Ana Bazac 93 _________________________________________________________

EXPLICATIA ULTIMA ÎN STUDIUL SOCIETATII
Ana BAZAC

Abstract. If Gödel’s theorems have demonstrated that the consistency of the axioms cannot be proven within the system, i.e. the truth of a system is outside the system itself, the dialectic philosophy1 did show that the social ideas people develop and believe in reflect the historical level of society as well as the social place they assume. There is shown that the truth of the social ideas is proven, through and despite complicated inferences inside the theories, by the real social phenomena and processes. For this reason, the rebel dialectic philosophy is philosophy of praxis, as Gramsci preferred to name it. If the real social world is that does falsify the social theories, even though these ones are not “copies of the facts, without pre-suppositions,” 2 the referential suppositions are connected just to the ideal and real features which constitute all together their ground. Aspectele de mai jos sunt aratate dintr-o perspectiva de filosofie sociala, si nu de filosofia matematicii. „Poate ca nu întâmplator, matematica a fost si ramâne atât în imaginarul savantilor cât si în acela al publicului larg, stiinta prin excelenta, mitizata, uneori supralicitata - tocmai pentru ca, în principiu, obiectul sau de studiu nu are legaturi manifeste si directe cu realitatea empirica” 3 . Desi filosofia sociala opereaza cu ceea ce Popper a denumit lumea a treia – teorii, concepte etc.4 -, ea nu se poate desfasura ca o critica (asa cum ceruse Kant filosofiei în genere) decât daca îsi asuma prezumtiile unor conceptii despre lume foarte strâns legate de societate. Iar în acest cadru, tentatia de a circumscrie aceste conceptii prin deducerea unor
1

Ve zi s i A lb erto Bu rg io , S to ria e sto rie di “d ialettica ”. S u lla sema n tica di u n a pa ro la -ch ia ve, în Dia lettica . Tra dizio ni, p ro b lemi, svilu p pi, A cu ra d i A lb erto Bu rg io , M acerata, Qu d lib e r Stu d io , 2 00 7. 2 I lie Pâ rv u , In tro d u cere în ep istemo lo g ie, Bu cu res ti, Ed itu ra St iin tif ica s i en ciclo p ed ica, 19 8 1, p . 4 0 9. 3 Ionut Isac, Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine, în NOEMA, volumul VI, 2007, p. 192. 4 K. R. Po p p er, O teo rie o b iectiva a co mp reh en siu n ii isto rice (19 6 8), în K. R. Po p p er, In ca u ta rea u n ei lu mi ma i b u n e. Co n ferin te si eseu ri d in trei d ecen ii, Bu cu res ti, Hu man itas , 1 99 8, p . 17 0. _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

Ana Bazac 94 _________________________________________________________ explicatii ultime/ prin conducerea ratiunii spre explicatii ultime ce le-ar legitima a fost nu doar mare (ca mod de manifestare a capacitatii ratiunii de a ajunge la „limanul certitudinii date de principii ultime”), ci a corespuns unei întregi istorii a abordarii filosofice a societatii. Asadar, pentru a defini de la început obiectul investigatiei de fata, explicatia ultima în studiul societatii este un construct ideal care este tacit sau explicit inserat în teoriile sociale si reprezinta un element esential a ceea ce constituie filosofia de la baza lor, aceea Weltanschauung care a fost, la rândul ei, asumata sau respinsa tacit sau explicit de catre cercetatori 5 . În acest sens, explicatia
5

Ter men u l d e Welta n sch au u ng a fo st fo lo s it p rima d ata d e catre Kan t (Critica fa cu lta tii d e ju d eca re, 1790 , s tu d iu in tro du ctiv M ircea Flo rian , trad u cere d e Co n s tan tin No ica, Vas ile De m. Za mf ires cu , A le xan d ru Su rd u , n o te s i co men tarii, b ib lio g raf ie s electiv a, in d ic i d e au to ri s i d e co n cepte Ro d ica Cro ito ru , Bu cu res ti, Ed itu ra St iin tif ica s i en cic lo p ed ica 19 8 1) , re lu at d e Dilth ey în artico lu l Welta n sch a uu n g , Ph ilo so p hies un d Relig io n în 1910 s i a fo s t în teles , d e exe mp lu , d e catre Heid eg g er d rep t u n s is tem d e o ferta a imag in ii d es p re lu me s i care es te o pu s filo s o fiei s tiin tif ice – s in g u ra p e care o accep ta s i care co n s ta în cercetarea fen o men e lo r, s i n u în av an s area u n u i cad ru mitic ap rio ric . A ceas ta o po zitie d in tre f ilo s o fie s i Welta n sch au u ng (v ezi He id eg g er, Th e Ba sic Pro b lems of Ph en o men olo g y (19 5 4), h ttp ://www. ma r xis ts .o rg /referen ce/su b ject/ph ilo s o p hy /in d ex.h t m) a ref lectat s i id eea d e a d ep as i s i „in tu irea lu mii în s ens u l con temp lar ii lu mii d ate d e s imtu r i s au , as a cu m s pu n e Kan t, mu n d u s sen sib lis” (p ers pectiv a fo lo s ita d e Go eth e s i A le xan d er v o n Hu mb o ld t) s i u n co ncep t al lu mii d at în mo d in co n s tien t d e in telig en ta (Sch ellin g , 1 79 9 ), as ad ar u n con stru ct id eal s i o p res criere a co mp o rta men tu lu i o a men ilo r/ in terp retarii lu mii. (F iin d „o in terp retare a s en s u lu i s i s co p u lu i lu i Das ein s i is to riei” , „co n cep tia d es p re lu me n u este o ch es tiu n e d e cu n o as tere teo retica”, ci d e „co n v in g ere co eren ta” leg ata de co ntemp o ran eitate, care, în s a, es te „ch iar s co p u l s i n atu ra filo s o fiei.” A s tfel în cât e xis ta co n ceptia co mu n a ca filo s o fia „treb u ie s a fo r meze v iziu n i d es p re lu me în mo d s tiin tif ic.” Or , d es i „filo s o fia în s as i es te o fo rma p rima ra d is tin ctiv a d e co n ceptie d esp re lu me”, „fo r marea aces teia n u este s arcin a filo s o fie i.” (s arcin a es te d e a face on to lo g ie, ad ica în teleg erea Fiin tei, în s ens u l g reces c p rimar a l ter men u lu i.) ) Du p a cu m, o p o zit ia d in tre filo s o fie ca o n to lo g ie s i ca Weltan sch au u ng (ad ica ‚p un erea în p aran teze’ a s o cialu lu i co n cret ca man ifes tare co n creta a Fiin tei) a relev at s i refu zu l d e a co n cep e stiin ta filo s o fiei ‘s i ca s o cio lo g ie’, tea ma d e a rasp u nd e d e so lu tiile _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

ac. autoreferentialul7 nefiind. are. a caror proba a focului se afla. 6 Ve zi s i Wo rld views: Fro m Fra g men ta tio n to In teg ra tio n by Died erik A erts . imaginea inexistentei vreunei ierarhii absolute a acestora.. deci. Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel (1931) au avut în vedere evidentierea limitelor principiale ale oricarei formalizari: caci prima teorema se refera la imposibilitatea demonstrarii completitudinii într-un sistem (teoria logica a numerelor naturale a lui Peano) iar a doua teorema – la faptul ca nu poate fi demonstrata consistenta aritmeticii în cadrul sistemului aritmetic însusi. pe de alta parte. însa.VII I. la Filosofie. în afara sistemelor respective. Din aceeasi perspectiva a non-matematicianului. 1 97 8. în fond. Într-adevar. daca tehnicile si instrumentele de cunoastere. pe de o parte. Iar coexistenta conceptiilor despre lume. – v ezi Vas ile To n o iu . Ed itu ra Stiin tif ica s i en cic lo p ed ica. suficient.b e/CLEA /p u b /wo rld v iews . VU B Bru s s els . VII. se constituie în limite istorice ale teoriilor sociale. in c lu s iv d es p re referen tialu r i co lect iv e – ca id eo lo g ii etc. Bart De M o o r. Ca doar în fiecare sistem conceptual – circumscris de paradigmele sale – pot fi deduse enunturi demonstrabile. Staf Helle man s . Imaginea mea este ca teoremele se pot aplica. în p o s ib ile ale o n to lo g iei în Welta n sch a u u ng . Asadar.v u b . cu atât mai mult în timpul pluralismului post-modern de astazi. a domeniilor între ele.Ana Bazac 95 _________________________________________________________ ultima în studiul societatii contribuie la crearea unui cadru (inclusiv formal) de realizare a teoriilor sociale si de evaluare a lor. Dar cadrul este istoric. astfel. Bu cu res ti. implica o data mai mult. ca si daca mecanismele de cunoastere pot fi cercetate si în sine. inclusiv limba. _________________________________________________________ NOEMA VOL. la orice sistem de transpunere a realitatii într-un cod de semne si semnificatii ce sta la baza unui sistem formal de explicatie – este sensul pe care l-am retinut/imaginat eu din descrierea sumara a teoremei în primul an de facultate. o anumita specie de bun simt comun si. ca si temeiul celui mai viu interes pentru întelegerea problemelor sociale. Ed el M ae x. deci. 199 4. ad ica d e a cerceta cu mijlo acele filo s o fiei s tiin tif ice s i ‘ter men u l med iu ’ d in tre e xis ten ta s i co n stiin ta. Dia lectica si rela tivism. istoria cunoasterii (a cunoasterii filosofice) întareste imaginea completarii reciproce a cunostintelor între ele. se afla în afara sistemului. faptul ca o teorema din matematica demonstra ceea ce deja au aratat oarecum. 2008 . confruntari abrazive asupra limitelor reciproce 6 . Jan Van d er Ve ken . ca explicatia ultima a unui sistem. 7 Des p re referen tia l. caracteristicile legate de contexte calitative în evolutie si. unde am audiat un curs de Probleme teoretice ale matematicii. Leo A po stel. Hu b ert Van Be lle .h t ml ( 20 .2 00 0) . oricare ar fi acesta. h ttp ://www.

