aron îşi permitea să treacă în lumea veşnică şi cîte un srsonaj viu. CATREU Fiul lui Minos*. tul Monstrului. ro-m'an. trebuia să .'Era vizitiul 'lui Hector* si a fost ucis de PatroClu*. (2) Fiul Zefirului* şi ăl lui Ciori*. 246. Iliada. regele Etiopiei. regele Cretei. CARTICEIA Divinitate vedică.greci. Virgiliu. Apollo* i-a dat darul profeţiei. comandantul grecilor. Goethe. Prometeu. Oassiopea a sfidat graţia nereidelor*.cu barbă. iar acestea 94 au obţinut de la Poseidon* ca Andromeda să fie legată de o stîncă şi expusă cruzimii unui monstru marin de care avea să o elibereze Perseu*. A luat parte la întemeierea oraşului Tiburt. Cîteodată. 366. Virgiliu Eneida. Călărea un păun. pentru a scăpa de urmărirea acestuia. -cind Cassandra a prevestit cucerirea Troiei* prin introducerea calului de • lemn de către . la poalele Parnasului*.aibă toiuşi cu sine o ramura 'de 'aur' destinată zeiţei' Per-sefona*. Prometeu* a fost Înlănţuit pe o stînc'ă din aceşti munţi. si avea . Gauthier de la Galprenede. Eneida.. Aceasta' însă.: . aşa cum prevăzuse un oracol*. care.în Judecata. şi mamă a Ândromedei*. :. nu a fost crezută de nimeni. VIII. VI. Prometeu înlănţuit. s-a aruncat în apele rîului Delfi. j . XI. • . muritorii. a devenit soţia lui Atreu*. CAUTSER Fluviu închipuit de mahomedani în Paradisul lui Mahomed. Aerope*.Era înfăţişat ca' un Vbătrîn . Avea sase feţe si un mare număr de braţe înarmate în tot felul. Apa acestui rîu sacru servea pentru purificare în templul de la Delfos* si îi inspira pe poeţi. a fiicei ei. perle si rubine..uri nisip parfumat '"cu esejiţe aromate. pentru a fi primit de el. a uci'S-o pe Cassandra şi pe cei doi fii pe care îi avea de la Agamemnon. Acolo i-a prezis lui Agamemnon că va fi ucis de Cliternnestra*. care o va lua apoi de soţie.Tiburt* în mitologia romană. Caron. care păstrează de atunci numele ei.cel mort era incinerat sau înhumat după toate regulile tradiţiei altfel.. fiica zeului Vişnu*. 521 şi urm. nici de data asta nu a fost -crezută..•'. Era zeul tuturor fructelor în mitologia greacă.'szeul a hotărîţ ca nimeni să nu dea-i crezare profeţiilor ei. Homer. şi barca infernală. din Potnpei CASSIFONA Fiica lui Ulise* şi a vrăjitoarei Cjrce*. purtînd un vas din care vărsa apă pe pămînt. într-o zi. care a fost părintele lui Agamemnon* si al lui Menelau*.. Iliada. de care Carteu a fost ucis din greşeală. CE'BRION 'Fiul lui Priam* şi al unei sclave în mitologia greacă. de a'4 ucide 'într-adevări pe Agamemnon. Cassandra. cu vîrfuri care atingeau cerul. ambra lui rătăcea veşnic pe ţărmul Stixului. Odiseea. îmbrăcat în zdrenţe. Bschil. Infernul. poem. Deoarece ea i~a respins. 404. pentru îndrăznea-a de a fi luat din focul zeilor o scînteie pentru semenii ui. Homer. CARPOS (!•) Una din ore*. ^AUCAZ Lanţ de munţi considerat în mitologia greacă i fi hotarul Pămîntului. CASTOR -> DIOSCURI CATEQUIL Zeul trăsnetului în mitologia peruviană şi precolumbiană. Skelley. III. XI. Tot el 1-a convins pe Zeus* să o aşeze pe Cassiopea în constelaţia Calea Laptelui. .de Apoi a iui Michelangelo ' .. Prometeu descătuşat.. A avut trei fiice: una din ele. « CAT1L Fratele zeului . spune legenda. XIII. propria lui soţie. curgea printre stînei de aur masiv. în Tarquinia (Italia). -M'îndră de . tragedie. C ĂST ALIA Nimfă* greacă iubită de Apollo*.frumuseţea neobişnuită. 93 .. :: \. XVI. Altaimene. 95 Vijelios dinspre nord-vest. II. 318 şi urm. 727 şi urm . frescă în Casa lui Menandru.'nea-. precum şi un fiu. A ajuns apoi sclava lui Agamemnon*. CASSANDRA Fiică a lui' Priam* si a Hecubei*.: De aiceea. )in porunca lui Zeus*.

Capaneu*. „cea întunecată. XII. Gabriele D'Annunzio. Ovidiu. este un episod memorabil în mitologia greacă. pentru a-şi recăpăta soţia. A fost. îm-ootriva propriului frate. iar Zeus*. Lui i se datorează înălţarea unui templu la Eleusis. fiul zeiţei Geea*. A fost preschimbat. înduioşat.. S-a revoltat împotriva lui Zeus* împreună cu alţi uriaşi. ei au pus atunci stăpînire pe tînăra soţie si pe ceilalţi invitaţi şi au provocat astfel unele înfruntări pe viaţă şi pe moarte. CELEU Rege din Eleusis*. din Egipt. dar el a ucis-q din greşeală. jumătate. tragedie — Dicţionar do mitologie 97 între eroismul mid. grecii exprimă şi de data aceasta triumful inteligenţei si al curajului uman asupra forţei brute. jumătate oameni.. basorelief de Michelangelo CENTEOTL Zeiţă a porumbului şi protectoare a agriculturii în mitologia mexicană precolumbiană. Procri*. voinţa pe zeiţa Demetra* care. acelaşi nume. victoria repurtată de lapiţi' împotriva acestor monştri. fiul lui. metopă de' Fidias. I se jertfeau femei vii. Cei şapte împotriva Tebci. CEFALOS Fiul lui Hermes* îri. Lupta centaurilor cu lapiţii. Eteocle*. în Focida şi în Be. ajutaţi de Teseu*. Expediţia era formată din: Adrast. Ariadnei* în mitologia CERBER Cline cu trei capete. Picturi de Pietro da Cosimo şi Guido Reni CEFEUr(l) Unul din argonauţi*. poem.o-ţia. (3) Rege al Arcadiei*. întemeietorul cetăţii Preneste (Palestrina de azi). paznic al Infernului în mitologia greacă.(2) Fiul lui Belo* si soţul Câssiopeei*.acest rîu se scăldau nimfele*. Expediţia împotriva Tebei a fost reluată de fiii lor. mitologia greacă. Centaurii întruchipează forţa umană si animală. pentru a-si recăpăta tronul lăsat lui. epigonii*. 1-a însoţit la vînătoare. Parte-nopeu*. (2) Una din pleiade*. a . CECULUS Erou roman. în afară de Adrast. A fost adormit de Orfeu*. drept mulţumire. în pescăruş (alcion). . om şi jumătate dragon. altă dată. Vulcan*. regele lapiţilor*.. numită si Cecropia. fiindcă a susţinut că Zeus* este muritor. EJe disperare. Amfiarau*. aşa cum a fost închipuit de geniul grec pe frontonul occidental a'l Theseionului din Atena. întemeiat Atena. 1-a transformat într-un astru. de Heracles*. pe Euridiee*. Locul lui era acolo unde Caron* depunea sufletele celor morţi. mimau scene din viaţa agricolă. unite într-o singură creatură. împreună cu aceasta. A găzduit-o cu toată bună-.'s-a sinucis. (Lupta este cunoscută cu numele de centaurornahie. poem. preschimbată în diamant. In .) Au mai fost învinşi. Centaurul. Au fost învinşi însă de lapiţi. 210 şi urm. punîndu-i în pâr un fir din părul Medusei*. vînător pasionat: Soţia sa. după legendă. ciocnirea ICEICE Fiul Luceafărului* şi soţul Alcioner (1). şi izgoniţi pentru totdeauna din Tesalia. Centaurul. ]a Luvru. Hippomedon* si Polinice. Lupta centaurilor cu lapiţii. după legendă. Centaurul Borghese.'Iubit de Atena*. de Edip*. regele Argosului* (5). regele Tebei* (2).rîului cu. Prin. Au murit toţi. în Partenon. înainte de jertfă. Metamorfoze. cînd a coborît în Infern. care 1-a făcut'invincibil. » CENTAURI Popor legendar din Tesalia. 96 CELENA (1) Una din harpii* (după nume. . CEOS Unul din uriaşii trăsniţi de Zeus*. în templul lui Hefaistos din Atena şi în templul lui Zeus din Olimpia (sculptor Alcamene). Cei doi centauri din Vila Adriana din Ti voii. Georges de Guerin. Venit. şi . iar Heracles* 1-a Jmblînzit si 1-a adus pe . 1-a învăţat agricultura. CEI ŞAPTE ÎMPOTRIVA TEBEI Expediţie pornită de Polinice* împreună cu Adrast*. Era tatăl lui Narcis*. trup de cal şi bust de om. Comportarea lor la nunta lui Piritou*. Eschil. Era fi'u'l lui Uranus* şi al Geei*. şi sălbăticia instinctivă a lor. dincolo de Stix*. de la care a avut-o pe Andromeda*. înfricoşătoare"). CELME Femeie din Tesalia. jumătate animale. Enea* 1-a ameţit cu o plăcintă preparată din -miere şi făină fermecată. Tideu*. CERAMO Fiul lui Dionysos* şi al. Acestea. CEFIS Zeul.CECROP Primul rege al Atenei şi cel care a construit Acropola*.s-a terminat cu victoria acestora.

apoi identificată cu Demetra* greacă. CHONSU Zeu lunar. reprezentînd longevitatea vieţii. Infernul. iar apoi i-a eliberat.1—54. mai întîi venerată ca Tellure. Cerber simboliza paza morţilor şi a mormintelor împotriva fiarelor sălbatice. după altă versiune. CHEMIS Divinitate egipteană. zeiţă a pămîntului. Giuseppe Măria Crespi. personifica primejdiile şi groaza mării. Se pare că tot Heracles 1-a redat Infernului. preschimbată în broască ţestoaîsă de zeiţa Hera*. numele CHIRON Centaur*. cu o săgeată . a transplantat cultul Demetrei de la Eleusis* la Roma. i s-a ridicat un templu la Roma. CHIONA Frumoasa fiică a lui Dedal" în mitologia greacă. 1HELIDONII Serbări în insula Rhodos. aduse . VII. lui Heracles*. a fost educatorul Dioscurilor*. Cerea. ClIARUN Divinitate etruscă. iubită de mai mulţi zei.. cu cap de soim. CERCOPI Popor legendar de spiriduşi comici si diformi. <cu cap de berbec. împreună cu Foco*.Fiica lui Pontos* şi. personificare a cascadei şi a Nilului însuşi. CEREALII Serbări cîmpeneşti romane. încît smulgea copacii cei mai groşi şi-i frîngea. pentru că numai ea a refuzat să participe la nunta zeiţei cu Zeus*. fiu . înarmat cu un ciocan. care erau preferaţi de Ceres. Virgiliu. întrupare a filozofului antic Lao Tzi.pămînt.din Grecia. involuntar. Heracles 1-a rănit de moarte. obliga pe toţi străinii să se bată cu el. încîntat de năzdrăvăniile lor. împăratul Claudius. aşa cum se prevedea şi în mitologia egipteană. CHO Divinitate chineză. 99 CHELONEA Nimfă* în mitologia greacă.. animal cu viaţă neobişnuit de lungă. pictură CETE . Socotea drept sacră broasca ţestoasă. har pe care îl avea de la Apollo*. La rindul lui.masculine. i-a schimbat în maimuţe şi chiar în măgari. în 4. în mitologia egipteană. al lui Hefaistos*. cu ocazia sosirii rîndunelelor.otrăvită cu sîngele hidrei din Lerna*. CERES Zeiţa agriculturii în mitologia romană. . pictură CHNUMU Zeu în mitologia egipteană. organizate pri-lăvara. Puterea lui era atît de mare. 1-a ridicat pe firmament. CHIOS Nimfă*. Templul ei se afla lîngă Circus Maximus. CHILOM Unul din cei mai vestiţi atleţi din. cultul ei era celebrat numai de femei. III 98 CERCIONE . pînă cînd Zeus* înduioşat. al lui Ahile*. Locuia lîngă Eleusis* si îi.:Mai tîrziu. în cartierul plebeilor. construit după stilul grec. 100 . I se organizau serbări numite Cerealii*. în cinstea zeiţei Ccres*. Enaida. a dat unei insule din arhipelagul grec. Centaurul a suferit mult. fiică a lui Oceanus*. Paolo Veronese. Mult prea trufaşă pentru propriile calităţi. Dante.Grecia antică.'* personificată într-un monstru înaripat.Fiul lui Poseidon* sau. VI.Chr. după q recoltă dezastruoasă. transformîn-du-1 în constelaţia Săgetător«ul. a predat această artă lui Aselepios* si astronomia. A fost socotit semizeu. A fost un mare înţelept şi expert în ale medicinei. a zeiţei Geea*.mitologia greacă. a luat în rîs castitatea zeiţei Artemis* care. legîndu-i laolaltă. cu o săgeată. în 393 î. Zeus* i-a închis undeva lîngă Efes.al lui Cronos* şi al nimfei* Fi-lira* în. venerată sub înfăţişarea unui ţap. A fost învins de Teseu*. c. simbol'al energiei . lason* si Teseu*.. care îşi permiteau totul. între 12 şi 19 aprilie. Participanţii erau îmbrăcaţi în alb. A fost soţia lui Apoilîo* si apoi a lui Mercur*. Ere reprezentată ţinînd într-o mînă o coaisă şi în cealaltă un mănunchi de spice '•de grîu şi maci. i-a despicat limba.

CHRYSEIS Fiica lui Chryses. împăratul Claudius a instituit mai tîrziu. I. înduioşaţi.s-a creat un conflict ce le putea fi fatal acestora. 1-au schimbat într-o lebădă. ligurilor.KAN Personificare a Soarelui de iarnă în mitologia preeolumbiană. după numele muntelui Cillene*. Iliada. CIANE Nimfă* din Siracuza şi însoţitoare a Proserpinei*. vă-zîndu-le urîţenia. cu caracter general. Homer. a plîns atît de mult la moartea prietenului său Feton*. Aga-memnon* a luat-o sclavă. ucis de Herades*.'Metamorfoze. de unde au fost scoşi de Zeus. Unul din ciclopi a fost ucis de Ulise*. Teocrit. . II. nevăzut. CI B ELE Divinitate frigiană. a rămas într-o regiune care a luat nu-. lăudîndu-se 'că sînt mai frumoase decît Hera*. CILLENIO Epitet atribuit lui Hermes*. pentru a-1 ajuta în lupta lui împotriva titanilor*. Ciclop CICNOS (l) Fiul lui Stenelos*. pe care a salvat-o de un monstru marin. CIMODOCEA Una din corăbiile lui Enea*. unde se spune că . (2) Fiul lui Ares*. Celebrat în insula Creta de preoţi nu101 miţi ooribanţi*. în mijlocul frunţii. pentru a făuri fulgerele şi trăsnetele de care se folosea Zeus*. la întoarcerea lui spre patrie. pe Europa*. 143 CHURA. ceea ce 1-a hotărît pe Apollo să răspândească o epidemjie de ciumă în tabăra grecească din apropierea Troiei*. Aceasta a preschimbat-o într-un izvor. care 1-a atacat pe Ulise* în timpul reîntoarcerii lui în patrie. Homer. care nu a încetat decît în clipa cînd Agamemnon a eliberat-o pe Chryseis. mele lui.Chr. deoarece nu au adus sacrificii zeului mării. răpită de Zeus*. CIN IR sau CIN1RA Rege al Ciprului şi părinte al lui Adonis* (1). . în Italia. într-o nimfă*. zeul dreptăţii. Magna Mater. în schimb. Din Asia Mică. cultul ei era însoţit de jocuri frenetice. i-au aruncat în Tartar*. fiică a lui Uranus* si a zeiţei Geea*. care. naştere lui Hermes*. ucis în timpul nunţii lui Piritou*. Milet. i CILLARO Centaur*. pe Briseis* sclava lui Ahile*. încît zeii. Ovidiu. CICLADE Nimfe* din Marea Egee. serbări populare de primăvară. soţie a lui Cronos* si mamă a lui Zeus*. Trăia. motiv pentru care în tabăra grecilor . în momentul cînd aceasta a fost răpită de Pluto*. Poseidon*. cultul său a fost răspândit în toată -Elada şi apoi identificat cu al Rheei*. la hotarul dintre Ahaia* si Arcadia*. 111. 102 CILICE Fiul lui Agenor". venerată ca zeiţa cea mai ţ de seamă. în mitologia greacă.Maia* (1) i-a dat. cultul a fost introdus în perioada celui de al doilea război punic (250 î. CICONI Popor din Tracia.colina Palatin*. CILLENE Munte în Peloponez. 367 şi urm. în Roma i s-a construit un templu pe. CICKEU Fiu al lui Poseidon* şi protector al Salaminei. Trimis de tatăl lui să-si caute sora. fratele lui Cadmos* şi al lui Fenice*. Odiseea. transformate în insule stîncoase. Ti-motei din. axi fost preschimbate de aceasta în treptele pe care cei credincioşi se urcau pînă la templul ei. El a cerut. Euripide. CICLOPI Uriaşi cu un singur ochi. Cincizeci de fiice ale lui au fost transformate. a încercat să se opună. preot al lui Apollo*. care trăiau ca păstori şi-1 aj'utau pe Hefaistos* în atelierul lui de pe muntele Etna* (2). unde s-a născut. Uranus* şi Geea*. preschimbată de zeiţa Cibele*. omorîndu-i mai mulţi tovarăşi de drum. trăsnit de Zeus*. Personificare a Terrei. Se spune că părinţii lor. Ciclopul.). dramă satirică. printre oameni şi le judeca faptele. : CINARĂ Femeie din Tesa'lia ale cărei fiice. de Zeus* în tot atîţia pescăruşi (alcioni). rege al. din mitologia romană. în cinstea ei.

care. Folosind o iarbă care i-a fost dată de Hermes*. în timpul ab105 senţei soţului ei. Circe. Eneida. Cînd el a părăsit-o. fiică a lui Zeus* şi a Mnemosinei*. spune legenda. (2) Nepoata lui Minos*. dincolo de Coloanele lui Hercule*. Electra. consacrat muzelor* şi lui Dionysos*.. în cîmpiile Andaluziei de azi. Aici se celebra cultul zeului şi îşi au originea legendele legate de Acteon*. rl CÎMPIILE ELIZEE Regiune paradisiacă. regele Cretei. Odiseea. VII.ucis apoi pe amîndoi. CLIO Una din. pentru a o răsplăti. 257 CITERON Munte din apropierea Tebei* (2). Ovidiu. care i-au primit cu. Niobe* şi Edip*. 135 şi urm. Jean Antoine Watteau. X. I. 1-a ucis pe Agamemnon la întoarcerea lui în Grecia*. la Luvru C IŢE RE A Epitet al Afroditei*. Odiseea. Homer. Cînd acesta a murit. Aici i s-. Virgiliu Eneida. s-a fonmat un izvor. ea s-a strangulat. Homer.stea. Dessi. argonauţii au fost constrînşi de o furtună să se întoarcă din drum si să revină în ţinutul acestui rege. 1-a reţinut pe Ulise* în insula ei. după alţii a Soarelui şi a Lunii sau . iar în cealaltă un sul de pergament. şi-a luat zilele. răzbu-nînd astfel moartea tatălui său. Oreste* i-a . pictură. 86 şi urm. în înţelegere cu ea. îmbarcarea spre Citară. după războiul Troiei*.C1NIRA -> CINIR CINOSURA Nimfă* de pe muntele I'da*. 288.. timp de un .fiul lui Tieste*. A mai avut un fiu.Bottlcelli. în luptele dezlănţuite. a preschimbat-o într-o . După. Oreste. I. despre care se spune că a fost una din doicile lui Zeus*. unde (s-a născut. fiica lui Oeeanus* si a zeiţei The-tis* (1). Vittorio Alfieri.memoriei. eroii şi oamenii virtuoşi greci şi romani. pictură CIRENE Nimfă* din Trăda iubită de Hermes*. CIRCE Vrăjitoare din Oo'lhida*. X. Agamemnon. regele Spartei. în care ajungeau după moarte. 257. iar soţia lui. -CLITA Fiica lui Merope* şi soţia lui Cizico* în mitologia greacă. VIII. Clita*. A avut de la Helios* pe Feton* şi trei fiice: Lampesia.an. trilogie tragică. Din lacrimile nimfelor* care au plîns-o. Fetusa şi Lampedusa*.CITERA Insulă din Marea Mediterană. Virgtliu. a . din disperare. Agarnernnon*. Cizico si-a găsit moartea. pe ţărmul căreia zeiţa Afrodita* şi-a făcut apariţia din spuma mării. Homer. Eneida. Metamorfoze. CLITEMNESTRA Fiica lui Tindar*. Sofocle. Nemaifiind însă' recunoscuţi.a Zilei si a Nopţii*. 288. după pleca104 rea lor de aici. Este rnuza istoriei. Virgiliu. de la care 1-a avut pe Diomede* (2). unii. împreună cu însoţitorii lui prefăcuţi în porci. zeul 1-a preschimbat într-un chiparos. tragedii CLIŢIA Nimfă* a mării în mitologia greacă. zeiţa . pe Aris-teu*. a existat pe Lună. 10. pictură. în insulele Fortunate (azi Canare) sau în Islanda. Odiseea. au fost trataţi drept duşmani. neputîndu-i supravieţui. Eschil. după alţii. al cărui 'tată a fost Apollo*.3 CIPARIS Tînăr grec oare a ucis din greşeală un cerb primit în dar de la Apollo*.bunăvoinţă pe argonauţi* în timpul expediţiei lor. Oreste. Euripide. VII. . A fost iubită de Soare. Homer şi Hesiod le fixează în centrul Pămîritului. şi mama lui Palamed* regele Eubeei. cele nouă muze* ale mitologiei greceşti. .a înălţat un templu. în insula Creta. Vrînd săşi ia zilele de disperare. sau —• după alţii •— a lui Zeus* şi a Ledei*. reprezentată ca o tînără femeie care poartă • într-o mînă o trîmbiţă. de la numele insulei Citera*. a acceptat iubirea lui Egist*. Oreatia. Frescă în Casa familiei Vettius din Pompei. Cei mai mulţi. CLEOBE -£ BITON şi CLEOBE '"CLIMENE (1) Nimfă*. de durere. acesta. fiica lui Helios* şi a Per-seidei. CIZICO Rege al dolionilor. în mitologia greacă.

CONSIVA sau CONSIVIA Protectoare a ogoarelor în mitologia romană. CONSIVIA -> CONSIVA CONSO Zeul prudenţei si al prevederii în mitologia romană. era reprezentată ca o femeie avînd pe cap . cuprins de milă. însemnînd „Purificatoarea". acelaşi rege 1-a ucis pe Dedal. aveau loc alergări de cai şi de măgari. COEFORA Femeie. soră a Păcii*. în care Afrodita* avea unul din templele sale. în care a fost închis Minotaurul*. personifinare a strălucirii soarelui. Ea si fratele ei au fost singurii supravieţuitori ai masacrului comis de Apollo* şi Artemis'* în familia mamei ]or. (2) Fiica lui Amfion* şi a Niobei*.mitologia greacă. Celelalte rîuri erau: Stix*. COC AL Rege al Siciliei. în . LUI HERCULE -> ABILA CALPE 107 COMEO Epitet al lui Apollo*. COLHIDA. COLO ANELE. Regiune aflată la . ţinute în onoarea larilor*. în august şi decembrie. din care a apărut viaţa. a armoniei în familie şi în societate. Acestui zeu i se atribuie sfatul dat lui Romulus* de a răpi sabinele*. Ovidiu. purtînd o torţă aprinsă sau avînd într-o mînă o cupă de aur.răsărit de Marea Neagră (azi Georgia). dar Zeus*. COCIT Unul din rîurile din Infern în mitologia greacă. participant la expediţia argonauţilor*. acest templu. (2) Epitet al zeiţei Venus*. soţia lui Zefir*. întruchipată într-un şarpe cu cap de soim. 206 şi urm. în 367 î. păzită de un monstru. celebrată în timpul Saturnaliilor*. la încrucişarea drumurilor. A fost sediul reuniunilor senatului roman. a preschim-bat-o în floarea-soarelui. personificare a lacului Titicaca şi soră a zeului acvatic Viracocha*. la greci.o coroană cu . IV. Era reprezentat ca un tînăr cu aripi. {. CORE Nume dat Persefonei*. Praxiteles a sculptat* statuia zeiţei. COMPITALI1 Serbări romane. COPREOS Fiul lui Pelope" şi sclav al lui Euristeu* în mitologia greacă. . CLOACINA (1) Zeiţă în mitologia romană. de Camillus. sufoemdu-l. CONCORDIA Zeiţa romană a bunei înţelegeri. blond-aurie. pur-tînd în gură oull.vrut să se lase să moară de foame.şapte stele. Ba lua hotărîri asupra vieţii oamenilor. CNOSSOS Reşedinţa lui MinosVîn Creta. Faimosul labirint* construit de Dedal*. numite Consualii. După o altă versiune. Divinitate feminină la peruani. pentru. l OG CN1DOS Oraş în Caria. datorat coamei bogate. Aheron* (1). Flegeton* si Late*. Pe malurile lui. COMOS Zeul ospeţelor şi al tuturor manifestărilor indecente în mitologia greacă. pentru a-J împiedica să dezvăluie taina labirintului*. 1-a găzduit pe Dedal* după fuga sa din Creta. provenit dintr-o divinitate italică arhaică.. Templul lui era pe colina Aventinului* (2). A fost mai apoi asimilată zeiţei Rhea*. • ale cărui ape erau formate din lacrimile celor condamnaţi. fiica lui lupiter* si a lui Temis*. care-1 urmărea pe Dedal pretutindeni.agriculturii. Fiicele lui Cocal 1-au ucis pe Minos*. C UT OS Fiul unui rege al Acaliei. apoi zeiţa florilor. se afla în apropiere. primordial. în care. şi pentru cucerirea căreia lason* a format expediţia argonauţilor*. spune legenda. Metamorfoze. care supraveghea resturile menajere. încununaţi cu flori de cîmp. CLOTOS Una din cele trei moire* în mitologia greacă. se păstra lîna1 de aur*. rătăceau cei care nu avuseseră parte de înhumare sau incinerare.Chr. mai ales în timpul! Misterelor din Eleusis*. un coş cu fructe. CNEF Personificarea zeităţii supreme în mitologia egipteană. care aducea ofrande pentru jertfe. protectoare a. iar în cealaltă. La serbările date în cinstea lui.'LORI Nimfă*. Templul i-a fost ridicat în Forul roman.

Antigona. în timpul asediului Troiei* de către greci. Şarpele fusese ucis mai înainte de zeu. Creon a pus stăpânire pe tronul Tebei. Metamorfoze. de îndată ce 1-a îmbrăcat. CREON Rege al Tebei* (2). oferind Creu-sei un veşmînt care. ca să nu fie auzite de Cronos*. CORNUL ABUNDENŢEI AMALTEA. sfîrşituil lumii şi. personificare a soarelui şi a focului. fiu al lui Meneceu* şi frate al locastei*. adus în Atena în sec. Eteocle* . al cărui cult. (2) Fiica lui Priam*. Anouilh. cînd la-son* si Medeea* se aflau rîn Corint. 'CORITOS Fiu al lui Paris* şi al nimfei* Enona*. Emon*. nu înainte 109 însă de a-i fi dat un fiu. regele Tebei* (2). II. Edip la Cdlonos. După cîtăva vreme de la această catastrofă universală. avea un caracter licenţios. Medeea însă s-a răzbunat. ABUNDENŢA. CORIBANŢI Preoţi ai zeiţei Cibele*. Antigona. fiica acestuia. Ovidiu. COREB Fiu al regelui Frigiei. Edip rege. în lume. încît aceştia au ajuns să se ucidă unull pe altul. II. 341.şi Polinice*. regele Troiei*. fiica unui rege al Tesaliei. ca pe ceilalţi. CORONIDA Fiica lui Flegias*. zeii vor fi decimaţi de monştrii care vor aipărea din toate ungherele pămîntului spune legenda. foloseau instrumente zgomotoase. şi soţia lui Enea*. prin dansuri frenetice şi violente. fiu al lui Zeus* şi al Electrei*. pe Esculap*. CORICIA Peşteră în Focida. iar pielea lui a devenit sacră. orb. drept pedeapsă. Creon a fost ucis pentru nelegiuirile lui faţă de Teseu*. din clipa aceea. după legea pămîntu'lui. Sofocle. iar pe cei doi fii ai lui Edip. care 1-ar fi devorat. întemeietor al oraşului Cortona.îngroape fraţii. . Corbii care au trădat-o pe Coronida lui Apollo şi care la început aveau penele albe. dispărută în timpul incendiului Troiei. cu care Pitia*. Antigona*. după o altă versiune. după o altă versiune. a făcut să fie arsă de vie. lason şi-a părăsit soţia pentru^ Creusa. Jean Cocteau. Edip rege. COTTITO sau COTYS Zeiţă de origine tracă. al nelegiurilor omeneşti. care a vrut să-şi. ce ajungeau pînă la mutilări. Aflînd de monstruosul incest. în urma sa. care practicau. i-a învrăjbit atîta. 542. Migdon*. COTYS -> COTTITO CRANAOS Succesor al lui Cecrop* la tronul Aricei.. în care va domni înţelegerea şi fericirea. acoperea trepiedul pe care şedea în timpul rostirii hotărîrii oracolului*. AHELOU. consacrată zeului Pan* şi nimfelor*. Atunci. Richard Wagner. V. Amurgul zeilor. fii avuţi de la Rhea*. în epoca în care s-a dezlănţuit potopul lui Deucalion*.108 wCORACI Preoţi ai zeului Mitra* în mitologia persană. tragedii. aşa cvjfn sînt şi astăzi. Eneida. în acelaşi timp. preoteasă a lui Apollo*. va apărea o lume nouă. Virgiliu. muzica de Stravinski. cultul acesteia. a fost condamnată la moarte. După alţii. lîngă Delfos*. Mai tîrziu. stimulat de iubirea pentru Cassandra*. în Creta. adorată de Apollo* şi ucisă de acesta pentru necredinţă. a venit în ajutorul regelui ' Priam*. şi urm. aceasta i-a apărut lui Enea în chip 'de umbră şi 1-a sfătuit să-şi continue drumul . CORTINA Pielea sarpe'lui Piton. Edip a pornit. mama si apoi soţia lui Edip*. Antigona 110 CREPUSCULUL ZEILOR Ziua cea din urmă în mitologia scandinavă. O dată cu ea şi-a luat viaţa şi fiul lui Creon. au devenit negre. operă lirică CREUSA (1) Fiica lui Creon*. Acestea au servit" la început pentru a acoperi ţipetele micului Zeus*. deci. prinţ al lapiţilor*. 424 . însoţit de credincioasa sa fiică..

sculptură DABAIDA Divinitate în America Meridională. lui Cronos dîndu-i-se. în împrejurimi (în Campania de azi) se afla peştera sibilei* cumane. autoare a nouă cărţi consultate de romani în momentele grele. după care Criseide1 a fost restituită tatălui. în mitologia cretană ei au fost demoni*. A fost metamorfozat de muze* — pe care Eufemia le-a hrănit cu laptele ei — în constelaţia Săgetătorul. CRISAORE Fiu al Medusei*. Andrea Schiavone. Andrea del Sarto. Andrea Appiani. A fo'st salvat numai Zeus*. L. în timptil războiului împotriva Troiei*. pentru a nu fi devorat de Cronos*. veghea asupra somnului copiilor. Focul era supravegheat de un colegiu de fecioare. G. CRISEIDE Fiica lui. 143 CRÎSEU (1) Preot al lui Apollo*. făcută sclavă de Agamemnon*. iar Agamemnon şi-a însuşit -o pe Briseis*. . identificată cu Apollo* al grecilor. a Electrei* şi Ifigeniei*. cu sunetele instrumentelor lor gălăgioase. lliada. care. povestea lor de iubire a inspirat mulţi creatori. ICRISOTEMIS Fiica lui Agamemnon* şi a Olitemnestrei*. A rămas orb în clipa cînd s-a dovedit infidel nimfei . s-au revoltat împotriva lui. ieşit din trupul acesteia atunci cînd a ucis-o Perseu*. III. După o altă legendă. (2) Fiul lui Hermes" şi al unei naiade*. CRODO Divinitate la vechii saxoni. Dezlănţuia furtuni. socotit fiu al lui Mercur*. Pentru a nu fi cîndva detronat la rîndul lui de proprii copii. identificată cu Cibele* şi Saturn* CRONII Serbări celebrate 'la Atena. Divinitate peruană care personifica soarele. devorîndu-i unul după altul. fiu al lui Uranus* si al Geei*. (l) Păstor din Sicfflia. abia născuţi. 112 CU M A Oraş socotit a fi fost colonie greacă în Italia. apoi a trecut prin diferite peripeţii care 1-au ridicat. CUNINA Zeiţă romană care veghea leagănele -copiilor. focul si curcubeul. care.. bine ascunsă în scutece. de aceea i-a şi luat apărarea mamei lor în timpul conflictelor familiale. i-a ucis. Cînd Zeus a devenit matur. o piatră. fiindcă aşa hotărîseră zeii. CRONOS Cel mai tînăr dintre titani*. Dicţionar de milolocjic D nio Pollaiuolo. soră a lui Oreste*. El si-a detronat tatăl cu ajutorul mamei şi a luat-o de soţie pe Rhea*.spre Italia. (2) Prima soţie a lui Dardanos*. Franţois Gerard etc. vă-zîndu-se în libertate. C'UVERA Zeul care-i proteja pe bogătaşi şi bogăţiile lor în mitologia vedică: CUYCHA. Crîseu* (1). fulgere şi tunete. Ugolini di Nerio. îndrăgostit de nimfa* Chloe. pentru eroismul şi îndemînarea lui. DACTILI Demoni* originari din muntele Ida* si stabiliţi în insula Creta. CROTON Fiul lui Pari* şi. Firea ei era 111 opusă aceleia a Electrei. Apollo* a abătut atunci o epidemie de ciumă asupra taberei grecilor. Frate al calului Pegas*. în lupta dintre Zeus vşi titani a învins cel dintîi si titanii au sfîr-şi't în fundul Infernului. CRIŞNA Divinitate vedică. Giorgione. Faptele lui sînt povestite în epopeea sanscrită Mahabharata. pictură. tatăl Criseidei*. De mic a 'trăit printre păstori. au acoperit ţipetele lui Zeus* abia născut. Homer. I se atribuie invenţi'a poeziei bucolice. dar Agamemnon 1-a refuzat. printre zei. în onoarea lui Cro-nos*. DAFNIS. soţia lui Perseu*. CUBA Zeiţă romană care. Aceştia au fost titanii. Bernini. I. 1-a făcut pe Cronos să vomite toţi copiii devoraţi. CUPI'DON -± AMOR CUREŢI Nume dat de titani* preoţilor Cibelei*. al nimfei* Eufemia. (3) Fiică a lui Oceanus* şi a Terrei. Părintele ei a vrut să-şi recapete 'fiica. Erau socotiţi a fi primii meşteşugari ai metalelor.

Metamorfoze. în timpul cărora torţele se ţineau aprinse timp de trei zile. pictură DANAIpE Cele cincizeci de fiice ale lui Danaos*. Danae împreună cu 116 copilul a fost aruncată de Acrisiu în mare şi salvată prin graţia zeilor. tragedie lirică DANAOS Fiul lui Belo* (1). Dafnif. In felul acesta. purta flacăra sacră. regele Argeşului* (5). s-a prefăcut în laur. regele Libiei. Euri-dicei*. După unii. fiu al cerului. melodramă. B. Zeus însă s-a transformat într-o ploaie de aur şi a pătruns în turn nestînjenit. DAEVI Genii* rele sau zei războinici în mitologia persană. Cu frunzele ei. propriul său frate. Ottavio Rinuccini. în Infern. corespunzătoare Persefonei*. fiu al Nopţii* şi al picăturilor de rouă. Anto- DAGDA Zeu binevoitor al celţilor din Islanda. zeiţa iubirii. Danaos fugi cu fetele sale în . pentru a-i transporta pe apa Stixului*. După o versiune. Neavînd altă armă. poem coregrafic DAFNOMANŢIE Profeţie practicată în Grecia. frescă la Pompei în Casa familiei Vettius. Chiron* 1-a dezgropat şi i-a luat gleznele. DAM ĂST ~» PROCUST DAMASTOR Unul din giganţii* rebeli în faţa autorităţii Hui Zeus*. DAG Zeul luminii în mitologia nordică. prin mijlocirea frunzelor şi a ramurilor de lauri sau de dafin.îndrăgite mai înainte. Ovidiu. în timp ce. Van Dyck. DADUCOS Preotul suprem care. Dafnis şi Chloe. mai tîrziu. înconjurat de nimburi de aur. protectoarea meşteşugarilor. morţilor pentru a o avea în clipa cînd Caron* îi primea în barca lui. Antonio Salieri. rege al Libiei. zeiţa poeziei şi a înţelepciunii. Avea două fiice: pe Angus*. aruncă împotriva acestuia un alt gigant. DANAE Fiica lui Acrisiu*. muzică de Jakopo Peri. sub privirea înmărmurită a lui Apollo. Longos. 452. Maurice Ravel. după care •• Danae trebuia să se supună lui Zeus*. DAJOWE Solemnitate religioasă japoneză. DAFNE. Danaidele. De cele cincizeci de fiice ale sale s-au îndrăgostit cei cincizeci de fii ai lui Egipt. o dată. personificarea răului. DAIBOTH Idol feminin în mitologia japoneză. erau încununate frunţile poeţilor. şi pe Brigit*. adevărat furnicar de alte divinităţi mai puţin importante. Correggio. Era reprezentată cu o coadă de peşte. DAGON Divinitate venerată de filisteni. pe Atlas* (1). poem. Marino. poem. punîndu-le la picioarele lui Ahile*. Rembrandt. DADEE Serbări celebrate la Atenş. 114 115 DAIMONI -> DEMONI DAIRO Autoritatea religioasă supremă la japonezi. Tintoretto. în Siria. Fresce în Casa familiei Vettius şi în Casa Reginei Margareta din Pompei. pietrificat de zeiţa Atena*. eroul de la Troia* a devenit cel mai iute alergător. Pentru a evita împlinirea unei profeţii. Gabriele D'An-nunzio. Lucian. DAMISOS Cel mai iute dintre giganţi*. Tiziano. G. DANACEE Monedă pusă de greci în gura. DAMIA (1) Zeiţă a vegetaţiei în mitologia greacă. proteja agricultura. Statiu. era urmărită de acesta. Fiul ei a fost Perseu*. şi Chloe. I. discipolul său. DAIKOKA Divinitate japoneză. a implorat ajutorul altor zei şi' în aceeaşi clipă. Nimfă* iubită de Apollo*. simbol al eternităţii cultului zeiţei Cibele*. şi a. în timpul Misterelor de la Eleusis*. (2) Preoteasă a Cibelei*. în care împăratul (mikado) oferă zeilor orezul nou cules. Făceau parte din suita lui Ahriman*. Acrisiu a închis-o într-un turn.

„Invidios pe nepotul său. înainte de a muri. iar eroul. . la sciţi. întemeietorul oraşului )ardania. Lui Dedal i se atribuie. unde a fost primit de regele Cocal*. inventator si sculptor. pictură. de ea şi centaurul* Nexus*. Dedal a ajuns pînă în Sicilia. amă-gind-o că ea. Eneida. a luat-o în căsătorie pe Elena*. născut în Etruria (Italia). DARDANOS Fiul lui Zeus* si al Electrei*. a fost ucis de VIenelau*. aripi din ceară. îl va ucide pe regele Troiei*.mitologia egipteană. sculptură DEET în . DEIANIRA Fiica lui Eneu*.RETE (1) Renumit boxer în Troia*. Dintre aceştia s-a salvat numai Linceu*. 3ARDANI Un alt nurne al troienilor. la regele Minos*. irgiliu. regele Troiei*. Priam*. Icar însă s-a apropiat prea mult de soare. primul soţ al Elenei. printre altele. literatură. Ţinutul se numea Troada şi ra stăpînit într-un timp de Enea*. temîndu-se de răzbunarea lui Minos. unde ajunse un rege iubit de populaţia acestei regiuni pentru prosperitatea'obţinută acolo. Metamorfoze. umbrelor. Brili. în apropierea Sardiniei. care i-au ajutat săşi ia zborul din Creta. Troia* de mai tîrziu. S-a îndrăgostit. ea i-a dat lui Heracles acest talisman. folosindu-1. DEIFOBE Numele sibilei* cumane (sau din Cuma*). Aici a construit labirintul*. Brueghel. a preferat să-1 omoare. 98. IX. 118 O dată. 1-a preferat de soţ pe al doilea. de la Dardanos*.. cu o astfel de ocazie. 183 şi urm. Nexus a lăsat Deianirei un talisman cu sîngele lui otrăvit. Virgiliu. regiunea parcursă de soare în timpul nopţii. Avînd de ales între Ahelou* şi Heracles*. 1EIPILE Fiica lui Adrast* (1) si soţia lui Tideu*. VIII. identificat cu Apollo* din mitologia greacă. în care Mi-nos 1-a închis pe Minotaur*. (2) în Iliada. X. DARMA Zeu vedic cu înfăţişarea unui bou. 36 DEILEON Tovarăş al lui Heracles* în expediţia argonauţilor*. VIII. pe care Heracles 1-a ucis însă. "Metamorfoze. 1-ar putea readuce pe acesta pe drumul cel bun. Ovidiu. rivalul lui Erîea. în conflictul dintre greci şi troieni. care 1-a călăuzit pe Enea* în Infern. iul lui Zeus* şi al Electrei*. si al Hecubei*. 134 al . a murit în dureri îngrozitoare. Frescă la Pompei. în momentele de infidelitate din partea soţului. în Casa lui Menandru şi în Casa familiei Vettius. In acelaşi timp avu proasta inspiraţie să-si pună fetele să-si ucidă soţii. DANUBIU Divinitate a fluviului cu acelaşi nume. Eneida-. Ovidiu. 1-a ucis şi s-a refugiat în Creta. Acesta. De disperare. Antonio Canova. DEIFOB Fiul lui Priam*. Deianira şi-a luat zilele. Eneida. pictură DEIDAMIA Fiica lui Licomede* (1). /irgiliu. Icar*. Pentru a se răzbuna. • » DEDAL Arhitect atenian. 117 DAUNUS Părintele lui Turnus*.. Sofocle. aripile s-au topit şi s-a prăbuşit în mare. apare preot al lui Hefaistos*. A avut de la Ahile* pe Neoptolem* care. Guido Reni şi Gaetano Cando'lfi. (3)Credincios tovarăş de lupte lui Hector*i. Gabriele D'Annunzio. upă moartea lui Paris*. 616 DAZBOGU Zeul soarelui şi personificarea acestuia în mitologia slavă. 1EION Fiu al lui Eol* şi soţ al Aurorei*.Argos (5). care nu 1-a iertat. VI. ar cînd Troia a căzut în mîna grecilor. Euripide şi Aristofan. Tăios*. strămoş al tro-snilor. şi construirea templului lui Apollo* din Cumae. mai tîrziu. despre care se spune că ar fi apărut din sînul lui Brahma*. Bănuit apoi de a fi corftri-buit la fuga lui Teseu* care a venit să ucidă monstrul — el fiind acela care a dat Ariadnei* firul care 1-a scos pe Teseu din labirint — şi-a făurit pentru el şi pentru fiul lui.

