You are on page 1of 879

II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

armonie cu termenii deja existenþi, contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea, al XVIII-lea ºI al XIX-lea, deºi acesta din urmã va fi, înainte de toate, secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa, în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite, iar a doua tendinþã, de fapt corelatã cu prima, utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. În acest fel, vocabularul medical, ca ºi al altor ºtiinþe, a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. * * *

În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care, dacã s-ar fi împlinit, întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat, încã de acum 24 de secole, mult mai armonios. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate, dupã Cratylos, ar exista în chip firesc, pentru fiecare din realitãþi, o dreaptã

potrivire a numelui, iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie, invocând o parte din vorbirea lor, ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor, atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. din Platon, opere vol. III, ediþie îngrijitã de Petru Creþia,
traducere de Simina Noica, Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1978, p. 251). Deºi taxatã, uneori fãrã menajamente, drept pozitivism naiv, opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa, a avut mereu aderenþi. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior, observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã, cu precizie, cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie, invocând o parte din vorbirea lor". Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent, laic, a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. Evident, sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente, fãrã echivoc, în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. În prezent,însã, asistãm la un fenomen nou. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale, iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului, ca ºi ale altor centre medicale franceze, proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia, a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania, abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia, ci, vom cita pentru siguranþa credibilitãþii, "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã, în medicinã ºi în biologie

francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie, nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul, ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". Aceste cuvinte, pline de amãrãciune, au fost rostite de profesorul J.-P. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français, langue des sciences et des techniques" (Luxembourg, 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. "Le français, langue de sciences et des techniques",
Extension de l'Université libre de Bruxelles, RTL-Edition Luxembourg, 1987, pp.31-42). Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc, dupã unii autori, printre care ºi J.-P. Binet, în circa cinci ani, imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial.
18

În realitate, procesul acesta este mult mai complex ºi, de aceea, trebuie analizat metodic ºi obiectiv. Existã mereu riscul subiectivitãþii, dar nu al uneia obiºnuite, în cãutare de argumente. La noi, francofilia are rãdãcini adânci, dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii, rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate, chiar dacã o limbã, alta decât franceza, dominã lumea. În ºtiinþã, însã, în medicinã în particular, ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain, secretar permanent al Academiei Franceze, în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. Comptes rendus, série générale, La Vie des Sciences, tome III, nr. 2, pp. 137-156). Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale, vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau - ºi mai rãu - într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. Iatã, de exemplu, un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal, vol. 295, 20-27 dec. 1986, pp. 1591-1592- semnat de Assist. Editor R. Smith. Articolul nu are, prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut, prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. Tot articolul ar merita citat, deoarece sub semnul euforiei, stârnitã de The Rise, care înseamnã printre altele ºi înãlþare, rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the

country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz, pe lângã
faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând, nicidecum în Brit. Med. J., nici nu este susþinutã de realitate, deoarece, dupã cum rezultã din citat, cercetãtorii francezi publicã, totuºi, în englezã. Se înþelege cã, în aceste condiþii, devin posibile reacþii adverse, profesorul R. Etiemble, de la Sorbona, fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze, în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. Pe un plan mai larg, istoria probeazã cã oricedominaþie, chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. R. Etiemble) este efemerã. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale, cât ºi a comunicãrii în medicinã. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã, latina, rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. C. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. O întâmplare, consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625, este edificatoare în acest sens. Astfel, prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea, pe nume Charles Guillemeau a primit, din partea pacientului regal, admiterea la licenþa în medicinã. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". Se observã cã reproºul, formulat în termeni foarte duri, nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. De altfel, disputa medicilor formaþi în facultãþi, cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. Profesioniºtii bisturiului, dupã cum se ºtie, aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite, dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. Astfel, la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei, în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, chirurgii din provinciile franceze, în particular cei din Lyon, au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. O asemenea opoziþie, împotriva utilizãrii limbii naþionale, apare azi ca paradoxalã. În acele timpuri, însã, Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa, câtã era, trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi, dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus, Hipocrate ºi Aristotel. Noile descoperiri, care se constituiau ca un flux puternic, ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura, încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. Este semnificativ cã
19

decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical, în secolul al XVII-lea. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze, destul de curajoase, evident, de origine francezã, asupra destinului englezei contemporane. De pildã, ("Le nouvel observateur", nr. 6, 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã, spaniolã, francezã, românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. Aceasta în timp ce greaca, limba marinarilor învinºi, repliaþi în arhipelagul lor, rãmânea intactã, iar în prezent, dupã douã milenii, are o formã apropiatã de origine. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã, înainte de toate, deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. Or, vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu, cu o evoluþie neliniarã. În serviciile spitaliceºti, germinau cuvinte fundamentale, care nu erau cuprinse în textele "sacre". De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553, în 1785 se naºte névrose, iar neurologie abia în 1840. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. Astfel, în 1551, este tipãrit "Traicté familier des noms grecs, latins,

arabiques, ou vulgaires, aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain", (Paris, J. Langlois). Dupã cum se observã din titlu, alãturi
de termeni de origine greacã, latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi, în consecinþã, terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. În realitate, deºi ele prezintã un mare interes documentar, aceste dicþionare sunt adesea divergente, deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna, încã, un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. Astfel, în "Onomatologie Chirurgique, ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie, enrichie de recherches historiques, morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului, Jean R. P. Durelle, Lyon, 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen, abducens, acatastasie, achanta, acope, acrochordon, acromion, adducens, adénoïde, adipeux. Întrun alt dicþionar, intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical,

contenant l'histoire de toutes les maladies, et leurs remèdes choisis dans les observations, consultes, conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet, Lyon, Baritel, 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis, abdanum, abeille, absinthe, accès (-asthmatique), accouchement, accoucher, achores, acide, acier. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet)
comparabilã cu cea din dicþionarele generale; b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri, uneori radicale, de semnificaþie). Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate, adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. Totuºi, analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã, perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. Astfel, vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil, în ciuda abundenþei de dicþionare, în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba
20

lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). Urmeazã, în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea, un progres mai discret, dar de calitate, deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie, este drept, aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice, consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical, în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali, este localizat dupã anul 1850. Oameni de geniu, ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard, au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. Drept consecinþã, francofonia medicalã a ajuns la apogeu. În jumãtatea de nord a Americii, într-o mare parte din America Centralã, în toatã America de Sud, în cea mai mare parte a Africii, în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. Cãrþile, periodicele, dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas, evident, termenii medicali de origine francezã, majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular, deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini, sufixe ºi prefixe greco-latine. În rest, amintiri frumoase pentru francofili, din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery, pilot la "Aeropostale", a suferit un accident în America de Sud. Având o contuzie abdominalã, el a fost examinat de un medic practician, al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor, tratat tradus în spaniolã. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. Prima, revoluþia terapeuticã, începe cu sulfamidele în anul 1937. Aceasta, deºi schimbã destinul oamenilor, rãmâne doar empiricã. A doua revoluþie este foarte recentã. Preparatã în deceniul al V-lea, în prezent în plinã desfãºurare, revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi, iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. * * *

Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. Forþa cercetãrii ºtiinþifice, lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã, ci rezultatele), amploarea fondurilor destinate cercetãrilor, capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze, dacã era cazul, chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã, din cauza unor neologisme rãu concepute, este altã problemã. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã, limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate, dar nu ca atare, ci prin anglicizare. Ex.: arteria devine artery, vena, vein º. a. m. d. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor, al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare, prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. Nu mergea, însã, totul perfect, îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. Uneori acestea erau bine tolerate, de ex. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography, dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. Iatã, de exemplu, cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch, în cartea sa On the Art of Writing, cuvântul antibody: "El este, de fapt, un barbarism, o corciturã fãrã rasã. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. Se impune o corecþie severã!". Reacþia era normalã, în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp, cu atât mai mult cu cât, cuvântul era deja prezent în alte limbi. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare, în engleza medicalã
21

au rãmas mulþi termeni hibrizi. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. Limba englezã are o dublã origine, saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã, eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care, împrumutaþi în alte limbi, vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. Din pãcate, cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie, tot aºa, procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix, cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice, preluate din limbajul comun, altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie; 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual, încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine; situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente, iar cei intraductibili circulã ca anglicisme, cu dificultãþile de rigoare. Deºi utilã, o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. Pentru cei interesaþi, recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM, MALOINE, 1998) elaborat de Serge Quérin care, în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal, Canada, lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. Dupã cum se ºtie, anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. În acest sens, menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã", Edit. Academiei Române, Bucureºti, 1997.

22

VI. GHID ETIMOLOGIC
Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã, de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe, sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea, sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã, în ordine alfabeticã ºi nu separate. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor. Pentru cã, deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice, cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã, ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare, îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). Este uºor sã se constate, chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini, cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. Existã, totuºi, semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. Citãm în acest sens opinia profesorului J.-C. Sournia, un cercetãtor avizat în domeniu, care, deºi exagereazã, poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate, nici Aristotel, nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français", Édit. Privat, Toulouse, 1997, p. 81). Este adevãrat numai în cazurile, totuºi puþine, în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. Altminteri, frecvent s-au produs modificãri de sens, uneori chiar la nivel conceptual, sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã, adicã dupã 1950, o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã, fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine, deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. De altfel, chiar J.-C. Sournia scrie, cu acelaºi spirit polemic, referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a

termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. cit. p. 86). ªi atunci, care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni
echivalenþi în francezã ? Nicidecum, deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã, din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi, inclusiv în francezã, ar corespunde unei propoziþii întregi. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã, deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. Din motive de echilibru, vom cita un alt cercetãtor francez, H. Laborit (1914-1996), care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific

aparþine celui care descoperã. Nu este numai just, dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. Laborit, “Colloque de
terminologie médicale”, Masson, Paris, 1976, p. 26). Opinie absolut corectã, cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur, sau ajutat de un lexicograf, un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale.

23

RÃDÃCINÃ , PREFIX, SUFIX

ORIGINE {I SENS EVOCAT

EXEMPLE

A
A-, ANAB-, ABSABCEABDOMINa, an (G) = sens privativ, absen]\, lips\ ab, abs (L) = de la, îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece, a se duce abdomen, - inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde, a t\inui + omen, -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci, a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi, a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge, a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul; cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf, excrescen]\; gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate, vârf aktis, -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. akouein (G) = a auzi 2. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen, -inis = vârf, ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie, acalculie, afibrinogene-mie, agrafie, apnee, avitamino-z\, azigos, anizocorie, anoxie, anurie abarticular, abduc]ie, abductor, abstinen]\ abces, abcedat abdominal, abdominocentez\, abdominoscopie

ABERABSORB-ACACANTACARI-, ACAROACETACETABUL-, ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-, -ACRIE ACTIN-, ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-, ACVI-, ACVOADADAMANTIN-, ADAMANTO-ADELFADEN-, ADENOADIP-, ADIPOADJUVADREN-, ADRENOAER-, AEROAFECT-, AFECTOAFT-, AFTOAGENT

aberant, abera]ie absorbant, absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio, -onis) autacoide, panaceu acantocit, acantocitoz\, hexa-cant acarian, acarioz\, acarofobie acetat, acetic, aceton\ acetabulum, acetabuloplastie aciditate, acidocetoz\, acidulat acin (pulmonar), aciniform acnee, acneiform acomodare acrocefalie, acrodermatoz\, a-crodinie, acrofobie, acrozom, pa-hiacrie actin\, actinic, actinologie, acti-nomicin\, actinoterapie activare, activator, activitate 1. acufen\, acumetrie 2. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie, paracuzie acvafobie, acvifer, acvocapsuli-t\

ad (L) = aproape de, spre, lâng\ adamas, -antos (G) = diamant, smal], substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden, -os (G) = gland\; sens ambiguu, ganglion limfatic sau ]esut glandular; adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex.: vegeta]ii adenoide) adeps, -dipis (L) = gr\sime adiuvans, participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren, -is (L) = rinichi; se refe-r\ la glandele suprarenale aer, -os (G), aer, -is (L) = aer; prin extensie, orice gaz affectus (L) = stare de spirit, afec]iune, boal\ < afficere = a afecta, a sl\bi aphthae, -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens, -ntis (L) = activ, viu

adduc]ie, adsorbant, adsorb]ie adamantinom, adamantoblast, adamantoblastom monadelf adenit\, adenocarcinom, adeno-fibrom, adenom, adenomatoz\, adenomectomie, adenovirus, hi-drosadenit\ adipocit, adipoz\, (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal, adrenalin\, adrenergic, adrenocortical, adrenolitic aerob, anaerob, aerobioz\, ae-rocolie, aerogastrie afectiv, afectivitate, afectomotor aft\, aftoz\, aftovirus agent

24

ADALVEOL-, ALVEOLO< agere = a ac]iona, a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi, a uni agmen, -inis (L) = mul]ime, gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\, direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac, apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul, diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas, -antos (G) = cârnat 1. albus (L) = alb 2. albumen, -inis (L) = albu[ de ou albugo, -inis (L) = albea]\ al kali, al-qaliy (Ar) = sod\, potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja, a ap\ra algidus (L) = rece, `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii

ALOPECANIZO-

AGLUTIN-, AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-, ALOALANT-, ALANTOALB-, ALBUMINOALBUGALCAL-, ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE, ALGO-, -ALGEZIE, ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-, ALVEOLOAMALGAM

aglutinabil, aglutinare, aglutino-gen agminat colagog, galactagog demagogie, pedagogie agonie, agonist, antagonist agorafobie pelagr\, podagr\ alar alergie, alogen, alogref\, aloki-nezie, alopatie, alosterie, aloti-pie, alotriosmie, alotriofagie, a-lotropie alantoic, alantoid\, alantoin\ 1. albicans (Candida), albinism 2. albumin\, albuminorahie albuginee, albugo alcalin, alcaloid, alcaloz\, alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie, mialgie, nevralgie, algodistrofie, algofilie, algofobie, algoparalizie, analgezie, algezio-metru alienare, alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\, dentar\), al-veolit\, alveolocapilar amalgam

AMAURAMBI-, AMBOAMBLIAMBUL-, -AMBUL AMETROAMFI-, AMFOAMFOR-, AMFOROAMIB-, AMIBO-, AMOEBAMIGDALAMIL-, AMILOAMNIOAMPULANAANABOL-

alienare (L) = a înstr\ina, a aliena aleiphar, -atos (G) = gr\sime, ulei alopex (G) = vulpe; boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor, în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor), malagma (G), al-mulgam (Ar) = mas\ moale, emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit, [ters, imperfect ambulare (L) = a merge, a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\, dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi, ampho (G) = de ambele p\r]i, ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\, schimbare < amibein = a alterna, a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G), amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[, vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou, în jurul, contrariul lui, în revenire, în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca, de a construi < anaballein = a construi, a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat, curbat ankon (G) = cot aner, andros (G) = b\rbat

amauroz\ ambidextru, ambisexualitate, ambivalen]\, amboceptor ambliacuzie, ambliopie ambulan]\, ambulator, somnam-bul, noctambulism ametropie amfiartroz\, amfipatic, amfoter, amfotonie, amfotrop amforic (suflu), amforofonic amibiaz\, amiboid, amoeb\, a-moebicid

amigdale, amigdalectomie amilazemie, amilazurie, amiloid, amiloidoz\ amniocentez\, amniocit, (lichid) amniotic ampular, ampul\, ampulit\ anabioz\, anafaz\, anafilaxie, anafilatoxin\, anagen, analeptic, anasarc\ anabolism, anabolizant

ANCHIL-, ANCHILOANCONANDR-, -ANDRIE, ANDROANEMOANEV-,

anchilostoma, anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen, android, andrologie, andropauz\, ginandrie anemofil, anemopatie anevrism, anevrismectomie, a-

anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire, dilata]ie

25

ANOMANEVRISMOANEX-, ANEXOANGANGEI-, ANGEIO-, ANGI-, ANGIOANIMANIZOANOMANT-, ANTIANTE-, ANTERO-ANTEM ANTR-, ANTRACANTR-, ANTROANTROPO-, -ANTROPIE ANUL-, ANULOAPENDIC-, APENDICOAPEX-, APEXOAPI-, APIOAPIC-, APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-, ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega, a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L), angor, -oris (L) = sufocare < angere = a strânge, a sufoca angeion (G) = vas

ASC-, ASCOnevrismorafie anexe (uterine, embrionare), a-nexit\, anexopexie angin\, angor angeit\, angeiologie, angiecta-zie, angiocardiografie, angioco-lit\, angiom, angioscintigrafie, angiospasm, angiotensin\ animism anizocitoz\, anizocorie anomalie antagonist, antalgic, antibiotic, anticoncep]ional, anticorp antebra], antecedente, antefle-xie, antepozi]ie, anteversie enantem, exantem antracoid, antracoz\, antrax antrectomie, antru, antromastoi-dit\, antropiloric antropogenez\, antropometrie, antropozoonoz\, zooantropie anular, anulocit, anuloplastie apendice, apendicit\, apendico-cel apex, apexit\, apexocardiogra-m\, apexogram\ apicultur\, apiterapie, apiofobie apical, apicectomie, apicoliz\ apoenzim\, apofiz\, aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie, arahnoid\, arah-noidit\, arahnoidocel arborescent, arboriza]ii arcad\, arciform coarcta]ie 1. arenavirus, arenoblastom 2. arenifer, areniform 1. areolar, areol\ 2. areometru (celule) argentafine, (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie, monarhie aritenoid, aritenoidectomie, aritenoidopexie aritmie, aritmogen, aritmomanie aromatizare, aromaterapie arter\, arterit\, arteriol\, arterio-grafie, arteriotomie

animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G), anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra, care se opune la ante (L) = înainte, care precede în timp, în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax, -akos (G) = c\rbune antron (G), antrum (L) = cavitate, pe[ter\, antru (mastoidian, gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix, -icis (L) = adaos, supliment; sensul anatomic dateaz\ din sec. XVI apex, -icis (L) = vârf, culme apis (L) = albin\ apex, -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\, la exterior hapsis (G) = unire, fuziune, jonc]iune < haptein = a prinde, a ata[a arakhne (G) = p\ianjen; care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor, -oris (L) = arbore, copac arcus (L) = arc, bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. arrhen, -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. arena (L) = nisip 1. areola (L) = arie mic\ dim. < area = arie 2. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna, a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma, -atos (G), aroma, -atis (L) = arom\, plant\ aromatic\ arteria (G, L) = arter\ < aer, -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre, grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\, articula]ie

ARGENTARGIR-, ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-, ARITENOIDOARITMAROMAARTER-, ARTERIO-

ARTIOARTR-, ARTROASPARAG-, ASPARTASC-, askos (G) = burduf ASCOASPARAG-, asparagos (G), asparagus (L) = sparanghel, asparagus ASPARTASTEN-, asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\, putere

artioploid artrit\, artrodez\, artrofit, artro-grafie, artroscopie, hidrartroz\ BACTERI-, BACTERIOascit\ asparagin\, aspartaz\, aspartic astenie, astenopie, miastenie, neurastenie

26

ASTER-, ASTROASTIGMATATEL-, ATELOATER-, ATEROATIC-, ATICOATMOATRET-, ATRETOATRIO-

aster, -eros (G), astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma, -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci, fiertur\; tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii, al Atenei; etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor, abur atretos (G) = f\r\ deschidere, neg\urit atrium (L) = vestibul, curte interioar\; auriculele i-nimii < ater, -tra, -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani, iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce - zei]e ale destinului: Clotho, Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi, a asculta 1. auris (L) = ureche 2. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i

asterion, astrocit, astrocitom, as-trovirus astigmatism atelectazie aterom, ateromatoz\, ateroscle-roz\ aticit\, aticotomie atmosfer\, atmoterapie atretenterie, atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie, atrioventricular

ATROP-

atropin\

AUDI-, AUDIOAUR-, AURI-, AUROAURI-, AURICULAUT-, AUTO-

auditiv, audiometrie 1. auripunctur\, aurometru 2. auric, aurificare, auroterapie, aureomicin\ auricular, auriculoterapie autism, autoaglutinare, autoa-gresiune, autoanticorp, autocrin, autohistoradiografie, autoimuni-tate, autopsie, autovaccin automatism auxanologie, auxilitic, auxin\, auxocardie

AUTOMATAUXANO-, AUXI-, AUXOAXI-, AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO-

automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te, a se dezvolta 1. axon (G), axis (L) = ax 2. axia (G) = valoare, evaluare axilla (L) = subsuoar\, axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche, jug azur (Fr. veche) = albastru

1. axial, axis, axometru, axon 2. axiologie, cronaxie axilar, axilotomie ATP-az\, hidrolaz\, kinaz\, ure-az\ azigos (vene) azurofil

B
BACILBACTERI-, BACTERIOBALAN-, BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-, -BARISM, BAROBARIBATIBATM-, BATMOBATRACBAZI-, BAZO-, -BAZIE BI-, BINBIBLIO-BIE, BIO-, -BIO-, bacillus (L) = bastona[, bacil bakterion (G) = bastona[; bacterie dim. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\; gland ballismos (G) = salt, s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar, baciliform bactericid, bacteriemie, bacterio-fag, bacteriostatic balanic, balanit\, balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\, balistofobie balneologie, balneoterapie baranestezie, baroreceptor, barotraumatism, hiperbarism barilalie, bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar, bazocelular, abazie

barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G, L) = baz\

bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\

biauricular, bicarbonat, biceps, bicuspid, bigeminism, bioxid, bipolar, birefringent, binar bibliografie, bibliomanie aerobie, anaerobie, biocenoz\, biodisponibilitate, bionic\, bio-ritm, biotehnologie, abiotrofie, antibiotic,