apeiron-ul lui Anaximandru. pecetea universalului – si daca. First published Tue 13 Feb. „primul barbat caruia i s-a dat numele de întelept”10 în cultura europeana. ideile lui Platon. cf . rezulta ca în afara sistemului mintii si al produselor-instrumente ale acestuia se afla un complex ce constituie conditionarea s istemului de mai sus: societatea – interesanta8 cel putin prin multiplicarea sistemului om. p . adevarul în apropierea de acestea este relativ si dinamic (istoric). Dupa cum se stie. t rad .stanford. prin multitudinea de raspunsuri. Tocmai diferenta dintre nivelul istoric concret si limitat al instrumentelor cunoasterii si. mai degraba. desigur.Ana Bazac 96 _________________________________________________________ logica lor interna ce are. caracterul istoric al acestora si vulnerabilitatea conceptului însusi de explicatie ultima. Fren k ian . Mai mult. e.). în He rmen eia . Desp re vietile si d o ctrin ele filo so filo r (s eco lu l III e. Dupa cum. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel – socotite a fi între cele mai semnificative achizitii ale logicii. 9 Juliette Kennedy.). http://plato. imensitatea si complexitatea lumii a generat ideea de explicatie ultima/principiu prim: apa lui Thales (640-546 î. p. 1 2 1. Desigur ca nici societatea ca atare nu este „explicatia ultima”: ea însasi este complexul superior al raporturilor individ-societate. Balmu s . dupa cele ale lui Aristotel9 . sesizarea de catre oameni/cercetatori a esentelor si preocuparile de ontologie – originar. tocmai studiul principiilor „prime” ale existentei/ universului/ lumii/ fiintei – au aratat. 19 6 3. I. aerul lui Anaximene. a lumii. Gera rd Stan . 1 10 Dio g en es Laertio s . 9 1. Stanford Encyclopedia of Philosophy. 20 0 6. atomii lui 8 Ve zi d is cu tia d es p re n eces itatea as u mp tiilo r o n to lo g ice d e la b aza leg ilo r s tiin tif ice. în du-te-vino-ul acestora. dar si la Platon si Aristotel. ea însasi are drept cel putin caramizi de întelegere constructele ideale si materiale ale individului inerent si ineluctabil social. homeomeriile lui Anaxagora. drept fundamentul ultim. asupra structurarii acesteia (asupra logicii acesteia). d in limb a g reaca d e C. VII. s tu d iu in tro d u ctiv s i co men tar ii d e A ram M . lip s a d e in teres p entru aces te as u mp tii co n s titu in d o limita a ab o rd arii co n s tru ctiv is t-in s tru men talis te a leg ilo r s tiin tif ice. 2008 . 6 . Ed itu ra A cad emiei. nous-ul lui Anaxagora. p .edu/entries/godel. deci. desigur. n.ca si alte teorii contemporane sofisticate (vezi teoria haosului) care au formalizat intuitii vechi si au corespuns pattern -ului sistemic (dezvoltat „în maniera gödeliana” în studiul societatii de catre Marx) permit întelegerea mai buna a cunoasterii si. Bu cu res ti. Co n stru ctia so cia la a legilo r stiin tei. filosofia a aparut tocmai ca reflectie asupra lumii în totalitatea sa. pe de alta parte.n . nici unul dintre elementele asupra carora se focalizeaza diferite discipline nu poate fi privit. „Kurt Gödel”. 2007.

arhetipurile perfecte ale lui Nikolai Hartmann. _________________________________________________________ NOEMA VOL. si o istorie a recesivitatii – persistentei unor valori în contextul în care cele opuse lor sunt dominante – adica a complexitatii descrise prin dualisme. 1 98 3. sa retinem ca.. imanenta/transcendenta. Iar pentru a nu da impresia unei directii prea unilaterale si concrete a criticii. gândire/Fiinta.in terp retare a lu mii. ideea suprema a lui Hegel. trebuie sa nu uitam ca tocmai constituirea conceptului ca atare în limbajele naturale – ca general. lucrul în sine. individ/specie.” 13 Toate acestea s-au rasfrânt în tensiunea interna filosofiei sociale: între „aspectele sale structurale (sau sincronice/ sistematice/ structural-functionale) si cele istorice (sau diacronice sau genetice)”14 . Ratiune/Întelegere. ratiune/emotie. VII. idealismul logic si normativist al lui Kant. 2 9. dar si materia si forma lui Aristotel. natura lui Böhme. ca deoarece lucrurile. e. 14 Ib id em. Bu cu res ti. forma/continut. Aceste dihotomii ramân “ininteligibile fara variatele dualisme practice si antinomii ale ordinii socio-economice”. conditiilor istorice de separare dintre munca fizica si cea intelectuala (inclusiv a filosofiei). 73. Ed itu ra A cad emiei Ro mân e. esenta/existenta. tr iad ice. apa si pamântul lui Empedocle 11 (490-430 î. traditia filosofiei occidentale s-a dezvoltat în „interminabila succesiune a dualismelor si a dihotomiilor. tetrad ice s i p en tad ice). libertate/necesitate. cum a observat Aristotel. deci dintre comanda si executie. 2008 . n. Recesivita tea ca stru ctu ra a lu mii.12 dar si a ideii însasi de explicatie ultima în filosofie. (b in are .. focul lui Heraclit. ibidem. Oricum.. dualisme si pluralisme.4 0. Ve zi s i d is cu tia d es p re d ialectic i. Bu cu resti. noumenal/fenomenal. 13 István Mészáros. eul absolut si non-eul lui Fichte. de jure/de facto. 12 M ircea F lo rian . focul. materialismul vulgar al lui Cabanis. 2 3. diferite. ca meto d e lo g ice d e ab o rd are-în teleg ere-e xp licatie. sau aerul. în “Critique”. Ed itu ra Emin es cu . stat/s ocietate civila.) ilustreaza diferite feluri de monisme. Ph ilia (iu b irea ) – care le u n es te p e p rimele – s i Neik o s (u ra) – care le s ep ara. substanta divina la Spinoza. 19 9 3. aceasta. p. 11 La ca re a ad au g at s i d ou a p rin cip ii a le mis carii.teorie/practica. 34. A key problem of method: dualism and dichotomies in philosophy and social theory in Capital’s epoch. 2004. nominalismul si realismul medieval. la A le xan d ru Su rd u . p . politic/social. ca universal – a fost demonstratia ca oamenii au sesizat. conceptii despre lume/cunoastere factuala. p . Este. privat/public. pentru sine/în sine. trebuie/este.Ana Bazac 97 _________________________________________________________ Democrit si ai lui Epicur. valoare/fapt. Pen ta mo rfo za a rtei. esenta/aparenta. si datorita. (Great Britain) no.. în ultima instanta. subiect/obiect.

