UNI VERS I TATEA VI RTUALĂ DE AFACERI

Tehnologia informaţiei
şi calculatoare în afaceri



Cătălin Gheorghe Amza





Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri

– CAIET DE SEMINAR –





















Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative,
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy“

Strada Povernei 6-8, Bucureşti
Tel./fax: (021) 313.5895
E-mail: editura@comunicare.ro
www.comunicare.ro




































Proiect finanţat de Uniunea Europeană prin PHARE şi Guvernul României.


Cuprins
Introducere.................................................................................................................................... 7
Capitolul 1. Sisteme de calcul ................................................................................................... 7
1.1 Achiziţionarea suportului de tehnologia informaţiei (TI) pentru S.C. FIRMA SRL 7
1.2 Întrebări grilă...................................................................................................................... 9
1.3 Exerciţiu ............................................................................................................................ 13
Capitolul 2. Reţele de calculatoare......................................................................................... 15
2.1 Realizarea unei reţele de calculatoare .......................................................................... 15
2.2 Teste grilă.......................................................................................................................... 17
2.3 Exerciţii.............................................................................................................................. 19
1. Tipografia de la paragraful 1.3.................................................................................... 19
2. Firmă producătoare de mobilă.................................................................................... 20
Capitolul 3. Internetul .............................................................................................................. 21
3.1 Internet sau nu? ............................................................................................................... 21
3.2 Accesul la Internet ........................................................................................................... 21
3.3 Prezenţa online................................................................................................................. 22
3.4 Considerente de securitate ............................................................................................. 22
3.5 Teste grilă.......................................................................................................................... 23
3.6 Exerciţii.............................................................................................................................. 25
1. Tipografia de la paragraful 1.3.................................................................................... 25
2. Fabrica de mobilă de la paragraful 2.3....................................................................... 25
3. Magazin de software online ........................................................................................ 25
Capitolul 4. Serviciile oferite de reţeaua Internet............................................................... 27
4.1 Folosirea sistemului de e-mail ....................................................................................... 27
4.1.1 Întrebări şi exerciţii .................................................................................................. 28
4.2 Serviciul World Wide Web (WWW)............................................................................. 29
4.2.1 Folosirea unui browser Web .................................................................................. 29
4.2.2 Exerciţii...................................................................................................................... 29
4.3 Prezenţa online a unui IMM.......................................................................................... 30
4.3.1 Realizarea şi administrarea propriei pagini Web................................................ 30
4.3.2 Întrebări ..................................................................................................................... 34
4.3.3 Exerciţii...................................................................................................................... 34
4.4 Căutarea informaţiilor pe Web...................................................................................... 36
4.4.1 Exerciţii...................................................................................................................... 39
Capitolul 5. Sfaturi utile privind integrarea calculatoarelor în activităţile IMM-urilor
....................................................................................................................................................... 41
5.1 Design şi producţie.......................................................................................................... 41
5.2 Operaţiile interne ale firmei ........................................................................................... 42
Cătălin Gheorghe Amza
6
6
5.3 Vânzări .............................................................................................................................. 42
5.4 Achiziţii............................................................................................................................. 43
5.5 Export ................................................................................................................................ 44
5.6 Marketing ......................................................................................................................... 45
5.7 Administrarea informaţiei ............................................................................................. 46
5.8 Serviciul de relaţii cu clienţii.......................................................................................... 46
5.9 Calificare şi instruire....................................................................................................... 47
5.10 Exerciţiu - realizarea unei prezentări profesionale................................................... 48
5.11 Exerciţiu – realizarea unor curbe a vânzărilor şi profitului .................................... 49
Bibliografie................................................................................................................................. 51
Resurse online ........................................................................................................................... 51

Introducere
Cartea de faţă, împreună cu Tehnologia Informaţiei şi Calculatoare în Afaceri. Suport de
curs se doreşte a fi suportul informaţional complet pentru cursul cu acelaşi nume.
Caietul de seminar este dezvoltat pe aceeaşi structură logică ca şi notele de curs şi
conţine o serie de exemple pentru a facilita înţelegerea de către student a noţiunilor
teoretice prezentate. Se porneşte de la un exemplu teoretic la care sunt apoi aplicate
câteva din noţiunile teoretice conţinute în curs. Fiecare capitol conţine de asemenea şi o
serie de teste grilă, menite a ajuta studentul în pregătirea pentru examen.
Capitolul 1. Sisteme de calcul
1.1 Achiziţionarea suportului de tehnologia informaţiei (TI)
pentru S.C. FIRMA SRL
Să presupunem următorul exemplu:
Firma S.C. FIRMA SRL, având ca principal obiect de activitate producţia de încălţă-
minte, a decis să integreze calculatoarele în cadrul operaţiilor interne. Compania are 33
de angajaţi şi cinci departamente: departamentul de vânzări şi livrare, departamentul
de marketing, departamentul de producţie, departamentul de resurse umane şi depar-
tamentul de contabilitate. Să mai presupunem că dumneavoastră faceţi parte din per-
sonalul de conducere a firmei.

Fig. 1.1 Schema organizatorică pentru FIRMA SRL
O schemă a departamentelor şi a atribuţiilor acestora este prezentată în Fig. 1.1.
Primul pas în integrarea calculatoarelor în operaţiile interne ale firmei este identifica-
rea nevoilor acesteia. Astfel, următoarele operaţii pot beneficia de pe urma introducerii
calculatoarelor:
- evidenţa salariaţilor;
- evidenţa stocurilor;
- evidenţa materialelor brute;
- procesul de facturare;
- evidenţa contabilă;
Cătălin Gheorghe Amza
8
8
- evidenţa clienţilor;
- procesul de marketing;
- salariile;
- operaţiile de birotică şi secretariat;
- comunicaţiile interne şi externe.
Practic, toate departamentele vor necesita folosirea calculatoarelor, cu partajarea câ-
torva baze de date comune. Următorul pas este alegerea echipamentelor de calcul care
sunt necesare companiei. Se poate folosi o firmă de consultanţă, dar în cazul de faţă,
pentru o firmă de dimensiuni mici, la o privire atentă se pot determina care echipamen-
te de calcul sunt strict necesare. De altfel, de la bun început, fiind o firmă mică, FIRMA
SRL nu poate aloca un buget mare operaţiunii de „computerizare” a afacerii şi de aceea
echipamentele care trebuie alese nu pot fi ultraperformante. Cu toate acestea, trebuie să
se aleagă un furnizor cu renume şi care are un istoric foarte bun din punct de vedere al
relaţiei cu clienţii săi. Firma furnizoare trebuie să ofere atât garanţie la echipamentele
fizice (hardware), cât şi o garanţie software (în cazul în care calculatoarele achiziţionate
nu au defecţiuni fizice, dar au defecţiuni logice - software). Preţul echipamentelor
trebuie de asemenea luat în considerare.
Se stabileşte că firma va avea nevoie de următoarele echipamente:
- 3 PC-uri cu performanţe medii pentru fiecare dintre cei trei directori;
- 1 PC cu performanţe medii pentru departamentul de contabilitate;
- 1 PC cu performanţe medii pentru departamentul de producţie;
- 1 PC cu performanţe medii pentru departamentul de vânzări şi livrări;
- 1 PC cu performanţe medii pentru departamentul de marketing;
- 1 PC cu performanţe medii pentru departamentul de resurse umane.
De asemenea mai sunt necesare 1 imprimantă color pentru departamentul de
marketing, o imprimantă matricială pentru departamentul de vânzări şi livrări (pentru
tipărire facturi) şi încă o imprimantă care să fie partajată de cei trei directori şi de
celelalte departamente.
PC-urile nu trebuie să aibă performanţe înalte deoarece operaţiile la care vor fi folosite
sunt în general operaţii de birotică şi secretariat. Datorită faptului că mai multe departa-
mente vor partaja baze de date şi aceleaşi imprimante, trebuie construită şi o reţea de
calculatoare, aşa cum vom vedea în capitolul următor. În plus, firma poate beneficia de
avantajele pe care le oferă Internetul (prezenţa sa online, campanii de marketing şi
comunicaţiile cu clienţii şi lumea exterioară), deci o legătură la Internet ar fi foarte utilă.
PC-urile recomandate pot avea următoarele caracteristici:
- Pentium 4 1,2-1,4 GHz;
- memoria RAM 128-256 MB;
- HDD 40 GB;
- memorie video proprie 32 MB;
- tastatura şi mouse optic fără pretenţii;
- monitor color digital 17’’;
- CD-RW fără prea mari pretenţii;
- carcasa minitower;
- garanţie 2-3 ani cu serviciu clienţi 24 ore din 24, garanţie care să acopere şi erorile
logice (software).

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 9
Se poate chiar scădea din bugetul alocat prin achiziţionarea unui singur sistem care
dispune de unitate CD-RW, ca de exemplu pentru departamentul de marketing, pentru
celelalte fiind suficientă o unitate CD-ROM. Unitatea CD-RW poate fi partajată prin
intermediul reţelei locale de toate celelalte departamente. De asemenea, se poate mic-
şora preţul de achiziţie prin optarea pentru monitoare cu diagonala de 15’’ care sunt
suficiente pentru aplicaţiile de birotică. Nu este însă cazul să se facă economie la achizi-
ţionarea dispozitivelor de stocare HDD. Cu cât capacitatea de stocare a acestora este
mai mare, cu atât mai bine, aceasta şi pentru faptul că firma va avea nevoie de baze de
date (de dimensiuni mici totuşi). Datorită faptului că se doreşte şi o legătură la Internet,
cel puţin un PC trebuie să beneficieze şi de un modem de 56K.
Din punct de vedere al aplicaţiilor software necesare, se recomandă folosirea siste-
mului de operare Windows 2000 Professional care oferă suport sporit pentru realizarea
unei reţele de calculatoare locale (LAN), dar la fel de bine poate fi folosit şi sistemul de
operare Windows Millenium sau Windows XP. Mai este necesar un program de aplica-
ţii de birotică, ca de exemplu Microsoft Office 2000 sau Microsoft Office XP. Departa-
mentul de contabilitate va avea nevoie de un program specializat de contabilitate şi
pentru aceasta trebuie apelat la o companie specifică. Toate aceste programe nu necesită
cunoştinţe foarte avansate de calculatoare, angajaţilor companiei care nu au nici un fel
de cunoştinţe de TI, trebuindu-le un curs de cel mult o lună pentru adaptarea la noile
condiţii de lucru. În viitor, pe măsură ce firma se dezvoltă şi angajaţii îşi îmbunătăţesc
abilităţile de TI se poate achiziţiona un program de modelare şi simulare în trei dimen-
siuni a produselor de încălţăminte. De asemenea, activitatea de producţie şi comenzile
firmei pot fi planificate în mod optim prin utilizarea unui program ca Microsoft Project,
însă pentru nevoile actuale, doar pachetul de aplicaţii de birotică este suficient. Folosind
imprimanta color se pot realiza pliante şi documente cu aspect profesional care pot
contribui activ la îmbunătăţirea imaginii exterioare a firmei cât şi a calităţii muncii
personalului. Folosirea Internetului pentru campanii de marketing, cât şi prezentarea
firmei pe Internet prin intermediul unui site propriu nu pot să aducă decât un plus în
relaţiile cu clienţii şi să dea un aspect profesional activităţii firmei dumneavoastră.
1.2 Întrebări grilă
1. Ce sunt supercalculatoarele?
a) calculatoare cu o capacitate de calcul foarte mare
b) calculatoare mari sau principale în care datele sunt introduse prin intermediul
unor terminale neinteligente
c) calculatoare independente, capabile să lucreze singure şi care dispun de o putere
de calcul proprie, preiau date, le prelucrează şi le memorează
d) calculatoare independente cu capacitate de calcul proprie care sunt legate
printr-o reţea la un calculator central
2. Ce sunt calculatoarele de tip mainframe?
a) calculatoare cu o capacitate de calcul foarte mare

Cătălin Gheorghe Amza
10
10
b) calculatoare mari sau principale în care datele sunt introduse prin intermediul unor
terminale neinteligente
c) calculatoare independente, capabile să lucreze singure şi care dispun de o putere
de calcul proprie, preiau date, le prelucrează şi le memorează
d) calculatoare independente cu capacitate de calcul proprie care sunt legate printr-o
reţea la un calculator central
3. Ce este un PC?
a) calculator cu o capacitate de calcul foarte mare
b) calculator mare sau principal în care datele sunt introduse prin intermediul unor
terminale neinteligente
c) calculator independent, capabil să lucreze singur şi care dispune de o putere de calcul
proprie, preia date, le prelucrează şi le memorează
d) un calculator independent cu capacitate de calcul proprie care este legat
printr-o reţea la un calculator central
4. Ce sunt staţiile de lucru (workstation)?
a) calculatoare cu o capacitate de calcul foarte mare
b) calculatoare mari sau principale în care datele sunt introduse prin intermediul
unor terminale neinteligente
c) calculatoare independente, capabile să lucreze singure şi care dispun de o putere
de calcul proprie, preiau date, le prelucrează şi le memorează
d) calculatoare independente cu capacitate de calcul proprie care sunt legate printr-o reţea la
un calculator central
5. Care este diferenţa între un laptop şi un PC?
a) Nu este nici o diferenţă pentru că laptop-ul este un tip de PC
b) Laptop-ul este un calculator mobil, pe când PC-ul nu
c) Laptopul are o putere de calcul limitată, pe când PC-ul nu
d) PC-ul este un calculator mobil care posedă o sursă de energie proprie, pe când
laptop-ul este dependent de alimentarea cu energie electrică de la reţea
6. Care este diferenţa între un palmtop şi un laptop?
a) Un laptop are putere de calcul redusă faţă de un palmtop.
b) Un palmtop are putere de calcul redusă faţă de un laptop şi în conjucţie cu un modul
GSM poate fi folosit ca un telefon mobil
c) Nu este nici o diferenţă pentru că ambele sunt calculatoare de tip PC cu aceeaşi
funcţionalitate.
d) Laptop-ul este un calculator mobil, pe când palmtop-ul nu.
7. Care este diferenţa între un PC de tip desktop şi unul de tip tower?
a) Nu este nici o diferenţă din punct de vedere funcţional
b) Nu este nici o diferenţă pentru că ambele sunt calculatoare de tip PC