27

BALAN-, BALANOBROMATO-BIOZ| BILIBISBLASTO-, -BLAST, -BLASTOM BLEFAR-, -BLEFARIE, BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL, -BOLIE, -BOLISM, BOLOBOTRI-, BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-, BRAHIO-, -BRAHIE BREVIBRIOBROM-, BROMOBROMATOBRON{-, BRONHOBRUX-, BRICBUBON-, BUBONOBUC-, BUCOBULB-, BULBO-BULIE BURS-, BURSOBUTIR-, BUTIRO-

-CAPNIE, BROM-, BROMOCAPNOaerobioz\ bilirubin\, biliverdin\, porfobilino-gen, urobilin\ bisinoz\, bisoid blastocist, blastogenez\, blasto-mer, eritroblast, trofoblast, limfo-blastom blefarit\, blefaroconjunctivit\, blefarospasm, ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol, embolie, tromboembo-lism, bolometru

bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen

blepharon (G) = pleoap\

blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z, vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca

1. bothrion (G) = gropi]\ 2. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion, -onos (G), brachium (L) = bra]

1. botriocefal 2. botrioid, botriomicete botuliform, botulism bradicardie, bradikinezie, bradi-lalie, bradipsihie brahicefalie, brahidactilie, brahi-melie brahial, brahialgie, brahiocefalic, abrahie

brevis (L) = scurt 1. bryein (G) = a cre[te 2. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma, -atos (G) = hran\, aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos, pl. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie, regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G), bursa (L) = pung\, sac de piele butyrum (L), butyron (G) = unt

brevilin 1. embrion, embriologie 2. briologie bromhidroz\, bromid\, bromism, bromopnee bromatologie bron[iectazie, bron[it\, bronholit bruxism, bruxomanie, bricoma-nie bubon, bubonalgie, bubonocel bucal, bucofaringian bulbiform, bulbopatie abulie burs\, bursit\ butiric, butiroid

C
CACO-CAIN| CAL-, CALO-CALAZIE CALC-, CALCICALCANECALCUL(-), CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx, calcis (L) = var; calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. kalyx, -ykos (G), calyx, -ycis (L) = cup\, `nveli[ul florii 2. khalix, -ikos (G) = var, pietri[ calor, -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie, cacodilat novocain\, procain\, xilocain\ caligrafie, calofil, calomanie acalazie V. [i CHALAZOcalcar, calcifilaxie, calcinoz\, calcipexie, calcitonin\, calcitriol calcaneodinie, calcaneu calcul, calculos, calculocancer, calculografie 1. calice, calicectazie, calirafie 2. calicoterapie, calicoz\ calorie, calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului, hiperbaric\), camerular Campylobacter, campilogna]ie camptodactilie

CALOR-, CALORICAMERCAMPILOCAMPTO-

28

CANABCANCER-, CANCEROCANT-

kannabis (G), cannabis (L) = cânep\ cancer, -cri (L) = rac, crab; cancer quantus (L) = cât de mare

CANT-, kanthos (G), canthus (L) = buza unui vas; unghiul CANTOochiului CAPILAR-, capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput, -itis (L) = cap CAPSUL-, -CAPNIE, CAPSULOkapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-, capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. < capsa = cutie CARBO-, carbo, -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-, karkinos (G) = rac, cancer CARCINOCARDI-, kardia (G) = 1. inim\ CARDIO2. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat, ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure, nucleu CARNI-, caro, carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-, 1. karpos (G) = pumn CARPO2. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos; folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-, CAVERNOCAZE-, CAZEI-, CAZEOCEC-, CECOCEFAL-, -CEFAL, CEFALO-CEL CELI-, CELIOCELULCEMENTOCEN-, CENOCENO-, KAINO-, KENOCENT-, KENTO-, -CENTEZ| CENTICENTR-, CENTRI-, CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-, catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\

canabinoide, canabism anticanceros, cancer, cancericid, cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas, atis), cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie, epicantus, canto-plastie capilar, capilaritate, capilarosco-pie capital CENTRI-, acapnie, CENTR-, capnometru capsular, capsulectomie, capsu-lit\, capsulotomie carbometrie, carbonat, carboni-zare carcinoid, carcinom, carcinoma-toz\ 1. cardialgie, pericardit\, cardio-megalie, cardiopatie 2. cardiospasm, cardiotomie carfologie cariokinez\, cariolizis, cariotip carne, carnifica]ie, carniform, carnofobie carotid\, carotidian 1. carpian, metacarp, carpocifo-z\ 2. pericarp, carpofag catabolism, catalepsie, cataliz\, cataplazie, catatonie bicatenar, caten\ catoptrofobie caudal, caudat (ven\) cav\, cavitate, concav cavern\, cavernos, cavernosto-mie cazeum, cazein\, cazeificare, cazeogen

caecus (L) = orb kephale (G) = cap

cecal, cecitate, cecoplicatur\ cefalalgie, cefalee, cefalometrie, brahicefal, hidrocefal, leptocefal, microcefal colpocel, omfalocel, rectocel, varicocel celialgie, celioscopie celul\, celulifug, celulit\ cement, cementoblastom, ce-mentocit cenestezie, cenestopatie, ceno-bioz\ cenogenez\, kainofobie, keno-glosie

kele (G) = tumor\, hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou, recent

kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput, -itis (L) = cap receptus (L), participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier

centalgie, kentomanie, amnio-centez\, cefalocentez\, pericar-docentez\ centigrad, centigram, centimetru, centipoise central, centrifug, centripet, cen-tromer, centrozom biceps, triceps chemoreceptor, nociceptiv, re-ceptor ceromel, ceroplastie, cerumen cercar, cercopitec, cisticerc, cis-ticercoz\ cerebel, cerebelos cerebral, cerebrom, cerebroma-lacie,

29

-CEPS CIRCUMCEREBROCERVIC-, CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-, CHEILOCHELOCHEMO-, CHIMIO-

CIPRI-, CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical, cervicit\, laterocervical, cervicopexie, cervicovaginal cestode chalazodermie V. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\, cheiloplastie, cheiloschi-zis chelator, cheloid chemokine, chemoluminescen-]\, chimioprofilaxie, chimiorecep-tor (chemoreceptor), chimiota-xie, chimioterapie cherofobie, cheromanie spirochet\ chiasmatic, chiasm\ achilie, chilangiom, chilifer, chilo-micron, chiloperitoneu, chiloto-rax echimoz\, parenchim, chimotrip-sin\ chiropractic\, chirurgie, cheiro-megalie chistadenom, chistectomie ciancobalamin\, cianogen, cia-noz\, cianur\, piocianin\ cibernetic\, cibernine ciclit\, ciclotimie, ciclotron bactericid, fungicid, spermicid, virulicid cifoscolioz\, cifoz\, carpocifoz\ ciliar, ciliectomie, ciliofor cimbiform, cimbocefalie cinantropie, cinic, cinofobie cinedensigrafie, cineradiografie, cinescopie, cinematic\ cinetic\, cinetoz\ incipient, recipient ciprifobie, cipridofobie circumcizie, circumduc]ie, cir-cumvolu]ie cirogen, ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie, cistit\, dacriocistit\, cisticerc, cistoscopie, cistosto-mie, cistorafie cistern\, cisternografie acantocit, citodiagnostic, citoge-netic\, citoplasm\, citostatic, ci-totoxicitate, citotropism, eritrocit, hepatocit, limfocit, pericit, trombocit citrat, citric, citrin circumcizie, excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic, clastomanie, osteoclast, coloidoclazie, tricoclazie clatrin\ claustrofilie, claustrofobie autoclav clavicul\, claviform cleidotomie, sternocleidomastoi-dian

cervix, -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix, -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului, cicatrice khemeia (G) = alchimie

CHERO-CHET| CHIASMCHIL-, CHILO-CHIM-, CHIMOCHIR-, CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-, CICLO-CID CIF-, (-)CIFOZ| CILI-, CILIOCIMB-, CIMBOCIN-, CINOCINE-, CINEMACINET-, CINETO-CIPIENT CIPRI-, CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-, CISTI-, CISTOCISTERNCIT-, -CIT, CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-, -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-,

khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir, -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac, vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\, cil kymbe (G), cymba (L) = barc\, luntre kyon, kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema, -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi, a lua Kypris, -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac, vezic\

cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit)

kitron (G), citrus (L) = l\mâi caesio, -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\, ml\di]\ klasma, -atos (G) = fragment, buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat, spart klasis (G) = ruptur\, fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri, -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare, barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie; cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis, -idos (G) = cheie, de unde clavicul\ (os în form\

30

CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-, CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-, CLORO-CLUZCNEMCO-, CONCOANCOARCT-COC, COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-, COLOCOL-, COLE-, COLO-, -COLIE COLEDOC-, COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-, COLPOCONCHCONDIL-, CONDILOCONDR-, CONDROCONDRI-, CONDRIOCONIDIO-, CONIO-, -CONIOZ| CONJUNCTIV-, CONJUNCTIVOCONTRA-, CONTROCOP-COP|, -COPT COPROCOR-, -CORIE CORACCORD-, CORDOCORD(-), CORDI-

de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima, -atos (G), clima, -atis (L) = înclina]ia soarelui, de unde: latitudine, climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\, l\star klonos (G) = tumult, dezordine khloros (G) = verde; clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior, gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio, -onis (L) = strâmtare, îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\, bob kokkyx, -ygos (G) = cuc, cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G), cochlea (L) = cochilie de melc v. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-, chole-)

blefarocleisis, colpocleisis cleptofobie, cleptomanie climatic, climatopatologie clinic\, clinomanie, clinostatism bronhocliz\, rectocliz\ clon, clonare clonic, clonus clorhidrie, clorizare, clorofil\, clo-rom, cloroz\ malocluzie, ocluzie cnemalgie, gastrocnemian coenzim\, coeziune, cofactor, confabula]ie, contagiune, conta-minare coan\ coarcta]ie V. [i -ARCTenterococ, pneumococ, stafilo-coc, coccobacil, cocoid coccidinie, coccis CORIOcodein\ coercibil, incoercibil cofochirurgie, cofoz\ cohlear, cohlee col uterin colagen, colodiu, coloid colibacil, colic\, colit\, colopatie, colopexie, coloplicatur\ colagog, colangiografie, cole-cist, colecistectomie, colecistit\, colecistografie, colecistolitiaz\, coleperitoneu, hipercolie coledoc (canal), coledocit\, coledocolitiaz\, coledocotomie coleocel, coleoptoz\, coleorexie coloboma colorant, colora]ie, fotocolorime-tru colpectomie, colpocel, colpocito-logie, colpoperineoplastie, colpo-perineorafie concha, conchectomie condilectomie, condilian, condi-lom, epicondil, condilotomie condral, condrit\, condroblast, condrocit, condrofit, condroma-toz\, condrosarcom condrioliz\, mitocondrie conidiospor, coniometrie, pneu-moconioz\

kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\; vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color, -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\; prin extensie, vagin konkhe (G), concha (L) = cochilie de scoic\; cor-nete nazale kondylos (G), condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte, granul\ konis (G) = praf

coniunctivus (L) = care leag\, care une[te < coniungere = a lega `mpreun\, a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax, -akos (G), corax, -acis (L) = corb khorde (G), chorda (L) = coard\, cordon cor, cordis (L) = inim\

conjunctiv\, conjunctivit\ contraceptiv, contraextensie, contraindica]ie, controlateral copiopie, copofobie sincop\, sarcopt coprocultur\, coprofagie, copro-lalie, (examen) coproparazitolo-gic, coprostaz\ corectopie, anizocorie coracoid\ cordit\, notocord, cordotomie cord, precordial

31

CRON-, CRONO-

DENT-, DENTO-

CORE-, khoreia (G), chorea (L) = dans coree, coreiform, coreofrazie, COROIDCROMATO-, -CROMIE -CROM, CROM-, COREO- , COROIDOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom, coriomeningit\, corioretinit\ COROID-, khorioeides (G) = în form\ de membran\; coroid\ coroidit\, coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-, khoristos (G) = separat, îndep\rtat corista, coristom CORISTO-CORM, kormos (G) = trunchi, corp brahicorm, neurocormie -CORMIE 1. coronar, coronarit\, coronaro-grafie, CORON1. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. coronoid\ 2. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus, -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-, cortex, -icis (L) = scoar]\; regiunea periferic\ a unui cortical, corticorezisten]\, corti-costeroid, CORTICOorgan corticosuprarenal\, corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-, kosmos (G) = ordine, univers cosmobiologie, cosmogonie, COSMOmicrocosmos, macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\, cosmetologie < kosmos = ordine; fig.: ornament COST-, costa (L) = coast\ intercostal, sternocostal, costo-tomie, COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate, adâncitur\ cotiledon, cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-, coxa (L) = [old coxa vara, coxalgie, coxartroz\, COXOcoxofemural CRANI-, cranium (L medieval\) = craniu craniectomie, craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|, krasis (G) = amestec, constitu]ie a unui corp, craz\ (sanguin\), discrazie, idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-, kreas, -atos (G) = carne creatin\, creatinin\, creofag, pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic, crenoterapie -CRESCENT, crescere, crescentis, cretus (L) = a cre[te concrescent, excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia), a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio, -onis) CRICO-, krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie, cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie, crimofil CRIMINAL-, criminalis (L) = criminal criminalistic\, criminologie CRIMINO< crimen, -enis = acuza]ie, `nvinuire -CRIN, krinein (G) = a separa de; cu sensul de a secreta endocrin, exocrin, autocrinie, pa-racrinie -CRINIE CRIO-, kryos (G) = frig crioanestezie, criodecapaj, crio-protein\, CRIcrioscopie, criestezie CRIPT-, kryptos (G) = ascuns criptorhidie, criptogenetic, cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-, krystallos (G), crystallus (L) = ghea]\, cristal cristalin, cristalite, cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie, crizoterapie -CROIA, khros (G) = tent\, culoare alocroism, cianocroia, dicroism -CROISM -CROM, khroma, -atos (G) = culoare hipocrom, cromafin, cromatin\, cromofor, CROM-, cromozom, acroma-topsie, cromatografie, CROMATO-, discroma-topsie, acromie, discromie -CROMIE CRON-, khronos (G) = timp cronaxie, cronic, cronobiologie, CRONOcronotropism -CROT, krotos (G) = b\taie catacrot, dicrot, tricrot, dicrotism -CROTISM CRURcrus, cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis, ktenos (G) = pieptene, creast\ ctenocefal, ctenomicete CUB-, CUBOkubos (G), cubus (L) = cub cuboid, cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital, cubitus -CUL, -culus, -cula, -culum (L) = sufix pentru formarea spicul, ventricul, cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie, culdotomie CULI-, culex, -icis (L) = ]ân]ar culicid, culicide, culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\, urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform, cuneohisterectomie CUPR-, cuprum (L) = aram\ ro[ie, cupru cupremie, cuproprotein\, cupro-rahie,

32

DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-, CUTICVADRI-, CVADRUCVARTCVASICVINT-

-DOC cuproterapie bicuspid, tricuspid cutanat, cuticul\, cutireac]ie, cu-tis laxa cvadriceps, cvadriplegie, cvadri-geminal, cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan, cvintupli

cuspis, -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam, aproape quintus (L) = al cincilea

D
DACRI-, DACRIO-DACTIL, -DACTILIE, DACTILODE-, DES-, DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\, dacriocistit\, da-criolit pentadactil, sindactilie, dactilofa-zie, dactiloscopie debridare, decalcifiere, decolare, deshidratare, dezarticulare, de-zinfec]ie, dezinser]ie, detumes-cen]\ decibel, decilitru, decimetru aldehid\, dehidroepiandrosteron de, dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare, pri-vare)

-DELIC -DELF DELTDEMO-, -DEMIE DEMONODENDR-, DENDRODENS-, DENSITODENT-, DENTODEONTODER-, DERODERM-, DERMO-, DERMAT-, DERMATO-, -DERM, -DERMIE DESM-, DESMODEUTERDEXTR-, DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-, DIAFANODIAFORDIAFRAGM-, DIAFRAGMATDICODICTI-, DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-, DIGITODILATDINAM-, -DINAMIE -DINIE,

decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor, hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident, manifest delphys (G) = uter, pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor, popula]ie daimon (G) = demon, zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens, compact densitas, -atis (L) = consisten]\, densitate dens, -ntis (L) = dinte deon, -ontos (G) = obliga]ie, ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma, -atos (G) = piele

psihedelic didelf deltoid demografie, endemie, epidemie, pandemie demonofobie, demonolatrie dendrit\, dendrofilie densiflor\, densitate, tomodensi-tometrie dentar, dentin\, denti]ie, den-tom, dentoalveolar deontologie deradelf, derodim dermit\, dermografism, dermati-t\, dermatofit, dermatoglife, epi-derm, hipoderm, eritrodermie

desmos (G) = band\, ligament deuteros (G) = al doilea dexter, -tra, -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin, a secreta < dia = prin + pherein = a purta, a transporta diaphragma, -atos (G) = barier\; diafragm < dia = prin + phragma, -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea, plas\ didymos (G) = geam\n; testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi, a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. dinos (G) = ame]eal\

desmit\, desmozom deuteranop, deuteriu dextran, dextrin\, dextrocardie, dextrogir artrodez\, tenodez\ dicrot, dioxid, dizaharid diaforez\, diagnostic, dializ\, di-apedez\ diafanoscopie diaforez\, diaforoscop diafragmalgie, diafragmatocel dicogamie, dicotomie dictiopsie, dictiozom epididim difterie digital, digital\, digitopalmar, di-gitoplastie dilatator, dilata]ie dinamometrie, adinamie 1. oticodinie, scotodinie, dinofo-bie

33

DOCIMDINODIOPTRDIPL-, DIPLODIPSO-, -DIPSIE DIS2. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar, prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. dis (L) = separat de

-EGORIE 2. acrodinie, calcaneodinie, ple-urodinie dioptrie, dioptru diplacuzie, diplobacil, diplococ, diploid, diplopie dipsomanie, polidipsie 1. discizie, disec]ie, diseminare, disjunc]ie, dislocare, disocia-]ie 2. disartrie, disbazie, discrazie, discromatopsie, disfagie, dis-fazie, dispnee, displazie discartroz\, disciform, discopatie distal, distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie, dolicosigmoid, megadolicocolon domism, domatofobie dorsal, dorsalizare, dorsolombar dozare, doz\, dozimetrie drepanocit, drepanocitoz\ palindrom, prodrom, sindrom, antidromic, dromomanie, dromo-trop duct, oviduct gastroduodenit\, duodenopexie, duodenoscopie, duodenostomie duplicare, duplicitate indura]ie

2. dys (G) = greu, dificil; indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-, DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-, DOMATODORS-, DORSODOZ-, DOZIDREPANO-DROM, -DROMIC, DROMO(-)DUCT DUODEN-, DUODENODUPLICDURdiskos (G), discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\, anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma, -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\, drum

ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece; duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur, tare

E
EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur, -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G), echinus (L) = arici 1. oikos (G) = cas\ 2. ekho (G) = ecou, sunet repetat ecaudat eccodroz\, ecdemic, ecbolic, ecrin, ectropion eburnare, eburnat sinechie, sinechotomie echimolar, echipoten]ial echin (equin), echinism echinococ, echinoftalmie 1. ecologie, ecosfer\, ecotip 2. ecocardiografie, ecoencefalo-grafie, ecografie, ecokinezie, ecolalie, ecomimie, ecopraxie atelectazie, bron[iectazie, ve-nectazie ectoderm, ectoparazit, ectozoar, ectim\ colectomie, hepatectomie, ne-frectomie, splenectomie corectopie, ectopie ectrodactilie, ectromelie edem, edema]iat edoiografie octaedru, poliedru efebologie egocentric, egopatie alegorie, fantasmagorie

-ECTAZIE ECTO-, ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE

ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort; se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema, -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\, fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi

34

EPIDIDIM-, EPIDIDIMO-EICONIE, EICONO-EICONIE, eikon, -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-, ELAIO-, ELEOELAST-, elastos (G) = docil, maleabil ELASTOELECTR-, elektron (G) = chihlimbar - corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-, ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-, EMBRIOEMEN-, EMENOEMET-, -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-, EMPIOEN-, ÎNENANTIOENCEFAL-, ENCEFALO-ENCHIM END-, ENDOENERGENSIENTER-, ENTERO-, -ENTER ENTOMOEOZIN-, EOZINOEPENDIM-, EPENDIMOEPIEPIDIDIM-, EPIDIDIMOEPIFIZ-, EPIFIZIOEPIPLO-, EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-, ERBIERED-, EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune; prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos, elips\) elytron (G) = teac\, vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima, -atos (G) = sânge empyema, -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G), in (L) = în enantios (G) = opus, contrar, invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma, -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa, a r\spândi endon (G) = în\untru

EPIEX-, EXTRAanizeiconie, eiconometru V. [i ICONOcaleidoscop, eidetism elaidom, eleolat

elastan]\, elastin\, elastom, e-lastoz\, elastopatie bioelectrogenez\, electricitate, electrocardiogram\, electrofore-z\, electrofuziune, electro[oc elipsocit (sau eliptocit), elipsoid, eliptocitoz\ elitrit\, elitrocel, elitroplastie emfizem, empiem embolizare, tromboembolie embriologie, embrionar, embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia), emenologie emetic, hematemez\, pioemez\, sialoemez\ emetrop, emetropie anemie, glicemie, hiperemie, ischemie, leucemie, proteinemie empiem, empiocel enantem, encefal, încapsulat, `n-corporare enantiobioz\, enantiomer encefalalgie, encefalogram\ mezenchim, mezenchimatoz\, mezenchimom, parenchim endarterit\, endocardit\, endoci-toz\, endocrin, endogen, endo-metrit\, endonucleaz\, endorfi-n\, endoscopie energic, energogen, energome-trie ensiform enterectomie, enterit\, enteroco-lit\, enterostomie, mezenter entomologie eozin\, eozinofil, eozinofilie ependim, ependimit\, ependi-mom, ependimopatie epicantus, epicondil, epicriz\, e-piderm, epididim, epifenomen, e-pifor\ epididimectomie, epididimotomie epifizit\, epifizioliz\ epiplocel, epiploic, epiploon, epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee, erbicid, erbivor V. [i IERBereditar, ereditate, eredobiolo-gie, eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\, exerez\, plasmaferez\ ergasiofobie, ergasiomanie

energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin

entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma, -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma, -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul, geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor; membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis, vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas, -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola, a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\