La romani. cu o torţă în dreapta şi un mănunchi de spice în stînga. regina Palissa. Venerată ca zeiţă a Siriei şi Feniciei. fiul Nopţii* şi al . 119 DELFOS Oraş în Focida (Grecia). omani pentru a-i proDEMETRA Zeiţa agriculturii şi a recoltelor în mitologia greacă. Demetra a fost identificată cu zeiţa Ceres* la romani. a fost ucisă din răzbunare de fiii uneia din văduve. la British Museum din Londra. 121 DERCETÎS Mama Semiramidei. frescă din Pompei 120 DEMODOIi Cîntăreţ orb la curtea lui Alcinou*. el a pierdut nemurirea. sprijinit cu picioarele pe pământ. |v DENDROFORH Serbări orgiastice în onoarea lui Diony-p sos* şi a Cibelei*. Este reprezentată — pe o frescă din Pompei — ca o femeie încununată cu spice de grîu. DEMONI sau DAIMONI Fiinţe intermediare între zei şi oameni. ţinînd în mînă o urnă cu ursitele tuturor . în cinstea lui Apollo Delficul (-> Delfica (2)). i-a dat lui Zeus* pe Persefona*. unde a fost prefăcută într-o . ~)ELF1NEE Serbări celebrate la Atena. 471 şi urm. a rămas surprinsă de acest tratament si a împie-dicat-o pe zeiţă să se mai ocupe de fiul ei. Era închipuit ca un bătrîn venerabil. care s-ar li născut în insula Delos*. DEMOS Unul din caii lui Marte*. DELII Serbări instituite de Teseu* în cinstea lui Apollo*. care i-a fost răpită de Pluto* şi dusă în Infern. Dar în acest fel. născut în insula Delos*. |! răpită de Paris*. Templul său cel mai important era la Eleusis*. Pe faţada templului erau scrise cuvintele: „Cunoaste-te pe tine însuţi".sirenă. regele cetăţii Eleusis*. întemeietoarea legendară a Babilonului. unde se afla templul şi oracolul* lui Apollo*.~)ELFICA (1) Sibilă*. Meta-nira*. datorită templului de aici închinat lui. ucis de Ulise*. După căderea Troiei*. fiica ghicitorului Tiresias* si preoteasă a lui Apollo* la Del'fos*. l p DEN T RIT E Epitet atribuit Elenei*. Aici îşi. rostea Pitia* profeţiile. DEMOPTOLEMOS Unul din principalii pretendenţi la mîna Penelopei* (proci*). unde s-au născut DELUENTINO Zeu invocat ae teja de duşmani. Odiseea. A fost hrănit de Demetra* numai cu ambrozie* si pus în fiecare noapte să se purifice. prietenă a poporului) Epitet al sibilei* cumane (sau din Cuma*)..haosului*. De la Zeus. VIII. DELIA Unul din epitetele zeiţei Artemis*. la incaşii din Peru. unele bune altele rele. geniile erau în acelaşi timp spiritele morţilor sau umbrele acestora. prin spînzurare de un copac (gr. era. unde se celebrau vestitele Mistere din Eleusis*. mama lui Demofon. DESTIN Cel mai puternic dintre toţi zeii. corespundeau geniilor*. de asemenea. autoarea războiului între greci şi troieni. soţia lui Menelau*. DELOS Insulă în arhipelagul Ciclări* Apollo* şi Artemis*. dendron). (2) Delficul era numit si \pollo*. 44. Socrate însuşi socotea că posedă un astfel de demon. DEMOFILA (gr. un fel de glas al conştiinţei. Fiica lui Cronos* şi a Rheei*. revenită îri patrie. Şi-a părăsit fiica şi s-a aruncat într-un lac. DELLO Fecioare. 62 şi urm. zeiţa vieţii sociale armonioase şi a fertilităţii. preotese ale soarelui. DEMOFON Fiu al lui Celeu*. ea a obţinut mai apoi ca Persefona să stea cu ea nouă luni şi trei luni cu Pluto. La romani. regele feaciilor*. Demetra din Cnidos. Homer. a fost reprezentată cu'coadă de peşte.

Ubaldo Gandolfi. Diana şi clinele. Zeus*. încît Pămîntul s-a populat fn continuare. Homer. Ş. el. Mai tîrziu însă. Diana şi Endimione. Virgiliu. Reynolds. a recoltei şi roadelor pă-mîntului. Cînd apele s-au retras cu/totul. 313 şi urm. soţia lui Priam*. Diona*. . Didona pe rug. printre care Brindisi si Benvento. în Italia de sud. Un templu al ei se afla în Aricia. Metamorfoze. Domenico Scarlatti. a consultat un oracol* care 1-a sfătuit să se arunce în mare. soţia lui şi oasele mamei lor. De aici a plecat mai departe. pe cel vinovaţi de . tragedie.fapte necinstite. Annibale Carracci. Sirieu*. provenit de -la numele mamei ei. Ea denunţa tatălui ei. DEVERONA Divinitate latină. Rubens. Dido şi Enea. Eneida. 471. pentru care' încercase o mare iubire. şi un altul pe Aventin* (2). Din ele au ieşit tot atâţia barba!! cît si femei. a naşterii copiiior. I. După o legendă. Tragedia Didonei. Didona construieşte Cartagina. XXVI DIOMELE Serbări vesele la Atena. Făcea ca străinii pripăşiţi prin ţara lui să fie devoraţi de cai. DINO Una din cele trei graie* în mitologia greacă. ca este mama Afroditei*. sculptură la Luvru. una din soţiile lui Zeus*. DEUCALION Fiul lui Prometeu* şi soţul Pirrei*. Moartea Didonei. în cinstea lui Hera-cles*. s-a sinucis fiindcă a fost părăsită de Enea*. Iliada. A luat parte la războiul Troiei*. Este reprezentată ca o tînărâ îmbrăcată sumar. muzică. fiindcă voia să scape de ameninţările regelui : Iarba*. Acteon. DIONEA Alt nume a)l zeiţei Afrodita*. 28. Pietro Metastasio.urner. după o altă legendă. Joseph T. Christopher Marlowe. împreună cu 'Ulise* a transportat apoi statuia sacră a Atenei (Paladiu*) în Argos* (5). Ele aveau un singur oohi şi un singur dinte. Elisa-Dido. surori ale gorgonelor*. DIONA Fiică a lui Uranus* si a Geei* în mitologia greacă. Moartea Didonei.'lirică. Aflînd că Zeus* vrea să dezlănţuie un potop şi să distrugă omenirea. Cu ajutorul Atenei*. în mitologia vedică. DEVA Numele tuturor zeilor în mitologia vedică. După versiunea lui Dante. Corespundea zeiţei Artemis* în mitologia greacă. X. Diana îndrăgostită. Al. DIOMEDE (1) Fiu al lui Tideu*. Hardy Sacrificiul Didonei. el s-a oprit pe muntele Parnas*. operă . Ovidiu. Cultul ei era oficiat de preoţii arvali*. a fost ucis de Pigma-lion* (2). roman pastoral. Eneida. 164. Era protectoarea vînă-torii si a sclavilor şi patroană a alianţelor dintre oraşele latine. IV. l. şi-a luat zilele. înţelegând că e vorba de oasele Marnei Terra. pregătindu-i aceeaşi. Her-cule* 1-a pedepsit.. V. yirgiliu. c. Dante. de care serveau alternativ. i-a rănit chiar pe Ares* şi Afrodită*. după ce soţul ei. II. După noua zile şi nouă nopţi. şi-a făcut o corabie pe 'care a reuşit să se salveze de la moarte. Henry Purceii. spune legenda.muritorilor şi nemuritorilor. care ar fi vrut s-o ia de soţie. Di-na părăsită. ei au aruncat în urmă pietre. Sacrificiul Didonei. Di~ dona şi troienii în Cartagina. DICE --> DICA DEV Duhuri care trăiau printre ruine. Diana. VGuercino. DIA Zeiţă romană. Hector Berlioz. melodramă. Infernul. (2) Fiul lui Hermes* şi rege al Traciei. Didona părăsită. identificată cu Ceres*. pictură 123 DIMA Rege al Traciei şi părinte al Hecubei*. Gaspar Gil Polo.Cristobal' de Virues. Aici a întemeiat Cartagina. Diomede 1-a însoţit pe Ulise pînă la Coloanele lui Hercuile* şi împreună cu el şi-a găsit moartea acolo. unde a întemeiat mai multe cetăţi. DIDONA sau ELISA Prinţesă feniciană ajunsă în nordul Africii. 330 si urm. cu o tolbă cu săgeţi pe umăr si însoţită de o căprioară. Paolo Veronese. protectoare a curăţeniei căminului. 97. moarte. DI AN A Zeiţă italică. pictură / DIAVOL -» DRAC DICA sau DICE Personificare a justiţiei în mitologia greacă. sub formă de şerpi. Jorge de Montemayor. personificînd lima. lîrîgă Roma. Diana. Claude Lorrain.. Diana surprinsă de. Jean Goujon. Etienne Jodelle. 850 şi urm. roman pastoral. Didona.

Dionysos copil. Van Dyck. Rubens. Fiii acesteia. avînd într-o mînă o spadă şi în cealaltă o viperă.. împreună cu Apollo. Praxite'les. Idas* şi Lin-ceu* (2). era venerat ca liberator. care se pretau în totul la faptele stăpînului lor. corespunzător lui Ba-chus* în cea romană. Descoperitor al vinului. a vrajbei şi a violenţelor. mai precis în Corciră şi Sparta. Semelei*. DITTI Pescarul care i-a scos din apele mării. Proteja si agricultura şi. celălalt era. Aceleaşi serbări se celebrau si la Roma. a cerut lui Zeus să împartă nemurirea cu el. Aceleaşi serbări erau dedicate. Jocurile olimpice erau organizate sub egida lor. frescă în Vil] a Misterelor. îl însoţea întotdeauna pe Marte*. Cel dintîi era îndemînatic în a îmblînzi caii şi a-i su|pune voinţei lui. Dionysos în chip de efeb. sculptură la Muzeul Naţional din NajSoli DISĂRI Divinitate arabă. 126 . Tizian. lui Ba-chus*. Acesta i-a ascultat rugămintea si a hotărît să rămînă o zi în Olimp* si o alta în Infern.DIONISII Serbări în cinstea lui Dîonysos* ţinute la Atena. un neîntrecut luptător cu pumnii. si ale lui Apollo*. în Misterele din Eleusis*. Amfion* şi Zeto*. îmbrăcate în piei de animal. în lupta împotriva fiilor lui Afareu. era venerat împreună cu Deme-tra*. Cei ce nu-i primeau darurile — produse agricole —. Statuile Dioscurilor din faţa Palatului Quirinale din Roma. frenetice pe muntele Par-nas*. Era sărbătorit pretutindeni..erau cuprinşi de nebunie sau mureau. Era venerat în aceeaşi măsură cu Afrodita*. A persecutat-o pe Antiope* (2).Chr. pe ţărmul unei insule din Ciclade*. La Delfos*. Au participat la expediţia argonauţilor*. Exemplu ideal de iubire fra125 ternă. în braţele lui Sileii.. din Pompei. al comediei şi al dansului. A fost inspirator al artei dramatice. i:Nicolas Poussin etc. Tot ei le-au răpit şi pe fiicele lui . ca şi Bachus. la Roma. zeiţa iubirii. fiii lui Zeus* 'Şi ai Ledei*. ca zeu al euforiei. onoarea Dioscurilor*. Leuicip*. Era însoţit de satiri* şi de sileni* (1). Acestea ar fi o 'primă formă a carnavalului din timpurile moderne. A fost reprezentat în multe chipuri. era invocat de poeţi şi de artişti. Taurul Farnese. iar Pollux. Perseiv". sculptură din sec. Castor a fost ucis. toamna. avînd atributele lui Dionysos*. pictură DIOSCURI Castor'şi Pollux. înveselea munca cîmpului. sculptură. la romani era chiar numit Liber*. Insufla arta profeţiei celor ce î se dedicau trup şi suflet. Fiii ei erau spaima si groaza. DIRAE -> ERINII DlRCE Soţia lui Lico*. Era reprezentată ca o femeie cu capul plin de şerpi. DISCORDIA Zeiţa romană a neînţelegerii. pe Danac* şi pe fiul ei. sprijiniţi unul de altul. ca şi de înţelegere la bine şi la rău. însoţite de strigăte si jocuri orgiastice. la vînă-toar'ea porcului mistreţ din Calidonia* si au luptat împotriva fiilor lui Afareu*. sculptură. Ca si Apollo*. Au protejat pe marinari si si-au arătat bunăvoinţa faţă de toţi muritorii. azi la Muzeul Naţional din Napoli DIOSCURII Serbări celebrate în Grecia în. Dionyso* purtat în braţe de Hermex. legînd-o pe Dirce de coarnele unui taur înfuriat. DITE Un alt nume al lui Pluto* (2) şi al Infernului însuşi în mitologia romană. viaţa artiştilor şi ospeţele. Patimile lui Dionysos. Menadele' sau bacantele* îi ofereau serbări. basorelief la Herculanum. Erau reprezentaţi ca doi tineri atleţi. dincolo de orice sentiment. 124 DIONYSOS Fiu ai lui Zeus* şi al. Era motiv de bucurie şi de entuziasm nelimitat. al dramei. sculpturi din Templul din Locri. Frescă în Casa Vettius din Pompei. zeul vinului si al euforiei în mitologia greacă. de inspiraţie creatoare. al ditirambului. ca atare. azi la Luvru. ca zeu al soarelui. Mi-chelangelo. Nicteu. unde Dioseurii ar fi luat parte la nişte bătălii. tot el a inventat si plugul. Jacob Jordaens. fiica regelui Tebei*(2). dar mai ales în Atica şi la Atena. pentru a nu rămîne singur. au răzbunat-o. în Grecia. III î.

tatăl lui Tindar*. Anfise. E DSISOO Divinitate lungi. numită Drăgaicu. Eac a fost judecător în Infern împreună cu Minos* şi cu Radamant*. de gen masculin. '. fiica lui Zeus* şi a Herei*. pe care 1-a iniţiat în misterele lui Bachus* si în arta poeziei. Bucegi etc. după mişcarea frunzelor stejarului care îi era sacru. DORO Strămoş al dorilor. fiicele lui Nereu* şi ale lui Doris*. îi poartă numele mai multe stînci antropomorfe din ţară: în Rarău. A fost . uneori asemănător Faunului*. urît şi rău prin excelenţă. a schimbat toate furnicile în oameni. DRUIZI Preoţi şi profeţi ai celţilor din Galia si Britania. pe Ceahlău. DODONA Pădure în Caonia* (Grecia). Ele mureau o dată c% planta în care îşi duceau viaţa. nemiloase. EACEE Serbări religioase şi publice la Egina (Grecia) în cinstea lui Eac*. . personificarea cerului luminos. La 24 iunie se ţine o sărbătoare populară consacrată coacerii grînelor. După moarte. socotit fiu al lui Apollo* al lui Poseidon*. Cei ce mureau. sau DRAC Personaj malefic din folclorul şi literatura cultă românească. întemeietor al dinastiei eacizilor. (2) în mitologia vedică. O altă versiune spune că Eac a luat parte la construirea Troiei împreună cu Apollo* şi cu Poseidon*. Planta sacră le era vîscul. cores-purizînd zeiţei Atena* a grecilor. unde domnea o primăvară veşnică. A fost preschimbată. experţi în astronomie. pe care îl ofereau credincioşilor în prima zi a anului. la rîndul ei. Răspândirea acestui cult a fost interzisă la Roma de împăratul Claudiu. şi-ar avea originea în mitologia tracă şi ar fi identificată cu zeiţa Niobe*. a rupt un lotus în care prinsese viaţă nimfa Lothis. în lotus.DWYN (1) în mitologia celţilor din Britania. după unele versiuni. Gheorghe Asachi. . este preschimbată de zeul Zamolxe* într-o stîncă. care apăreau în timpul coşmarurilor. zeiţa dragostei. după concepţia lor. bunic al Dioscu-rilor* si al Elenei*. făcînd o analogie cu numele de Dacia. EAGRU Soţ al Caliopei* si tatăl lui Orfeu*. ajungeau în insula vitejilor si a celor plini de virtuţi. EA (1) Nimfă* care a fost prefăcută într-oi insulă pentru ca 1-a respins pe zeul fluvial Fasi. Zeus*. DRÂGAICE în mitologia românească zîne* rele. a compus o baladă în care Dochia este fiica regelui Decebal. DORJE Trăsnete produse de preoţii tibetani pentru a alunga demonii*. . (2) Divinitate supremă în mitologia asiro-babiloniană. -#• BARZI.şi al lui Peleu*. în cultul lor.DOCHIA sau BABA DOCHIA Personaj legendar din mitologia poporului român. iubită de Apollo*. tatăl lui Telamon*. 127 DRIADE Nimfe* ale pădurilor în mitologia greacă. urmărită de împăratul Traian. DOORGA Soţia zeului Siva* în mitologia vedică. E AC Fiu al lui Zeus* şi al Eginei*. cu eventuală derivaţie din limba latină (draco). ascultînd rugămintea acestuia. Intr-o zi. DRIOPE Nimfă* în mitologia greacă. Are aspect omenesc. care s-au numit apoi mirmidoni* si au participat la războiul împotriva Troiei*. alături de grecii conduşi de Ahile*. unde preoţii şi preotesele lui Zeus* interpretau voinţa zeului. medicină şi jurisprudenţă.EBE Zeiţa tinereţii veşnice în mitologia greacă. EBAL Rege al Spartei. Dochia. DORIS Soţia lui Nereu* si mamă a nereidelor*. jertfeau chiar şi vieţi omeneşti.Duhuri rele la celţi. Cînd ţara lui a fost pustiită de o ciumă. japoneză protectoare a călătoriilor DUSSI . viind să culeagă o floare pentru fiul ei. protejată de Dionysos*. care îi schimonosesc pe oameni.

1-a ucis. ECAMEDE Sclava lui Nestor*.fi ucis de propriul lui fiu.Tebei şi a luat de soţie pe locasta. pentru obţinerea lînii de aur*. Narcis. tragedie. Tebaida. după ce i-a zdrobit picioarele (gr. şi două fete: Antigona* . în acelaşi timp. ECO Nimfă* din Beoţia. Cînd Heracles* a fost adus printre zei. Mai târziu. care proteja educaţia copiilor. Sofocle. Edip. 131 EEA sau AIA (1) Insulă în care trăia vrăjitoarea Circe*. Pictură de Allori-Bronzino EBLIS Divinitate mitologică persană. Edip rege. Fenicienele. încetare. un Sfinx* pustia regiunea Tebei. Edip. III. Himera*. •\ndre Gide şi Jean Cocteau. Statius. A dat naştere unor monştri ca Cerber*. cumnatul său. a luat parte la expediţia argonauţilor*. la înapoiere. ecoul. A. Auggero Leoncavallo. cu picioarele umflate). A fost ucisă. regele Corintului.' un oracol a atribuit această calamitate faptului că asasinul lui Laios nu a fost încă pedepsit. Edip la Colonos. Edip a intuit răspunsul la ghicitoarea Sfinxului şi astfel a ocupat tronul . Homer. în realitate propria lui mamă. Eschil. Pierre Corneille. Cînd Hera şi-a dat seama.. cu această ocazie. dorind să-şi cunoască originea Edip s-a adresat oracolului de l'a Delfos*. a rătăcit prin munţi . a respins-o. Voind să evite împlinirea unui oracol* care i-a prevestit că va. muzică. în drum spre . A fost folosită pentru aceasta de Zeus* ca să o întreţină pe Hera*. Geniu al binelui. edip. . Ovidiu. pictură . Seneca cel Tînăr. a pedepsit-o. Laios. tragedie. în sfîrşit. de Argos* (2). Edip. Modest •Musorski. victorios împotriva îngerilor răzvrătiţi. Teba* (2). că cel vinovat era el.n~ zurat. neînţelegînd-o. a fost îndrăgită de Pan*. Euripide. iar locasta s-a pv. Edip a aflat. Cinotone. Igpr Stravinski. Forban (2). Ildebrando Pizzetti. Voltaire. tragedie. jumătate şarpe în mitologia greacă. -Metamorfoze. după moartea lui Laios. leul din Nemesis.paharnica zeilor în Olimp* (1) 9 — Dicţionar de initolocjie 129 înaintea lui Ganimede*. Creon*. (2) Regiunea în care se afla berbecul cu lîna de aur* — după unii Colhida* (Georgia de azi). (2) Fiul lui Her-mes*. 624 ECHIDNA Creatură jumătate femeie. căreia îi plăcea să vorbească ifără. Edip a . Edig rege şi Phoenissae. dar nu a putut uita iubirea pentru Narcis şi s-a stins de durere. r. ECHION (1) Numele unuia din giganţi*. în urma unei neînţelegeri cu un străin. Iliada. pentru a-1 duce pe muntele Citeron* si a-1 ucide.şi păduri. Edip. Edip yi -Sfinxul. George Enescu. Mendelssohn Bartholdi. Ingres. i-a fost dată ca soţie. De disperare şi-a scos ochii. al cărei rege era acum. si cond'us la Polib*. Hugo von Hofmannsthal. Edipodia. XI.EDUCA Divinitate romană. . cel cu o sută de ochi. A avut doi fii: Eteocle* si Polinice*. Acesta nu era altul decît tatăl lui. Dell'Anguillara. cînd regiunea a fost devastată de o ciumă. Laios.părăsit Teba. îl îndrăgise pe Narcis*. a fost primit cu înţelegere de regele Teseu* şi a •'murit la Colonos. Henry Purcel!. Sfinxul*. pînă cînd din ea nu a mai rămas decît. Cei şapte contra Tebei. care îi prezise că îşi va ucide tatăl şi se va căsători cu propria lui mamă. Edip. unul din înţelepţii greci care au participat la asediul Troiei*. poem. 1-a încredinţat pe Edip unui păstor. Salvat însă de alt păstor. dar nu-i putea răspunde acestuia decît astfel.şi Ismena*. făcînd-o să nu mai poată rosti decît ultimele silabe ale întrebărilor care îi erau adresate. Zeii au presehimbat-o într-o stâncă.. în timpul aventurilor lui galante. după o altă legendă. fiind respinsă de Narcis. Cel ce dezlega enigma Sfinxului devenea regele Tebei ^i lua în căsătorie pe locasta. Edip. Aj ^ns la Atena. însoţit de Antigona. Disperată. în apropierea Atenei. 349 şi urm. f 130 EDESIA -> BIBESIA si EDESIA EDIP Fiul lui Laios* şi al locastei*.

EGEU Tatăl lui Teseu*. si constrînsi să audă neîncetat ţipetele unei cucuvele. s-a înconjurat de o aureolă de foc. a fost preschimbată întrun izvor. eroul grec afirmat în războiul împotriva Troei*. şi-a luat zilele. care i-a dăruit berbecul cu lîna de aur*. După moarte. în timpul absenţei lui. Egialeu s-a alăturat celor care au pornit o a doua expediţie. Agamemnon. unde era răspîndit cultul lui Asele-pios*. fiinţă infernală. 276 greacă. EGE Oraş în Cilicia. din greşeală. A fost soţia şi sfătuitoarea regelui Nurna Pompiliu*. Viittorio Alfieri. iar la întoarcere. lîngă Aricia. 132 133 EGIST Fiu al lui Tieste*. L-a ucis pe Androgeu*. Este reprezentată ca o femeie ţinînd într-o mînă o ramură de măslin si în alta pe Pluto* copil. Era confecţionată din pielea caprei Amalteea* (1). în loc să ridice pînzele albe ale corăbiilor lui. EFESII Serbări nocturne. ELECTRION Fiul lui Perseu* si al Andromedei*. Tieste. A fost izgonit însă de Agamemnon*. EETION Rege al Ciliciei. VI. consacrate cultului zeiţei Artemis*. cu caracter orgiastic. EGEMONA Epitet atribuit în Arcadia* zeiţei Artemis* („conducătoarea"). Teseu. din disperare. pe -cele negre. Virgiliu. pentru a-şi răzbuna părinţii. regele Cretei. adorată de Zeus*. acesta s-a aruncat în mare. EGIALEA Soţia lui Diomede*. pentru a o întîlni. iar pentru isprăvile lor. şi de aceea a trebuit să trimită în Creta şapte tineri si şapte tinere. după ce a ucis monstrul şi a vrut să revină în Atica.zi numele: Marea Egee. VII. şi a pus stăpînire pe Micene*. Se-neca. Agamemnon EIRA Zeiţă a medicinii la vechii danezi. la Atena. au fost osîndiţi să stea amîndoi în Infern. Pietro Metastasio. Euripide. EFIALTE Unul din titanii* în mitologia greacă. legaţi de o coloană. Eneida. ELA sau HEL Personificarea morţii în mitologia nordică. ucisă împreună cu surorile ei de săgeţile zeiţei Artemis*. EGIALEU Fiu] lui Adrast* (1).. pentru a fi jertfiţi Minotaurului*. fiul lui Minos*. Sofocle. Clitemnestra*. după numele unui templu care îi era consacrat. acelaşi Agamemnon. apoi armura Atenei*. Crezînd că Teseu a căzut pradă Minotaurului. singurul supravieţuitor din-trei cei şapte eroi care au pornit în expediţia împotriva Tebei* (2). EGIDA La început. Electra. mai apoi. tatăl Andromacăi*. a fost trăsnit de Apollo*. L-a găzduit pe Frixus*. melodramă EGESTA Personificare a sărăciei în mitologia Vergiliu. Era stăpâna Infernului (Nifelheim*). în înţelegere cu ea. Troadele. rege al Mieenei* si tatăl Alcmenei*. i-a lăsat în grijă tronul. unde primea pe toţi cei de rea credinţă. L-a ucis pe fratele acestuia. Egist a uneltit cu soţia acestuia. 763. cu capul Gorgonei* în mijloc. EGIGE Numele uneia din cele şapte fete ale Niobei* şi ale lui Amfion*. ucis de Ahile* împreună cu cei şapte fii ai lui. EGERIA Nimfă* romană de o rară frumuseţe. Oreste*. platoşa lui Zeus*. simbol al bogăţiei. Eneida. le-a ridicat. El însă nu a supravieţuit. EGINA Fiica lui Asopo*. rîvnită mai apoi de argonauţi*. celălalt nepot al lui Atreu. înecată în marea care îi poartă a.EETE Regele Colhidei*. EGEA Regină a amazoanelor*. Eschil. . care. adorată 'ca zeiţă protectoare a naşterilor. spate în spate. iar Adrast. Edip. în Latium*. Atreu*. 1-a ucis. Oto*. EIRENE Zeiţa păcii* în mitologia greacă. împreună cu fratele lui. Agamemnon a fost apoi răzbunat de fiul său. când a plecat la războiul împotriva Troiei*. dar. care i-a ucis pe amândoi. aşa cum fusese învoit cu tatăl său pentru a anunţa de departe victoria. care a participat la revolta împotriva lui Zeus*. Pax la romani. numită a epigonilor*.

a căzut de pe acoperişul palatului vrăjitoarei şi -a murit. Coejorele. după ce 1-a orbit de unicul ochi. sora Dioscurilor* şi a Clitemnestrei*. A trebuit să fugă împreună cu fra'tele ei. ELISA Numele originar al Didonei*. I. Homer. Elena şi Troienele. Gabriele D'Annunzio. Homer. ELEUTERIA Zeiţa libertăţii în mitologia greacă. ucigând pe uzurpatorul şi ucigaşul Egist* şi pe Clitem-nestra. Eneida. Goethe. Illada şi Odiseea. Elpenor. Tip-. Electra. Sofocle. fragment dramatic ELURO Divinitate egipteană cu trup de om si cap de pisică. 552 şi urm. Neoptolem* a luat-o de soţie pe Andromaca*. spînzurată de fiii unuia din eroii morţi la Troia. Drumul dintre Atena şi Eleusis — pe o distanţă de 22 de/km — era numit via sacra (drumul sfînt). dar. 75 şi urm. regele Spartei. Ino*. ca replică a misterelor egiptene în cinstea 2eiţei Isis*. Eteocle* si Polinice*. operă. 650. După cucerirea Troiei de către greci. operetă. Tragedia Elenei. care de atunci s-a numit Ellespont. de asemenea. Gerolamo di Cremona. Recăpătînd trup omenesc. după textul lui Hoffmannsthal. Nefele i-a ajutat să ajungă în Colhida*. Helena. Otto Brues. Iliada. Virgiliu. .'Troie. s-a . a fost izgonită de fiii acestuia si a murit la Rhodos. Giulio Romano. pictură.. transformat de vrăjitoarea Circe* în porc. unde s-a stabilit. Christopher. în lipsa acestuia însă. Marlowe.ELEUSIS Localitate în Atica (Grecia). „salvatorul". Electra. B. tragedie. Eschil. Euripide. . La aceste solemnităţi nu luau parte decît cei iniţiaţi. răpită de Ulise*. în care se organizau serbările în cinstea Demetrei* şi a Persefonei*. Războiul Troiei nu va avea loc. De o rară frumuseţe. Ugo von Hofmann-stahl. ELLE N Fiul lui Deucalion* si al Pirrei*. G. 334 şi urm. mama harpiilor*.Menelau*. Elle însă a căzut în mare. fiul regelui acestei cetăţi. Le-a prezis grecilor victoria asupra Troiei. Ugo von' Hofmannsthal. Cînd Antigona* a fost condamnată la moarte de Creon pentru că a îndeplinit ritualul funerar pentru fraţii ei. Richard Strauss.. ELECTRA sau LAODICE (3) Fiica lui Agamemnon* si a Clitemnestrei* în mitologia greacă. Antonio Canova. tragedii. uzurpatorul tatălui lui Edip* la tronul Tebei* (2). III. ELPEţJOR Tovarăş al lui Enea*. 295. Gustave Moreau. după moartea lui Menelau. (2) Fiică a lui Oceanus* şi a lui Thetis (1)*. muzică ELENOS Unul din fiii lui Priam* şi ai Hecubei*. Eneida. sculptură ELAGABAL Divinitate solară în vechea Sirie. Agamemnon şi Oreste. Roşmann. Leconte de Lisle. Richard Strauss pe textul lui Hofmannstahl. care o iubea peste măsură.corespunzând zeiţei romane Libertas*. a fost răpită de Paris*. Eugen O'Neill. ELPA Fiica ciclopului* Polifem*. în zbor. strămoşul cel mai îndepărtat al elenilor. Jean Giraudoux. tragedie. întemeietoarea legendară şi prima regină a Cartaginei. 136 EMON Fiul lui Creon*. să-şi răzbune părintele. Giovani Pascoli. Andre Gretry. văduva lui Hector*. ELLE Fiica Iui Atamant* şi a Nefelei*.. Homer. de teama celei de a doua soţii a tatălui lor. L-a ajutat pe Oreste . VII. după legile strămoşilor. graţie berbecului cu lîna de aur* — ofrandă primită din partea lui Hermes* —. si a o relua pe Elena. Electra. Elena. Frumoasa Elena. Francois Joseph Gossec. . care i-a dus pînă la destinaţie. Eleuteria era.Din jale s-a întrupat Electra. VI. adorată sub forma unei pietre conice. Euripide. sub protecţia zeiţei Afrodita*. sora lui Oreste* si a •Ifigeniei*. personificare a milei. Prosper Jolyot de Crebillon. tragedie. Oglinda Elenei. Frixus a sacrificat berbecul lui Zeus* si i-a dăruit lîna de aur regelui Eete"'. Van Marees. ea a fost mai întâi soţia lui . dramă. Virgiliu. Emon.polo. Istoria doctorului Faust. Andrea Schiavone. Guido Reni. Aici 1-a găzduit pe Enea* în drumul său spre Italia. Jacques Offenbach. Odiseea. Ca-riani. şi1 a întemeiat în Epir. tragedie. Elena a revenit în Sparta. 364. o nouă . Au 134 135 fost instituite de Orfeu*. tragedie. X. După moartea lui.ELENA Fiica lui Zeus* si a Ledei* în mitologia greacă. Grecii au pornit atunci război împotriva Troiei* pentru a-1 pedepsi pe Paris. Frixus*. tragedii. ELEU Divinitate abstractă în mitologia greacă. Domenico Veneziano. unul din numele lui Bachus*: „eliberatorul". Vittorio Alfieri.

Tasso. Enea luptă împotriva harpiilor. la Biblioteca Vaticanului. Mai tîrziu. reprezentînd pe Enea cu Anchise şi Ascaniu. de unde arunca foc şi flăcări. Aurora. iar urmaşii lui au format dinastia lulia. să fie din ceară. După aceea. L. venea să-1 vadă în fiecare noapte. relief pe altarul' Gens Augusta din. VI.. la Galeria Borghese din Roma. Ea însăşi era o asemenea fantomă. poem în dialect normand. înduplecat de rugăminţile ei. la care i-a avut pe Peleu* şi Telamon*. '"' muzică. 'Virgiliu. pe care •le stăpînea în peşterile Insulelor Eoliene. Enea. a ajuns în La-tium*. la Luvru. Enea şi Anchise. ENIPEU Păstor din Tesalia care. fermecată de apele lui limpezi. Si-sif*. Gerusale mme Liberata. G. EOL 'Regele vînturilor în mitologia romană. Niocolo Jommelli (după lin text de Pietro Melastasio). rănit în timpul asediului Troiei*. a pornit. I. poem. somn adînc. X. Părăsită apoi. Bernini. s-a aruncat pe rugul de incinerare al acestuia. Endimloh. ENDEIDE Fiica centaurului* Chiron* şi soţia lui Eac* de f. 578 . Al.^ Tor-quato. luliu*.. ENDIMION Păstor de o rară frumuseţe în mitologia greacă. Aici. ' folosită în acest fel de Hecate*. care trimitea pe lume f antonie nocturne pentru a-i speria pe oameni. Annibale Carracci. care a adus-o de pe muntele Ida*. a plîns atîta. iar mai apoi Zeus. 'a murit de durere. Van Dyck. Federico Barrocci. ENIO Zeiţa războiului în mitologia greacă. Dia Callecerada. A fost surprins de Zeus* în apropierea Herei* şi cpndamnat să doarmă timp de treizeci de ani. Rafael. EMPUSA Zeiţă înfricoşătoare în mitologia greacă. Eneida. 52. şi Salmoneu*.. după ce a aflat de moartea lui Paris. Cartagina.-EOS Personificarea Aurorei* în mitolpgia greacă. printr-o viclenie. timp în 'care Selena îl putea vizita ori de cîte ori dorea. Eneida. al doilea soţ al H'ippodamiei*. iar Diomede* 1-a înmormîntat în Argeş* (5). Disperată din cauza uciderii celor doi fii ai ei. s-a prăvălit pînă în fundul vul-Icanu'lui Etna* (2). eno's. Guidi. A introdus viticultura în Etolia (gr. Perrier. Virgiliu. După incendierea Troici*. . sculptură 137 ENEA Fiul Afroditei* si al lui Anchise* şi soţul Creusei* (2). sculptură ENEU sau ENO Rege al Calidoniei*. ENCELADOS Cel mai puternic si mâi îndîrjit dintre gi-• ganţi*. dar. Citna da Conegliano. Vellani. Paris. Intîlnire cu Venus. Bernasconi. mama vînturilor. Sibila şi Cărora. la porunca zeilor. Zeiţa Se-lena*. mama lui Alcione*. pictură. Guercino. Endimion dormind. Incendia . 2 şi urm. Francesco Mola. din apropierea Siciliei. fiica lui Latinus* şi a Amatei*. Eneida. III. în Peloponez. la Galeria Boţghese din Roma. Guido Reni. Trăsnit de Zeus*. Pietro Berrettini da Cortona. După o altă versiune.di Borgo. Benvenuto Tisi Garofalo. ENONA Nimfă* din Frigia. a cerut să i se aducă soţia care ar fi avut darul de a-i salva viaţa. ele s-au topit şi astfel Enomaos a pierdut cursa şi a murit.. ENARETE . luliu a întemeiat oraşul Alba Longa*. Orlando Furioso. împreună cu tatăl şi cu fiul său. Incendiul Troiei. fiica «lui Hiperion*.Nimfă*.. devenind astfel mamă a doi copii: Pelia* şi Neleu. spre Italia. vin). i-a acordat o tinereţe veşnică şi un. După moartea lui Enea. Enea în faţa mormîntului lui Polidor. într-un codice al Eneidei din sec. Ariosto. cetatea Didonei*. Enona a refuzat. Guido da Pisa. Tintoretto. Pelope a luat-o de soţie pe Hippodamia. Pelope*. John Keats. Giuliu Romano. Antonio Canova. poem. după ce 1-a învins pe Turnus*. Enatros şi Memnon*. Piero di Cortona. Odiseea. povestire romantică. A fost prima soţie a lui Paris*. După o oprire în Cartagina. a cerut să fie preschimbat într-un rîu. pictură . poem narativ. Roman d'Eneas. soţ al Alteei* şi părinte al lui Meleagru* şi al Deianirei*. -. regele rutu-lilor*. în Stanze del Valicano. la o întrecere de care. a luat-o de soţie pe Lavinia*. nncît lacrimile i-au fost schimbate în rouă. Virgiliu. pentru a se face iubit de nimfa* Tiro. la Luvru. Muzeul del Bardo. Canace*. Nimfa. dramă. Homer. a intrat să se scalde. John Lyly. soţia lui Eol*. a făcut ca roţile carului pe care alerga Enomaos. / fătti di Enea.sinucis lîngă corpul ei. a fost ucis de nepoţi. îndrăgostită de el. Reinhard Keise.

fost Igea*. EPIONA Soţia lui Asclepios*. pentru a-i răzbuna părinţii ucişi toţi. fiul ei. ERINH sau FURII Zeiţele răzbunării. ERIFILE Fiica lui Adrast* (1) si soţia lui Amfiarau*. 350 şi urm. Cînd a aflat de moartea tatălui ei.EPEOS Făuritorul calului troian introdus de greci în cetatea lui Priam* în urma trădării grecului Sinon*. în afară de Adrast*. Alcmeon*. L-a adorat pe Oreste* şi a avut de la el pe Pentil*. Templul era loc de pelerinaj şi de vindecare a bolilor. ENO -* ENEU ENOMAOS Fiul lui Ares* si tatăl Hippodamiei* (2). şi reconstruit pe timpul Iul Pericle. 138 139 EPIGONI Fiii--eroilor care au luptat împotriva Tebei* (2). s-a spînzu-rat de un copac. dedicat lui Poseidon*. ERATO Muza* poeziei lirice şi a mimei în mitologia greacă. Noua expediţie a reuşit. au format o altă expediţie de revanşă. . regele Argosului* (5). ciumă. Era venerată în ţările aflate de-a lungul Dunării. el'va muri. De la Pandora a avut-o pe Pirra*. II . La greci erau cunoscute cu numele de eumenide şi erau numai binevoitoare. Fe-ton*. regele perşilor. secetă şi foamete. soţul Pandorei*. Răzvrătindu-se împotriva lui Zeus*. El este cel care a deschis cutia Pandorei. pe colina Areopagului.în Peloponez. EREUTEION Unul din templele de pe Acropole*. Eralo. inundaţii. După Virgiliu. ERIGONA (1) Fiica lui Egist* şi a Clitemnestrei*. unde supraveghea sufletele celor morţi. pe care Heracles* a înfruntat porcul mistreţ.cea care vindecă". zeiţa eternei tinereţi. :EPIDAUR Oraş în Argos* (5). Le Sueur. zeiţa sănătăţii. Eneida. (2) Nume al Infernului. ERESKIGAL Regina morţilor în mitologia calderi-asi-riană. Aici. Trăia sub pămînt. si Egle. soţul Nopţii*. şi au fost venerate pen- . ERIMANT Munte din Arcadia*. Metamorfoze. epidemii. reprezentată cu o liră în mînă. fiicele Aheronu-lui* şi ale Nopţii"' sau •— după o altă versiune — ale lui Pluto* şi Pro'serpinei*. identificat cu Bel* (1) al semiţilor. A fost distrus de Xerxes. EPIMETEU Fiu al titanului* lapet* si al Asiei*. Egialeu*. 140 ERESIDE Nimfe* care o serveau pe zeiţa Hera* în baie. zeul era ['•'venerat sub forma unui şarpe. pictură la Luvru EREB (1) Fiul haosului* si -al întunericului. zeu al pămîntului şi al atmosferei. Pentru această trădare. Ovidiu. berbeci si turturele. Tisifona şi Megera. I s-a prezis că în ziua cînd fiica lui se va căsători. A fost preschimbată apoi în constelaţia Fecioara. Dezlănţuiau războaie. a ucis-o. ale unui stadion şi ale unui 'impunător local de scoală. Capul lor era plin de şerpi încolăciţi. în Epidaur există încă ruinele unui magnific teatru. (2) Fiica lui Icar*. Supravegheau'însă ordinea materială şi morală a vieţii oamenilor. Fiicele ei au. în care se afla un renumit templu al lui AsClepios*. Virgiliu. din care au ieşit toate relele. a fost schimbat într-un rîu si aruncat în.264 ENLIL La babilonieni. erau trei: Aletto. Numele ei înseamnă . Polimnia şi Melpomene. (2) Numele stelei în care Apollo* 1-a schimbat pe fiul lui. a des-ităinuit refugiul în care se ascunsese soţul ei ca să nu participe la războiul împotriva Tebei* (2). EPONA Zeiţă protectoare a cailor la gali şi la romani. Pentru a avea colierul Harmoniei*. ERIDAN (1) Fiul lui Oceanus* şi al lui Thetis* (1). Li se jertfeau oi negre. li făceau pe cei nelegiuiţi şi pe ucigaşi să-şi piardă minţile.. Infern. şi-a pierdut viaţa doar fiul lui Adrast. I. Au avut un templu în Atena.