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 11
c) Un PC desktop are carcasa orizontală, mică şi compactă, pe când un PC de tip
tower are carcasa pe verticală
d) Toate răspunsurile de mai sus
8. Un calculator este format din:
a) Echipamente fizice (hardware) şi programe (software)
b) Echipamentele fizice existente
c) Programe
d) O carcasă şi un monitor
9. Care sunt părţile componente ale hardware-ului unui PC?
a) Unitatea centrală de prelucrare
b) Sistemul de intrare/ieşire
c) Dispozitivele periferice
d) Unitatea centrală de prelucrare şi sistemul de intrare/ieşire
10. Ce conţine unitatea centrală de prelucrare?
a) Procesorul
b) Memoria internă
c) Procesorul şi memoria internă
d) Memoria RAM
11. Care este deosebirea între interfeţele seriale şi interfeţele paralele?
a) Interfaţa paralelă permite transmiterea simultană a 8 biţi (1 octet sau 1 byte), pe când
interfaţa serială transmite secvenţial câte un singur bit
b) Interfaţa serială permite transmiterea simultană a 8 biţi (1 octet sau 1 byte), pe
când interfaţa paralelă transmite secvenţial câte un singur bit
c) Nu este nici o diferenţă
d) Ambele interfeţe permit conectarea oricărui dispozitiv periferic
12. Ce este frecvenţa de tact a unui procesor?
a) Capacitatea de calcul a unui PC
b) Numărul de paşi pe care îi poate executa procesorul într-o secundă
c) Un indicativ al modelului de PC
d) O modalitate de specificare a performanţei unui PC
13. Ce este memoria internă a unui PC?
a) Este un circuit electronic care permite stocarea datelor de intrare
b) Este un circuit electronic care permite stocarea datelor de intrare, ieşire şi intermediare
c) Este un circuit electronic care permite stocarea programelor
d) Toate răspunsurile de mai sus

Cătălin Gheorghe Amza
12
12
14. Memoria RAM a unui PC este:
a) Memorie nevolatilă care conţine procedurile de verificare a componentelor
sistemului (self test) şi a secvenţelor pe care calculatorul le rulează în timpul
procesului de start
b) Memoria calculatorului care nu permite decât operaţia de citire
c) Memoria volatilă în care sunt memorate temporar datele sau programele de care are
nevoie unitatea centrală de prelucrare şi care permite ambele operaţii (citire/scriere)
d) Memoria nevolatilă în care sunt memorate temporar datele de care are nevoie
unitatea centrală de prelucrare
15. Ce sunt dispozitivele de intrare/ieşire?
a) Sunt echipamente electronice folosite pentru introducerea sau prezentarea către utilizator
a informaţiei.
b) Sunt echipamente electronice folosite pentru alimentarea cu date a UCP
c) Sunt echipamente pentru stocarea datelor
d) Sunt echipamente pentru prelucrarea datelor
16. Memoria externă este:
a) memorie nevolatilă folosită pentru stocarea datelor şi programelor
b) memorie volatilă folosită pentru stocarea datelor şi programelor
c) memorie ROM
d) memorie RAM
17. Un program este:
a) o înşiruire de comenzi sau instrucţiuni care determină modul de prelucrare a informaţiei
b) un dispozitiv de manipulare a informaţiei
c) un dispozitiv de stocare a informaţiei
d) o listă de comenzi de intrare
18. Există două tipuri de programe:
a) sistemul de operare şi software-ul utilizator
b) executabile şi partajabile
c) pozitive şi negative
d) de citire şi de scriere
19. La achiziţionarea unui PC este util să:
a) cumpăraţi un hard disc având capacitatea de stocare maximă pe care v-o permite bugetul
b) cumpăraţi un hard disc cu o capacitate minimă de stocare
c) nu cumpăraţi hard disc
d) să cumpăraţi cel mai scump hard disc

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 13
20. La cumpărarea unui PC este recomandat să se achiziţioneze memorie RAM cel
puţin de:
a) 256 MB
b) 64 MB
c) 128 MB
d) 512 MB
21. La cumpărarea unui PC este util să:
a) se achiziţioneze o unitate CD-ROM pentru că este mai ieftină decât o unitate CD-
RW şi pentru că aceasta din urmă nu oferă o funcţionalitate în plus
b) se achiziţioneze o unitate CD-RW deoarece prezintă un avantaj major faţă de o unitate
simplă de CD-ROM, iar diferenţa de preţ nu este foarte mare
c) să nu se achiziţioneze nici o unitate de CD sau DVD
d) să se achiziţioneze neapărat o unitate DVD-ROM
22. La cumpărarea unui PC este util să:
a) se achiziţioneze un monitor cu diagonala de cel puţin 17’’
b) nu se achiziţioneze un monitor
c) se achiziţioneze un monitor cu diagonala nu mai mare de 14’’
d) se achiziţioneze neapărat un monitor LCD
23. La cumpărarea unui PC este util să:
a) se achiziţioneze o placă de sunet performantă
b) se achiziţioneze o tastatură scumpă care oferă o largă varietate de butoane pentru
lansarea anumitor aplicaţii şi a unor taste în plus
c) se achiziţioneze o tastatură ieftină şi un mouse optic
d) nu se achiziţioneze mouse
1.3 Exerciţiu
Să presupunem că avem de-a face cu următorul scenariu: o tipografie care realizează
în principal tipărire de cărţi pentru o editură cu renume este în afaceri de trei ani.
Până în prezent, această firmă a avut o oarecare teamă la folosirea tehnologiei infor-
maţiei şi integrarea calculatoarelor la diverse nivele din cadrul operaţiilor firmei dato-
rită pregătirii insuficiente a personalului. Comenzile acceptate de tipografie (cărţile teh-
noredactate) trebuie să fie în format final şi nici o modificare nu poate fi făcută la nive-
lul tipografiei. Chiar şi pentru modificări foarte mici (de exemplu de paginaţie), tipo-
grafia apelează la servicii externe care de cele mai multe ori sunt destul de scumpe.
Acest lucru nu numai că diminuează profiturile firmei, dar introduce şi întârzieri mari
în procesul de producţie.
Trebuind să facă faţă la o competiţie acerbă care oferă şi servicii de tehnoredactare şi
datorită dinamismului mediului şi pieţei în care acţionează, tipografia trebuie să încerce
să integreze calculatoarele la aproape toate nivelele din firmă.

Cătălin Gheorghe Amza
14
14
În Fig. 1.2 se prezintă schema organizatorică a tipografiei. Pentru fiecare departa-
ment sunt specificate anumite baze de date care vor fi constituite, cu observaţia că mai
multe departamente vor partaja aceleaşi baze de date.

Fig. 1.2 Schema organizatorică a tipografiei
În primul rând, tipografia trebuie să poată să realizeze corecturi asupra manuscrisu-
lui în timp real şi să nu mai introducă întârzieri datorită folosirii serviciilor unor compa-
nii externe în acest sens. Aceasta presupune introducerea unui compartiment de tehno-
redactare computerizată.
De asemenea, primirea manuscriselor poate fi realizată cu rapiditate prin folosirea
serviciului de poştă electronică oferit de Internet şi nu prin servicii de curierat sau prin
simpla trimitere a unui angajat pentru colectare. Acest lucru ar însemna o economie de
resurse, atât de timp şi financiare, cât şi de personal. Folosirea sistemului de poşta
electronică poate îmbunătăţi substanţial şi comunicaţiile cu clienţii, care în prezent se
realizează cu ajutorul faxurilor sau convorbirilor telefonice.
Încercaţi să stabiliţi necesarul de echipamente de calcul (calculatoare, imprimante
etc.) şi departamentele care trebuie să le folosească. De asemenea, încercaţi să stabiliţi şi
specificaţiile necesare fiecărui calculator pentru fiecare departament. Tineţi cont că anu-
mite baze de date trebuie partajate şi o reţea de calculatoare ar trebui realizată între
acestea. Mai mult, activităţile de primire de comenzi şi comunicaţiile cu clienţii vor fi
realizate în principal folosind Internetul şi trebuie ţinut cont şi de acest lucru. Precizaţi
orientativ efortul financiar pe care ar trebui să îl facă firma ca investiţie iniţială în
echipamente de TI.

Capitolul 2. Reţele de calculatoare
2.1 Realizarea unei reţele de calculatoare
Odată achiziţionate PC-urile, se poate pune problema dacă este utilă implementarea
unei reţele de calculatoare în cadrul firmei. Fără a mai menţiona avantajele generice ale
folosirii unei reţele de calculatoare, vom aduce câteva argumente în favoarea acesteia
din punct de vedere al operaţiilor interne ale firmei FIRMA SRL.
În primul rând, aşa cum s-a putut vedea în capitolul anterior, mai multe departamen-
te din cadrul firmei vor folosi aceeaşi bază de date. Soluţia clasică ar fi ca baza de date
să fie copiată pe hard disc-ul fiecărui PC şi astfel să poate fi consultată în orice moment
de fiecare departament. Problema unei astfel de abordări provine din faptul că dacă un
departament operează modificări în baza de date, atunci aceste modificări trebuie aduse
la cunoştinţa tuturor celorlalte departamente, proces care implică din nou copierea
bazei de date şi pe celelalte PC-uri din firmă. În plus, pe măsură ce afacerea se dezvoltă,
aceste baze de date pot ajunge la dimensiuni considerabile şi copierea acestora nu s-ar
putea face decât prin salvarea acestora pe un CD (cu ajutorul unităţii CD-RW), proces
care ar fi consumator de timp şi de resurse. O reţea de calculatoare ar elimina toate
aceste neajunsuri prin posibilitatea partajării bazei de date. Astfel, baza de date este
stocată pe un PC, dar toate celelalte PC-uri din reţea au acces la aceasta.
În al doilea rând, din cauza bugetului redus alocat integrării calculatoarelor, firma a
cumpărat doar trei imprimante, dintre care doar una color. Astfel, este nevoie ca toate
cele trei imprimante să fie partajate de calculatoarele din firmă, partajare care este
facilitată de implementarea unei reţele de calculatoare.
Aceeaşi concluzie se poate trage şi în cazul comunicaţiilor interne şi externe ale
firmei. Deşi o firmă cu doar câţiva angajaţi, comunicările electronice dintre departamen-
te ar aduce avantaje din punct de vedere al resurselor şi al timpului şi de aici utilitatea
implementării unei reţele de calculatoare.
Am enumerat mai sus doar câteva din motivele pentru care FIRMA SRL ar trebui să
implementeze o reţea de calculatoare. Este evident că fiind o firmă mică, o reţea LAN
este suficientă pentru nevoile acesteia. Este recomandat să se opteze pentru o topologie
în stea a acestei reţele, interconectarea calculatoarelor făcându-se prin intermediul unui
hub. Pentru fiecare calculator trebuie achiziţionate plăci de reţea care suportă standar-
dul Ethernet 10/100 BaseT. Reţeaua LAN trebuie să cuprindă 8 PC-uri şi de aceea un
hub cu 8 porturi ar fi suficient. Am menţionat însă că atunci când se proiectează reţeaua
de calculatoare trebuie ţinut cont şi de eventualele dezvoltări ale acesteia. De aceea se
recomandă achiziţionarea unui HUB cu 16 porturi pentru a veni în întâmpinarea cerin-
ţelor de TI viitoare ale firmei. Având un raport preţ/calitate foarte bun, cablurile telefo-
nice din categoria 5 (UTP) sunt opţiunea optimă în cazul reţelei locale LAN. O schemă
posibilă a reţelei LAN în stea este prezentată în Fig. 2.1.
Din punct de vedere logic, reţeaua dumneavoastră este suficient să fie de tipul peer-
to-peer pentru că nu dispuneţi de o bază mare de calculatoare şi scopul principal al
reţelei de calculatoare este partajarea datelor şi a resurselor fizice. O reţea de tip client-
Cătălin Gheorghe Amza
16
16
server ar presupune eforturi financiare mai mari prin achiziţionarea unui calculator
performant ca server şi aceste eforturi nu sunt justificate în cadrul acestei firme.