e xp licatia u lt ima f iin d p ro b lemat ica. Epistemologia stiintelor sociale. Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor socialistorice. contingent.Ana Bazac 98 _________________________________________________________ concrete si singulare. stiintele sociale. 20 . 2006. Pentru ca „singularul este în el însusi infinit. 2008 . p . _________________________________________________________ NOEMA VOL. sau cu privire la pozitivism si hermeneutica în întelegerea societatii 18 . nepredicabil . ininteligibil (inefabil). în „Hermeneia”. dualisme si pluralisme în teoria cunoasterii. 17 Catalin Zamfir.se afla în generalul ce îl reprezinta ca obiectivitate. a r p u tea d ep as i cad ru l mai res trâns al e xp licat iilo r s o ciale d e mo n s trab ile/tes tab ile? Deci d aca.dualismul si monismul metodologic cu privire la specificul cunoasterii în stiintele social-umane fata de cele ale naturii16 . Angela Botez. predicabilitate. L’interprétation dans les sciences sociales. 1 97 3. O propunere de unificare. si monisme. idealitate. Explicatia cauzala si explicatia functionalista. 1981. ca u ltima refe rin ta. 16 Mircea Flonta. mecan is mu l co mp le x a l imp res iilo r. adica indefinit prin el însusi si. 1981 18 Ca s a n u mu lt ip lic b ib lio g raf ia. ininteligibil: singulare autem infinitum et sub scientia non cadens”. Angela Botez. specializându-se si fragmentându-se si ajungând de multe ori la „explicatii ultime” legate de ele. în domeniul filosofiei sociale .care este substantial. Vasile Tonoiu. „ultima explicatie” a singularului . Exista. filosofia s-a aplecat asupra unor probleme. dupa cum si în diferite probleme din cadrul acestora. De exemplu. inteligibilitate. necesitate. concret. sau cu privire la explicatia cauzala si explicatia[ functionalista în stiintele sociale 17 . Retour sur le débat explication/compréhension . Catalin Zamfir). nu pot fi aduse î n locul si timpul discutiilor dintre fiintele omenesti. VII. Vasile Tonoiu. h er men eu tica ar p u tea lu a lo cu l aces teia. Tocmai aceste entitati universale/generale/abstracte sunt obiectul stiintelor: scientia est universalis et per necessaria15 . prin urmare. Problema este însa mai complicata. în Epistemologia stiintelor sociale. 6. dar si Gilles Ferréol. În afara unei determinari în ultima instanta si care nu este întotdeauna obiectul sau de interes. Pro lég o mèn es a u sta tu t d es en tités a b straites. etica. 1. Bucuresti. Editura Politica. 23 . Bucuresti. Editura Politica. Se pare ca disputele în jurul acestora sunt legate de idealul si iluzia explicatiei ultime. aceste lucruri singulare trebuie înlocuite cu entitati abstracte ce constituie tocmai simbolul lor. (coord. în „No es is ”. estetica. (coord. Catalin Zamfir). s a retin e m mai d eg rab a în treb area d aca in terp retarea. sau în legatura cu explicatia intrinseca si cu aceea extrinseca si cu tipurile de abordare a problemelor 15 A th an as e Jo ja. astfel.

Editura Academiei Române. 20 So rin Vie ru . Bucuresti. ed . Bu cu res ti. sau cu aceea a detectarii si transcenderii datelor istorice 20 . în ultima instanta.I. 22 Ib id em. infirmarea completitudinii teoriilor si a reprezentarilor explicatiilor ultime. (co o rd . Mai degraba imaginea care s-a conturat este aceea a arhitecturii .ce genereaza. 23 A n a Bazac . 1994. sau cu privire la modelele de echilibru si conflict în politica. Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale. adica „structura functiilor externe . G. Asa cum teoremele lui Gödel au fost rezultatul cercetarii de catre el a / si în cadrul a ceea ce s-au numit principia mathematica. asadar de ordonare ideala a acestei complexitati. Vas ile To n o iu . Editura Tempus. XIV. pe de alta parte. Catalin Za mfir) . (I). Elemente de epistemologie a politicii.15 9. vol. „Po st-mo d ern iza rea ” si ra mâ n erea în u rma a p a ra d ig melo r stiin tei p o litice. de cele mai multe ori. în v o l. nu exista problema sociala . Ed itu ra Po litica. Bucuresti. mereu. 1 58 . Urmarea a fost. în Ep istemo lo gia stiin telo r so cia le. asa si filosofia a fost dezbaterea problemelor de cunoastere a complexitatii existentei. VII. si totalitarismul sociologic.structura functiilor în relatie cu alt 19 Gabriel Nagât. dar si perspectiva integrata si contextualista. vazuta chiar ca o metoda de a stabili cerintele unui sistem format din ansamblul functiilor sale. deci aparitia sub-disciplinelor – care sa nu fie vital dependenta de cercetarea si controversele asupra prezumtiilor metodologice concrete. N. p. 20 0 6. Pa ra d ig me în a ctu a lita te. sau cu privire la perspectiva endogena si cea exogena asupra politicului21 .. 2006. în alte concepte: dintre individualism si holism. Bu cu res ti. Co n s tan d ach e. coord. 19 8 1. 1 99 7.. Fu n ctii a le teo retiza rii în au n trul in vestig atiei isto rice. Alexandru Boboc. 21 Ana Bazac. în „So cietate s i cu ltu ra”. sau în legatura cu pluralismul paradigmatic în sociologie 22 si stiintele politice 23 . studii circumscrise. de exemplu. p . G. s i A n a Ba zac. în Studii de istorie a filosofiei universale. 4 . în studiul societatii a avut loc cearta dintre tendinta de reducere a socialului la activitatea individului – la psihologie. De fapt.Ana Bazac 99 _________________________________________________________ sociale 19 . _________________________________________________________ NOEMA VOL. A ng ela Bo tez. În acest sens. Desp re sch imb a rile în pa ra d ig mele stiintelo r po litice în u ltima d eca d a a secolu lu i XX. 2008 . ca si de reducerea la unele sau altele dintre acestea. la chimie si fizica – si. iar aceasta. Critica politicii. 187-189. 138-141. M ilen a Pres s . Maris. 178-180.

Introducere în epistemologie. Vezi si Ilya Prigogine. 2006.Ana Bazac 100 _________________________________________________________ sistem sau cu un observator într-un punct dat. Ideea incompletitudinii trebuie. 1981. Bucuresti. Bucuresti.h t m (1 5 -II I. 19 8. L ’a p p o rt d e la p ersp ective systémiq u e d e S tép h an e Lu p a sco à la th éo rie d es stru ctu res d e l’ima g in a ire et d e so n exp érimenta tio n . Ilie Pârvu. Menas Kafatos. la un nivel dat sau interfata a sistemului” 24 . Editura Academiei Române. 1971. Bucuresti. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Principles of Integrative Science. vol. Metamorfoza stiintei (1979). 27 Ve zi re lev area ef icien tei aces tei ab o rd ari la Yv es Du ran d . Toward a Philosophy of the Act (~ 1924s. I – Paradigma structural-generativa în ontologie. Mihai Draganescu. Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene. paradigma arhitecturii la Mihai Draganescu. ce consta din trei componente: eu pentru mine î nsumi . vol. Sau Ilie Pârvu. ca si necesitatea de a depasi legitimarea doctrinelor filosofice (si politice) doar în cadrul doctrinelor28 . 2003. Logos architékton . Editura Stiintifica si enciclopedica. de asemenea si în gândirea româneasca. prin relevarea unei metodologii comune. Bucuresti. System. VII. Angela Botez. 1986). p . h ttp ://n ico l. Paideia.fr/ciret/b u lletin /b 1 3/b 13c 3. 2007. Ca si Athanase Joja. 2001. 1981. Bucuresti. în Mikhail Bakhtin. ib id em. 2008 . Dumitru Ghise and Angela Botez (editors). Târgu Mures. teorii care au aprofundat vechile puncte de vedere ale dialecticii: antagonismul ca generator si logica dinamica a contradictoriului27 . Science. 24 Vezi modelul arhitectonic al psihicului uman. Biblioteca de filosofie. Arhitectura existentei . astfel. Bu lletin n o 1 3 . eu pentru celalalt. II – Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii. vol. în vol. în Dialectics. „desi mai domneste înca atractia certitudinii” 26 . Editura Politica 1984. Desigur ca premisa n i teligibilitatii treptate a lumii25 – iar într-un anumit cadru spatio-temporal este evident ca inteligibilitatea nu este absoluta. CI RET. Arhitectura existentei. „Architectural thought”. Humanitas. adica nu este previzibila si predictibila în sensul laplacean – este constitutiva acestei perspective. Cluj. Studii de istoria filosofiei universale. S-au dezvoltat. Bucuresti. Editura Tehnica. celalalt pentru mine. 28 Ana Bazac. p. capitolul despre arhitectura „Capitalului”. Isabelle Stangers. astfel. XV. cf.clu b . 26 Io n u t Is ac. Editura Ardealul. Editura Academiei. Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger. 40. Noua alianta. 1990. 41.2 00 7) . Dacia. Bucuresti. 25 Astazi deja în tendinta unei perspective integrative a stiintelor. acceptata pozitiv. ma i 19 9 8.