care i-a îngropat trupul sub templul zeiţei Afrodita*. A fost constrâns să se autodevoreze. La rîndul. Scop. fratele lui Polinice* şi al Antigonei*. Banchetul şi Fedru. iar când cadavrele au fost puse pe rug. Ersilia separă pe Romulu:. ERITEA Insulă legendară. soţ al nimfei* Psyche*. ESIONA Fiica lui Laomedon*. folosit de Perseu*. 412 şi urm. care a prezis greoilor că vor cuceri si vor distruge Troia*. simbol al sufletului. XIV. lui. statuie. motiv de bucurie a vieţii. plafonul Capelei Sixtine din Muzeul Vaticanului / ERIX Fiul Afroditei* şi al lui Bute* (3). 829 şi urm. Zeii 1-au oferit oamenilor în dar ca pe o forţă care inspiră pe poeţi şi pe artişti. I -se ofereau primele roade ale pămîntului. la British Museum din Londra IERSILIA Fiica regelui sabinelor. A fost asimilată zeului grec Asclepios*.lui Peleu* cu Thetis* (2) . 195 şi urm. unde avea un templu renumit. pentru a sugera discreţia. EROS Zeul iubirii în mitologia greacă. războiul Troiei*. ESTIA Zeiţa vetrei familiale în mitologia greacă. lăsat de Edip. Paris* 1-a oferit" Af rodi tei*. rege al Sici-liei. V. insuflîn-du-le iubirea. Jerjy Zulanski. poem epic. 194 şi urm. La romani se numea Vesta*. printre altele. Diana -cu mai mulţi amoraşi. cu aripi. Metamorfoze. A căpătat între timp şi un caracter funerar. ERISITTON Fiul unui rege din Tesalia. B. în care se aflau turmele lui Gerion*. basorelief pe un sarcofag roman. Fidias şi Scopaş. Tatius. dar Polinice a chemat un_ grup de eroi pentru a lupta împotriva lui (-> Cei şapte împotriva Tebei). Fiindcă nu a fost invitată la nunta . Trebuia să t fie jertfită monstrului trimis de zeul Poseidon* ca să Bpustiască regiunea. Ea trebuia să păstreze. L-a izgonit pe Polinice de la tronul 'Tebei*' (2). la Luvru.Epidaur*. pictură la Luvru j. personificată în Steaua Polară. uneori în rolul fluturelui apare o tînără cu 142 aripi de fluture. Guercino. împreună cu preotesele ei. sentimentele delicate.tru afinitatea lor cu lumea morţilor. Eros şi Psyche. V. pe care le-a luat cu sine Heracles*. înarmat cu un arc şi tolbă. flacăra s-a împărţit în două. Tiepolo. Este reprezentat ca un copil sau ca un tînăr ţinînd un deget în gură. Michelangelo. Basinio Basini. Era venerat la. Ovidiu. cei doi fraţi au murit în aceeaşi înfruntare. Eros şi Endimion.figurînd ca un copil ţinînd o flacără cu vîrful în jos. deoarece şi-a permis să doboare pîţiva copaci din pădurea consacrată zeiţei Demetra*.la Tespine şi Parios.Insem-1 ncle lui erau o nuia şi un şarpe. 392. Metamorfoze. îi omora. Era simbolul statului. Hesperide. ESCULAP Zeul medianei în mitologia romană. Jacopo Peri. dar a fost salvată de Heracles*. locul de naştere al sibilei* cu acelaşi nume. zeiţă greacă a discordiei. statuie la Megara. fiul Afroditei* şi al lui Ares*. a fost ucis de Heracles*. ERIS Fiica Nopţii*. dramă. ER1TREA Oraş din lonia. Romanii le mai numeau şi dîrae. sculptură.. Metamorfoze. Eneida. în stare să vindece orice boală. regele Troiei*. însoţind mormintele şi sarcofagele. mozaicuri. l Ovidiu. statui.. şi Tatius. Ovidiu. Pe cei învinşi. 143 ETEOCLE Fiul lui Edip* si al locastei*. Robert Herrick. Alegerea aceasta a provocat. XI. Praxiteles. plină cu săgeţi ce le lansa către zei si oameni. a aruncat 141 invitaţilor un mar de aur pe care era scris: „celei mai frumoase". nestins focul sacru. . pe un vas din Midia. Romanii o numeau Discordia*. în alte reprezentări apare ca un copil care torturează un fluture. preferînd-o Atenei* şi Herei*. ESHMUN Divinitate feniciană. Virgiliu. Obliga pe călătorii străini să-şi încerce puterile cu el. Lisipp. operă lirică. Moartea lui Eteocle şi Polinice. pictură la Viena . G. şi soţia lui Ro-mulus*. protectoarea casei. picturi pompeiene. precum şi viţei. După o altă versiune. în timpul luptelor. fiica lui Cronos* şi a Geei*. a fost făcut stană de piatră cu capul' Medusei*.. poem. Platon. Reprezentare pe Vasul Franţois din Florenţa. A fost divinizată o dată cu el.

pînă ce vor ajunge pe pămînt. s~a aruncat pe acelaşi rug. Demofon*. i-a înduioşat pe Hades* şi pe Persef ona* să i-o redea. Odiseea. 496 EURIMEDON (1) Regele titanilor* răzvrătiţi împotriva lui Zeus*. XVIII. 349 şi urm. de Teseu*. Odiseea. V. Ovidiu. (2) Prieten exemplar al lui Nexus*. 334. Odiseea. XVIII. 507 si urm.. s-a întors şi Euridice a dispărut pentru totdeauna. Ottavio Rinuccini. în Itaca. după legendă. XIX. 205 şi urm. a evitat puterea vrăjii zeiţei Circe*. Au învins aceştia din urmă. Euridice. EURIALOS (1) Unul din membrii celei de a doua expediţii împotriva Tebei* (2). Cînd acesta a fost ucis de Ulise* pentru că era cel mai îndîrjit dintre pretendenţii Penelopei* (proci*). care i-a transformat pe unii din însoţitorii eroului în porci. 469 şi urm. Honaer. îndurerat. 1-a recunoscut după o rană veche la picior. L-a ajutat apoi pe erou să izgonească pe peţitorii Penelopei (proci*). A avut un templu lingă Napoli. dar a obţinut aceasta cu condiţia ca. Cel care a introdus la Eleusis* misterele dedicate zeiţei Demetra* si care 1-a învăţat pe Heracles* 144 muzica. Odiseea. ucisă de muşcătura unui şarpe. aceea a epigonilor*. Orfeu. Eneida.. nerăbdător de a revedea chipul soţiei iubite. care la reîntoarcerea aces-. de origine tracă. Aces>ta a fost motivul unei îndîrjite lupte între centauri si lapiţi. .. Acolo fabrica trăsnetele pentru Zeus*. Orfeu şi Mercur. cu lira. Penelopei* (proci*). sculptură în Muzeul Naţional din Napoli. X.cu care a şi murit luptînd împotriva rutulilor*. EUPLEA Epitet al zeiţei Venus*. (2) Vizitiul lui Agamemnon*. EVANDRU Fiul lui Hermes:':. După cucerirea Troiei* de către greci. după alţii. Răpită de Dioscuri*. aşa cum i-a prezis Medeea*. mama graţiilor*. EURITION Centaur* care a încercat să o răpească pe 'Hippodamia* (1) în timpul nunţii ei cu Piritou*. XXIV. fiica lui Uranus* şi a Geei*. împreună cu acesta. (2) Sclava Penelopei*. I. EVADNE Soţia titanului* Capaneu*. EU RIALE Una din cele trei gorgone*. a coborît în Infern şi. Virgiliu. Euridice. EUPIT Tatăl lui Antinou* (1). cîrmaciul argonauţilor*.ETNA (1) Nimfă*. s-a stabilit în Latium* şi 1-a susţinut pe Enea* împotriva lui Turnus*. 447 EURIMAH Unul din pretendenţii soţia lui Ulise*. pictură 10 — Dicţionar de mitologie 145 EURILOH Tovarăş de peripeţii ăl lui Ulise*. Homer. 429 şi urm. EUMOLP Considerat fiul lui Poseidon* şi al Chionei*. (3) Mama lui Adrast* (2). 431 EURICLEA Doica lui Ulise*. EUFEM' Fiul lui Poseidon* şi al Europei*. EURINOME (1) Fiica lui Oceanus* sau a iui Zeus*. 294. Eneida. Virgiliu. 514. Homer. XV. 37-1 şi urm. dar' a fost ucis de Laerte*. împreună . Metamorfoze.Virgiliu. 102. 353 şi urm. Neputîndu-i supravieţui acestuia. Homer. iar el să nu o privească nici o singură clipă.tuia de la Troia*. (2) Vulcan în care. regele lapiţilor*. operă lirică. Jacopo Peri. protectoare/ a navigatorilor. A ajuns stăpînu'l Libiei. ea a devenit sclava Elenei*. a fost eliberată de nepotul ei. Georgice. EUFROSINA Una din cele trei graţii*. VI. . zeul Vulcan* îşi avea atelierul. Nicolas Poussin. trăsnit de Zeus*. Euridice. Virgiliu. ea să meargă în urma lui. povestire dramatică. iar lEurition a fost ucis mai tîrziu de Heracles* sau. 326. EUMENIDE -> ERINH EUMEU Păzitorul porcilor lui Ulise*. la Teba* (2). Orfeu. 179. Eneida. de la ea a rămas numele vulcanului Etna. 52. ETRA Mama lui Teseu*. VIII. A fost ucis de Erecteu în războiul împotriva ate-nienilor. 199. travestit în cerşetor. X. Homer. Odiseea. EURIDICE Soţia lui Orfeu*.soţia lui Ulise*. Eupit a încercat să ridice poporul Itacăi împotriva eroului.

Acolo a dat' naştere lui Minos* şi lui Radamant*. Petei. . mesageră a lui lupiter*. poem simfonic după un poem de Stephane Mallarme 'F AM A în mitologia romană. XI. Ambii erau închipuiţi ca fiind jumătate oameni jumătate animale: Dicioare de ţap. IV. Acea Larentia*. . încît Zeus* s-a îndurat de ea şi a preschimbat-o într-un izvor. să-i cres-că. zeu al morţii. 148 FAUSTULUS Păstor roman. frate al Morfeu*. a fost răpită de Zeus* care a luat înfăţişarea unui taur. F E ACI Popor care a trăit in Feacia (Corfu de azi). într-o zi. EV ANTE Fiu pe care Dionysos* 1-a avut de la Ariadna*. Claude Debussy. V.'EURO -> ARGESTE EVANEMOS Epitet al lui Zeus* ca protector al corăbie-rilor si al înaintării lor pe mare.. EZAGUhlS în mitologia lituaniană. VIII. protector al somnului si al viselor. Fatum era superior chiar şi lui Zeus*. zeiţă benefică. dar. 47. bronz în Casa Faunului din Pompei. EUROPA Fiica regelui fenician Agenor* şi a Telefassei*. acesta a murit pe neaşteptate. 288 şi'urm. Metamorfoze. A avut un cult pe Aven-' ţin* (2). Virgiliu. Este prototipul tînărului frumos şi bun. Sebastiano Ricci. basorelief la Hercula-bium: Faun dansînd. EVOE! Strigăt de exaltare în timpul procesiunilor dedicate lui Dionysos* sau lui Bachus*. Regele lor era AJcinou*. 7 AUN Divinitate romană a cîmpurilor si a pădurilor. FAUNA -> F ATU A FAUNALII Serbări date de ţăranii si păstorii romani în cinstea lui Faun*. După o legendă. FANTASOS Fiul Somnului şi al Nopţii*. personificare a glasului si a opiniei generale. 146 F ?ĂT-FRUMOS Personaj din basmele româneşti. FATUM Hotărîrea zeilor privitoare la viitorul oamenilor. Se întreţineau cu ţăranii şi cu nimfele*. însuşiri proprii poporului român însuşi. Ovidiu. Faun era nepotul lui Saturn* şi părintele lui Latinus*. Metamorfoze. Metamorfoze.generozitatea şi omenia lui. Ovidiu. 81 şi urm. dar reuşea să profetizeze multor muritori destinul. Homer. protectoare a sănătăţii oamenilor. Eneida. cu care Ulise a avut o idilă trecătoare. 201 şi urm. Faun şi bacanta. II. coadă si coarne mici. iar după altă versiune. ale cărui ape s-au contopit cu acelea ale tatălui ei. sora lui Cadmos* în mitologia greacă.. 173 si urm. înainte de a o lua de soţie. identificat cu zeu Pan* din mitologia greacă. . Personificat.. Faunul Barberini din Munchen.Lely etc. VI. cel mai îndrăgit de popor pentru frumuseţea. a fost eliberată din ghearele unui monstru înaripat de tînărul Elatos. EYRA In mitologia scandinavă. fiica rîului Liris. Răpirea Europei. Virgiliu. XII. bărbăţia. Virgiliu. Ovidiu. Faloe a rămas atît de nefericită. Eneida. 833 şi urm. După-amiaza unui faun. 39 şi urm. După moartea acestuia a rămas izolată.. şi a dus-o în insula Creta. VII.. picturi EUTERPE Muza* poeziei lirice şi a muzicii în mitologia greacă. Odiseea. aflîndu-se pe ţărmul mării împreună cu alte tinere. căruia i se dedicau procesiuni funebre. Paolo Veronese. Legenda mai spune -— ca şi experienţa — că Fatum poate fi învins numai de oamenii cu voinţa fermă. VII. care 1-a găzduit pe Ulise* în drum spre patrie. lui F ATU A sau FAUNA Soţia lui Fatum*. era fiica acestui rege. care i-a găsit pe Romulus* şi Remus* şi i-a dat soţiei sale. Nu întîmplător unii văd în acest păstor pe însuşi •' Faun*. 641 şi urm. Eneida. al cărui iestin este legat de cel al Ilenei Cosînzene*. FALONE Nimfă* în mitologia greacă. alb. Nausica*.

Ar fi fost prima pitie*. oameni simpli si săraci. A fost motivul luptei între Dioscuri* şi descendenţii lui Afareu*. Iliada. W. Fileu a obţinut de la erou regatul tatălui său. Rafael. Muşcat de un şarpe. Fedra. După moartea acestuia însă. (2) Prieten şi educator al lui Ahile*. . (gr. el a fost scutit de pedeapsă.La fiecare 500 sau 1461 de ani. (2) Fiica Ledei* şi 149 soră a Elenei*. FILGIA Divinitate care. Acolo. Seneca. Baucis*. după ce Zeus şi Hermes au făcut să dispară toate casele din jur. Metamorfoze. FILEU Fiul regelui Augias*. au fost preschimbaţi într-un stejar şi un tei. prin viclenie. acest fiu neascultător a fost trăsnit de Zeus*. Ea ar fi deţinut oracolul* din Delfos* înainte de Apollo*. Fedra. fiindcă s-a aflat că a fost constrîns să-i distreze pe pretendenţi. timp de o .zi. strălucitorul). . aceasta 1-a ucis. că nu ar fi fost cuviincios faţă de ea. FEBE (1) Nume al Dianei* ca divinitate lunară. proteja. Jules Massenet. 223. Algernon Charles Swinburne. fiica lui Oceanus*. simbol al soarelui. Ildebrando Pizzetti. muzică 'FEMIU Cîntăreţ la curtea lui Ulise*.. pictură FETUSA -> LAMPETUSA FILEMON împreună cu soţia lui. Jean Racine. tragedie. Fiind întrebaţi ce doresc ca răsplată. în mitologia nordică. Metamorfoze. au găzduit o dată pe Zeus* şi pe Hermes* cînd aceştia călătoreau prin lume. A cîntat pretendenţilor Penelopei* (proci*) în absenţa soţului ei. 439 şi urm. murea ansă de vie în propriul cuib şi apoi renăştea din cenuşă. soţul ei. Ovidiu. Fiul lui Helios* şi al Climenei* (1).556 şi urm. FILIRA Nimfă*. Rubens' etc. dar a fost preschimbată de zei într-un migdal. 690 şi urm. tragedie. Ovidiu. » FETON (gr. IX. Michelangelo. Denun-ţîndu-1 pe Hippolît* lui Teseu*. Demofon*. Ovidiu. Roasă de remuş-cări. model de căsnicie şi de iubire constantă. Hamin-vgia şi Spadisa. Cifrele erau legate de astrologie. . ei au răspuns că vor să rămînă paz-1 nici ai templului şi să moară împreună. în sfârşit. lup uriaş. Arthur Honneger etc. FILOCTET Fiul lui Pean* în mitologia greacă. 211 şi urm. Robert Garnier. 150 15] FILLIS Fiica regelui Traciei. phoibos. FEBOS Unul din numele zeului Apollo* strălucitor). Tinto-retto. Gabriele D'Annunzio. FEMONEA Prof etesă. să conducă. A avut de la Cronos* pe centaurul* Chiron*. după care a fost preschimbată în tei. după ce Asclepios* i-a vindecat rana. Fedra. FEDRA Fiica lui Minos* şi a reginei Pasifae*. naşterile.. Idas* si Linceu* (2). tragedie. VII. IX. A obţinut. Gluck. nu se hotărăşte să o ia în Căsătorie. Euridice.. FE'NRIR în mitologia nordică. după o versiune. Disperată că logodnicul ei. fiică a lui Apollo*. Giovanni Paisiello. care. s-a spîn-zurat. 611 şi urm. după care a foist izgonit de rege. Homer. Căldura Soarelui i-a înnegrit totuşi pe etiopieni. împreună cu alte două. (3) Fiica lui Uranus* şi a Geei*. 168. Fileu i-a dat tot concursul. Cînd Ulise a revenit în patrie. tragedii. l şi urm. a inventat hexametrul si a rostit profeţiile sale în acest metru poetic. La sfârşitul vieţii. phaiton. doi bătrîni. Fedra. în afara colibei lor care între timp devenise un templu. Nu a fost însă în stare să strunească cei patru cai şi ameninţa să aprindă lumea. Fedra si-a luat zilele. C. aprobarea tatălui său. Brueghel. carul soarelui. a luptat alături de greci împotriva troienilor. a zăcut zece ani. poem. Cînd Heracles* a întreprins expediţia de pedepsire a lui Augias. II. XXIV. Metamorfoze. pînă cînd Ulise* şi Neopto-lem* 1-au luat cu ei din insula Lemnos şi 1-au dus la Troia*. în timpul asediului Troiei* el a comandat pe mirmidoni*. FENIX (1) Pasăre egipteană legendară cu înfăţişare de păun sau de acvilă. (4) Fiica lui' Leucip*. Fedra şi Hippo-lit. după cum Febos* este o divinitate solară.

fiul lui Ission*. VI. 424 şi urm. Per-sefona*. WjLEGETON în mitologia greacă. că. este de cele mai multe ori un personaj binevoitor. corespunde zeiţei romane Venus*. Eneida.. însă nu le-a putut face nici un rău. Fineu s-a opus ca ea să-i fie dată de soţie lui Perseu. Filomela însă a scris cele întîmplate. cosind totul pe un peplu pe care 1-a dat surorii' ei. (2) Păstor din Corint care 1-a descoperit pe Edip*. rîu de foc în Infern. III. dedicate zeiţei Flora*. FREYA La nordici. sculptură FLORALII Serbări romane. oricât mînca. FOMILĂ sau FOAMETEA PAMINTU-LUI Erou cu puteri supranaturale din basmele româneşti. V. pentru a culege sufletele eroilor muribunzi. iKada. legat de un copac. 8 şi urm. îndrăgită de Apollo*. Jean F. Tiziano. Eneida. frate al zeiţei Freya*. FILOMENA -> FILOMELA FILONOE (1) Fiica lui Tindar* si a Ledei*. Eroul însă 1-a pietrificat cu capul Medusei*. numit astfel pentru.El a fost cel care 1-a ucis cu o săgeată pe Paris*. Teseu*. adică de la firul de lînă cu care Numa îşi lega părul. pe Esculap*. Jean Massys. 718. Cei mai importanţi erau primii. 152 FIT AL Semizeu care i-a oferit găzduire Demetrei*. Virgiliu. apoi 15. l Virgiliu. Sofocle şi Euripide. incendiind templul zeului din Delfos*. Metamorfoze. Homer. 618 şi urm.. A părăsit Corintul pentru a merge în Focida. Soţia zeului Odin*. Cobora pe cîmpul de luptă din carul său. genii* protectoare ale oamenilor împotriva demonilor*. cel mai blînd dintre toţi zeii. L-a . în mitologia germană. Proteja pămîntul si tot ceea ce. . căreia i-a dat numele său. Statuie în Termele lui Caracalla din Roma. (2) Soţia lui Belle-rofon*. cu toată tinereţea şi mireasma florilor. Progne. Cumnatul ei. FLORA Zeiţa romană a florilor şi a grădinilor.sau FILOMENA Fiica lui Panndion. Metamorfoze. FONG-HOANG Geniu* sculptat pe armele vechilor împăraţi chinezi. FOMILĂ -> FLAMÎNZILĂ FRAVASHI La perşi. Virgiliu. abia născut. 721 şi urm. Ovidiu. pentru a nu putea destăinui nimănui purtarea lui necuviincioasă faţă de ea. regele Atenei. zeiţa fecundităţii şi a iubirii. cum nu au făcut ceilalţi centauri. FOLO Cenrtaur*. La Harpe. II. Filoctet. Cînd aceasta a fost salvată din ghearele monstrului marin de către Perseu*. dar Teseu a prins de veste la timp. Eschil. gata să se prăbuşească de la o clipă la alta. pictură. pe Filomela într-o privighetoare şi pe Progne într-o rîndu-nică. protector al porţilor şi al uşilor. protejată de Artemis*. Botticelli. A fost însă săgetat si azvîrlit în Infern. care a făcut-o nemuritoare. Flegias s-a răzbunat. împreună. F IN EU Soţ făgăduit Andromedei*. 402. Cînd aceasta a avut de la zeu un fiu. FLĂMlNZILA. Se celebrau la sfîrsitul lunii aprilie. 153 FOAMETEA PĂMÎNTULUI -> FLAMÎNZILĂ FOCO Fiul lui Poseidon* în mitologia greacă. FREYR La nordici. Jean Baptiste Carpeaux etc. i-a tăiat limba. FORCULUS Zeu roman. fiindcă zeii 1-au prefăcut pe el într-o bufniţă. nu izbutea niciodată să-şi potolească foamea. Marte* si Quirinus*. XIII. 315 şi urm. la început trei. cînd aceasta^a străbătut pămîntul în căutarea fiicei sale. cele două surori au vrut să se răzbune. FLAMINI Preoţi romani instituiţi de regele Numa Pom-piliu*. Numele „flamini" ar veni de la abrevierea cuvîntului filamen. Ovidiu» Metamorfoze. oare vegheau respectarea cultului zeilor lupiter*. FORBĂN (1) Erou din Tesalia. VI. Micolas Poussin. generos. 265. chemat de locuitorii insulei Rhodos să-i salveze de şerpii care făceau acolo ravagii. Eneida. 551 FLEGIAS Fiul lui Ares* şi al Criseidei* si tatăl Coronidei*. VI. Ovidiu.găzduit eu bunăvoinţă pe Heracles*. tragedie FILOMELA .. producea el. unde a trebuit să stea sub o stîncă. Zefirul* a facut-o să dea naştere primăverii.

Cînd Hera* a vrut să o împiedice pe Alcmena să dea naştere unui fiu avut cu Zeus*. al destinului. O femeie bogat în-veşrnîntată. Ovidiu. Tiepolo etc. Triumful Galateei. metamorfozat. Annibale Carracci. aceşti preoţi se numeau ooribanţi*. fiica lui Eete*. apare cu aripi si cu ochii acoperiţi. după legendă. hoţ. timp de două luni. corespunzînd zeului grec He-faistos* sau zeului roman Vulcan*. Ganirnede îmbrăţişînd vulturul. tîlhar) Zeiţa tutelară a furturilor si a hoţilor în mitologia romană. Este reprezentat cu un cap enorm de elefant şi cu patru braţe. .acestui ţinut. Era sărbătorită la 25 iulie. Rafael. GALINŢIA Sclavă a Alcmenei* în mitologia greacă. Metamorfoze. Plecînd în căutarea lînii de aur*. Metamorfoze. 155 G beau din el o anumită exaltare. Cervantes. Rembrandt. A fost luat de zei în Olimp* (1) şi acolo a devenit paharnicul lor. spunîndu-i că Alcmena nu mai poate fi oprită. numiţi furinali. corespunzătoare lui Ba-chus* de mai tîrziu.FURII -* ERINIL FURINA (lat. Era socotită mama neamului omenesc. Tristia şi Epistulae ex Ponte 154 FRIGGA Ultima soţie a lui Odin* în mitologia nordică. B. Ovidiu. Ovidiu. IX. picături răspîndite în cer. Răpirea lui Ganimede. iar băieţii. Galinţia a înşelat-o.. Francesco Albani. GALLO -> ALETRION GANESA în mitologia vedică. Răpirea lui Ga-nimede. al înţelepciunii. a ajuns în Colhida*. tînăr de o frumuseţe fermecătoare. Polifem s-a răzbunat. A fc*t iubită de ciclopul* Polifem*. Pe această cale. O reprezentare a acesteia în marmură se află în muzeul arheologic din Constanţa.. în vultur. Iliada. al castităţii. unde a luat-o în căsătorie pe Calciopi. G. GALATEA Nimfă* „albă ca laptele" în mitologia greacă. pictură GALAXIA (gr. Dresda. în alte efigii. Hera s-a răzbunat şi a preschimbat-o într-o nevăstuică. pictură GARGARI Popor legendar din Caucaz. CAMELII Serbări celebrate la Atena în cinstea zeiţei Hera* ca protectoare a căsătoriilor. '. FRIXUS Fiul lui Atamant* şi al Nefelei*. Salvat de mama cea bună din mîinile mamei vitrege. V. roata şi sfera. Sandro Botticelli. Teocrit. Ino*. roman pastoral. slujită de o suită de preoţi. 266. mesager al oamenilor pentru dorinţele lor adresate zeilor. a fost dus în pădurea *sacră a lui Ares*. Avea drept atribute: cîrma. ţinînd în mână cornul abundenţei*. Idile. zeu al inteligenţei. "din picăturile căzute din sînul lunonei* cînd îl alăpta pe pruncul Heracles*. Fetele care se năşteau. O versiune spune că a fost răpit dintre muritori de Zeus* însuşi. taţilor. Ovidiu. După o legendă. După o altă versiune. Correggio. fiul zeului Siva* si al lui Parvati. Calea Laptelui) Formată. care a introdus în regiunea lui cultul Herei*. 155. fur. FORTUNA Zeiţă din mitologia romană si veche divinitate italică. format numai din bărbaţi. X. . FTA Divinitate egipteană. sculptură romană după un original grec. sceptrul. i Homer. GANGA-GRAMMA Divinitate vedică feminină ai cărei credincioşi se lăsau călcaţi de roţile carului ei. Galatea. FUFLUNS Divinitate etruscă. I-a învăţat pe oameni să se servească de foc. 306 şi urm. este creatorul universului. regele . pe care însă 1-a respins pentru păstorul Acis*. le rămîneau mamelor. schimbîndu-1 pe Acis într-o stîncă şi pe Galateea într-un rîu. eroii puteau ajunge printre zei. Aceştia întâlneau amazoanele* în fiecare an.FORONEU Rege al Peloponezului. Metamorfoze. GANIMEDE Fiul lui Troos* în mitologia greacă. La romani. cel transformat într-un rîu a fost Acis.

Personifica fulgerul. a apărut din haos* şi a conceput cerul.Epitet al zeiţei Venus*. • Ovidiu. (3) Rege al Corintului. de care este asociată legenda potopului universal. GENETA sau MANA GENETA Zeiţă romană care supraveghea naşterile şi tot ceea ce trebuia să. GELONE Fiu al lui Heracles* şi al nimfei* Gelania. 898 şi urm. GIMI sau GIMIN Genii. (2) Fiul lui Minos* şi al lui Pasifae*. cea mai veche divinitate. care avea ochii verde-marin. GINNOPEDIA Serbare celebrată la Sparta în cinstea lui Apollo*. 156 157 GEEA Personificare a .şi al nimfei* Neide. GILGAMESH Personaj din mitologia babiloniană. Fiecare muritor avea cîte un geniu propriu. luat turmele cu el. GLAUCOS (1) Pescar din Beoţia. Au pus muntele Ossa peste muntele Pelion* ca să ajungă la cer. • tatăl 1 lui Bellerofon*. personificare masculină a pămîntului. GENITRICE. Grecii îi numeau daimoni*. GIGANŢII Uriaşi.GEB Divinitate egipteană. ca mamă a tuturor fiinfelor umane. identificat cu Zamol-xis*. GERMALO Veche localitate lîngă Roma. ar fi fost părăsiţi Romulus* şi Re'mus*. Romanii o numeau Ceres*. pe ţărmul Tibrului. popor din Sciţia. după moarte în sînul ei. 151 şi urm. mările şi munţii. lupiter*. fără să bănuiască că acesta îi va lua tronul. unde. GELANOR 'Fiul regelui Argeşului* (5). florile si fructele. GERION' Moris-tru cu trei capete şi cu şase aripi în mitologia greacă. numele râului din Frigia care oferea celor ce GEBELEIZIS Zeu al geto-daeilor. GENII La romani. Atributele ei erau: şarpele. Giganţii sînt personificări ale cataclismelor.GENETLIACI Denumire generică dată tuturor zeilor favorabili naşterilor: lunona*. duhuri sau spirite bune şi rele. Copiii jucau goi în jurul statuii zeului. Heracles* i-a exterminat pe toţi şi i-a închis în vulcani. 159 GLADSHEIM Unul' din palatele cereşti ale lui Odin* în mitologia scandinavă. . ale tuturor forţelor geologice în dezlănţuire. GENESII Serbări la Atena. Apăreau ca nişte copii goi. în mitologia greacă. în mitologia nordică. L-a primit la el pe Danaos* cu cele cincizeci de fiice ale lui. Numele venea de la Gallus. a dat naştere întregii vieţi şi totul se întoarce. pentru a-i doborî de acolo pe zei. fiul lui Sisif* şi al Meropei*.. Stenelos*. GNA Divinitate celtică. Ovidiu. Diana*. buni saii răi. fiii zeiţei Geea* în mitologia greacă. erupţiilor vulcanice. După o altă versiune.pămîntului în mitologia greacă. piară. Heracles* 1-a ucis şi a. GIMIN -> GIMI GINANGOPAR Numele pămîntului în perioada glacială. ApoMo* sau cu Bachws*. l GALLI Preoţi frigieni ai zeiţei Cibele*. I. A fost identificată cu De-metra* sau Cibele*. lupiter*. în cinstea morţilor. cu aripi. pe care le hrănea cu carne de om. -cornul abundenţei*. Metamorfoze. personificare a protectorilor divini. mesageră a zeiţei Frigga*. strămoş al gelonilor. duhuri în mitologia mahomedană. GLAUCOP1DE Unul din epitetele zeiţei Atena*. fiu al lui Poseidon* . identică celei biblice. după tradiţie. cel ce i-a distrus a fost Zeus*. spune legenda. Metamorfoze. Poseda mari turme de 158 vite. mamă a tuturor celor însufleţiţi. XIII.

Din haos au apărut Geea* (Pămîntul) Tartarul* 162 HARMONIA Fiica lui Ares* şi a zeiţei Afrodita* în mitologia greacă. Numai ele cunoşteau drumul care ducea la gorgone. îrj mitologia slavă. GOETO-SIRO Steaua Norocoasă la sciţi. O altă versiune vede haosul nu ca un spaţiu gol. calul înaripat. Metamorfoze. 722 şi urm. . soţia lui Ninib. Platon. Poemul graţiilor. întunecat. Pilon Antonio Canova. A fost soţia lui Cadmos*. Eufrosina* (Bucuria) şi Talia* (Prosperitatea). morţii trebuia să plătească un obol barcagiului Caron*. Avernul*. îi erau sacri narcisa şi chiparosul.. Sandro Botticelli. frate al lui Zeus* si Poseidon*. care aveau capul plin de şerpi: Medusa*. HADES Fiul lui Cronos* şi al zeiţei Rhea*.Homer. GULE Fiinţe misterioase. Rubens. . Sînt reprezentate în grup. în plus. Era stăpînul Infernului în mitologia greacă. Personificau bătrîneţea. GORGONE Trei monştri feminini în mitologia greacă. Broaştele. • GULA în mitologia asiriană. care ar fi existat înaintea tuturor lucrurilor si difci care s-a născut totul. — Dicţionar de mitologie 161 H (Infernul) şi Eros* (Iubirea). el era stăpînul tuturor bogăţiilor subsolului. Sub acest nume se înţelege si împărăţia subterană a morţilor. Ovidiu. HAOS în concepţia vechilor greci despre lume. Euriale* si 160 Steno*. Apuleius. de statură mică. Lucian din Samosata. GRAŢII Fiicele lui Zeus* şi ale nimfei* Eurinome (1) sau ale lui Dionysos* şi Afroditei* în mitologia romană. spaţiu nesfîrşit. Benvenuto Cellini. GRAIE Surori ale gorgonelor* în mitologia greacă. Francois Boucher. Ugo Foscolo. regele Tebei* (2). substanţă avînd calitatea de a prelungi viaţa oamenilor. Medusa mai ales avea darul de a pietrifica cu privirea ei. Persefona*. Primăvara. un alt nume al soarelui. statuie în bronz. Din sîngele ei a ţîsnit Pegas*. zeiţă. de la care a avut mai multe fiice. consacrate zeului Apollo*. GORGOFONE Fiica Andromedei* şi a lui Perseu*. pe Dionysos si pe Afrodita. Cele trei graţii. Ino*. HADAD Zeul trăsnetului si al furtunii la sirieni. Eneida. ci ca o grămadă uriaşă. sora lui Alceu* în mitologia greacă. Virgiliu. Era socdtită personificarea căldurii (binefăcătoare şi ucigătoare). Dialogurile morţilor. Divinitate binefăcătoare. scuiptur'ă GRIDUR Zeul tăcerii în mitologia nordică. Numai umbra celui ce era îngropat sau incinerat putea intra în împărăţia lui Hades. ^pictură la Pinacoteca din Viena GORGONIA Epitet al zeiţei Pallas* (1). ce ar locui în adîncurile părnîntului şi ar păzi comorile în mitologia nordică. Aveau toate ian singur ochi şi un singur dinte. pe care le foloseau pe rînd. animale sacre. Perseu. IV. Perseu* a reuşit să-i taie capul si să împietrească cu el duşmani. împreună cu soţia lui. HAP Boul divin în mitologia egipteană. cu cap si aripi de vultur şi trup de leu. Erau trei: Aglaia* (Strălucirea). care au dat întregii creaţii formă şi structură. Rubens. Pentru a putea intra aici. pe Apollo*. Ra-fael. Aristofan. Bertel Thorcaldsen.GNOMI Fiinţe fantastice. vampiri. printre care pe Auto-noe*. de materie. însoţeau pretutindeni muzele*. de a proteja câmpurile şi animalele. Fedon HANUMAN Jn mitologia vedică. GONIADE Nimfe* care locuiau între Beoţia şi Atica şi care protejau puritatea apelor. Ele au fost cele care i-au arătat lui Perseu* drumul spre gorgone. Germain. după ce el le-a făgăduit că le va restitui ochiul şi dintele. Medusa. Metamorfozele. Iliada şi Odiseea. deoarece avea pe scut imprimat chipul Medusei*. erou-maimuţă care 1-a ajutat pe Rama* să-1 învingă pe Ravana*. GRIFONI Animale legendare. pictură. HAOMA La perşi.

Hecuba. reprezintă în faţa porţilor Troiei la Troia. veghează continuu asupra muritorilor şi zeilor.Chr. îi era dedicat un cult special la Atena. XXIV. printre alte daruri. într-adevăr. altul de cal si altul de câine. Homer. Au fost exterminate de Heracles*. Malipiero. după 'legea strămoşilor. 163 HECATE Divinitate a umbrelor nopţii în mitologia greacă. dar fiindcă 1-a ucis pe Patroclu*. Era reprezentată în chip de vacă.. HECATESII Serbări organizate la Atena în cinstea zeiţei Hecate*. HATH-IUNIS Insula vitejilor si a înţelepţilor. VI. tragedie. fiice ale lui Poseidon* şi ale Oeei*. A fost una din zeiţele iubirii. cu aripi mari şi gheare ascuţite. frescă în Pompei. a ordinei morale şi sociale. cel mai bun prieten al lui Ahile*. în mitologia egipteană. Seneca. Ludovico Dolce. cu ochii de jeratic. Hecuba.. Homer. cu Artemis*. distrugătoare. de la Florenţa. XXIV. în Casa del Larario. unde îşi aveau sediul cabirii*. Eneida. Homer. Hecuba. jertfire a o sută de boi) Sacrificiu de. A fost preschimbată într-o căţea. Hecuba tristă. disperată. Proteja vrăjitoria. Louis Boulanger. pictură HEIMDALEi Zeul luminii la nordici. scutul pentru Heracles*.. dar mai ales a bunei înţelegeri între oameni. HATHOR Zeiţa iubirii. Euripide. Troienele. Bramer. Troiadele. A fost soţul Afro-ditei*. de trei ori. Virgiliu. un fel de Cîmpii Elizee* din mitologia romană. a Cassandrei* şi a Creusei* (2). pe care Zeus* i-a oferit-o pentru a-şi ispăşi faţă de el vina că-1 lăsase şchiop' cu mult înainte. Aici. magia şi orice intenţii răuvoitoare. Euripide. hekatombe. Avea trei capete — unul de om. 370 şi urm. a fost sclava lui Ulise*. cu Proserpina* sau cu Diana*. mama lui Hector*. XVIII.. XXII.într-o luptă crîncenă. apărea ca o femeie cu capul înconjurat de şerpi. fiu al lui Zeus* şi al Herei* în mitologia greacă. XIII HATÂR Preotul care săvîrşea jertfa.. tragedie. în jurul zidurilor Troiei. unde prelucrarea metalelor era foarte preţuită. regele Troiei*. 394 şi urm. După o . îl..). Iliada. 23 şi urm. Perez de Oliva. Nu după mult timp. HECATOMBĂ (gr. şi a ajuns în Iliria. La nuntă a primit. Vasul Fran-gois (570 î. soţ al Andromacăi* si tatăl lui Astianax*. După căderea Troiei. VI. 762 şi urm. amândoi au fost transformaţi în şerpi şi duşi de Zeus* în Cîmpiile Elisee*. cu picioarele înfipte în cele patru colţuri ale pămîntului. tragedie. ucis de Ahile în faţa zidurilor Troiei HEFAISTOS Zeul grec al focului şi al metalelor. nu si-a putut stăpîni urletele de durere. identificată cu Luna*. Apărea oamenilor sub formă de spectru. HECTOR Primul fiu al lui Priam* si al Hecubei*. VI. HECHEMON Unul din fiii lui Priam* şi al Hecubei* ucis de Diomede* în timpul războiului împotriva Troici*. cu chip de femeie şi trup de pasăre răpitoare. tridentul pentru Poseidon*. sora lui Fta*. la rîndul lui. Cerul însuşi de altfel era închipuit ca o vacă uriaşă. acesta 1-a ucis. îi era sacru eîinele şi i se jertfeau miei negri. a fost izgonită din Teba împreună cu soţul ei. A făurit arme pentru cei mai mari dintre eroii legendari greci: sceptrul pentru Zeus. platoşa pentru Ahile*. Iliada. ucenicii lui. în insula Lemnos. cîntînd imnuri sacre. Tintoretto şi Velasquez. A fost cel mai viteaz apărător al Troiei*. în mitologia vedică. în timpul unei neînţelegeri cu Hera. miere si chiar oameni. 193 şi urm.. Atelierele lui erau în inima vulcanilor şi mai ales sub Etna* (2) şi sub muntele Mosychos. 251 şi urm. muzică. Iliada. mare solemnitate şi cu multe victime. pînă cînd Priam â reuşit să înduplece pe eroul grec să-i restituie trupul pentru a-1 incinera.. HARPII Monştri în mitologia greacă. Infernul. a lui Paris*. în credinţa vechilor gali. 725 şi urm. 430 şi urm. în alte reprezentări. pictură. frescă la Pompei înfăţişînd pe Hecuba privind cortegiul care îi aduce cadavrul fiului ei. Hector.Seinele* şi Agave* (1). Drolling. G. Lancelot Blondeel. după care 1-a tîrît în urma carului lui.» HECUBA Soţia lui Priam*. Dante. un colier aducător de nenorociri. c..

4 Prinderea căprioarei din Cerinea. Hippolita*. protectoare a căsătoriei şi a maternităţii. a fost introdus de sabini. care distrugea ogoarele. o soţie credincioasă şi. iar romanii 1-au identificat cu Apollo*.leului ' care-i înspăimînta pe locuitorii din Nemeea*. 2 Uciderea hidrei din Lerna*. 5 Omorîrea păsărilor monstruoase de pe lacul Stinfal. Este. Heracies le-a făcut pe acestea să-1 ucidă pe Diomede. 6 Curăţirea staulelor lui Augias*. statuie antică. . una din reşedinţele lui Apollo*. corbul şi şoimul. Era reprezentată ca prototipul unei frumuseţi feminine robuste. 3 Prinderea porcului mistreţ de pe muntele Erimant. pînă la vîrsta maturităţii. Corint si Samos. A devenit simbolul valorii morale. din Arcadia*. fiindcă nici o săgeată nu-1 putea ucide. mai ales. A fost. Creon*. Conducea în fiecare zi. care 1-a făcut pe micul Heracies. sanctuarul din templul de la Paestum. liui Helios îi ei*au sacre cocoşul şi acvila. La Micene. Pentru a o cuceri pe Alcmena. în toată Grecia. In Italia.de bronz. regina zeilor. dusă în Tracia. 11 Răpirea merelor de aur din grădina hesperidelor*. HELIOS Zeul soarelui în mitologia greacă. protectoare a ogoarelor. pentru forţa şi iscusinţa lui. pe care nimeni nu-1 putea traversa. care cuprindeau o turmă de 3000 de capete.. soţia lui Zeus*. dar a fost venerat mai rnult în insula Rhodos. Cultul lui oriental a fost răspîndit repede în Grecia. lunona Barberini. la Roma. 164 165 HELICON Munte în Beoţia 'consacrat muzelor*. Zeus a luat înfăţişarea soţului acesteia. Nicolas Poussin. soţia lui Zeus. Amfitrion 1-a făcut apoi păstor. Megara. A fost venerat pentru acestea si pentru alte acte de bravură. Tintoretto etc. un car de foc construit de Hefaisţos*. pentru regele Eu-risteu a trebuit. pentru a se supune oracolului din Delfos*. tras de patru cai nărăvaşi. care se hrăneau cu carne de om. Simbolul omului în luptă cu forţele răufăcătoare ale naturii. care devasta ţara lui Minos*. care avea aceleaşi atribute. Heracies 1-a strangulat si din blana lui si-a făcut un veşmânt care 1-a făcut invulnerabil. de-a lungul bolţii cereşti. în Grecia. Jacob Jordanes. să îndeplinească douăsprezece munci: l Uciderea. înconjurat de rîul Gioll. plecat în-tr-o expediţie pe un timp îndelungat. 10 Răpirea boilor lui Gerion*. Naşterea lui Heracies a trezit răzbunarea Herei*. prin devierea cursului nurilor Peneu şi Alfeu*. în această centură sta toată puterea reginei. regele Tebef* (2).Chr. Ru-teens. totodată. Infernul. 7 Prinderea taurului din Creta. Fiul lui Zeus* şi al Alemenei*. pictură HERAC&ES Unul din eroii cei mai populari din mitologia greacă. Cultul ei a fost venerat mai ales în Argos* (5). In continuare. la rîndul ei. După ce i-a ucis pe paznici. Era personificarea feminină a cerului. Policlet i-a executat o statuie celebră în aur şi fildeş (415 Î.altă versiune. 12 îmblînzirea Cerberului* din Infern. Heracies lea curăţat într-o singură zi. B îmblînzirea iepelor lui Diomede*. care se hrăneau cu carne de om. ca si a pămîntului. regele Eîidei. HERA Fiica lui Cronos* şi a Rheei*. situat în apropierea Parnasului*. 9 Răpirea centurii reginei amazoanelor*. Sparta. Neînţelegerile dintre ei au fost simţite de muritori prin fenomene atmosferice dezlănţuite. care avea coarne de aur şi copite .). să se lupte cu doi şerpi. un binefăcător al omenirii. foarte atentă la comportările soţului ei în afara căsătoriei. Amfitrion*. abia născut. 1-a orbit pe regele Polinestor* care i-a ucis fiul din lăcomie pentru bogăţiile aduse cu el de HEL -> ELA HELHEIM împărăţia zeiţei Hei* în mitologia nordică. îi erau sacri păunul şi cucul (în această formă i s-a prezentat prima oară Zeus). uitate acolo de 30 de ani. i-a dat în căsătorie pe propria fiică.