Fig. 2.1 Schema reţelei de calculatoare propuse pentru FIRMA SRL
Aplicaţiile software de reţea care sunt necesare pentru implementarea acesteia sunt
conţinute în sistemul de operare (Microsoft Windows 2000, Windows 98, Windows
Millennium şi Windows XP). Acestea vă pun la dispoziţie instrumentele necesare pen-
tru configurarea foarte rapidă şi facilă a reţelei de calculatoare, partajarea aplicaţiilor
software şi a bazelor de date, inclusiv protecţia acestora prin parolă. Este de preferat ca
această configurare sa fie făcută de personal specializat şi ca un angajat al firmei dum-
neavoastră să fie instruit din acest punct de vedere. O astfel de reţea de calculatoare nu
necesită eforturi umane mari din punct de vedere al administrării şi întreţinerii. Sunt
necesare nu mai mult de 2 ore pe săptămână pentru aceste operaţii.
Protecţia şi securitatea datelor şi a programelor, cu alte cuvinte protecţia reţelei
dumneavoastră de calculatoare este un alt aspect de care trebuie să ţineţi cont. Aceasta
trebuie realizată la mai multe niveluri:
- protecţia împotriva viruşilor informatici;
- protecţia împotriva erorilor accidentale;
- protecţia împotriva unor „atacuri” din exterior, dacă se intenţionează accesul la
Internet.
Protecţia împotriva viruşilor se poate face prin achiziţionarea unui pachet antivirus
care să poată avea şi facilităţi de verificare a traficului de date în reţea. Majoritatea aces-
tor programe antivirus vă pun la dispoziţie posibilitatea actualizării periodice a listei de
viruşi pe care o cunosc pentru a vă oferi o protecţie reală.
Erorile accidentale sunt pentru marea majoritate a IMM-urilor cea mai mare proble-
mă din punct de vedere al securităţii. Posibilitatea ca un angajat să şteargă neintenţionat
un fişier de date sau o aplicaţie este foarte mare. Este recomandată astfel atribuirea dife-
renţiată, în funcţie de angajat la resursele reţelei de calculatoare. Fiecărui utilizator al
reţelei i se va atribui un nume de acces şi o parolă. De exemplu, nu toţi angajaţii trebuie
să aibă acces la bazele de date importante din firmă (e.g. salariile, detaliile salariaţilor,

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 17
detaliile clienţilor etc.). Supravegheaţi-vă îndeaproape angajaţii sau colegii de muncă.
Orice aplicaţie instalată poate fi un real pericol pentru reţeaua de calculatoare din firmă,
o uşă deschisă pentru atacurile virusurilor informatice sau a atacurilor unor persoane
rău intenţionate. Este bine ca administratorul reţelei de calculatoare să fie singurul care
are dreptul să instaleze aplicaţii noi.
O modalitate de protecţie a reţelei împotriva atacurilor din exterior, dar şi împotriva
viruşilor este instalarea unui firewall. Acesta este util mai ales în cazul folosirii Interne-
tului pentru a limita ca persoanele din afara firmei să obţină acces la reţeaua dumnea-
voastră de calculatoare. Mulţi furnizori de servicii de Internet (ISP-uri) vă pun la dispo-
ziţie anumite aplicaţii firewall pentru a vă proteja informaţiile din reţeaua dumneavoas-
tră de calculatoare. În plus, folosind un firewall de Internet se poate limita accesul anga-
jaţilor dumneavoastră la site-uri care nu au nimic de-a face cu operaţiile firmei (site-uri
cu conţinut sexual, chat-uri etc.).
În toate cazurile, se recomandă realizarea periodică a unor copii de siguranţă a da-
telor importante. Acest lucru duce la economie de timp în cazul producerii unor „dezas-
tre” de pierdere a datelor. Aici se poate vedea utilitatea unităţii CD-RW cu care puteţi
realiza aceste copii de siguranţă foarte rapid. Se recomandă să faceţi copii de siguranţă
o dată pe zi. În cazul de faţă, trebuiesc făcute copii de siguranţă pentru toate bazele de
date electronice cu care se lucrează în firmă.
2.2 Teste grilă
1. Care este diferenţa între o reţea cu difuzare şi o reţea peer-to-peer?
a) O reţea de calculatoare cu difuzare are un singur canal de comunicaţii care este partajat
de toate maşinile din reţea, pe când o reţea peer-to-peer dispune de mai multe conexiuni
între două maşini individuale
b) Nici o diferenţă
c) Sunt reţele de calculatoare care diferă datorită localizării geografice
d) Ambele folosesc protocoale de transmitere date comune, dar protocoale de
primire diferite
2. Ce este o reţea de calculatoare LAN?
a) LAN este o reţea de calculatoare care se poate întinde pe o arie geografică restrânsă, de
maximum câţiva kilometri
b) LAN este o reţea de calculatoare care se poate întinde geografic pe suprafaţa unui
întreg oraş
c) Este o reţea de tip peer-to-peer
d) Este o reţea de calculatoare cu difuzare

3. Care este diferenţa între o reţea de calculatoare WAN şi una LAN?
a) Reţeaua LAN se întinde pe suprafaţa unui întreg oraş, pe când reţeaua WAN pe o
arie geografică restrânsă (aceeaşi clădire sau pe câţiva kilometri)

Cătălin Gheorghe Amza
18
18
b) Reţeaua WAN se întinde pe suprafaţa unui întreg oraş, pe când reţeaua LAN pe o arie
geografică restrânsă (aceeaşi clădire sau pe câţiva kilometri)
c) Nu este nici o diferenţă
d) Reţeaua WAN este o reţea cu difuzare, pe când reţeaua LAN este o reţea de tip
peer-to-peer
4. Ce este o reţea de calculatoare MAN?
a) MAN-urile sunt în general reţele LAN, dar răspândite pe o arie geografică mai mare (pe
suprafaţa unui întreg oraş)
b) MAN este formată din subreţele care acoperă o arie geografică întinsă – deseori o
ţară sau un continent întreg
c) MAN este o reţea de calculatoare de tip peer-to-peer
d) MAN este o reţea de calculatoare cu difuzare
5. Ce sunt comunicaţiile prin medii ghidate?
a) Se realizează prin intermediul cablurilor
b) Se realizează fără ajutorul cablurilor (fără fir sau wireless)
c) Sunt comunicaţiile specifice reţelelor WAN
d) Sunt comunicaţiile folosite în reţelele cu difuzare
6. Ce sunt comunicaţiile prin medii neghidate?
a) Se realizează prin intermediul cablurilor
b) Se realizează fără ajutorul cablurilor (fără fir sau wireless)
c) Sunt folosite pentru reţelele LAN
d) Sunt comunicaţiile folosite în reţelele peer-to-peer
7. Care este topologia potrivită pentru o reţea LAN pentru un IMM ?
a) Reţea liniară în cazul în care există multe calculatoare
b) Reţea stea folosind un HUB sau SWITCH
c) Reţea cu difuzare
d) Reţea arborescentă
8. Este o reţea de tip client-server potrivită pentru un IMM?
a) Da, dacă respectivul IMM dispune de o bază mare de calculatoare şi necesită o securizare
a datelor
b) Da, dacă respectivul IMM dispune de o bază mică de calculatoare
c) Da, dacă respectivul IMM dispune doar de câteva calculatoare şi se intenţionează
doar partajarea unor documente şi a unei imprimante
d) Da, dacă nu se poate investi într-o reţea peer-to-peer



Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 19
9. Care este standardul de transmisie şi tipul de cablu recomandate pentru un LAN?
a) Ethernet 10/100 Mbps cu cablu de tip UTP
b) Ethernet 1 Mbps cu cablu coaxial
c) Giga Ethernet 100Mbps cu cablu UTP
d) 100Base-T cu cablu optic
10. Ce este criptarea şi la ce se foloseşte?
a) Este o metodă de transmisie a datelor
b) Este o metodă de a securiza datele electronice importante
c) Este o metodă de a specifica identitatea unei persoane care trimite informaţii în
format electronic
d) Este procesul de protecţie a datelor la comunicaţiile unei reţele cu exteriorul
11. Ce este un firewall?
a) Este o metodă de a realiza comunicarea unei reţele LAN cu lumea exterioară
b) Este un mecanism de inspectare a datelor care intră şi care ies dintr-o reţea de calculatoare
în scopul protejării acesteia
c) Este un program antivirus
d) Este o parte componentă a unei reţele LAN
12. Ce este un virus informatic?
a) Este o modalitate de a accesa un calculator de la distanţă
b) Este un program care realizează transfer de date între două reţele LAN
c) Este un mic program creat pentru a intra în sistemele de calcul şi a infecta fişierele
d) Este o aplicaţie creată pentru a nu permite unor utilizatori accesul la resursele
unei reţele de calculatoare

13. Care sunt metodele de prevenţie a infectării unei reţele de calculatoare cu viruşi
informatici?
a) Instalarea unei aplicaţii software antivirus
b) Atenţie mare la deschiderea fişierelor ataşate mesajelor de poştă electronică
nesolicitate (spam)
c) Descărcarea cu mare atenţie a fişierelor sau programelor de pe Internet
d) Toate cele de mai sus
2.3 Exerciţii
1. Tipografia de la paragraful 1.3
Pentru exerciţiul de la paragraful 1.3, să se specifice avantajele folosirii unei reţele de
calculatoare. Să se stabilească ce tipuri de echipamente hardware sunt necesare şi ce fel

Cătălin Gheorghe Amza
20
20
de topologie este mai potrivită pentru tipografia respectivă. Să se realizeze succint o
schemă a reţelei de calculatoare propuse de dumneavoastră.
2. Firmă producătoare de mobilă
O firmă producătoare de mobilă are un sediu central în Bucureşti, iar fabrica propriu-
zisă la Buftea (circa 30 km de Bucureşti). Fabrica realizează mobilă pe comandă, folo-
sind specificaţiile şi design-urile clienţilor. Comenzile se preiau la sediul central, iar
specificaţiile şi design-ul ales de client sunt trimise apoi la fabrică. Compania are patru
departamente:
- departamentul de vânzări şi marketing, care se ocupă atât cu campaniile de
marketing şi publicitate ale firmei, cât şi cu preluarea comenzilor de la clienţi şi
relaţiile cu aceştia (localizat la sediul central din Bucureşti);
- departamentul de design, care se ocupă de proiectarea propriu-zisă a mobilei con-
form specificaţiilor clienţilor (localizat la sediul central din Bucureşti); acest
departament foloseşte calculatoare şi aplicaţii de proiectare asistate de calculator
(CAD); de asemenea, departamentul de design realizează şi design-uri proprii pen-
tru a putea fi propuse şi prezentate clienţilor; aceste design-uri proprii sunt tipărite
cu ajutorul unei imprimante şi trimise departamentului de vânzări şi marketing;
- departamentul de contabilitate şi resurse umane, care se ocupă cu evidenţa
contabilă, relaţiile cu băncile şi cu evidenţa salariaţilor;
- departamentul de producţie care se ocupă cu producţia mobilei şi care este
localizat la Buftea.
Departamentul de marketing nu folosea calculatoarele în nici un fel, dar datorită
competiţiei în acest domeniu, s-a decis integrarea acestora la nivel departamental. De-
partamentul de design a început să realizeze şi anumite modele 3D ale mobilei împre-
ună cu diverse animaţii ale acestora pentru a pune în lumină diferite aspecte de vizuali-
zare. Pentru a putea vedea aceste modele şi a face eventuale modificări, clienţii ar trebui
să viziteze departamentul de design, lucru care nu este dorit de conducerea firmei. S-a
decis astfel realizarea unei reţele de calculatoare între cele două departamente. Astfel,
cele 10 calculatoare ale departamentului de marketing pot fi accesate de pe oricare din
cele cinci calculatoare ale departamentului de design. Modelele pot fi arătate astfel cli-
enţilor, în orice moment, de către un specialist în marketing şi nu de către un designer.
În plus, în firmă mai există trei calculatoare pentru fiecare din cei trei directori: direc-
torul general, directorul de vânzări şi directorul tehnic. Toţi cei trei directori vor să aibă
acces la calculatoarele din firmă pentru consultarea bazelor de date existente pe acestea
(evidenţa salariaţilor, evidenţa comenzilor, situaţia plăţilor etc.).
Analizaţi critic modalităţile de realizare a unei reţele de calculatoare în cadrul firmei
şi specificaţi toate echipamentele hardware necesare. De asemenea, alegeţi o topologie
potrivită pentru reţea şi realizaţi schematic un desen al reţelei propuse de dumneavoas-
tră. Cântăriţi şi argumentaţi fiecare opţiune în funcţie de celelalte opţiuni disponibile.