relatiilor –. 31 Gian b attis ta Vico . N ietzs ch e s i F reu d .8 91 . Înainte de a trece la subiectul propriu-zis al articolului. co n fu zia categ o riilo r . 1 16 . Nemira. 6: „ceea ce ad o rati e v o i în s iv a. p .Ana Bazac 101 _________________________________________________________ Aceasta perspectiva este din ce în ce mai fructuoasa: vezi în mod deosebit imaginea despre problemele de integrare a identitatilor (culturilor) într-o singura civilizatie universala 29 . II .2 00 7 : d e la în d o iala în in failib ilitatea so lu tiilo r mo n is te s i in s erate în cad re d e e xp licatii u lt ime. prin punerea în lumina a raporturilor între raspunsurile la istorie a 29 Mircea Malita. 2 51 _________________________________________________________ NOEMA VOL. Lib ra ir ie c las s iq u e d e L. s tiin tif ic. p ro p r iile v o as tre co n cep tii”. p récéd ées d ’u n e intro d u ction su r sa vie et ses o u vra g es p a r M. mo ral s au po litic d o v ed es c h ip erb o la. Zece mii de culturi. « Dis co u rs s u r le s ys tème et la v ie d e Gian b attis ta Vico » . ma i a les în a d o u a ju matate a s eco lu lu i X X s -a accen tu at relativ is mu l d in s tiin tele u man e. La filo so fia d i Gia n b a ttista Vico (192 1) . traditiilor. s eman ata d e M ar x. mo t iv atiile. Construind o viziune integrata32 a cercetarii istoriei – institutiilor. Bucuresti. lettres etc. Ben ed etto Cro ce. D’in to rn a a lla co mune n a tu re d elle na zio ni... p . în „Co mmen taire” . Refuzând patul lui Procust al reductionismului monist. (1998). 33 Ca u n iu n e a filo s o fiei – d eo arece is to ria u n iv ers ala era n arata în mod filo s o fic. Prin cip i d i scien za n uo va d i. u n d e trecu tu l e d es cris mo n o -co lo r. 8 85 . u n d e v iito ru l n u ma i es te lo cu l p ro iectelo r co lect iv e mo b ilizato are”. 17 4 4. 30 Ve zi Ray mo n d Bo u d o n . cau tân d u -i s tru ctu rile. VII. Paris . „s e p o ate afir ma ca to ate arg u men tele p e care s e b azeaza re lativ is mu l artis tic. II (1 7 25 ). 32 Ju les M ich elet. a limbii (a discursurilor – într-o adevarata viziune post-moderna33 ) si a întelegerii societatii. s i „re lativ is mu l a d at n as tere la u r ma u r mei u n ei imag in i p late a lu mii. 88 8. p . 8 7 8. h iv er 20 0 6. écrits p a r lu i-même . Oeu vres ch o isis d e Vico co nten an t ses mémo ires. 18 3 5. cf. I. reg u lile – cu filo lo g ia . I V : „ten d in ta n o astra is to rica …es te d e a stu d ia u man itatea în treag a …Vico p en tru p rima d ata a to p it to ate cu n os tin tele care îl au p e o m d rep t o b iect în tr -u n v as t s istem care ap ro p ie u n a d e alta is to ria fap telo r s i aceea a limb ilo r”. Giu s . 2008 . 19 5 3.. la scien ce no u velle. Bar i. 8 9 0. 2001. s -a atras atentia si asupra multiplicarii slabe a teoriilor sociale în cadrul relativismului30 . în b u n a p arte rezu ltatu l co n fo rmis mu lu i in telectu al s i a s lab irii s electiei ratio n ale a id eilo r. q u in ta ed izio n e. in Nap o li. Later za. Misère d u rela tivisme. Hach ette. s o fis m s au ere zie”. se cade sa retinem un precursor al ideii de completitudine relativa si doar în cadrul sistemelor de sisteme: Gianbattista Vico 31 . Spre geomodernitatea secolului XXI. Mich elet. o singura civilizatie. les o p u scules.

Asa se explica aglomerarea dovezilor de falsifiere si. Gianbattista Vico e la filosofia pratica. p. amintim înca o data. a diferitelor tipuri de raspunsuri. Dupa cum. de tipul éternel retour : nu exista avans. În acest sens. închis. VII. Dar el nu este defel linistitor. „certul este obiectivitatea practica a adevaratului” iar întelepciunea devine justitie 35 . este cel creationist: în fond. astfel. trasaturile si motivatiile generale ale creatiei istorice. voi descrie trei tipuri de raspuns la întrebarile conjugate – care stau la baza oricarei Weltanschauung a cercetarilor sociale. Contrareforma au insistat asupra libertatii umane posibile în cadrul explicatiei creationiste. indiferent de faptul ca omul cunoaste (Oedip. 1991. cum am vazut). Milano. se afla Forta Extramundana. în acelasi timp apare determinarea lor i storica. sau cadere. sociala: asa se explica si coexistenta. Vico a evidentiat unitatea întelepciunii (sapienza ) realizata în actiunea practica34 : certitudinea provine din actiunea voluntara a omului. La sapienza della storia. 220. evident. deoarece miscarea are loc în forma prestabilita. Cassandra) sau se revolta (Antigona). pe de alta parte. desigur. la originea a tot ce are loc în societate. Vita e Pensiero. aceasta este contextuala. explicatia ultima are în vedere ceea ce s-a numit causa finalis si apasa asupra conceptului de libertate sociala. inclusiv astazi. 209.Ana Bazac 102 _________________________________________________________ indivizilor (raspunsuri practice) si. în istorie. Iar acest lucru înseamna si ca dinamica sociala are forma unui model circular. structurând Weltanschauung-uri ce apartin curentului/curentelor principale sau secundare36 . _________________________________________________________ NOEMA VOL. acea „Welta n sch a uu n g ” es te ideo log ie. 36 A s ad ar. a bucuriilor si suferintelor unor oameni aflati în mod concret în pozitii sociale diferite. ei cred ca toata 34 Ne v in e în min te co n clu zia f ilo s o fiei p ra xis-u lu i: „p ractica es te criteriu l d e v erif icare a l ad ev aru lu i so cia l. Sistemul de explicatie este. Nu întâmplator protestantismul si. 2008 . dis cutând exclusiv în cadrul filosofiei sociale. atu n ci cân d s e refera la alcatu irea s o cietatii s i la v a lo rile e i. daca este peste tot în judecata comuna – chiar daca oamenii presupun tacit ca lucrurile sunt complexe.” 35 Francesco Botturi. a raporturilor sociale. criza generata de acestea. În cele ce urmeaza si. primul tip de raspuns în ordine cronologica. Aceasta explicatie. asadar le constituie referentialele -: „De ce este societatea asa cum este?” si „Încotro se îndreapta ea?” Daca este adevarat ca aceste întrebari au fost explicite sau au întovarasit în surdina toate textele de filosofie focalizata asupra societatii (sau asupra istoriei universale. În cadrul acestui raspuns.

Al doilea tip de raspuns este cel cauzal mecanicist. g en eza s i is to rie”. modelul cauzal este deja naturalist si partial deschis: fenomenele sociale sunt generate tot de cauze din societate. VII.. Relig io n in Pu blic Life: A Dilemma fo r De mo cra cy. cealalta . Aparut în mod deosebit odata cu modernitatea. p . W eith man (ed ito r). 19 9 7. la fel de liniare: una – optimista („societatea progreseaza”). in fo r matio n ale s i s u bs tan tiale etc. în care libertatea actiunilor umane. este cel „structural-organizational ”38 . Astazi exista o evidenta presiune pentru întarirea prezumtiilor creationiste în reprezentarile sociale 37 . efect al altei cauze (modelul fiind cel sintetizat de Blaise Pascal. toata fata lumii ar fi fost schimbata”) – deci în linii cauzale separate unele de altele. Nan cy L. Un iv ers ity o f No tre Da me Pres s . cu m a fo s t caracterizata aceas ta d in p u n ct d e ved ere al ep is temo lo g ic d e catre I lie Pâ rv u . la rândul sau. 19 9 6.pesimista („asistam la un regres social”). fiin d d es ch is e la med iu . care p res u pu n în acelas i timp ele men te s tru ctu rale s i fu n ctio n ale. modelul cauzal ajunge tot la cauza ultima. Relig io n in th e Pu b lic S q ua re.. s is temele co mp le xe. In c. Nich o la s Wo ltersto rff. In tro d u cere în ep istemo log ie. Al treilea tip de raspuns. 18) – „Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt. Wh y Po litics Need s Relig ion : Th e Pla ce o f Relig io u s Argu men ts in th e Pub lic S qu a re. 4 6 4. 464 . _________________________________________________________ NOEMA VOL. In ter Vars ity P res s . ‘to talitatile o rg an izate’ . în Pensées (postum 1670). Relig io n a nd Co n temp o ra ry Lib era lism. Geo rg eto wn Un iv ers ity Pres s . Ro w man & Littlef ie ld Pu b lis h ers . Bren d an Sweetman . Ro s en b lu m (ed ito r). d in a mice s i s tatis tice. Pau l J. 200 0. al filosofiei dialectice rebele constituite la jumatatea secolului al XIX-lea. ale perdantilor sau ale celor care transfigureaza crizele istorice (modelul pesimist).Ana Bazac 103 _________________________________________________________ învalmaseala sociala are o cauza finala dincolo de explicatia rationala – este si mai pregnanta în filosofia sociala. Pr in ceto n Un iv ers ity Press . 2008 . Ob lig a tio n s o f Citizen ship an d Dema n d s o f Fa ith . Th ieman n . p . Desigur ca ambele forme reflecta interese si pozitii. 199 6. inerent asupra complexitatii. „Ob iectu l d e s tu d iu al acestu i g en d e teo rie îl co ns titu ie ‘o rg an izar ile’. Iar miscarea sociala are aici doua forme. Dar datorita caracterului liniar si fragmentat al inferentelor cauzale – o cauza este. deci 37 Ve zi d o ar Ro n ald F. VI. în judecata savanta. Ro b ert A u d i. 20 06 38 El face p arte d in teo ria lu i M ar x. morfologii si traiectorii sociale diferite: ale fortelor sociale câstigatoare (modelul optimist).46 9.