Hercule murind. flautul. în cuprinsul Italiei a avut. A fost mesagerul zeilor mitologiei greceşti. Hesiod. De ea s-a îndrăgostit Leandru din Abido* (1). comedie. Muncile lui Hercule. Clerrjient Marot. 288 şi urm. Hercule' furios. H. Vittorio Alfieri. Hercule ucide Hidra din Lerna.ERMES Fiul lui Zeus* şi al Maiei* (1). Hercule luptînd cu centaurii. Ode. Hercule cu bîta. 271. Claudio Monteverdi. Hermes şi Argos. Piero della Francesca. Leandru. fiul lui Agamemnoii*. Pă. Aretusa şi Hesperia* (2).Boariu din Roma. în grădina lor darul de nuntă al Geei* oferit Herei*. StesicorUs. Saint Saens. HESPEROS Ful lui Zeus*. Arturo Beccadelli. numeroase temple. Trachinie. Teogonia. P. Heraclizii şi Hercules. Claude Lorrain. Enrique de Villena. zeul comerţului si al tuturor acţiunilor îndrăzneţe. HERMODH Fiul lui Odin* şi mesager al zeilor în mitologia nordică. bronz la Napoli.. fiicele lui Atlas* (1). Rubens. Ab urbe condita. Friedrich Haendel. Fiindcă i-a plăcut să privească scara stelele a fost luat în cer şi transformat întf-o stea. poem simfonic. sările şi Broaştele. statuie în Muzeul Naţional din Napoli. Georg . Ovidiu. Nimfa* Salmacida 1-a iubit într-atît. apoi ca un tînăr imberb. Praxiteles. A fost reprezentat mai întîi ca om puternic şi cu barbă. Hercule. Hero. Thomas Hood si Franz Grillpar?er. B. Zeu al războiului.Chr. vestitele mere de aur. hesperos. în me-topa templului lui Zeus din Olimpia. Antonio Vivaldi. de asemenea. Ovidiu. Leandru nu a mai putut vedea-luniina si s-a îne'cat. Roma. 169 168 HIDRA DIN LERNA Balaurul cu şapte capete care devasta regiunea Lerna* din Argos* . născut în Arcadia*. Hercule Righetti. în acelaşi muzeu din Napoli. HESPERIA (1) Nume comun dat de greci Italiei si Spaniei. Hermafrodit. pictură la Dresda. frescă în Pompei. 'Este Luceafărul care apare seara cel dintîi si dimineaţa dispare cel din urmă. în casa Familiei Vettis din Pompei. Euripide. 102. HESPER1DE Nimfe* în mitologia greacă. frescă la Pompei în Casa familiei Vettius HERTHA Divinitate saxonă. Jean de Rotrou. sportul. Iliada. IV î. Metamorfoze. seară). situat de partea cealaltă a strîmtorii. în Forul . (2) Una din hesperide*. Hero şi Leandru. O dată însă. Saverio Mercadante. IV. Virgiliu. Hercule în grădinile hesperidelor. HERO Tînără preoteasă a zeiţei Afrodita* din Şest. de disperare. fiul lui Ahile*. Guido Reni. în Muzeul Pio Clementino din Vatican. Girolamo Paratiosco. Hermes. a trecut înot. 172.Homer. 3 HERMAFRODIT Fiul lui Hermes* şi al Afroditei* în mitologia greacă. poem. păzite de un balaur. Hermes Capitolinul. Le Brun. Alfredo Catalani. 23. care se aflau la vest (gr. Amphitruo. al cîmpurilor şi vegetaţiei. Hermafrodit. melodramă pe text de G. Hercule şi Hippolita. Tinereţea lui Hercule. Pierre Denne Baron. din cauza unei furtuni. Metamorfoze. mujlte nopţi. Eneida. epigrame. braţul de mare care-i despărţea. Titus Livius. a fost dată însă lui Neoptolem*.). Policlet din Atena. pictură 166 167 v HERCVLE Zeul care în mitologia romană corespunde lui V Heracles* din mitologia greacă. unde şi-a găsit moartea. Hercule în stare de ebrietate. IHESUS La celţi. Museos (sec. Nunta lui Hercule cu Ebe. Hermes cu Dionysos. Apoteoza lui Hercule. Făgăduită mai întîi de soţie lui Or este*. Hercule Farnese. poeme. Hermes fură boii lui Apollo. în număr de trei: Egle. chiar protectorul hoţilor. s-a aruncat si ea în m'are. sculptură H. Plautus. una din cele mai importante divinităţi. Ele păstrau. încît i-a implorat pe zei să le contopească trupurile şi să facă din ele unul singur. pe malurile Ellespontwlui (Bosforul de azi). inventator al lucrurilor folositoare şi plăcute: lira. sculptură la Roma. Pentru a o vedea. avînd afinităţi cu zeiţa Ci-bele* sau cu Ceres*. Rubens. Marino. părinte al tuturor zeilor. Busser. Hermafroditul. Seneca. Nicola Antonio Porpora. pictură HERMIONA Fiica lui Menelau* şi a Elenei* în mitologia greacă. condus dje o lampă ţinută de departe de Hero. măsurile şi greutăţile. Pindar şi So-focle. în Galeria Borghese. Hercule ucide şerpii. Cel mai vechi cult al lui a fost venerat pe Ara Maxima. cu aceleaşi atribute. Alcesta. muzică. Aristofan. VIII.

V î. aşa cum fusese constrînsă de tatăl ei. Răpirea Hippodamiei. simbolizînd „cunoaşterea" şi . pe care a luat-o apoi de soţie. A fost readus la viaţă de Asclepios* şi lă-!. după o versiune. Simbolizează vulcanul din regiunea Liciei. pretextînd că Hippolit a avut faţă de ea purtări necuviincioase. pustiită de mai multe ori. ca si cei conduşi de Triton* şi . pe care 1-a izgonit din Sparta şi a pus stăpîriire pe tronul lui: Heracles*] 1-a ucis. Cu aceeaşi oca-' ide. bronz etrusc (sec. Michelangelo. iar durerea nu era cunoscută. în regiunea cea 'rnai îndepărtată din nord. Himera din Arezzo. după altă legendă. fa şi pe fiii lui. a fos't hrănit de o iapă. acest popor ar fi locuit în ţinuturile Traciei. singura din cele 5O de fiice kle acestuia care nu şia ucis soţul. HIPPOLITA Fiica lui Ares*.). HIPPOCOQN Fratele lui Tindar*. înfruntarea îndîrjită care a avut loc între centauri şi la-piţi s-a sfîrşit. Antonio Pollaiuolo. lliada. pînă cînd a fost găsit de nişte păstori. Virgiliu. Fetiră*. sau M EL AM ION Fiul lui Megaros*. Zeul lor preferat era Apollo*. Tiest* si Aleatori. HIPPOT. regele lapiţilor*. după una dintre. A fost salvată de furia acestuia. La rugămintea lui Teseu. avea cap de leu. Atlanta*. ' 170 H. i HIPERtilNESTRA Fiica lui Danaos*. zeii 1-au pedepsit. HIPPODAMIA (1) Soţia lui Piritou*.acestuia care 1a răsturnat şi 1-au omorît. s-a sinucis. Acolo soarele era veşnic. părinte al lui Helios*.1 pe Linceu* (1). • HUGIN şi MUN1N Cei doi corbi din mitologi^ nordică. Avea darul t de a oferi motive de inspiraţie celor ce beau dijn el. respingând iubirea Afroditei*.de pe muntele Helicon*. După o altă versiune.. A respins-u pe mama lui vitregă. pe calul înaripat Pegas*. Eneida. Avea trei capete: unul de leu. si al SeiejreiT. zeiţa 1-a preschimbat într-un izvor. jiivinitate solară. HIPERION Unul clin cei 12 titani*. expus în Muzeul de Arheologie din Florenţa HIPERBOREENI Popor legendar care locuia. de locuitorii Argosului* (5). a învins-0 pe fiica regelui Arcadiei*. fiul lui Dionysos* si al Afroditei*. 179. fiii lui Uranus* şi ai Geei*..şi flăcări. care 1-a pîrît tatălui său.(5) şi care a fost ucis de Heracles*. corp de capră şi coadă de şarpe. cu învingerea şi uciderea centaurilor. 576. pictură HiPPOLIT Fiul lui Teseu* şi al Hippolitei*. cuprinsă de remuscări. Bellerofon*. apărut sub î Jovitura de copită a calului înaripat Pegas*. După ce a devastat ţinutul Liciei (Asia Mică) de mai multe ori. Era i'.Chr. Fedra. basorelief. regina amazoanelor*. De la Apollo* a primit în dar o centură care i-a fost luată de Heracles* cînd le-a cucerit pe amazoane. Eos*. Părăsit de mic. VI. l HIPPOCRENE Izvor. Din fiecare din cele trei capete vărsa foc . In sîngele lui otrăvitor eroul şi-a muiat vîr-ful săgeţilor. Mai târziu.tiON Fiul lui Poseidon* şi al Alopei*. HIMERA! Animal monstruos. 171 HIPPOMEDON Unul din cei şapte participanţi la expediţia împotriva Tebei* (2). şi i-a redat tronul lui Tindar. versiuni. pe care centaurii* au vrut să o răpească chiar în ziua nunţii. au fost prefăcuţi de acesta într-o pereche de urşi. care i-a fost dat de Atena*.1PPQCAMPI Caii marini ai carului lui Poseidon* în mitologia greacă.| Sau. protejat de Apollo* si de muze*. a răpus-o. Lupta centaurilor cu lapiţii. pictură HILDUR Valkirie* în mitologia nordică. Un monstru marin a speriat caii. Rubens. fiică a lui Tifon* şi Echid-nei*. Heracles a ob'ligat-o pe Hippolita să-1 ia de soţ pe Teseu*.nereide*. Homer. ca si pacea.'sat liber într-o pădure de lîngă Roma. Profanînd însă templul zeiţei Cipele*. VI. (2) Mama lui Atreu*. unul de capră şi altul de şarpe. HIMENEU Zeul căsătoriei în mitologia greco-romană. într-o întrecere.

cealaltă. IAGNIDE Tatăl satirului* Marsyas*. . HUACAS La peruvieni. Tiepolo. frescă pompeiană în Casa lui Siri-cus. pictură la Lugano IADE Nimfe* ale pădurilor. A fost identificat cu soarele însuşi. tată si fiu. ianuarie. A fost.' Era implorat în orice ocazie. A fost aruncat de Zeus* în Infern. regina Cartaginei. La adormit jpe Zeus* cînd Hera* a vrut să-1 ucidă pe Heracle*. XII. reprezentînd pe Enea rănit JARBA Rege legendar al Mauritaniei. în cinstea lui se celebrau ago-naliile*. preoţi-ma'gi.întâmplă pe părrjiînt. ÎAPET Titan*. HUITZILOPOCHTLI Unul din zeii războinici jidorat de azteci ca protector al imperiului lor. Isis* 1-a hrănit pe ascuns. în Forul roman. A avut şapte surori. dar a fost salvat de mama lui. Era reprezentat cu două feţe: una fiind simbol al lunii. surori ale nimfei Ia*. J. în Delta Nilului. protectoare a casei la germani. după versiunea lui Virgi-liu. IASO Una din fiicele lui Asclepios* şi ale Epionei* în mitologia greacă. Zeus* le-a prefăcut pe toate în stele. el fiind zeul tuturor începuturilor. HUACARIMACHI în Peru precolumbian. Zeus 1-a aruncat în mare. Eneida. De la el a rămas numele Gianicolo din Roma. BOLI Zeu al morţii şi al desfrînării la popoarele nordice. în total şapte. 402.HOLDA sau HOLLE Zeiţă binevoitoare. Horus a ieşit la lumină şi a devenit noul zeu solar. personificare a bolilor şi tămăduitoare a acestora. Marsyas a fost legat de un copac şi jupuit de viu. Apollo 1-a ucis din greşeală cu discul. lAMBE Fiica lui Pan* si a nimfei* Eco*. HYP'NOS Zeul somnului în mitologia greacă. care a murit devorată de un leu. si mai ales în viaţa familială. de Pluto*. . prin firea ei veselă pe Demetra* atunci cînd acesteia i-a fost răpită fiica. IACINT Tînăr frumos. Prometeu* -şi Epimeteu* în mitologia greacă.Moartea lui lacint. frate geamăn al lui Tanatos*. binevoitor şi drept. IAMA Zeul morţii şi judecător în Infern în mitologia vedică. Cînd ş-a trezit. cînd a vrut să i se împotrivească lui. amîndoi. simbol al soarelui. Fiindcă au avut însă curajul de a se lua la întrecere cu Apollo*. Celelalte s-au stins de durere. ca si numele primei luni a anului. se întorci seara şi povestesc zeului Odin* tot ce se . de la strigătul de euforie iakos! sau de la imnul de bucurie cîntat în cinstea lui. Ea a încurajat-o. erau deschise în timp de război şi închise în timp de pace. poate. leu. iade*. O. . apelor şi mlaştinilor. Virgiliu. 391. HOLLE -j* HOLDA HORUS Fiul lui Osiris* în mitologia'egipteană. tatăl lui Atlas*. Din sîngele lui. El provoca bolile si catastrofele. medicul lui Enea*. care au murit | de durere cînd ea a fost devorată de un. spirite şi genii*. B. reprezentate de idoli şi fetişuri aflate în toate casele. au inventat flautul. La o întrecere. Statuia lui era de o strălucire prbitoare. IACCO Unul din numele lui Dionysos*. 72 JA Nimfă*. ca şi tatăl său. şi celorlalţi zei din Olimp*t ÎAPIGE Fiul lui Dedal*. provenit. I ANUS Veche divinitate romanică protectoare a uşilor' şi ferestrelor. IAIE Nimfă din cortegiul Dianei* în mitologia romană. Drept răsplată. care. A iubit-o pe Di-dona*. a fost aleasă preoteasă a zeiţei. îndrăgit de Apollo*. fiică a Etrei*. dar ea 1-a respins din cauza cruzimii lui. j după ce zboară în timpul zilei deasupra lumii. A fost socotit chiar zeu al zeilor. zeul a făcut zambila. iul Nopţii*.„memoria". Porţile templului său. după moartea surorii lor. Persefona*. După moartea lui Osiris. După nume: „cei ce fac să vorbească zeii".

ea 1-a preferat pe Idas. s-a apropiat prea mult de soare. prin păduri. clar acesta i le-ar fi cedat numai cu condiţia de a-i aduce din Colhida* berbecul cu lîna de aur*. neascultînd de sfatul tatălui său. A participat eroic la războiul împotriva Troiei*. frescă pompei. IDOMENEU E. ajutat de Medeea*. Giacomo Leopardi. rege în lolco. Iliada. erou argonaut. A răpit o tî-nără. pentru a ajunge cît mai departe. în văzduh. unde a părăsit-o pe Medeea şi a luat-o de soţie pe Creusa* (1). lason. Homer. tot zeii au dezlănţuit în Creta o molimă îngrozitoare. spre deosebire de Zîne*. care îi plăcea lui Apollo*. Pentru această cumplită faptă. pictură. îndrăzneşte să sfideze forţele necunoscute ale naturii si ale universului. care îl aştepta nerăbdător. Piero di Cosimo. Amîndoi au fost închişi de regele' Minos* în labirintul* construit pentru Minotaur*. peste mare. locuitorii. Paris a acordat mărul de aur Afroditei*. Andrea Sacchi. detronat de propriul lui frate. 174 175 La maturitate. Cînd au vrut să scape de persecuţia acestuia si-au făcut aripi din pene si ceară. La întoarcere spre patrie. după credinţa populară. cu preţul vieţii. Jean-Jacques Rousseau. lor* lason a ajuns. După o altă versiune. 1DUN sau IDUhfA Personificarea poeziei în mitologia. stiindu-î vinovat pe Idomeneu. Acesta a . 1CAR Fiul lui Dedal*. Este simbolul răzvrătirii omului care.lASON Fiul lui Espn. Căderea lui Icar. IDEA (1) Nimfă*. într-o luptă cu Dioscurii*. Pelia*. Dar nu a rămas aici. 1-au ucis. în Villa Albani din Roma. VIII. împărat intrat în 12 — Dicţionar de mitolociie 177 i legendele poporului român. Dedal care pregăteşte aripile. Francesco Caletti-Bruni. (2) Unul din numele zeiţei Cibele*. sculptură antică. basorelief. 400 şi urm. surprins de furtună. la marginea apelor si prin văi şi ademenesc oamenii prin frumuseţea lor. A fost' instruit de centaurul* Chirpn*. în genere provoacă nenorociri. Metamorfoze. în fruntea argonauţi-. IDA Munte din £îpropierea Troiei*. fiul lui Deucalion* nepot al lui Mînos*. în posesia lînii de aur şi. zeii rărnîneau veşnic tineri. Hrănindu-se cu fructele oferite de ea.IDUN IELE sau ŞOIMANE Personaje feminine fantastice în basmele populare româneşti îmbrăcate în alb. Judecata lui Paris* a avut loc pe acest munte. Carlo Sara-ceni.. în Bi-tinia. VII. Zeiţa Isis* era reprezentată cu capul acestei păsări. mamă a lui Teucru* (1). într-adevăr. a luat viaţa lui Castor*. melodramă IBIS Pasăre legendară socotită sacră de egipteni. Icar. Ovidiu. Idomeneu nu 1-a cruţat. clupă muntele pe care îi era ridicat un templu. primul rege al Troiei*. ci şi-a continuat drumul în Corint. fiindcă salva acest popor de reptile după retragerea'apelor Nilului. a făgăduit zeilor că le va jertfi prima fiinţă întîlnită dacă va scăpa cu viaţă.ană în Casa lui Menandru. din cauza căreia. Brueghel. s-a reîntors în patrie. sculptură 1DAS Fiul lui Afareu* în mitologia greacă. . 47 şi urm 176 1DUNA H. din Pompei.nordică.fost în cele din urmă ucis de Zeus fiindcă. i-a pretins lui Pelia drepturile lui. işa cum prevăzuse el însuşi.ege al Cretei. dar care a murit înainte de a ajunge la ţintă. Gabriele D'Annunzio. Antonio Canova. Tot aici se ridica un templu al zeiţei Cibele* şi a fost locul naşterii lui Zeus*. în zbor. Dar Medeea s-a răzbunat si a ucis-o pe Creusa şi pe fiii ei într-un chip înfiorător. ÂDMON Prevestitor care a participat la expediţia argonauţilor*. aripile s-au topit si el s-a prăbuşit în mare. deseori amintite în legătură cu Alexandru Macedon. Frescă în Casa Amoraşilor de aur. III.. la sfîrsitul expediţiei argonauţilor* a fost ucis într-o luptă cu Dioscurii. socotind-o mai frumoasă decît Hera* si Atena*. 183 şi urm. Locuiesc. Virgiliu. pe Marpesisa. -Pusă de Zeus* să aleagă între ei doi. Kneida. Aceasta a fost propriul lui fiu.

în clipa să-vîrsirii sacrificiului. J. Euripide. Oprindu-se însă pe o insulă pentru a-şi potoli setea. de . tragedii. acolo a fost ucis do Meleagru*. Iliada. Romanii au adorat-o cu numele de Salus* si de Valetudo. A fost soţia lui Polinestor*. ILEANA COSÎNZEANA Cea mai frumoasă şi pură reprezentare feminină din mitologia românească. a fost răpit de naiade*. Pittoni. frescele lui G. fiul ei. (2) Erou care a luat parte la vînarep porcului 'mistreţ din Calidonia* şi a murit în timpul vînătorii. ca şi ceilalţi.Cruz. dacă Agamemnon nu i-ar fi făgăduit că-i jertfeşte pe propria lui fiică. cînd fratele ei. pictură la Luvru. 1FTIMA (1) Nimfă* iubită de Mercur*. (2) Sora Ptoelopei*. acesta 1-a ucis si a pus stăpînire pe ele. ucis. crăiasă a tuturor zînelor*. Filippo Agricola. poezii dramatice. ea devenind soţia lui Castor*. Ifigenia in Aulida şi Ifiyenia în Taurida. Oreste*. A prezis Hecubei* nenorocirea provocată de răpirea Elenei* de către Paris*. Luigi Cherubini. Nicola Porpora. Ulise*. Ippolito Pindemonte. IGEA Una din fiicele lui Asclepios*. Jean de Rotrou. identică zeiţei Venus*. IFICLU Argonaut* din Tesalla. Anselm' Feuerbach. pictură la Muzeul din Darrristadt. a fost răpită de Dioscuri*. Dorind să se îndrepte din portul Aulida spre Troia*. şi deci distrugerea Troiei*. IFIGENIA Fiica lui Agamemnon* si a Clitemnestrei* în mitologia greacă. Leonardo Vinci. Cînd un frate al Ilionei a venit la Polinestor cu co'morile Troiei* pentru a le pune la adăpost de greci. W. IFUR Numele Infernului la vechii gali. în Casa lui Marcus Olconius şi în 'Casa lui Pinarius Cerealis. Agamemnon a fost oprit pe mare de o furtună dezlănţuită de zeiţa Artemis*. ca şi întemeierea Romei. Jean Blanchard. ILION -> TROIA IL1ONA sau ILIONE Fiica cea mai . pictură. au venit să vadă templul. Frescă în Casa Efebului clin Pomoei IL AI R A sau I LEI R A Fiica lui Leucip*. ocrotitoare a celor slabi. Tînăr de o rară frumuseţe. pictură ÎL A. frescă în Casa Poetului tragic din Pompei.i-a apărut acesteia sub 178 ILEIRA -* ILAIRA 179 ILEOS (1) Centaur*. ducînd-o în Taurida. ILIONE -H» ILION A iLiuNEU Unul din cei şapte fii ai lui Amfion* şi ai Nio-bei*. Febe* (4). muzică. ca şi în cinstea unor fericite evenimente familiale. mama satirilor*. Mai tîrziu. pentru a o consola de plecarea lui Te-lemac* în căutarea tatălui lui. însoţit de bunul luj prieten. Heracles i-a părăsit pe argonauţi si a rămas pe insulă să-1 caute. făcînd-o preoteasă a cultului ei. Domenico Scarlatti. care 1-a însoţit pe Hera-cles* in expediţia argonauţilor*.mare a lui Priam* şi a Hecubei*. împreună cu sora ei. din acea regiune. Antonio Caldara. 145. Jean Racine. care ar fi distrus întreaga flotă greacă. Tiepolo în Vila Valmarana din Vicenza înfăţişarea Iftimiei. în Casa Chitaristului. D. G. de la. IX. Hauptmann. zeiţa a înlocuit-o pe Ifigenia cu o căprioară şi a luat-o cu sine 'pe tînăra fată. Destinul ei este legat de acela al lui Făt-Frumos*. Pilade*. Jean Moreas. protectoare a sănătăţii. tipul frumuseţii idealizate. apare si ca femeie războinică. preoteasă a lui Apollo* în mitologia greacă. Ricci. Gluck. G. Zeiţa Atena*. Ifigenia*. C. care a participat la lupta împotriva lapiţilor* şi a fost ucis de Heracles*. ILARII Serbări organizate la Roma în cinstea zeiţei Ci-bele*. care a participat la vîna-rea porcului mistreţ din Calidonia*. Niccolo Piccinni. crudul rege al Traciei. Rubens. In unele basme. Orlandini. Bencovici.IEROFILA Una dintre sibile*. Goethe. Hans Rottenhammer. Homer. Ifigenia i-a însoţit în Grecia.

în timpul asediului Troiei. s-a aruncat în mare. de unde "lason* a pornit expediţia argonauţilor*. Pentru a o ascunde de soţia sa. 394 şi urm. A fost reprezentată ca o vacă sau ca o copilă cu coarne pe cap. eirene. După care. afirmă că ea însăşi şi-ar fi ucis copiii. dar Poseidon* a adoptat-o si a făcut-o una din zeiţele mării. pictură 181 IOCASTA Soţia lui Laios* şi mania lui Edip* în mitologia greacă. 1-a rugat să i-o ofere în dar. A fost şi ea . O altă versiune. cu cornul abundenţei* şi cu o statuie a. cultul ei a fost răspîndit mai ales în timpul Imperiului. Hera. unul dintre regii Atenei si strămoşul ionilor. 1-a ucis pe Argos. pentru că a fost pedepsită de Hera* care a vrut să se răzbune pe Zeus* din cauza aventurii lui cu Se-mele*. însă Hera a făcut ca Io să fie înţepată de un tăun şi să alerge prin lume. Frescă în Casa Liviei de pe Palatin. ISIS Divinitate a fecundităţii în mitologia egipteană. Era reprezentată ca o femeie tînără. lui Pluto* copil (gr. Ovidiu. s-a spînzurat. ISMENA Fiica lui Edip* şi a locastei*. în opere. a construit rugul care urma să-1 incinereze pe Heracles. ea s-a oprit în Egipt.unde Zeus i-a redat înfăţişarea dinainte. fiice ale iui Zeus* şi Temis*. împreună cu ei. ta. ION Fiul lui Apollo* şi al Creusei. îngrozită de fapta comisă. I REN E Zeiţa păcii (gr. una din ore*. Zeus i-a dăruit atunci statuia de lemn a zeiţei Atena*. Grecii au identificat-o cu Hera*. primul rege al Argeşului* (5). . A fost întemeietorul cetăţii Troia*. Ino si-a pierdut minţile. care se numea la început Ilion. Io a avut de la el un fiu. au fu'rat-o. (2) Fiul lui Foroneu*. care a devenit mamă lui Dionysos*. Troia a fost cucerită uşor. aflînd. Ulise* şi Diomede*. Cuprinsă însă de rernuşcări. IORMUNGANDUR Şarpe care înconjoară pămîntul în mitologia nordică. ca protectoare" a maternităţii.săgeţile lui Apollo*. adorată de Zeus*. forma trinitatea sacră supremă. cu Demetra*. Paladiul*. 1-a pus pe Argos (2). stăpînul vînturilor si al tuturor cataclismelor naturale. Sofocle şi Euripide. Correggio. IMEROS Personificare a iubirii la greci. INDRA Divinitate vedică supremă.dată dobândită.. de Ino. cu un caduceu*. în Roma. sub formă de mistere (Misterele isiace). 1-a sfătuit pe soţ să-si jertfească pe cei doi copii avuţi cu Nefeîe*. pentru. IX. bogăţie). IO Fiica lui Inacos* (1). în toate formele ei. IOLAO Fiul lui Ificlu*. ILO Fiul lui Troos*. a devenit soţia propriului ei fiu fără a şti acest lucru. monstrul cu o sută de ochi. în copilărie. prietenul mai tînăr al lui Zeus. aflînd că soarta cetăţii depinde de aceas-. Mai tîrziu. să o păzească. al belşugului şi al luminii. soră a Antigo-nei* în mitologia greacă. crescut. a obţine lîna de aur*. însă o . IOLCO -> IOLEO IOLEO sau IOLCO Oraş din Tesalia (Grecia). cu Selena* şi cu Io*. Metamorfoze. La Roma. cu Afrodita*. INACOS (1) Fiul lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). ILITIA (1) Fiica lui lupiter* şi a lunonei*. Hera*. (2) Epitet al Dianei*. Frixos* si Elle*. iar fiul ei şi-a scos ochii. Era mamă a tuturor şi a naturii. Eschil. Io şi lupiter. protectoare a moaşelor si a nou-născuţilor. pluto. care trebuia să ocrotească cetatea. soţia lui Osiris* şi mama lui Horus*. A întemeiat oraşul Argos* (5) şi dinastia argolizilor. IN O Fiica lui Cadmos*. Hermes*. tovarăş al lui Heracles* în lupta acestuia împotriva hidrei din Lerna*. Zeus a presehimbat-o într-o juncană. După o versiune. soţia lui Atamant*. dar si al timpului frumos. duşman al zeuJLui Thor*. ILLAPA Zeu al fulgerelor şi al furtunilor la vechii pe-ruvieni. vestit pentru calitatea mierei şi pentru cultul lui Zeus. 180 IMMET Munte din Atica (Grecia). pe Epaf. Printr-o întîmplare nefericită. zeu care îl însoţea continuu pe Eros*. pace).

patria lui Ulise. i~a susţinut pe greci. 184 I L LABDACOS Strămoş al lui Edip*. Paolo Veronese. Afrodită* si lunona. fiu al lui Saturn* şi al Rheei*.. IULIU -+ ASCANIU 183 IU NONA Divinitate romană. Poli-nice* şi Eteocle*. i <> 182 IUGATINUS Divinitate abstractă în mitologia romană. ale zeilor.'cu multe coridoare. IUPÎTER Zeul suprem al romanilor. Proteja legile şi statul roman şi îşi demonstra puterea prin miracole si acte de bravură supreme. la care s-au prezentat Atena*..• lui Zeus. în lupta din-' tre greci si troieni. IZANAMI -> IZANAGI IUTURNA (1) Sora lui Turnus*. \. 351 ITALUS Fiul Penelopei* si al lui Telegon*. ISSION Rege al lapiţilor*. protectoare a maternităţii şi a căsătoriei. la un concurs de frumuseţe. de altfel. regină a tuturor zeilor romani. avînd un. care a fost iubită de lupi'ter* si apoi preschimbată într-un izvor. iar atribut. 141. similară Herei* la greci. O statuetă veghea tot timpul acest crez. aur sau avînd în'mînă o nuia ori. a preferat-o pe Afrodita.. XII. fiindcă Paris*. IRIS Personificare a curcubeului. (2) Rîu în care obişnuia să se scalde lunona* pentru a se .. pe fraţii lor. fulgerul. Soţia lui a fost lunona*. Aceştia au luat de Ia el numele de itali. Ei i s-a dedicat luna iunie. pe fiecare femeie în parte. IZANAGI şi IZANAMI Pereche de divinităţi japoneze creatoare ale insulelor japoneze. Odiseea. o dată cu sora ei. Mesageră a zeilor. 229. IUVENALIA Serbare instituită de Nero la Roma. III. unde era venerat împreună cu lunona şi Minerva*. tatăl lui Laios* şi rege al Tebei* (2). IUVENTAS Zeiţa tinereţii în mitologia romană. unde i-a stăpînit pe enotri sau pe sicilieni. închipuită ca o tînără cu aripi de. 96 şi urm. primea jertfe de miei si alte animale. Eneida. Proteja. 469 IUTURNALII Serbări ţinute la 11 ianuarie. ale" mărilor. Templul său se afla în Câmpul lui Marte din Roma. deci. Ebe*. fiul regelui Troici*. pentru a o proteja toată viaţa. . I. A fost soţia lui lupi-ter* si. care făcea ca jugul căsătoriei să fie uşor. 103 şi urm. a încercat să o cucerească chiar pe Hera*. A fost venerată pe Capitoliu* (lunona Capitolina). LABIRINT Construcţie în aer liber. a fost aruncat în Infern şi leI gat de o roată înroşită în foc. La l 'martie. în cinstea zeiţei tinereţii. Virgiliu. concepute astfel încît cel ce intră să nu . îi corespunde Zeus* în mitologia greacă. templu pe colina Arx. regele rutulilor*. ca punte între cer si pămînt în mitologia greacă. L-a susţinut pe fratele ei în timpul înfruntărilor acestuia cu Enea*. soţia . Metamorfoze.un vas. frate al lui Neptun* şi Pluto*. . venit din Arcadia* din Sicîlia. în cinstea lut urnei*. Drept pedeapsă. Homer. invitat de Zeus* la masa zeilor. care se identificau sau chiar confundau cu orice femeie.purifica. Ovidiu. pictură IUNONES Zîne sau îngeri păzitori în mitologia romană.condamnată la moarte de Creon*. Frescă pompeiană în Muzeul din Napoli. pentru că i-a în-mormîn'tât.:•. 186. Mesager i-a fost vulturul. IV ilTACA Insulă pe coasta orientală a Greciei. ale fenomenelor atmosferice ale Soarelui şi Lunei. după legile strămoşeşti. la Roma. Templul lui cel mai important a fost construit pe Capitoliu*.

regele Troiei*. cînd soţul ei. tragedie. LACHESIS Una din moire* în mitologia greacă.află în Lemnos. 194 şi urm. în Muzeul Vaticanului asemenea Laomedon nu î-a arătat nici o generozitate. Jacopo Sodaletto. XX. Polidor şi Atendor. Oracolul s-a adeverit: Edip* 1-a ucis pe Laios şi. 236 şi urm. tatăl nimfelor* Dafne*. tot fără să ştie. personificare a focului. a luat-o de soţie pe locas'ta*. LACINIO Tîlhar ucis de Heracle*. El ar fi introdus în Grecia cultul graţiilor*. XI. a avut de la Priam*. 442. pe Licaon* (2). care şi-a sechestrat aici fiul. pe care alţii o numeau Electra*. numită astfel de la Lacedemon*. a trimis însă j împotriva preotului doi şerpi mari ca să-1 ucidă împreună cu cei doi copii ai lui. LAIOS Fiul lui Labdacos*. sculptură. Se ţineau în cinstea lui Hefaistos* şi durau opt zile. LADON (1) Zeu fluvial din Arcadia*. L-a aşteptat pe fiul său pînă cînd acesta s-a întors de la Troia*. LACEDEMON Unul din fiii lui Zeus*. Laocoon. Iliada. fiul lui Zeus* si al nimfei* Taigete*. existent mai înainte în Egipt. pe Sarpedon* (2). XXI... dar a murit ucis de Alcmeon*. un fiu. a construit Troia* cu ajutorul lui Apollo* şi Poseidon*'. Poseidon a trimis atunci un monstru marin ca să . constrîns de regele Minos* al Cretei. eseu. Dedal s-ar fi inspirat din planul unui alt labirint. (3) Fiica lui Agamemnon*. regele. care. i-a ucis pe toţi. LAODOC Mul lui Antenor*. cu capitala Sparta. care îi proteja pe greci. V. au pedepsit pe pretendenţii Penelopei* (proci*). a fost ucis de Hector*. simţind în acesta un pericol. Eneida. Homer. Lessing. regele Troiei*. rege al Tebei* (2). a prosperităţii şi a destinului favorabil. regele Troiei*. Laocoon. Tebei* (2). Metamorfoze. LAKSHMI în mitologia vedică. Laocoon. (2) Fiul lui Alcinou* şi fratele Nâusicăi*. 640. Zeiţa Atena*.. LACEDEMONIA Regiune în Grecia. împreună. poem. •LAODAMIA (1) Fiica lui Bellerofon*. (2) Fiica lui Priam*. corespunzătoare Afroditei*. şi pe fiii lui. iubită de Zeus*. LAOMEDON Fiul lui Ilo*. 186 LAMIA Tînără iubită de Zeus*. soţia acestuia. 85 LAODAMANT (1) Fiul lui Eteocle*. Heracles l-a: ucis însă şi pe el. a murit în timp ce fugea din Troia. (2) Fiica lui Aca'st*. LAMPADEFORH Serbări compuse din procesiuni cu torţele aprinse şi. din cauza orgoliului ei nesăbuit. Lamia a înnebunit şi. mama Niobei*. cînd a trecut prin Italia cu boii lui Gerion*. în nebunia ei. (2) Balaur care păzea merele1 de aur din grădina hesperidelor*. care iau atacat cetatea. I-a înfruntat pe epigoni*. a abundenţei. Agesandru. în cele din urmă a fost prefăcută în căţea. G. devora orice copil. erou grec. Virgiliu. căruia i-a dat mai mulţi fii. IKada. 649. A murit de durere cînd un fiu i-a fost muşcat de şarpe. LAMPETIA si FETUSA Fiicele lui He-lios* în mitologia greacă. după alţii.alergări de cai. Arhitectul a fost Dedal*. Homer. Un alt labirint se . unul din înţelepţii Troiei. JXI. LABITI Divinitate a sciţilor. De Laocoontis statua quae in Vaticano spectatur. avut de la Tai-gete*. LAOCOON Preot troian care 1-a sfătuit pe Priam*. LAERTE Tatăl lui Ulise*. A fost ucisă de Artemis*. LAODICE (1) Nimfă*. de la care a avut un fiu. E. Ovidiu. Ea ţinea fusul pe care înfăşură firul vieţii fiecărui om în parte. LAOTOE Fiica lui Alteţe*. divinitate feminină. să nu admită introducerea în cetate a calu187 lui de lemn al grecilor. pe care a refuzat apoi să-i răsplătească.mai poată ieşi. Siringa* şi Talpusa. pe Minotaur*. Dar Hera*. LAMPETIA -> hAMPETUSA \ LAMPETUSA. Sofocle. a murit si ea. după care. Oracolul* i-a prezis df fiul lui îl va ucide şi o va lua de soţie pe propria mamă. zeiţă a frumuseţii. Protesilaos*.

A devenit soţia lui Enea*. 194. 297. Paolo Veronese. Liberalii. 714 LETO -+ LATONA LEUCIP Tatăl Ilairei* şi al Febei* (4). unde Zeus* era onorat în mod special.___•* LETE Rîu în Infern în mitologia greacă. LARUNDA Presupusă mamă a larilor*. Da. LARISSA Oraş în Tesalia.XXI. Acesta 1-a înfruntat pe Enea dar a fost învins de el.. căruia de 188 Popor războinic din Tesalia. Leda i-a născut pe Castor* şi Pollux*. 96 LATIUM Regiune din Italia. Virgiliu„EneicJa. înaintea Herei*. era cunoscută cu numele de Leto. VII. Michelangelo. s-a prefăcut într-o lebădă. Jacopo Pontormo.distrugă cetatea. vinului. ucigîndu-i. monstruos. VIII. pe Silviu*. pictură LEMNIADE Femei din insula Lemnos care. Leonardo da Vinci. gemenii cunoscuţi şi cu numele de Dioscuri*. . In ultima clipă. al. VI. la Florenţa. deşi îi fusese hărăzită lui Turnus*. pe care centaurii au vrut să i-o răpească. A fost identificat mai tîrziu cu Bachus*. Lavinia a avut de la Enea un. Homer.' atacat de centauri* cu ocazia nunţii regelui lor. Aveau altare în toate casele romanilor. frescă din Pompei în Muzeul din Napoli: Piritou primind pe centauri. Elena* şi Clitemnes-tra* au fost de asemenea fiicele ei. Bartolomeu Ammannati. după legendă. grup sculptat în sec. Metamorfoze. dispreţuind-o pe Afrodită*. Virgiliu. expunînd-o monstrului. Virgiliu. Pentru a fi aproape de Zeus*. frescă în Casa familiei Vettius şi Casa Reginei Margareta în Pompei. Timoteu. Soţii lor le-au abandonat. Sanctuar. ca şi ale cîmpurilor. . a fost soţul Amatei* de la care a avut o fiică. s-a stabilit Enea* si troienii lui. IV î. deoarece se presupune că aici s-ar fi născut. Li se jertfea un porc în timpul ceremoniilor publice. cele patruzeci si nouă de Danaide* au aruncat capetele soţilor lor ucişi în noaptea. şarpe.. pe Lavinia*. pe Esiona*. Vieira. în Casa familiei Vettius din Pompei. ca zeu care eliberează pe oameni de orice griji. LERNA Mlaştină în Argos* (5). al viţei de vie. XII. LARI Genii* sau duhuri protectoare ale casei şi familiei.nunţii după sfatul tatălui lor. I-a fost consacrată o pădure pe Via Salaria. divinitate protectoare în toate casele romanilor. aflată în preajma Persefonei* cînd aceasta a fost răpită de Pluto*. XII.Chr. LAVINIA Fiica lui Latinus* şi a Amatei*. după părăsirea Troiei*. . 763. au fost pedepsite de aceasta să emane un 190 miros pestilenţial. 52. protector al fertilităţii naturii. Ovidiu. Au fost învinşi si puşi pe fugă. sculptură. 189 LATINUS Fiul lui Faun* şi al nimfei* Marica*. se organizau în Italia la 17 martie. Eneida. azi la Florenţa. în care trăia hidra*.-fiu. Falconet. Eneida LATONA Soţia lui Zeus*. In care. 210 şi urm. Ovidiu. dar Laomedon s-a oferit să-şi jertfească fiica. La greci. 45. cu Hippodamia* (1).. Serbările în cinstea lui. VI. Corregio. al culesului viilor. Aveau un templu în. iar ele s-au răzbunat. Piritou*. cunoscute în mitologia greacă sub numele comun de Leucipide. LAVERNA Zeiţă romană protectoare a hoţilor şi tîlha-rilor. LIBER Zeu italic arhaic. regele rutulilor*. 937 LED A Fiica lui Testios* si soţia lui Tindar*^ regele Spartei. Eneida. reproducerea luptelor pe Vasul Frangois. Sodoma. 69. mijlocul Cîmpului lui Marte. "basorelief LARARIUM Spaţiu rezervat în casele romanilor altarelor consacrate larilor*. 306 LEUCIPE Nimfă* în mitologia greacă. Lupta centaurilor cu lapilii (Centauromachia). de la care el a avut pe Apollo* si pe Diana*. Michelangelo. în aceeaşi mlaştină. însă. Odiseea. a fost salvată de Heracles*. Se* identificau chiar cu sufletele celor defuncţi. Metamorfoze. Virgiliu. ucis de Hereule*.. Cei ce beau din el uitau tot trecutul.