Capitolul 3. Internetul
3.1 Internet sau nu?
Este util Internetul pentru FIRMA SRL?
Serviciile oferite de Internet sunt foarte avantajoase pentru orice IMM, astfel că
răspunsul la întrebarea de mai sus nu poate fi decât unul singur: DA. De altfel, în
prezent, accesul la Internet este o necesitate chiar pentru utilizatorii persoane fizice.
Pentru a motiva răspunsul, să amintim doar câteva dintre oportunităţile pe care le
oferă Internetul în cazul unei firme care se ocupă cu producţia de bunuri de larg
consum (în cazul de faţă încălţăminte):
- mijloc rapid, eficient şi economic de comunicare cu clienţii interni şi externi ai
firmei – folosind serviciul de poştă electronică oferit de Internet se poate realiza o
comunicare rapidă cu clienţii firmei sau cu alţi agenţi economici care au o
legătură la Internet şi folosesc acest serviciu;
- prezenţa online – având propriul site Web, FIRMA SRL se poate prezenta în mod
profesional partenerilor de afaceri;
- facilitarea realizării unor campanii de marketing – realizarea de cataloage online,
reclamă la produse folosind sistemul de poştă electronică sau propriul site Web,
realizarea unor sondaje de piaţă cu privire la noi produse etc.;
- accesul rapid la informaţii şi noutăţi din domeniul respectiv – Internetul este un
mijloc rapid de găsire a informaţiilor dintr-un anumit domeniu, informaţii care pot
fi noi modele de încălţăminte, noi metode de producţie, noi materiale brute etc.
3.2 Accesul la Internet
Primul pas în procesul de folosire al Internetului este stabilirea modalităţii de acces la
acesta (metoda de conectare). Fiind o firmă mică care dispune de o bază limitată de cal-
culatoare, bugetul alocat accesului şi folosirii Internetului nu poate fi foarte mare. În
plus, se doreşte folosirea Internetului în principal pentru campanii de marketing, servi-
cii de poştă electronică şi căutare informaţii şi de aceea se poate opta pentru o metodă
de acces ieftină. În ceea ce priveşte transferul de date, fiind vorba de cantităţi mici de
date, nu este necesară o conexiune rapidă la Internet. O conexiune de tip dial-up folo-
sind un modem clasic este modalitatea cea mai economică de obţinere a accesului la
Internet în exemplul de faţă. În cazul extinderii firmei şi în alte locaţii geografice, fiecare
locaţie având propria reţea de calculatoare, probabil că cea mai bună metodă de conec-
tare la Internet va fi o linie dedicată închiriată.
Conexiunea printr-un modem clasic presupune costuri minime şi anume achiziţiona-
rea unei plăci modem, costurile unui abonament şi costurile unor apeluri telefonice
locale. Singurul dezavantaj pe care îl reprezintă accesul la Internet printr-un modem
clasic este acela că doar un singur calculator poate fi conectat la un moment dat la
Internet. Pentru ca toate calculatoarele de pe Internet să fie conectate la Internet, trebuie
Cătălin Gheorghe Amza
22
22
aleasă o modalitate de legătură de tip always-up (permanentă), ca de exemplu legătura
la Internet prin cablu TV sau ADSL. O astfel de conexiune de mare viteză la Internet nu
îşi justifică însă costurile în cadrul companiei FIRMA SRL.
3.3 Prezenţa online
Propria pagină Web va prezenta firma dumneavoastră într-un mod profesional pe
Internet. Primul pas pentru a avea propriul site Web este înregistrarea unui nume de
domeniu. În cazul de faţă, un nume potrivit ar fi http://www.firma.ro sau
http://www.firma.com. Aceasta presupune un efort financiar de 20-30 USD/an. În
plus, paginile dumneavoastră Web trebuiesc găzduite de un calculator specializat.
Există numeroase companii care oferă astfel de servicii de găzduire (hosting). Acestea
vă mai pot costa începând de la 5 USD/lună.
Am menţionat anterior că FIRMA SRL intenţionează iniţial să folosească Internetul
pentru poştă electronică, căutare de informaţii şi campanii de marketing. Fiind vorba de
o firmă mică însă, puteţi opta pentru o companie care oferă servicii de hosting gratuit,
cu dezavantajul că în paginile dumneavoastră vor fi incluse reclame. În acest caz nu
achiziţionaţi în nume personal un domeniu, ci doar închiriaţi un subdomeniu al unui
domeniu deja existent şi care aparţine firmei furnizoare de servicii de hosting. Un alt
dezavantaj al acestei abordări este faptul că vi se vor oferi cel mult 6 MB spaţiu de
găzduire a paginilor dumneavoastră de Internet. Spaţiul de stocare este însă suficient
pentru nevoile firmei FIRMA SRL. Să presupunem că aţi găsit un ISP cu numele NUME
care oferă servicii de hosting gratuite. În acest caz, numele dumneavoastră de domeniu
va fi de genul firma.nume.com sau nume.com/firma/, iar paginile dumneavoastră Web
pot fi accesate la adresele corespunzătoare http://www.firma.nume.com sau
http://www.nume.com/firma/. Odată cu aceste detalii vi se va comunica un nume de
cont, o parolă de acces şi adresa unui server de FTP în care puteţi plasa fişierele compo-
nente ale site-ului dumneavoastră. De asemenea veţi primi şi un număr oarecare de
adrese de e-mail pe care le puteţi atribui persoanelor din firmă.
Fie că se achiziţionează un domeniu propriu sau se alege un subdomeniu oferit gra-
tuit, urmează etapa de realizare a site-ului web. Deşi există aplicaţii care prin inter-me-
diul unei interfeţe grafice facile pot realiza acest lucru (Microsoft Front Page, Macro-
media Dreamweaver etc.) vă sugerăm totuşi să alegeţi o firmă specializată. Veţi obţine
astfel un site cu aspect şi funcţionalitate profesionale şi care pentru nevoile companiei
FIRMA SRL nu va însemna un efort financiar prea mare.
Mai multe detalii cu privire la realizarea unei pagini Web sunt prezentate în paragra-
ful 4.3.
3.4 Considerente de securitate
Există două puncte de vedere din care trebuie sa priviţi aspectul securităţii.
În primul rând este vorba de viruşii informatici care pot fi aduşi în interiorul reţelei
dumneavoastră prin intermediul mesajelor de poştă electronică care au ataşate fişiere
sau prin intermediul descărcării de pe Internet a unor fişiere infectate. Trebuie să reali-
zaţi o instruire completă a angajaţilor cu privire la aceste aspecte. Apoi, este recomandat

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 23
să se instaleze un firewall de Internet care să monitorizeze comunicaţiile de date ale
reţelei dumneavoastră cu exteriorul. Există chiar programe specializate care odată insta-
late nu permit accesul angajaţilor la anumite site-uri Web. Un astfel de program este
NetNanny sau Cyber Patrol prin care puteţi restricţiona drastic accesul angajaţilor dum-
neavoastră la Internet.
Un program antivirus este de asemenea util, mai ales că în prezent majoritatea dintre
acestea conţin un modul special pentru comunicaţiile pe Internet.
În al doilea rând trebuie să vorbim despre aspectul protejării datelor importante pe
care le puteţi avea pe site-ul dumneavoastră. Dacă aveţi anumite date la care nu vreţi ca
publicul larg să aibă acces, atunci trebuie sa realizaţi aşa-numite pagini Web protejate.
Aceste pagini pot fi vizualizate de către un utilizator de Internet doar dacă acesta
dispune de o parolă corectă. Să presupunem că nu vreţi ca toată lumea sa aibă acces la
metodele de fabricaţie a pantofilor, ci doar partenerii dumneavoastră de afaceri. Se vor
realiza atunci pagini web protejate de o parolă şi care vor conţine informaţiile despre
procesul de producţie. Clienţilor care necesită accesul la aceste pagini li se va face cu-
noscută parola şi în acest fel publicul larg este ţinut departe de informaţii secrete.
Dacă intenţionaţi să faceţi afaceri pe Internet, atunci este utilă achiziţionarea unui cer-
tificat digital care să ateste calitatea dumneavoastră juridică. Acesta va adăuga un plus de
încredere partenerilor de afaceri şi va elimina suspiciunile acestora aproape în totalitate,
de aceea este vitală achiziţionarea acestuia de la o autoritate de certificare cu renume.
3.5 Teste grilă
1. Legătura la Internet poate fi:
a) totală
b) închisă
c) deschisă
d) permanentă sau temporară
2. Conexiunea la Internet este realizată prin intermediul:
a) Unei reţele de calculatoare
b) Unui furnizor de servicii de Internet (ISP)
c) Reţelei de televiziune prin cablu
d) Telefonului
3. Conectarea de tip dial-up la Internet cu ajutorul unui modem presupune:
a) Realizarea unei conexiuni la Internet prin intermediul reţelei telefonice
b) Existenţa unei legături permanente la Internet
c) Crearea unei adrese de Internet proprii
d) Folosirea unui satelit geostaţionar



Cătălin Gheorghe Amza
24
24
4. Ce este ISDN?
a) Este o metodă de conectare la Internet folosind tot o tehnologie de tip dial-up dar care
permite viteze mai mari decât în cazul unui modem clasic
b) Este o metodă de alocare a unei adrese IP
c) Este o modalitate de a realiza o conexiune permanentă la Internet
d) Este un standard de transmisie a datelor în Internet
5. Ce este ADSL?
a) Este o metodă de conectare la Internet de tip always-up
b) Este o modalitate de transmitere date în Internet
c) Este un standard pentru mediile neghidate de transmisie
d) Este un serviciu Internet
6. La ce foloseşte o linie dedicată închiriată?
a) Permite conectarea la Internet sau la o altă reţea de calculatoare a reţelei unui IMM
b) Realizează o conexiune temporară la Internet
c) Specifică o modalitate de transmitere a datelor în Internet
d) Este o conexiune specifică căutării de informaţie în Internet
7. Care este cea mai bună metodă de conectare la Internet a unui IMM care nu
necesită acces mai mult de patru ore săptămânal?
a) Modem de cablu
b) Modem clasic
c) ISDN
d) ADSL
8. Care este cea mai bună metodă de conectare la Internet a unui IMM care necesită
transfer foarte mare de date şi acces la celelalte reţele proprii care se află în alte locaţii
geografice?
a) Modem clasic
b) Legătură prin satelit
c) Linie dedicată închiriată
d) ADSL
9. Care este cea mai bună metodă de conectare la Internet a unui IMM care necesită
transferuri importante de date în mod frecvent?
a) ISDN
b) Modem de cablu
c) Linie dedicată închiriată
d) ADSL

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 25
10. Dacă timpul de folosire a Internet-ului nu depăşeşte 2 ore/zi, dar aveţi nevoie să
transferaţi o cantitate mare de date, atunci alegerea potrivită pentru conectarea la
Internet este:
a) Modem clasic
b) Conexiune prin satelit
c) ISDN
d) ADSL
3.6 Exerciţii
1. Tipografia de la paragraful 1.3
Luând ca exemplu tipografia de la paragraful 1.3, să se facă o analiză critică a meto-
delor de conectare la Internet a acesteia. Se va avea în vedere faptul că Internetul va fi
folosit pentru transferul de date (manuscrisele tehnoredactate) de la client către tipogra-
fie şi pentru comunicaţiile interne şi externe ale firmei cu clienţii.
2. Fabrica de mobilă de la paragraful 2.3
Vom lua în considerare exemplul fabricii de mobilă de la paragraful 2.3 (exerciţiul 2).
Nu de multe ori au fost necesare schimbări de design care presupuneau ca cineva de la
sediul central să se deplaseze la fabrică cu acestea. Numai drumul în sine până la fa-
brică putea dura până la o oră şi jumătate, ca să nu mai vorbim de cheltuielile de
deplasare. În plus, aceste schimbări trebuiau făcute foarte rapid pentru a se evita posibi-
lele întârzieri neplăcute în procesul de producţie. S-a decis că Internetul este cel mai bun
mijloc de comunicare între sediu şi fabrică. Analizaţi critic modalităţile de conectare la
Internet ale fabricii de mobilă.
3. Magazin de software online
Un magazin care vinde aplicaţii software pe Internet deţine 25 de calculatoare, fieca-
re necesitând acces la Internet, fie pentru campanii de marketing, preluarea unor even-
tuale comenzi, relaţii cu clienţii, căutare de informaţii, comunicare internă şi externă, fie
pentru actualizarea cataloagelor de produse existente pe Internet. Firma dispune de un
site Web care poate fi accesat de potenţialii clienţi. Aceştia pot face comenzi din cataloa-
gele de produse existente pe Web şi chiar plăti tot prin intermediul Internetului. Livra-
rea pachetelor de aplicaţii software poate fi făcută la cererea clienţilor şi prin Internet
(download). Practic, întreaga afacere este dependentă de Internet.
Care este cea mai bună metodă de conectare la Internet pentru acest magazin? Faceţi
o analiză comparativă între diverse modalităţi de conectare, având în vedere necesităţile
firmei, dar şi aspectul financiar.