35

ERGO-, -ERGIE ERITR-, ERITROEROT-, EROTO-ESCENT -ESCIBIL

ergon (G) = lucru, ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros, -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie, sensibilitate oestrus (L), oistros (G) = dorin]\ [i, prin extensie, perioada de rut [i ovula]ie aither (G), aether (L) = aer curat, bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur, sit\ ethmos (G) = ciur, sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor, na]iune ethos (G) = moravuri, obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G), eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”; eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins, vast aevum (L) = durat\, vârst\, epoc\ ex, extra (L) = în afar\

ergograf, ergonomie, alergie, a-nergie, sinergie eritroblastoz\, eritrocit, eritroder-mie, eritropoietin\, eritroz\ erotic, erotism, erotogen, eroto-manie fosforescent, lactescent, opales-cent, putrescent putrescibil, vitrescibil

ESO-, ESOFAG-ESTEZIE, ESTEZIOESTRETER-, ETEROETIOETMO-, ETMOIDOETN-, ETNOETOEUEUNUC(-)

esocardiogram\, esofibroscopie, esogastrostomie, esofagit\, esofagoplastie anestezie, cenestezie, hiperes-tezie, parestezie, esteziometru estral (oestral), estron\ (oestro-n\), estrogen (oestrogen) eterism, eteromanie etiologie etmoid, etmoidectomie, etmoido-tomie etnie, etnografie, etnologie etologie eucariot, euforie, eugenie, eutanasie, eutrofie eunuc, eunuchism, eunucoidism

EURI-EVEX-, EXCIT-, EXCITOEXTRAEXCIT-, EXCITO-EXIE EXOEXTENS-, EXTENSOEXTEROEZO-

excitare (L) = a stârni, a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior

euricefalie longevitate exacerbare, examen, exantem, excava]ie, FEO- exocitoz\, excipient, excre]ie, exfoliere, exon, extra-piramidal, extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio, onis), excitomotor ca[exie, pirexie exogen, exopexie, exosmoz\, exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio, onis), extensometru exteroceptiv, exteroceptor ezofilaxie, ezotropi

F
FABULFACIFACIENT, -FACT, -FAC}IE, -FECT FACO-, FAKIE -FAG, -FAGIE, FAGOFAL-, -FALIE, FALO-, (-)FALUS FALCIFANFANER-, FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-, FARINGOfabula (L) = poveste, legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient, artefact, putrefac]ie, rarefac]ie, defectiv

phakos (G) = linte, lentil\, cristalin phagein (G) = a mânca

facomalacie, facomatoz\, faco-scleroz\, afakie macrofag, disfagie, neuronofa-gie, onicofagie, fagocit, fagocito-z\ falus, difalie, faloidian, faloragie, difalus

phallos (G) = penis

falx, falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx, -ngos (G) = faringe

falciform diafanoscopie fanere, faneromanie, afaneroz\

fangoterapie faringism, faringit\, faringoepi-glotic, faringostomie

36

fascia (L) = fâ[ie, band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic; fascicul dim. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\, friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex, faecis (L) = reziduuri, resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor, fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire, exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-, phainein (G) = a ap\rea -FER-, -FERENT, -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-, pherein (G) = a purta, a transporta -FERENT, -FEREZ| FERI-, ferrum (L) = fier FEROFET-, f(o)etus (L) = f\t; A. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-, fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-, fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\, fibril\ FIBRILOdim. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\; peroneu -FICARE ficare, derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat, despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-, philia (G) = atrac]ie -FIL, < philein = a iubi -FILIE FIL-, phylon (G) = trib, specie FILOFIL-, phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-, phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-, phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma, -atos (G) = tumor\, excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-, fistula (L) = tub, ]eav\, canal FISTULOFITO-, phyton (G) = plant\; se folose[te [i cu sensul de -FIT, excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix, neclintit < figere = a fixa FIZ-, physa (G) = r\suflare; cu sensul de umflat FIZE-, FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-), physikos (G), physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-, FLAGELOFLATUFLAVFLEB-, flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt, suflare flavus (L) = galben phleps, phlebos (G) = ven\

FARMAC-, FARMACOFASCIFASCICUL-

pharmakon (G) = remediu, medicament

farmacie, farmacodinamie, farmacogenetic\, farmacoreceptor fascia lata, fasciit\, Fasciola fascicular, fasciculat afazie, disfazie, parafazie febrifug, febril, febrilitate fecale, fecalom fecundant, fecunditate (prin in-termediarul fecunditas, -atis) afemie, disfemie defeminizare, feminitate, femini-zant fenocopie, fenomen, fenotip, a-cufen\, FLAVfosfen\ feocrom, feocromocitom aerifer, chilifer, mamifer, semini-fer, somnifer, periferie, eferent, plasmaferez\ feripriv, feritin\, ferocinetic\ fetal, feticid, fetus, fetopatie, fe-toprotein\ fibrinemie, fibrinogen, fibroade-nom, fibronectin\, fibrotorax fibrilar, fibrila]ie, fibril\, fibriloflut-ter fibula, fibular calcificare, osificare, pietrificare ficofag bifid, multifid Filaria, filiform filantropie, acidofil, amfifil, bazo-fil, eozinofilie filobiologie, filogenez\ clorofil\, filofag filactic, filactotransfuzie, anafilaxie, profilaxie filtrabil, filtrare

rinofima fimbrii fisiune, fisur\ fistulizare, fistulografie, fistuloto-mie fitosterol, fitoterapie, artrofit, os-teofit, saprofit, tricofi]ie fixare, fixator emfizem, emfizematos, fizocel

apofiz\, diafiz\, epifiz\, metafiz\ fizic, fizicism, fizicochimic fiziologic, fiziologie, fizionomie, fiziopatic, fizioterapie flagelat, flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio, -onis), flagelo-spor flatulen]\ flavism, flavonoid, riboflavin\ flebectazie, flebectomie, flebit\,

37

FLEB-, FLEBOFLEBOFLECT-, FLEXFLEGM-, FLEGMATOFLOCULFLOG-, FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB, -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-, FONO-, -FONIE FOR-FOR, -FOREZ| FORAMIN-, FORAM-FORM FORMIC(-), FORMFOS-, FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-, FRENO-, -FREN, -FRENIE FRINOFRONT-, FRONTOFRUCTOFTIZ-, FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-, FUNGIFUNICULFURFURFUZI-, FUZO-

FTIZ-, FTIZIOflebografie, fleboscleroz\ flectare, flexie, reflexometru flegmazie, flegmon, flegmatora-gie floculare antiflogistic, flogogen

flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma, -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. < floccus = smoc de lân\; flocon phlox, -ogos (G) = flac\r\; se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor, -oris (L) = curgere; folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. XIX fluxus (L) = curgere, curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\, c\min; focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. < follis = burduf, minge phone (G) = voce

fluidifiant, fluiditate fluorescent, fluorofor, fluoroscop aflux, eflux, influx hidrofob, acrofobie, cancerofo-bie, claustrofobie, zoofobie focal, focalizare exfoliere foliculin\, foliculit\, foliculom, foliculostimulin\ fona]ie, fonem\, fonendoscop, fonocardiografie, disfonie perforat, perforin\ galactofor, ionofor, osmofor, a-naforez\, cataforez\, electrofo-rez\, imunoelectroforez\ foraminifer, foramen cuneiform, epileptiform, filiform, fuziform formic, formaldehid\, formol fosfen\, fosfolipid, fosforescen-]\, fotocoagulare, fotodiod\, fotofobie, fotometrie, fotopsie, fototropism fovee, foveol\ fracturat, fractur\, refractiv diafragm, fragmoplast disfrazie, parafrazie 1. frenic, frenit\, frenosplenic 2. oligofren, schizofrenie

foris (L) = u[\, deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta, a transporta foramen, -inis (L) = deschiz\tur\, gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos, photos (G) = lumin\; fosfor

fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt, frânt < frangere = a frânge, a rupe phragma, -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren, phrenos (G) = 1. diafragm 2. minte, spirit

phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons, frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga, a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen, -inis (L) = fulger, tr\snet functio, -onis (L) = îndeplinire, achitare, func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\, cordi]\ furfur, -uris (L) = t\râ]e, m\trea]\ fusus (L) = fus

frinodermie, frinolizin\ frontal, frontoparietal fructoz\, fructozurie ftizic, ftizie, ftiziologie centrifug, febrifug, tenifug fulgurant, fulgura]ie fulminant disfunc]ie, malfunc]ie, func]iona-re fund de ochi, fundic, fundoplica-tur\, fundus gastric antifungic, fungoid, fungicid, fun-gistatic funicular, funiculit\ furfuraceu fuziform, fuzocelular, fuzospirilar

G
GALACT-, GALACTOgala, -aktos (G) = lapte galactagog, galactocel, galacto-for, galactoree

38

GENO-FUG GAM-, -GAM, -GAMIE, GAMOGAMA-, GAMMAGAMET-, GAMETOGANGLI-, GANGLIOGASTR-, GASTRO-, -GASTRU GATOGEL-, GELATGEMELGEMINGEN-, GENO-, -GEN, -GENIC, -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie

GONGENITgamet, criptogam, endogamie, monogamie, gamofobie

gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G, L) = mic\ tumefac]ie, ganglion gaster, gastros (G) = stomac

gamaglobuline, gamaterapie, gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie, ganglioneurom, ganglioplegic, gangliozidoz\ gastrectomie, gastrin\, gastri-nom, gastrocamer\, gastroduo-denal, gastroptoz\, epigastru gatofobie geloz\, gelatin\

gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam, urma[, genera]ie

gemelar, gemelologie bigeminal, trigeminism gen\, genetic\, genom, genopa-tie, androgen, angiotensinogen, iatrogen, oncogen, angiogenic, patogenie

-GENEZ|, -GENEZIE GENI-, GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-, GERONTOGERMIGEST-, -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-, GIGANTOGIMNOGIN-, GINO-, GINECOGINGIV-, GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-, GLAUCOGLIC-, GLICOGLICER-, GLICERO-GLIF| -GLIE, GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-,

genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam, urma[, genera]ie + logos (G) = studiu, [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie, menton geniculum (L) = genunchi mic dim. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te, a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce, a purta geron, -ontos (G) = b\trân germen, -inis (L) = germen, s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas, -antos (G) = 1. foarte mare, imens 2. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol, dezbr\cat gyne, gynaikos (G) = femeie

genealogie

embriogenez\, termogenez\, a-genezie, paligenezie genian, genioplastie geniculat genital, genitor genoplastie geod\, geofagie oviger, proliger geriatrie, gerontologie germicid gestagen, gesta]ie, progesteron, primigest\ ageuzie, hipergeuzie gibozitate 1. gigantism, gigantoblast 2. gigacalorie gimnofobie androgin, ginandrie, ginogene-z\, ginecologie, ginecomastie gingival, gingivectomie, gingivit\, gingivoplastie, gingivoragie gipsotomie dextrogir, levogir gland, glandular glaucom, glaucurie, glaucobilin\ glicemie, triglicerid, glicogen, gli-corahie, glicostat, glicoreglare, glicozid. V. [i GLUCOglicerin\, glicerolat dermatoglife, hieroglif\ nevroglie, glioblastom, gliomato-z\ gamaglobuline, globular, globuli-nemie, globulinurie, poliglobulie, imunoglobulin\ glomus glomerulit\, glomerulopatie, glo-

gingiva (L) = gingie gypsos (G), gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L), gyros (G) = cerc glans, -ndis (L) = ghind\ glaukos (G), glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce

glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\, sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. < globus = glob glomus, -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic

39

GON-, -GONIE, GONOGLOMERULO- dim. < glomus, -eris = ghem GLOS-, glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-, glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-, GNATO(-)GNOZIE, -GNOMONIC, -GNOSTIC GONGON-, -GONIE, GONOGONIO-, -GON -GRAD -GRAF, (-)GRAFIE, GRAFO-GRAM| GRANUL-, GRANULOGRAVI-GRIPOZ|, -GRIFOZ| GUST-, GUSTOGUTUR-, GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten, -inis (L) = lipici, clei gnathos (G) = falc\, maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys, gonatos (G) = genunchi gone, gonos (G) = urma[, s\mân]\ genital\

HEMImeruloscleroz\ glosit\, glosodinie, glosoplegie, glosoptoz\ epiglot\, glotic glucagon, glucid, glucoz\, gluco-corticoid, gluconat V. [i GLICOgluteal aglutinare gnation, prognatism, gnatologie, gnatoplastie agnozie, paragnozie, stereogno-zie, patognomonic, diagnostic, prognostic

gonia (G) = unghi gradus (L) = pas, treapt\ < gradi = a p\[i, a merge graphein (G) = a scrie

gonalgie, gonartrit\ gonad\, gonadoliberin\, gonado-trofin\, hipogonadism, sper-matogonie, gonococ, gonoree goniograf, gonion, goniotomie, hexagon, trigon anterograd, retrograd ecograf, fonocardiograf, electrocardiografie, radiografie, scinti-grafie, grafologie, graforee diagram\, ecogram\, electrocar-diogram\, electromiogram\, his-togram\, idiogram\ granula]ie, granulie, granuliform, granulocit, granulomatoz\, gra-nulopenie gravid\, graviditate, gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ, gustometrie guturai, gutural, guturofonie

gramma (G) = înscriere, desen granulum (L) = gr\uncior, granul\ dim. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire, încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur, -uris (L) = gât, gâtlej

H
HAL-, HALOHAMART-, HAMARTOHAPLOHAPT-, HAPTOHEBEHECT-, HECTOHEDON-, HEDONOHELC-, HELCOHELIC-, HELICOHELIOHELMINTHEM-, HEMAT-, HEMATO-, HEMOHEMERHEMIHEPAR(-), HEPAT-, HEPATO1. halare (L) = . a r\spândi un miros, a exala halitus (L) = suflare, exhalare 2. hals, halos (G) = sare 3. hallux, -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect, p\cat haploos (G) = singur, simplu haptein (G) = a prinde, a ata[a hebe (G) = pubertate, tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer, ran\ helix, -ikos (G), helix, -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins, -inthos (G) = vierme, helmint haima, -atos (G) = sânge 1. halen\, halitoz\ 2. halofil, halogen 3. haluce, halomegalie hamartom, hamartofobie haploid, haplotip hapten\, haptofor, haptoglobin\, haptotropisme hebefrenie hectar, hectolitru anhedonie, hedonism, hedono-fobie helcoid, helcologie, helcom, hel-conixis, helcozis heliciform, helicoidal, helicopod heliodermit\, helioterapie, helio-tropism antihelmintic, helmintiaz\ hemaglutinare, hemangiom, he-matie, hematocolpos, hemato-crit, hemoperitoneu, hemoragie hemeralopie hemiagnozie, hemianopsie, hemicolectomie, hemiparez\ heparin\, hepatectomie, hepati-t\, hepatocit, hepatom, hepato-splenomegalie

hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar, -atos (G) = ficat

40

HIPOFIZ-

-IE

HEPAR(-), HEPAT-, HEPATOHEPT-, hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare, surpare; hernie HERPETherpes, -etos (G), herpes, -etis (L) = pecingine, ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul, diferit

HIPOheptoz\, heptadactilie hernie, herniopunctur\, hernioto-mie herpetiform, herpetism, herpes

HEX-, HEXAHI-, HIOHIAL-, HIALOHIATHIBERN-, HIBERNOHIBRID-

hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G), hyalus (L) = sticl\; transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna, a hiberna hybrida (L) = metis, cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\, viol < hyper (G) = mai mult hydatis, -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor, hydatos = ap\ 1. hydor, hydatos (G) = ap\

heteroaglutinare, heterocromati-n\, heterocromie, heterogref\, heterolog, heteroplazie, hetero-top, heterozigot hexoz\, hexacant, hexadactilie hioftalmie, hioglos, hioid hialinizare, hialinoz\, hialoid, hi-aloplasm\ hiatal, hiatus hibernare, hibernoterapie hibrid, hibridare, hibridom

HIDAT-, HIDATOHIDR-, HIDRO-

hidatic, hidatid\

1. anhidru, hidramnios, hidrartro-z\, hidrocefalie, hidrofobie, hi-drogen, hidrolaz\, hidrops, dehidrogenaz\ 2. hidrosadenit\ hidrargirie, hidrargiroterapie hieralgie, hierofobie, hieroglif\, hierolistezis higrom\, higrometru, higroscopic hilefobie, (an)hilognazie himen, himenal hipantropie, hipuropatie, hipofa-gie hiperaldosteronism, hipercapnie, hipercolesterolemie, hipereste-zie, hipermetropie, hiperostoz\, hiperplazie, hiperpolarizare hipnagog, hipnologie, hipnotic, hipnotism, hipnoz\ hipoacuzie, hipocalcemie, hipo-derm, hipostatur\, hipotiroidie, hipoton, hipoxie hipofizar, hipofizectomie, hipofi-zit\

HIDRARGIR-, HIDRARGIROHIER-, HIEROHIGR-, HIGROHILE-, HILOHIMEN(-) HIP-, HIPOHIPER-

2. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur, argint viu < hydor, hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru; prin extindere, os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie, substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen, -aios (G) = membran\, himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult, deasupra, peste, în exces

HIPN-, HIPNOHIPOHIPOFIZ-

hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in, sub, în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos; semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. G. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime, vârf hypsi (G) = ridicat, înalt hirsutus (L) = p\ros, cu p\r aspru hirudo, -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\; ]esut

HIPS-, HIPSI-, HIPSOHIRSUTHIRUD-, HIRUDINHIST-, HISTIO-, HISTOHISTER-, HISTERO-HOD, HODOHOL-, HOLOHOMHOMALOHOMEO-

hipsaritmie, hipsicefalie, hipso-terapie

hirsutism hirudicid, hirudinaz\, hirudin\, hirudiniza]ie histamin\, histiocit, histiocitoz\, histocompatibilitate, histoliz\ histerectomie, histerocistopexie, histeroscopie, histerosalpingoto-mie

hystera (G) = uter V. -OD, ODOholos (G) = întreg homo, -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\, neted homoios (G) = asem\n\tor

holografie, holoprotein\, holosis-tolic, holozide hominide, homuncul homalocefal, homalopsis homeopatie, homeostazie, ho-meoterm

41

IERBHOMOHORMON(-), HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna, a excita

-ISMUS homogref\, homosexualitate, homozigot hormon, hormonal, hormonode-pendent, hormonoterapie

I
-IACENT -IASIS IATRO-, -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-, ICT-ID, -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon, -onos (G) = imagine, figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc, lovitur\ eidos (G) = form\; desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent, subiacent pitiriasis, satiriasis iatrochimie, iatrofizic\, iatrogen, pediatrie, psihiatrie anxiolitic, gastric, nevrotic, splenic, trombotic iconoclast, iconofil, iconografie V. [i -EICONIE, EICONOicosaedru, icosanoizi icter, icterigen ictometru, ictus protid, iodid\, sifilid\ idiocromozom, idiogram\, idio-patic, idiosincrazie, idiotip, idio-top, idioventricular alopecie, difterie, eclampsie, granulie, pneumonie ierbar, ierbos V. [i ERBignipunctur\ ihtiol, ihtioz\ contractil, dactil, labil ileit\, ileon, ileocecal, ileopatie, i-leostomie iliac, ilion, iliosacrat impedan]\, impediment imunitate, imunochimie, imuno-globulin\, imunohematologie, i-munologie 1. incrusta]ie, incubator, insemi-nare, instila]ie, intuba]ie 2. inactivare, inadaptat, inape-ten]\ albumin\, cafein\, gelatin\, gli-cerin\, morfin\, ocitocin\, peni-cilin\, pepsin\, urobilin\ infanticid, infantil, infantilism infraclinic, infraliminar, infraro[u infundibul, infundibular, infundi-bulotomie inghinal, inghinocrural inosteatom, inotrop, inotropism, inozit\ insecticid, insectivor

-IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-, ILEOILI-, ILIOIMPEDIMUNI-, IMUNOIN-

-ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys, -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula, a r\suci ilia, ilium (L) = flanc, [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit, ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. în 2. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans, -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie; în form\ de pâlnie inguen, -inis (L) = regiune inghinal\ is, inos (G) = fibr\ (mu[chi, nerv, tendon) insecta, -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între

-IN|

INFANTINFRAINFUNDIBUL(-), INFUNDIBULOINGHININOINSECTI-

INSULINTER-

INTEROINTRA-, INTROIOD-, IODOION-, IONOIOTAIPSIRID-, IRIDO-

interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru

ioeides (G) = violet ion (G) = migrator, c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse, ipsa, ipsum (L) = (eu, tu, el...) `nsumi, `ns\[i, `nsu[i... iris, -idos (G) = curcubeu; iris

insulin\ intercricotomie, intercritic, inter-curent, interfaz\, interferon, in-termediar, interosos interoceptiv, interoceptor intraarticular, intradermoreac]ie, intramuscular, intravenos, intros-pec]ie, introvertit iodism, iodocaptare anion, cation, ionizare, ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie, iridociclit\, iridodo-nezis, iridoconstrictor, iridotomie

42

-IT| ISC-, ISCHISCHI-, ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO-

iskhein (G) = a suprima, a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni; se folose[te cu sensul de spasm, contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal

LACT-, LACTOiscurie, ischemie ischialgie, ischiatic, ischion, ischiopubiotomie alcoolism, ergotism, iodism, sa-turnism trismus amigdalit\, apendicit\, cistit\, fa-ringit\, hepatit\, rinit\ izoanticorp, izobare, izocitoz\, i-zoenzim\, izogenic, izogrup, izo-tip