2008 . Bu cu res ti.lo r s u b iacen te care n e p ermite s a le cons tru im ca ”efecte ale ei”. VII. Asezarile umane si traiectoriile acestora – institutii. ci integrat. 44 0. 1. Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre. rezultatul istoriilor reale si 39 Dar d eter min is mu l n u co n sta în tr-o teo rie în care „în tr -ad ev ar.. .9. p . 1. în fond. Effets p ervers et o rd re so cial (197 7 ).9. § 4.3. anulând astfel orice explicatie ultima 43 . 40 Es te u nu l al „cau zalitatii s tru ctu rale”. 42 In clu s iv p r in tran s larea s o cietatii în lu mea v irtu ala – e xt in d ere a lu mii cu n o as terii – s i în Co s mo s . ‚rea lu l’ se id en tif ica cu ‚ mas u rab ilu l’. Modelul explicatiei cauzale 40 nu mai este liniar si fragmentat. § I. _________________________________________________________ NOEMA VOL.6.8. vezi si Ana Bazac. mai degraba. I lie Pâ rv u . coexista cu determinismul39 . 41 Incluzând si izvorând din ceea ce a fost formalizat sub numele de dialectica a bazei si suprastructurii. Th e u n a n ticip ated co n sequ en ces o f p u rp o sive so cia l a ction .”. § III. Universitatea «Ovidius».Ana Bazac 104 _________________________________________________________ imprevizibilul. p . sistemic 41 . Ilie Pârv u . de forma coroanei unui arbore. Ideologia germana (1845-1846. § II. 20-21 aprilie 2007. adica. ‚e xp licat ia’ cu s u bs u marea d ed u ctiv a d e leg i emp ir ice. cât s i e xp licatiile o n to lo g is tes entialis te. ab o rd area s tru ctu ralis ta a d eter min is mu lu i s o cial co n s ta în aceea ca) „e xp licatia fen o men elo r s e realizea za p rin d etectarea s tru ctu rii . In tro d u cere în epistemo log ie. Constanta. simpozionul international Grandi pensatori di novecento . 1.). în eg ala mas u ra. Bo u d o n s -a referit la textu l lu i Ro b ert M erto n d in 19 36 .7. 44 0. sau.4. „Exp licatia s tru ctu rala res p in g e ca in ad ecv ate în d o men iu l co mp le xitat ilo r o rg an izate atât e xp licatia cau zal-lin ia ra. 4 39 . v ezi p ers p ectiv ele d o g mat ice d in teo r iile p o lit ice ale s talin is mu lu i s i an tico mu n is mu lu i.6. valori – sunt rezultatul a ceea ce s-a numit mai târziu consecinte neasteptate44 . în Ray mo nd Bo u d o n .12 44 Ray mo n d Bo u d o n . a aratat ca trad itia an alize i e fectelo r p erv ers e a fo s t p astrata s i îmb o g atita p ân a la M a r x in clu s iv . relatii.5. acesta este rezultatul constrângerilor din existenta sociala.4. (A B. Hu man itas .7. In tro d u cere în epistemo lo gie. ad ica al „s u p rad etermin ar ii” („d eter min area u n u i ele men t s au al u n ei s tru ctu ri d e catre o alta s tru ctu ra”). prima publicare .4. 19 9 0.8. Texte so cio log ice alese. 43 Karl Marx. si lasa deschisa istoria 42 .2.5. nu o prestabileste. d u p a aceea cercetarea co ns tien tizân d cu in termiten te acest fen o men (A B.1932).Gramsci si Sartre.

de Eustache Kouvélakis et Vincent Charbonnier).. Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste.”. 2008 . 46 Ve zi s i Be rtell O llman . 5-6. dar aceasta implica ciocniri. Prefa ta (1 8 59 ).u io . 1065-1088. fara a mai cau ta alte ratiu n i/e xp licatii. în K M a r x. Althusser.tf . p. p entru care ea o fera su ficien t câmp lib er . principiul indeterminismului. 2005 .11 4. n u ap ar n ic io d ata în ain te ca în s ân u l v ech ii s o cietati s a s e fi co p t co n d itiile mater iale ale e xis ten tei lo r. A „sa tisfyin g ” th eo ry o f so cial k no wledg e. pe care însa nu îl absolutizeaza 48 . clinamen-uri. Paris. Lukács. Lu cra rile lu i O llman la h ttp ://ww w.73 . h ttp ://www. Modelul nu omite. es te me reu p o s ib ila p relu are a n o i id ei s o ciale. 2007. 60 . 1 3. lucrului drept relatie sociala46 . Sartre. Kar l M ar x. v o l.ed u /p ro jects/o llman /d o cs . p . Sartre. Da n ce o f th e Dia lectic: S tep s in Ma rx’s Meth od. 2008. Paris.Ana Bazac 105 _________________________________________________________ intelectuale ale indivizilor ce se „întâlnesc” (Althusser)45 Aceasta „întâlnire” înseamna definirea societatii. Cunoasterea societatii 45 Vezi si (sous la dir. VII. Ray mo n d Bo u d o n . caci la o e xa min are ma i ap ro fu n d ata s e v a co ns tata în to td eaun a ca s arcin a în s as i s e n as te n u mai atu n ci cân d co nd itiile materia le ale re zo lv ar ii ei e xis ta d eja s au . 7 3. Ana Bazac. De aceea o men irea îs i p u n e în to td eau n a n u mai s arcin i p e care le p o ate rezo lv a. Althusser: des marxistes en philosophie. schimbari de directie (pentru a nu folosi termenul de deviere).68 . 6 9. _________________________________________________________ NOEMA VOL. 2 3. co n s tien tizate în d ifer ite felu r i/la d ifer ite n iv elu r i. 3-4.n o /etik k/artik ler/b o u d o n . Lukács. Yoshiyuki Sato. Ana Bazac.52 . inclusiv în a urma idei legate de societate47 . L'Harmattan. astfel. PUF. ma i d eg rab a es te v o rb a d e un p ro ces d e co relare cu in teres ele s o ciale co n crete. omului. p . Deleuze. s i n o i relatii d e p ro d u ctie. cel p utin s un t în p ro ces d e d ev en ire. 2006. Co n trib u tii la critica eco n o miei p olitice. es te ev id en t ca mo tiv atia p s ih o lo g ica – s a n u mim teo ria lu i Bo u d o n d rep t aceea a min imu lu i e fo rt id eo lo g ic – n u es te s u ficien ta. F En g els . s i d e ad ecv are la id ei s o ciale an terio r p rimite s i as u mate.htm ( 2. libertate si creatie. s u p erio are. Pouvoir et Resistance : Foucault. Sartre and the adventure of the concept of rarity. 47 La în treb area : „d e ce cred o a men ii în id ei d es p re s ocietate frag ile s i fals e”. Un iv . în „Revista de filosofie”. A B. ca s i leg atu ra d in tre co n cep erea relatiilo r s o ciale s i p ro ces u l d e abs tractizare. 2 00 3. o f Illin o is Pres s . Derrida. 48 Es te in teres an t ca – p en tru a d emo n s tra o rizo n tu l în d elu n g at d e timp a l cap italis mu lu i ( ro mân es c) – Stefan Zeletin a p o rn it to c ma i d e la ip o teza lu i M ar x: „O fo r matiu n e s o ciala n u p iere n ic io d ata în ain te d e a s e f i d e zv o ltat to ate fo rtele d e p rod u ctie. 199 8.n y u .II -2 0 06 ) a ras p u ns ev id en tiin d ca o amen ii cred ceea ce co n s id era ei a av ea ratiu n i p u tern ice. d u p a cu m. in Revue roumaine de philosophie. Op ere .