Capitolul 4. Serviciile oferite de reţeaua Internet
Acum, că firma dumneavoastră are acces la Internet, să vedem cum îl puteţi face
folositor pentru afacere. Trebuie reamintit faptul că în afară de accesul la Internet aveţi
nevoie şi de programe specializate pentru a putea folosi serviciile oferite de acesta. De
exemplu, dacă vreţi să folosiţi sistemul de poştă electronică (e-mail) atunci aveţi nevoie
de un program specializat ca de exemplu Microsoft Outlook, Netscape Communicator
sau Pegasus. Dacă vreţi să navigaţi pe Internet şi să căutaţi informaţii, atunci aveţi ne-
voie de un browser, ca de exemplu Internet Explorer sau Netscape Navigator.
4.1 Folosirea sistemului de e-mail
Unul dintre cele mai cunoscute programe de poştă electronică este Microsoft Outlook
2000, parte componentă a produsului Microsoft Office 2000. Acesta este un agent utili-
zator de e-mail care pune la dispoziţia utilizatorului o interfaţă grafică facilă (Fig. 4.1)
pentru citirea şi trimiterea mesajelor e-mail, cât şi o serie de facilităţi avansate cum ar fi
filtrarea mesajelor etc. Alte programe de poştă electronică sunt Mail, Elm sau Pine pen-
tru sistemul de operare Unix sau Linux, sau Outlook Express, Internet Mail, Netscape
Mail, Eudora, Pegasus şi multe alte aplicaţii pentru sistemul de operare Windows.
Orice program de transmitere a poştei electronice permite realizarea următoarelor
operaţii importante:
- compunerea şi trimiterea mesajelor e-mail (către unul sau mai mulţi destinatari);
- vizualizarea mesajelor primite;
- ştergerea mesajelor;
- organizarea mesajelor în dosare speciale;
- tipărirea mesajelor;
- transmiterea de fişiere ataşate mesajelor (Attachments).
Aceste programe e-mail au în comun mai multe caracteristici. Astfel, când se doreşte
transmiterea unui mesaj, adresa destinatarului scrisorii se va specifica în cadrul câm-
pului cu numele To. În câmpul Cc (Carbon Copy – copie la indigo) se pot scrie alte
adrese în cazul în care se doreşte ca scrisoarea să poată fi citită de respectivele persoane.
În câmpul Subject (subiect) se poate specifica o scurtă descriere a conţinutului scrisorii.
Mesajele pot fi gestionate mai uşor prin folosirea de dosare sau recipiente speciale,
create după anumite criterii. Există patru recipiente standard şi anume:
- Inbox – în care se stochează mesajele primite, care nu sunt redirecţionate către
alte recipiente;
- Outbox – în care se stochează mesajele ce urmează a fi trimise;
- Sent Items – în care se stochează mesajele trimise;
- Deleted Items – în care se stochează mesajele şterse, fie că acestea sunt primite
sau trimise.
Cătălin Gheorghe Amza
28
28

Fig. 4.1 Fereastra asociată programului Microsoft Outlook
4.1.1 Întrebări şi exerciţii
1. Ce este o adresă de e-mail? Cum este aceasta alcătuită?
2. Care sunt avantajele folosirii poştei electronice?
3. Ce este netiquette? Să se precizeze câteva dintre regulile netiquette.
4. Care sunt dezavantajele folosirii poştei electronice?
5. Ce este spam?
6. De ce utilizatorul trebuie să fie foarte atent la deschiderea mesajelor nesolicitate?
7. Ce este o semnătură digitală?
8. Folosind un program de poştă electronică (i.e. Microsoft Outlook 2000) să se
realizeze o listă de distribuţie care să cuprindă cel puţin 10 adrese de e-mail. Să se
trimită un e-mail către toate persoanele conţinute în lista de distribuţie. Folosind
facilităţile programului de poştă electronică să se trimită la o listă de distribuţie
un mesaj la care să se ataşeze un formular oarecare realizat într-un program de
procesare texte (i.e. Microsoft Word).




Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 29
4.2 Serviciul World Wide Web (WWW)
4.2.1 Folosirea unui browser Web
Să presupunem următorul scenariu. Trebuie să realizaţi bilanţul contabil şi conform
noilor reglementări ale Ministerului Finanţelor Publice acesta trebuie realizat în format
electronic după un model care vă este pus la dispoziţie. Modalitatea clasică de a intra în
posesia acestui model este de a trimite un angajat al firmei dumneavoastră la circa fi-
nanciară sau la minister cu o dischetă pentru a lua modelul de formular respectiv.
Această modalitate este mare consumatoare de timp şi de resurse umane şi în plus,
discheta poate fi una cu probleme şi să vă treziţi că aţi ajuns cu ea la firmă, dar nu puteţi
folosi respectivul formular. Dar, vă reamintiţi că acum aveţi la dispoziţie o legătură la
Internet şi puteţi să folosiţi serviciul WWW oferit de acesta pentru a accesa pagina Web
a ministerului (http://www.mfinante.ro) şi a descărca fişierul respectiv de acolo. Pen-
tru aceasta aveţi nevoie de un browser.
Browserul Internet Explorer (IE) este parte integrantă a sistemului de operare
Windows. Versiunea curentă este 6.0. Internet Explorer dispune de aceleaşi instrumente
generale ca orice alte browsere Web, dar a fost reproiectat pentru a beneficia de toate
facilităţile din sistemului de operare Windows (Fig. 4.2). Un alt browser cunoscut este
Netscape Navigator care este oferit gratuit pe Internet. Fereastra asociată acestui pro-
gram este similară cu cea a browserului Internet Explorer (Fig. 4.3).
4.2.2 Exerciţii
Folosind un browser Web să se navigheze pe paginile biroului unic de înregistrare a
unei noi societăţi comerciale pentru a afla noutăţi despre noile reglementări în vigoare
(http://www.biroulunic.ro). De asemenea, să se navigheze pe site-ul web al ziarului
Capital pentru a afla informaţii financiare la zi (http://www.capital.ro). Să se salveze
paginile vizitate în lista de pagini favorite a browserului.

Fig. 4.2 Fereastra browserului Internet Explorer

Cătălin Gheorghe Amza
30
30

Fig. 4.3 Fereastra browserului Netscape Navigator
4.3 Prezenţa online a unui IMM
4.3.1 Realizarea şi administrarea propriei pagini Web
Realizarea unei campanii de marketing se poate face foarte uşor prin intermediul
Internetului. În primul rând trebuie ca firma dumneavoastră să îşi facă simţită prezenţa
pe Internet. Pentru aceasta trebuie să realizaţi propriul dumneavoastră site (website) de
Internet. Să presupunem din nou că firma dumneavoastră se numeşte FIRMA SRL şi se
ocupă cu producţia de încălţăminte.
Procesul de realizare şi publicare a unui website este prezentat în continuare.
1. înregistrare domeniu şi contractare servicii de hosting
Primul pas este înregistrarea numelui de domeniu pentru firma dumneavoastră.
Puteţi realiza o căutare pe Internet pentru a afla adreselor companiilor sau ISP-urilor
care oferă servicii de înregistrare nume şi hosting (Fig. 4.4).
În general, înregistrarea unui domeniu poate fi făcută online. Mai întâi, ISP-ul
respectiv vă oferă posibilitatea de a verifica dacă numele dorit de dumneavoastră nu
aparţine cumva altei companii. În exemplul de faţă, un nume de domeniu potrivit ar fi
firma.ro sau firma.com sau firma.com.ro.

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 31

Fig. 4.4 Rezultatul căutării companiilor care
oferă servicii de înregistrare nume şi hosting cu Google
Dacă numele firma.ro este deja proprietatea altei companii, atunci feriţi-vă să alegeţi
numele firma.com pentru a evita confuziile inerente ale clienţilor dumneavoastră cu
cealaltă adresă web. Să presupunem că firma.ro nu este înregistrat de altă companie şi că
ISP-ul care poate realiza procesul de înregistrare vă oferă în plus şi 10 adrese de e-mail şi
un spaţiu de stocare a site-ului dumneavoastră de 20 MB, suficient pentru nevoile
dumneavoastră. ISP-ul vă va comunica un nume de cont şi o parolă, precum şi o adresă
de server FTP unde puteţi transfera paginile dumneavoastră (printr-un client de FTP).
2. Realizarea paginilor componente ale site-ului
- Stabilirea tipului şi conţinutului site-ului Web propus:
Aceasta este primă etapă de realizare a unui website şi presupune alegerea tipului de
site (pentru companie, pentru un singur produs sau serviciu etc.) cât şi stabilirea infor-
maţiilor care vor fi prezentate utilizatorilor. De asemenea trebuie definit auditoriul res-
pectivului site. Pentru aceasta trebuie specificate mai multe aspecte, ca de exemplu vâr-
sta persoanelor, cunoştinţele despre subiectul respectiv, elementele comune ale acestora
etc. În funcţie de aceste aspecte se poate lua o decizie cu privire la maniera de prezen-
tare a informaţiilor într-un site: oficială, la persoana întâi, la persoana a treia sau a doua,
directă, prietenoasă etc.
În cazul de faţă site-ul va fi despre compania dumneavoastră şi trebuie să includă
informaţii generale despre aceasta, despre personalul acesteia, date de contact, cât şi in-
formaţii specifice produselor de încălţăminte pe care aceasta le produce. Site-ul se
adresează publicului larg şi de aceea informaţiile conţinute în acestea trebuie să fie pe
înţelesul tuturor. Poate exista şi o secţiune de informaţii pentru specialiştii în industria
de încălţăminte. Pentru realizarea site-ului se vor folosi text şi ilustraţii, dar nu se vor
folosi fişiere audio sau video din cauza faptului că acestea sunt mari consumatoare de
memorie şi spaţiu de stocare şi necesită un timp mare de încărcare.

Cătălin Gheorghe Amza
32
32
Informaţia de pe un site trebuie sa fie împărţită pe criterii logice, astfel încât naviga-
rea potenţialilor utilizatori să fie cât mai facilă.
- Stabilirea structurii de navigare în website (structură arborescentă sau liniară)
Se poate alege între o structură liniară a site-ului prin care utilizatorul poate trece de
la o pagină la cealaltă sau o structură arborescentă cu o pagină principală (numită home-
page) ca rădăcină a arborelui. În cazul de faţă, o structură arborescentă se potriveşte cel
mai bine cu scopul propus al site-ului. Structura liniară este utilă în cazul prezentării
unor produse sau servicii pas cu pas.
- Stabilirea design-ului paginilor constitutive
în această etapă se decid ce elemente media şi texte conţine fiecare pagină în parte
astfel încât să existe o coerenţă şi o logică a prezentării informaţiilor din punct de vede-
re global.
- Strângerea informaţiilor necesare
Această etapă presupune strângerea tuturor informaţiilor necesare pentru realizarea
site-ului, fie că acestea sunt texte, imagini sau alte fişiere multimedia. De asemenea,
această etapă presupune şi transferul eventualelor elemente media de pe un suport
standard de stocare (ca hârtia) pe un suport digital, înţeles de calculator. De exemplu,
este necesară scanarea eventualelor fotografii sau digitizarea eventualelor sunete înre-
gistrate pe o bandă magnetică.
- Realizarea paginilor constitutive ale site-ului
Este etapa în care se realizează individual fiecare pagină Web componentă a site-ului.
Trebuie avută în vedere portabilitatea site-ului şi asta datorită faptului că o pagină Web
poate fi vizualizată cu diferite browsere. Modul în care o pagină Web este vizualizată
depinde de browserul utilizat. În general este de dorit realizarea de site-uri care nu
diferă prea mult din punct de vedere a vizualizării pe diferite browsere. În plus, pentru
ca site-ul respectiv să aibă o audienţă cât mai mare este necesar ca vizualizarea sa să nu
fie restricţionată pe cele mai moderne echipamente sau resurse. Realizarea paginilor
Web necesită cunoştinţe de HTML, JavaScript sau Java şi adesea IMM-urile apelează la
firme specializate pentru realizarea acestora. Programe ca Microsoft FrontPage, HotDog
Professional sau Macromedia Dreamweaver vă pun la dispoziţie instrumentele necesa-
re pentru crearea unor pagini Web fără a necesita cunoştinţe de programare sau HTML.
O astfel de abordare nu este însă de dorit deoarece paginile rezultate au dimensiuni
mari şi artificiale şi îngreunează procesul de încărcare a acestora. De aceea este reco-
mandată apelarea la firme specializate.
3. Testarea site-ului
Odată terminată realizarea site-ului, trebuie să se realizeze testarea acestuia din mai
multe puncte de vedere. În primul rând, trebuie avut în vedere corectitudinea informa-
ţiilor prezentate atât din punct de vedere logic, cât şi din punct de vedere sintactic şi
gramatical. În al doilea rând trebuie verificată corectitudinea şi funcţionalitatea corectă
a legăturilor din cadrul paginilor Web. Timpul de acces (de încărcare) al paginilor crea-
te este un alt factor ce necesită o atenţie deosebită. Astfel, trebuie ajuns la un compromis
între cantitatea de informaţie care se doreşte a fi transmisă şi modul de prezentare a
acesteia. Un design laborios, cu multe imagini sau elemente multimedia poate duce la
un timp de acces ridicat şi ar modifica principalul scop al respectivei pagini Web – pre-

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 33
zentarea informaţiei către utilizatori. Nu în ultimul rând trebuie verificată din nou
portabilitatea site-ului pe diverse browsere.
4. Publicarea (transferul) pe Internet a site-ului
Transferul site-ului pe Internet se poate face după ce în prealabil s-a realizat un
contract cu o firmă furnizoare de servicii Web de hosting. Astfel, creatorul site-ului are la
dispoziţie numele unui server Web pe care vor fi stocate fişierele site-ului şi o modalitate
de acces al acestuia. Această modalitate de acces este făcută în general prin intermediul
unui proces de FTP şi necesită existenţa unui cont utilizator pentru Web în serverul
respectiv şi a unei parole. Cu ajutorul protocolului FTP, creatorul paginilor le poate trans-
fera către serverul Web respectiv (încărcare fişiere sau upload, aşa cum se poate vedea în
Fig. 4.5). De asemenea, utilizatorul poate descărca fişierele de pe serverul respectiv,
proces numit şi descărcare sau download. În general, serverul Web respectiv pune la
dispoziţia unui client un folder în care acesta îşi poate încărca fişierele. Punctul de pornire
sau pagina principală a website-ului trebuie să fie întotdeauna index.html sau index.htm,
dacă firma furnizoare de servicii Internet nu specifică altfel. Acest fapt este datorat în
principal principiilor de funcţionare a browserelor care, în cazul nespecificării unui nume
într-o adresă URL, caută şi încarcă în mod implicit fişierul index.html sau index.htm.