J
JARGON-, JARGONO-JEC}JEJUN-, JEJUNOJUG-, JUGULJUNCT-, JONC}-, -JUNC}JUXTAjargon (Fr. veche; etimologie incert\) = a p\l\vr\gi; a scoate sunete ca gâscanul iactatio, -onis (L) = aruncare, trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare, unire iunctio, -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega, a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie, jargonomimie injec]ie jejunit\, jejunoplastie, jejunosto-mie jugal, jugular, jugulogram\ conjunctiv\, disjunc]ie, jonc]iune

juxtaarticular, juxtaglomerular, juxtaliminar, juxtapiloric

K
KALIKARIOKELOKENOKERAT-, KERATOKILOKIMOKIN-, KINO-, -KINEZ|, KINEZI-, (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. CARIO1. kele (G) = hernie, tumor\ 2. khele (G) = cle[tele racului; cicatrice kenos (G) = gol, vid keras, keratos (G) = corn; prin extensie, cornee khilioi (G) = o mie kyma, -atos (G) = val, und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie, kaliuretic, kaliurie 1. kelotomie 2. keloid (cheloid), keloidoz\ kenofobie, kenitron hiperkeratoz\, keratin\, keratit\, keratocon, keratodermie, kerato-plastie kilobaz\, kilogram kimograf, kimografie kinaz\, kinestezie, kinoscop, ca-riokinez\, kineziterapeut, kinezi-terapie (kinetoterapie), diskine-zie, kinezie

koilos (G) = scobitur\, depresiune

koilonichie

L
LABILACOLACRIM-, LACRIMOLACT-, LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE, LALOLAMIN-, LAMINOLANLANTLAPAROlabium, -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac, lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\, voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\, foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc, abdomen labial, labialism, labiodentar lacorinostomie lacrimal, lacrimogen, lacrimona-zal lactacidemie, lacta]ie, lactes-cent, lactoz\, lactovegetarian algolagnie, cleptolagnie, pirolag-nie, psiholagnie lagoftalmie alalie, dislalie, paralalie, rinolalie, lalopatie laminectomie, laminin\, lamino-tomie lanolin\, lanosterol lantan, lantanide laparoscopie, laparotomie

43

LIMO-LAGNIE -LAPS, LAPSLARING-, LARINGOLARVILATLATER-, LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|, LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-, LEPRO-LEPSIE, -LEPTIC LEPTOLETLEUC-, LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-, LIMFOLIMINLIMNI-, LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-, LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-, LISOLIT-, LITO-, -LIT LIV-LIZ|, -LITIC LOB-, LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-, -LOGIE, -LOG

lapsus (L) = alunecare, pr\bu[ire < labi = a aluneca, a c\dea larynx, -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\, ar\tare; larv\ latens, -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus, -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\, plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg, destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. < lens, -ntis = linte; lentil\, cristalin leon, -ontos (G) = leu lepra (G, L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\, solzos, râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire, fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb

MAGISTLIMNOLIMNI-, prolaps, colaps, lapsus laringectomie, laringit\, laringo-scop, laringotomie larvat, larvivor latent, laten]\ lateral, lateroduc]ie, laterogna]ie, lateropozi]ie, lateroversie latirism laxativ, laxitate lecitin\ leiomiom, leiomiosarcom neurilem\, sarcolem\, lemo-blast, lemocit lenticular, lentiginoz\, lentigo, lentil\ leonin, leontiazis lepralgie, lepr\, leproserie catalepsie, epilepsie, narcolep-sie, neuroleptic, organoleptic leptodactil, leptodont, leptome-ninge, leptospiroz\ letal, letalitate leucaferez\, leucemie, leucocit, leucodistrofie, leucopenie, leucoree, leucoencefalit\ levocardie, levogir, levomer, le-vuloz\ alexie, dislexie licantropie lienal, lienocel ligament, ligand, ligatur\, ligaz\ limbic limfadenectomie, limfadenit\, limfangit\, limfedem, limfocit liminar, supraliminar limnimetrie, limnologie limoterapie lingual, lingula anilingus, cunilingus liofil, liofilizare, liofob lipaz\, lipemie, lipid, lipodistrofie, lipoidoz\, lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal, lisotri]ie litiaz\, litotripsie, coprolit, sialolit

laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien, -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv, band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede; limf\ limen, -inis (L) = prag, limit\ limne, -os (G) = hele[teu, iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa, a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\

lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. cuvânt 2. studiu, [tiin]\

livedo, livid, lividitate citoliz\, epidermoliz\, glicogeno-liz\, termoliz\, tromboliz\, he-molitic, spasmolitic, lizozom lobar, lobotomie lobular, lobulat locomo]ie, locus multilocular, unilocular amforilocvie, pectorilocvie lofodont, lofotri]ie 1. logonevroz\, logopedie, logo-ree 2. farmacologie, hematologie, neurolog, psiholog

44

MAL3. heterolog, omolog LOHILOMB-, LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. raport, rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale, regiune lombar\ longus (L) = lung lux, lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc, distrac]ie lumen, -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale, lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade, de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare

MELI-

lohii, lohiometrie lombalgie, lombotomie longilin luciferaz\, luciferin\, lucit\ ludic lumen, luminan]\ lumbago lupic, lupoid, lupom, lupus lutein\, luteinom, luteocrom lyssavirus

M
MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-, (-)MALACIE, MALACOMALEOLMAM-, MAMOMAMIL-, MAMILO-MAN, (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-, MASCULINMAST-, MASTO-, -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-, -MATUR MAXIL-, MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u, boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic; maleol\ dim. < malleus = ciocan mamme (G), mamma (L) = sânul mamei, mamel\ mamilla (L) = mamel\; se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie, furie macroblast, macrocefalie, ma-crocitoz\, macrogenitosomie, macroglobulin\, macropsie, ma-crosomie macular, maculopapulos magistral malabsorb]ie, malarie, malfor-ma]ie, malfunc]ie, malnutri]ie malar malacie, cerebromalacie, con-dromalacie, osteomalacie, mio-malacie, malacologie maleolar mamar, mamografie, mamope-xie, mamoplastie mamilar, mamiloplastie

manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor, -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin, b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân, mamel\

megaloman, mitoman, piroman, toxicoman, cleptomanie, mito-manie, tricotilomanie manevr\, manipulare, manual manometrie, manometru marmorat, marmorean masculin, masculinizant, mascu-linizare mastectomie, mastodinie, mas-toid\, mastoptoz\, ginecomastie mastigofobie, mastigofor maternal, maternitate maturare, matura]ie, maturitate, dismatur, prematur maxilar, maxilofacial meconism, meconiu

mastigein (G) = a biciui mastix, -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater, -tris = mam\ maturus (L) = copt, matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G), meconium (L) = suc de mac; denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului, care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas, megalos (G) = 1. mare

MEDI-, MEDIOMEDIC-, MEDICOMEDUL-, MEDULOMEGA-, -MEGALIE, MEGALO-

mediacalcoz\, medial, median, mediastin, medius, medioclavi-cular medical, medicin\, medico-so-cial medular, meduloblast, medulo-gram\, medulosuprarenal\, me-dulomer 1. megacariocit, megacefal, megadolicocolon, hepatomega-lie, splenomegalie, megalo-blast, megalomanie 2. megacalorie

2. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\

45

MELAN-, MELANO-, MELENMEIO-, meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli, melitos (G), mel, mellis (L) = miere MELAN-, MELANO-, MELEN-MELIE, MELOMELOMEMORMEN-, MENO-, MENSTRUMENING-, MENINGOMENISCMENTMER-, MERO-, -MER melas, melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate, membru melos (G) = cântec memor, -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men, menos (G) = lun\

MIEL-, MIELOmeiogenic, meioz\, miotic melitin\, meliturie melanin\, melanism, melanocit, melanodermie, melanonichie, melanoz\, melatonin\, melen\ macromelie, micromelie, melore-ostoz\ melodram\, meloman, melotera-pie memorie, memorizare menarh\, menhidroz\, ameno-ree, menometroragie, menstru-a]ie meninge, meningiom, menin-gism, meningit\, meningocel, meningococ, meningoencefalit\ meniscal, meniscectomie 1. mental, mentalitate, dement 2. menton, mentonier 1. dermatomer, merocel, mero-gonie, merosistolic, blasto-mer, ectomer, izomer, metamer, polimer 2. meralgie 1. metabolism, metacercar, metacromazie, metafaz\, metafi-z\, metamorfopsie, metapla-zie 2. metarteriol\, metacarp, meta-mielocit meteorism, meteorolabil, meteoropatologie, meteorotropism stenometop, metopic, eurimeto-pie

meninx, -ingos (G) = membran\ foarte fin\; meninge

meniskos (G) = semilun\, crai-nou; menisc 1. mens, -ntis (L) = minte, inteligen]\ 2. mentum (L) = b\rbie, menton meros (G) = 1. parte

MET-, META-

2. coaps\ meta (G) = 1. indic\ transformarea

METEOR-METOP, METOP-, -METOPIE METR-, METROMETRIO-METRU, -METRIE, -METRIC MEZ-, MEZO-

2. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte

metra (G) = uter metrios (G) = moderat, mediu metron (G) = m\sur\

metrit\, metroperitonit\, metro-ree metriocefal centimetru, optometru, antropo-metrie, audiometrie, hipermetrie, mandibulometrie, termometrie, dismetric 1. mezaortit\, mezencefal, me-zenchim, mezoderm, mezodi-astolic, mezogastru 2. mezenter, mezocolon, mezo-sigmoid actinomicoz\, micobacterie, mi-coplasm\, micoz\, streptomici-n\, micetom microanaliz\, micrococ, microli-tiaz\, micrometru, microscop, microtom mielit\, poliomielit\, mielocit, mielografie

mesos (G) = 1. la mijloc

MIC-, MICETOMICROMIEL-, MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC, -MIMIE MIO-, MIMIRIMIRING-, MIRINGO-MIS-, -MITENT MITILIMITO-

2. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes, -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\

miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\; prin extindere, molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys, myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\; timpan < meninx, -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. mitos (G) = a]\, fir 2. mythos (G) = legend\, fabula]ie

miliar miliCurie, miliechivalent, miligram, milimol, miliosmol (mu[chi) miloglos, miloliz\ corticomimetic, simpaticomime-tic, amimie, ecomimie, hipomi-mie, patomimie mioatrofie, miocardit\, miocloni-e, miofibril\, miotomie, miozin\, miastenie miriagram\, miriapod miringit\, miringoplastie, mirin-gotomie intromisiune, intermitent mitilitoxin\ 1. mitocondrie, mitoz\, mitozom 2. mitomanie

46

MILIMUZICOMIXMIX-, -MIXIE, MIXOMIZ-, MIZOMNEM-, MNEMO-, -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-, -MORF, -MORFOZ| -MOTOR MUC-, MUCOMULTIMURMUSCUL-, MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G), mixtus (L) = amestec

NORMOMUTAmixedem, mixom mixiologie, amfimixie, endomi-xie, mixoscopie mizantropie, mizoneism anamnez\, mnemastenie, mne-monic\, amnezie mogigrafie, mogilalie 1. molar, molecular 2. emolient Pseudomonas, Trichomonas moniliform monocit, monomer, mononucle-oz\, monosomie morbid, morbiditate morbiliform, Morbillivirus morfin\, morfinoman morfologie, morfogenez\, morfo-patologie, amorf, dismorfism, po-limorf, metamorfoz\ psihomotor, vasomotor mucin\, mucoas\, mucocel, mu-coid, mucopolizaharid, mucovis-cidoz\ multicavitar, multigest\, multilo-cular, multimedia, multipar\ murin muscular, musculatur\, muscu-locutanat, musculotrop mutism mutagen, mutagenicitate, muta-]ie (prin intermediarul mutatio, -onis) muzicomanie, muzicoterapie

misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate, dificil 1. moles (L) = mas\ inform\ 2. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile, -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\, rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\

motor, -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus, muris (L) = [obolan, [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba, a transforma mousike (G), musica (L) = muzic\

N
NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-, NAZONECRONEFEL-, NEFELONEFR-, NEFRONEGATNEMATO-, -NEM| NEONERV-, NEUR-, NEURO-, NEVR-, NEVRONESIDINEVNICT-, NICTONIGRNIMF-, nanos (G) = 1. pitic 2. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\, toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar), natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\, vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema, -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L), neuron (G) = nerv 1. nanism, nanomelie 2. nanogram, nanometru, nano-particul\, nanosecund\ narcobioz\, narcolepsie, narco-manie, narcotic natiform natremie, natriu, natriurie naturalist, naturopatie naupatie nazal, nazofaringian, nazospinal necrobioz\, necrofilie, necropsie, necrotaxie nefelion, nefelometrie, nefelopie glomerulonefrit\, nefroangioscle-roz\, nefrocistostomie negativism, negatoscop nematod, nematospermie, cro-monem\, treponem\ neoartroz\, neoplasm nervozitate, neural, neurinom, neuroangiomatoz\, neuroblas-tom, neuromediator, nevralgie, nevrax, nevromatoz\ nesidioblastom nev, nevocelular nictalgie, nictalopie, nictemeral, nicturie, nictofobie acanthosis nigricans, nigrit\ nimf\, nimfoid, nimfomanie, nim-fotomie

nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg, pat\, marc\ nyx, nyktos (G) = noapte niger, nigra, nigrum (L) = negru nymphe (G), nympha (L) = în literatur\ ”cea care este

47

NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM, -NOMIE, NOMONOONOR-

acoperit\ cu un v\l”, de unde: tân\r\ mirea-s\; în limbajul medical (sec. XVII) - labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu, sod\; azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u, a v\t\ma nox, noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege

nistagmografie, nistagmus nitra]i, nitroglicerin\ nociceptiv, nociceptor, nociv noctambulism nodal, nodozitate, nodul, nodular autonom, anomie, fizionomie, ta-xonomie, nomogram\ nooleptic, noosfer\, nootrop noradrenalin\, noradrenergic -OL| normocitoz\, normocrom, nomo-tensiv, normotip, normotop nosencefal, nosofobie, nosolo-gie, nosocomial, zoonoz\ nostocitoz\, nostomanie notalgie, notocord, notomel nuclear, nucleaz\, (acizi) nucleici, nucleohistone, nucleol nuligest\, nulipar\ numular nutriment, nutri]ie

noos, nous (G) = inteligen]\ abrev. Germ.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO(NOZO-), -NOZ| NORMOnorma (L) = norm\, regul\, lege, model NOSO(NOZO-), -NOZ| NOSTONOT-, NOTONUCLE-, NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\

nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure, nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni

O
OBOBITOBLATOCCIPIT-, OCCIPITOOCITOCOCROOCT-, OCTA-, OCTOOCUL-, OCULO-OD, OD- (HOD-) ODIN-, -ODINIE ODONT-, ODONTO-, -ODON}IE ODOR-, ODOROOENOOESTROFI-, OFIOOFRIOFTALMO-, -OFTALMIE -OID -OLOLE-, OLEO-OL| OLFACT-, ob (L) = `n fa]a; prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput, -itis (L) = ceaf\; occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G), octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ, oblativitate occipital, occipitoparietal ocitocic, ocitocin\ ocrodermie, ocronoz\ octaedru, octan, octet, octoploid

oculus (L) = ochi hodos (G) = cale, drum odyne (G) = durere odous, odontos (G) = dinte

ocular, oculogir, oculomotor anod, catod, electrod, metod\, periodic, hodofobie, odimetru (sau hodometru) odinofagie, coccidodinie, vagino-dinie odontalgie, odontoid, odonto-blast, odontoporoz\, melano-don]ie odorant, odoroscopie oenolism, oenomanie ofiaz\, ofidism, ofiotoxemie ofriozis, ofrit\ oftalmodinamometrie, oftalmo-plegie, buftalmie, xeroftalmie amiboid, amiloid, mastoid\, ovo-id, tiroid\, xifoid acrolein\, olfac]ie oleifiant, oleom, oleolit, oleotorax alveol\, arteriol\, bron[iol\, ma-leol\, vacuol\ olfactiv, olfactometrie, olfac]ie

odor, -oris (L) = miros < odorare = a parfuma, a mirosi oinos (G) = vin v. ESTRophis, -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros

48

OLFACT-, OLFAC}OLFAC}OLIG-, OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-, OMO-

OPTO-

oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. um\r 2. crud, carne crud\ 3. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le, epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. mas\, tumor\ 2. curbur\, cro[et onyx, onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma, -atos (G) = denumire on, ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta, a transporta ops, opos (G) = vedere, v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G), opium (L) = suc de mac; opium opisthen (G) = `napoi, în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere, aspect opson (G) = condiment; care face mâncarea mai apetisant\; termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G), optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. os, oris (L) = gur\ 2. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\; sensul anatomic dateaz\ din sec. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G), organum (L) = instrument, ma[in\; parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\, organ orkhis, -idos (G) = testicul

oligurie, oligoamnios, oligocite-mie, oligodendroglie retrolistezis, sacrolistezis, spon-dilolistezis apudom, carcinom, fibrom, he-matom, insulinom, melanom, sarcom 1. omartrit\, omoclavicular, omo-dinie 2. omofagie 3. omotocie fibromatoz\, miomatoz\, sarco-matoz\ omental, omentectomie, omenti-t\, omentopexie, omentotomie omfalectomie, omfalit\, omfalo-cel, omfalomezenteric omnipractician 1. oncogen, oncogen\, oncolo-gie, oncotic 2. oncocerc, oncocercoz\ onicatrofie, onicofagie, onicomi-coz\, onicorexis omonim, toponim oniric, onirism onomatomanie, onomatopee schizont, ontogenez\, ontologie oochinet, oocit ooforectomie, ooforit\, ooforope-xie, oofororafie deuteranop, miop, hemeralopie, hipermetropie, presbiopie opacifiere, opacitate opalescen]\, opalin operabil, opera]ie, postoperator opiaceu, opioid, opiomanie opistencefal, opistognat, opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie, biopsie, necropsie, acromatopsie opsonine, opsonizare

-OMATOZ| OMENT-, OMENTOOMFAL-, OMFALOOMNIONC-, ONCOONIC-, ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT, ONTOOOOOFOR-, OOFORO-OP, -OPIE OPACIOPALOPEROPI-, OPIOOPIST-, OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON-

OPTIC-, OPTICOOPTOOR-, OROORBIORBIT-, ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-, ORGANOORHI-, -ORHIDIE, ORHIDOORNITOORO-, OROSOORTO-

optic\, optician, opticomalacie

optometru, optotip 1. oral, orofaringe 2. orofil, orogenez\ orbicular, orbital orbitar, orbit\, orbitometrie, orbi-totomie orexigen, anorexie, hiperorexie, poliorexie organic, organotrop orhialgie, orhidectomie, orhit\, criptorhidie, orhidopexie ornitofobie, ornitologie, ornitoz\ orodiagnostic, orosomucoid, o-rosoterapie ortodiagram\, ortodon]ie, ortofo-nie, ortoped, ortopnee, ortoptic, ortostatic, ortotonus per os osein\, osificare, osifluent

ornis, ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui; orice serozi-tate orthos (G) = drept, corect

OS(-) OS-,

os, oris (L) = gur\ os, ossis (L) = os

49

-PAGOROOR-, OSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE, OSMOOSTE-, OSTEO-, -OST, -OSTOZ| OSTIOT-, OTICOOTOOV-, OVOOVARI-, OVARIO-OX-, OXI-, -OXIE OXALOZ-OZ|

PECTOR-OZ|

oskheos (G) = bursa testiculelor, scrotul oscillatio, -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old, flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls, împingere osme (G) = miros osteon (G) = os

oscheocel, oscheom oscila]ie, oscilometru, osciloscop osfialgie osfreziolagnie, osfreziologie osmolalitate, osmolaritate, os-moreceptor, osmotic, osmoz\ anosmie, cacosmie, hiperosmie, osmoreceptor osteit\, osteoblast, osteoclast, osteodisplazie, osteom, osteo-poroz\, periost, exostoz\ ostial, ostium otalgie, otit\, otolit, otoplastie, o-toragie, otoscop, oticodinie ovalbumin\, ovul, ovula]ie, ovo-cit, ovogonie, ovoimplanta]ie ovariectomie, ovarit\, ovariope-xie, ovariotomie 1. anoxemie, bioxid, peroxid, oxigenoterapie, hipoxie 2. oxicefalie 3. oxilalie, oxitocic oxalat, oxalemie ozen\, ozon 1. hexoz\, pentoz\ 2. acidoz\, alcaloz\, amiloidoz\, artroz\, ciroz\, glicogenoz\, hemocromatoz\, leucocitoz\, nevroz\

ostium (L) = intrare, u[\; orificiu ous, otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. acru; oxigen (care genereaz\ acizi) 2. ascu]it 3. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. indic\ un glucid 2. boal\ neinflamatorie; stare, condi]ie, uneori ideea de exces

P
-PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-, PALINPALM-, PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-, PARApagos (G) = legat, unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra, a oscila palatum (L) = cerul gurii, palat palaios (G) = vechi, b\trân palin (G) = iar\[i, din nou palma (L) = palm\, palmier palpare (L) = a mângâia, a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver, -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon, b\[icu]\ para (G) = lâng\, dincolo de craniopagi, parapagi, toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie, pahimeningit\, pahi-pleurit\ palanestezie, palestezie palatin, palatoplastie, palatora-fie, palatoschizis paleocerebel, paleocortex palikinezie, palilalie, palindromic palmar, palmiform, palmospasm palpabil, palpare palpebral pandemie, panencefalit\, panof-talmie papaverin\ papilar, papil\, papilectomie, pa-pilit\, papilom, papilomatoz\ parenteral, paracardiac, para-crin, paralizie, paramedian, pa-ranoia, paraparez\, parasimpa-tic, paratiroid\, paravenos, paravertebral mucipar\, primipar\, sudoripar\, fisiparitate, sciziparitate algopareunie, apareunie, dispa-reunie, eupareunie hemiparez\, paraparez\, parez\ parietal, parietooccipital parturient\, parturi]ie partenogenez\, partenologie bipartit parvocelular, parvovirus patelectomie, patelit\, patella,