Ava n t p ro p o s. d e la Des cartes s i Kan t. ad ica a s es izar ii filo s o fice a lu mii/u n iv ers u lu i. istoria este rezultatul conditiilor sociale.. d ar n ed o g matic ( Lu kács . 9 . în mo d s p ecu lativ : lo g ica în s as i a cu n o as terii imp u n e co n fru n tarea cu lu mea e xterio ara -in ter io ara care es te is to rica s i s o ciala. So cietatea este u n s is tem d e s is teme s i în acest cad ru exp licativ es te p os ib ila ev id en tierea s tru ctu rilo r . p . Histo ire. corespunzator sistemu lui deschis al societatii. iata.. Ed itu ra p o lit ica. într-un sistem deschis si auto-creat prin libertatea si responsabilitatea oamenilor. meto d a lu i M ar x es te „o rto d o xa”. I lie Pârv u . dialectica sociala în care. ca urmare. 49 Deo arece în aces t tip n ou de teo rie. ad ica în mo d co eren t s i u n itar .. si salturi. 2008 . desigur. d ep in d e d e cun o as tere. Par is . In tro d u cere în ep istemo log ie. cu to tu l o p u s „mar xis mu lu i” s au _________________________________________________________ NOEMA VOL. 19 6 2. A ces tea au fu n ctia d e a p u n e o rd in e în cu n o as terea s i is to ria u man a. p . failibila. s i ch iar d aca n o tiu n ea d e med iere es te fu n d amen tala – v ezi Geo rg Lu kács . es te lip s ita d e p u tere în afara articu lar ii p arad ig mei mater ialis te a is to riei. d ar aces tea n u lu ate în s in e. Miscarea istorica este ne-liniara.co n s id eratiile ‚d e co n tin u t’ v o r rep rezen ta u n ‚p r in cip iu meto d o lo g ic’”. Essa is d e dia lectiqu e ma rxiste (1 92 3 ).Ana Bazac 106 _________________________________________________________ este deschisa. adica pur si simplu istorica. Referentialul este. la rân d u l s au aceas ta a d ev en it la M arx re zu ltatu l d ezv o ltar ii s o cialu lu i. astfel. p ro b le ma o n to s-u lu i.. Ea a fost Bu cu res ti. a e xp licat iei s tru ctu ral-g en etice a o b iectu lu i cu cr itica s a. ci d ia lectica in d iv id -s o cietate. în acelasi timp. include si suisuri si coborâsuri. ca s i în cad ru l so cialu lu i. În aces t s en s . d in a mica co n s tru ctiei in tern e a teo riei es te co relata cu evo lu tia o b iectu lu i. istoria este rezultatul actiunii oamenilor – din acest punct de vedere. „a is to riei rep re zen tarilo r s tiin tif ice ale o b iectu lu i cu d es crierea teo retica a s is temu lu i d ezv o ltat. VII. toti alegând mereu. . Les Éd itio n s d e M in u it. Histo ire et co n scien ce d e cla sse. dar determinându-i: presupozitia ce îi împarte pe oameni în decidenti si pioni devine. ea în s as i co ns titu in d u -s e în tr-o p er man en ta retro actiu n e in v ers a d in afara s o cialu lu i as u p ra aces tu ia. create de oameni. p . 1 96 0 -. Fiin ta n u mai es te in d iv id u l în s in e 8g ân d irea care co ns tru ies te es en ta u man a). 46 3. 11) A celas i s en s l-a d at „o rto d o xie i” ma r xis te s i Gra ms ci (as ad ar. manifestate în interactiuni fertile sau limitative. Dar aceeas i p ers p ectiv a s e g as este d eja în Ma n u scrisele eco n o mico -filo so fice d in 1 84 4 . Este vorba de ceea ce s-a numit metoda lui Marx50 . Acesta este raspunsul care anuleaza principiul explicatiei ultime a societatii49 . 50 Es te o o nto lo g ie a u man u lu i în care s -au s ch imb at p arad ig me le f ilo s o fiei: d aca. în indiferent ce conditii (Sartre) – si. ad ica ad ecv ata în teleg er ii fen o men elo r s o cia le (cu m ar f i ra zb o iu l) în cad ru l s is temu lu i. si întoarceri.

fiind deschise la mediu. p .Ana Bazac 107 _________________________________________________________ înteleasa în diferite feluri: în orice caz. Într-o asemenea perspectiva. Critica politicii. 52 Ch iar co n cep tu l d e „ap lica re a u n ei teo r ii s o ciale”. deci conditionate de acestea . Aceasta a constat în rasturnarea paradigmelor creationiste si mecaniciste despre societate53 . în ca zu l d e fata aceea a lu i M a r x. presupozitiile cauzelor ultime „ma r xis m. The analysis of Popper on Marx’s method. si neasteptat pentru aceia care echivaleaza perspectiva dogmatica exclusiv cu teoria lui Marx.. d eci id eo lo g iilo r leg ate d e d o g matis me le in eren te p rime lo r în cerca ri d e rev o lu tie s o cialis ta) (A n to n io Gra ms ci. _________________________________________________________ NOEMA VOL. care presupun în acelasi timp elemente structurale si functionale. rationamentele (teoriile. p. Il ma teria lismo sto rico e la filo so fia d i Ben ed etto Cro ce. în „Romanian review of political science and international relations”. punând semnul egal între aceasta si „marxism”. p. Semantica si logica stiintei. metodologia neformala ce ne permite abordarea cu ajutorul conceptului de teorie structuralorganizationala asupra sistemelor complexe. To rin o . ( No te crit ich e s u u n ten tativ o d i « Sag g io p o po lare » d i s o cio lo g ia. Deoarece rationamentele – sau povestirile. si prin autocritica lor. în formularea post-moderna – au în vedere societatea reprezentata ca un sistem (un sistem de sisteme) deschis.. 462-464. adica de constructii teoretice mai mult sau mai putin elaborate dar relative la contexte istorice diferite (si noi). Qu ad . 2005. A „dezideologiza” interpretarea metodei lui Marx adica a o disjunge de „aplicarea” ei52 . Giu lio Ein au d i ed ito re.. 53 Ilie Pârvu.len in is mu lu i”. es te d o g matic. selectiv .. 13-23. Bucuresti. a totalitatilor organizate..este maniera de a întelege mai bine specificul tuturor acestora. astfel. 19 5 2. Editura Stiintifica. Ana Bazac. prin confruntarea cu practica si.din pacate. X VI II ). 2008 . dogmatic si predictiv (sau istoricist si profetizând. informationale si substantiale. dinamice si statistice. 48-63. VII. etc. 145-157. ele. în complexitatea sa. si în partea stânga dar si în partea dreapta a ideologiilor51 . ca si a interpretarilor lor. d ar în cad ru l p rezu mtie i/re feren tia lu lu i etern itatii tip a relo r s o ciale. p. doctrinele) se verifica prin confruntarea cu rationamente din scoli de gândire diferite si opuse.în functie de diferitele Weltanschauung-uri. 2. ) 51 Deo arece aceas ta d in u rma in clu d e co mp le xitatea. 1974: teoriei lui Marx i se poate abstrage logica unitara. vezi si Ana Bazac. O prima observatie aici este legata de filosofia sociala a lui Marx. cum a caracterizat Popper falsa stiinta pe care a criticat-o din perspectiva rationalismului evolutionist) . 1 5 7. Some nonconformist remarks. de-altfel. 187-197. corelatia dinamicii constructiei interne a teoriei cu evolutia obiectului.