Fig. 4.5 Procesul de transfer al unui site pe Internet
Odată transferul tuturor fişierelor necesare site-ului dumneavoastră către serverul de
web al furnizorului de servicii de Internet, puteţi verifica dacă acesta este accesibil pe
Internet. Folosind un browser puteţi naviga către adresa dumneavoastră
http://www.firma.ro şi să verificaţi dacă site-ul este acolo, dacă se încarcă relativ
repede şi fără erori.
5. Trimiterea de informaţii despre site motoarelor de căutare
Pentru ca utilizatorii de Internet să poată naviga către pagina dumneavoastră, infor-
maţii despre aceasta trebuie să existe în bazele de date ale motoarelor de căutare. Mo-
toarele de căutare vă pun la dispoziţie două modalităţi de a fi incluse în bazele de date
proprii:
- gratuit – pagina principală a motoarelor de căutare conţine o legătură de tipul
Submit a site sau Suggest a site care vă permit să trimiteţi informaţii despre site-ul
dumneavoastră. Dezavantajul acestei modalităţi de trimitere de informaţii către
un motor de căutare este acela că nu se garantează includerea site-ului în baza de
date a acestuia, sau că procesul poate dura până la două luni.

Cătălin Gheorghe Amza
34
34
- prin plata unei taxe – motorul de căutare respectiv vă garantează includerea
rapidă în baza sa de date, adesea în 24 sau 48 de ore de la trimiterea informaţiilor.
Informaţiile trimise către un motor de căutare conţin:
- adresa site-ului dumneavoastră (http://www.firma.ro );
- categoria de site (comercial, educaţie etc.) şi domeniul căruia aparţine site-ul
(economic, calculatoare, industrie uşoară etc.);
- cuvinte cheie după care să fie indexat în baza de date a motorului de căutare (de
exemplu industria încălţăminte, industria uşoară, încălţăminte etc.);
- o scurtă descriere a informaţiilor cuprinse în site-ul dumneavoastră, descriere
care va fi afişată ca rezultat în cazul unei căutări după cuvintele cheie
corespunzătoare;
6. Întreţinerea şi actualizarea periodică a site-ului
Odată site-ul creat, acesta trebuie extins şi actualizat cât mai des cu putinţă. În gene-
ral se propune un anumit interval de timp precis la care se realizează această operaţie,
pentru a menţine interesul publicului către acesta.
4.3.2 Întrebări
1. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web?
2. Ce înseamnă HTTP şi la ce este folosit?
3. Definiţi termenul URL.
4. Ce este o hiperlegătură (link)?
5. Ce este un ISP?
6. Definiţi termenul FTP.
7. Ce este o adresă Web şi cum este alcătuită?
8. Ce este un browser Web?
9. Ce este un motor de căutare?
10. La ce este folosit un motor de căutare?
11. Ce sunt cookie-urile? La ce sunt folosite?
12. Definiţi termenul cache.
13. Ce este o pagină protejată?
14. Ce este un certificat digital?
15. Ce este autoritatea de certificare?
4.3.3 Exerciţii
Folosind unul din site-urile care oferă servicii de hosting şi nume gratuite, să se reali-
zeze o pagină Web pentru firma dumneavoastră. De exemplu, http://www.home.ro
sau http://www.go.ro vă oferă astfel de servicii gratuite. Atenţie la alegerea numelui!
Ţineţi cont de cele arătate în curs şi în caietul de seminar. O dată realizată înregistrarea
unui domeniu, site-urile respective vă pun la dispoziţie online şi instrumentele de
realizare a unor pagini web simple. Am precizat anterior că o etapă importantă de a
stabili prezenţa firmei dumneavoastră online este trimiterea de informaţii către
motoarele de căutare sau către anumite directoare. Folosind legăturile corespunzătoare
acestui lucru, să se trimită informaţii despre site-ul pe care tocmai l-aţi creat către două
motoare de căutare (de exemplu http://www.yahoo.com şi http://www.google.com).

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 35
Există câteva directoare româneşti care vă permit să înscrieţi gratuit un site în baza lor
de date. Folosind un astfel de director, înregistraţi site-ul creat. Câteva exemple de
directoare româneşti pe care le puteţi folosi sunt enumerate mai jos:
- http://www.adresa.ro (Fig. 4.6);
- http://www.resurse.net (Fig. 4.7);
- http://www.trafic.ro (Fig. 4.8).

Fig. 4.6 Formularul de înscriere a unui site în directorul http://www.adresa.ro


Fig. 4.7 Formularul de înscriere a unui site în directorul http://www.resurse.net

Cătălin Gheorghe Amza
36
36

Fig. 4.8 Formularul de înscriere a unui site în directorul http://www.trafic.ro
4.4 Căutarea informaţiilor pe Web
Să presupunem că aveţi nevoie de formularele pentru fişa fiscală 1 şi pentru fişa fis-
cală 2, dar nu cunoaşteţi adresa site-ului unde le puteţi găsi. Este deci o problemă de
căutare de informaţie pe Internet. Soluţia este folosirea unor motoare de căutare. În ca-
zul problemei de faţă, vă recomandăm să folosiţi motorul de căutare Google
(http://www.google.com) pentru că oferă şi o interfaţă grafică în limba română.
Căutarea poate fi specificată în felul următor:
descarcare fisa fiscala 1
După cum am specificat, un motor de căutare caută în baza sa de date, bază de date
formată din informaţiile trimise de proprietarii site-urilor. Este puţin probabil ca Mini-
sterul Finanţelor Publice sa trimită informaţie despre un simplu formular şi de aceea,
căutarea specificată prin cuvintele cheie de mai sus va genera rezultate nefolositoare
(Fig. 4.9).
Cel mai simplu este însă aflarea adresei Ministerului Finanţelor Publice (Fig. 4.10) şi
apoi navigarea în paginile acestuia pentru găsirea şi descărcarea formularelor (aşa cum
se poate vedea în Fig. 4.11, 4.12, 4.13, 4.14).


Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 37

Fig. 4.9 Rezultatul căutării cu Google


Fig. 4.10 Rezultatul căutarii site-ului Ministerului Finanţelor Publice


Cătălin Gheorghe Amza
38
38

Fig. 4.11 Pagina principală a Ministerului Finanţelor Publice


Fig. 4.12 Navigarea în paginile Ministerului Finanţelor Publice (secţiunea Informaţii
Contribuabili, legătura Persoane Juridice)



Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 39

Fig. 4.13 Pagina de descărcare a formularelor de bilanţ

Fig. 4.14 Adresa de unde poate fi descărcat formularul de bilanţ contabil
4.4.1 Exerciţii
1. Să se caute informaţii pe Internet despre producătorii autohtoni de mobilă din
apropierea Bucureştiului.
2. Să se caute informaţii pe Internet referitoare la noul registru de evidenţă a salaria-
ţilor.
3. Să se găsească informaţii referitoare la actele necesare deschiderii unei filiale a
firmei dumneavoastră.
4. Să se găsească pe Internet actele necesare pentru majorare de capital social.
5. Să se realizeze o căutare pe Internet după noua lege a codului rutier.
6. Să se realizeze o căutare a modalităţilor de efectuare a plăţilor bancare folosin-
du-se Internetul.
7. Să se găsească informaţii referitoare la semnătura electronică şi autorităţile de cer-
tificare româneşti.
8. Să se realizeze o căutare pe Internet după legea asigurărilor sociale.
9. Să se realizeze o căutare pe Internet după informaţii privitoare la ajutorul statului
român pentru IMM-uri.
10. Să se realizeze o căutare pe Internet a programelor de finanţare europeană pentru
IMM-urile din România (Phare, Sapard, Leonardo etc.).
Pentru toate căutările de mai sus, să se precizeze care cuvinte cheie folosite au
generat cele mai bune rezultate. Să se repete căutările folosindu-se alte motoare de
căutare şi să se compare rezultatele obţinute.

Capitolul 5. Sfaturi utile privind integrarea
calculatoarelor în activităţile IMM-urilor
În paragrafele următoare vom prezenta câteva exemple reale de integrare a calcula-
toarelor şi implicit de folosire a TI în cadrul operaţiilor interne ale unor firme. Vor fi
prezentate exemple concrete de rezolvare a unor probleme reale şi avantajele soluţionă-
rii acestora din perspectiva folosirii TI şi a calculatoarelor.
5.1 Design şi producţie
Calculatoarele pot fi integrate la toate nivelele de producţie din cadrul unui IMM. În
acest fel, toate entităţile implicate în aceste procese de producţie (furnizori, clienţi etc.)
pot interveni în orice moment pentru realizarea de corecţii, reducerea întârzierilor,
ajustarea anumitor parametri etc.
Producţie de componente hidraulice
Un producător de componente hidraulice, care vinde industriei europene de aviaţie a
fost pus în situaţia în care clienţii săi pretindeau timpi de livrare mai mici şi livrări exact
la timp (just in time). Compania permite clienţilor şi furnizorilor săi acces online la infor-
maţiile computerizate ale proceselor de producţie. Astfel se permite oricui din lanţul de
furnizori să „vadă” ce plănuiesc clienţii şi să-şi ajusteze producţia în concordanţă. Clienţii
pot de asemenea să vadă atunci când este un exces de producţie, exces pe care îl pot folosi
la preţuri speciale. Această soluţie contribuie la reducerea nivelurilor stocurilor pentru
toate părţile implicate (atât pentru furnizori şi clienţi, dar şi pentru firma producătoare).
Producţie de mase plastice
Un producător de materiale plastice a dorit să îşi îmbunătăţească planificarea proce-
selor de producţie. Procedurile existente constau dintr-un amestec de diferite sisteme
bazate pe folosirea documentelor pe hârtie şi erau dificil de administrat şi întreţinut.
Soluţia a fost implementarea unui sistem informaţional integrat pentru planificarea
resurselor. Prin planificarea operaţiilor de producţie în funcţie de nivelul comenzii şi de
abilităţile furnizorilor de a livra materialele brute, compania şi-a crescut productivitatea
cu 28% şi şi-a înjumătăţit stocurile.
Producţie
O firmă de producţie a constatat că procesele de scriere, design şi tipărire a manualelor
durează mai mult decât procesul de producţie a produselor pe care le descriu. Pentru a se
asigura de disponibilitatea manualelor, acestea erau tipărite în număr mare în funcţie de
specificaţiile produselor. Compania a rezolvat această problemă prin implementarea unui
sistem de „tipărire la cerere”, sistem care permite tipărirea şi legarea unui manual numai
în momentul când acesta este necesar. În acest sistem, fiecare copie a unui manual costă
compania la fel, indiferent de tirajul ales (dacă este vorba doar de o singură copie sau de
2000). În acest fel se poate alcătui mai uşor bugetul de producţie şi de asemenea nu este
Cătălin Gheorghe Amza
42
42
necesar spaţiu de stocare a manualelor nefolosite. De asemenea, timpul în care produsul
împreună cu manualul de utilizare ajung pe piaţă s-a redus substanţial.
Construcţie de macarale
O firmă producătoare de macarale era în pragul falimentului datorită micşorării dra-
matice a pieţei de desfacere interne, fiind astfel nevoită să exporte produsele sale pentru
a putea supravieţui. Acest lucru presupunea intrarea în competiţie cu firmele străine de
profil. S-a trecut la folosirea proiectării asistate de calculator (CAD – Computer Aided
Design) pentru a realiza o standardizare a propriilor produse, a reduce stocurile de ma-
teriale şi a grăbi procesul de ofertare, proiectare şi livrare către potenţialii clienţi. Folo-
sind noua tehnologie TI, compania poate acum face o ofertă unui potenţial client în câ-
teva minute, faţă de competitorii săi, care folosind metode tradiţionale de lucru pot face
ca acest proces să dureze săptămâni. Astfel, s-a realizat cu succes atragerea a noi clienţi
externi şi cifra de afaceri s-a triplat în ultimii cinci ani (fără investiţii majore în fabrica de
producţie deja existentă).
5.2 Operaţiile interne ale firmei
Eficientizarea operaţiilor interne ale firmei se reflectă în mod direct asupra calităţii
produselor sau serviciilor oferite de aceasta. Comunicaţiile interne rapide şi eficiente
între angajaţii unei companii pot reduce întârzierile în activitatea acesteia şi implicit
timpii de livrare către clienţi.
Comunicarea internă în cadrul unei companii de prospecţiuni petroliere
Vom prezenta un exemplu din viaţa reală. Este vorba de o companie de prospecţiuni
petroliere care are 67 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de circa 50 milioane de do-
lari. Această companie realizează muncă de prospectare pentru companii petroliere im-
portante. Mobilitatea angajaţilor şi comunicarea acestora cu sediul şi clienţii companiei
este cel mai important aspect al activităţii firmei. Datorită prospecţiunilor pe care le rea-
lizează, în orice moment până la 12 angajaţi se aflau în diverse locaţii pe glob, de la
Marea Nordului şi până la Oceanul Indian. Costurile comunicaţiilor de voce şi fax prin
satelit erau enorme. Angajaţii cheltuiau sute de mii de dolari anual numai pe comunica-
ţiile de tip fax cu sediul. Soluţia a fost instalarea unui sistem de poştă electronică
(e-mail) pe calculatoarele existente în firmă pentru a înlocui comunicaţiile de tip fax şi
voce. Acest sistem a înjumătăţit costurile şi timpul folosirii satelitului. Practic, s-au reali-
zat reduceri de costuri pentru comunicaţii de aproximativ 120.000 de dolari americani,
datorită faptului că navele de prospectare pot rămâne mai mult timp în larg fără a mai
fi nevoie de a reveni în port pentru comunicaţii. De asemenea, s-a realizat o reducere a
costurilor de produse de birotică (hârtie, hârtie fax etc.) de aproximativ 25%.
5.3 Vânzări
Folosirea calculatoarelor poate fi benefică şi pentru operaţiile de vânzare ale unui
IMM.


Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 43
Librărie online
Vom prezenta exemplul unui magazin online de carte. Compania are 16 angajaţi şi o
cifră anuală de afaceri de 3.5 milioane de lire sterline. Este vorba de o companie nou în-
fiinţată care doreşte să aibă un avantaj faţă de competitori care în marea lor majoritate
îşi vindeau cărţile prin intermediul magazinelor sau ocazional prin comenzi telefonice.
Prin intermediul propriului site Web, compania pune la dispoziţia clienţilor o bază de
date cu titlurile a peste un milion de publicaţii. Această bază de date poate fi accesată
non-stop (24 de ore din 24) de potenţialii clienţi din orice punct de pe glob. Căutarea
unui titlu în această bază de date durează doar câteva secunde. Clienţii pot comanda şi
plăti online folosind o carte de credit. Peste 10000 de clienţi ai firmei sunt informaţi în
fiecare săptămână prin e-mail de cele mai noi titluri. De asemenea, clienţii primesc
informaţii despre cărţi în funcţie de preferinţele acestora. Site-ul web a fost implementat
de trei angajaţi în trei luni, dar în prezent este nevoie de un singur angajat permanent
pentru întreţinerea acestuia. Avantajele folosirii acestui sistem de vânzări online sunt:
- compania s-a dezvoltat foarte rapid – peste 50000 de persoane s-au înregistrat ca
şi clienţi în bazele de date ale companiei într-un an;
- peste 80% din comenzi sunt comenzi internaţionale.
Agenţie de vânzări (cu ajutorul unor agenţi de vânzări)
Tot în domeniul vânzărilor vom prezenta o companie care vinde produse altor compa-
nii. Aceste persoane fac prezentări potenţialilor clienţi la sediul acestora (comis-voiajori).
Angajatul dispune de un laptop echipat cu o unitate CD-ROM pe care se realizează
prezentarea la sediul clientului. Prezentările sunt realizate în Microsoft PowerPoint şi
folosesc grafică şi imagini în mişcare pentru a arăta în mod rapid şi eficient ce realizează
respectivul produs. În timpul aceleiaşi vizite, vânzătorul colectează informaţii de la
potenţialul client. Aceste informaţii sunt folosite pentru actualizarea cunoştinţelor
companiei despre clienţii săi şi despre produsele sau serviciile pe care aceştia le doresc.
Folosirea tehnologiei informaţiei reduce dramatic timpul necesar realizării unei vizite la
client şi creşte calitatea informaţiilor pe care vânzătorul le colectează în timpul acesteia.
5.4 Achiziţii
Achiziţiile de materiale brute sau servicii de către un IMM sunt operaţii interne foar-
te importante pentru buna desfăşurare a activităţii acestuia. De altfel, de modul şi rapi-
ditatea cu care se realizează achiziţiile de materiale brute depinde procesul de producţie
şi implicit timpii de livrare a produselor finite către clienţi şi satisfacţia acestora.
Companie de design interior
Să luăm exemplul unei companii de design interior cu 40 de angajaţi şi o cifră de
afaceri anuală de 2.3 milioane de dolari. Un serviciu oferit de această companie este şi
instalarea gresiei şi faianţei pentru client. Pentru aceasta, trebuiau achiziţionate materia-
lele brute, adică exact modelul dorit de client şi cantitatea necesară. Se foloseau astfel
nişte comenzi scrise pe hârtie care erau apoi trimise prin fax către principalii furnizori.
Cu toate acestea, până ca faxurile firmei să fie procesate de furnizori, se întâmpla des ca
stocurile acestora să nu mai poată acoperi necesităţile specificate în faxuri. Acest lucru

Cătălin Gheorghe Amza
44
44
se datora în principal unor alţi clienţi ai furnizorilor care foloseau TI pentru specificarea
mult mai eficientă a comenzilor. Principalul furnizor folosit oferea de ani buni servicii
electronice către toţi clienţii săi. Însă, ca multe alte IMM-uri, firma de faţă era neîncreză-
toare şi manifesta teamă faţă de integrarea calculatoarelor în afacere datorită faptului că
personalul nu avea cunoştinţele necesare de calculatoare. S-a găsit însă o metodă alter-
nativă de realizare a unui comerţ electronic – folosirea Internetului şi anume accesarea
site-ului Web al furnizorului. În acest fel, se putea observa direct sistemul de livrări al
furnizorului. Firma a putut să verifice care sunt stocurile curente ale acestuia şi cum
sunt programate livrările. Folosind sistemul de poştă electronică oferit tot de Internet
(e-mail) firma poate face acum o comandă în timp real (în câteva secunde). Folosirea
poştei electronice este ieftină, sigură şi posibilă non-stop 24 de ore din 24. Beneficiile nu
au întârziat să apară: s-a realizat o reducere substanţială a timpilor de achiziţie care a
dus implicit la creşterea satisfacţiei clienţilor firmei care îşi vedeau realizată lucrarea
într-un timp mai scurt şi fără întârzieri neplăcute.
Producţie de paturi
Un producător de paturi foloseşte un sistem integrat de control al achiziţiilor şi de
producţie. Acest sistem traduce în mod automat şi fără intervenţie umană comenzile
clienţilor în comenzi de achiziţie a materialelor brute necesare către furnizorii corespun-
zători. Folosirea acestui sistem a condus la diminuarea timpilor de livrare a comenzilor
unui client de la o lună la o săptămână. De asemenea, stocurile de materiale brute şi de
produse finite au fost înjumătăţite. Compania estimează că, prin integrarea sistemului
de achiziţii electronice cu producţia şi vânzările, s-a realizat o economie de aproximativ
500000 USD.
5.5 Export
Activitatea de export a unui IMM poate însemna în anumite cazuri diferenţa dintre
faliment şi succes. De aceea, eficientizarea acestei activităţi aduce un avantaj în plus faţă
de competitori, fie ei interni sau externi.
Producţie de fonturi
Vom prezenta în continuare exemplul unei firme producătoare de fonturi (un font
reprezintă o colecţie de caractere care au anumite proprietăţi comune: lăţime, înălţime,
stil, orientare, formă). Compania a fost printre primele care a folosit CD-uri protejate
pentru a-şi vinde produsele. Fonturile sunt livrate pe CD-uri protejate, iar clienţii pot
plăti prin intermediul unei cărţi de credit pentru o cheie care să înlăture protecţia elec-
tronică a CD-urilor. Compania are o prezenţă foarte puternică pe pieţele de desfacere
internaţionale (externe). Principala problemă este însă realizarea manualelor de folosire
a CD-urilor şi de instalare a fonturilor în mai multe limbi. Clienţilor care cumpără un
CD trebuie să li se pună la dispoziţie manuale în propria limbă care să îi ghideze în pro-
cesul de găsire, descărcare, instalare şi plată pentru fonturile dorite. Procesul de realiza-
re a acestor manuale era însă de câteva ori mai scump decat costul CD-ului care
conţinea fonturile. Soluţia la această problemă a fost includerea manualelor în format
electronic chiar pe CD-ul care conţinea fonturile. Acest lucru a presupus reproiectarea
software-ului de pe CD pentru a fi ca un catalog interactiv şi nu doar o bază de date.

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 45
Eliminarea manualelor tipărite a însemnat producerea unui CD mai uşor de folosit de
către potenţialii clienţi care găsesc acum tot ceea ce le trebuie pe acesta şi nu mai trebuie
să citească şi un manual înainte de folosirea propriu-zisă a CD-ului. Acest lucru a pre-
supus investiţii, dar avantajele sunt evidente:
- eliminarea totală a costurilor de tipărire a manualelor;
- costurile de distribuţie (costurile poştale şi de împachetare) au scăzut simţitor,
acest lucru permiţând firmei să trimită CD-uri către clienţii existenţi în mod cons-
tant şi gratuit;
- este posibilă adăugarea unor documentaţii şi în alte limbi, dacă acest lucru este
necesar;
- creşterea indirectă a vânzărilor.
5.6 Marketing
Una din principalele aplicaţii ale tehnologiei informaţiei şi calculatoarelor în cadrul
unei firme este procesul de marketing. Acest lucru se datorează costurilor scăzute de
realizare a campaniilor de marketing cu ajutorul calculatoarelor şi tehnologiei informa-
ţiei în comparaţie cu metodele tradiţionale.
Vânzări autoturisme
O companie care comercializează autoturisme foloseşte CD-uri pentru a da informa-
ţii iniţiale potenţialilor clienţi. În acest mod, clienţii pot studia detaliile unei maşini în
timpul lor liber şi în ce ordine doresc. Compania face publicitate acestei metode de
vânzare numind-o „o metodă mult mai puţin intimidantă” pentru începerea cumpărării
unui autoturism în comparaţie cu metodele tradiţionale care folosesc agenţi de vânzări.
Agenţie de voiaj
O agenţie de voiaj (travel agent) a creat un site Web pe Internet pentru a arăta detaliile
vacanţelor oferite, a permite clienţilor să facă rezervări online şi de a permite acestora să
îşi înregistreze interesul personal către anumite destinaţii sau pachete de servicii. Com-
pania a vândut prima excursie la trei zile de la inaugurarea site-ului Web şi în prezent
primeşte „vizite electronice” de la 72000 de potenţiali clienţi în fiecare săptămână.
Site-ul Web a necesitat o investiţie iniţială şi are nevoie de întreţinere şi actualizare
permanentă. Cu toate acestea, costă mult mai puţin în comparaţie cu metodele tradiţio-
nale de trimitere de broşuri către acelaşi număr de potenţiali clienţi. În plus, prezenţa
online asigură un serviciu 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână.
Design-ul coperţilor de CD sau casete
O companie specializată în design-ul copertelor de CD sau casete pentru industria
muzicală a decis să îşi realizeze un portofoliu pe o dischetă. Pentru câteva sute de do-
lari, 100 de discuri au fost trimise prin poşta obişnuită către potenţialii clienţi. Campa-
nia de marketing a funcţionat peste aşteptări: în două luni, peste 80% din clienţii care au
primit dischetele au contactat prin telefon compania de design.



Cătălin Gheorghe Amza
46
46
Agenţie de vacanţe
O agenţie care oferă vacanţe de schi foloseşte un CD interactiv pentru descrierea va-
canţelor sale în USA. Compania are convingerea că potenţialii clienţi sunt atraşi de cli-
puri video, de sunete şi grafică care prezintă frumuseţile oferite de respectivele staţiuni
de vacanţă la schi. Producerea CD-ului a fost scumpă şi în plus nu s-a renunţat la folosi-
rea tradiţionalelor broşuri de prezentare, dar asta a oferit agenţiei un atu în plus în atra-
gerea clienţilor faţă de competitori, un atu care s-a concretizat prin creşterea vânzărilor
cu 27% într-un an.
5.7 Administrarea informaţiei
Adeseori, volumul de informaţii cu care lucrează anumite firme este de-a dreptul
sufocant pentru acestea. O administrare rapidă şi eficientă a fluxului de informaţii
dintr-un IMM se poate realiza prin folosirea tehnologiei informaţiei şi calculatoarelor.
Companie de asigurări auto
O companie de asigurări auto cu 160 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de 34,5
milioane lire sterline a reuşit să îşi dubleze cifra de afaceri în numai 6 luni. Problemele
au apărut însă din cauza faptului că firma nu mai putea face faţă la 3000 de cereri de
despăgubire în fiecare lună, fiecare cerere generând între 7 şi 300 de pagini de hârtie.
Volumul de hârtie necesar şi blocajul pe care îl cauza nu mai permitea firmei să se dez-
volte. Soluţia a fost introducerea unui sistem computerizat de administrare a informaţii-
lor. Acest sistem scanează toate documentele necesare unei cereri de despăgubire. În
acest fel, productivitatea a crescut cu 20%. Procedurile care trebuiau realizate manual şi
într-o anumită ordine, sunt acum automatizate şi realizate simultan. Acest lucru a dus
la eliberarea încărcării personalului existent, care are acum mai mult timp pentru a se
ocupa de clienţi (inclusiv supravegherea reparaţiilor vehiculelor, ceea ce a dus la o
satisfacţie sporită a clienţilor, care nu mai trebuie să facă personal acest lucru).
Fermă de creştere a cailor de rasă
O fermă de armăsari foloseşte o bază de date pentru a monitoriza datele de reprodu-
cere şi performanţele obţinute la curse a cailor. În acest fel se permite ca deciziile care se
iau să fie bazate pe informaţii complete şi sigure. De asemenea, împerecherile sunt ba-
zate pe analize ştiinţifice ale datelor şi nu pe metodele învechite de folosire a instincte-
lor personalului. Acest lucru a dus în final la creşterea reputaţiei companiei.
5.8 Serviciul de relaţii cu clienţii
Serviciul de relaţii cu clienţii poate însemna menţinerea satisfacţiei unui client cu pri-
vire la produsele sau serviciile oferite de un IMM sau pierderea acestora. Vom prezenta
pe scurt modalităţile găsite de două firme pentru a-şi îmbunătăţi serviciul de relaţii cu
clienţii.



Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 47
Agenţie de publicitate
O agenţie de publicitate cu 20 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de 5 milioane
de lire sterline se confruntă cu situaţia în care clienţii îşi doresc ca firma să fie localizată
geografic aproape de sediile proprii (pentru a putea realiza o comunicare rapidă şi efi-
cientă). Cu toate acestea, compania avea clienţi pe tot teritoriul Angliei, deşi sediul era
în apropierea Londrei. Problema era ca toţi clienţii existenţi ai firmei să o considere ca
fiind o firmă „locală”, indiferent de locaţia sediului acesteia.
Compania a decis să profite de TI prin avantajele aduse de trimiterea electronică de
date şi video-conferinţe (prin intermediul calculatoarelor). Tehnologia a permis discuţii
faţă în faţă şi abilitatea schimbului de informaţii video, documente şi design-uri în mod
instantaneu. Clienţii pot vedea ideile de publicitate ale firmei în timp real şi pot colabo-
ra la dezvoltarea şi implementarea acestora. Folosirea TI a dus la eliminarea completă a
întârzierilor provocate de distanţele geografice. Agenţia de publicitate crede că prin in-
termediul tehnologiei poate căpăta un avantaj faţă de concurenţă, chiar dacă aceasta
este localizată fizic mai aproape de sediile clienţilor. Clienţii sunt satisfăcuţi de faptul că
agenţia de publicitate lucrează pentru ei şi nu pierd timpul pe drumuri (costurile de
călătorie între sediul firmei şi clienţi au fost aproape eliminate în totalitate).
Procesul de admitere în cadrul unei universităţi
O universitate a schimbat vechiul calculator principal (mainframe) folosit pentru admi-
terea studenţilor în primul an de studii, cu un sistem distribuit (în care resursele de calcul
sunt distribuite în mod egal în toată universitatea). În acest mod, se facilitează accesul
personalului implicat în procesul de admitere la informaţii comune (baze de date
comune, ca de exemplu numărul de locuri, cursurile şi profesorii disponibili etc.). Acest
sistem permite de asemenea o mai bună analiză statistică a performanţelor instituţiei cu
privire la procesul de admitere. Practic, costurile procesului de admitere s-au înjumătăţit.
5.9 Calificare şi instruire
Pentru IMM-uri, costurile de creare a materialelor de instruire şi calificare pentru
angajaţii proprii sunt adesea foarte mari, cu excepţia unor cazuri specifice unde costuri-
le pot fi partajate cu alte companii. Cu toate acestea, procesul de instruire rămâne un
aspect important, în special în cazurile în care se introduce tehnologie nouă sau modali-
tăţi moderne de realizare a operaţiilor din firmă. Iată câteva exemple care subliniază
modalităţile de implementare cu succes a procesului de instruire.
Instruirea angajaţilor în cadrul unei firme de calculatoare
O companie de calculatoare şi-a creat propriul sistem de instruire bazat pe folosirea
calculatoarelor, sistem specific propriilor nevoi. În acest fel s-a eliminat necesitatea tri-
miterii propriului personal la cursuri de calificare externe. Crearea acestui sistem pro-
priu de instruire nu a fost ieftină, dar se ridică la jumătate din costurile folosirii cursuri-
lor de calificare şi instruire externe pentru angajaţii proprii. Un alt avantaj al folosirii
sistemului de instruire provine şi din faptul că personalul îl poate folosi oricând şi nu
trebuie ţinut cont de un orar stabilit de o entitate externă. Procesul de instruire este

Cătălin Gheorghe Amza
48
48
accesibil de pe propriul calculator şi deci nu este necesară deplasarea angajatului res-
pectiv în altă parte. Se realizează astfel o economie de resurse financiare, dar şi de timp.
Producţie de bere
O companie producătoare de bere îşi pierdea clienţii datorită faptului că nu putea
asigura service în timp real instalaţiilor proprii închiriate la baruri sau restaurante.
Soluţia tehnologică a fost folosirea unui sistem de planificare a service-ului. Sistemul
putea fi accesat de toţi inginerii de service prin folosirea comunicaţiilor mobile. Dacă un
inginer service era plecat pe teren, atunci putea adăuga acest lucru la sistemul de pla-
nificare. Instruirea inginerilor putea fi acum făcută în funcţie de gradul de încărcare a
acestora şi în funcţie de ceea ce aceştia trebuiau să repare (şi nu aceeaşi instruire tuturor
inginerilor, indiferent de ce vor repara aceştia). De asemenea, instruirea se face de către
cel mai experimentat inginer (lucru care se poate observa în sistemul de planificare). În
acest fel, au rezultat două avantaje:
- procesul de instruire este relevant doar inginerilor care fac reparaţiile
propriu-zise;
- toţi inginerii de service sunt mulţumiţi de sistemul de instruire pentru simplul
fapt că acesta este realizat de unul „de-ai lor”.
5.10 Exerciţiu - realizarea unei prezentări profesionale
Vom prezenta în continuare un exemplu de integrare a calculatoarelor în operaţiile
firmei FIRMA SRL.
O modalitate de introducere a calculatoarelor în cadrul operaţiilor interne ale firmei
este şi realizarea de prezentări profesionale. În cazul firmei FIRMA SRL se doreşte reali-
zarea unei prezentări a colecţiei de încălţăminte pentru următorul târg de bunuri de
larg consum. O astfel de prezentare aduce avantaje din punct de vedere economic, pen-
tru că firma dumneavoastră poate prezenta prototipuri de încălţăminte care nu sunt
încă în producţie pentru a realiza un studiu de piaţă.
Se poate folosi programul Microsoft Power Point (parte integrantă a pachetului de
programe de birotică Microsoft Office).
Vom prezenta în continuare câteva informaţii generale despre realizarea prezentări-
lor în Microsoft Power Point (PP). Pentru crearea unei prezentări în PP trebuie parcurşi
următorii paşi:
- stabilirea tipului prezentării şi cărui public i se adresează - în cazul de faţă
prezentarea va fi despre noua colecţie de încălţăminte a firmei FIRMA SRL şi se
adresează atât publicului larg, cât şi specialiştilor din industria de încălţăminte;
- crearea structurii prezentării – definirea unei structuri logice a prezentării;
- crearea prezentării prin introducerea foliilor şi a informaţiilor în acestea;
- aplicarea unui design (format şi scheme de culori) pentru prezentare;
- formatarea individuală a foliilor dacă se doreşte acest lucru;
- se stabileşte cum se realizează tranziţia între folii (în mod automat sau realizată
de vorbitor etc., efecte de animaţie) – datorită faptului că această prezentare va fi
folosită la un târg, atunci este potrivit să se aleagă tranziţia automată între folii

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 49
pentru a nu necesita intervenţia umană (astfel, se va produce o prezentare auto-
mată care rulează singură pe un calculator);
- se adaugă efecte de animaţie pentru fiecare folie în parte dacă se doreşte acest lu-
cru;
- se inserează notiţe pentru vorbitor dacă acest lucru este considerat necesar;
- se creează un rezumat al prezentării (handouts) pentru persoanele din public pentru
ca acestea să poată urmări prezentarea mai uşor – este util ca persoanele interesate
de produsele dumneavoastră să primească şi pliante sau un rezumat al prezentării;
- se realizează o repetiţie a prezentării – în exemplul de faţă nu este cazul, datorită
faptului că prezentarea va rula singură, fără intervenţia unui vorbitor.
Să se realizeze această prezentare folosindu-se programul Microsoft PowerPoint.
5.11 Exerciţiu – realizarea unor curbe a vânzărilor şi profitului
În prezentarea de mai sus să se introducă şi date financiare generale despre S.C.
FIRMA SRL. Vânzările acestei firme sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Luna
Perechi vândute
(mii de bucăţi)
Venit brut
(milioane lei)
Cheltuieli
întreţinere
(milioane lei)
Venituri
conexe
(milioane lei)
Ianuarie 200 1500 500 50
Februarie 300 2300 1750 250
Martie 190 1450 1550 300
Aprilie 150 1800 1400 300
Mai 350 1000 2300 350
Iunie 320 370 1800 300
Mai precis, următoarele date financiare trebuie incluse în prezentare:
- curba vânzărilor;
- profitul pentru fiecare lună (Profit = Venit brut + Venituri conexe – Cheltuieli
întreţinere);
- curbă a profitului în funcţie de vânzări.
Aceste date financiare pot fi obţinute foarte uşor din tabelul anterior folosindu-se o
aplicaţie de calcul tabelar (i.e. Microsoft Excel din pachetul de programe de birotică
Microsoft Office). Aceasta pune la dispoziţie utilizatorului instrumentele necesare pen-
tru reprezentări grafice atrăgătoare ale acestor date (diagrame). Câteva exemple obţi-
nute folosindu-se programul Microsoft Excel sunt prezentate în Fig. 5.1.




Cătălin Gheorghe Amza
50
50

Fig. 5.1 Diverse diagrame obţinute în Microsoft Excel

Tehnologia informaţiei şi calculatoare în afaceri 51
Bibliografie
1. Amza, C. G., Calculatoare şi programe utilitare, Editura First, Bucureşti, 2003.
2. Bott, E., Utilizare Microsoft Office 97, Editura Teora, Bucuresti, 1998.
3. Buraga, S., Tehnologii Web, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001.
4. Courter, G., Marquis, A., Iniţiere în Microsoft Office 2000, Editura All, Bucureşti,
1999.
5. Eder, B., Kodym, W., Lechner, F., ECDL: Excel Calcul Tabelar, Editura All
Educaţional, 2002.
6. Eder, B., Kodym, W., Lechner, F., ECDL: ABC-ul calculatoarelor, Editura All
Educaţional, 2002
7. Eder, B., Kodym, W., Lechner, F., ECDL: Access, Editura All Educaţional, 2002.
8. Eder, B., Kodym, W., Lechner, F., ECDL: Internet, Editura All Educaţional, 2002.
9. Eder, B., Kodym, W., Lechner, F., ECDL: PowerPoint, Editura All Educaţional, 2002.
10. Eder, B., Kodym, W., Lechner, F., ECDL: Windows, Editura All Educaţional, 2002.
11. Eder, B., Kodym, W., Lechner, F., ECDL: Word, Editura All Educaţional, 2002.
12. Homorodean, M.A., Iosupescu, I., Internet şi pagini Web, Editura Niculescu, 2002.
13. Năstase, P., Florin, M., şi alţii, Baze de date, Microsoft Access 2000, Editura Teora,
Bucureşti, 2000.
14. Person, R., Utilizare Windows 95- Manual de utilizare complet, Editura Teora,
Bucureşti, 1997.
15. Popa, Gh., Iliescu, M., Udrica, M., Baze de date Access – culgere de probleme, Editura
CISON, 2000.
16. Tanenbaum, A. S., Reţele de calculatoare, Ediţia a treia, Computer Press Agora, Tg.
Mureş, 1998.
Resurse online
- http://w3c.org
- http://archive.ncsa.uiuc.edu/General/Internet/WWW/HTMLPrimerAll.html
- http://hotwired.lycos.com/webmonkey/authoring/html_basics/index.html
- http://www.htmlhelp.com/faq/html/
- http://www.htmlcompendium.org/Menus/index-e.htm
- http://www.microsoft.com
- http://www.microsoft.com/insider/guide/contypes.asp
- http://www.alumni.caltech.edu/~dank/isdn/
- http://isdn.start4all.com
- http://www.high-speed-internet-access-guide.com

Cătălin Gheorghe Amza

52
52
- http://www.searchnetworking.techtarget.com/sDefinition/0,,sid7_gci528672,00
.html
- http://www.high-speed-internet-access-guide.com
- http://www.broadbandbuyer.co.uk
- http://www.adsl-business.co.uk/
- http://www.adsl-guide.org.uk
- ecrmguide.webopadia.com/TERM/L/leased_line.htm
- http://www.zdnet.com/anchordesk/story/story_3853.html
- advisor.com/doc/07486
- http://www.businessbureau-uk.co.uk/ecommerce/starting-
out/isp/whichisp.htm