încît putea să vadă prin ziduri. regele fenicienilor. aruncîndu-1 în mare. r> ARGONAUŢI LINCEU (1) Soţul Hipermnestrei*. A fost însă descoperit de Ulise* şi luat la război. Ei 1-aii ucis şi pe Lico.sîngele otrăvit al lui Nexos*.omede. 1-a ucis pe Lica fără milă. care a fost hrănit pe muntele Liceu. drept jertfă. prefăcîndu-1 într-un lup. LI N COS Regele sciţilor. 192 L1CO Rege al Tebei* . Metamorfoze. soră a lui Liber*. La rîndul ei. (2) Fiul lui Priam*. Fiicele lui Llc. altul pe Aventin* (2). Idas*. a fost ucis de Ahile însuşi. si lui Belo*. în Arcadia*. prizonierul lui Ahile*. Danaos* pentru a nu ceda fratelui lui. licos. De la el. la curtea căruia a fo-c găzduit un timp Ahile*. Era identificată şi cu Ariadna*. dîndu-i pe propriul fiu să-1 devoreze. IV.LIBERA Zeiţă italică arhaică. lup).(2). IX. Frixus a oferit acest animal. 22 Li N A DE AUR Lîna berbecului care i-a adus pe Fri-xus* şi pe Elle* în Colhida*. soţia.Neoptolem*. care a vrut să împiedice introducerea cultului lui Dionysos* în ţinutul lui. la alegere: ad libitum. 211 şi urm. i-a avut pe. care voia să-şi căsătorească fiii cu fetele propriului lui frate. cînd a încercat să fugă. Ovidiu. la porunca tatălui lor. Metamorfoze. LICOR1S Nimfă* a mării. a fost supusă la chinuri de fiii Antiopei. iubită de Apollo*. mantia îmbibată în . LIBERT AS Personificare. corespunzătoare Proser-pinei*. avînd în rnînă un sceptru si în cealaltă o beretă frigiană. Egipt. pictură de Romeo Batoni în Muzeul Uffizi. care a apărut o dată în Argos* (5) sub înfăţişarea unui lup. pe scurtă durată. care au torturat-o. (2) Rege al Scirului (insulă în Grecia)^ la curtea căruia Thetis* (2) 1-a ascuns pe Ahile*. din partea Deia-nirei*. Unul din numele lui Zeus*. A luptat împreună cu fratele lui. regele Scirului. LICA Sclav care i-a adus lui Hercule*. Amfion* şi Zete*. ţine în mîini un plug frînt. două temple: unul în Forul roman. (2) Argonaut* care poseda o privire pătrunzătoare. salvat de aceasta atunci cînd surorile ei (Danaide*) şi-au ucis soţii. căsătorit la început cu An-tiope* (2). Aceasta din urmă. care 1-a vîndut ca sclav. în 13 — Dicţionar de mitologia 193 noaptea căsătoriei. Metaforfoze. Iliada. LICOMEDE (1) Rege al dolopilor. A fost iubită de Poseidon* şi a dat naştere lui Agenor*. Zeus si-a dat seama la timp şi a pedepsit pe 'Lieaon. Deida-mia*. aflînd că Lico păstrează la curtea sa pe prima soţie. unde s-a 'prefăcut în stîncă. în vesminte de femeie. LICEE Serbări date în Grecia în cinstea lui Zeus*. a fost orbit şi apoi ucis de zeul însuşi Ovidiu. Era reprezentată ca o femeie hotărîtă. Era fiica lui Nereu* şi a lui Doris*. LIBITINIA Zeiţa romană a funeraliilor.de Hercule*.. Avea la Roma. lui Zeus* şi a atîrnat lîna berbecului de un copac în pădurea în care era venerat Ares*. ajuns. Avea puterea de a lua viaţa oamenilor oricînd. pentru a-1 cruţa de războiul împotriva Troiei*. care a avut ambiţia de a-1 pune la încercare pe Zeus*. din Florenţa L1CON Fiul lui Hlppocoon*. a vrut să ucidă pe Triptolemeu de la care a învăţat meşteşugul . XXI. Homer. legînd-o de coarnele unui taur înfuriat. mai întîi personale. împotriva Dioscurilor*. fiica acestuia. 163 şi'urm. După o altă versiune. LIBIA Fiica lui Epaf. regele Egiptului. a maltratat-o pînă a ucis-o. 35 şi urm. 'LICURG Rege al Tracici. apoi cu Dirce*. apoi a statului. în timpul războiului Troiei*. ucis. a libertăţii în mitologia romană. identificată cu 191 Eleuteria* grecilor. (2) Nume dat lui Pan*. LICEU (1) (gr. «i LICAON (1) Rege al • Arcadiei*. a lui Dionysos*. Cînd Hercule a început să simtă arsurile provocate de otravă. Ovidiu. în alte reproduceri.

identificată cu Faun*'. înaintea Afroditei*.ug aprins. Lăţii u. a fost ucis de Apollo*. împreuna cu fratele său.. un alt personaj din mitologia românească. nimfă* preschimbată îritr-o apă. (2) 'Divinitate italică arhaică.a fost educat de o discipolă a ei. mai ales cele cu caracter romantic. în oarecare măsură. MĂ Divinitate a vechii Li di i. Tilus Livius. Ai arie condilft. de Telemac*. Maia. după ce. După alţii. poem MAIESTA (1) Zeiţă italică. poem. căreia i se ofereau armele duşmanilor. în cinstea lor erau organizate serbări numite Parentalii sau Feralii. 650 şi urm. a fost preschimbată de acesta întro floare cu acelaşi nume. MANTOS (1) Fiica lui Tiresias*. romani. 506 şi urm. MANA GENETA --> GENETA MANI Sufletele morţilor sau umbrele lor. LISIA Una din cele mai vestite sirene*. LIOCRIT Unul : din pretendenţii Penelopei* (proci*) ucis. la 15 februarie. Erninescu.1 MAAT Zeiţa adevărului şi a justiţiei în mitologia egipteană. a luat parte la omorîrea unuia din propriii lui fraţi. educat de centaurul* Chi-ron*. profetul din Teba* (2). Ele continuau să exercite o influenţă asupra celor rămaşi în viaţă. ca si tatăl.agriculturii. un r. LOKJB-Zeul tuturor nenorocirilor. care posedă însuşirea de "a se putea lungi în voie.. Bachus* . 732. lupercus. M. ocrotitoare a fructelor. în general. apărător al turmelor de oi. 193 şi urm. care nu i-a putut îngădui superioritatea în arta lirei. Ea a fost socotită sacră de egipteni. LUPERCAL1I Serbări organizate în antichitate. deoarece 1-a respins pe Mercur*. Ovidiu. LUA Zeiţă romană. IV. a comandat. care respinge lupul). pur şi simplu. la romani. XI. binevoitoare. LINOS Dascăl al lui Heracles* în arta muzicii. lliadci.. LOTUS Nimfă* care. Diana* la .Maia* (1). presupus a fi fost inventat de Hermes*. 'LUPERCUS Veclie divinitate italică protectoare a turmelor. tot atît de crudă. întîlnit şi în basmele şi poemele culte româneşti. Orfeu*. un medic desăvîrşit. (2) A fost soţia lui Hefaistos*. identificată cu . Cînd Loke era furios. şarpele Midgard* şi zeiţa morţii. Luceajiîriiî. s-a refugiat în insula Lesbos. fiindcă si-a exprimat. Privindu-se în ea. Serbările erau şi o ocazie de purificare şi de osanale aduse fertilităţii şi prosperităţii. corespunzătoare zeiţei Rea Silvia* a romanilor sau o Magna M'ater. A fost ucis de propriul lui discipol cu propria-i liră. îi corespunde. provoca tunete şi cutremure. MAC AON Fiul lui Asclepios*. 195 •M Hermes*. legat de steaua cu' acelaşi nume. Ilomer. iar fiii: lupul Fehrir*. Pan* sau Lu-percus* (lat. pentru a-şi atribui lui această cinste. un grup de tesalieni. MĂCAR Unul din fiii soarelui şi ai nimfei* Rodi. A fost.. II. Metamorfoze. lui. Astarte* la greci. Narcis şia îndrăgit propriul lui chip. Apollo* sau Amfion*. la Roma. XL.. Demetra* 1-a preschimbat în-tr-un linx.. Erau. La războiul împotriva Troiei*. LUCEAFĂRUL Personaj fantastic. considerate spirite sau duhuri bune. socotite divinităţi. o părere critică. 2 2 LUNA Divinitate comună majorităţii popoarelor din antichitate: Isis* la egipteni. în cinstea zeului Faun*. care. LIRIOPE Mama lui Narcis*. la nordici. Apoi zeul a praschimbat-o într-o stea.pe.. LIRA Instrument muzical foarte răspîndit în antichitate. Gabriele D'Annunzio. So194 ţia lui era Angerboda*. Cînd cetatea a fost cucerită de egipteni. atît cît să ajungă chiar şi pînă la capătul lumii. corespunzător demonului* sau diavolului din alte mitologii. LUNGILA Personaj din basmele româneşti. Ela*. V. la întoarcerea lui Ulîse* în patrie. ea .

VII." Corrado Alvaro. MĂRUŢI în mitologia vedică. zeu al vegetaţiei. dramă. c: I. împreună cu Indra*.. Seneca. care. A devenit apoi simbol al Forului roman si. Darius Milhaud. ' MELAMPOS Profet grec. divinitate a vînturilor si a uraganelor. 199 MANTURNA Divinitate romană protectoare a soţiilor si a familiilor. în întrecerea cu Apollo. de profeţii şi vindecări de boli. o statuetă clin bronz la British Museum. a mărilor şi porturilor. Mc. fraţilor Romulus* si Remus* şi. el a fost învins de zeu. Lunga noapte a Medeei. film M ARTE La început.Feuerbach 'etc.a fost dusă la Delfos*.. văzîndu-si chipul deformat. MELAMION -* HIPPOMENE MATUTA sau MATER MATUTA La început Aurora* însăşi în mitologia romană. Homer. l si urm. Şi-a jertfit viaţa pentru victoria Tebei* (2).. Metamorfoze. în consecinţă. care s-a îndrăgostit de sora sa. el şi-a însuşit flautul. Paradisul. Ansolm . G.). Ab urbe condita. Medeea s-a răzbunat însă. XIV. unii. în clipa cînd zeiţa Atena* — ori de cîte ori cînta din flaut —. a făurit flautul si 1-a înfruntat pe Apollo* în cîntatul din acest instrument. pe o amforă din Italia meridională. numite Matralii. oferind Creusei un Veşmînt otrăvit care a ucis-6 şi i-a ucis si pe proprii fii avuţi cu lason. Metamorfoze. copia unei opere a lui Miron (sec. 19—21. X. MACAREU (1) Fiul lui Eol*. Argonautele. B. A fost iubită de Zeus*. la romani. 47. fiica lui Atlas* (1) si a Pleionei*.. a dus continuu lupta împotriva monstrului primordial Vritra*. Gustavc Charpentier. în această calitate. legată de facerea lumii. de asemenea. Canace*. Serbările. capabili. Corneille. pentru a servi oracolul* lui Apollo*. căruia i-a dat pe 196 MARDUK Divinitate babiloniană. Pentru a-i pedepsi cutezanţa. a ocupat tronul Spartei şi a izgonit-o pe Elena*. Valerius Flaccus. aveau loc la Roma. clin sec. mama lui vitregă. la 11'iunie.. Medeea. * MAR/CA Nimfă* italică. MAÎA (1) Pleiadă* în mitologia greacă. Odiseea. IV. totuşi.deea. Eugene Delaoroix. MEGAROS Tatăl lui Hippomene*. Medeea meditează uciderea copiilor ei. Medc. Pitica. Filippo Pacini. să-1 otrăvească. apoi apărător al pămîntului patriei 'şi la nevoie. XXVIII 37. VI î. Medeea. Pier Paolo Pa-solini. după victoria repurtată asupra monstrului Tiamat*. care a primit darul prevestirii de la nişte şerpi. Medeea. Luigi Cherubini. venerat pe colina CapitoliUlui*. tovarăşii de călătorie ai lui Ulise*. Pindar. C) lastră de la Mantinela: Apollo şi Marsyas. Ovicîiu. Kuripide. 1-a părăsi't mîniată. soţia zeului Faun* • şi mama regelui Latinus*. al libertăţii. 38 şi urm. Era socotit tatăl. Ovidiu. 100 şi urm. 2 MARŞ GRADIVUS Zeu ocrotitor al ogoarelor la geţi. 'MAGI Preoţi persani cu puteri politice. protectoare a naşterilor.Chr. Langetti. sarcofag roman cu tragedia Medeei. întemeietor al oraşului Mantova. tragedie. războinic. Dante. Virgiliu. A fugit apoi la Atena. După o altă legendă. serbări militare pe Câmpul lui Marte din Roma. IV î. deci. Kneida. . pictură în Pinacoteca din Dresda Creusa* (1) şi a părăsit-o. VI.ea. După moartea tatălui lui. (2) Zeu etrusc. (2) Unul din. Metamorfoze. muzică'..Chr. strămoşul poporului roman. frescă pompeiană. Kneida. pe un car tras de balauri unde 1-a luat de soţ pe Egeu*. faimos profet. 159 . De atunci el a înţeles graiul tuturor animalelor. I se ofereau. Titus Livius. pictură. Acolo a dat naştere lui Mops*. VII. Virgiliu. pe al cărui fiu a încercat. Ovidiu.' Apollo 1-a jupuit de viu. 197 MARSYAS Satir* sau păstor din Frigia'(Asia Mică) care după o versiune.. XV. MATER MATUTA -> MATUTA MEDUSA -> GORGONE MEGAPENTE Fiu] lui Menelau*. trecînd peste legile îngăduite.

MEDEEA Fiica lui Bete*. A oferit trofeele Atalantei* (1). * * MELIA Fiica lui Oceanus* şi mama nimfelor* oceanice. Iliada. a fost protejat de Atena*. IX. regele Tebei* (2). făcîndu-1 nemuritor. L-a hrănit pe Zeus* cu lapte de capră şi. IU. păstor al lui Ulise*. primiţi ca oaspeţi de Poseidon*. care a fost interpretat drept salutul lui Memnon adresat mamei sale. lîngă Teba* (3) există şi acum Coloanele lui Memnon. fiul regelui Troiei. cu miere de albine.. melissa. în timpul luptelor. împreună cu acesta a părăsit apoi Colhida. a primit capul si pielea acestuia. care a luat parte la revolta împotriva lui Zeus* si a fost trăsnit de acesta. aici lason a indrăgit-o pe MELANTIUS (1) Fiul lui Doliu. MELPOMENE Muza* tragediei. înzestrată cu o memorie prodigioasă. Menadă adormită. cuprinşi de nebunie. fiică a recelui Cretei. 201 MENEŞTE Nimfă* în mitologia greacă. scotea dimineaţa un sunet asemănător celui de vioară. Menecou si-a sacrificat viaţa pentru a salva Teba din mîinile celor şapte (Cei şapte împotriva Tebei*). (2) Unul din epitetele lui Zeus*. al virtuţilor nautice şi comerciale.Chr. 576 şi urm. Elena*. El este cel care a pornit războiul împotriva Troiei*. Rubens. ucis animalul şi. construite pentru mausoleul acestuia. •MELISSEU (1) Tatăl Melissei*. la Sparta. aşa cum au prevestit moirele*. Metamorfoze. care a rănit mistreţul de moarte. . Zeus* 1-a trecut printre zei.r>22 MELISSA Nimfă*. sculptură romană. se pretau la manifestări euforice sălbatice. MELIBEA (1) Fiica lui Oceanus* si mama lui Licaon* (2) Una din fiicele Niobci* cruţată de Artemis*. Meleagru. (2) Tatăl lui Patroclu*. După învingerea troienilor. în tinereţe. Fiica lui Zeus* şi a Mnemosinei*. S-a aruncat în mare o dată cu mama lui. în Muzeul Naţional din Atena MENECEU Tată al lui Creon*. 198 199 MELEAGRU Erou care a participat la vînătoarea porcului mistreţ din Calidonia*. Al-tea*. ucis în timpul luptelor dintre Eteoc'le* şi Polinice*. MENETIU (1) Titan* în mitologia greacă. a fost răpită de Paris*. MEMNON Fiul lui Titon* şi al lui Eos*. inspirator al alfabetului. Este reprezentată cu o mască tragică într-o mînă si încălţată cu coturni. aşa cum i-a fost prezis de Tiresias*. din secolul XV î. în Egipt. regele Colhiclei*. fiii lui Eclip*. în Muzeul Vaticanului. în antichitate. a învăţat poporul cretan cum să obţină mierea de albine (gr. nimfa* care 1-a hrănit pe' Zeus* copil. a muzicii si a cîntului în mitologia greacă. fiindcă soţia lui. MELKART -> MELEKKART '* 200 MENELAU Fiul lui Atreu* şi fratele lui Agurnemnon* în mitologia greacă. care nu contenea să-1 plîngă. IV.. albină). drept răsplată. Meleagru a . sculptură din sec. MENADE în mitologia romană. care a participat la cucerirea Troiei* şi a fost ucis în lupte.murit. care s-a hrănit. Ovidiu. (2) Păstor de capre care 1-a înfruntat pe Ulise*. frescă pompeiană. pictură MELEKKART sau MELKART Zeul cetăţii Tyr. el este cel care a. Metamorfoze.Chr. de fapt ale faraonului Amenhotep III. s-a întors cu Elena în patrie. De pe rugul pe care a fost incinerat. Scopas. ucigîndu-1. Jacob Jordaens. Dotată cu putere magică 1-a ajutat pe lason* să pună stăpînire pe îîna de aur*. femei din cortegiul lui Dionysos* care. Ovidiu. şi acolo amîndoi au f ost. Homer. s-au ridicat în zbor numeroase păsări care s-au luat la harţă între ele. MENESTEU Regele Atenei. înaintea lui. A luptat la Treia* şi a fost ucis de Ahile*. personificare a geniului fenician. una din coloanele rămase în picioare. pentru a se stabili în Corint. MELICERT Fiul lui Ino* şi al lui Atamant*. IV î. ucis de propria lui mamă. în timpul desfăşurării cultului acestui zeu. După alţii. . Acesta s-a răzbunat pe el. Melisseu* (1). Nicolas Poussin.

Mercur. pe ai cărui fii i-a ucis Diomede* în timpul războiului împotriva Troiei*. din invidie. a preschimbat-o în planta cu acelaşi nume. Mercur. Andrea Mafiei. Joshua Reynolds. liomer. acesta este simbolul legendei.?. METIS (gr. Acesta. MESTRA Fiica unui prinţ al Tesaliei care. MEONIJ (l) Un alt nume al muzelor*. Fiul ei. pe Persefona*. născut în Meonia. în Via clei P Abbondanza. total. '225 şi urm. a ţîşnit din pămînt un izvor. G>vbireHe d'Annunzio. presupus arhitect al Mînăstirii Argeş şi sacrificat. MENTOR Fiul lui Alcim din Itaca* si prietenul lui Ulise*. Au fost prefăcute amândouă în stele. Cambir. trăire si sensibilitate. • cumpătare) Fiica lui Ocea-nus* şi a zeiţei Thetis* (1). din Lidia antică. (4) Soţia lui Polib* (1). tragedii MESSAPOS (1) Fiul lui Neptun*. inteligenţă. Mercur. Legenda mî-năstirii Argeş sau Legenda Meşterului Mqnole este un. bronz grec. 1-a lăsat să-i supravegheze casa şi să-i educe fiul. marfă). V î. pictură MEROPE (l) Rege al ţinutului Cos. MEŞTERUL MANOLE Personaj din legendele şi baladele româneşti.vfififl. care. 267 şi urm. Ei i-a dat pe propriul său fiu. METANIRA Soţia lui Celeu*. 1-a ucis. Un mit străin de orice religie. sec. a ucis-o. Cînd Zeus* i-a arătat prea multă atenţie. metis. spune legenda. MERCUR Zeu roman al comerţului (lat. Demofon*. după terminarea falnicei construcţii. însoţitoare si prietenă a zeiţei Artemis*. opera trăieşte astfel prin propria noastră viaţă. (3) Fiica lui Atlas* (1) şi soţia lui Sisif* (2). basorelief din insula Thasos. (2) Nume al lui Dionysos*. Mercur oferă mărul lui Pari. Metioche. MENTA Nimfă* adorată de Hades*. răpită de Pluto*. împreună cu soţia lui. a intelectului si a prudenţei. Mercur în repaos. (2) Rege al unui ţinut din preajma Mării Negre. adorată ca zeiţa a sufletului. A găzduit-o pe Demetra* ' cînd aceasta îşi căuta fiica. Vittorio Alfieri. Hefa* 1-a preschimbat înţr-o stea. (5) Soţia lui Cresfont. s-a jertfit pentru a salva Beoţia de ravagiile unei epidemii de ciumă. dramă METALOS Fiul lui Sisif* (1) şi nepot al lui Eol*. Soţia lui a fost -zidită între zidurile rnînă'stirii.MENIPPE Fiica lui Orion* în mitologia greacă.. la rîndul lui. azi în Luvru. cu ajutorul mamei. începînd din anul 495 î. Odi. Totuşi ea s-a mai întors la părintele ei. (2) Erou care a luptat alături do Turnus* împotriva lui Enea*. j Lucian Blagu. pe uzurpator. 202 203 a fost constrîns de Radu vodă. mai tîrziu . Voltaire. mai tîrziu. demonstrează participarea creatorului acestei opere de artă. Perugino.. fiindcă a fost căsătorită cu un muritor. l F. sub care era venerat în Meonia. A întemeiat oraşul Meţapont. A avut un templu la Roma. Fiind preschimbată în stea. identificat. pentru veşnicia mînăsti-rii şi a frumuseţii ei. L-a . de la numele lui Hornor. fiindcă nu putea trăi fără soţia lui. Frescă la Pompei. strălucea mai puţin. împreună cu sora ei. în Muzeul Naţional clin Napoli. a MEU A Fiica lui Proteu*. Serbările în cinstea lui aveau loc la 15 mai.Chr. în Circus Maximus. persecutat de o foame nepotolită şi-a vîndut propria fiică. zeiţa. IVţerope. patetic. în 'locul unde a căzut. MENS Divinitate abstractă în mitologia romană.Chr. pe' Telemac*. prin sacrificarea fiinţei iubite. Atena* însăşi i s-a prezentat de cîteva ori lui Telemac sub înfăţişarea bunului Mentor. care 1-a declarat zeu după moarte. la creaţia lui. să sară de pe acoperiş. Pcrsefona* din invidie. după" ce acesta a fost ucis de Polifem* a devenit soţia ciclopului*. cînd a plecat la Troia*.cu Hermes* al grecilor. cu ajutorul unor aripi de lemn. fiindcă Poseidon* îi îngăduia acestuia să o revîndă de fiecare dată. nierx. părinţii adoptivi ai lui Edip*.a din cele mai sugestive din folclorul românesc şi balcanic. Meşterul Manole. Creţi Donato. iar el.

Atena*. După o legendă. MIDGARD Fiul lui Loke*. Din capul lui a ieşit atunci zeiţa înţelepciunii. MIDAS Rege al Frigiei care 1-a găzduit pe Silen* (1). ale cărui ape de atunci au rămas strălucitoare.determinat pe Cronos* să-i libereze pe copii-i înghiţiţi de el. lumea zeilor. cu numele de As-tarte*. a luptat împreună cu ' Priam* împotriva amazoanelor*. După o altă versiune. MINERVA Zeiţa romană a artelor şi a meseriilor. Lupta dintre Marti' y i Mincrvci. în mitologia nordică. a ştiinţelor şi a tuturor meşteşugurilor. protectoare a medicilor. personificat într-un şarpe. avî-nd aceleaşi' atribute. pictură la Luvru MINES Rege al Ciliciei si soţ al frumoasei Briseis*. Midas i-a cerut ca tot ce atinge să devină aur. a tragerii cu acul. Midas a asistat la o întrecere de virtute muzicală între Apollo* şi Pan* şi 1-a protejat pe 'acesta din iirmă. Zeus a înghiţit-o de vie. MICENE Oraş în ţinutul Argos (5). care a devenit sclava lui Ahile*. Dionysos a făcut pe Leucipe să-şi ucidă fiul. 204 205 M1LTA Zeiţă asiriană. Tot el le-a preschimbat în păsări pe toate trei: într-un liliac. grecii au preluat-o cu numele de Afrodita*. Mîniind pe Poseidon* 206 . singurul care îi ştia taina. cu ea. MINOS Rege legendar al Cretei. Ovidiu. înarmată cu coif si cu lance. MILET Erou legendar. fiindcă simţea nevoia să o spună cuiva. pe care fenicienii o adorau ca pe Dea Mater. A avut la Roma un templu pe Aventin* (2) si un altul în Forul lui Nerva. pînă cînd Hera* le-a preschimbat în lilieci. a morţilor. şi a strigat-o acolo secretul. care. si Helheim*. în bătaia vîntului. un timp. tovarăş de petreceri al lui Dionysos*. rătăcit pe meleagurile lui. împreună cu fraţii lui. Pe pămîntul acela au crescut nişte trestii. MILDA Zeiţă a frumuseţii. Asimilată. a devenit judecător în Infern. a devenit apoi independentă si astfel i s-a acordat importanţă majoră. fiul lui Zeus* ' şi al Europei*. împreună cu lunon'a* şi lupiter* a constituit triada capitolină. mamă a universului. MINIT Unul din cei şapte fii ai Niobei* ucis. regele ţinutului Orchomeno's (din Arcadia*): Leucipe. el a simţit dureri în cap şi 1-a chemat pe Hades* să i-1 crape. care. de Perseu* şi numit astfel după numele minerului spadei (gr. după legendă. de Apo'llo*. este fiul lui Apollo* şi al Dianei* şi soţul nimfei* Cianea. Gerard David. A fost întemeiat. a fost reprezentată puriînd pe cap un coif si în mînă un scut cu chipul Medeei* în 'mijloc sau o lance. ca şi Atena. XI. Leuconoe şi A'lci-toe* (1). A avut de soţie pe Pasifae* şi. Minerva. Mai tîrziu. disperat. zeul i-a cerut sa-şi spună dorinţa. Acesta a făcut totuşi o gaură în pămînt. în ele erau firele de aur de pe Midas însuşi. spuneau tuturor această taină. A trebuit însă să se scalde în rîul Pattolos. Metamorfoze'. corespunzătoare zeiţei Artemis* la •greci şi Dianei* la romani. mamă a zeiţei Kaunis. Sărbătorită la 19 martie. celelalte' două lumi erau: Asgard*. într-o cucuvea şi într-o bufnită. la lituanieni. A devenit apoi reşedinţa atrizilor*. prin echitatea lui în legislaţie. Zeul 1-a' pedepsit atunci. 146 şi urm. MILITTA Zeiţă asiriană. pe Androgcu* şi Ariadna*. mikee) care i-a căzut lui Perseu din mînă pe cînd căuta un loc pentru ridicarea oraşului. în acelaşi timp reprezenta lumea oamenilor. «' MIGDON Regele l'rigienilor care. a cerut zeului să-şi retragă răsplata. Drept răsplată. cu Atena* a grecilor. făcind ca urechile lui să fie ca acelea ale unui măgar. dar văzînd că şi hrana se transforma în aur. A fost luată de soţie de Zeus* înaintea lunonei*. dar fiindcă un oracol* i-a prezis acesteia că fiul lor îl va detrona. fondator al oraşului cu acelaşi taume din Caria (Grecia). sculptură antică la Luvru. MINEIDE Cele trei fiice ale lui Mineu. Dar el şi le-a ascuns într-o beretă frigiană şi 1-a rugat pe bărbierul lui. personificare a iubirii. 90. Ele nu au acordat cuvenita importanţă cultului lui Dionysos* 'si acestea le-a făcut să-şi piardă minţile si să rătăcească în toată lumea. să nu o destăinuie nimănui.

împărţeau oamenilor dreptatea. Şi-a trădat stăpînul. Şi-a exercitat puterea în zona Nilului.ida. ŢII MINOTAUR Monstru cu trup de om şi grumaz si cap de taur. căreia i-a dat naştere într-un desert unde s-a ascuns de ochii tuturor. acesta 1-a aruncat în măre. Deoarece s-a arătat trufaş faţă de Triton*. MIRMIDONI Popor din Tesalia. din Italia. MISEN Trîmbiţaş în flota lui Enea*. Artemisia*. făcînd-o pe Pasifae să dea naştere unui monstru. Vittorio Alfieri. extinsă între 1600 si J400 Î. Virgiliu. în 395 î.. 288. la regele acestei regiuni. a ucis apoi monstrul şi i-a scăpat pe atenieni de tribut. A fost transformat. MITRA Zeu al luminii şi faptelor bune în mitologia vedică. Creta a cunoscut prin Minos o adevărată civilizaţie. IX. cu care se întîlnoau la stejarul sacru Idrasil. luni în Infern: moarte şi înviere. ucide un taur. o mantie fluturîndă şi o beretă frigiană. fără ca el însuşi să ştie. care i-au ridicat numeroase temple. Danie. opera lui Fidias.. 1-a urmărit pînă aici.€iind ucis chiar de rege însuşi. fiu al lui Hermes*. în cele mai multe imagini. din Babilon. Minos. Cocal*. reprezentat ca un tînăr care poartă o tunică scurtă. Pelope nu şi-a respectat însă înţelegerea si. (. care i-a amintit de datorie. Şi-a iubit tatăk peste măsură. într~o constelaţie. legate de cele şase luni ale anului. civilizaţie numită minoică. împreună cu zeii. propice vieţii şi fertilităţii. Zeus*.?) Statuia lui Zeus* din Olimpia* (în Peloponez). X. Dedal a reuşit. Minos i-a atacat şi i-a învins. La aceste .a. ajutat de Ariadn.' asista la tunsul oilor şi la cultivarea inului. regele vizigoţilor. în Egipt. după moarte. fiul al reginei Parsifae*. . Virgiliu. asupra căruia domnea Ahile*. Kne. Internul. A fost preschimbată apoi de zei într-un mirt.Chr. Minotaurului. Metamorfoze. MIRRA Fiică a lui Cinir*.fiindcă nu i-a jertfit un taur alb. Era . . care nu voia să-1 piardă. Templul din Eleusis a fost distrus de Ala-ric.Constelaţia Vizitiului. 298 şi urm. un copil. număr de şapte: (. la rîndul lui.ida. Ovidiu. 4-32. in golful Napoli. zeiţa protectoare a femeilor în muncile lor de toate zilele. pe Adonis* (1). acesta s-a răzbunat. Mirra. pe care le avea de la Zeus*. de Hermes. în care era închis cu fiul lui. (5) 207 Colosul din Rhodos. constru-indu-şi aripi din ceară. în Halicarnas. încît a avut. MINS înţelepţi în mitologia celtică. pentru a scăpa de Mirtil. IV. Cînd Androgeu a fost ucis de atenicni. Minotaurul*.mistere asistau iniţial numai cei iniţiaţi. apoi si alţii. la rugămintea lui Eac*. şi celelalte şase luni lipsite de binefacerile naturii.Chr. MNESTEU Tovarăş de călătorie al lui Enea*. în Infern a devenit judecătorul tuturor damnaţilor. 1-a aruncat în mare. a închis acest monstru cu trup de om şi cap de taur în labirintul* pe care i 1-a construit arhitectul Dedal*. 781 MOCOŞI în mitologia slavilor. fiica lui Uranus*. şapte tinere şi şapte tineri. să fugă din labirintul. Teseu*. dedicat acestuia de soţia sa. (7) Mormîntul lui Mausol (rege al Cariei — Anatolia occidentală) —. soţia lui Minos*. îndrăgostită de un taur. c. Icar*.. a preschimbat furnicile în fiinţe umane. şi să ajungă singur în Sicilia. (6) Templul zeiţei Artemis* din Efes. după plecarea lui de la Troia*. după numele lui. De obicei. în mitologia greacă. MINUNI ALE LUMII Capodopere ale arhitecturii şi sculpturii antichităţii. (2) Grădinile suspendate ale Semiramidei. obligîndu-i apoi să dea la fiecare nouă ani. rege al ţ Ciprului. trimis de Poseidon* în Creta. corupt de Pelope* care i-a făgăduit jumătate din regatul lui Enomaus. care i-a fost oferit chiar de zeu. Knc. (4) Farul din Alexandria. în. VI. loc ce îi poartă numele şi astăzi. După ce o ciumă cruntă a pustiit insula. Minos. şi chiar străinii. 171. A fost adorat şi de romani. indignat. Sculptură în Muzeul Vaticanului MNPjMOSINA Zeiţa memoriei. Capul-Miseno. Cele nouă muze* au fost fiicele ei.1) Piramida lui Keops. identificat cu soarele. tragedie MIRTIL Vizitiul lui Enomaos*. dar şi-a găsit moartea. MI NU Zeu protector al fertilităţii în mitologia egipteană.

Erau trei: Lachesis*. folosit de evrei pentru a desemna pe zeul fenician Melekkart*. cu care atingea pleoapele 'muritorilor. în basme. MOLOS Fiul lui Neoptolem* si al Andromacăi*. Urania* (1) (muza astronomiei). Melpomene* (muza tragediei). Apollo. Locul lor de preferinţă era muntele Helicon*. prea ireverenţios faţă de ceilalţi zei. Parnasul.pe jumătate om. cartaginezii jertfeau copii. Apollo cu muzele. Clotos* şi Atropos*. pentru recăpătarea fiicei ei. din Beoţia. cît o claie de fîn. si Parnasul*. MOMOS Personificarea ironiei. închipuită sub forma unei fiinţe . în cinstea zeiţei Demetra* si a fiicei ei. om uriaş. 33. eu. întruchipată într-o bătrînă schimonosită. după ce mai în'tîi înroşeau statuia acestuia. apărea sub forma unui bătrîn cu aripi. Ab urbe condlta.). Avea aripi de fluture . în alte imagini. din Colofon • (Asia Mică). Erato* (muza poeziei erotice). 5 MURGILÂ Personaj din poveştile populare româneşti. Cea dintîi torcea firul vieţii. Muzele. care proteja castitatea femeilor. • Se născuseră în Tracia. a doua ţinea în mînă o nuia pe care o mişca pe suprafaţa unui mapamond. răutăcioasă. XI. MOLOCK Divinitate orientală. 210 MUNIN --> HUGIN MURCIA Zeiţă romană^arhaică. Metamorfoze. pentru că era mult. ca însoţitor permanent sau conducător al muzelor*. Caliope* (muza poeziei epice şi a elocinţei). răpită de Hades*. Giulio Romano. MUZE Fiice ale lui Zeus* şi ale Mnemosinei*. Polimnia* (muza poeziei lirice şi a elocinţei). constrînse să trăiască şase luni pe pămînt şi sase 208 MOIRE Zeiţele destinului în mitologia greacă. Tilus Livius. de aici si numele de Pieride. Terpsi-chore (muza dansului). A fost profetul argonauţilor* şi a participat la vînătoarea porcului mistreţ din Cali-donia*. de asemenea. în Pieria. Ovidiu.C'hr. In braţele 14 — Dicţionar de mitologie 209 lui de bronz. a luării în rîs şi a sarcasmului în mitologia greco-romană. împreună eu Am-filoh* a întemeiat oracolul* lui Apollo*. MUSAGET Epitet al lui Apollo*. 9 Basoreliefurile din Mantineea. MOPS Fiul lui Mantos*.MISTERELE DIN ELEUSIS Ceremonii rituale celebrate la Eleusis*. Erau închipuite bătrîne şi murdare. 3IG MORFEU Fiu al Somnului şi al Nopţii*. Metamorfoze. în stilul lui Pruxiteles (sec.Chr. care se putea uşor preface în orice.). I. Talia* (1) (muza comediei). După alţii. Erau nouă: Clio* (muza istoriei). îi sperie pe copii. Anton Rapfae! Mengs. Are felurite înfăţişări: bou care "'duce luna: fiinţă silvestră cu aspect înfricoşător. basorelieful lui Archelau din Peieria (124 î. patroană a trîndăviei. cu o coroană de mac pe cap şi cornul abundenţei* în mînă. în vis lua formă omenească. Avea un templu ia Roma între colina Aventinului* (2) şi aceea a Palatinului. VIII. zeul viselor în mitologia greacă. arătare respingătoare. Euterpe* (muza muzicii şi a poeziei). înfricoşătoare. Romanii le numeau parce*. fiice ale lui Zeus* şi ale Geei*. MUMBO-IUMBO Idol în mitologia populaţiilor din Guineea. Semnifică forţele negative ale naturii. A murit muscat de un şarpe. care-i cunosc bine intenţiile răufăcătoare. MUMA PĂDURII Personaj feminin în mitologia românească. Numele lui era. jumătate viţel. pictură . Per-sefona*. Acest zeu curios a fost izgonit un timp din Olimp* (1). iar a treia avea fus si foarfece. Rafael. prin înfăţişarea ei hidoasă. Ovidiu. Se invocau suferinţele şi energia mamei. IV î. 'Deseori apare în tovărăşia fraţilor lui: Miezilă si Zorilă. care personifică amurgul serii. 635 şi urm. ca şi drama fiicei.şi în mină frunze de mac.

II. Casa Reginei Margareta. iar în apa în care a căzut. Chinuit de o astfel de iubire. NARCIS Fiul zeului Cefis* şi al nimfei* Liriope*. aprinzînd focuri pe stîncile din insula pe lîngă care au trecut corăbiile grecilor la întoarcerea lor spre casă. a fost zeiţa norilor.. Naiade-. NAMTAR Divinitate infernală în mitologia babiloniană. tot aici. la Luvru N AIDE (l) Mama centaurului* Chiron* sau după alţii. Homer. fiul lui Hermes*. Richard Stauss. care a luat-o în cortegiul lui. asimilată de greci cu Mercur*. a apărut o floare: narcisa. a fost ucis de greci în războiul Troiei*. VII î. Nicolas Poussin. unde îşi aveau şi sălaşul (gr. Ovidiu. vestea că fiul ei a pierit în luptă. NANNAR Zeu lunar-în mitologia babiloniană. pe Dipnysos* si pe Artemis* etc. NAUSITOU Fiul lui Poseidon* şi al Peribeei*. protectoare a războiului şi a oricărui fel de lupte. NEITH Divinitate egipteană. (2) Nimfă* care 1-a iubit pe păstorul Dafnis* (1). pictură în pinacoteca Acropolei. să se îndrăgostească de propria imagine. frescă în Pompei: Casa Poetului tragic. Grecii au asimilat-o cu Atena*. pe care i-a apărat cu îndîrjire împotriva mamei lor vitrege. Homer. din golful Ar-. 56 şi urm. NEFELE Nimfă* în mitologia greacă. avea scrisă soarta tuturor oamenilor.C'hr. a fost mesagera zeilor.a reginei Arete*. Odiseea. care aduna toate bolile şi apoi le împrăştia pe pămînt. mama lui Frixus* şi a Ellei*. fă-cîndu-le astfel să se rătăcească şi să naufragieze. el s-a răzbunat. a zeului. A fost adorat de nimfa Eco*. cînd acesta a naufragiat pe ţărmurile Feaciei. NAUPLIU (1) Fiul lui Poseidon* şi al Amimonei*. De obicei îl însoţeau pe Pan*. Casa lui. regele feacilor*. fost 213 . naides. Zeii 1-au pedepsit. asimilată zeiţei Diana* din mitologia romană. iar ea si-a luat 212 N A RED A Divinitate vedică. odinioară posesori ai ştiinţelor exacte: fizica şi astrologia etc. Sofocle. VIII. în mitologia greacă.marin Glaucos* (1). Goethe. mai ..tîrziu.USICA Fiica lui Alcinou*. VII. NA. stabilit în insula Scheria. G... văilor. ale livezilor. Casa lui Rufus. pictură NAUSINOU Fiul lui Ulise* şi al nimfei* Calipso* sau al lui Ulise si al Circei*. 290 şi urm. Minne. Ovidiu. 17 şi urm. NANEA Divinitate persană. între ea şi Ulise* s-a înfiripat o idilă. adorat în oraşul Ur. 457 şi urm. A mai fost venerat ca zeul sau patronul preoţilor. reflectată în oglinda 'unei ape. Anticlea*. Metamorfoze. Tot el a trimis mamei lui Ulise*. Fr'ancois Lemoyne. Li se atribuia darul profeţiei si acelea al generozităţii. Metamorfoze. 689 . Ino*. Aleman (soc. III. Pe tăbliţele lui. sculptură NAIADE Nimfe* ale rîurilor şi izvoarelor. După ce fiul lui. Palamed*.. pictură. şi apoi de soţie. iubitoare de singurătate. Odiseea.l N zilele. întemeietor al oraşului si portului Naupliu. pe care a respins-o. 339 si urm. A fost păcălită de el şi i-a luat vederea. Ariadna la Naxos. sub numele de Sin*. gosului (5). (2) Rege al Eubeei. Tiburtinus. operă lirică NEBO Zeul elocinţei si al scrisului la asiro-caldeeni. regele feacilor*. NAPEE Nimfe* ale luminişurilor din păduri. VI. După unii.. VII. a descoperit-o Bachus*.). 2 şi urm. atunci.. Massimo D'Azeglio. poeme.NAXOS Insulă unde Teseu* a părăsit-o pe Ariadna*. Francesco Franciabigio etc. s-a stins de la sine. sculptură antică. şi. cele ce înoată). ca şi acesta. Ea 1-a condus pe Ulise la palatul tatălui său.