de indecidabil . Paris . în acest s ens . dar. În sfârsit aici. Dar principiul se refera doar la adevarul social. 2008 . Œu vres ch o isis. în acelasi timp. filosofia sociala a lui Marx include cerinta de asumare deschisa a prezumtiilor/re ferentialelor ideologice. deci de indeterminat55 . a aratat diferenta dintre filosofia lui Marx si acest dogmatism: „Croce adauga apoi ca fondatorul filosofiei praxis-ului nu si-a propus niciodata aceasta cautare a cauzei ultime a vietii economice: « El nu ‚flirtase‚ în van cu dialectica lui Hegel. Mai degraba istoria acestor teorii permite. adica a acelora care descriu pozitia sociala si interesele diferitilor actori si cântareti din istorie – si care reprezinta prealabili inconstienti pentru teoriile sociale care nu se refera deschis la acestea -. acestea însesi sunt mereu supuse falsifierii – nu sunt axiome (si doar acolo unde exista axiome pot fi demonstrate limitele formalizarilor) – si permit critica teoriilor în cadrul unei imagini sociale integrate (deci si from outside diferitelor teorii). Daca demonstratiile lui Gödel au aratat ca nici metoda axiomatica nu reprezinta garantia pentru certitudine deplina. relevarea conexiunii lor – înca o data. 1 6 7. Gramsci a remarcat ca Benedetto Croce. Éd itio n s s o ciales . între altele. mereu contrapuse însa istoricitatii sociale concrete.exista totusi certitudini. VII. filosofia sociala a lui Marx nu este o hermeneutica ce ar substitui indeterminismul generat de contemplarea puzzle -ului social. Préface d e Geo rg es Co g n io t. în critica sa contra dogmatismului „marxist”.19 3 5) în A n ton io Gra ms c i. 54 A n to n io Gra ms c i. _________________________________________________________ NOEMA VOL. o filiatie a p os tmo d ern is mu lu i d in filo s o fia s o ciala a lu i M a r x. pentru a pleca pe urma în cautarea cauzelor ultime . politologice) si prin. adica la falsifierea teoriilor direct legate de acesta (cele sociologice. în tot cadrul cunoasterii deschise – plina de relativ. confruntarea cu realitatea sociala. pozitia sociala si interesele reflectate de aceste reprezentari. multiplu mediate – cu socialul. cum a aparut mai sus. aceasta metoda. si obligatoriu si prin. filosofia sociala a lui Marx exclude. trad u ctio n et n o tes p ar Gilb ert M o g et et A rman d M o n jo . p . Altfel spus. 19 5 9. tocmai pentru a aparea clara legatura dintre reprezentarile despre societate si. pe de alta parte. Filosofia sociala a lui Marx nu este reductibila la prezumtiile ideologice: dimpotriva.»”54 Dar principiul ca practica este criteriul de verificare a adevarului nu trebuie caricaturizat: doar în ultima instanta raporturile si pozitiile sociale verifica teoriile sociale ce au o legatura indirecta si multiplu mediata cu socialul. s u r la p o lit iq u e e s u r l’ État mo d ern e » ( 19 2 9.Ana Bazac 108 _________________________________________________________ devin inconsistente. « No tes s u r M ach iav el. 55 Exis ta.

de fapt i se adauga. este tocmai controlul acestor factori. Dar daca _________________________________________________________ NOEMA VOL. materialismul accepta si platonismul. fireste. în opozitie cu pozitiile lor sociale concrete: dar aceste convingeri corespund evident altor pozitii sociale. Din acest punct de vedere.) În acelasi timp. ca. desigur. în societate si de care nu se poate sa nu tinem seama. Proble ma este. ale altor oameni (grupuri). Tendinta de optimism în cunoasterea societatii nu este rezultatul unui pozitivism din stiintele naturii. Dupa cum.) În acest sens: a. schimbarea locului social al persoanelor antreneaza si conceptii sociale noi. al confruntarilor din cadrul societatii. inclusiv marxiste. reali ai fenomenelor sociale: sunt/fac parte din conditii date pentru existenta oamenilor într-un moment istoric oarecare. Dar teoriile si credintele sunt relative deoarece reflecta si locurile sociale concrete din care/pe baza carora s-au format (si nu doar momentele istorice diferite). dar ele constituie factori obiectivi. conditiile sociale istorice. Tocmai acest caracter istoric contureaza „ideal-tipul” filosofiei sociale marxiene. adica geneza ideilor din idei. nu este oare întemeiata prezumtia divinitatii? T eoriile sociale si filosofiile sociale sunt. oamenii pot avea convingeri sociale care sunt. constructiile ideale ca realitati date. ci al demonstrarii caracterului istoric al cunostintelor despre societate. în mod obiectiv. însa. un obiectiv esential al teoriilor sociale. 2008 . de exemplu. ea este rezultatul deschis. împartite în fata acestei întrebari. deci nesigur. al confruntarilor dintre societate si mediu. De aceea. anamneza. În sfârsit aici. alaturi de altele. desigur. ele nu sunt astfel în principiu: confruntarile amintite mai sus sunt cele care anuleaza caracterul necunoscut al unor fenomene sociale. institutionale si culturale. VII. certitudinea si incertitudinea afirmate dintr-o pozitie sociala nu sunt „ultime”: ele trebuie contrapuse rezultatelor cunoasterii societatii din alte pozitii sociale. falsifierea prin confruntarea cu praxis-ul social. O întrebare care se impune: daca adevarul unui sistem se afla în afara acestuia. nu doar un feed-back permanent între cunostintele sociale de diferite tipuri (emise din diferite pozitii sociale/în numele acestora) permite un anumit grad de certitudine în cunoasterea societatii: dezbaterii si certificarii în cadrul comunitatii stiintifice – deci si între scoli diferite de gândire – trebuie sa i se adauge. materialismul lui Marx nu anuleaza rolul determinant al teoriilor si credintelor: acestea reflecta. si b. (Cu alte cuvinte.Ana Bazac 109 _________________________________________________________ (Nu este vorba de o simpla amendare a mitului inteligibilitatii integrale: inteligibilitatea sociala este nu numai istorica. fara transformarea acestor factori nu are loc nici transformarea aspectelor materiale. într-un fel sau altul. desi într-un moment istoric sau altul exista aspecte sociale care nu sunt cunoscute/nu sunt cognoscibile/” care scapa”.

as p ect e xterio r . în ultima instanta – de relatiile de putere din societate pe care le reflecta. (I). si cel de trecere sub tacere („spirala tacerii” din comportamentul legat de raporturile de conducere. pornind de la prezumtia sistemicitatii. “World views: From Fragmentation to Integration”. (Des i n u treb u ie. Bart De Moor. a d eriv at d in id ein . Functia lor critica este ceea ce. Dar. fo r ma v izib ila. Staf Hellemans.html (20-VIII-2000). sa remarcam cele doua sensuri ale conceptului de supozitii tacite pe care îl includ deschis filosofiile si teoriile sociale care nu îsi asuma explicit prezumtiile: cel de cunostinte ne-explicitate. VII. joaca un rol de determinare a motivatiilor actiunilor oamenilor. ca urmare a specializarii. fires te. Ca urmare. http:/ /www. teoriile sunt mai mult sau mai putin consistente. Co n v in g erile în s es i au fo st în teles e d e o amen i ca ref lectân d . Exis ta s i cel d e co nstru ctie – co n tu rare a co n cep telo r s i id eilo r d in d eme rs u l lo g ic în cu n o astere.Ana Bazac 110 _________________________________________________________ avem în vedere explicatiile pentru societatea concreta si istoria acesteia. 1994. divinitatea este greu demonstrabila drept cauza ultima a derularilor sociale. Leo Apostel.. [2]. Diederik Aerts. desigur. ci de functiile lor sociale. deci a fenomenelor din societate56 . deoarece se refera la aspecte prin natura lucrurilor partiale. si confruntarea lor cu teorii diferite si cu practica sociala. Elemente de epistemologie a politicii”. ci se pot/sau nu. Predominanta lor sociala nu este însa dependenta doar de trecerea testului falsifierii. credinta religioasa. Teoriile sociale sunt. 1994. Editura Tempus. eid o s. 2008 . dovedi.ac. VUB Brussels. a generat tendinta de închidere a dialogului în cadrul scolii filosofice. s a abs o lu tiza m p r in cip iu l ref lectarii.be/CLEA/pub/worldviews.) Bibliografie [1].vub.) _________________________________________________________ NOEMA VOL. Astfel. “ Critica politicii. inclusiv de conducere ideologica. Bucuresti. În acest sens. a competentei achizitionate. În final. la acest nivel. falsifierea implica si critica logicii interne a teoriilor. cu forta ei si cu institutiile ei. incomplete. teoriile sociale se si completeaza si se si critica reciproc. Filosofiile sociale care dubleaza aceste teorii – din discipline sociale precise – sunt constituite în jurul unor prezumtii epistemologice si ideologice diferite si au aceeasi functie sociala ca si teoriile sociale particulare. Teoriile sociale nu sunt jocuri. Edel Maex. adica se falsifica (Marx si Popper: prin practica si prin argumente logice). Ana Bazac. Jan Van der Veken. dar care constituie premise verificate. desigur. Hubert Van Belle. 56 Dar s a n u u ita m ca ter men u l d e id ee.

