MATERIALE DE CONSTRUCłII

1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. 7. a. 8. a. 9. a. Carota reprezintă proba: cu formă geometrică regulată preparată înainte de punerea în operă a materialului; cu forma geometrică regulată extrasă din elementul de construcŃie; cu formă geometrică neregulată preparată înainte de punerea în operă a materialului; cu forma geometrică neregulată extrasă din elementul de construcŃie; nu se referă la încercarea materialelor. Epruveta reprezintă proba: cu formă geometrică regulată preparată înainte de punerea în operă a materialului; cu forma geometrică regulată extrasă din elementul de construcŃie; cu formă geometrică neregulată preparată înainte de punerea în operă a materialului; cu forma geometrică neregulată extrasă din elementul de construcŃie; ne se referă la încercarea materialelor. Structura holocristalină a unei roci este alcătuită din: minerale în totalitate cristalizate; minerale cristalizate înglobate într-o masă sticloasă; minerale în stare amorfă din particule aşezate în straturi; din particule cu o aşezare ordonată; din particule fără o aşezare ordonată. Structura hialină a unei roci este alcătuită din: minerale în totalitate cristalizate; minerale cristalizate înglobate într-o masă sticloasă; minerale în stare amorfă din particule aşezate în straturi; din particule cu o aşezare ordonată; din particule fără o aşezare ordonată. Structura hipocristalină a unei roci este alcătuită din: minerale în totalitate cristalizate; minerale cristalizate înglobate într-o masă sticloasă; minerale în stare amorfă din particule aşezate în straturi; din particule cu o aşezare ordonată; din particule fără o aşezare ordonată. Granitul este o rocă: Plutonică b. Bazaltul este o rocă: Plutonică b. Savura se obŃine prin: o treaptă de b. concasare

Hipoabisală

c.

De suprafaŃă

d.

Vulcanică

e.

Metamorfică

Hipoabisală

c.

De suprafaŃă

d.

Vulcanică

e.

Metamorfică

două trepte de concasare

c.

trei trepte de concasare

d.

măcinare

e.

numai prin granulare

Procesul de mulitizare este însoŃit de: micşorare de volum b. mărire de volum c. fără afectarea volumului d. mărire de volum în funcŃie de materia primă e. mărire de volum în funcŃie de materia temperatură

colorată fină poroasă d. cristaline gelice un proces de cristalizare din soluŃii d. Refractară fină. c.10. C4AF Cea mai mare căldură de întărire o prezintă: 22. c. un proces fizic de uscare şi chimic de carbonatare 17. potasică potasică sodică OŃelurile se obŃin din: îmbunătăŃirea prin prelucrarea b. un proces de precipitare din geluri e. compozit clincherizat unitar neclincherizat unitar clincherizat unitar neclincherizat unitar 15. o măcinare necorespunzătoare a clincherelor. 240x115x63 c. a. Întărirea varului de construcŃii are la bază: numai un numai un proces proces fizic de b. b. 16. e. colorată. Majolica este ceramica: albă. 11. suspensii fine Expansiunea cimentului silicatic poate avea drept cauză: prezenŃa materiilor prime nearse. a. a. 14. d. C2S c. fizic de c. e. din fontele albe e. d. a. a. limita de rupere în N/mm2 e. 20. cristaline gelice structuri gelice şi cristaline d. c. ContracŃia cimentului silicatic poate avea drept cauză: prezenŃa materiilor prime nearse. 18. C2a e. o cristalizare întârziată a componenŃilor hidrataŃi. a. Cărămida format normal are dimensiunile: 290x140x86 b. 12. c. compactă Sticla pentru geamuri aparŃine structurii: Silico-calcoSilico-plumboSilico-plumbob. a. 13. N/mm2 2 daN/cm d. brută poroasă e. 290x115x63 c. e. C2S c. structuri gelice şi cristaline d. C3A b. o cristalizare întârziată a componenŃilor hidrataŃi. brută b. CA4S . fină albă. a. a. prezenŃa oxizilor de calciu şi de magneziu în stare supraarsă. b. oŃelului brut minereurilor de fier În notarea oŃelului OB37. limita de curgere în daN/mm2 Varul de construcŃii este un liant: nehidraulic nehidraulic hidraulic hidraulic a. Cea mai mare căldură de hidratare o prezintă: 21. C2a e. suspensii fine Celitul II în urma hidratării formează: numai structuri numai structuri b. poroasă poroasă 290x140x63 d. uscare carbonatare Alitul în urma hidratării formează: numai structuri numai structuri b. C4AF d. formarea de structuri gelice umflate. a. b. structuri amorfe e. limita de rupere în daN/cm2 d. c. prin prelucrarea sulfaŃilor fieroşi c. prezenŃa oxizilor de calciu şi de magneziu în stare supraarsă. a. C3A b. 240x140x63 e. Silico-calcoplumbică c. structuri amorfe e. 19. CA4S d. 37 reprezintă: limita de limita de curgere în curgere în b. o măcinare necorespunzătoare a clincherelor. Silico-calcosodică e. din fontele cenuşii d. c. d. a. formarea de structuri gelice umflate.