JVe. era sora lui Zelos (Ambiţia). operă romană din secolul I NIMFE Fiice ale lui Zeus*. dreptăţii si mitologia greacă. 157 şi Urm. îşi avea regatul în Marea Egee si îi ajuta pe marinari în toate acţiunile lor. 328 şi urm.lismanul otrăvit dat Deianirei si şi-a' atins scopul. sculptură NICOMAH Fiul lui Macaon*. a avut surpriza de a o vedea iubită si de Nexus. rnotiv pentru care 1-a ucis. trodus de greci în cetate. Tot aici se celebrau Jocurile nemeene în cinstea lui Zeus*. şi a aruncat pe Astianax*. Tot el i-a indicat lui He-r'acles* drumul spre grădinile hesperidelor*. la Luvru. la războiul Troiei*. 370 şi urm.. a celor morţi. fiindcă a prădat templul lui \pollo* din Delfos*. A fost ucis mai.. Aciuat parte la vînătoarea porcului mistreţ în Calidonia* şi la expediţia argonauţilor*. numele poeziilor sau al cînteeelor rostite la înmormântări sau chiar numele bocitoarelor. care populau apele. de partea grecilor. monumente funerare. trei în trei ani. pictură NEREIDE Cele 50 de nimfe* ale mării. 293 si urm. la 21 iulie. NEOPTOLEM sau PIRRUS. La Roma.ru.. Nike din Samotrace. Paolo Veronese. Acesta. tîrziu de Oreste*. NEMEŞI S Zeiţa. Neoptolem ucis de Oreste. 98 . omer. Imaginea lor este frecventă în arta antică. pedepsirii duşmanilor în NENIA Zeiţă care veghea pe cei morţi în mitologia romană. moarte naturală. şi ale lui Doris*. Nexus a vrut să se răzbune cu ta-. Odiseea. Sofocle. Aici ajungeau sufletele celor ce mureau de. înainte de a muri însă. cu care ei populau natura pentru 216 a o. avea un templu lângă Circul Flaminius în Cîmpul lui Marte. apteros). La Atena a fost identificată cu zeiţa Atena* însăşi. IX. existenţa lor fiind totdeauna l agată de aceea a marilor zei. fîntîni etc. Thetifs. tămăduitor al multor boli. din. Louis Sylvestre. in214 NESTOR'Fiul lui Neleu şi al lui Ciori* (2). reprezentată fără aripi (gr. îl însoţeau pe Poseidon* si pe Amfitrite*.NEMEEA Vale din Argos* (5). ajungeau sufletele eroilor căzuţi în lupte. Virgiliu.v o răpeşte pe Deianira. cu înţelepciunea sa. La greci a fost mult mai popular.. lliada. după legendă. Au dat. Victoria.. personificări feminine ale acestof elemente. prezente în imaginaţia oamenilor. Fiul lui Ahile* si al Deida-miei*. II. iar la 215 sfîrsitul vieţii. pădurile şi cîmpiile. rege al regiunii Pilos (Peloponez). în fresce şi în sarcofagele romane. 489. Tibaldi etc. ţinînd în mînă un trident. Neptunalii. Heracles* etc. frescă pompeiană NEPTUN Zeul roman al mării şi al apelor (corespunzător zeului Poseidon* în mitologia greacă). NEXUS Centaurul* care i-a dat Deianirei* un . NIFELHEIM Lumea de dincolo. Ncptun. iar după alţii. şi-a găsit moartea. Cea mai frumoasă dintre nereide. erau celebrate. fiice ale lui Ne-reu*. Jean Jouvenet. protejau pe marinari si le făceau călătoria plăcută. rţaştere unor.. umaniza. în schimb. A avut un cuvînt în războiul împotriva Troiei*. De aici. pictură. eroi ca Ahile*. cînd a luat-o de soţie pe Deianira. NIKE (gr. Serbările închinate lui. A fost venerat ca un zeu. regele Froiei. . fiul Andromacăi*. de pe ziduri. în mitologia nordică. mozaicuri. Kratos (Forţa) şi Bia (Violenţa). la Muzeul clin Brescia. IV. P. pictură NEREU Zeu al mării si tatăl nereidelor* în mitologia greacă. II. III. După He-siod. Metamorfoze. Reprezentau forţele elementare ale naturii. Bneida. Era reprezentat ca şi Poseidon. Naţional din Napoli. îi. Ovidiu. L-a ucis pe Priam*.talisman cu intenţia de a-1 ucide pe Heracles*. victorie) Personificarea victoriei.şi urm. ca un bărbat viguros. frescă în Muzeul. Euripide. în care Argos (2) „a pă-zit-o pe Io* şi în care Hercule* a ucis leul. fiind unul din eroii greci ascunşi in calul de lemn. în Walhalla*. Atît romanii cît şi grecii şi-au închipuit-o ca pe o tînără purtînd aripi larg deschise. Giambologna.. III. 343 şi urm.

de la Luvre (435 î.iliiJilor*. în 24 de cînturi.). Ovidiu. Niobe a devenit stană de piatră. OETA Munte în Tesalia. operă a lui Ho-mer. L-a ajutat pe Enea* împotriva ri. Personificare a oceanului sau a marelui rîu care înconjoară lumea şi din care. ar exista si astăzi. în Asia Mică. a fost sfătuit în toate reformele lui de nimfa* Egeria*. Eneida. Stînca. (2^ Una din fiicele Niobei*. Metamorfoze. Soţia lui era Thetis* (1). avînd aceleaşi atribute. OCIROE Fiica centaurului* Chiron*. tatăl vestalei Rhea Silvia*. întemeietor al oraşului Mantova.cerului la egipteni. OCNO Fiul Tibrului şi al zeiţei Manto. în fiecare zi. OICLEU Tatăl lui Amfiaraif. a fost ucis de Hector*. la Uffizi. NUMITOR Regele oraşului Alba Longa*. Kneida. S-a socotit suficient deinspirată pentru a fi prevestitoare. X. se spune. Virgiliu. fiicele lor erau oceanidele*.NIOBE Fiica lui Tantal* (1) şi soţia lui Amfion*. (î. fără voîa ei. OCHILĂ Erou din basmele româneşti.de a vedea pînă în fundul mării sau în înaltul cerului. 768 NUSKU Divinitate a focului în''mitologia asiro-caldeea-nă.i urm. Ovidiu. din Florenţa. Virgiliu. E. cu zeul grec Marte*. NOAPTEA Personificare în . După legendă. al magiei şi al in• ' ' 219 spiraţiei poetice. O OCEANIDE Nimfe* ale mărilor. considerată soţia lui Ereb* "(1).si a nimfei* Hari-clea. IV î. ODITE (l) Centaur* ucis în timpul luptelor dintre centauri şi lapiţi* de către Mops*.. Hera a pedepsit această aroganţă. rnai ales cînd focul este folosit pentru jertfe. l. 198 ODIN.• II. Ab urbe condiţa. avînd capacitatea . A fost ajutat să-şi reia domnia de cei doi nepoţi. 721 NODON Divinitate celtică. XXIV. Eneida. OCEANUS Fiul lui Uranus* si al Geei*. Homer. VI. OFIODAMA Numele zeului mării în mitologia japoneză. Personifică focul ca mesager al oamenilor către zei. pe care a murit Hercule*. lliada. apar Soarele. mîri'drindu-se cu cei şapte fii şi cele şapte fiice ale ei. pentru cutezanţă. lîngă Mag-nesia. VI.'ilî . Luna* şi stelele.. punîndu-i pe Apollo şi pe Artemis să-i ucidă pe toţi copiii. Eschil. imagine pe un vas al argonauţilor. POMPIL1U Al doilea rege al Romei. Este reprezentat pe un cal cu opt -picioare. fiicele lui Oceanus* şi ale lui Thetis* (1). Sofocle".Chr. a proschim-bat-o într-o iapă. De durere.ai Deianirei*. Me-tamorjoze. Trupul lui a fost incinerat pe acest munte. OFELTIOS Unul din comandanţii greci în războiul împotriva Troici*.C'hr. OEGHIR Zeul oceanului în mitologia nordică. (2) Unul din fiii lui • He-ratl. care expune peripeţiile lui Ulise* (Odiseu) după terminarea războiului troian şi întoarcerea lui in patrie. creatorul lumii.. NORVET -•> NORET NUMA. a luat parte la expediţia lui Heracles* împotriva lui . Itaca*. inferioară divinităţii Hathor*. Virgiliu. şi reprezintă o femeie aşezată pe un tron.es* şi .. A arătat o trufie necugetată faţă de zeiţa Hera*. V. 3. sculptură antică. pe muntele Sipil. 611 si urm. sec. într-o singură zi. Titus Livius. Hera avea numai doi: pe Apollo* şi pe Artemis*. minarea războiului împotriva Troiei*. NORET sau NORVET Personificare a. Freund ODISEEA Poem grec. 217 NUMIC1US Rîu în care a dispărut în mod misterios Enea*. regele Tebei* (2). El primeşte în Walhalla* pe toţi eroii morţi în lupte. WOTAN sau WODON Zeul cel mai iinporl-ant din mitologia scandinavă. \vnerat împreună cu Daikoka*. ucis de Deianira*. Remus* şi Romulus*. mitologia greacă. cu o lance în mînă şi cu doi corbi pe umeri. Sculptură de -A. Zeu al războiului. personificare a soarelui şi a timpului. iar Apollo*.

anotimpurilor şi ploilor. al lui Asclepios*. Jocurile olimpice. 4 OP/ -». înainte de potopul din vremea lui Deucalion*. la unchiul lui. temple sau altare. una din minunile lumii*. A fost tatăl lui Aiax* şi Medon. Mai tîrziu. XI. mitologia vedică. OLIMP (1) Munte din Tesalia (2918 m). Electra*.un fiu. Aici 1-a cunoscut pe Pilade*. căreia Heracles* i-a fost sclav timp de trei ani. se afla lăcaşul lui Zeus*. lăcaş al celor care părăseau viaţa lumească. ORBONA Zeiţă romană. vasul l'Yaneois clin Muzeul Arheologic din Florenţa. OG/G//1 (1) Insula nimfei* Calipso*. fiice ale lui Zeus* şi ale zeiţei Temis*. Sub numele de oracol. pe care. Klianus Claudius. OMAN -> AMAN OG1GE Fiul lui Poseidon*. A luat parte -la expediţia argonauţilor*. ONFAL Era numit astfel templul lui Apollo* din Del-fos* (gr. în acest templu se afla o piatră în formă de ou. OPOS sau OPI (1) Divinitate sabină protectoare a nou-născuţilor. 22. se înţelegea atît locul în care se făcea legătura cu. Aici zeul Siva*. printre care templul lui Zeus*. în Focida. 749 ţi urm. OLEN Poet si preot al lui Apollo*. femeie-divinitate care a stăpîrîit monştrii haosului*. identificată apoi de romani cu zeiţa Ce-rcs*. arunca duhurile inferioare. A fost instruit de Pan* sau le Marsyas*.şi înarmat cu o coasă. Zeul Bel* a împărţit-o în două: una a format cerul şi cealaltă. 'Istoria animalelor ONUAVA Divinitate galică cu atribute asemănătoare acelora ale zeiţei Venus*. profeţi. Templul ei se afla în Forul roman. OPE OPOS ~> OPE 222 ORACOLE Sanctuare. Este aproape imposibil de escaladat. OLIMPIA Oraş în Peloponez. a fost dus de sora lui mai mare. Regiunea era plină de temple. celui care întreba. Oreste. ONFALE Regină a Lidiei. iar vîrful lui se pierde în nori. OILEU Regele Locridei. ale naturii. fie direct. zeiţe ale ordinai. propria-i soţie. Cînd tatăl lui a fost ucis de Clitemnestra. XXXIX. Virgiliu. Un alt sanctuar se afla pe Capitoliu*. autor al imnurilor dedicate acestui zeu în timpul serbărilor de la Delfos*. Titus Livius. întocmai ca Zeus* din mitologia greacă. pentru a se răzbuna pe acesta. în drum spre patrie. Au fost identificate cu graţiile*' şi împodobite cu flori şi fructe. cel din Delfos*. al lui Apollo* si cel din Epidaur*. a cărui soţie era. în timp ce aceştia s-uu războit cu olim-pienii. foarte frumos. 532. Guido Reni ele. Jliadei. reprezentat ca un tînăr seducător. rege legendar al Beoţiei. K acida. ONOCENTAURl Monştri jumătate oameni. A fost soţul Hermionei*. prieten al lui Apollo'"" într-un acces de furie. V.OPE. pe Agesilati* (2). (. si o statuie uriaşă a acestuia. regele Troiei*.. A fost mai marele titanilor"'. venerată ca centru al pămîntului. ORE Nimfe*.. divinitatea invocată. a fost identificat cu Infernul lui Pluto*: regiune subterană. Heracles a 'avut de la regină. copil încă. inventator al acestui instrument. (2) Cîntăreţ din flaut. arcaş neîntrecut. 1-a denunţat poporului din Delfos* că a prădat templul lui Apollo*. Printre cele mai importante: oracolul din Dodona*. pămîntui. fie prin intermediari: preoţi. Ab urbe condita. Regina 1-a silit să poarte vesminte de femeie. Tot aici trăiau şi ceilalţi zei. care i-a devenit prieten nedespărţit. în văile rî uri lor Alfeu* şi Cladeu. jumătatâ măgari în mitologia greacă. operă a lui Fidias. pentru că 1-a ucis pe Uit. Homer. pe care mai apoi i-a răpit-o Pirrus*. 220 221 ONDERAH întunericul infernal în. Egist*.2) Nimfă din suita Dianei*. în care aveau loc la fiecare patru ani. ORCO Zeu roman arhaic care personifica moartea. ORESTE Fiul lui Agamemnon* şi al Glitemnestrei*. OMORCA La caldeeni. după terO-MEI Zeul focului în mitologia chineză. si de iubitul acesteia. cît si hotărîrea acesteia. în care o divinitate îşi făcea cunoscută hotărîrea. buricul pămîntului).Laomedon*. în solsti-ţiu de vară. Aici a fost reţinut Ulise* mai multă vreme. . invocată de familiile care nu aveau _ copii. era înfăţişat ca un geniu* sau demon* cu aripile negre . picturi do HotticelJi. Oreste a . după (mitologia locală. al lui Zeus*. lîngă acela al lui Saturn*. Oreste. Strofiu*.

stăpmul înţelept. Jeah-Paul Sartre. protector al ordinii si al justiţiei. vital. Imnurile orfice. Era reprezentat ca o mumie. răpită de Borcas* şi i-a dat acestuia doi fii. conţineau întreagă această concepţie. Krenk. Ovidiu. Giovanni Bellini. 683 ORMUZD sau AH. rege al Atenei. Eugene Delacroix. soţia lui. de asemenea. Claudio Monte-• verdi. 15 — Dicţionar de mitologie 225 l . Regină a amazoanelor"-'. Electra. Goethe. Tinto-reto. furioase că Orfeu nu le acorda nici o atenţie. Virgiliu.manifestată în timpul ritualului legat de misterele ce purtau numele poetului. Euridice a dispărut pentru totdeauna. Gluck. a fost sfîşiat de menade*. Revenit singur pe pămînt. cu condiţia să nu se întoarcă s-o privească. poezia devine astfel un mijloc civilizator. pe Clitemnestra. Metamorfoze. Oresle. Dossi Dosso. Geb*. Muxcarada. . Nut. fiu al lui Osiris* si Iris*. pînă' ajunge pe pămînt. Jean Cocleau ţi Marcel Canns. 224 ORION Uriaş din Beoţia. Lecuia toate bolile. Mitul lui Orfeu simbolizează poezia desăvîrşită care transformă natura în cultură. pe muntele Rhodope. Vittorio Alfieri. OTO Fiul lui Alou şi frate al lui Efiulte*. din Pompei ORFEU Fiul muzei* Caliope* şi al lui Eagru*. Soţul cel mai sever. XI. OUTREEA. Divinul Orfeu. Ijigenia in. După alţii. erou civilizator. care simboliza soarele.' îmblînzea animalele şi natura dezlănţuită. în clipa cînd şi-a întors privirea spre ea. Ifigenia în Taurida. (2) Nereidă* care conducea vîntu-rile în toate . Euripide. Gabriele D'Annunzio. regele Tra-ciei.. W. Casa Centaurului. E. cîntăreţ din liră.direcţiile. a fost unul din binevoitorii omenirii. . simbolizînd binele în toate formele lui. Klectra. Cîn-tecul lui fermeca oamenii. se pare. muzică. Vincenzo Monti. Gluck. Electra.Taurida. Joseph Haydn. propovăduia puritatea. Rubens. toate sensurile. Cîndva. înţelese. C. Capul şi lira aruncate în mare. care a avut de la Arc's* două fiice: Pentesilea* si.URA MAZDA Divinitate supremă în . fiu al zeului pămîntului. din ură. film ORFISM Cult dedicat poetului Orfeu*. şi al Dio-g'enici. Zadarnică a fost după aceea orice încercare de a o redobîndi din împărăţia morţii. una din credinţele doctrinei. ar fi ajuns pînă în insula Lesbos. Zeus* 1-a preschimbat şi pe el într-o constelaţie* Scorpion. numai de către iniţiaţi.. Giuseppe Parini. Orestiada (Agamemnon.Povestea lui Orfeu. 1-a ucis prin muşcătura unui scorpion. ORITIA (1) Fiica lui Erehteu. A iubit-o'pe Aurora*. Jacques Offen-bach. primită în dar de la Apollo*. spune legenda. avînd în mînă un bici sau un toiag. Ifigcnia. fapt pentru care Diana*. devenită de atunci leagănul poeziei. Franz Liszt. OSIRIS Zeu egiptean al vegetaţiei şi al Nilului.murit ucis de şarpele pe care îl -ţinea la sîn după ce şi-a ucis mama. suprema puritate. Durerea lui Orfeu. şi al zeiţei cerului.HippoliUr..ste. Coeforcle şi Eumenidc. ''Metamorfoza. C. Reîncarnarea era. Jean Corot.euforic. care a fost continuu pe urmele pleiadelor* pînă cînd Zeus* 1-a preschimbat într-o constelaţie. W. . Brueghel. Sofo-cle. fresce în Casa lui Olconiu Rufus. a fost muscată de un şarpe. Nerăbdarea i-a fost însă mai puternică. A fost un simbol luminos al ['omenirii.le). Richard Strauss. Ore. el va învinge pentru totdeauna pe zeul răului. Muştele. Angra-Mainyu*. Lope de Vega. Hugo von Hoffmannsthal. A fost. Georgicelc. Vol- 223 taire. castitatea şi renaşterea în. Casa lui Pinariu Ceriale etc. 'O ROS Zeu egiptean. justiţia însăşi. Kschil. pe Calai* si pe Zete*. titani* care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*. VI. Ovidiu. pictură. Soţia lui a fost Isis*. Calderon de la Barca. Angelo Poliziano. Oreste.mitologia persană. el a coborît în Infern şi a înduioşat cu cîn-tecul lui pe însăşi Persefona*. Klectra. care i-a redat-o pe Euridice. muzică.. Cînd Euridice*.

fiică a lui Zeus* şi a zeiţei. în locul acela. teatru al principalelor scene ale legendei despre Romulus* şi întemeierea Romei. Dar a fost mult mai venerată la Roma.p PACEA divinitate1 în mitologia greacă. sau trandafiri. Kneida. acesta s-a răzbunat şi i-a înscenat o trădare. a rostit cuvintele: „Adevăr. după ce i-a născut. Palamed.. a fost condamnat la moarte. 7. Aici era verificată şi autenticitatea jurămintelor. Troia a fost citeerită cu uşurinţă. pe altar.. ş Vondel. le-a prezis troienilor că atîta timp cit statuia va rămîne între zidurile Troiei. Tiberiu. . Unele versiuni spun că Diomede*. patroana păstorilor şi a turmelor. PAGASEA Alt nume al corăbiei argonauţilor*. care au format nucleul popu-. Fiind lipsită de Paladiu. Cu această ocazie se aprindeau focuri de paie. floarea sacră. Jf-'/iFO. vor fi cruţaţi de orice nenorocire. al măsurilor şi greutăţilor. Afrodlta*. P ADM A Lotusul. după nimicirea tuturor monştrilor. în limba indiană. vestii pentru un templu al Afroditei*. . Palicii aveau un sanctuar la Palica. aflînd de acest lucru. Ulise* şi Diomede*. fiindcă Talia. de la nu-rne'le golfului Pagaseos. 226 227 .„^uw ţi ai nimfei* Talia*» IN urnei e lor înseamnă „născuţi de două ori". de unde. se ţineau în ziua de 21 aprilie. din Tesalia. PALAMED Fiul lui Naupliu* (2) si al Climenei* (2). Sep-. spice si ramuri de măslin. spune o legendă. al bogăţiei. au apărut la lumina. considerat inventatorul alfabetului. au furat statuia si au luat-o cu ei..zată Roma. dat-o în grija vestalelor* din Roma. colină în Roma.timiu Sever. soţia lui lupiter. laţiei Oraşului Etern. XIII. De la ea a venit şi numele Palatinului*. data întemeierii Romei. i-a ascuns sub păm'înt. Unele versiuni spun că Diomede ar fi luat-o cu el. II. şi peste care păstorii săreau de mai multe ori.82. şi îşi luau numele de la numele zeiţei Pale*. Ovidiu. prin graţia zeiţei.S1 (1) Fiul lui Pigmalion* (J) si al statuii însufleţite de el. | Virgil. vestalele* îi jertfeau un viţel lui Marte*. creator al unei noi umanităţi. în timp ce se construia oraşul Troia*. al monedelor. înconjurate de turme. deşi nevinovat. Descoperind şi denunţînd falsa nebunie a lui Ulise*. altele că Enea* a salvat-o din mîinile grecilor şi. PACHACAMAS Divinitate supremă în mitologia pe-ruană. în timpul războiului. înainte de a muri. Palamed sau nevinovăţia ucisă. Temis*. locuită la început de păstori. La Roma. a turmelor şi a fertilităţii. cu acest prilej. -^ ARGOS (3) PALADIU Statuie în lemn a zeiţei Atena*. (2) Oraş din Cipru. Nero. pentru a doua oară. pe vremea regelui Ilo*. Reprezentată ca o femeie frumoasă şi tînără. care la început nu a vrut să participe la războiul împotriva Troiei*. dramă PALATIN Una din cele şapte coline pe care este ase-. si s-a aşezat singură' în' templu. cin'd a ajuns în Italia. PALEMON Numele lui Melicert*. în vecinătatea vulcanului Etna* (2). Metamorfoze. aflînd de acest lucru. Un oracol*. 56 şi urm.iu. «al numerelor. PAULII sau PARIL1I Serbări pastorale romane. Troia a fost cucerită cu uşurinţă. simbolul soarelui. PALE Zeiţă italică. însufleţitorul lumii. de teama lunonei*. ţinea într-o mînă statueta zeului Pluto*. unde avea un templu pe Via Sacra. din clipa cînd a fost primit de zeii mării. Aici si-au avut reşedinţa împăraţii August. au furat statuia şi au luat-o cu ei. tu ai murit înaintea mea". de unde au pornit expediţia spre Colhida*. a . A căzut din cer. Palicii erau protectorii sclavi-Jor persecutaţi de stăpînii lor. Fiind lipsită de Paladiu. protectoare a păstorilor. Caligula. au apărut două izvoare termale... şahului si zarurilor.

PALINURUS Cîrmaciul lui Enea* în drumul acesfuia către Italia. Cuprins de somn, a căzut, cu cîrma, în- mare şi după trei zile, cînd, sfîrşit de puteri, a ajuns pe ţărmul Lucaniei, a fost ucis de Hicani, Există şi astăzi promontoriul Palinuro.
Virgiliu, Kneida, III; V, 858, VI, 381

•PALLANT (l) Fiul lui Evandru*, tovarăş de arme al lui Enea*, împotriva rutulilor*; a fost ucis de regele lor, Turnus*. (2) întemeietorul unui oraş de pe Palatin*, din care s-a format oraşul Roma. (3), Regele Trezenei, detronat si ucis de Teseu* împreună cu toţi copiii lui; cu excepţia fiicei Aricia, soţia lui Hippolit*. Virgiliu, Kneida, VIII, 54 PALLAS (1) Numele zeiţei Atena*, însemnînd, în mitologia greacă, „aceea care aruncă suliţa". (2) Fiul lui Pan-2,28
dion şi'fratele lui Egeu*. (3) Fiul lui Licaon* (1) si bunicul lui Evandru*. Unul din giganţi*. ••'• Virgiliu, Kneida, VIII; 121, 466, 537, X, 487

PAN Fiul lui Zeus* şi al Penelopei* ,sau, după alţii, al lui Hermes* şi al nimfei* Calisto* în mitologia greacă, zeu al grădinilor si al ogoarelor, prezenţă nelipsită printre păstori şi ţărani, făptură jumătate om, jumătate ţap. Apariţia lui provoca spaimă si nedumerire, panică. Speria nimfele şi se complăcea să le vadă fugind de el. Siringa*, de exemplu, înfricoşată, o dată cu. apariţia lui, s-a aruncat înt-r-un rîu, şi Ladon* (1), implorat de ea, a pres'chimbat-o într-o trestie. Pan, auzind un sunet, al trestiei, în bătaia vîntului, a fost sigur că asculta plînsul nimfei. A tăiat atunci trestia în mai multe bucăţi, le-a pus una lingă alta şi a format astfel naiul, cu care a cîntat de atunci toată disperarea nimfei şi a lui. Acelaşi izeu a avut de la nimfia Eco* un fiu. Era nelipsit din cortegiul lui Dionysos*. La romani se numea Faun* â^u Silvanus*. Cultul lui era venerat în Arcadia*, pe muntele Lico. După o versiune, Pan simbolizează forţa vitală care însufleţeşte totul în natură.
Oyidiu, Metamorfoze, XI, 153, XIV, .515; Pan, statuie'în Muzeul din Napoli; Pan, bronz din Arcadia, sec. V î.Chr.; Luca Signo-relli, 7.t>ul Pan; Nicolas Pousşin, l'an urmărind Siringa, pictură

PAN ACEEA Fiica Iui Eseulap*, deţinătoare a tuturor cunoştinţelor tatălui ei pentru vindecarea tuturor bolilor, PANATENEE Serbări fastuoase organizate la trei ani după Olimpiade (-> Olimpia) în cinstea zeiţei Atena*; în timpul procesiunilor era purtată în triumf statuia zeiţei, atribuită lui Fidias, şi apoi păstrată în Partenon*, sanctuarul de pe Acropolă*. Zeiţei îi era oferit un peplu de proporţii uriaşe, lucrat de femeile Atenei cu această ocazie. 229 P AND AR Fiul lui Licaon* (2), arcaş vestit în războiul Troiei*. Aliat al troienilor, a rănit cu săgeata pe Menelau*, unu'l din comandanţii greci de seamă, şi a întrerupt astfel armistiţiul între cele două tabere duşmane.
Homer, Iliada, II, 827; IV, 88; Virgiliu, Km'lda, V, 496

PANDAREU Fiul lui Merope* în mitologia greacă. A fost prietenul lui Tantat* şi a furat pentru acesta un cîine de aur (sau de bronz) dintr-un templu al lui Zeus*, din Creta. Fugind în Sicilia, a murit pe neaşteptate împreună cu soţia şi tfei fete. PANDORA Prima femeie în mitologia greacă. A fost creată de Hefaistos*, la porunca lui Zeus*, care a vrut să-î pedepsească, prin apariţia ei, pe oameni, pentru focul pe care Prometeu* 1-a furat din Olimp* (1). Ea trebuia să fie atît de frumoasă, inert să-i scoată din minţi pe imiriitorj. şi să provoace cele mai mari nenorociri. A. fost înzestrată, pentru aceasta, cu toate darurile pentru a cuceri pe oricine (gr. pandora, toate darurile). Tot atunci, a primit de la zei un vas plin cu toate relele, pe care trebuia să-1 ţină închis. Curioasă, 1-a deschis si din el s-au răspîndit pe pămînt tot' felul de catastrofe, epidemii si nenorociri. Cinci a vrut să-1 închidă, nu mai rămăsese în. el decît speranţa.
Rubens, V ax > îl Pandorei, pictură

PANOPEU Fiul focului, prieten al lui Amfitrion* şi părinte al lui Epeos*.
Homer, Iliada, XXIII, 665

PARCE Zeiţe ale naşterii şi destinului în mitologia romană. Corespund moirelor* din mitologia greacă.
Goya, Giuseppe Măria C'respi, Rubens clc., pictură
230

PARÎLII -> PAULII 'PARIS Fiul lui Priam* şi al Hecubei*. Aflînd de la un,, oracol* că fiul lor va aduce o mare primejdiei Troiei*, părinţii 1-au lăsat în părăsire pe muntele Ida*. Cînd, mai tîrziu, la nunta lui Peleu* cu Thetis* (2) cineva a trebuit să ofere mărul de aur celei mai frumoase dintre Hera*, Afrodita* si Atena*, Paris, invitat la ospăţ, a oferit mărul Afroditei. Celelalte zeiţe, indignate au. hotărît să se răzbune pe Troia. Cînd el a răpit-o într-adevăr pe Elena*, soţia lui Menelau*, regele Spartei, a provocat războiul dintre greci si troieni, care s-a sfîrşit cu distrugerea Troiei. Paris a reuşit săjl ucidă pe Ahile*, lovindu1 în singutj.il loc vulnerabil, în călcîi, si la rîndul lui a fost ucis de Filoctet*.
Homer, Iliada, III, 10 şi urm., 424 şi urm., XXII, 359,, Virgiliu, Kneida, I, 27 .şi urm., IV, 215; Judecata lui Paris, Răpirea Elenei-şi Moartea lui Aht I c, în Casa lui Qlconiu Rufus din Pompei; Rubens etc.,, pictură '••'c-

PARJANJA Zeul furtunilor şi al ploilor în mitologia vedică. Caii acestuia au cutreierat pămîntul, răspîndind mari cantităţi de apă pe tot întinsul lui. P ARM AS Munte în Focida (Grecia), înalt de 2 459 m. Era sacru lui Apollo*, Dionysos* şi muzelor*. Pe înălţimile lui, spune legenda, s-a oprit corabia lui Deucalion*, după potop.
Rafael, Parnasul, pictură

PART AON Regele Calidoniei*, fiul lui Agenor* şi tatăl lui Eneu*. PARTENIA Epitet al zeiţei Atena*, fecioara, protectoarea tinerelor fete din Atena. 231 PARTENIPEU Fiul lui-Meleagru* şi al Atalantei* (1). A fost unul din cei .şapte care a participat la expediţia împotriva Tebei* (2). Fiul lui, Promac, avut de la nimfa* Cli-mene* (2), i-a răzbunat moartea în a doua expediţie, ini-' ţiată de epigoni*. PARTENON Templul aflat pe Acropola* din Atena, dedicat zeiţei Atena*, numită din acest motiv, Atena Par-tenios, de către Pericle. Aici se afla o statuie a zeiţei, în aur si fildeş, executată de Fidias. Templul avea 92 de metope, 160 de metri de decoraţii şi-două trabeatii acoperite cu sculpturi, executate de cei mai mari artişti ai epocii lui Pericle, printre alţii arhitectul Ictin şi sculptorul Fidias. PARTENOPE Sirenă care a încercat să-1 atragă în mrejele ei pe Ulise* sau, după alţii, pe Heracles*. Respinsă, s-a aruncat în mare, iar lingă locul unde a dispărut, s-a construit oraşul Napoli. PASIFAE Fiica lui Helios* şi. a Perseidei, soţia lui Minos*, regele Cretei, şi mamă a lui Deucalion*, a Ariad-nei*, a lui Androgeu* şi a Fedrei*. Deoarece Minos nu a respectat un jurămînt făcut de Poseidon*, acesta s-a răzbunat, inspirînd în Pasifae o dragoste nelegiuită pentru un taur dezlănţuit, ce devasta ţara lui Minos. S-a născut astfel Minotaurul*, fiinţă jumătate om, jumătate taur, care a .fost ucis de Teseu*, cu ajutorul Ariadnei.
Fresce la Pompei, în Casa Vînătorii .şi- a Familiei Vetlius; Pasifae şi taurul, frescă în Muzeul Vaticanului

PATECI Idoli pe care corăbierii fenicieni îi puneau la prora navelor lor. La egipteni, erau divinităţi minore, personificate sub forma unor pitici. PATROCLU Prieten nedespărţit al lui Ahile* în timpul 232 războiului Troiei*. A fost ucis de Hector*, unul din comandanţii Troiei, ceea ce 1-a făcut pe Ahile să se raz- ' bune şi să ucidă în cele din urmă pe Hector într-o luptă memorabilă.
Homer, Iliada, I, 307 şi urm., XI, 765 şi urm.; fresce Ia Pompei în Casa Amoraşilor de aur; Grupul lui Pasqnino, la Roma, sec. III î.Chr.

PĂCALĂ Erou din snoavele româneşti, cunoscut si sub numele de Pepelea, isteţ prin excelenţă, dibaci în orice împrejurare, chiar dacă -aparent este neghiob şi fără minte; în basme este şugubăţ, spiritual şi binevoitor.. PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ sau PĂSĂRILĂ-LĂŢI-LUN-GILĂ Personaj fantastic din basmele româneşti, îndemi: natec, avînd facultatea de a vedea orice, de la distanţe inimaginabile, si de a ţiniti cu mare precizie („prinde păsările din zbor şi le mănîncă"). PĂSARILĂ-LĂŢI-LVNGILĂ -> PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ PEAN Unul din argonauţi*, priclon al lui Heracles* si părinte al lui Filoctet*. El este- cel

care u aprins focul pe care a vrut să moară Heraclcv::, nemaiputînd suporta durerile pricinuite de veşmîntul otrăvit al lui Ncxus*.' PEGAS Cal înaripat în mitologia greacă, născut.din sîn-gele Medusei*, cînd aceasta a fost decapitată de Pc-'cu*. Şi-a luat apoi zborul spre Olimp* (1), fiindcă Zeus* ora părintele lui. Bl i-a adus lui Zeus, în continuare, trăsnetele şi fulgerele. A fost apoi calul lui Perseu, care, cu ajutorul lui, a eliberat-o pe Andromeda*, si al lui Bellerofon*, care a ucis Hirnera*. Cînd Bel'lcrofon a vrut să ajungă călare pe Pegas în Olimp, calul 1-a făcut să se prăbuşească po pămînt. Zeus 1-a trecut pe Pegas printre constelaţii.
Ovicliu, Metamorfoze, IV. 786; V. 256 .şi urm.; scenă'pe o melopă a templului din Selinun'. (sec. VI.< î.Chr., cu Medusa decapitată de Perseu); Rubens, Pcrxau eliberează p<; Andromeda; G. B. Tie-polo, Perseu, pictură

233 PELASGO (1) Primul rege al celui mai vechi popor din Grecia, pelasgii. (2) Fiul lui Tropas, regele Argeşului* (5). PELETRONIU Rege al lapiţilor* care, după o versiune, a inventat frîul şi şaua pentru cai. PELEU Fiul lui Eac*, tatăl lui Ahile*, avut de la nereida* Thetis* (2). A luat parte la expediţia argonauţilor* si la vînătoarea porcului mistreţ din. Ca'lidonia*. La nunta lui cu Thetis, Discordia* a oferit mărul pentru a fi dat, celei mai frumoase dintre Hera*, Afrodită* si Atena*. A fost detronat de Creste*. După moarte, şi-a urmat soţia în apele mării, iar duipă o altă versiune, a ajuns în Infern, pentru a sta alături de Ahile şi de Eac.
Ovidiu, Metamorfoze, XI, 217 şi urm.; Călătoria lui Peleu cu Thetis, pe Vasul Francois, din 555 î.C'hr., azi la Florenţa; Peleu .ş?' Thetis, pe o amforă cu figuri roşii, din sec. IV î.Chr., la British Museum din Londra

PELIA Fiul lui Poseidorr şi al lui Tir*, rege al Tesaliei. A promis regatul său lui lason* dacă îi va aduce lîna de aur* din Colhida*. A primit-io, dar nu şi-a ţinut făgă-duiala, şi a fost ucis de Medeea*, soţia 'lui lason.
Ovidiu, Metamorfoze, VII, 297 şi urm.; Euripide, Pleiadele, tragedie

PELION Munte în Tesalia (1548 m). Titanii*, în intenţia lor de a ajunge pînă la cer, pentru a-1 detrona pe Zeus*, au pus Pelion.nl peiste Qsea şi peste Olimp* (1). Pe acest munte, locuia Chiron* şi alţi centauri*. Lancea pe care Chiron i-a oferit-o lui Ahile* era făurită dintr-un frasin de pe acel munte. PELOPE Fiul lui Tantal*, soţ al Hippodarniei* (2), părinte al lui Atreu*, Tieste* şi Alcatou. Pentru a ajunge la graţia zeilor, Tantal le-a oferit acestora, la un ospăţ, trupul
234

propriului, său fiu, Pelope, tăiat în .bucăţi. Zeii, dîndu-si seama, 1-au respins, cu excepţia Demetrei* care, fiind distrată, i-a devorat copilului un umăr. Cînd zeii 1-au readus la viaţă pe Pelope, i s-a completat trupul cu un umăr de fildeş. A domnit apoi asupra Eladei, luînd cu 'forţa în căsătorie pe Hippodamia (2). El a înfiinţat, după o versiune, Jocurile olimpice (—> Olimpia). -Pelope, pe o amforă din Arezzo, din 415 î.Chr. PENAŢI Zei protectori ai casei în mitologia romană. Au fost aduşi de Enca* de la Troia* şi depuşi în templul Vestei* din Forul roman. PENELOPE Fiica lui Icar* şi a naiadei* Peribea* (2). Fiind soţia lui Ulise*, 1-a aşteptat pe acesta, in Itaca*, pe tot timpul cît a durat războiul troian, zece ani, si apoi alţi 'zece, pînă la reîntoarcerea Jui în patrie, în toată această perioadă, a fost înconjurat de numeroşi pretendenţi (proci*), care aşteptau, fiecare în parte, să fie ales de ea. I-a amăgit însă, spunîndu-le că va fi dispusă să | facă acest lucru cînd va,termina de ţesut o pînză pentru socrul ei, Laerte*. Din fericire, slratagema'a durat pînă la sosirea lui Ulise, care i-a ucis pe toţi. A fost simbolul soţiei credincioase.
Homer, Odiseea, I, 70, X, 106 si urm.; Virgiliu, Eneida, III, tilnirea între Ulise şi Penelope, frescă la Pompei; Domenico Ci-marosa, Niccoio Puccini, Gabriel Faure, muzică

PENTESILEA Fiica lui Ares*, regina amazoanelor*. A venit în ajutorul troienilor după moartea lui Hector* şi a fost ucisă de Ahile*. Cucerit apoi de frumuseţea ei, i-a pregătilt funeralii demne de o regină.
O cupă grecească din secolul V î.Chr., azi în Muzeul clin jyr.un.chen

PENTEU Fiul lui Echion* (2) şi al lui Agave* (1), rege al Tebei* (2). S-a împotrivit cultului lui Dionysos* şi a fost • 235

sfîrşind prin a deveni provincie romană. scoasă din minţi. i-a poruncit lui Perseu Să-i aducă •capul Medusei*. în anul 47 Î. din Tarunlo. după tradiţie. tatăl Danaei. Ovid'iu. nepotul lui Ahile*.sfîşiat de propria lui mamă si de alte bacante*. una din . vara şi toamna). soţia lui Icar* şi mama Penelopei*. în Muzeul Naţional. PERSEFONA Fiica lui Zeus* şi a Demetrei*. 556 şi urm. fiu al lui Hefaistos*. Ovidiu. Cu ajutorul unei plante proprii i-a vindecat pe Pluto* si pe Marte*. au fost găzduiţi de regele Polidect*. Vîrful colinei pe care era aşezat oraşul era dominat de o acropolă cu un uriaş altar dedicat lui Zeus* şi Atenei*. i-a părăsit pe amîndoi în voia apelor mării. Pluto.. Ber-nini. cînd acesta a fost părăsit de părinţii lui. Metamorfoze. / PER1CLIMEN Fiul lui Nereu* în mitologia greacă. Pentru aceasta. Devenit un stat puternic. A întemeiat dinastia pentilizilor din Lesbos. pînă a aflat de la Zeus că "se găseşte în puterea lui Hades. PER1LAU Fiul lui Icar*. La romani. (3) Fiica lui Alcatou si mama lui Aiax*. Artele figurative demonstrează o civilizaţie superioară. care a executat pentru tiranul Falaris statuia în bronz a unui taur în care acesta arunca oamenii vii. V. Avea •puterea să ia orice înfăţişare. PEON Medic al zeilor în mitologia greacă. Persefona răpită de. Tot prin Zeus a obţinut ca fiica ei să stea trei luni cu Hades şi nouă luni cu ea (după alţii. Cînd Acrisiu*.a fost ucis de Heracleş* care 1-a luat •drept vultur.u. pentru a compensa pe Cleopatra pentru pierderea bibliotecii alexandrine. sculptură în piatră. S-a dezvoltat mult în epoca elenistică şi a difuzat cultura romană în Orient. la rîndul lui.vidiu. frescă la Pompei. al PERGAM Vechi oraş în Asia Mică. G. era venerată sub numele de Proserpina*. făcînd ca în bronzul înroşit să moară cel dintîi chiar autorul statuii. O. Demetra. de Pergam.. îi. Biblioteca de aici a rivalizat cu Biblioteca din Alexandria. (2) Na236 iadă*.i. Judeca si condamna tîlharii ca şi pe cei vinovaţi de fapte rele. L. . 511 şi urm. ucidea pe toţi călătorii veniţi în Epidaur* şi a fost. Curtea regilor Pergamului a fost vestită prin fastul ei şi comparabilă cu aceea a Medicilor. sculptură 237 PERSEU Fiul lui Zeus* şi aLDanaei*. care a •vrut să o ia de soţie pe Danae si să-1 suprime pe Per-s. din Florenţa.. Antoniu. Purtaţi de valuri în insula Serifo. PERIBEA (1) Soţia lui Polib* (1). * . Metamorfoza. a -căutat-o pe tot cuprinsul pămîntului.wrjune.. în Case familiei Vettius PENTIL Fiul lui Oreste* şi al Erigonei* (1). fondat. sorţii1 care îi amăgeşte pe oameni în toate felurile. într-o zi. PERKUN Zeul tunetului si al trăsnetului în mitologia | slavă. ucis de Teseu*..argonauţilor* şi . a stabilit schimburi economice cu numeroase state vecine. Persefona a fost răpită de Hades* si dusă în Infern.. PERIFETE Gigant*.. zeul întlmplării. i-a dăruit peste 200 000 . Mitul simbolizează moartea naturii timp. V. în lipsa mamei ei. timp de alte nouă luni (primăvara.în care spiritualitatea şi înţelepciunea constituiau o adevărată culme a geniului uman. |. A participat la expediţia . Metamorfoze. PEREPLUT în mitologia slavilor. care 1-a adoptat pe Edip*. XII. Răpirea I'ro. a aflat că fiica lui a avut un fiu. sculptor din Agrigent.. în timp ce acestea erau sub influenta zeului. folosind pergamentul în locul papirusului egiptean. -. 341 şi urm.de volume din Biblioteca Pergamului.e.Chr. datorită bogăţiilor solului şi subsolului.de trei luni (sau sase) şi renaşterea ei. cîte şase luni cu fiecare). contribuind astfel la contopirea civilizaţiei greceşti cu cea romană.

gorgorie*. Perseu şi Pegas. A luat-o de soţie pe sora acestuia. a lăsat urme de . l'jtieida. fiul lui Zeus* şi al Diei* în mitologia romană. Dar s-a prăbuşit din înaltul turnului. cu botul sîngerînd. Avea înfăţişare umană şi era adorat şi ca protector al războiului şi al semănăturilor. Bel-lerofon* a îmblînzit aici calul înaripat. aceasta 1-a prefăcut într-o ciocănitoare. Piritou ucide centaurul Euritots. întors acasă.chiar de el.. Aniello Falcone.-Jăcques Roussoau. V. Ulise*. fiul lui. Metamorfoze. după care a luat-o cu sine pe mama sa. 'în . 189. Frescă la Pompei în Casa lui Olconiu Rufus şi în Casa lui Si-ricus P1RAM Tînăr din Babilon. 347.. Benve-nuto Cel'lini. fiul lui. Perseu eliberează pe Andromeda. P1GMALION (1) Rege al Ciprului şi sculptor. în drum spre Polidedt. în Argos* (5).. La rîndul lui. Tiepolo. Ovidiu. speriindu-se. Siheu*. VII. Pireneu. Acolo a întemeiat oraşul Micene* si a fost venerat ca erou şi semizeu. \letamorfoze. avînd aripi. Casa preotului Amandus. A profitat de prezenţa muzelor* în palatul său şi a vrut să le reţină mai mult. Cînd Piram a descoperit vălul pătat de sînge. Galateea. executată . PIRENEU Rege al Traciei. Ovicliu. Virgiliu. IV. Saturn* si.familiei Vettius. un coif care îl făcea nevăzut şi un scut cu oglindă. I. pe Pafos*.. Nu după mult însă. Dar Afrodită* 1-a făcut să se îndrăgostească de o statuie din fildeş. i-a apărut înainte un leu de care. a eliberat-o pe Andromeda* si a luat-o de soţie. pe care 'nu o putea lua de soţie. IV. Teseu a fost-eliberat de Heraeles*. pentru a o scăpa pe Persefona*. X.. Virgiliu. Cu ea. 1-a ucis pe Pdlidect cu capul Medusei. Ovicliu. (2) Rege al Tyrului. PIRITOU Regele lapiţilor*. l şi urm.171.trofiu*. Rubens. Pegas*. pictură • PERUN Zeul fulgerului si al trăsnetului şi zeul suprem în mitologia slavă. Tisbe a ajuns cea dinţii.' Hotărînd împreună.. pe o stîncă. 320 si urm. Piero di Cosimo.muzelor* pe Acropola* din Corint. Perseu şi Andromeda. 605 şi urm. VIII. graţie coifului. A devenit prieten credincios al lui 239 Teseu* şi acesta 1-a ajutat cînd Piritou a fost atacat de centauri*. Eroul a ajuns la ea cu ajutorul lui Hermes* şi al Atenei*.sînge şi pe văl. Prieten credincios şi nedespărţit al lui Oreste*. revenind la locul întîlnirii. Surprinzîndu-le pe gorgone dormind (altfel ar fi fost pietrificat de privirea lor). Metamorfoze. Metamorfoze. Ovicliu. sculptură. Tisbe. prototip al frumuseţii 238 feminine. XIV. care i-a u dat sandale cu aripi. cînd acesta a vrut să o răpească pe Elena*. Tintoretto. Copacul consacrat era stejarul. fresce. Dar Hades* i-a răstignit pe. într-o zi. pe Hiippoda-mia* (1). lui Per-seu. Pompei. au zburat. a crezut că Tisbe nu mai. . fratele Didonei*. fiindcă părinţii ei se opuneau. Ovidiu. 1-a găsit pe Piram rnort şi s-a sinucis la rîndul ei. să se întîlnească într-un loc neştiut de nimeni. ii-escă la Muzeul Naţional din Napoli PIRRA Fiica lui Epimeteu* si soţia lui Deucalion*. literatură. Tot împreună au coborit în Infern. este în viaţă şi s-a . Af rodită a dat atunci viaţă statuii şi Pigmalion a luat-o de soţie. cu forţa. Deoarece a respins-o pe Circe*. L-a însoţit pe Telemac*. Kneida. care voiau să-i răpească soţia. tatăl lui Faun*. 1-a ajutat pe Teseu. a avut un fiu. Dar ele. s-a urcat în vârful unui turn şi a încercat să zboare si el. Leul. lăsînd să-i cadă un văl. P7CO Zeu al pămîntului în mitologia romană. Mama lui Ellen*. pentru a le urmări. Giulio Romano. îndrăgostit de Tisbe. George Bernard Shaw. 55 şi urm. Casa .amîndoi. 350 şi urm. 243 şi urm.. pictură PILADE Fiul lui S. I. Perseu. i-a tăiat capul Medusei si s-a ascuns de celelalte. pictură PIRENE Izvor al . J. Ovidiu. a fugit. Fragois Boucher. L-a ucis pe soţul acesteia. PIRRUS -> NEOPTOLEM PISISTRATOS Fiul mai mic al lui Nestor*.. Metamorfoze. Nunta. Metamorfoze..sinucis. 302 şi urm. S-a arătat ostil tuturor femeilor şi a hotărît să rămînă celibatar. Electra*.

regele Traciei. Aşezată pe un trepied acoperit cu pielea şarpelui Pito. fiul lui Poseidon* si al Toosei* i-a atras pe tovarăşii lui Ulise* într-o peşteră şi a devorat sase din ei.). care 1-a găzduit mai mult timp pe Menelau*. fiul lui Ia-son* şi al zeiţei Demetra*. XI. după ce a fost părăsit de Laios*. 36 şi urm. la Sparta. POLIFEM Ciclop*. printr-o stratagemă. a dat naştere cailor Xantos* şi Balio*. (2) în mitologia romană. POLIDOR (1) Fiul lui Cadmos* si al Harmoniei*. Ovidiu. unul din epigoni*. 765. III. părinte al lui Labdaoos*. Merope* (3). Maia* (1). După ce a găzduit-o pe Danae* si pe fiul ei. X. 150 POLIB (1) Rege al Corintului. rostind unele formule considerate a fi dictate de zeu si socotite drept profeţii. Homer. Virgiliu. Elecira. după terminarea războiului troian. III. Era înţelept si poseda si darul prevestirilor. prada unei stări de exaltare puternică. 1-a orbit şi. care 1-a preschimbat în-tr-o stîncă. II. şi-a trimis fiul la Polinestor*. Ovidiu. Eheida. Annibale Carracci. Zeus* le-a preschimbat în stele şi le-a ridicat printre constelaţii. la Roma în Cas'a Liviei. 732.. corespunzător lui Hades*. şi-ia reluat drumul pe mare. frate al lui lupiter* şi Nep-tun*. 45. Era reprezentat ca un copil. iubită de Zefir*. III. XIII. PLUTO (l) Zeul bogăţiilor în mitologia greacă. Perseu*. împreună cu cei rămaşi în viaţă. POL/DECT Rege al insulei Serifo. (3) Fiul lui Hippomedon*. iv/. PITI Nimfă* în mitologia greacă. Homer. Unul din ei a prefăcut-o într-un pin.a. 1-a supus la încercări grele pe Perseu. Avea o putere remarcabilă. A avut de la Atlas* pe cele şapte pleiade*. A fost unul din eroii troieni. operă a pictorului Coclros (sec. XIII.. ea se lăsa' în. PLEIONE* Fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1) în mitologia greacă. Metamorfoze. L-a primit la curtea sa . PLEISTOROS Zeul trac al războiului. pictură t 242 . A fost pedepsit de Poseidon*. Odîw. Virgiliu. A fost zeul Infernului. preferîndu-1 pe Acis*. dotat cu o putere neobişnuită. 833 ' PODALISO -> PODAL1R1U PODARGE Harpie*. Homer. ţinînd în mînă cornul abundenţei*. Ciclopul a cerut însă ajutor lui Poseidon şi astfel. din Ciclade*. ••• 16 — Dicjiona de mitologie 241 POLI BOT Uriaş* care s-a răzvrătit împotriva lui Zeus*. XII. voind să o ia de soţie pe Danae. 70. Ulise a fost urmărit de mai multe furtuni.călătoria lui de la Pilo. si o statură gigantică. 1-a împietrit cu capul ei. 293 PLEIONE Fiica lui Oceanus* şi a zeiţei Thetis* (1) in mitologia greacă. fresce la Pompe' în Casa preotului Amandus. V î. I.. 530 şi urm. A avut de la Atlas* pe cele şapte pleiade*. Cînd acesta a socotit că Trăia* va cădea în mîinile grecilor. (3) Bunicul lui Adrast* (l).Ohr. Tibakli.i la Berlin PLEIADE Cele şapte fiice ale lui Atlas* (1) şi ale Pleio-nei*: Alcione* (2). Iliada. XVI. (2) Rege al Tebei* (3).întîmplare. dar acesta 1-a ucis pe Polidor pentru a-i lua uriaşa comoară pe care Priam o încredinţase fiului. 240 Celena* (2) şi Taigete*. îndrăgostit de Gala-teea* aceasta 1-a respins. Ulise. Homer. POLID AMANT (l) Prieten şi-sfătuitor al lui Hector*. Ene-ida. după ce a ucis M-edusa*. 400 şi urm. Pellegrin. 618 şi urm. PITIA Preoteasă în templul lui Apollo* din Delfos*. Odiseea. (2) Atlet din Tesalia. Metamorfoze. de care au fost îndrăgostiţi Boreas* şi Pan*. Sterope. Acesta însă. 106 şi urm. Imaginea Piliei pe o cupă. fiu al lui Saturn* şi al Rheor. ucis de Apollo. pentru a le salva de insistenţele lui Orion*. pentru a scăpa de el pentru totdeauna. Metamorfoze. Era orb şi îşi împrăştia comorile la . Iliada. pe care a pus stăpînire Ahile*.şi 1-a adoptat pe Edip*. Ovidiu. (2) Cel mai tînăr fiu al lui Priam* şi al Hecubei*.