-PAR|, -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-, PARVOPATEL-,

parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire, relaxare; paralizie u[oar\ paries, -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\, fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic, redus patella (L) = rotul\

50

PATELOPATO-, pathos (G) = 1. boal\ -PAT, -PATIE 2. afec]iune, sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G), pausa (L) = oprire, încetare PECT-, pektos (G) = compact, coagulat, format din parti-cule PED-, PEDI-, -PEDIE, PEDIO-, PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus, -oris (L) = piept, torace 1. pais, paidos (G) = b\iat, copil PED-, 2. paideia (G) = educarea copiilor, instruire, preve-nirea PEDI-, unor maladii la copil; în prezent este utilizat [i `n -PEDIE, cazul adul]ilor PEDIO-, 3. pedon (G) = sol PEDO4. pes, pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-, pediculus (L) = picioru[, p\duche PEDICULOdim. < pes, pedis = picior -PEE poiein (G) = a face, a crea PELpella (G), pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx, -ycos (G) = albie, cad\, bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix, -igos (G) = b\[icu]\ PEND-, pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat, a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G), pentas, -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-, pepsis (G) = digestie, coacere PEPT-, peptos (G) = digerat, copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti, a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile, a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-, PIETR(-)PEXIE PICN-, PICNOPICOPICR-, PICROPIEL-, PIELOPIEZ-, PIEZOPIGMENT-, PIGMENTOPILPILEPILOR-, PILOROPIMELPINEALPIO-, -PIEM PIRENO-PIRET-, -PIREXperos (G) = mutilat, schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare; repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros, `ndesat, consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa, a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\, intrare; vena port\ pyloros (G), pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren, -enos (G) = sâmbure, nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\

pateloplastie 1. patochimie, patognomonic, patologie, psihopat, nefropatie 2. homeopatie, simpatie, telepa-tie paucimolecular, paucisimptoma-tic andropauz\, menopauz\ pectin\, pectografie PILEpectoral 1. pedagogie, pediatrie 2. farmacopedie, hipnopedie, logopedie, ortopedie 3. pedologie 4. biped, pedicul, pedios, pedun-cul diapedez\ pediculat, pediculoz\ farmacopee, prosopee pelagr\, pelicul\ pelagic, pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid, peloterapie pelvimetrie, pelvin, pelvis pemfigoid, pemfigus pendular, suspensie, suspensor penicilin\, penicilinaz\, Penicil-lum leucopenie, sideropenie, trom-bopenie pentad\, pentoxid, pentoz\ peotilomanie, peotonie pepsin\, peptic, peptid, pepton\, dispepsie, eupepsie per os, percutanat, perfuzie perceptibil, perceptibilitate, per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio, -onis) periapical, periarterial, pericard, perifolicular, peritoneu perocefal, peromel celulipet, centripet petromastoidian, pietrificare, pie-tros gastropexie, histopexie, masto-pexie, nefropexie picnic, picnoz\, picnometru picofarad, picogram, picometru, picomol picramin\, picric, picrocarp pielectazie, pielit\, pielografie, pielonefrit\, pieloureteral piezestezie, piezoelectric, piezo-gram\, piezometrie pigmenta]ie, pigmenturie, pig-mentoliz\ pilos, pilosebaceu, pilozitate pileflebit\, piletromboz\ pilorectomie, pilorit\, piloroplas-tie, pilorospasm, pilorotomie pimelit\, pimeloz\ (gland\) pineal\, pinealom piocianin\, piococ, piocolecistit\, pionefroz\, piotorax, empiem pirenofor, pirenoliz\ antipiretic, apiretic, piretogen, pirexie

51

PLURIPILOR-, PILOROPIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT-

PLACENTPLAGIOPLAN-, PLANI-, -PLANIE, PLANOPLASM-, -PLASM|, PLASMOPLAST-, (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE, -PLEGIC PLEIO-, -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-, PLEUROPLEX(-) PLEZI-, PLEZIOPLIC-PLOID, -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-, PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-, PNEUMONPOD-, -POD, -PODIE, PODO-POIETIC, -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-, POLAROPOLI-

pirum (L) = par\ pyr, pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\, prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. planus (L) = neted, plan 2. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma, a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\; cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma, a modela plege (G) = lovitur\; cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros, în plus, în exces plessein (G) = a lovi, a bate plethore (G) = saturare, plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\, latur\, iar din sec. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\, `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire, pliere + eidos (G) = form\; sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”, indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus, pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma, -atos (G) = aer, respira]ie

PREZBI-PLOID, -PLOIDIE piriform piromanie, pirozis pisiform pitiatic, pitiatism pitiriasis pituitar, pituit\

placentar, placentoterapie plagiocefalie, plagiotropism 1. planimetru, planografie, pla-noccipitalie 2. angioplanie, arterioplanie, pla-nocit, planomanie plasmaferez\, citoplasm\, hialo-plasm\, nucleoplasm\, toxo-plasm\, Plasmodium plastic, plasticitate, esofagoplas-tie, vaginoplastie plathelmin]i, platicefalie, platipo-die, platispondilie, platysma mieloplaxe anaplazie, aplazie, displazie, hiperplazie, neoplazie hemiplegie, tetraplegie, ganglio-plegic, paraplegic pleiocromie, pleiotropie, patople-ioz\ pleocitoz\, pleomorfism, pleo-stenoz\ plesimetru pletor\, pletoric, deple]ie pletismografie pleural, pleuralgie, pleurezie, pleuropericardic, pleurotomie plex solar, plexiform plezihormon, pleziocrinie, plezio-morfism plicatur\, plic\ diploid, haploid, tetraploid, tetra-ploidie

pluricelular, pluriglandular, pluri-locular, plurimalformativ apnee, dispnee, ortopnee pneumoencefalografie, pneuma-tizare, pneumatocel pneumocentez\, pneumococ, pneumoconioz\, pneumogastric, pneumonectomie podagr\, podologie, pseudopod, platipodie

pneumon, -onos (G) = pl\mân

pous, podos (G) = picior

poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare, formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit, variat pollakis (G) = deseori, frecvent 1. polein (G) = a învârti, a roti 2. polus (L) = pol 1. polis (G) = ora[ 2. polys (G) = mul]i

hematopoietic, eritropoiez\, leu-copoiez\, trombopoiez\ poikilocitoz\, poikiloterm polakiurie 1. polarimetrie, polarimetru, po-larograf 2. polar, polarizare 1. policlinic\ 2. poliadenopatie, poliartrit\, po-licitemie, polidipsie, polimer, polinuclear, polipnee, poli-pragmazie police, policizare polinie, polinoz\

POLICPOLIN-

pollex, -icis (L) = police pollen, -inis (L) = f\in\ fin\, pulbere

52

PRIMI-, PRIMOPOLIOPONOPONT-POR, POR-, POROPORFIR-, PORFIROPOSOPOSTPOST-, POSTEROPOTO-, POT-PRAGIE PRAGMAT-, PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-, PRIMO-PRIV PROPROCT-, PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-, -PROSEXIE PROSOP-, PROSOPOPROT-, PROTOPROTER-, PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu; se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons, pontis (L) = punte 1. porus (L), poros (G) = por, conduct, pasaj 2. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult, ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act, ac]iune pragma, -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune, practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G, L) = înaintea, în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i, urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. fa]\ 2. persoan\, personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior, timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals

-PULSIE polioencefalit\, poliomielit\ ponofobie, ponopatie pontin, pontocerebelar 1. electropora]ie, porometrie 2. osteoporoz\, poros porfirin\, porfirocitoz\ posologie postectomie, postit\ postnatal, postoperator, postpar-tum, postprandial, posttraumatic, posterolateral potomanie, potabil bradipragie, cacopragie pragmatamnezie, pragmatoa-gnozie apraxie, chiropraxie preanestezie, precordial, predis-pozi]ie, prefrontal, premedica]ie presiune, presoceptor prezbiacuzie, prezbiofrenie, prezbiopie primigest\, primipar\, primitiv, primoinfec]ie feripriv, insulinopriv, tireopriv procariot, proenzim\, proeritro-blast, profaz\, profilaxie proctalgie, proctit\, proctocel, proctopexie, proctoree prolific, proliferare proprioceptiv prosexigen, aprosexie, hipopro-sexie, paraprosexie 1. prosopalgie, prosopometru, prosopospasm 2. prosopografie protein\, proton, protodiastolic, protoplasm\, Protista proterandrie, proteroglif\, prote-rotip proximal, (punct) proximum prurigo, prurit psamofil pseudoartroz\, pseudocomi]ial, pseudohermafroditism, pseudohipoparatiroidie psihedelic, psihiatrie, psihoz\, psihoanaleptic, psihogen, psiho-terapie psihroestezie, psihrofil psitacism, psitacoz\ psoas (mu[chiul), psoit\ psoriasis, psoroftalmie, psoro-spermie stearopten dipter, pterigion, pterigoid ptialagog, ptialin\, ptialism hemoptizie ptomafagie, ptomaine gastroptoz\, nefroptoz\, ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas, atis), puber, pubescent puericultur\, puerilitate (prin in-termediarul puerilitas, -atis) Pulicidae pulmon, pulmonar pulp\, pulpiform, pulpit\, pulpos, pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio, -

PSIH-, PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER, PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-, PULPOPULS-

psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa, psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie; sensul modern dateaz\ din sec. XIX ptenos (G) = care zboar\; care este în stare ga-zoas\ pteron (G), pteryx, -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma, -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes, -is (L) = p\r; prin extindere, osul pubis puer, -eri (L) = copil pulex, -icis (L) = purice pulmo, -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne, pulp\ pulsus (L) = izbire, lovire; puls

53

PULT-PULSIE PULTPULVER-, PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR-

< pulsare = a bate, a izbi pulsio, -onis (L) = împingere, respingere < pellere = a `mpinge puls, pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis, -eris = praf, pulbere punctum (L) = punct, `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus, puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie; sensul medical dateaz\ din sec. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter, -tris, -tre (L) = putred

RETROonis), pulsograf, pulsome-tru lateropulsie, retropulsie pultaceu pulverifer, pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus), pulveri-zare, pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie, pupiloplegie purulent, supura]ie purpur\, purpuriu pustuliform, pustulos, pustuloz\ putrefac]ie, putrescein\, putrescibil

R
RABDO-, RHABDORACEMRADI-, RADIOrhabdos (G) = baghet\, dung\, striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. raz\ rabdomioliz\, rabdomiom, rhab-dovirus racemic 1. radian]\, radia]ie, radioactivi-tate, radiobiologie, radioder-mit\, radiodiagnostic, radioi-zotop 2. radius radical, radicotomie, radiculalgie, radicular, radiculectomie, radicu-lit\, radiculopatie

RADIC-, RADICO-, RADICUL-, RADICULO-RAFIE, RAFEORAG-RAGIE RAHI-, -RAHIE RERECT-, RECTO-REE REFRACT-, REFRACTORENREORETIRETICUL-, RETICULORETRACTRETROREUMAT-

2. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. < radix, -icis = r\d\cin\

rhaphe (G) = sutur\ rhagas, -ados (G) = cr\p\tur\, fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni, a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\, rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu, drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren, renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete, -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. < rete, -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi, a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G), rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma, -atos (G) = curgere, curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\, fractur\ rhis, -inos (G) = nas

enterorafie, neurorafie, perineo-rafie, rafeomedian ragad\ hemoragie, menoragie rahianestezie, rahicentez\, gli-corahie, proteinorahie reanimare, recidiv\, reeducare rectal, rectit\, rectocolit\, recto-ragie, rectosigmoid, rectotomie gonoree, leucoree, menoree, o-toree, rinoree, sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius), refractometru, refrac-tometrie, refrac]ie (prin interme-diarul refractio, -onis) renal, reniform, renin\ reobaz\, reologie, reostat retin\, retinit\, retinoblastom reticulit\, reticulocit, reticulopa-tie, reticulosarcom retractil, retrac]ie (prin intermedi-arul retractio, -onis) retrodevia]ie, retroflexie, retro-gna]ie, retroperitoneal reumatism, reumatoid, reumato-logie

-REXIE, -REXIS RIN-, -RINIAN, RINORITID-, RITIDORITM-, -RITMIE, RITMORIZ-, RIZO-

elastorexie (sau elastorexis), ca-riorexis rinencefal, rinit\, platirinian, rino-cifoz\, rinofaringit\, rinofima, ri-nolalie, rinoplastie, rinoragie ritidectomie, ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate, suprafa]\ ridat\) ritmic, aritmie, disritmie, ritmote-rapie

rhytis, -idos (G) = cut\, rid rhythmos (G), rhythmus (L) = ritm

rhiza (G) = r\d\cin\

rizartroz\, rizoliz\, rizomelic, ri-zomer, rizotomie

54

REUMATRODOROMBROTAROZA-, ROZERUBrhodon (G) = trandafir, culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber, -bra, -brum (L) = ro[u

SCIZrodopsin\ rombencefal, romboid rotator, Rotavirus (acnee) rozacee, rozeol\ rubefac]ie, rubeol\, rubor

S
SACSACR-, SACROSALICSALPING-, SALPINGO-, -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G), saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru, pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix, -icis (L) = salcie salpinx, -ingos (G), salpinx, -ingis (L) = trompet\, [i, prin analogie, tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo, -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx, sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn; alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae, -arum = umeri, spate skor, skatos (G) = excremente, materii fecale skirrhos (G) = dur, indurat; tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform, sacular, sacul\ sacralgie, sacrolistezis, sacro-lombar salicilat, salicilic salpingectomie, salpingit\, sal-pingografie, salpingoovarit\, sal-pingopexie, hidrosalpinx saponificare, saponine saprofit, saprogen sarcom, sarcomatoz\, sarco-plasm\, sarcopt saturnin, saturnism scafoid, scafoidit\ scapulagie, scapulectomie, scapulohumeral, scapulopexie scatofagie, scatom schir, schiros schizocit, schizofrenie, schizo-gna]ie, schizoid, palatoschizis, rahischizis, onicoschizie scialitic, sciografie scintigrafie, scintigram\, scintila-]ie SFINGOsciziune, scizur\, scizurit\ sclerectomie, sclerit\, scleros, sclerocoroidit\, sclerodermie, scleroprotein\, ateroscleroz\ scoliotic, scolioz\ bronhoscop, endoscop, laringo-scop, celioscopie, colposcopie, radioscopie scotom, scotometrie, scotopic scrot, scrotal descuamare, scuamiform, scua-mos sebaceu, seboree secretagog, secretor, secreto-motor sector, sec]iune (prin intermediarul sectio, -onis) sediment, sedimentare segmentare, segmentit\ semeiologie (semiologie), seme-iotic (semiotic) semicirculare, semilunar hiposemie inseminare, seminal, seminipar, seminom senescent, senescen]\ senestrogir V. [i SINISTROsenzorial, senzorimetrie, senzo-rimotor septal, septotomie septic, septicemie, asepsie, a-septic, antiseptic

SCAFSCAPUL-, SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-, -SCHIZIS, -SCHIZIE SCIA-, skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-, scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-, (-)SCLEROZ| SCIZ- SCLERO-, scissus (L) = despicat, divizat < scindere = a despica, a diviza SCLER-, skleros (G) = tare, dur SCLERO-, sklerosis (G) = înt\rire, indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP, skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea, a examina SCOTOskotos (G) = întuneric, obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-, sebum (L) = seu, gr\sime SEBOSECRET-, secretus (L) = separat, `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa, a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos, afundare < sedere = a se l\sa, a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-, semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema, -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema, -atos (G) = semn SEMINsemen, -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister, -tra, -trum (L) = stâng SENZORISEPT-, SEPTOSEPTIC-, (-)SEPSIE, sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete, diafragm\, sept

septikos (G), septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\

55

SOLID-

SPUM-

SIAL-, SIALO(-)SEPTIC SER-, SEROSETSEX-, SEXTSEXO-, SEXUSFENOSFER-, SFERO-, -SFER| SFIGM-, SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-, SIALOSICHN-, SICHNOSIDERSIDER-, SIDEROSIFON(-) SIGMOID-, SIGMOIDOSILIC-, SILICOSIM-, SINSIMBOL(-), -SIMBOLIE, SIMBOLOSIMISIMPAT-, SIMPATIC-, SIMPATICO-, SIMPATOSINCRO-, SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-, SINECOSINISTROSINOV-, SINOVIOSINUS(-), SINUSIRING-, SIRINGOSISTSITIO-, SITO-, -ZIT SMECT-, SMEGM-

SOLENserum (L) = zer, lichid de aspect apos, ser s(a)eta (L) = p\r de porc, p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans, -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen, -os (G) = col] sphaira (G), sphaera (L) = sfer\ seroas\, seros, serodiagnostic, serofibrinos, seroprofilaxie setaceu, seton sexagenar, sextupli sexologie, sexualitate, sexuali-zare, sexuat sfenoidal, sfenoidit\, sfenomaxi-lar sferic, sferocit, sferofakie, atmo-sfer\

sphygmos (G) = puls sphinkter, -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge, a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus, -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G), sipho, -onis (L) = conduct\, tub, pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid, deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex, -icis (L) = piatr\ tare, granit, siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere, simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”; sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune, sentiment synkhronos (G), synchronus (L) = simultan, în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie, band\, [i, prin extensie, ligament synekheia (G) = continuitate; sensul oftalmologic dateaz\ din sec. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister, -tra, -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\, adâncitur\ syrinx, -ingos (G) = tub, ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition, sitos (G) = aliment, hran\

sfigmic, sfigmogram\, sfigmo-manometru sfincter, sfincterospasm, sfinc-terotomie sfingolipide, sfingolipidoz\, sfin-gomielin\ sialagog, sialit\, sialogen, sialo-lit, sialoree sichnurie, sichnosfigmie siderant, sidera]ie hemosiderin\, sideremie, sidero-z\, sideroblast, siderofilin\ sifon, sifonaj rectosigmoid, sigmoidectomie, sigmoidit\, sigmoidopexie, sig-moidoscopie siliciu, silicoz\, silicosideroz\ simblefaron, sinartroz\, sinchi-zis, sincinezie, sinciput, sinci]iu simbolizare, asimbolie, simbolo-fobie

simian simpatalgie, simpatie, simpati-cectomie, simpaticolitic, simpa-ticotrop, simpatoblastom sincrotron, sincron, sincroniza-tor

sindesmofit, sindesmoplastie, sindesmotomie, sindesmoz\ sinechie, sinechiotom, sinecoto-mie

sinistroscolioz\, sinistroz\ V. [i SENESTROsinovectomie, sinovial, sinovial\, sinovit\, sinovioblast sinusal, sinusografie, sinusoidal, sinuozitate, sinuzit\ siring\ (sering\), siringomielie sistol\, telesistolic sitiologie, sitiomanie, sitofobie, parazit

SOCI-, SOCIOSOFROSOLENSOLID-

smektikos (G) = cur\]at smegma, -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare, asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat, p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen, -os (G) = conduct, canal solidus (L) = masiv

smectic, smegm\

sociatrie, sociopatie sofrologie dacriosolenit\, solenoid solidificare, solidism

56

STABILISOLUT-, SOLVSOMA(-), SOMAT-, SOMATO-, -SOM (-ZOM), -SOMIE SOMN-, SOMNOSON-, SONIO-, SONOSOPORSPAN-, SPANIO-, SPANO-SPASM, SPASMOSPECIALSPECTR-, SPECTROSPELEOSPERM-, SPERMAT-, SPERMATO-, SPERMI-, -SPERMIE, SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-, SPIROSPLANHN-, SPLANHNOSPLEN-, SPLENOSPONDILOSPONGI-, SPONGIOSPOR(-), SPORI-, SPOROSPUMSTABILISTAFIL-, STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma, -atos (G) = corp

STOM-, STOMAT-, -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio, -onis = desfacere), solvatare, solvent soma, somatic, somatizare, somatognozie, somatotrop, cromo-zom (cromosom), dictiozom, ri-bozom, monosomie, trisomie somnambulism, somnifer, som-nolen]\ sonic, sonioscop, sonograf

somnus (L) = somn sonus (L) = sunet

sopor, -oris (L) = somn profund spanos, spanios (G) = rar, pu]in abundent, redus

soporific spanandrie, spaniomenoree, spanopnee

spasmos (G), spasmus (L) = contrac]ie, spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect, aparen]\ spectrum (L), prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie, ar\tare; sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. XVII) spelaion (G) = grot\, pe[ter\; cavitate sperma, -atos (G) = s\mân]\

blefarospasm, enterospasm, spasmodic, spasmofilie, spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas, -atis), specializare spectral, spectrin\, spectru, spectrograf, spectroscopie speleoplastie, speleoscopie spermatic, spermatid\, sperma-togenez\, spermatogonie, sper-matokinezigrafie, spermatoree, spermatozoid, spermicid, azoo-spermie, spermocultur\, spermogram\ dispersie spicul 1. spinocelular 2. spinal, spinocerebelos spintermetru, spinteropie 1. spirometrie, spirometru 2. spiriloz\, spirochet\ splanhnic, splanhnocel, splanh-noptoz\, splanhnoscopie splenectomie, splenit\, spleno-colic, splenografie, splenopexie, splenoportografie spondilalgie, spondilartrit\, spondilomalacie, spondiloschizis spongiform, spongioblast, spon-gioid spor, sporulat, sporicid, sporomi-coz\, sporotricoz\ Spumavirinae, spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas, atis), stabilizare, stabili-zator

spersus (L) = r\spândit, `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia, a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. < spica sau spicum = spin, ac spina (L) = 1. ]ep, vârf ascu]it 2. [ira spin\rii spinther, -eros (G) = scânteie 1. spirare (L) = a respira 2. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen, -os (G) = splin\

spondylos (G), spondylus (L) = vertebr\ spongion (G), spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal, ”ciorchine de strugure”, se refer\ la: 1. luet\ 2. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare, contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\; sc\ri]\ statos (G) = stabil, nemi[cat