uio. quinta edizione. Ana Bazac. „Pa ra d ig me în a ctu alita te”. Editura Ardealul. în „Commentaire”. S ulla sema n tica di u n a p a ro la -ch ia ve”. 1991. ed . S o me n o n con fo rmist rema rk s. Ana Bazac. [11]. Bucuresti. Angela Botez. în „Revista de filosofie”. Gius. [8]. [18]. [14]. în „Ro man ian rev iew o f p o litica l s cien ce an d in tern atio n al re latio n s ”. 2006.Gramsci e Sartre. 1963. 1981. Editura Academiei Române. _________________________________________________________ NOEMA VOL.1953. Bu cu res ti. Vita e Pensiero. Bucuresti. 2 00 6. “Despre schimbarile în paradigmele stiintelor politice în ultima decada a secolului XX”. ”Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre”. Laterza. Bucuresti. Biblioteca de filosofie. [9]. G. studiu introductiv si comentarii de Aram M. I. M acerata. Universitatea «Ovidius». G. Bucuresti. M ilen a Pres s . 4. Humanitas.htm (2-II-2006). „Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger”. ”Effets pervers et ordre social (1977)”. vol. Th e a n a lysis o f Po p p er o n Ma rx’s meth o d . Balmus. Qu d lib er Stu d io . “Studii de istoria filosofiei universale”. Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste”. Benedetto Croce. simpozionul international Grandi pensatori di novecento . A cu ra d i A lb erto Bu rg io . p ro b lemi. 1997 [4 ]. ”Despre vietile si doctrinele filosofilor” (secolul III e. [7]. [12]. Bari. A n a Ba zac. “Sartre and the adventure of the concept of rarity”. în v o l. [13].n. 5-6. 2 0 05 [5 ]. Raymond Boudon. [16]. Târgu Mures. [1 5] . ”La sapienza della storia. 2008. în ”Revue roumaine de philosophie”.no/etikk/artikler/boudon. Lukács. ”La filosofia di Gianbattista Vico” (1921). Ana Bazac. Ana Bazac. Raymond Boudon. Milano. System. din limba greaca de C. XV. Frenkian. A n a Bazac. 116. VII. Constanta. Gianbattista Vico e la filosofia pratica”. http://www.Ana Bazac 111 _________________________________________________________ [3]. [17]. 3-4. 2007. svilu p p i”. ”Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene”. A lb erto Bu rg io . „Po st-mo d ern iza rea ” si ra mâ n erea în u rma a p a ra d ig melo r stiintei p olitice”. 2006. 2. 1998. trad. în vol. A „satisfying” theory of social knowledge.”Texte sociologice alese”. Dumitru Ghise and Angela Botez (editors). “Sartre. [10]. ”Misère du relativisme”. în ”Dia lettica . 20 0 7. Diogenes Laertios. hiver 2006-2007. Mihai Draganescu. Dialectics. [6].tf. în “Societate si cultura”. Francesco Botturi. Tra d izion i. Raymond Boudon.). 2008 . „Architectural thought. Ana Bazac. Co n s tand ach e. Editura Academiei. în Raymond Boudon. 1990. Science”. ”S to ria e sto rie d i “d ialettica ”. Editura Academiei. 20-21 aprilie 2007.

dans Antonio Gramsci. Zamfirescu. Giulio Einaudi editore.org/reference/subject/philosophy/index. ”Recesivita tea ca stru ctu ra a lu mii”. „ Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor social-istorice. h ttp ://n ico l. ”Critica facultatii de judecare” (1790).htm. sur la politique e sur l’État moderne”. Vasile Dem. traducere de Constantin Noica. [30]. Martin Heidegger. Editura Tehnica.h tm ( 15 -I II -2 0 07 ) [20]. Juliette Kennedy. Paris. Antonio Gramsci. CIRET. http://www. Nemira. Catalin Zamfir). [23]. [24]. XVIII). ”Zece mii de culturi. 2007. [31]. ”Œuvres choisis”. 1959. Hermeneia. note si comentarii. M ircea F lo r ian . Quad. bibliografie selectiva. Antonio Gramsci.edu/entries/godel. 6. ”The German Ideology” (1845-1846). [21]. 1981. 19 8 3. Ionut Isac. Editura Politica.htm. (1998). Bucuresti. Yv es Du ran d . http://www. 1952. 1. http://plato. Alex andru Surdu.marxists.f r/ ciret/b u lletin /b 1 3/b 1 3c3 . [28]. Cluj. Dacia. Angela Botez. [34]. Retour sur le débat explication/compréhension”. „Kurt Gödel”. în NOEMA.stanford. 1960. „L’a p p o rt d e la p ersp ective systémiq u e de S tép h an e Lu p a sco à la th éo rie des stru ctu res d e l’ima g in aire et d e son exp érimen ta tio n ”. 2006. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Gilles Ferréol. Karl Marx.clu b . Essais de dialectique marxiste” (1923). Bucuresti. 1973. [32]. ”L’interprétation dans les sciences sociales. Torino. Editura Stiintifica si enciclopedica 1981. Paris. ”Histoire et conscience de classe. [25]. în Noesis. Spre geomodernitatea secolului XXI”. Immanuel Kant. (Note critiche su un tentativo di «Saggio popolare» di sociologia. VII. traduction et notes par Gilbert Moget et Armand Monjo. Éditions sociales. [29]. 1971. „Prolégomènes au statut des entités abstraites”. Mihai Draganescu. indici de autori si de concepte Rodica Croitoru. ”Principles of Integrative Science”. Menas Kafatos. [27]. Mircea Malita. Stanford Encyclopedia of Philosophy. ”Il materialismo storico e la filosofia di Benedetto Croce”. [33]. ”Logos architékton”. 2001. 2008 . Les Éditions de Minuit. Bu cu res ti. volumul VI. Athanase Joja. Athanase Joja. Georg Lukács. Ed itu ra Emin es cu . [2 2] . mai 1 9 98 . “The Basic Problems of Phenomenology” (1954). Préface de Georges Cogniot. Bucuresti. ”Notes sur Machiavel. „Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine”.marxists. Vasile Tonoiu. [26]. Mircea Flonta.Ana Bazac 112 _________________________________________________________ [1 9] . Bucuresti. o singura civilizatie. Bu lletin n o 13 .org/archive/marx/cw/volume05/index. (coord. Antonio Gramsci. 2003. studiu introductiv Mircea Florian. Epistemologia stiintelor sociale”.

2007. ” Pen ta mo rfo za a rtei”. N. 1 99 3. (coord. Bucuresti. [41].Ana Bazac 113 _________________________________________________________ [35]. Editura Politica. Ilya Prigogine.edu/projects/ollman/docs. Bucuresti. Althusser”. 1 97 8. Bucuresti. ”Arhitectura existentei”. Sorin Vieru. Catalin Zamfir). O propunere de unificare. coord. Catalin Zamfir). [46]. 2001. ”Dance of the Dialectic: Steps in Marx’s Method”. Bucuresti. Deleuze. Vas ile To n o iu . 6. Angela Botez. Isabelle Stangers. [39]. Bucuresti. XIV. „Explicatia cauzala si explicatia functionalista. [4 4. Epistemologia stiintelor sociale”. [4 3] . Vasile Tonoiu. 1981.nyu. Alexandru Boboc. I. Ilie Pârvu. „ Functii ale teoretizarii înauntrul investigatiei istorice. Angela Botez. of Illinois Press.Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii. 1981. Bucuresti. Yoshiyuki Sato. 1981. ”Pouvoir et Resistance : Foucault. Ed itu ra A cad emie i Ro mân e. Bu cu res ti. „Constructia sociala a legilor stiintei”. L'Harmattan. Editura Stiintifica. Bucuresti. contenant ses mémoires. Gianbattista Vico. ”Semantica si logica stiintei”. 2003. [38]. I . „Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale”. Librairie classique de L. A le xan d ru Su rd u . ”Dia lectica si rela tivism”. ”Noua alianta. in Napoli. Vasile Tonoiu. Metamorfoza stiintei” (1979). 1974. les opuscules. Ilie Pârvu. Hermeneia. la science nouvelle. [37].. Bu cu res ti. [36]. Gerard Stan. Michelet”. în ”Studii de istorie a filosofiei universale”. Editura Politica. [42].I. Paris. 1990. Bertell Ollman. Epistemologia stiintelor sociale”. _________________________________________________________ NOEMA VOL. http://www. [40].. 2008 . Paris. II . 1835. vol. vol. Editura Academiei Române. précédées d’une introduction sur sa vie et ses ouvrages par M. Derrida. [47]. 2006. Ed itu ra St iin tifica s i en ciclo p ed ica. Gianbattista Vico. vol. ”Principi di scienza nuova di. Hachette..D’intorno alla commune natura delle nazioni”. [45]. ”Oeuvres choisis de Vico.. Editura Stiintifica si enciclopedica. Univ. Editura Politica 1984. Paideia. Gabriel Nagât. Maris. (coord.Paradigma structuralgenerativa în ontologie. [48]. 2006. 1744. II. Catalin Zamfir. ”Introducere în epistemologie”. écrits par lui-même. lettres etc. ” Arhitectura existentei”. VII. Humanitas. Ilie Pârvu. Bucuresti.