A format apoi expediţia celor şapte împotriva Tebei*. POLIPEMON -+ PROCUST POLIPOETE Fiul lui Piritou* şi al Hippodamiei* (1). Ovidiu. coroană si trident în mînă. era reprezentat. Metamorfoze. 791 şi urm. printre alţii. ca şi a depozitelor de cereale. a fost comandantul tesalienilor în războiul Troiei*. pe Polidor şi şi-a însuşit co-'-morile. în cinstea lui se organizau Jocurile istmice. Elenos*. în istmul Corintului. (2) Tovarăş al lui Ulise. a jertfito pe Polixenia pe mormîntul tatălui . Avea un templu la Ostia (portul Romei) si pe Tibru. transportate pe Tibru şi. pictură PONTOS Personificare a elementului marin în mitologia greacă..x Ponto POREV1TH Divinitate slavă adorată în zona Mării Baltice. iar printre fiice: Cassandra*. XIV. Rubens. în Forul Boariu. pe a cărui fiică. A avut un templu pe via Ostiense din Roma.. dar a fost răzbunat de Hecuba*. Metamorfoze. Tatăl '1111 era Cronos* şi mama. şi care era chiar fiul lui Creon. POSEIDON Zeul mării în mitologia greacă. 848 si urm.POMMNIA Muză* a poeziei lirice si a elocinţei. de acolo. Paris*. Emon*. A avut ca soţie. A fost iubită de Ahile*. stăpînea mările şi oceanele cu tridentul. fresce la Pompei POTAMEIDE Nimfe* ale mărilor.'II. după un an. Amfitrita*. Odiseea. 533 şi urm. 244 PORTUNUS Divinitate romană arhaică. Ocrotea marinarii destoinici. II. lliada. POLINICE Fiul lui Edip* şi al locastei. pentru că i-a nesocotit porunca. s-a_ dus el însuşi la tabăra greacă. Cu ea a murit şi tînărul care o iubea. Creon*. Provoca cutremurele. XIII. care i s-a prezentat mai întîi sub înfăţişarea unei bătrîne. Creusa*. Dar. s-au ucis unul pe altul. Polidor* şi o parte din comorile Troiei*. POLINESTOR Rege al Traciei. corespun-zîndu-j zeului roman Noptun*. Ovidiu. unchiul lor. A construit Troia*. în timpul luptelor. fiul lui Laomedon*. mai întîi pe Arisbea*. Fiul lui Ahile. Printre fiii lui erau: Hector*. îi erau socotiţi sacri delfinul şi pinul (fiindcă din lemn de pin erau construite corăbiile). Homer. Rhea*. Troienele şi Ovidiu..lui. Navigatorii greci dădeau acest nume şi Mării Negre. IHada. Polit*. XIII. După o altă versiune. L-a readus la viaţă. împreună cu Apollo*. sora lor. 452 şi urm. în ajunul căderii Troiei*. protectoare a cheiurilor si porturilor. 623. După plecarea lui Edip din Teba* (2). . care murise sufocat într-un butoi cu miere. Polixenia*. Euripide. chiar în tabăra grecilor. Troadele POLLUX -> DIOSCURI POMONA Zeiţa fructelor si a grădinilor în mitologia romană. s-a hotărît să-1 accepte pe Vertumnus*.pe mare. Polinestor 1-a ucis. Hecuba. pescarii şi pe cei ce doreau să cunoască marea. Eteocle a pus "âţăpînire singur pe tronul tatălui lui! Polinice s-a refugiat la regele Adrast* (1). ca şi erupţiile vulcanilor. sub aceea a unui tînăr care i-a plăcut si cu care a acceptat să se căsătorească. Trixtia şi Epixtulae e. cu care urma să se căsătorească. pentru a-si pedepsi fratele. înfruntîndu-se. Homer. cei doi fraţi s-au înţeles să domnească pe rînd. vase. După ce i-a respins pe toţi admiratorii săi.. căruia Priam* i 1-a încredinţat pe fiul său. mozaicuri. Pomona şi Ceres. pe Glaucos* (2). 224 POLIXENIA Fiica lui Priam* şi a Hecubei*. a fost ucis de Ahile*. protectoare a războaielor. locuia într-im palat pe fundul mării si. Polixenia nu a putut supravieţui morţii lui Ahile şi şi-a luat singură zilele. VII. Deifob*. frate al lui Eteo-cle*. PRIAM Ultimul rege al Troiei*.: furtunile de pe mare. apoi pe HecutJa*. dacă Paris* nu i-ar fi ucis pe fratele ei. pentru a-1 îndupleca pe erou să-i elibereze trupul. Argia*. Hector. A fost identificat chiar cu Asclepios*. a luat-o de soţie. Homer. închipuită ca o matroană cu capul încununat de perle. Seneca. lliada. Neop-tolem*. Era reprezentată cu sase capete şi purtînd felurite arrne. cu bune intenţii. ajuns stăpîn al Tebei. Cînd fiul cel mai drag. împreună cu soţia lui. zicîndu-i Pontul E ixin. Homer. A fost uois de Pir-rus*. 740 POLIS Prevestitor vestit si medic din Grecia. după ce a cucerit-o. dorind să-1 . ca un bărbait atletic cu barbă. X.a interzis înmormîn-tarea trupurilor lor după datină şi a condamnat-o la moarte pe Antigona*. apoi. 243 POL1T Fiul lui Priam* si al Hecubei*. Serbările dedicate lui se numeau Porturialii şi se organizau la 17 august. dusă pe gînduri.

. 3. Prometeu. acesta i-a ucis pe toţi. Prometeu descătuşat. Kftimiu. DAMAST sau POLIPEMON Tîlhar grec. Ocjzsccn. protagonist pe sarcofage. 438 PROMETEU Fiul lui lapet* şi al unei Asiei* în mitologia greacă. Piero di Cosimo. Shelley. Virgiliu. Deu-calion*. tatăl lui Amuliu* şi al lui Numitor*. 767. pentru a fi scurţi cît pa'tuj. După o altă versiune. Kschil. ales înadins. de Pirrus*. nu se întîlneau decît noaptea. 9 PROCI Pretendenţii Penelopei* în timpul absenţei lui Ulise* din. fratele lui Atlas* (1) şi al lui Epimeteu*. XII. care luptă împotriva opresiunii şi prejude-i căţilor de orice fel. Menelau* a reuşit să afle de la el că va ajunge cu. dinamic. A fost adorat în mod egal în Grecia si în Italia. a răpit din cer 246 . Zeus* 1-a trimis pe Heracles* să omoare vulturul si 1-a eliberat pn Prometeu. ca zeu rustic. P. Kne. pe cei înalţi îi tăia. iar pe Prometeu 1-a înlănţuit cu muntele Caucaz timp de 30 de ani. pe cei scurţi îi punea pe un pat lung si. să construiască. A fost primul grec ucis de troieni în războiul împotriva Troiei*. Dar pentru a-i pedepsi pe oamenii cărora Prometeu le-a făcut acest bine. Cînd si-a văzut victima. soţia lui Cefalos*.ani. dramă. rniere şi struguri. Tiziun. Metamorfoze. Frumuseţea ei a 'trezit invidia Afroditei*. Dar curiozitatea tinerei Psyche a fost mai presus de orice voinţă si astfel. A fost ucis în timpul incendiului Troiei. iar Cefalos. într-o noapte. Laodamia* (2).înmormînteze după datina strămoşilor. zeul fertilităţii.). I focul şi 1-a oferit" oamenilor şi o dată cu el. XXIV. Urmîndu-si. pictură veche pe o farfurie. Metamorfoze. care se refăcea în timpul nopţii. Prometeu reprezintă astfel forţa inteligenţei care 1-a eliberat pe om de ignoranţă si sclavie. pe care 1-a luat în Olimp* (l. aşa cum prevăzuse un oracol* celui care va coborî primul de pe corabie pe pămînt. 143. bine în patrie. I se ofereau ofrande de grîu. focul fiind folosit de toţi fără excepţie. încit . sînt inseparabile de măreţia acestuia. Prometeu 1-a sfătuit pe fiul lui. o PSYCHE Personificare a sufletului uman la greci. Ovidiu. basoreliefuri. Homer. s-a sinucis la rîndul lui. IV. conform înţelegerii dintre ei. Moartea lui Procri. V. 68 PROTEU Divinitate marină de origine greacă. Goethe. Virgiliu. Bun prevestitor. soţul la o vînătoare. 450 si urm. temerar. Nicolas Adam. Promcthc-ux. si bunăstarea. B.. în Muzeul Naţional din Tarquinia. el interzicîndu-i să-i vadă chipul. decît dacă era forţat. VII.ncputîndu-i supravieţui s-a sinucis. deci de geniu] activ. împreună cu Atena*. Platon. din Pompei. lliada. . nu spunea cele ştiute. PROCRI Fiica lui Erehteion. pictură PROCUST. După 30 de . sculptură la Luvru. Priam şi Eleni. 247 PROŢOGENIA Fiica lui Deucalion* şi a Pirrei*. . Pe călătorii care treceau pe meleagurile lui îi tortura întinzîndu-i pe un pat de dimensiuni contrare lungimii lor. al dmpurilor si al pădurilor în mitologia greacă. încâlcind legămîn-. în fiecare zi un vultur îl devora ficatul. „cel prevăzător". S-a îndrăgostit însă chiar el de ea şi. I. Eneida. II. 384'şi urm. fiul lui Poseidon* sau al lui Oceanus* si Thetis* (1). Soţia lui. care a răspîndit din cutia ei toate nenorocirile. PROCA Regele oraşului Alba Longa*. 501 şi urm. teracote. după nume. Trăia în vecinătatea localităţii Eleusis*. îi lungea pînă ajungeau la lungimea patului. Itaca*. luînd-o drept un animal sălbatic. VI. Hesicul. A fost ucis de Teseu*. Titus Livius. Prometeu a creat primul* om din humă si. Cînd Zeus* a vrut să distrugă omenirea prin apă. Protagoran. 245 'PR1AP Fiul lui Dionisos* si al Afroditei*. sa ascuns în pădure. 1-a iubit atît de mult. Ab urbe condita. Zeus* a trimis-o pe pămînt pe Pandona*. pictură PROSPERPINA *-+ PERSEFONA PROTESILAOS Fiul lui Ificlu* din Tesalia. Suferinţele îndurate de Prometeu. condiţie a fericirii lor.sculpturn-relief pe frontonul Parteonului clin Atena. Ovidiu. ca şi impunerea geniului si a semnificaţiei lui sociale. La întoarcere.ida. Homer. A avut darul de a lua orice înfăţişare. Prometeu înlănţuit. a ucis-o cu o săgeată. un relief în Casa del Larario. care 1-a trimis pe Eros* cu misiunea de a o face să se îndrăgostească de un om urît. o corabie şi să înfrunte astfel potopul. rege al Atenei. după ce 1-a chinuit si pe el cu o asemenea tortură.

roman. Marino. Miuco. Identificată cu Romulus* si cu Marte*. rege al cetăţii Cnosos. QUAN-WON Zeul protector al apelor şi peştilor în mitologia japoneză. februarie. Ravana*. Corrt'ggio. RADAMANT Fiul lui Zeus* si al Europei*. cu capul de elefant. Giovanni Piscoli. Virgiliu. închipuită ca o zeiţă care. Avea un templu uriaş. care a devenit si el un faimos prevestitor. protagonistul epopeei Ramayana. pe muzică de Lully. A fost cunoscut si în vechea Indie prin povestea lui Urvaci şi Pururava. două fiinţe. Moliere în colaborare ou Philippe Quinault si Pierre Corneille.acea clipă Eros a si dispărut. Jean de la Fontaine. a fost judecător în Infern. sau cu picioarele într-o corabie sau pe o barcă pe care putea trece de la o extremă la alta a orizontului. la a cărui lumină a zărit prea-frumosul chip al tînărului. RAMA A şaptea încarnare a lui Visfiu* în mitologia vedică. o tragedie balet pentru muzica lui Lully. A fost un rege drept şi a pus în aplicare legea talionului: ochi pentru ochi. VI. cu patru braţe lungi si un pîntec enorm! QUETZACOATL Una din cele mai de seamă divinităţi din mitologia mexicană. G. Avea două bărci. QUENEVADI. o tragedie atribuită lui Thomas Corneille. 436 RADI Soţia zeului iubirii în mitologia vedică. Coccaccio. alta pentru noapte.sina din Romn. care sâvîrşeste acte de bravură pentru a-şi elibera soţia. Era reprezentat ca un om cu capul de şoim. Virgiliu. înduplecaţi. în . muzică. cu un disc solar deasupra capului. Eneida. i-â'u îngăduit să-'l revadă şi să fie primită printre nemuritori. B. dacă nu există martori. al înţelegerii si neînţelegerii între doi tineri. a aprins un opaiţ.aloyia zeilor de. în care~~putea parcurge tot cuprinsul bolţii cereşti. RAMPSANITOS în mitologia greacă. Giovanni Pr'uti. Cu fulgerele si trăsnetele acest zeu războinic nimicea duşmanii babilonienilor. care. s-a stabilit in Beoţia şi a luat-o de soţie pe Alcmena*. se spune că ar fi coborît viu în Infern şi ar fi jucat zaruri cu zeiţa Demetra*. Simposion şi Fedru. Benedetto Marcello. Izgonit din Creta de fratele lui. 566. Cesar Frank. quiris. Antonio Canova. Angelo Firenzuola. venerat la Eliopolis (Cetatea Soarelui). Sita*. la 17. Alessandro Scarlatti. rege al Egiptului. Mitul Amor (Eros) si Psyche este un simbol al vieţii intime. Diipă moarte. Ippo-lito Pindemonte. QUIRINALII Serbări celebrate la Roma. zeu al fenomenelor cereşti în mitologia babiloniană. RA sau RE Personificarea soarelui în mitologia egipteană. Era socotit ca fiind cel mai puternic dintre toţi zeii. IX. . M! Boiardo. lîngă cel iubit. cîştigînd partida.seamă. pentru prima dată. * RACI1IO Regele Cretei. RAVANA Zeu clin mitologia vedică sau rege legendar cu zece capete şi douăzeci de braţe. din mîinile duşmanului său.tul. Ovidiu. Muzeul Naţional din Napoli. ca şi lumea celtică. una pentru zi. Zeu indian. a adunat pe oameni în oraşe. A dispărut de'pe pămînt în timpul unei mari furtuni. Platon. ca si legea încrederii în jurămîntul acuzatului. soţul prevestitoarei Mantos* (1) de la care 1-a avut pe ţ/tops*. Ge. Giulio Romano îa Palatul Ceaiului clin Mantova. dinte pentru dinte. . QUIRINUS Divinitate italică arhaică (laţ. fresca lui Rafael în Palatul Farne. trăgea cu arcul. Psyche ţinînd în braţe pe Amor. M. suliţă). 292 R erou binefăcător.ne. Eneidn. închipuit ca un 250 RAMMAN „Cel care trăsneşte". care trebuia să se supună unor legi stabilite în comun si peste care nu se poate trece. Metamorfoze. sculptură QUANTE CONGO Veche divinitate chineză. în cinstea lui Romulus*. A învăţat pe indigeni meşteşugul cioplirii pietrelor şi al prelucrării metalelor. Psyche 1-a căutat în lung si în lat pmă cînd zeii. în genunchi. Francesco Salviati Creuze. I. Minos*. fiu al lui Proteu*.

RHEA Fiica lui Uranus* şi a Geei*. Regina Mater. REMULUS Rutul*. Hades*.au căutat apoi un loc pentru construirea unui nou oraş. Dar Marte* a făcut-o să dea naştere lui RomuluK* şi Remus*. aşezată pe un 'tron. Romulus a domnit 37 de ani. căsătorit cu o soră a lui Turnus*. Pentru popularea noului oraş. fiul lui Enea*. Lăsîndu-se în voia prezicerilor. pentru ca fiii ei să nu pună stăpînire pe tron. din Tracia. Copiii ei lăsaţi pradă apelor Tibrului au fost găsiţi de păstorul Faustulus* şi de soţia acestuia. regele oraşului Alba Longa*. RINDA în mitologia scandinavă. pe care de asemenea nu a respec-tat-o. RODJENICE sau SUDJENICE Divinităţi în mitologia slavă. ROMULUS şi REMUS Fii lui Mart. Lampetusu* si Fetusa. si au redat tronul lui Numitor*. pe Feton*. Templul lui era înălţat pe colina Quirinal. Acea Larentiu*. regele rutulilor. 3 251 REMBKA Divinitate vedică cu atribute asemănătoare zeiţei Venus*. A fost soţia lui Ilelios*. soţia lui Rama*. a constrîns-o să rămînă fecioară şi să devină vestală*. După un oracol*. Acea Larentia* şi crescuţi de ei. cu acelaşi nume. unde a devenit soţia zeului cu acelaşi nume. RODE Fiica lui Poseidon* şi a Amfitritei* în mitologia greacă. fiul lui Ission* si al Nefelei*. REMUS -> ROMULUS RESO Rege al Traciei. După o versiune. A fost pedepsită şi preschimbată într-un munte. Cjnd au ajuns la o vîrstă matură. Mai tîr-ziu. Romulus 1-a ucis. în 21 aprilie 753 Î. Amuliu. aceea a brazdelor.. si venerată ca atare. după care a construit oraşul Roma. 1-au ucis pe'. iar după moarte a fost venerat ca zeu cu numele de Quirinus*. Nemulţumit de această convenţie ce îl punea în inferioritate. RE RA • REA SILVIA Fiica lui Numitor*. Amuliu*. ajutat de urşi şi de maimuţe.'Diomede* (1) şi Ulisc* 1-au ucis şi i-au furat caii pe care de asemenea i-au pmorît. si trei fiice: Lampetia. romanii au răpit sabinele*. care i-a ajutat pe troieni în războiul împotriva grecilor. a fost luat în cer de . bunicul lor. cultul ei s-a răspîndit şi la Roma. scoaterea acestor cai din luptă a adus nimicirea Troiei*. în Creta a fost identificată cu Cibele*. A fost ucis de Teseu*. a dus o luptă năprasnică pentru a ţine de partea sa pe Sita. Chipul ei se află pe numeroase monede vechi şi pe basoreliefuri.e* şi ai vestalei Rea Silvia*. una din soţiile lui Odin*. Titus Livius. Era Mama cea Mare. 252 RODOPE Nimfă* în mitologia'greacă. Furios. Aşadar. în mînă şi cu un scut alături. Mîniat. iar Rqrnulus 12. gemenii au fost găsiţi si salvaţi de un sclav care i-a lăsat pe malul apei. cu o lance. A fost ucis de Ascaniu*. Poseidon* şi a altor zeităţi. apărută din apele mării. soţia lui Zeus*. RAVNEGUD Un alt nume al zeului Odin* în mitologia nordică „zeul corbilor" şi era înfăţişat ţinînd pe umeri doi corbi. Remus a yăzut numai 6. mamă lui Zeus*. Remus a propus o altă întrecere. l. au privit într~o zi un stol de vulturi care le-a trecut pe deasupra capetelor. Unchiul ei. RIZEU Centaur*. si crescuţi de aceştia. ROMA Personificare a oraşului Roma. undo centaurii i-3|U atacat pe lapiţi*.' la nunta lui Piritou*. adevăratul stăpîn al oraşului Alba Longa*. împreună. unde au fost alăptaţi de o lupoaică. el trebuia să aleagă locul potrivit. căruia i-a dat un fiţi. au fost descoperiţi de păstorul Faustulus* şi de soţia lui. venerată ca zeiţă/ Era reprezentată ca o femeie purtînd pe cap un coif cu aripi sau. dintr-o localitate apropiată. Amuliu a aruncat-o în Tibru. A avut îndrăzneala să se creadă frumoasă ca Hera*.Chr. Aruncaţi în apele Tibrului de Amuliu*. Ab urbe condita. A fost soţia 'lui Cro-nos* şi. spune legenda. asemenea parcelor* romane.îndrăgostit de Sita*. dar a fost ucis de Rama.

Din orgoliu. Titus Livius. SALMONEU Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete* frate al lui Sisif*. SAM1A (1) Epitet al zeiţei lunona*. invocată de ţăranii romani în timpul secerişului. XVI. . SANDON Erou solar. renumită pentru cultul cabiri'lor*. 275. luptînd pentru apărarea Troiei*. vas atic din sec.. Satirul' Bar-berini.. 7H1.Chr.Chr. sculptură.. Roma. pe cit de seducătoare. numită astfel de la o carte de profeţii apărută în insula Samos. XIV. asimilată zeiţei As-tarte* a fenicienilor.va Faunului. Rutulii au fost învinşi de Enea.. Afroditei* a grecilor sau zeiţei Venus* a romanilor. venerat de locuitorii Liciei. din mitologia greacă. identific. Ab urbe conditd. medic si protector împotriva tuturor nenorocirilor. căutînd chiar să imite trăsnetele si fulgerele lui.. dedicaţi cultului lui Marte*. I. Minos*. SARPEDON (1) Fiul lui Zeus* şi al Europei*.OTRACIA Insulă din. <Lupoaica din Cupitoliu. dedicaţi cultului lui Quirinus*. RUTULI Popor din Lâtium*-. RUMINA Zeiţă romană. VI. Ia Miinchen. lliada. 666 ţi urm.al neamului lor. SALACIA Zeiţă romană a mării. V î. soţia lui Neptun*. A pre255 tins să i se aducă pîn'ă. Sat or hominum et deorum era supranumit lupitcr*.. Erau împărţiţi în grupul . SAKUN Divinitate feniciană. Rubens şi Pietro Berretti da Cortona etc. Numele ei însemna „tulburătoarea". (2) Sibilă*. Dar Zeus i-a pedepsit cutezanţa si 1-a trăsnit. s-a crezut asemenea lui Zeus*. la Roma. avea o înfăţişare înfricoşătoare si ca armă. trăsnetul.Chr. SÂBAZlOS Zeu din mitologia getică. 471 si urm. protectoare a femeilor care alăptează. corespunzătoare zeiţei Igea* a grecilor. personificare a planetei Venus. a fost îngropat sub Forul roman. femei frumoase. fresce în Casa lui Polibiu din Pompei. Virgiliu. Krwida. 4 si urm. operă etruscă clin secolul V 253 î. protectoare a grînc'lor. V. 9.de Turnus* a luptat împotriva lui Enea*. A devenit rege al licienilor. jumătate animale. lui Dionysos*. sau zîne ale apelor. iar după alta. şi urm. coarne şi coadă. care s-ar fi născut în insula' Samos. Praxiteles. Ab urbe condita. RUDRA Zeul munţilor si al grădinilor în mitologia vedică. în Muzeul Naţional din Napoli SATOR Divinitate abstractă în mitologia romană.. zeul suprem. VIII. Homer. pe Quirinal. SALAMBO Divinitate babiloniană. ca părinte al oamenilor şi al zeilor. Metamorfoze. din Perugia. Erau nelipsiţi din ţor-tegiul . după ce a fost izgorjit . Ca. SABINE:.arhipelagul grec. Templul i-a fost consacrat în 302 î. Eneida. Satirul... SĂLII Colegiu de preoţi romani. S AN DES în mitologia hitiţilor din Siria. Titus' Livius. ca întemeietor .din Creta de fratele lui.Mar te. Ovidiu. SALUS Zeiţă rom'ană a sănătăţii. Virgiliu. (2) Fiul lui Zeus* şi al Laodamiei* (1). pe atît de primejdiose. 6.. Nimfele* erau adesea prada lor. fînftna fraţilor Pisani. RUNCINA Zeiţă romană. în Muzeul Capitolin al Romei. Pictură de Guercino SÂM.izgoni din Italia.Chr. arcaş neîntrecut. Imaginea lupoaicei apare pe monede din anul 300 Î. si jertfe. şi grupul de pe colina Quirinal. :t cu Dio-nysos*. I. cu pi256 cioare de ţap. 778. 585 şi urm. VI. RUSALCE Nimfe*. Femeile pe care oamenii lui Romulus* le-au răpit dintr-o localitate vecină. azi la Luvru SATARUPA Mama primului om şi primei femei în mitologia vedică. frescă din Pompei. 3>12 şi urm. comandat .de pe colina Palatin*. pentru a-1 . a fost ucis de Patroclu*. 772 şi urm. pictură s RUDA Divinitate în mitologia arabă. cu aceleaşi atribute ca ale zeului grec Hermes*. A murit. l. SATIRI Divinităţi ale pădurilor si cîmpiilor în mitologia greacă. în mitologia slavă. pentru a si le face soţii şi astfel să populeze noul oraş. jumătate oameni.

iar Semele a murit mistuită de focul divin.SET Divinitate egipteană. încît s-a aruncat în mare şi în locul acela a apărut un munte tot atît 'de înfricoşător. din basmele româneşti. Era identificată cu soarele. unde i se atribuiau virtuţile salutare ale lui Asclepios*. A fost preschimbat de Afrodi ta* într-un rîu. Caribda reuşeau cu greu să scape cu viaţă. (2) Una din pleiade*. în timpul cărora sclavii puteau fi egali cu stă-pînii lor. SATURNIA (1) Numele Italiei.spele picioarele. pictură SELLI Preoţi ai oracolului* lui Zeus* din Dodona*. SAUR Tîlhar care devasta un ţinut din Elida (Grecia). cînd nimfa. Erau dedicate zeului Saturn* şi socotite . Eneida. venerat ca binefăcător al omenirii. Ovidiu. Teseu* i-a pregătit aceeaşi moarte. pictură SATURN ALE Serbări romane ce debutau în ziua de 17 decembrie. Virgiliu.evocatoare a unei vîrste de aur. ea şi-a luat singură zilele.. |!Virgiliu. Acesta a respins-o însă si a vrut chiar să o ucidă. Ceres*.. Dar Selen a uitat-o pe Argira şi la fel cei ce beau din apele lui uită orice sentiment. III. care era fiica lui Saturn*. deoarece Scilla îl iubea pe Glaucos* pe care îl iubea si ea. VIII şi urm. Tre-|buia să aibă picioarele „nespălate" şi să doarmă pe pă-mîntul gol. cu atribute similare. SERAPIDE Divinitate egipteană din epoca greco-roma-nă. Cînd Ulisc* a trecut pe acolo. 319. c. identificată cu Artemis*. Perugino. A fost venerată mai mult' de romani. Danie. i-au pierit toţi tovarăşii de drum. Socotit l şi ca o fuziune între Zeus* şi Hades*. care proteja seminţele neîncolţitc. care inspira bună dispoziţie şi dorinţă de viaţă. Virgiliu. s-a refugiat în Italia. la lanus*. Perscfona* şi Hecate*. pe Dionysos*. a fost prefăcută într-un izvor.SATURN Personificare a prosperităţii în mitologia romană. A fost. IX. XXVI. SELEN (1) Satir* iubit de nimfa* Argira*. . A fost ucis de Heracle*. I-a învăţat pe oameni cultura pămîn'tului şi a viţei de viei. al Caribdei*. Serapide era venerat şi în Roma şi Grecia. vestit pentru capacitatea de a bea cantităţi nesfîrsite de apă. Metamorfoze. Era fiica lui Hiperion* si sora lui Hclios* şi a lui Eos*. frescă în Casa lui Castor si Pollux din Pompei. SEREST Tovarăş al lui Enea*. aruncîndu-se în mare. SEIA Zeiţă romană. simbolizînd pustiul acoperit Ide nisip al Egiptului de Jos. \. regele Me-garei. rămî-Inînd totuşi mereu însetat. Iubirea Selenei pentru Endimion. 611 şi urm. După altă versiune. Scilla s-a îngrozit atîit de mult de noua ei înfăţişare. Zeii « au prefăcut-o într-o pasăre. J 7 ™ Dicţionar de iţiil 257 SCHIRO Răufăcător. care îl înlocuia în unele fapte de arme. SETOSUL sau SETEA PĂMlN. Mai tîrziu li s-iau unit apele şi deci şi viaţa.TULUI Erou cu : puteri neobişnuite. 171 ţi urm. Era cunoscut si în folclorul tracilor. Infernul. treacă printre Scilla si. (2) Fiica lui Nixus. părintele lui Zeus*. SETEA PĂMÎNTULUI -V SET1LĂ SETILĂ. Encida. Rubens. în faţa lui era un altul asemănător. a fost asimilat lui Cronos* al grecilor. SCILhA (1) Fiica lui Forcus în mitologia greacă. după unii scriitori din antichitate. îl însoţea în permanenţă pe Dionysos*. în care erau contopiţi zeii Osiris* si Apis*. VII. care şi-a trădat tatăl din dragoste pentru Minos*. De la fcZeus*. Eneida. (2) Epitet dat lu-nonei*. ] SEMELE Fiica lui Cadmos* şi a Hiarmoniei*. murind. SAVITAR Divinitate vedică. după care îi arunca în mare'. care-i silea pe străini să-i . a îndemnat-o pe Semele să-i ceară lui Zeus să i se arate în toată strălucirea. detronat de lupiter*. La Roma a avut un templu în preajma Capitoliului*. I. pentru faptul că Saturn*. preschimbată de Circe* într-un monstru. Semele a avut un fiu. Navigatorii care se aventurau să. Acesta într-adevăr i-a apărut înconjurat de tunete si fulgere. din Megara (Grecia). SELENA Personificare a lunii în mitologia greacă. şi-a găsit moartea el însuşi în aceste ape. lunona* etc. 424 si urm. Hera* invi-îdioasă.

încît să ducă la distrugerea oraşului. Cupă din sec. Edip* singur a ştiut să dea răspunsul cel bun: omul este cel care merge în copilărie în patru picioare. extins în antichitate pe o mare porţiune de 'pămînt. care a făcut numeroase prevestiri asupra Troiei* şi sibilă cumană din Italia (*Deifobe). pe care se ridica rhormîntul lîu Ahile*. în Vila Misterelor din Pompei. dar în locul lui a intrat în peşteră Euriblat şi 1-a ucis pe monstru. soţul Didonei*. cu ale cărui frunze îi plăcea să se împodobească. străini să-i lucreze via. Michelangelo. iar Edip a ajuns regele Tebei. bronz. Van Dyck. 10. Nicolas Pbussin etc. SIBARIS (1) Monstru oare trăia într-o peşteră pe muntele Parnas*. Napoli. care a prevestit viitorul glorios al lui Enea*.Chr. care a preschimbat-o într-un smochin. frescă pompeiană. pe o cupă antică din sec. avea 300 000 de locuitori. la Muzeul Capitol in. libică. care a vrut să pună stăpînire pe bogăţiile lui uriaşe. care îl şi batjocoreau însă. abia ţinîndu-se pe un măgar caraghios. 260 SIBILE Proteste ale zeului Apollo*. Silen ţinut în braţe de Dionysos. Mărio Giuseppe Crespi.. întocmai ca Osiris*. Silen muzicant. SFINXUL Monstru legendar în mitologia greacă. plafonul Capelei Sixtine.258 259 SETOSUL -4 SETILA SFA. Sarcofag din Muzeul Naţional din Napoli..RMA-PIATRĂ Erou din basmele româneşti.. După o versiune. Eneida. Mai intîi a fost o singură sibilă. VI. 83. Virgiliu. Cel ce o rezolva. persană. sare în ajutorul voinicilor şi al lui Făt-Frumos* în luptele lor cu întruchipările răului. statuie la Luvru. uneori înaripat. Un oracol* a hotărît să-i fie jertfit Alcio-neu*. 343 şi urm. fiindcă umbla continuu în stare de beţie. Altele mai erau: sibilă delfică. de Ribera Spagnoletto. dar acesta 1-a ucis. sprijinit în toiag. (2) Rege al Au-lidei. A fost ucis de Pigmalion* (2). la Berlin. I. pictură. IV î. viitoarea regină a Cartaginei. (3) Oraş din Magna Grecia (Calabria de azi). SIGEU Promontoriu din Marea Egee. Rubens. călare pe un măgar. fiul lui Hermes* sau al lui Pan*. Silen. inspirate de zeul însuşi în profeţiile lor. apoi zece sau douăsprezece. putea deveni regele Tebei* (2). A" vrut să-1 oblige să facă acelaşi lucru si pe Heracles*. pictură SILFIDE Genii* feminine ale aerului în mitologia arabă. J. îi ucidea pe toţi cei ce nti ştiau să răspundă la următoarea întrebare: „Care este fiinţa care dimineaţa merge în patru picioare. Era fiu al lunii* şi personificare a soarelui. 'ucis de Turniis*. la egipteni. îi silea pe călătorii. la Napoli. cu un pîntec exagerat. statuie din epoca imperială. Silen care fugăreşte o menadă. în operele de artă apărea ca un bătrîn voluminos. Era iubit de păstori. fiul lui Poseidon*.Chr. SILEN (1) Divinitate masculină în mitologia greacă. împreună cu satirii*. picturi de Andrea del Castagno Guercino SICA Nimfă* iubită de Bachus*. V î. (2) Numele unui tovarăş de lupte al lui Enea*. Spagnoletto. Silen beat. Bogăţia şi prosperitatea lui au făcut ca moravurile locuitorilor să decadă într-atît. Făcea parte din suita lui Dionysos*. cu corp de leu si cap de femeie. Silen. pictură. reprezentat ca un disc strălucitor.tîncă. Sfinxul s-a aruncat apoi do pe s. s-ar fi ocupat de educaţia lui Dionysos. la maturitate în două şi la bătrîneţe în trei. A fost trimis de Ilera* să răzbune moartea lui Cusip si să-i pedepsească pe supuşii tebani ai lui Laios*. SIHEU Regele Tyrului. 258. Este cunoscută mai ales sibilă din Eritrea. alteori în formă umană pe carul soarelui.. din Muzeul Vaticanului SHAMASII în mitologia babiloniană. Eneida. 261 la Luvru. apoi îi omora. frescă în Muzeul Vaticanului. Bruxelles. 77. Geniile masculine se numeau . judecător al oamenilor. helespontică. tiburtină. la prînz în două şi seara în trei". înzestrat cu puteri excepţionale. " Virgiliu. Silen 'vesel. Silen beat.

VI. au fost prezentate cu trup de pasăre cu coadă şi aripi mari şi cu bustul feminin. în Muzeul Capitoliului. care împreună cu Brahma* şi Vişnu* alcătuia trinitatea divină. de obicei citera. 17 şi urm.l turmelor. pictură SITA Zeiţă din mitologia vedică ocrotitoare a agriculturii şi a tuturor roadelor pămîntului. mozaicuri. divinitate a vetrei în mitologia slavă. Purgatoriul. 698. care i-a aplicat aceeaşi tortură. Eneida. Ulise s-a legat de catargul corăbiei. ale nimfei* Forci şi ale lui Ahelou* sau. Eschil. ca să poată rezista chemărilor lor. SIRINGA sau SYRINK Nimfă* din Arcadia*. XII. relief într-o statuie de centaur.1 braţele goale. Shamash*. chipul cu trăsături ideale. puse una lîngă alta. darul şiret al grecilor. Odiseea. Polignot din Dslfos. 39 şi urm. SILVIU Fiul lui Enea* şi al Laviniei*. blocul se prăvălea Si cazna trebuia reluată. altele erau nimfe care trăiau libere în matură. XXII. După Homer. Erau înzestrate cu trup şi oap de femeie. Metamorfoze.). SIN Zeul lunii* în mitologia babiloniană. Argonauţii* au fost salvaţi de Orfeu* care le-a cucerit. îndrăgostit de ea. 593—600. Virgiliu. A fost ucis de Teseu*. cu cîntecul lirei. . » Virgiliu. Homer. SINIS Tîlhar diri Corint în mitologia greacă. Odiseea. SKANDA Zeu războinic în mitologia vedică. în literatura europeană s-a ajuns la semnificaţia de femeie frumoasă. Purgatoriul c. pe care H apleca unul spre celălalt şi apoi îi lăsa să se îndrepte. a fost pedepsit sa ridice un bloc de piatra pînă în vîrfuil unei coline. XIX.n-cît era un pericol pentru oricine îl cunoştea. 551 şi urm. protector a. SIVA Zeu vedic. Hol raţiu. zeul soarelui. ca apoi să-i ucidă. la tronul cetăţii Alba Longa*. la rîndul lui. asemănător naiului.sirenele au trăit în cîteva din insulele Golfului frapoli. erau femei care îi ispitiseră cu cîntecul lor îmbietor pe corăbierii lui Ulise* în apele mării. A fost urmaşul lui Ascaniu*. A fost interpretat si -ca divinitate a mării în luptă veşnică împotriva stâncilor sau ca ipostază a nesfârşitului efort al voinţei umane către mai bine. cîntînd dintr-un instrument. iar picioarele sfîrşeau în coadă de peşte. 763 SIM Zeu domestic.. Era identificat cu Faun*. Sisif. atrăgătoare. Eneida. era fiul lui. conservator. lliada. fiica zeului rîului Ladon* (. ale lui Oceanus* şi ale Amfitriei*. frescă' la Pompei în Vila Misterelor.SIF (1) Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete*. reprezentat ca un bătrîn cu o cunună de spice pe cap. A abuzat de încrederea troienilor şi i-a sfătuit să lase în cetate calul de lemn. Homer. în arta arhaică. Dante. Era socotit ca zeu reproducător. făcînd astfel ca victimele să fie despicate de vii. V. între Sorrento şi Capri. . SINON Spion grec. Ovidiu. erau nimfe care trebuia să o răpească pe Proser-pina*. iar Vişnu. închipuit cu şase capete şi călărind un păun. 152.1). î. I se oferea lapte şi miere si primele roade ale naturii. SÎNZIENE ~> DRĂGAICE SIRENE Fiice. Lucreţiu. . fiul lui Poseidon*. (3) Fiul lui Androgeu* şi frate al lui Alceu*. VI. Metamorfoze. Pian a tăiat trestia şi a făcut din bucăţile ei. Erau închipuiţi cu aripi şi obişnuiau să-i viziteze pe cei ce dorm. li lega pe străini între doi copaci. aşa cum Brahma era creator. dramă satirică. un instrument muzical. Era în stare de nelegiuirile cele mai feroce. XI. După Ovidiu (Metamorfoze. rege al Corintului. o dată ajuns acolo. patron al familiei. Proteja vegetaţia şi înmulţirea oamenilor şi animalelor. Euripide. sarcofage. după o altă versiune. 158—200. apăreau astfel pe vase. primul fiu al lui Enea. rege al Micenei. Ovidiu. SILVAN Zeul pădurilor în mitologia romană. Ajuns în 262 S63 Infern.silfi. II. După unele versiuni. şi a găsit salvare în apele rîului care a preschimbat-o într-o trestie. I. A fost urmărită de zeul Pan*. (2) Fiul lui Perseu* si al Andromedei*. Dante. . c. Sisif fugărit. dar care nu au putut-o smulge din braţele lui Pluto* şi au fost preschimbate de Demetra* în păsări cu cap de femeie. din Roma S1.