STALSTAP-STAT, STAT-, STATO-STAXIS (-)STAZ|, (-)STATIC, -STATISM -STAZIE STEAR-, STEATO-

1. stafilectomie, stafilin, stafilom, stafiloplastie, stafilorafie 2. stafilococ, stafilolizin\ peristaltic stapedectomie, stapedian lombostat, reostat, statestezie, statokinezimetrie epistaxis hemostaz\, staz\, bacteriostatic, citostatic, clinostatism, orto-statism, astazie

staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire, stat în picioare statikos (G) = care opre[te, care st\ în picioare < istanai = a plasa, a face s\ ]in\ stear, steatos (G) = gr\sime

stearic, stearin\, steatoliz\, steatoree, steatoz\

57

STRABSTEFAN-, STEFANOSTELSTEN-, -STENIE STENO-, (-)STENOZ| STERCOSTEREO-, -STEROL STERILISTERN-, STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-, STOMAT-, -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-, -STRINGENT STRIDSTROF-, -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\, putere stenos (G) = strâmt, îngust stenosis (G) = strâmtare, îngustare stercus, -oris (L) = excrement stereos (G) = solid, `n relief sterilis (L) = sterp, neproductiv; steril sternon (G) = piept, stern sternutatio, -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma, -atos (G) = marc\, semn stygos (G) = repulsie; se folose[te cu sensul de murdar, poluat stylos (G) = coloan\, stâlp stimulare (L) = a îmboldi, a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element, principiu stellein (G) = a arma, a echipa; se folose[te cu sensul de dilata]ie, alungire stoma, -atos (G) = gur\

TACT(-), TACTOstefanion, stefanopsie (ganglion) stelar, stelectomie stenic, astenie, miastenie, neu-rastenie stenotorax, colpostenoz\, steno-z\ stercobilin\, stercobilinogen, stercolit, stercoral stereognozie, stereoizomerie, stereotaxie, stereotipie, coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas, atis), sterilizare sternalgie, sternoclavicular, ster-noschizis sternuta]ie stetacustic, stetoscop astigmatism, stigmat stigofil, stigoxen stilohioidian, stiloid\, stiloidian, stilomastoidian, stiloradial, stilo-hioid stimulare, stimulator stoechiologie, stoechiometrie diastol\, sistol\ stomatit\, stomatoplastie, sto-matoragie, gastrostomie, sigmoi-dostomie strabic, strabism strangulare stratificat, stratigrafie strefopodie, strefosimbolie streptobacil, streptococ, strepto-kinaz\, streptolizin\ stricnin\, stricnism strictur\, astringent, constric]ie (prin intermediarul constrictio, -onis), stridor, stridulos strofantin\, strofulus, angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie, strumipriv, strumi-t\ subacut, subalimenta]ie, subcli-nic, subcon[tient, subcutanat, subdural, subfebrilitate, subluxa-]ie, submatitate, subscapular sudorific, sudoripar suicid sulciform sulfamid\, sulfhemoglobin\, sulf-hidrism, sulfon\, sulfuros superantigen, super-ego, super-familie, superscrip]ie, supra-ali-menta]ie, suprainfec]ie, suprali-minar, suprarenal sural surdomutitate suspensie, suspensor

strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio, -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci, a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt, `ngust < stringere = a strânge stridor, -oris (L) = ]ip\t, [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma, -atos (G) = covor; sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. XIX strongylos (G) = rotund structio, -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub, mai pu]in decât

SUDORSUISULCSULF-, SULFURSUPER-, SUPRASURASURDSUS-

sudor, -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur, -uris (L) = sulf, pucioas\ super, supra (L) = deasupra, în pozi]ie superioar\, în exces sura (L) = pulpa piciorului, gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus

S
'
58

{AL{ANCR-

1. khalazion (G) = piatr\, grindin\ 2. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer, -cri (L) = crab, cancer

1. [alazion 2. [alone [ancru, [ancriform

T
TACT-, (-)TACTISM, TAXI-, TAXOTACT(-), tactus (L)(-)TAXIE, = atingere TACTOTACT-, taktikos (G) = orânduit, ordonat (-)TACTISM, taxis (G) = ordonare, aranjare TAXI-, < tattein = a ordona, a aranja (-)TAXIE, TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G), thalamus (L) = camer\ interioar\; nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului, despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici; pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat, ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea, de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum - ”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos, plat tarsos (G) = 1. tarsul piciorului 2. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G), theca (L) = cutie, teac\ tephros (G) = cenu[\; de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi, a înveli tekhnikos (G), technicus (L) = ingenios, dibaci < tekhne (G) = art\ manual\, meserie -TEN, (-)TENIE tac-tilis), tact, tactil (prin intermediarul tactometru tactic, chimiotactism, tactism, ta-xinomie, ataxie, fototaxie, taxie, taxologie, taxon, taxonomie

tafofilie, tafofobie tahiaritmie, tahicardie, tahifemie, tahikinezie, tahipnee talalgie talamic, talamus, hipotalamus

TALAS-TALPIE TANATO-, -TANASIE TAPEINOTARS-, TARSOTAUTOTECTEFROTEG-, -TECTTEHN-, -TEHNIC, -TEHNIE, TEHNOTEL-, TELE-, TELEO-, TELOTEL-, TELOTELETELI-TELIO-

talasemie, talasoterapie entalpie tanatologie, tanatopraxie, euta-nasie tapeinocefal, tapeinocraniu 1. metatars, tarsalgie, tarsoplas-tie, tarsotomie 2. tarsectomie, tarsit\ tautocron, tautologie, tautomer tecal, tecom tefromalacie, tefromielit\ tegument, protector tehnician, mnemotehnic, zooteh-nie, tehnologie

telos, -eos (G) = cap\t, extremitate

telangiectazie, telediastolic, tele-ologie, telofaz\, telomer

thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon; termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”; sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus, -oris (L) = 1. timp 2. tâmpl\ tainia (G), taenia (L) = panglic\ tenon, -ontos (G), tendo, -inis (L medieval\) = tendon

telalgie, telit\, teloragie telecobaltoterapie, telediagnos-tic, telegonie, telepatie, telere-ceptor teligenie epitelioid, epitelioliz\, epiteliom, epiteliu

TEMPOR-TEN, (-)TENIE TEN-, TENO-, TENDINTENS-, TENSIOTEO-, -TEISM TER-

tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde, a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea

1. temporal, temporospa]ial 2. temporomalar, temporopontin amfiten, pahiten, pahitenie, te-nie, tenoplastie tenectomie, tenodez\, tenope-xie, tenoplastie tenorafie, teno-sinovit\, tendinit\, tendinos tensor, tensiometru teofobie, teologie, teomanie, a-teism, monoteism, politeism ternar, ter]iar (prin intermediarul tertiarus =

59

TEN-, TENO-, TENDINTERAPEUT(-), (-)TERAPIE TERAT-, TERATOTEREBRTERG-TERM-, -TERMIE, TERMOTESTTETAN-, TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\, care `ngrije[te therapeia (G) = tratament, vindecare < therapeuein = a `ngriji teras, -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora, a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat, rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa, a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare, stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb, f\r\ deschidere thigma, thixis (G) = ac]iunea de a atinge

-TOM, -TOMIE, TOMOa treia parte) terapeut, terapeutic\, chimiote-rapie, radioterapie, terapie teratism, teratom, teratogen, teratologie, teratospermie terebrant tergit\ homeoterm, termal, termic, termoanalgezie, termocauter, ter-mogenez\, termoliz\, hipertermie testicular, testosteron tetanie, tetanoid, tetanos tetralogie, tetranopsie, tetraploi-die, tetrasomie ipotez\, protez\, sintez\

TI-, TIOtiamin\, tiazidic, tiemie, tiopexie TIFtific, tifoid, tifos TIFL-, tiflectomie, tiflit\, tiflopexie TIFLOTIGMO-, tigmotropism, tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie, îngro[are, b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie, tricotilomanie TIM-, thymos (G) = minte, spirit timoleptic, ciclotimie, lipotimie, ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital; timus timocit, timom TIMPAN-, tympanon (G), tympanum (L) = tambur; sensul atimpanal, timpanism, timpano-plastie, TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. XVII timpanoscleroz\ -TIP-, typos (G), typus (L) = tip, model, marc\ alotip, fenotip, stereotip, tipaj, tipologie, (-)TIPIC, typikos (G) = tipic, simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\, tireotrop, tiroglo-bulin\ TIREO-, < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\), tiroxin\, antitiroidian, TIRO-, tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\, sec]ionare neurotmesis TOCO-, tokos (G) = na[tere tococardiograf, tocodinamome-tru, -TOCIE distocie, eutocie TOF-, tophos (G), tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus), tofi, TOFOtofolipom -TOM, tomos (G) = t\iat, sec]ionat amigdalotom, atom, anatomie, -TONIE, (-)TONIC, TONOTRIC-, TRICHI-, TRICHO-, TRICO-, -TRIHOZ| TON-, -TOMIE, tome (G) = t\iere, sec]iune laparotomie, cervicotomie, traheotomie, TOMOTON-, -TONIE, (-)TONIC, TONOTONSILTOP-, (-)TOPIC, -TOPIE, TOPOTORAC-, TORACOTORSTOX-, TOXO-, TOXICO-TOXOTRABECUL(-), TRABECULOTRACT(-), TRACTOTRAGTRAHE-, TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G), tonus (L) = tensiune, tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac, tonicitate, tonicoclo-nic, tonometrie, atonie, hipoto-nie, psihotonic

tonsillae, -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc

tonsilar, tonsilectomie topic, topografie, topoizomeraze, ectopic, corectopie

thorax, -akos (G), thorax, -acis (L) = torace torsio, -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. < trabs, -bis = grind\, bârn\ tractus (L) = traseu, cale < trahere = a trage, a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”; trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos

toracalgie, toracic, toracocente-z\, toracotomie torsiune toxemie, toxigen, toxiinfec]ie, to-xin\, toxoid, toxicoman, toxicomanie, toxicoz\ gerontoxon, toxoplasmoz\ trabecul, trabecular, trabeculec-tomie tract, tractus, tractor, tractoto-mie, trac]iune (prin intermediarul tractio, -onis) tragofonie, tragopodie, tragus traheal, traheocel, traheobron[i-t\, traheotomie

60

TRICHIN-, TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste, dincolo de

URETR-, URETRO-

TRAHEL-, TRAHELOTRANS-

TRAUMAT-, TRAUMATOTREM-, TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE, TREPSO-TREZIE TRI-TRIB, TRIBOTRIC-, TRICHI-, TRICHO-, TRICO-, -TRIHOZ| TRICHIN-, TRICHINOTRICROMATTRIPL-, TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-, -TROFIE, -TROFIN|, TROFOTROGL-, TROGLOTROHL-, TROHOTROMB-, TROMBO-

trauma, -atos (G) = ran\ tremor, -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema, -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce, a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\, orificiu treis (G), tres, tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix, trikhos (G) = p\r

trahelhematom, trahelopexie, traheloplastie, trahelorafie transaminaz\, transcitoz\, trans-duc]ie, transfec]ie, transferin\, transloca]ie, transpira]ie, trans-plant atraumatic, traumatism, trauma-tologie tremie, tremor, tremula]ie, tre-mur\tur\, tremofobie trematode trepan, trepana]ie V. [i TRYPANtreponem\ atrepsie, hipotrepsie, trepsologie atrezie triad\, tricrotism, tridermic, trifa-zic, trigeminat, triglicerid, trilobat, trilocular baziotrib, enterotrib, triboelectri-citate, triboluminescen]\, tribolo-gie tricocefal, tricofi]ie, tricomicoz\, tricotilomanie, trichiaz\, trichino-z\, trichobenzoar, trichomonas, hipertrihoz\

trikhinos (G) = p\ros < thrix, trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma, -atos = culoare triploos (G), triplus (L) = triplu, de trei ori tripsis (G) = frecare, zdrobire terere (L) = a zdrobi, a sf\râma trophe (G) = hran\, nutri]ie < trephein = a hr\ni

Trichinella, trichinoz\ tricromatism, tricromatopsie triplet, triplocorie, triploidie amigdalotripsie, litotripsie (litotri-]ie), neurotripsie troficitate, trofoblast, trofopatie, atrofie, distrofie, hipertrofie, cor-ticotrofin\, tirotrofin\ troglobie, troglofil trohlee, trohlear, trohoid, troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\), trombectomie, trombelastogra-fie, trombin\, trombocit, trombo-flebit\, trombolitic, tromboz\, trombus corticotrop, heterotrop, neurotrop, somatotrop, viscerotrop, psihotropic, alotropie, eutropie, chimiotropism, fototropism, heliotropism, termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi, Paris, 1843) V. [i TREPAN1. tubaj, tubar, tuboabdominal, tubotimpanic, tubouterin 2. tubulifer, tubulin\, tubulonefri-t\, tubulorexis 1. tuberozitate 2. tubercul, tuberculiform, tuberculodermie, tuberculos turbidimetrie, turbiditate turgescen]\, turgid, turgiditate, turgor tusigen, tusipar

trogle (G) = cavern\, pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete)

-TROP, -TROPIC, -TROPIE, (-)TROPISM TRYPAN-

trope (G) = întoarcere, r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu

TUB-, TUBUL-

TUBER-, TUBERCULTURBIDTURGTUSI-

1. tubus (L) = tub [i, prin extensie, trompa lui Eustachio, trompa lui Fallopio 2. tubulus (L) = tub mic dim. < tubus = tub 1. tuber, -eris (L) = umfl\tur\, excrescen]\ 2. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\, dim. < tuber, -eris = umfl\tur\, excrescen]\ turbidus (L) = agitat, tulburat turgor, -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse

U
UBI-UL, -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar, ubicuitin\ folicul, lobul, nodul, ovul, ventri-cul, canul\, celul\, spatul\, val-vul\, venul\, vezicul\

61

ULTRAnutivelor) 1. oulon (G) = gingie 2. oule (G) = cicatrice ulcus, -eris (L) = ran\, ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de

-VALENT

UL-, ULOULCER(-) ULNULTRA-

1. ulalgie, ulatrofie, epulis 2. ulectomie, uleritem, ulotomie ulcera]ie, ulcerocancer, ulcero-gen, ulceros ulna, ulnar ultracentrifugare, ultrafiltrare, ultramicroscop, ultrasonografie, ultrastructur\, ultraviolet unciform, uncinarioz\, uncover-tebral, uncus, uncusectomie ungveal unicelular, unilateral, unilocular, unipar\, unipolar uraniscolalie, uranoplastie, ura-noschizis ureaz\, uremie, ureogenez\, u-reometru ureterografie, ureterolit, uretero-plastie, ureterorafie uretrit\, uretrocel, uretrografie, uretroplastie, uretrotomie chirurgie uricacidurie, uricemie, uricolitic, uricopexie urlian 1. urobilin\, urocultur\, urodensi-metru, urogastron\, diurez\, albuminurie, hematurie, pola-kiurie, urinar 2. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter, uterin, uteroptoz\, utero-tu-bar utricul\, utriculit\, utriculo-sacu-lar uveit\, uveoplastie uviform uvul\, uvulectomie, uvulit\, uvu-loptoz\

UNC-, UNCIUNGVUNIURANISCO-, URANOURE-, UREOURETER-, URETEROURETR-, URETRO-URGIE URIC-, URICOURLIURO-, -UREZ|, -URIE, URINURTICUTER(-), UTEROUTRICUL-, UTRICULOUVE-, UVEOUVIUVUL-

uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G), ouranos (G) = cerul gurii, bolta cereasc\ ouron (G) = urin\; uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G), urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru, ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\; cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina

2. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\; datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic, sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. < uva = strugure

V
VACCIN(-), VACCINOVACUVAG-, VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-, VALVULOVARIVARIC-, VARICOVAS(-), VASCUL-, VASOVECT-, VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor, imprecis, nedefinit; nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\; vagin valens, -ntis (L) = tare, puternic < valere = a avea for]\, a fi tare valvula (L) = p\staie dim. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat, variat varus (L) = pustul\ varix, -icis (L) = ven\ dilatat\, varice vas, vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector, -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra, a transporta vaccin, vaccinat, vaccinare, vac-cinoid, vaccinostil, vaccinotera-pie vacuitate, vacuol\, vacuolizare vagal, vagolitic, vagotomie, va-gotonic, vagotrop vaginism, vaginit\, vaginodinie, vaginografie, vaginoplastie ambivalent, echivalent, monova-lent, polivalent valvular, valvul\, valvulectomie, valvulit\, valvuloplastie varicel\, variol\ varicectomie, varicocel, varicos, varicozitate vas, vasectomie, vascularit\, vasculariza]ie, vasoconstric]ie, vasodilatator, vasopresin\ vector, vectorial, vectocardiogra-m\

62

VALVUL-, VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-, VENOVENERvegetare (L) = a `nviora, a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\, v\l velox, -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus; prin extensie, ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus, -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic; prin analogie, ventri-cul cardiac [i cerebral dim. < venter, -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt, expresie vergere (L) = a înclina, a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg, ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio, -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\, b\[icu]\ dim. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura, a tremura

VISCER-, VISCEROvegetarian, vegetarianism, vege-tativ, vegeta]ie velamentos, velum velocimetru, velocitate venectazie, venospasm, venoto-nic venerian, venerologie

VENIN(-) VENTRICUL-, VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-, -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-), VESTIBULOVEZIC-, VEZICOVEZICUL-, VEZICULOVIBR-, VIBROVICARVIL-, VILOVIR-, VIROVIRILVISCER-, VISCEROVITVITELVITR-, VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-, VULVO-

venin, veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular, ventriculografie, ventriculogram\, ventriculoplas-tie, ventriculotomie verbal, verbigera]ie convergen]\, divergen]\ vermicid, vermicular, vermifug, verminoz\, vermis vernal anteversie, retroversie, versiune, diverticul veruc\, verucom, verucozitate vesperal vespertilio vestibul, vestibular, vestibulo-plastie vezical, vezicant, vezicofixa]ie, vezicouretral vezicular, veziculectomie, vezi-culografie vibrator, vibratil, vibra]ie (prin intermediarul vibratio, -onis), vibri-on, vibroterapie vicariant vilifer, vilin\, vilozitate viral, viremie, virion, viroz\, viro-pexie virilism, virilitate (prin intermedia-rul virilitas, -atis), virilizare visceral, visceralgie, viscerocep-tor, visceroptoz\ devitalizat, vital, vitamin\ bivitelin, vitelin vitrificare, vitronectin\, vitropre-siune vivipar, vivisec]ie volvulus carnivor, larvivor, omnivor convulsie lativult, longivult, vultuos vulvar, vulvovaginal

vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r, p\ros virus (L) = venin, otrav\; virus virilis (L) = b\rb\tesc, < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie, organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci, a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\

X
XANT-, XANTOXENOXEROXIFOXIL-, XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma, xantin\, xantocromie, xantom, xantopsie xenodiagnostic, xenogref\ xerocheilie, xeroderma, xeroftal-mie, xerosis xifodinie, xifoid, xifosternopexie xilen, xilofag, xilografie

Z
ZAHAR-, sakkharon (G), saccharum (L) = zah\r zaharid, zaharimetru, zaharoz\

63

VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-, ZIGOT(-) -ZIM-, ZIMO-ZOZON-

ZOSTER-

zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel, entuziasm zeugma, -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment, drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu, cing\toare, zon\; prin extensie, boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster, -eros (G), zoster, -eris (L) = centur\

zein\, zeism zelofobie, zelotipie zeugmatografie azygos (vena), zigodactilie, zigomatic, heterozigot, homozigot, zigot enzimatic, enzim\, enzimoliz\, enzimologie, zimogen azot zona, zonula (ciliaris)

ZOO-, -ZOAR, -ZOID ZOSTER-

azoospermie, zoofilie, zoomanie, zoonoz\, zoopsie, hematozoar, protozoar, spermatozoid (herpes) zoster, zosteriform

64

VII. ABREVIERI ªI SIMBOLURI
În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã, deci cu circulaþie internaþionalã. Au fost introduse, de asemenea, o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã, precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. Abrevierile indicate cu un asterisc au

semnificaþii diferite în românã faþã de englezã, în condiþiile unei expresii grafice identice. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. Pentru fiecare
abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã, iar când a fost necesar, acestea au fost atât transcrise în englezã, cât ºi traduse în limba românã. Aflate în continuã extensie în toate limbile, abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau, îndeosebi, grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat, scris sau memorat. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã, iar când sunt folosite raþional, rolul lor benefic în comunicare este evident. Însã de câteva decenii, numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului, atât de solicitatã. Drept urmare, tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze, adoptarea unor termeni din biologia molecularã, prea complecºi ca sã circule ca atare, ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri, îndeosebi prin acronime. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã, dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei; (concr.) cuvânt, titlu etc. prescurtat; prescurtare, abreviaþie; simbol”. Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare, cât ºi la rezultatele acestuia. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte; cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. De datã recentã, Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã, autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã, intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL, Bucureºti, 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale, în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”, cuprins în primele pagini ale dicþionarului. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã, o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea, acronimia, elipsa lexicalã, afereza ºi apocopa, trunchierea sau fragmentarea. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente, pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre), procedeul de obþinere a acestora, denumit siglare, se confundã cu abrevierea, în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, RMN = rezonanþã magneticã nuclearã, PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). În realitate, siglele au o structurã neomogenã, deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei, din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia, înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). De ex.: CADASIL (acronim din engl.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy), APUD (din engl. amine precursor uptake decarboxilation), sindrom MODY (din engl. maturity-onset diabetes of
65

the youth), sindrom POEMS (acronim din polineuropatie, organomegalie, endocrinopatie, proteinã monoclonalã, anomalii cutanate – skin changes în engl.). În cazul unor boli sau
sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare, de obicei pentru substanþe comune. De ex.: ORL – orelist. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe, în particular în chimie, fizicã ºi matematicã. În medicinã, cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice, ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific, deoarece genereazã confuzii. De ex.: temperaturã - în loc de temperaturã ridicatã sau febrã, tensiune în loc de hipertensiune arterialã, ser, în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz, este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu, care eliminã orice confuzie). 7) Afereza ºi apocopa, termeni propuºi de o specialistã cunoscutã, Rodica Zafiu, presupun scurtarea la începutul ºi, respectiv, la sfârºitul cuvântului, cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. De ex.: cola, în loc de cocacola. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. Nu prezintã interes în terminologia medicalã, dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale, unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii, fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. ABREVIERE / SIMBOL
a

SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN|
absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha - prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\

A

Å a. α

α-

[α ]
aa

20 D

** A/G aa. AA

ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor, dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic)

66

** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. a.c. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. ad lib. Ad pond. om. ad sat. ADA ADCC add. ADH Adhib. admov. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst. feb. Adv. Aeg. AEP aet. AF AFB AFP Ag ** AG Agit. vas. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI

aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway, Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile, respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A, B, AB sau O; H - hematii) grupe sanguine A, B, AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor, pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger, aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\)

67

AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. dieb. Alt. hor. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. ANF ANOVA ANP ANS ant. AP

APB APC APD APGAR APH APTT, aPTT APUD AQ, aq aq. dest. AR

ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN

aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy, anatomical (anatomie, anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect, puls, grimas\, activitate, respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic

68

** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS

As, Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. vol. at. wt. ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B

β β-

Ba BA

acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature, pressure and dryness (temperatura, presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature, pressure and saturation (temperatura, presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1, B2, B6, B8, B12) induc]ie magnetic\ beta - a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic)

69

BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG

BCGF b.d. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib. b.i.d. Bili b.i.n. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1,3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c

C

barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2,3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1,3-biphosphoglycerate (1,3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod

70

0

C

c χ C/T Ca CA

celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi - a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare, boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’,5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\, num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’,5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\)

ca. CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF

CFT CFU cg ** αcG CGD

71

cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH

CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI

** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c.m.s. CMV c.n. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ

cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’,5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter, gram, second (centimetru, gram, secund\ - sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar, Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’,5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\, Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q)

72

cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST

* CRF

CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV

CVA

CVP CVS CX CYC Cys d

D

centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis, Raynaud's phenomenon, (esophageal dysfunction), sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri, fenomen Raynaud, disfunc]ie esofagian\, sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2, D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12)

73

δ

δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB, db ** DBS DC DCA DCI ** DD

DDT Deg DES det. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI, DII, DIII DIC ** DID dieb. alt. dieb. tert. dil. ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM

** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP

DNR DOB DOC DOCA

delta - a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2,4-dinitrophenol (2,4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat)

74

DOE DOPA 2,3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC, Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur. dolor. * DV ** DVMM DVT Dx. dyn ** DZ e E

e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε

dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2,3-diphosphoglycerate (2,3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid - forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron

Escherichia coli
pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon - a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.: acid ε-aminocaproic) eta - a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n

εη

EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A

75

ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f

F

anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear, nose and throat (urechi, nas, gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\, cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor, VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\

76

F f.s.a. * FA

0

Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS

fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului, care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid - forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\, hemogram\ complet\) fructose-1,6-biphosphatase (fructoz\-1,6-bifosfataz\) fructose-2,6-biphosphatase (fructoz\-2,6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid - forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema)

77

FTI FTND FTT 5-FU FUDR, FUdR FUO ** FV FVC g G

γ

γ-

G0 G1 G2 G I, II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP

free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma - a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\)

78

** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt., gtt. GU guttat. GVH Gy GYN h

H

H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc, HBcAg HbCO HBe, HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs, HBsAg HBV HCG, hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT, Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE

guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei; reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ - mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis, elevated liver (enzymes), low platelets (sindrom care include: hemoliz\, niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice, sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic)

79

HF Hg Hgb HGG HGH, hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor.decub. Hosp HPF HPI HPL, hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I

ι
131

I

** IA ** IACRS

Hageman factor (factorul XII al coagul\rii, factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota - a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare

80

** IBP IBS ** Ic * IC

ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF

IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.m. * IM

** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf. INH inj. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6

indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\, Fran]a) inositol 1,4,5-triphosphate (1,4,5- trifosfat inozitol) inositol 1,3,4,5-tetrakiphosphate (1,3,4,5-tetrafosfat inozitol) inositol 1,3,4,5,6-pentaphosphate (1,3,4,5,6- pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol)

81

instill. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.r. * IR

** IRA * IRC

IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU

IUCD IUGR i.v. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS

J JV k

K

κ

Ka Kb kb kbp kcal kCi

instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1,4,5-triphosphate (1,4,5-trifosfat inozitol) inositol 1,3,4,5-tetrakiphosphate (1,3,4,5-tetrafosfat inozitol) inositol 1,3,4,5,6-pentaphosphate (1,3,4,5,6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection, palpation, percussion, auscultation (inspec]ie, palpare, percu-]ie, ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa - a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ - 1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie

82

Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M, K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L

λ

* LA

lab. LAF LAH ** LAM LAO lat. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3

constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney, liver, speen (rinichi, ficat, splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney, ureter, and bladder (rinichi, ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or, bra]ul u[or: imunoglobuline, miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra, pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ - prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare)

83

LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig. liq. LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP, lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m

m. M

µ

µA µC µCi

liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver, kidney, spleen (ficat, rinichi, splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ - prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ - prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ - prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ - prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ - prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ - prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ - prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi - sing.) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu - a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie

84

µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA

MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. prim. MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI

MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min

microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ - radiofarmaceu-tic, cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial, median (medial, median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut)

85

** MISA ** MISP ** MIST mist. MIT ml MLCK MLD mm mm. mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. wt. mor. dict. mor. sol. mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS

MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n

N

mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal, maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\

86

n. ν

n.p.o. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn. NO noct. maneq. non repetat., n.r. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O

azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu - a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid - forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman, sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid - forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen

87

ο ω ωΩ OA

OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD

ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om. mane vel noc. omn. bih. omn. hor. omn. noct. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p

P

grup sanguin omicron - a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega - a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ - prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz

88

p
π ϕ ψ

probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete)

P50 Pa * PA

PAB, PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH, PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part. vic. PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p.c. PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP

pi - a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi - a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi - a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat)

89

PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil. PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl. * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM

* PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO

* pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy, pharmaceutical (farmacie, farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4,5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4,5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\, oral

90

PO2 POA POEMS

Pol poly A post. Post-op PP

PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR

PRF PRH PRL, Prl PRN, p.r.n. Pro PROM pro-UK PRPP PS

PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV

* PVC

PVT PZI q

presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy, organomegaly, endocrinopathy, M protein, skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie, visceromegalii, endocrino-patii, prezen]a proteinei M, modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ - ADN- sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin, proconvertin, Stuart factor, antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\, proconvertin\, factor Stuart, factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4,5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4,5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor

91

Q

q.

Q QO2 Q10 q.d. q.d.s. q.h. QI q.i.d. q.l. q.p. q.q.h. Qq.hor. QRS QRST q.s. QS QS2 q.s.p. q.suff. qt Q-T quotid. r

sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac, sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te, ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho - a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor, prin absorb]ie) red blood cell (hematie, globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\

R

® ρ

Ra * RA ** RAA rad rad. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU

92

rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF

RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV

RVA RVH Rx RyR

reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman - unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ - prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te, ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription, treatment (re]et\, tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\)

93

s S

s ss σ

coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma - a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ - a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate - polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale, factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\)

* SA s.a. ** SAL ** SAT SB SBE SC, sc SCAN SCAT scu-PA SD

SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF

SFEMG SG SGOT SGPT SH

SH2 domain SH3 domain * SI s.i.d. * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing. ** SISA ** SISP ** SIST

94

** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM

SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s.o.s. ** SP sp. gr. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. STAT stat. STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr. t

T

sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea; stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\

95

T½, t½ T3 T4 θ τ

θ * TA

TAB tab. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t.d. TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. TENS TeTAB
99m

teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau - a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta - a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A, B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A, B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine, adrenaline, cocaine (tetracain\, adrenalin\, cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids, adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei, tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare, de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B)

96

TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t.i.d. t.i.n. tinct. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top. TOPV * TP TPA

TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit. tRNA Trp TRT (Tx) * TS

TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB

triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor, nodes, metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T - tumor\, N -ganglioni limfatici, M - metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat, cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T. pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin - forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B

97

TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2, TXB2 Tyr u U

UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult. praes. UMP ung. ** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V

v/v v. V0 VA * VA

Val var. * VC

thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent

98

VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF, vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM, VMx VMA Vmax vol. vol. % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. ** VVZ V-Z VZIG VZV W

w/v

vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de

99

Wb WBC WHO WPW WR wt x X

ξ

X Xao XMP XR XX XY y Y

solvent; greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi - a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\

υ yr Z

ζ ZE Zn

xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon - a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta - a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc

100

VIII. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI
HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 - circa 377 î. Hr.), cel mai mare medic al antichitãþii, considerat "pãrintele medicinii". Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã, Hipocrate susþine, pentru prima oarã, principiul fundamental al observaþiei raþionale, considerând cã bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã, am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane, de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate, iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã, uneori inoperante, dar nicio-datã periculoase. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum, colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic.

ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarti-cular. [Lat. ab = de la; articularius = articular.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii, f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. Sin.: devia]ie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Gr. a - priv.; basis = mers.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor, f\r\ modificarea for]ei musculare, nici a sensibilit\]ii. Se asociaz\, în general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcédé, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = îndep\rtat de; cedere = a trece, a se duce.] Care s-a transformat într-un *abces. Ex.: tumor\ a. ABCES, s. n. / abcès, s. m. / abscess. [Lat. abs-cessus, de la ab = îndep\rtat de, cedere = a trece, a se duce.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\, rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare, consecutiv\ *inflama]iei. Ti-puri: 1) A. alveolar, situat într-o alveol\ dentar\. 2) A. artrifluent - a. rece de origine tuberculoas\, cu punct de plecare osteoarticular. 3) A. Brodie, v. boalã Brodie. 4) A. cald - care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\, înro[ire-congestie, durere. 5) A. cerebelos [i cerebral - situate la nivelul cerebelului [i, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care complic\ o infec]ie a glandei mamare. 8) A. rece - colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute, care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\, mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hematogen\, complicând o *septicemie. 10) A. steril - al c\rui con]inut, dup\ *cultur\, nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lat. abdomen, -inis: posibil de la abdere = a ascunde, a t\inui [i omen, -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului).] Regiune inferioar\ a trunchiului, separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\; superior - partea inferi-oar\ a cu[tii toracice; inferior - bazinul osos. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte, lateral drept [i stâng, din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice, formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\, care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat, stomac, splin\. *Peritoneul abdominal, cu cele dou\ foi]e, parietal\ [i visceral\, delimiteaz\ cavitatea peritoneal\, ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. Tubul digestiv abdominal, învelit de peritoneul visceral, ocup\ cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate în limbajul clinic, proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\, care trece prin arcurile costale, [i inferioar\, prin crestele iliace, [i de dou\ linii verticale, care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior - hipocondrul drept, epigastrul [i hipocondrul stâng; în etajul abdominal mijlociu - flancul drept (regiunea lombar\ drept\), mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\); în etajul abdominal inferior - regiunea inghinal\ dreapt\, regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc, dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\), alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia, perfora]ia, ob-struc]ia, infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. Cauze: colecistit\ acut\, apendicit\ acut\, ulcer peptic perforat, hernie strangulat\, tromboz\ a arterei mezenterice superioare, ruptu-r\ splenic\ etc. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. a. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. Cele mai evidente a. a. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i, dimpotriv\, dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. Sin.: abdomen chirurgical. V. [i durere abdominal\. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascit\ veche. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a., care devine asem\n\tor ca form\ cu a. broa[tei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. Aspect particular al a., a c\rui parte central\ este excavat\, formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace. Se observ\ în numeroase boli, îndeosebi în holer\, meningit\ tuberculoas\, *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. A., în loc s\ proemine, atârn\ peste simfiza pubian\ [i, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\, care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritoni-tei acute. ABDOMINOCENTEZ|, s. f. / abdominocentèse, s. f. / abdominocentesis. [V. etimologia termenului abdomen; gr. kentesis = în]ep\tur\.] Punc-]ie abdominal\, efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. Sin.: paracentez\ abdominal\, punc]ie abdominal\. V. [i paracen-tez\.

101

ABDOMINOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [V. etimologia termenului abdomen; gr. skopia = examinare, de la skopein = a vedea, a examina.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. [i laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = îndep\rtat de; ducere = a duce, a purta.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. ABDUC}IE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lat. abductio, -onis, de la ab = îndep\rtat de, ductio, -onis = ducere [i ducere = a duce, a pur-ta.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lat. aberrare = a se r\t\ci, a se abate, de la ab = îndep\rtat de, errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structur\ sau localizare. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. ABERA}IE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. [Lat. aberratio, -onis, de la ab = îndep\rtat de, errare = a devia.] Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este utilizat, îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic, care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. Orice a-nomalie cromozomial\, fie numeric\ (*aneuploi-die, *monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomi-e), fie structural\, cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie, dele]ie, trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\, transloca]ie e-chilibrat\, inversiune). A. c. poate fi congenital\ sau dobândit\. Sin.: anomalie cromozomial\. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abêtalipopro-téinémie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Gr. a - priv.; β - a doua liter\ a alfabetului grec; gr. lipos = gr\sime; protos = primul; -inã; haima, -atos = sânge.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge, *acantocitoz\, hipocolesterolemie, neuropatie, *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. Sin.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. ABIOGENEZ|, s. f. / abiogenèse, s. f. / abioge-nesis. [Gr. a- priv.; bios = via]\; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie, anor-ganic\. Punctul culminant al a. a fost teoria genera]iei spontane (sec. al XVII-lea), dar adep]i ai a., cu argumente mai elaborate, exist\ [i `n prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Gr. a - priv.; bios = via]\.] Care se opune vie]ii. Ex.: fac-tor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotro-phy. [Gr. a - priv.; bios = via]\; trophe = hran\, nutri]ie.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice, îndeosebi forma]iuni-le nervoase, f\r\ o cauz\ aparent\. Ex.: a. retinei din *retinita pigmentar\. ABLACTA}IE, s. f. / ablactation, s. f. / ablacta-tion. [Lat. ablactatio, -onis = `n]\rcare, de la ab = îndep\rtat de, lactatio, -onis = al\ptare, de la lac, lactis = lapte.] 1) Încetarea secre]iei de lapte, adic\ a *lacta]iei. 2) Mai rar, *în]\rcare. ABLA}IE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. [Lat. ab-latio, -onis = separare, îndep\rtare, de la auferre = a `ndep\rta.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. ABLEFARIE, s. f. / ablépharie, s. f. / ablepharia. [Gr. a - priv.; blepharon = pleoap\.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f. / ablu-tomania. [Lat. ablutio, -onis = sp\lare, purificare, de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de; luere, de la lavare = a sp\la).] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclu-sion. [Lat. ab = îndep\rtat de; lat. medieval\ oc-clusio, -onis, de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, a-bortient. [Lat. abortivus, de la ab - priv., oriri = a se na[te.] 1) Care provoac\ *avortul. Ex.: mane-vr\ a., substan]\ a. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\. Ex.: forma a. a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [Gr. a - priv.; lat. brachium, gr. brakhion, -onos = bra].] Absen]\ congenital\ a bra]elor. ABRAHIOCEFALIE, s. f. / abrachiocéphalie, s. f. / abrachiocephalia. [Gr. a - priv.; lat. brachium, gr. brakhion, -onos = bra]; kephale = cap.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abrasio, -onis = radere, de la abradere = a rade (ab - priv.; radere = a r\zui).] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) În general, uzura unei structuri prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de la abradere = a rade (ab - priv.; radere = a r\zui).] 1) Despre o substan]\ dur\, de regul\ de origine mineral\, utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex., `n tehnica dentar\), fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. Ex.: carbonat de calciu, fosfa]i de calciu, silica]i etc. ABREAC}IE, s. f. / abréaction, s. f. / abreaction. [Lat. ab = de la; fr. réaction, din lat. actio, -onis = ac]iune, de la agere = a ac]iona.] V. catharsis. ABSEN}|, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = absen]\.] Suspendarea brutal\, com-plet\ sau par]ial\, de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare, ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare, a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei, asociat\ uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. În general, se disting: a. simpl\, când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil, [i a. complex\, când exist\ semne clinice asocia-te. S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. tipic\ de a. ati-pic\. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lat. absorbtum, participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi, a `nghi]i, de la ab = de la, sorbere = a suge, a bea.] 1) Care ab-soarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorb]ie. ABSORBAN}|, s. f. / absorbance, s. m. / absor-bance. [Lat. absorbtum, participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi, a `nghi]i, de la ab = de la, sorbere = a suge, a bea.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. De obicei, a. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. A. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %, cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. ABSORB}IE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. absorbitio, -onis, de la absorbere = a absorbi, a înghi]i (ab = de la; sorbere = a suge, a bea).] 1) Ac]iunea de a absorbi, de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e. A. se poate produce în medii foarte variate. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui, în sânge sau în interiorul unor celule. A. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorb]ie. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbi-tio, -onis, de la absorbere = a înghi]i (ab = de la; sorbere = a suge, a bea); gr. metron = m\sur\; lat. os, ossis = os.] Sin.: osteodensitometrie (v.). ABSTINEN}|, s. f. / abstinence, s. f. / absti-nence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. abstinentia = re]inere, ab]inere, de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de; tenere = a ]ine).] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimentar\ (în particular la alcool); 2) A. sexual\ etc. ABULIC, adj., s. m. [i f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abulic. [Gr. a - priv.; boule = voin]\.] (Su-biect) care este afectat de *abulie.

102

ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. [Gr. a - priv.; boule = voin]\.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei. ABZIM|, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [Neologism foarte recent, compus din ab de la engl. antibody (anticorp) [i enzimã.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\, asemenea unei enzime. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. A. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele, fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.] Tij\ sub]ire de o]el, cu un vârf ascu]it, de form\ [i m\rime variabile, în func]ie de utilizare: în chirurgie, în stomatologie, pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns, pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. 2) A. dentare, de di-verse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injec]ie, utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi, de lun-gimi [i grosimi diferite, cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. 4) A. pentru injec]ie intradermic\, scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injec-]ie intramuscular\, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm [i cu vârful în bizou lung. 6) A. intestinal, drept sau curb, cu sec]iunea rotund\, prev\zut la un cap\t cu o ureche, utilizat în sutura intestinal\. 7) A. de ligatur\, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prev\-zut cu mandren. 9) A. pentru punc]ie lombar\, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt [i mandren. 10) A. pentru punc]ie sternal\, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, în bizou intermediar, cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. 11) A. pentru punc]ie venoas\, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punc]ie lombar\. 13) A. pentru sutur\ vascular\, drept, curb sau semi-curb, foarte sub]ire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie, constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra, 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Gr. a - priv.; khalasis = relaxare.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. Ex.: a. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului, a. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. V. [i cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalculia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce, ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Gr. a - priv.; kamptein = a `ncovoia.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobiliz\rii prelungite, a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. [Gr. akantha = spin; -osis; lat. nigricare = a se înnegri.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie, localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor, gâtului [i regiunilor genitocrurale; deseori, co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic, în circa 50 % din cazuri, cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing, *boala po-lichistic\ ovarian\, *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. În forma autoimun\ (rar\), pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acantho-cyte. [Gr. akantha = spin; kytos = celul\.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini. ACANTOCITOZ|, s. f. / acanthocytose, s. f. / a-canthocytosis. [Gr. akantha = spin; kytos = ce-lul\; -ozã.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. ACANTOLIZ|, s. f. / acantholyse, s. f. / acantho-lysis. [Gr. akantha = spin; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. A. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [Gr. akantha = spin; -oma.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [Gr. akantha = spin; lat. pelvis = bazin.] Tip de bazin observat în *rahitism, carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor, îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. ACANTOZ|, s. f. / acanthose, s. f. / acanthosis. [Gr. akantha = spin; -ozã.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei, observat\ în diverse afec-]iuni cutanate. Ex.: verucile. ACAPNIE, s. f. / acapnie, s. f. / acapnia. [Gr. a - priv.; kapnos = fum.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. Termen utilizat uneori, gre[it, drept sin. cu *hipocapnie. ACARIAN, s. m. / acarien, s. m. / acarid, aca-ridan. [Gr. akari = insect\ mic\.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. ACARIOT, adj., s. n. / acaryote, adj., s. m. / aca-ryote. [Gr. a - priv.; karyon = sâmbure, nucleu.] Lipsit de nucleu (despre celul\). ACARIOZ|, s. f. / acariose, s. f. / acariosis. [Gr. akari = insect\ mic\; -ozã.] Sin.: scabie (v.). ACATAFAZIE, s. f. / acataphasie, s. f. / acata-phasia. [Gr. a - priv.; kataphasis = limbaj co-rect.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire, deci a sintaxei, de[i ideile subiectului r\mân logice. ACATAGRAFIE, s. f. / acatagraphie, s. f. / acata-graphia. [Gr. a - priv.; katagraphein = a scrie corect.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. ACATALAZEMIE, s. f. / acatalasémie, s. f. / aca-talas(a)emia. [Gr. a - priv.; katalyein = a distru-ge, a dizolva; -azã; haima, -atos = sânge.] Absen-]a *catalazei din sânge. V. acatalazie. ACATALAZIE, s. f. / acatalasie, s. f. / acatalasia. [Gr. a - priv.; katalyein = a distruge, a dizolva; -azã.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\, manifestat\ prin ulce-ra]ii, uneori gangrenoase, ale gingiilor [i gurii. Sin.: boal\ Takahara. ACATALEPSIE, s. f. / acatalepsie, s. f. / acatalep-sy. [Gr. a - priv.; katalambanein = a suspenda, de la kata = `n jos, lepsis = fixare.] Termen rar utilizat, cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. 2) *Diagnostic incert. ACATAMATEZIE, s. f. / acatamathésie, s. f. / acatamathesia. [Gr. a - priv.; katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. ACATIZIE, s. f. / acathésie, acathisie, s. f. / a-cathisia, akathisia. [Gr. a - priv.; kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\, agita]ie motorie, eventual somn nelini[tit, observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\, `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. 2) Tulburare `n *boala Parkinson, constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate. ACCELERATOR, adj., s. n. (1), s. m. (2) / accele-rateur, -trice, adj., s. m. / accelerator. [Lat. ac-celerare = a gr\bi, de la celer = rapid.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. de particule sunt instala]ii complexe, cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te, sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice, pân\ la energii cinetice foarte mari, de ordi-nul MeV. A. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). V. betatron, ciclotron [i sincrotron. 2) A. de priz\, în stomatologie, sunt substan]e care gr\besc priza gipsului, a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. ACCELERA}IE, s. f. / accélération, s. f. / accele-ration. [Lat. acceleratio, -onis = accelerare, de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care, raportat\ la unitatea de timp. A. este o m\rime vectorial\ definit\ ca