b. lucioase c. temperatura minimă de încercare. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 5% din valori.5 simbolul 32. 34. marca clincher adaos În cimenturile compozite de tipul II/B/V-32.5 reprezintă: procentul de procentul de b. 31. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 8% din valori. colorate pelicule semimate transparente e. În simbolul permeabilităŃii Pab-a reprezintă: timpul în ore de încercare. timpul de întărire Marca betonului reprezintă: valoarea din scara de mărci standardizată imediat inferioară rezistenŃei cubice în N/mm2. levigare d. expansiune În cimenturile compozite de tipul II/A/S-32. tipul adaosului c. Lacurile dau: pelicule b. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 10% din valori. 30. pelicule lucioase şi d. colorate pelicule semimate transparente e. dizolvare di levigare de structuri moi e. marca clincher adaos e. 29. pelicule mate colorate pelicule lucioase şi transparente c. 26. d. levigare Coroziunea de tipul II se caracterizează prin: dizolvare şi dizolvare b. adâncimea de pătrundere a apei în probă în 24 de ore de atingerea presiunii. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 8% din valori.5 simbolul A reprezintă: procentul de procentul de b. timpul de întărire e. levigare c. 25. levigare c. b. pelicule mate colorate . presiunea de încercare în atm. presiunea de încercare în torri. a.23. c. a. a. tipul adaosului c.5 simbolul V reprezintă: procentul de procentul de b. 32. valoarea din scara de mărci standardizată imediat inferioară rezistenŃei cubice în daN/cm2. lucioase şi transparente Vopsele dau: pelicule b. levigare Coroziunea de tipul III se caracterizează prin: dizolvare şi dizolvare b. expansiune d. d. a. a. e. a. 28. timpul de întărire e. 24. a. marca clincher adaos În cimenturile compozite de tipul II/A/V-32. tipul adaosului c. pelicule lucioase şi d. d. expansiune d. a. colorate pelicule semimate transparente e. e. a. valoarea din scara de mărci standardizată imediat inferioară rezistenŃei cubice în daN/cm2. Coroziunea de tipul I se caracterizează prin: dizolvare şi dizolvare b. dizolvare di levigare de structuri moi e. pelicule mate colorate Emailuri dau: pelicule pelicule lucioase b. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 10% din valori. pelicule lucioase şi d. a. levigare c. c. dizolvare di levigare de structuri moi e. d. d. a. a. e. lucioase pelicule lucioase şi transparente c. b. 27. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 5% din valori. c. Clasa betonului reprezintă: valoarea din scara de mărci standardizată imediat inferioară rezistenŃei cubice în N/mm2. 33. d.