în mitologia slavă-. întemeietorul oraşului Tafos. Ovidiut Metamorfoze. SUDJENITE -V RODJEMITE SUOVETAURILIA Sacrificiu. în care domneşte zeul atotputernic Perun*. în basmele româneşti. împreună cu Amate-rasu*. o oaie şi un taur. STATU-PALMA-BARBA-COT Pitic. înzestrat cu puteri supraomeneşti. SVETOID Zeul războiului î« mitologia slavă. în faţa căruia zeii greoi făceau jurăminte pe care. 261. STRIGOI Personificări ale duhurilor rele.vremii urîte la slavi. putea lua înfăţişarea oricărei vietăţi. ^ SVAROŞIC Zeu al soarelui şi al focului în mitologia sl. reprezintă divinităţile supreme ale mitologiei japoneze. II. fiinţă fabuloasă. SŢUMELOS Fiul lui Capaneu* şi al Evadnei*. a cărui voce era foarte puternică. Eneida. la romani. cu picioarele pline de sînge. 265 SURYA Zeu solar binefăcător în mitologia vedică. După o legendă. ar fi însuşi zeul Perun. . 154. deveneau. întrupat în fulgere şi trăsnete sau în foc. frecventă în preajma Artemisei*. pentru a fi util unuia sau altuia din eroii basmelor. Era întruchipat ca un om cu patru capete. pe insula -cu acelaşi nume. TAFIOS Fiul lui Poseidon* si al Ippotoei în mitologia greacă. ' ' : •"'•••'' STENTOR Erou grec din războiul împotriva Troiei*. SPIRIDUŞ Drăcusor poznaş. unul din epigoni* în expediţia împotriva Tebei* (2). tatăl lui Adrast* (1). A murit într-o întrecere cu Hermes*. slugă a unui drac*. Virgiliu. VI. Era'singura muritoare dintre ele. identificat cu Hefaistos* din mitologia greacă. personifică sufletele morţilor care îşi părăsesc noaptea mormintele pentru a se întoarce între vii şi a le provoca neajunsuri. putând ajisnge la dimensiuni neobişnuite: e dibaci în îndoitul lemnelor. în timpul căruia erau jertfiţi un porc. T SUSANOVO Personificare a ploii. Este fiul lui Svarog*. răufăcătoare. după care a dispărut. muritori. zeu cil războiului. tatăl lui Pilade*. Kiieida. După o altă versiune. SVAROG Cerul. SLEIPNER Calul de luptă al zeului Odin* din mitologia germană. SOKAR Zeul morţilor în mitologia egipteană. personaj diabolic. dacă nu le respectau. care a prefă-cut-o într-o căprioară. XII. Uneori se întâmplă să aibă şi o atitudine binevoitoare şi salvatoare.ivă. corespunzător lui Himeneu* de . TALAO Regele Argeşului* (5). conducând un car tras de şapte cai. şi cumnat al lui Agamemnon*. 264 STROFIU Rege din Focida. SYRINX -> SIRINGA TAIGETE Una din pleiade* în mitologia greacă. STRÎMBĂ-LEMNE Erou din basmele româneşti. SVANTOVID Personificare a soarelui la popoarele slave din nord. fiica lui Atlas* (1). în superstiţii. în poveştile româneşti. răutăcioasă din basmele româneşti. u ieşit din pămlnt în preajma Tarquinei şi i-a învăţat pe etrusci arta prevestirii. T AL AS S Zeul protector al tinerilor căsătoriţi la romani. 322 STRIBOG Zeu al vîntului si al. cu scopul purificării celor ce luau parte la acest ritual. pentru a putea fi ascunsă "de Zeus*. STIX Rîu din Infern. •Virgiliu. TAGETE Fiul lui Genius şi nepot al lui Zeus*. 439.STENO Una din cele trei gorgone*.

B. T ANTAL (1) Fiul lui Zejus*. Monstrul s-a aruncat într-o prăpastie. După Hesiod. (3) -> Tealia.•nectarul zeilor si ar fi distribuit din ele semenilor lui. ca să-i supravegheze Creta. Trădarea a fost descoperită. 746 TANIT Zeiţă a iubirii. VI. TANAGRA Fiica lui EoP. 240. cufundat într-o apă limpede. spre deosebire de coturn. regele rutuliilor*. trupul propriului copil.urm. frate al somnului (Hypnos*). a arătat acestuia drumul care ducea la 269 Capitoliu*. care 1-a ajutat pe Enea* împotriva lui Turnus*. puf-tat de actorii tragici. TARCON Erou etrusc. XI. îl invoca pe Talass. Eneida. fiica aerului si a luminii. care o numeau As-tarte*. 320 şi. Iliada. pe frumosul Ga'. din Beoţia. Zeu crud. Peruzzi. care s-a socotit superior muzelor* în această artă. TAMMUZ Zeul vegetaţiei la babilonieni. Tantal. IV. A fost scos din minţi de Medeea*. Pelope. (2) Uriaş din bronz oferit de Hefaistos* lui Minos*. Cînd mireasa intra într-o casă nouă. 1-au condamnat pe Tantal la o sete şi o foame veşnică.'. a voluptăţii si a primăverii la cartaginezi. TALOS (1) Nepot şi discipol al lui Dedal*. lupiter tonans. şi pus sub un copac cu fructe gustoase. apărătorul cetăţii capitoline. Pedeapsa divină a atins-o si pe Niobe. adică al apei. la care nu putea ajunge. Cînd întîlnea străini. y.. I.'ALASŞA Personificare -a mării la greci. Fapta cea mai cumplită a fost aceea de a oferi zeilor. cu tocul înalt. Este reprezentat că un. A venit din Peloponez în Jtalia de sud si aici a întemeiat oraşul Taranto. cînd argonauţii* s-au oprit în Creta. TALIA (1) Muza comediei. (2) Fiul lui Tieste*. care. de care nu se putea atinge. la un ospăţ. pentru mai multe motive. 153.nimede*. 1-a răpit dintre zei pe paharnicul lor. X. fiu al zeiţei Apsu. mai tîrziu Tarquinia. A intrat în dizgraţia . a dat numele său oraşului Tanagra. Aceştia si-au dat :seama la timp de monstruozitatea faptei şi după ce au readus la viaţă pe copil.1-. din Roma TAMIR Cîntăreţ grec din Tracia. ucis de Atreu*. si Tarpeia aruncată din vîrful unei stînci căreia i-a . 268 TARPEIA Fiica lui Spurius Tarpeius. (2) Una din cele trei graţii*. geniu* înaripat si tăcut.. era reprezentată cu o mască comică în mînă şi un pantof cu 267 tocul scurt.. 192 şi urm.•zeilor. preluată de la fenicieni. acestea i-au scos ochii şi i-au luat glasul. printr-o vrăjitorie. TARANIS Zeul tunetului si al fulgerului la celţi. rege al Prigieî sau al Liclieî.la greci. ai cărei 14 fii şi fiice au fost săgetaţi de Apollo* si Artemis*. cu care dă viaţă naturii. se înroşea şi-i îmbrăţişa. Era reprezentată cu un porumbel într-o mînă şi pe cap cu o semilună. pentru a intra în graţiile unui războinic cel t sau sabin. 727. pictură. a satirei si a poeziei comice în mitologia greacă. care figurează în versiuni variate: şi-a însuşit o parte din ambrozia* sau din •. în Palatul Furnestina. • T AON numele unuia din uriaşii (titani*) care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*. Mîniate. Dedal 1-a ucis din invidie. Metamarfozf. a destăinuit lunonei* aventurile lui Zeus*. omorindu-i astfel în îmbrăţişarea lui de foc. Virgiliu. i se sacrificau chiar şi oameni. cu o torţă stinsă sau răsturnată. TALTIBIU Sol'al regelui Agamcrnnon* în timpul asediului Troiei*. i se atribuia invenţia strungului si a fierăstrăului. 290. Corăbierii îi ofereau jertfe înainte de a pleca în călătoriile lor. părinte al lui Pelope* şi al Niobei*. I s-a ridicat un templu în Sparta. A întemeiat oraşul Tarchonium. Homer. TARAS Fiul lui Poseidon*. Ovidiu. TANATOS Personificarea morţii în mitologia greacă.

teatrul mai multor. pe a cărui fiică. TELAMON Fiul lui Eac*. Tartarul este păzit de Cerber*. regele Teutra a luato pe Auge de soţie şi.. TE AU A sau TALIA (3) Fiica lui Vulcan*. Tot aici.. fiul lui Pon-tos* şi al Geeî*. o dată intrat în Capitoliu. regele Troiei*. Eteocle*.. presupune că. Pinturicchio. lliada. patria lui Ulise.şi urm. la moarte. TAUMANT Zeu marin. pictură . Esiona* a luat-o de soţie. TELEMAC Fiul lui Ulise* şi al Penelopei*. Homer.despre Telemac. să fie prins cu uşurinţă.. la reîntoarcerea lui în Itaca. După unele versiuni. în mitologia greacă. oracol*1. IV. A fost. i-a lăsat tronul lui Telefos. nimfă* din Si-cilia. i-a fost sprijin mamei sale. a fost aruncat. işi acolo. . 660 ţi urm. A dat naştere lui Helios*. Odiseea. TEBA (1) Fiica lui lupiter* si a lodamiei. Tarpeia şi-a ară-• tât admiraţia pentru strălucirea metalelor de pe braţul stîng al invadatorilor. Selenei* şi lui Eos*. (2) Oraş în Beoţia construit de Cadmos* şi de Amfion* în sunetele lirei. Sofocle. Sisif* (1). Ennius TEIjEFASSA Soţia lui Agenor* şi mama lui Cadmos* si a Europei*.pornit de Polinice* împotriva fratelui său. veche regiune din Asia Mică. 113 . A fost iubită de Zeus* şi a dat naştere zeilor palici*. Dorind să-şi cunoască părintele.Circe*. danaidele*. sau cu Nausica*. literatură TELEGON Fiul lui Ulise* şi al vrăjitoarei .dat apoi numele său. le-ar fi deschis calea spre Capitoliu. Londra. s-a dus în Itacă*. Fenelon. i se jertfeau copii. Aventurile lui Telemac. în timpul războiului Troiei*. Antistene. 1-a ucis. Aici. Telemac s-a căsătorit apoi cu Circe* sau cu fiica acesteia. din Arcadia*. şi războiul epigonilor*. războiul Celor şapte împotriva Tebei*. Oraş cu o sută de porţi. Livius Andro-nicus.. A luat-o apoi de soţie pe Penelopa*. ajutat de Atena*. (4) Oraş în. deci a scuturilor lor. O altă legendă spune că ea. adică al pămîntului şi al mării. I. în apele mării. sediul mai multor culturi religioase. aşa cum fusese prezis ele un. Eschil. '• Eschil. Euţipide. Zcus* i-a închis pe titanii* care s-au răzvrătit împotriva lui. într-o luptă. 270 T E AN A Fiica lui Cisseu si soţie a lui Anterior*. I se atribuie virtuţi morale deosebite. L-a căutat pe tatăl său. împreună cu mama sa. aflată sub mare.dăruite în schimbul trădării. O altă versiune. Supraveghea puntea pe care sufletele celor morţi ajungeau in lumea de dincolo. întoarcerea lui Ulise. fiind cucerită de strălucirea brăţărilor purtate de sabini pe braţul stîng. la vînă-toarea mistreţului din Calidonia* si ia lupta lui Heracles* împotriva lui Laomedon*. VIII. intenţionînd ca inamicul. Atena sau. Şi-a sfîrşit zilele în Italia. regele Eginei. în absenţa lui Ulise din Itaca*. (3) Capitală a Tebaidei din Egipt. care a luat înfăţişarea lui Mentor*. mai binevoitoare'. în primul. 283 şi urm. de fapt. şi împreună au izgonit pe pretendenţii Penelopei (proci*). îşi ispăşeau pedeapsa' ciclopii*. Tantal* (1) şi alţii. unde a întemeiat oraşele Tusculanum si Preneste. Telefos a fost rănit de Ahile* şi vindecat apoi cu rugina de pe aceeaşi spadă care 1-a rănit. fiind sufocată de greutatea cantităţii brăţărilor si a scuturilor. dar a fost pedepsită chiar de aceştia. Sofocle. TARTAR Cea mai adîncă si mai înfiorătoare zonă a Infernului. de la 271 oare a avut un fiu. . evenimente: tragedia dinastiei lui Edip*.rînd filiale. pe Italus*. TELEFOS Fiul lui Heracles* şi al principesei Auge. Rege al Sala-minei. A fost preoteasa Minervei* la Troia*. 1-a regăsit. Homer. 768 şi urm. TEA Fiica lui Uranus* si al Geei*. ajunşi pe ţărmul insulei Misia. TASCALAJULEA sau TESCÂTLIPUTRA Veche divinitate mexicană care împărţea pedepsele celor vinovaţi. Cilicia. a luat parte la expediţia argonauţilor*. TATUSIO Divinitate adorată în Paraguay.

321 TEMIST Fiica lui Tpseu. Dar Ino. Ovidiu. care năzuiau la tronul lui Egeu şi apoi. au participat toate divinităţile. 1-a avut pe Acamant* (1). Homer. şi pe fiii lui. la care se numea Thot*. La nunta lui Peleu cu Thetis. a fost ucis în timpul asediului Troiei*. I. în-cît ea şi-a ucis propriii copii. revenind la Atena pe mare. Fiica lui Uranus* şi a Geei*. fiul lui Asclepios* şi frate al Igeei*.frumoasă dintre nereide*. Fedra*. Arisbea*. Iliada. printre care pe Perifete*. după legendă.. i 1-a dat de soţ pe Peleu*. 300 şi urm. de origină solară. Temist a plănuit să-i ucidă acesteia fiii. A vrut s-o răpească pe Persefona* din Infern. dar şi distrugătorul ei.a ucis mai m'ullţi monştri uriaşi. în drum spre Atena.Chr. părinte.'sora Ariadnei*. crezîndu-1 mort de durere s-a aruncat în mare. I. TEUCRU .ar fi. Tatăl lui. drept recompensă pentru ajutorul dat în. THETIS (1) Fiica lui Uranus* şi a Geei* în mitologia greacă. ' TESCATILPURTA -i ?AS&ALAJULEA TESEU Fiul lui Egeu* şi al Etrei*. La Atena. este eroul tipic atenian căruia i se atribuie unificarea Aticei. A găsit apoi adăpost la Licomede* (1). primul rege al Troiei*. pentru a-i vesti tatălui său victoria. A fost cel mai vestit arcaş al. la cucerirea lînii de aur*.. A avut un templu la Delfos*. De la o altă soţie. A avut un fiu de la Hippdlita*. căruia i-a dat de soţie pe propria-i fiică. iar marea de atunci s-a numit Egee. Teseide. prinzînd de veste.TELESFOR Zeu grec al medicinii. Grecii i-au ridicat în Atena un templu. si le-a ridicat pe cele negre. a schimbat. unde a fost venerat oa un zeu. Cultul provenea de la egipteni. Nicolas Pousin. Fiul lor a fost Ahile* care şi-a depăşit. 265. de unde. pictură TESTIOS Rege al Tesaliei. amfora lui Eutimide din acelaşi secol. zeu ad tuturor binefacerilor. unde Egeu era prizonierul vrăjitoarei Medeea* a înlăturat pe cei 50 de fii ai lui Pallante (3). Din căsătoria lor s-au născut orele* si moirele*. a ucis Minotaurul*. în timpul nopţii. Metamorfoze. în mînă avea cornul abundenţei* şi o balanţă. tatăl • Leucipei* si al prevestitorului Calchas*. Iliada. Procust*. după povestirea lui Enea* făcută Didonei*. în aceea a Vînătorii şi în a Centaurului. Succesorul lui a fost Dardanos*. (1) Fiul zeului fluvial Scamandru şi al nimfei* Idea* (l. Theseionul. împotriva centaurilor*. grecilor. nefiind invitată. ajutat de Ariadna*. în mitologia mexicană. în perioada clasică. Sinis*. ca zeu al iscusinţei. fresce în Casa Poetului tragic. VIII. TEUTATE -> TEUR TEUTH -. 272 TERSILOH Fiul lui Antenor*. regina amazoanelor. (2) Fiul lui Telamon* si al Esionei*.> THOT TEZOATLIPOCA Personificarea soarelui din timpul iernii. prima soţie a. copiii ei cu ai Temistei. Piri'tou*. La . dar a fost surprins de Hades* şi salvat din mîinile lui de Heracles*. a treia soţie a lui Atamant*. Teseu a participat la vânătoarea mistreţului din Calidoniâ*. TEN EDO Insula din faţa Troiei*.romani era cunoscută cu numele de Justiţia. Boccaccio. au fost trimişi de Minerva* cei doi şerpi care 1-au ucis pe Laocoon*.-). basorelief în templul lui Apollo. într-adevăr tatăl. Cînd Atamant a vrut să se căsătorească cu Ino*. ]8 — Dicţionar de mitologie 273 TESTOR Preot şi prevestitor. creatorul lumii. dar auzind că fiul ei va depăşi în eroism si virtute pe propriul lui. Cercione*.şi la germani. a uitat să ridice pînzele albe ale corăbiei. scutind oraşul Atena de jertfa celor şapte fete si şapte băieţi. a tri- . la expediţia împotriva amazoanelor*. tatăl Ledei*. Zeus* ar fi luat-o în căsătorie. V î. hotărîrile lui drepte. la fiecare nouă ani. Legenda p reprezintă stînd pe treptele tronului lui Zeus* şi inspi-rîndu-1 în. în afară de Discordia* care. La 16 ani.. sora titanilor* si soţia lui Oceanus*. 266 şi urm. Era asemuit cu Mercur*. TEMIS Zeiţa greacă a justiţiei. (2) Cea mai . dar acesta 1-a ucis prin trădare. însoţit apoi de prietenul lui. Plutarh. la Atena pe frontonul Theseionului şi pe frontonul oriental al Templului lui Zeus din Olimpia. Personalitatea lui Teseu . Homer. soţia lui Tindar*. războiul împotriva lui Laomedon*. Schiro*-. TEUR sau TEUTATE Fiinţa supremă la celţi . sec.lui Zeus*.

A întemeiat în Italia oraşul Tibur (azi Tivoli). Nunta. 235 T1RESIAS Prevestitor vestit din Teba* (2). 'la 17 august.. a lăsat tronul lui Menelau*. 267 şi urm. TIRS Nuia înlănţuită de ramuri şi frunze de iederă şi de viţă de vie. care a restabilit ordinea în univers. soţul Elenei. fapt ce a 274 275 determinat-o pe zeiţa Atena* protectoarea sa. care s-au răzbunat atât pe el. TIFON Monstru uriaş. A venit în Italia cu o colonie de lidieni. aceasta 1-a orbit. la Luvru THOR Primul fiu al lui Odin* şi al Freyei*. aflat în' Infern. împreună cu Echidna* a zămislit alţi monştrii. sâ-i ia nemurirea. zeiţa destinului ei a bunei stări. cu un picior în aer si cu celălalt pe o roată în mere sau ţinîndu-1 în braţe pe Pluto*. XI. > TIHE Fiica lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). fiul lui Tartar* şi al 'Geei* în mitologia greacă. Homer. preot al lui Dionysos*. A luat-o în căsătorie pe Deipile*. soţul Ledei* şi. purtată în permanenţă de Bachus* şi de bacante* mitologia romană. A fost învins şi ţinut în frîu de Marduk*. iar din coapSe îi ieşeau şerpi. cu cornul abundenţei* într-o mînă. şase băieţi (Oceanus*. A fost binevoitor lui Enea* cînd acesta a venit de la Troia* în Latium*. pe atît de crud. unde s-a dovedit pe cît de viteaz. identificată de romani cu Fortuna*. TINDAR Regele Spartei. Adrast* (1). unde avea un altar în templul lui Hercu'le*. printre care Cerberul* şi Himera*. T/A Fiica lui Castalia. a participat cu socrul lui. avea o sută de capete de balaur. al Clitemnestrei* 'si al Elenei*. care trebuia oferit în dar celei mai frumoase dintre cele trei zeiţe.. XII. A păstrat şi după moarte darul profeţiei si. Era reprezentată ca o femeie fără veşminte. după o versiune mai puţin difuzată. iar Zeus i-a dat harul prevestirilor. arbitru al războiului. TIESTE Tatăl lui Tantal* (2) şi fratele lui Atreu* în mitologia greacă. In locul degetelor. Hera* şi Atena*. TITANI Cei 12 fii ai lui Uranus* şi ai. . 1-a trăsnit pe Tifon şi 1-a prăbuşit în fundul vulcanului Etna* (2). TIDEU Fiul lui Eneu* şi tatăl lui Diomede* (1). II. Odiseea. Geei*. Orgiile în cinstea lui Dionysos au fost create de ea. ginerele său. mărul Discordiei. De la Poseidon* 1-a avut pe Pelia*. Piero di Cosimo. zeu al vînturilor* si al furtunilor la scandinavi.. Homer. 36. Virgiliu. TIBRU Zeul rîului cu acelaşi nume. 86 TIBURT Primul fiu al lui Amfiarau*. tatăl Dioscurilor*. prezente: Afrodită*. TIRREN Fiul lui Atis*. Virgiliu. cît si pe troienii lui. IV. Odiseea. în cinstea lui erau organizate Tibernaliile. A fost singurul uriaş care a pus stăpî-nire pe Zeus* în lupta uriaşilor împotriva acestuia. Purgatoriul. THOT sau TEUTH Zeu egiptean. Hera*. Paris* a oferit mărul Afroditei si şi-a atras astfel mînia celorlalte. Ceos*. transformîndu-1 într-un muritor' de rînd. El a fost 276 cel care i-a revelat lui Edip* adevărul asupra nelegiuirii comise. 'protector al culturii si ştiinţei. Eneida.Identificat de greci cu Hermes*. Fiindcă fiii lui au fost luaţi în cer şi făcuţi zei.dat sfaturi preţioase lui Ulise*. Homer. 120. lui Peleu cu Thetis. i-a.mis oaspeţilor un măr. la expediţia celor şapte împotriva Tebei*. pictură. c. IX. X. 32 şi urm. TIR Fiica 'lui Salmoneu*. iar mai apoi Etruria (azi Toscana). 492 şi urm. După ce Zeus a fost eliberat de Heraclcs*. VIII. IV. 302 TIAMAT Zeu al haosului* primordial în mitologia babiloniană. în teritoriul situat între Arno şi Tibru: Regiunea s-a numit Tirrenia. Intervenind într-o neînţelegere dintre Zeus* şi soţia lui. Iliada: Dante. Crio. Eneida.

XII. TLEPTOLEM Fiul lui Heracles*. a tot atîtea cetăţi construite în diverse epoci.Hiperion*. Kneida. fiul lui Poseidon* şi al Amfiţritei*. lîngă Pontul Euxin. Prima ar începe în 3000 î. care a fost 277 ucis de Ahile*. Triton. Titon a îrnbătrînit şi soţia 1-a preschimbat într-un greier. au fost învinşi de Zeus* si aruncaţi în Tartar*. L. regele Troiei*. care însoţea sufletele celor sosiţi în Infern. împreună cu care a construit templul lui Apollo* din Delfos*. unde doi vulturi îi mîncau ficatul care se refăcea mereu. în lupta lor împotriva zeilor. G. TLALOOS sau TLALOCH Zeul ploilor si al fertilităţii în mitologia popoarelor mexicane. cunoscută sub numele de titanomahie. XIV—XII î. după ce şi-a ucis unchiul. Lupta lor. Eneidu. V. IV. TRACE Fiica lui Ares*. 205. Eos 1-a avut pe Memnon*.. 815. simbolizează furia forţelor instinctive. de la zei. TUTILINA Divinitate romană care veghea păstrarea în ^3 stare a cerealelor şi a celorlalte produse ale pa-' . 728. 56. din epoca miceniană (sec. jumătate peşte. Schliemann si W. TRITON Zeul mării în mitologia greacă. pictură. Fr. Eos*. I. darul nemuririi. în timpul ră2boiului împotriva Troiei*. VI. Făcea parte din suita lui Poseidon*. 1-a avut pe ciclopul* Polifem*. Siva* şi Visnu*. Thetis* (1). într-o peşteră unde dicta un oracol* celor ce se cufundau în somn. a fost ucis de Sarpedon* (2). după părerea arheologilor. Dorpfeld în 1868. TLAZOLTEOTL Zeiţă a iubirii senzuale în mitologia popoarelor mexicane. Temis*. Liciniu. yirgiliu. Iliada. Rubens. (2) Fratele lui Agamede*. VII. Bernini. XX. Căderea titanilor. 576. 324. V. Ovidiu. XII. A fost adusă la lumină de H. Virgiliu. Soţia lui. Virgiliu. TURMS Zeu în mitologia etruscă. la. TUSCUS Fiul lui Tirren* şi nepotul lui Hercule* A domnit în Tirrenia. 595. sculptură la Roma. Astfei. TROILUS Fiul lui Priam*. In timp de secetă. Metamorfoze. dar a neglijat să-1 ceară şi pe acela al tinereţii veşnice. împotriva ordinei şi a justiţiei. pe înălţimea His-sarlîk. a obţinut pentru el. A dat numele său Traciei. mai tîrziu asimilat lui Mercur*. Odiseea. 333. 457 TITON Fiul lui Laomedon* şi frate al lui Priam*. TRIMURT1 Trinitatea vedică divină: Brahma*. pentru a-şi adapă caii. I. în timp ce apăra eroic pe troieni. Distrugerea ei a avut loc. Homer. Mnemo-Sina*. Homer. Giganţii* sau uriaşii erau fiii lor. devenit rege la Rhodos. T ROI A sau ILION Cetate antică în nord-vestul Asiei Mici. picturii 278 TURNUS Regele rutulilor*. De la el. Triton. A fost ucis de săgeţile lui Apol'lo* şi Artemis* şi aruncat în Infern. TUCHULCH Demon* în mitologia etruscă. cind a ieşit în afara zidurilor. 230 şi'urm. Lacrimile mamei s-au transformat în picături de rouă.Bruxelles TITIU Uriaş aţâţat. Iliada. înaintea lui Enea*. Boucher. 474 TROOS Fiul lui Eritoniu. TLALOCH -> TbALOOS TROFOMlU (1) Divinitate infernală in mitologia grâacâ. Febe* (3). Metamorfoze. Homer. Trăia în apele mărilor şi potolea apele agitate. Eneida. Nouă sînlt straturile care dovedesc existenţa. şi Tea*). XI.). cu trîmbiţe formate din scoici. unul din strămoşii troienilor. Troia cîntată de Homer formează stratul al şaptelea. în sec. 659 TOOSA Fiica lui Foco şi a lui Cete*.Chr. care-şi ducea existenţa în Beoţia. A fost ucis de Ahile*. i se jertfeau copii. IX. 641. jumătate om. 926 TURUS Numele zeului Mercur* în mitologia etruscă. de Hera* împotriva zeiţei Latona*. brutale. De la Poseidon*. VII.Chr. lapet* si Cronos*) şi şase fete (Rhea*. Ovicliu.

Homer. pictură ' 231 U RĂNI A (1) Muza* astronomiei în mitologia greacă.' atunci cînd va crede necesar.. a fost văzut. James Joyce. Telemac. simţind înşelăciunea. Infernul. U LISE Fiul lui Laerte* şi al Anticleei*.copiilor încă de la naştere. (3) Epitet al Afroditei*. ^Richard Wagner. pictură. opus aceluia de Pande-mia. "17—22. Eneida. La rîn-dul lui.• .ldi. Ulise. tatăl lui Telemac*. dar a fost deposedat de tron de titani şi de Cronos*. . sînt în număr de trei sau şapte. pe Telegon*. XXVI. introdus cu un grup de oşteni greci în Troia. care va provoca un cataclism. a fost a lui Ulise. diw tetralogia Inelul ' Niebolungilor V AM Rîul învolburat al viciilor în mitologia scandinavă. Soarele. Virgiliu. Ulise 1-a văzut la timp. povestite de Homer în Odiseea*. 26.un fiu de la acesta. înainte de a muri. în cei zece ani cît a durat asediul Troiei.r. care o caracteriza ca zeiţă a iubirii materiale. Telegon. vulgare. pictură pe. îi duceau în Walhalla*. A fost părintele titanilor* si al ciclopilor*. a trecut prin numeroase peripeţii. A fost regele insulei Itaca*. pe Isis* si. ambii eroi şi-au arătat calităţile cu totul excepţionale. privind cerul.u Marte*. iar pe cei ce mureau eroic.a refuzat să participe. Ideea calului de lemn. De la Circe*. o dată ajuns sub zidurile Troiei.un vas grec. simulînd nebunia. care avea atributele lui Hercule*. tinere şi frumoase sau urîte si bă-trîne. Cînd Agamemnon* şi Menelau* au hotărît să pornească războiul împotriva •Troiei*. pe faraoni. Ulise. Uli-se şi '"• Circe etc. . i-a ucis pe toţi pretendenţii' (proci*) soţiei lui.. Dante. Gabriele D'Annunzio. a avut . Giovanni Pascoli. Kpistola I. la Luvru URANUS Divinitatea cea mai veche din mitologia greacă. Horaţiu. a mai avut un fiu.. a descoperit înşelăciunea lui Ahile*. Palamed*. USHAS Aurora*. în mitologia'vedică. o urma îndeaproape. UREUS Şarpele care îl însoţea pe zeul soarelui. soţul Penelopei* şi . Cicero. Pellegrino Tibq. ?eu din mitologia nordică. c. l. semănînd sare printre brazde si arînd cu un plug la care înjugase un bou si un măgar. (2) Una din fiicele lui Oceanus* şi The-tis* (1). care se ascunsese printre femeile din Sci. i-a prezis lui Cronos aceeaşi soartă. V VAIREVERT în mitologia vedică. . Ele hotărăsc destinul. Walkiria. operă lirică. avînd atributele lui -t' UJUM-SIN Semizeu în mitologia chineză. După război. reprezentată cu un glob în mîna stingă si un compas în dreapta. în timpul nopţii. soţul Geei*. într-adevâr. în drum spre Itaca. i-a aruncat în Infern pe ciclopi. a lăsat deoparte nebunia şi s-a demascat. Iubită de Dionysos*. care era foarte îndrăgostit de ea. VALKIRH Zeiţe fermecătoare în mitologia germană. . al irigaţiilor şi al roadelor pă-mînitului la babilonieni. Cînd a ajuns în Itaca. URASH Zeul plantaţiilor. Iliada. >al treilea fiu al lui Siva*. Ulise. •iVALCONDRA Paradisul zeului Visnu* în mitologia vedică. Aflînd că va fi detronat de propriii fii. i-a pus înaintea plugului pe propriul fiu. La rîndul lui a fost ucis apoi de fiul avut cu Circe. Ultimul drurfi. care lîl ajutau pe războinici. identice parcelor* din mitologia romană.De officiis. III. . aşa cum prevăzuse un oracol*. URSITOARE Fiinţe legendare din basmele româneşti. :figurînd ca simbol atotputernic deasupra capetelor acestora în mitologia Egiptului. Le Sueur.. Odiseea.

Guercino.. Avea un templu pe colina Palatinului*. După 283 alţii. X. acesta era graţiat.Chr. Virgiliu. A zecea încă nu a apărut. VATA sau VAYN Zeul vîntu'lui în mitologia vedică. dar ea i-a respins. VIII. în Roma. a primăverii. stăpîn al regatului morţilor. \ VILE . va începe o eră a nevinovăţiei. Antonio Canova. VJŞNU Divinitate vedică. III î. statuie din sec. VÎRCOLAC Animal fantastic în mitologia românească. cînd va deveni om. X. zeu al recoltei. sac. Ene. Au oerut-o de soţie Neptun* si Apollo*. cu atribute asemănătoare lui Hercule* adorai mai ales în Armonia. cea de â noua încarnare se numeşte Budha*. vestalele păzeau şi Paladiul* si penaţii* aduşi de Enea* de la Troia*. pictură.. VIRACOCHA Zeul apelor.Se bucurau de. VIS Zeiţa care 1-a ajutat pe lupitcr* în lupta împotriva titanilor*. VI î. JVICTORIA Personificare romană a victoriei. la Roma. simboliza soarele şi apărea credincioşilor sub nouă înfăţişări. V. Sub influenţa grecilor. VENUS Zeiţa. pictură pompeiană. l a Luvru. . se rugau pentru bunăstarea poporului şi a statului. Puritatea i-a fost personificată printr-un foc veşnic.o stimă specială. templul din Forul roman a fost construit în sec. Faris Bordone. Atributul lui era cornul abundenţei*. USHIL Zeul soarelui în mitologia etruscă. Erau la început patru. Era mult mai venerată de romani. XIV. în număr de treizeci. fiica lui Saturn* şi a Rheei*. la Luv. a apelor si izvoarelor la '••slavi.. 282 VAYN -> VATA VELES sau VOLOS Zeu al animalelor domestice în mitologia slavă. Locuiau în Atrium Vestae din vecinătatea templului Vestei din Forul roman. protectoare a grădinilor şi a viţei de vie ete. 334 VESTALE Preoţesc ale cultului Vestei*. ea se va desăvîrşi la sfîrşitul lumii. La Roma avea două temple. veghea jurămintele îndrăgostiţilor şi alle soţilor si pedepsea cu severitate pe cei ce nu ': le respectau. a devenit zeiţa iubirii si a fost identificată cu Afrodita*. a frumuseţii. supravegheat de preotesele. de ssţia lui Septirniu Sever. creator al soarelui şi oamenilor la peruvienii precolumbicni.. invocat pentru jurăminte.ida. B. î$i ' anunţa' sosirea venind într-un car zgomotos. . în întregime.VARA Divinitate nordică. Metamorfoze. G. Sandro Botticelli. diavol*. protectoare ale focului sacru din templul zeiţei. Ovidiu. protectoare a vetrei.care prin muşcăturile lui provoacă întunecimile de pe Lună si ele pe Soare. Bronzino. Venus din Milo. VILA Divinitate a pădurilor. Avea un templu pe Palatin*. pînă într-atît. pictură la Luvru VESTA Divinitate romană. A.ru. apoi a statului roman.cultului ei. I. Virgiliu. VERTUMNUS Zeu tutelar al grădinilor şi al fructelor în mitologia romană. Era fiica Stigei şi a lui Pallant* (1). Giorgione. 285 .Sirene*. vestalele*. a aurorei si a justiţiei. Eneida. Voios. regele rutulilor*. B. VENILIA (1) Mama lui Turnus*. un fel de om-lup. reprezentat ca un tînăr frumos. 76. dar mai ales. Venus ţi Marlc. soţia lui lanus*. sculptură VERTHRAGNA Zeu din mitologia persană. O dată ou această nouă încarnare. aici. Vapoi şase tinere fete din familii patriciene. alese chiar de marele preot. în mod special. Fr. Timp de 30 de ani. zeiţe ale apelor în mitologia slavilor. sub forma unui copil. II. (2) Nimfă romană. cu cunună de spice pe cap. Venus din Cnidos. italică a vegetaţiei.Chr. identificată cu zeiţa Nike* a grecilor. încît cînd întîlneau un condamnat la moarte.

uvru. 424. Este întemeietorul religiei geto-dacilor. aceştia îl mai pLumeâu „binefăcătorul" (Favonius*). basorelief antic în Muzeul Conservatorilor. Zc. Lucian Blaga. strămoş al ionilor. A. După o Versiune. după mărturia istoricului Herodot si a lui Strabon.NI Genii* binefăcătoare. pe Aheu*. a unui şarpe de foc sau a unei stele. care i-a şi propovăduit . 372. cu trăsnetul. E un simbol al norilor şi al ploilor. în Atica. Virgiliu. din Roma WALHALLA Paradisul în mitologia germană. WODON -» ODIN . protectoare ale sufletelor copiilor In mitologia japoneză. Sburătorul. Ion Eliade-Rădulescu. pe vremea expediţiei lui Darius al perşilor. Predicator care a reformat vechea religie iraniană.jir şi Flora. era mesagerul primăverii. fiul lui lupiter* şi al lunonei*. de la care a avut doi fii. Vulcan. fiica regelui Erehteu. „cel căruia cămilele îi sînt bătrîne". a unei femei. personaj legendar. A fost identificat mai tîrziu cu Gebcleizis*. YSUM Zeu care conducea sufletele în Infern în mitologia japoneză. w VULCAN Zeu roman al focului şi al metalelor. în 513 î. Y YATI Zeul soarelui şi strămoşul incaşilor în mitologia peruviană. WOTAN -> ODIN x XANTOS Unul din caii lui Ahile*. Vulcan şi Thetis. VIII. poem ZALMOXE -> ZAMOLXE ZEFIR Personificare a vîntului de est în mitologia greacă. unde ajungeau toţi eroii căzuţi în lupte. unde îşi avea si atelierul în care a făurit armele de luptă pentru Enea*.Chr. bronz. strămoş al aheilor. frescă la Pompei. Eneida. ucis de zeul furtunii. care ar fi trăit. 416.. —> BALIO XIQUA. la Luvru: Poussin. La greci era Hefaistos*. prin care lunona* 1-a vestit pe erou că îi este aproape sfîrşitul. Pentru romani. A creat zoroastrismul. XUTO Fiul lui Ellon* şi'al nimfei* Orseis. la X. • si-a iniţiat activitatea profetică cu 258 de ani înainte de Alexandru cel Mare si s-ar fi născut în Atropatene (Azerbaidjanul de azi). 19 — Dicţionar de mitologie Z uşor înfăţişarea unui bărbat. 439. Coypel. din Florenţa. Acesta clin urmă ar fi fost fiul lui Apollo*. asemenea lui Mercur*..VOIOS -> VELES VRITRA Şarpe uriaş în mitologia vedică. Zamolxe. soţ al zeiţei Venus*. a luat-o de soţie pe Creusa. Vincenzo del Rossi. si pe Ion*. Regatul Florei. Cultul lui este identic aceluia al misterelor dionisiace sau orfice. pictură ZAMOLXE sau ZALMOXE Zeu geto-dac. Trăia în fundul vulcanului Etna* (2). Indra*. pe meleagurile Daciei. regatul lui Odin*. dramă ZARATHUSTRA sau ZOROASTRU în vechea limbă persană.

lia. nr. este Ormuzd*. împreună au răzbunat-o pe mama lor. în desele lui capricii. Ilera*. în Te-. ZÎNĂ Personaj fantastic feminin. Statuia lui Zeus din Olimpia (în Peloponez). ZMEU Fiinţă legendară în basmele româneşti. apoi la Olimpia* şi în Creta. Zeul protector al vieţii în mitologia slavă. părinte ai tuturor zeilor. 37 ROMÂNIA B. şi anume doctrina binelui sub orice formă. ceea ce îl face de temut.. opera lui Fidias. una în pămînt. aceasta este una din cele şapte Minuni ale lumii*. Grădinile suspendate ale Semirami-dei din Babilon. poate apărea şi în formă de şarpe cu aripi sau ca o flacără. umblă cu o falcă în cer şi . pe care le şi răpeşte. în Halicarnas. Gaetano Gandolfi. fiinţa iubită oare nu poate fi niciodată ajunsă.învăţătura prin imnurile Avuta şi Gaţha. Mormîntul lui Mausol (rege al Cariei — Anatolia occidentală). Acţionează numai noaptea şi poate lua ZETE -*• CALAI ZETO Fratele geamăn al lui Amfion* în mitologia greacă.r şi Seinele. Sediul lui era în Olimp* (1). varsă foc pe giiră. asuprită de Dirce*. ceea ce trezea nemulţumirea soţiei lui. apare şi ca fiinţă a văzduhului. lupitc. şi muntele Liceu din Arcadia*. Artemi-sia. Statuia sculptată de Fidias pentru templul din Olimp îl reprezintă aşezat. de obicei. Era venerat mai ales în Dodona*. ZEUS Zeul suprem în mitologia greacă. cu barbă. cu atribute fantastice. Numele lui însemna „cel plin de raze". La romani era cunoscut sub numele de lupiter*. venea pe pămînt.sa. unde îşi alegea dintre muritoare pe cele mai frumoase. pictură. Redactor: DINU TEODOR CONSTANTINESCU Tehnoredactor: MĂRIA BOCANEALA Tiparul executat la: Imprimeria „ARDEALUL" Cluj B-dul 22 Decembrie nr. Ingres. care nu de puţine ori se răzbuna pe acestea. urîte. ' ' ZBURĂTOR în basmele româneşti. „strălucitorul" si personifica cerul. mama lui Ereh teu si a Filomelei*. iar pe cap are o piatră nestemată care luminează ca soarele. din Frigia.zîne bune. stăpîn al universului. Farul din Alexandria. singura care salvează sufletul omului. Colosul din Rhodos. Era reprezentat ca un om viguros. deşi îndrăgea muntele Ida*. 146 C-da. zîne rele —• primele frumoase. din mitologia si basmele româneşti.28 . în Egipt. HHMHHHHHMIH Lei 308 2TL ISBN 973 . De obicei. Antiope* (2). lupiter şi Thetis. firmamentul luminos. Proteja întreaga natură. după Zaralhustra. ^^^^^ ^^^^^^ MINUNI ALE LUMII: Capodopere ale arhitecturii ţi sculpturii antichităţii: Piramida lui Keops. celelalte. Personifică. Templul zeiţei Artemis din Efes. tînăr înalt si subţire.9008 . dedicat acestuia de sofia sa. de obicei.fcLfifl!W^^W»W^^^W Total 310 . bun sau rău —. Zeul suprem.3 BBBBBBBBBBBBBBBIBBBIBBBBBBBBBK • _!". Este învins mai totdeauna de Făt-Frumos*. ZIBOG. asemenea balaurului*. viaţa socială si bunăstarea oamenilor. ZISELBOG Personificare a lunii* în mitologia slavă. adoră fetele frumoase.si al oamenilor. 290 291 ZEUSIPPE Nimfă* iubită de Poseidon*.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->