103

derivata, `ntr-un sistem de referin]\ dat, vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. Se define[te, de asemenea, a. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. (denumit\ a. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). ACCELERIN|, s. f. / accelerine, s. f. / accelerin. [Lat. accelerare = a gr\bi, de la celer = rapid; -inã.] Factorul VI al coagul\rii. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. Este produs în ficat sub form\ inactiv\, *proaccelerin\ (factor V). ACCEPTOR, s. m. / accepteur, s. m. / acceptor. [Lat. acceptor = care prime[te, de la acceptare = a primi, a accepta.] Substan]\ care, într-un schimb de *radicali, prime[te radicalul [i se combin\ cu el. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus, cu rol mai întâi acceptor, apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. Ex.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. ACCES, s. n. / accès, s. m. / attack, crisis. [Lat. accessus, de la accedere = a se apropia, a veni (c\tre).] ~n medicin\, stare patologic\, psihic\ sau somatic\, survenit\ brusc [i imprevizibil. Ex.: a. de demen]\, a. de febr\, a. de melancolie, a. de tuse. V. criz\. ACCESORIU, adj. / accesoire, adj. / accessory. [Lat. medieval\ accesorium, de la accedere = a se apropia, a veni (c\tre).] Despre o structur\ care constituie un element secundar, auxiliar, inciden-tal, complementar. Ex.: glande suprarenale a., ti-roide a., duct pancreatic a. (Santorini). ACCIDENT, s. n. / accident, s. m. / accident. [Lat. accidens, -ntis, de la accidere = a se întâm-pla.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. Ex.: 1) A. alergic, care poate fi a-nafilactic sau seric. 2) A. de decompresiune brus-c\, la scafandri, când se revine prea rapid la presiunea normal\. 3) A. electric, consecutiv trecerii unui curent electric. 4) A. de munc\, v. 5) A. terapeutic, consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. 6) A. de transfuzie, prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). 7) A. vascular cerebral, v. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident, occupational injury, in-dustrial injury. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului, la un subiect salariat, produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. Sunt asimilate a. m. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor, `n raport cu protec]ia muncii. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke, brain attack. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. A. v. c. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie), ruptura unui vas cerebral, diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine, modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie), perturbarea permeabilit\]ii vas-culare, cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. V. [i stroke. ACEFALIE, s. f. / acéphalie, s. f. / acephalia. [Gr. a - priv.; kephale = cap.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului. ACELULAR, adj. / acellulaire, adj. / acellular. [Gr. a - priv.; lat. cellula = c\m\ru]\, dim. de la cella = c\mar\.] Care nu con]ine celule. Sin.: anhist. ACETABULOPLASTIE, s. f. / acétabuloplastie, s. f. / acetabuloplasty. [Lat. acetabulum = vas pentru o]et; gr. plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. ACETABULUM, s. n. / acetabulum, s. m. / aceta-bulum. NA: acetabulum. [Lat. acetabulum = vas pentru o]et.] Sin.: cavitate cotiloid\ (v.). ACETALDEHID|, s. f. / acétaldéhyde, s. m. / acetaldehyde. [Lat. acetum = o]et; abrev. de la alcool dehydrogenatum.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. A. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\, ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. A. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice, unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. ACETAMINOFEN, s. n. / acétaminophène, s. m. / acetaminophen. Sin.: paracetamol (v.). ACETAT, s. m. / acétate, s. m. / acetate. [Lat. acetum = o]et.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi, mai mult sau mai pu]in volatili, ai *acidului acetic. A. sunt utiliza]i ca reactivi chimici, solven]i, `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). ACETAZOLAMID|, s. f. / acétazolamide, s. f. / acetazolamide. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox), în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. ACETIL, s. m. / acétyl, s. m. / acetyl. [Lat. ace-tum = o]et; gr. hyle = materie.] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. A. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici, sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). ACETILARE, s. f. / acétylation, s. f. / acetylation. [Lat. acetum = o]et; gr. hyle = materie.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. A. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. ACETILCISTEIN|, s. f. / acétylcystéine, s. f. / a-cetylcysteine. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice, administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. [Lat. acetum = o]et; gr. hyle = materie; lat. cum = cu; gr. en = `n; zyme = ferment, drojdie.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A, termo-stabil\. A. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice, cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs, biosinteza *acizilor gra[i, formarea acidului mevalonic, precursor al *colesterolului, formarea *corpilor cetonici. ACETILCOLIN|, s. f. / acétylcholine, s. f. / ace-tylcholine. [Lat. acetum = o]et; gr. hyle = mate-rie; khole = bil\; -inã.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central, cât [i în cel perife-ric, eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. A. este sintetizat\ atât în pericarion, cât [i în butonii terminali axonali, din *colin\. Având dou\ grup\ri active, a. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). Cuplarea *alosteric\ a a. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor, inclusiv în SNC, efecte depolarizante, excitatoare. Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali, unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. Prin cuplarea cu receptorii N, a. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune, cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice, des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\, poten-]iale de ac]iune). Eliberarea de a. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos, de[i ea are loc, în cantit\]i mici, [i în repaus. Inactivarea a. survine concomitent cu desc\rcarea, difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. O parte din a. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ), dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\, precursori ai unor noi molecule de a. Abrev.: ACh. V. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. ACETILCOLINESTERAZ|, s. f. / acétylcholines-térase, s. f. / acetylcholinesterase. [Lat. ace-tum = o]et; gr. hyle = materie; khole = bil\; -inã; germ. Essigäther = eter acetic, din lat. aether, gr. aither = aer curat, bolt\ cereasc\; -azã.] Sin.: colinesteraz\ (v.). ACETON|, s. f. / acétone, s. f. / acetone. [Lat. acetum = o]et; -onã.] C3H6O. Lichid incolor, vola-til, inflamabil, miscibil în ap\, eter [i cloroform. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide, ca [i în *inani]ie. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. V. [i corpi cetonici, cetonemie, cetonurie, cetoz\.

104

ACETONEMIE, s. f. / acétonémie, s. f. / aceton-(a)emia. [Lat. acetum = o]et; -onã; gr. haima, -atos = sânge.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. În limbaj clinic curent: cetonemie. ACETONURIE, s. f. / acétonurie, s. f. / aceton-uria. [Lat. acetum = o]et; -onã; gr. ouron = uri-n\.] Prezen]a *acetonei în urin\. În limbaj clinic curent: cetonurie. ACHEIRIE, s. f. / acheirie, s. f. / acheiria. [Gr. a - priv.; kheir, -iros = mân\.] Absen]a congenital\ a mâinii, uni- sau bilateral\. ACHILIE, s. f. / achylie, s. f. / achylia. [Gr. a - priv.; khylos = suc.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. 1) A. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric, cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. V. [i aclorhidrie. 2) În a. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. Sin.: anaclorhidrie (v. achilie). ACID, s. m. / acide, s. m. / acid. [Lat. acidus = acru.] Substan]\ care, în solu]ii apoase, eliberea-z\ ioni H+. Are gust acru, modific\ culoarea indi-catorilor, reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. CH3COOH. Lichid incolor, cu miros picant carac-teristic, produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a. a. glacial (89,4 %). S\rurile de potasiu ale a. a. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. CH3-CO-CH2COOH. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. V. [i cetonemie, cetonurie. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. (DCI) Sin.: aspirin\ (v.). ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. Sin.: acid acetilacetic (v.). ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. Sin.: acid adenozinmonofosforic (v.). ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate, adenosine diphosphoric acid. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\, una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a. fosforic. Intervine în oxid\rile celulare, în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. adenozintrifosforic. Abrev.: ADP. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate, adenosine monophosphoric acid. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\, una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. fosforic. Intervine în formarea moleculelor de a. ribonucleic [i a moleculelor de a. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). Sin.: acid adenilic. Abrev.: AMP. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate, adenosine triphosphoric acid. Nucleotid compus din adenin\, riboz\ [i trei radicali fosfat. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. a. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice, ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a. a. sunt foarte labile, scindarea lor în ADP (*a. adenozin-difosforic) [i a. fosforic se realizeaz\ instantaneu, ori de câte ori nevoile celulare o impun. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. fosforic, în pre-zen]a energiei nou formate în celul\, pentru a reface a. a. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare. Pentru acest motiv, a. a. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei, capabil\ de scindare [i de refacere continu\, cu rol principal de carburant celular. Energia eliberat\ de a. a. este absolut necesar\ în: metabolismul celular, contrac]ia muscular\, sinteza unor hormoni, func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. Abrev.: ATP. Sin.: adenozin trifosfat. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. Sin.: aminoacid (v.). ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. Sin.: glicocol (v.). ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. Sin.: GABA (v.). ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. (DCI) A. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\, ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. Este folosit, în asociere cu factorul VIII, în profilaxia hemoragi-ilor, îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. Abrev.: EACA. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. Sin.: acid glutamic (v.). ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. A. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei, în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului, desf\[urat\ în mitocondrii. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. δ-a. se formeaz\ *porfobilinogenul. Dozarea a. δ-a. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului, deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare. Abrev.: ALA. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. Sin.: acid aspartic (v.). ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. V. acid mefe-namic. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. A. gras nesaturat, cu 20 de atomi de carbon, derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine, *prostaciclin\ [i *tromboxan A2, iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. a. [i, implicit, a tuturor deriva]ilor s\i, în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei, ne-afectând producerea de leucotriene. V. inflama]ie. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. Denumire chimic\ a *vitaminei C. V. [i tab. const. biochim. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. Aminoacid ne-esen]ial, notat cu simbolurile Asp sau D. Compo-nent al proteinelor, joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. Sin.: a. aminosuccinic. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Sin.: acid nitric (v.). ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice, cu formula chimic\ C4H4N2O3. Rezult\ din combinarea a. malonic cu ureea, deriva]ii s\i de sintez\, barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul), fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. Sin.: maloniluree. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid. A. (C6H5COOH) abundent în fructe. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice, este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. *Zaharina este derivat\ din a. b. A. b. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. hipuric. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. A. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri. La om au fost identifica]i patru a. b.: colic, dezoxicolic, chenodezoxicolic [i litocolic. A. b. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i, care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor. V. [i tab. const. biochim. ACID BORIC / acide borique / boric acid. H3BO3. Antiseptic acid, bacteriostatic, u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor, rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor, deoarece este toxic. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. CO3H2. A. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. *A. biliar primar, administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei, care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. Abrev.: CDCA. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs, care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante, citrat-sintaza, ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de

105

citrat-liaza extramitocondrial\). A. c. este un *chelator al calciului, fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui; s\rurile sale pot fi, de asemenea, utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. Este un a. cristalin, care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). V. vitamin\ C [i tab. const. biochim. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. HCl. Corp gazos, al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic, iritant, foarte caustic. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. *A. biliar primar derivat din *colesterol. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. V. ADN. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. Agent *chelator, îndeosebi al calciului [i al magneziului. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism, prin *chelare, a unor substan]e ca plumbul [i digitala. Abrev.: EDTA. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. Sin.: fenol (v.). ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. A. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri), utilizat în fabricarea parfumurilor. Este, de asemenea, un metabolit al *fenilalaninei, provenind din *acidul fenilpiruvic. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei, care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\, împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei, când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. V. fenilcetonurie. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. (DCI) A. inozitol-hexafosforic, cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv, împiedicându-le astfel absorb]ia. De aceea, este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. C19H19N7O6. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine, care se g\se[te în plantele verzi, ficat [i drojdii, fiind ob]inut\ [i prin sintez\. Este un factor de matura]ie al celulelor, îndeosebi al celor din m\duva osoas\. Are rol în sinteza *a. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. Sin.: vitamin\ B9, Bc, M. V. [i tab. const. biochim. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid, leu-covorin. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei, furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. Sin.: acid te-trahidrofolic. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i, iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. A. f. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\, *fosfatidiletanolamin\, *fosfatidilinozitol, *fosfatidilserin\. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. H3PO4. A. mineral, cu rol important în organism sub form\ de esteri, deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine, fosfolipide, fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. Este utilizat ca acidifiant urinar, ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. Denumire pentru a. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. A. aminat sintetizat în organism, deci neesen]ial, format în timpul metaboliz\rii proteinelor. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase, în sinteza a. amina]i [i a glucozei. Este un constituent al protaminelor ve-getale, iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. Sin.: acid aminoglutaric. V. [i tab. const. bio-chim. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. V. acizi gra[i. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. Compus guanidinic, unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. La niveluri plasmatice crescute, a. g. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat, contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. A. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i, poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare, de câteva milioane de Da. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. La acest nivel, a. h. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. În organism, a. h. se mai afl\ în li-chidul *sinovial, în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. V. hialuronidaz\. ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor, prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. gra[i în *ce-tone. V. corpi cetonici. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. C6H5CO-NH-CH2COOH. A. organic eliminat prin urin\. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare, combinat\ cu *glicocolul, a a. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. Sin.: alcapton\ (v.). ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Catabolit al *dopaminei, cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine, ca [i în *neuroblastoame. Abrev.: HVA. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. CH3-CHOH-COOH. A. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. Se formeaz\ în mu[chi, în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. De asemenea, se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. A. l. contribuie la oboseala muscular\. Unele bacterii pot converti lactoza în a. l. (fermenta]ie lactic\). Laptele îmbog\]it cu a. l. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. V. lactacidemie. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. A. gras dublu nesaturat, esen]ial, con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui, porumb, nuci, soia. Are rol antiaterogen. V. acizi gra[i. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. A. gras esen]ial, con]inut în cantitate mare în uleiul de in. V. acizi gra[i. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. (DCI) Derivat al *a. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. Intoxica]ia cu a. m. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac, com\, depresie respiratorie. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. A. format prin condensarea unei molecule de *a. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. V. acid sialic. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. (DCI) C6H5NO2. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce, prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat, lapte, drojdie, porumb). Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. V. vitamin\ PP. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. HNO3. Lichid incolor, a. cu efect coroziv foarte puternic. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\, la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). Sin.: acid azotic. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. V. acizi nucleici, ADN, acid ribonucleic. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. A. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\, cel mai abundent [i r\spândit a. gras `n natur\. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. V. [i acizi gra[i. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt, acizi cetonici (*corpi cetonici), acizi di- [i tricarboxilici. V. [i acidurie organic\.

106

ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. Eliminarea de a. o. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\, boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. o. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. (COOH)2.2H2O. A. organic, con]inut de vegetale diverse. Se formeaz\, de asemenea, în organism în cursul degrad\rii a. ascorbic [i glicocolului. Sub form\ de oxalat de calciu, particip\ la formarea calculilor urinari. V. oxalemie, oxalurie. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. A. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor, deoarece este u[or transformabil în a. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. C16H32O2. A. gras saturat (v. acizi gra[i). ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. Denumirea chimic\ a *biotinei, NH2C6H4COOH. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. A. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. Abrev.: PAH. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. C7H7NO3. Medicament antituberculos, prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina, pe cale intrave-noas\ sau oral\. Abrev.: PAS. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare, ca [i în anatomia patologic\, în calitate de fixator al ]esuturilor. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. CH3-CO-COOH. A. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor, *gr\similor [i aminoa-cizilor. Cantitatea de a. p. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\, care este esen-]ial\ în oxidarea sa. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens, care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei, blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. A. p. este selectiv pentru bacterii. Sin.: mupirocin\. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A), cu ac]iune *keratolitic\, utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. V. ARN. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid. C7H6O3. A. cristalin, utilizat pentru conserva-rea alimentelor, prepararea salicila]ilor, aspirinei [i a numero[i coloran]i. Mai este folosit ca *antisep-tic local, agent *keratolitic [i *analgezic u[or. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Derivat N-acetilat al *a. neuraminic. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. Cuprins în structura capsulei bacteriene, a. s. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului, în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. C17H35COOH. A. gras saturat, izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice, ca *supozitoarele. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. H2SO4. A. mineral puternic, foarte coroziv, fu-mans în stare concentrat\, cu numeroase utiliz\ri industriale. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid, leucovorin. Sin.: acid folinic (v.). ACID URIC / acide urique / uric acid. C5H4N4O3. A. cristalin, produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare, prezent în sânge (v. uricemie). Se poate acumula în unele st\ri patologice, ca *gut\, *nefrite, *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie, [i se poate elimina prin urin\. Pentru valorile normale în sânge [i urin\, v. tab. const. biochim. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare, dezaminare [i oxidare). Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. Denumirea chimic\: a. 3-metoxi-4-hidroximandelic. Abrev.: AVM. V. tab. const. endocrinol. ACIDEMIE, s. f. / acidémie, s. f. / acid(a)emia. [Lat. acidus = acru; gr. haima, -atos = sânge.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7,30-7,42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\, care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in, cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\, care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. A. i. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\, crize de vom\, episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. Sin.: hiperglicinemie (v.). ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia, 5-oxopro-lin(a)emia. Boal\ metabolic\ ereditar\, *autozo-mal recesiv\, determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i, frecvent, acidoz\ metabolic\. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\, determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\, care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie, întârziere mental\, osteoporoz\, trombopenie [i leucopenie. ACIDIFIERE, s. f. / acidification, s. f. / acidifica-tion. [Lat. acidus = acru; facere = a face.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. ACIDITATE, s. f. / acidité, s. f. / acidity. [Lat. aciditas, -atis = acreal\, de la acidus = acru.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii, exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. A. sucului gastric, determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\, acid lactic, cloruri etc. A. liber\ este de 0,40-0,50 g%, iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0,45-0,60 g%, sucul gastric având pH-ul de 0,9-1, cu varia]ii mari (între 0,1 [i 2,5). Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. ACIDOCETOZ|, s. f. / acidocétose, s. f. / acido-ketosis, ketoacidosis. [Lat. acidus = acru; ace-tum = o]et; -ozã.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet, în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice, în postul prelungit etc. A. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici, rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor, care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. În evolu]ia a. se disting trei faze: 1) A. pur\, u[oar\, sau preacidoza, aproape latent\, în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici, rezerva alcalin\ r\mânând normal\. 2) A. de alarm\, sau compensat\, când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume), dar pH-ul r\mâne normal. 3) A. grav\, sau decompen-sat\, este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare, rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. Clinic, fazele de alarm\ [i de a. decompensat\ corespund, în general, precomei [i comei diabetice. Sin.: cetoacidoz\.

|

107

ACIDOFIL, adj. / acidophile, adj. / acidophilic, oxyphyl. [Lat. acidus = acru; gr. philos = prie-ten, de la philein = a iubi.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi, ca eozina. Citoplasma, de ex., este acidofil\. V. eozinofil. ACIDOGENEZ|, s. f. / acidogenèse, s. f. / acid formation. [Lat. acidus = acru; gr. genesis = pro-ducere, de la gennan = a produce.] Formare de acid. A. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+, cu reabsorb]ie, în schimb, de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. A. scade rapid pH-ul urinar. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza, iar diminuarea sa se opune alcalozei. ACIDOREZISTEN}|, s. f. / acidorésistance, s. f. / acid fast. [Lat. acidus = acru; resistentia = `m-potrivire, de la resistere = a rezista, a se `mpotrivi [i sistere = a se opri.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. În bacteriologie, a. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. ACIDOZ|, s. f. / acidose, s. f. / acidosis. [Lat. acidus = acru; -ozã.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. A. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor, ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze. Tipuri: 1) A. metabolic\ - prin producere exagerat\ de acizi (a. diabe-tic\, a. prin surmenaj muscular), eliminare insufi-cient\ a acestora (a. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. din diaree, a. nefropatiilor tubulare). Sin.: a. negazoas\ sau fix\. 2) A. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie. Sin.: a. gazoas\. În timp ce în a. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\, în a. respiratorie a-ceasta cre[te. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\, a. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite, pHul scade sub 7,35 [i a. este decompensat\. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. *A. metabolic\ f\r\ *cetoz\, determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. V. acidoz\. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. V. acidoz\. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. [Fuller Albright, medic american, Boston, 1900-1969.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\, asociat\ cu nanism, polidipsie, poliurie, tulbur\ri hidroelectrolitice, alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. Sin.: sindrom Butler-Albright. ACIDURIE, s. f. / acidurie, s. f. / aciduria. [Lat. acidus = acru; gr. ouron = urin\.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. Tipurile de a. se de-numesc, de obicei, `n func]ie de acidul eliminat. Ex.: a. arginosuccinic\, sin. sindrom Allan (v.). ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. Sin.: sindrom Allan (v.). ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\, asociat\ cu encefalopatie, întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. Sin.: boal\ Smith-Strang. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. A. o. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\, *sindrom Reye, intoxica-]ie cu salicila]i etc.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. ACIN, s. m. / acinus, s. m. (pl. acini) / acinus (pl. acini). NA: acinus. [Lat. acinus = boab\ de strugure.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac, în care se deschide un canal secretor. 2) A. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare, la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. [Gr. akinetos = imobil, de la a- priv., kinein = a mi[ca; bakterion, dim. de la bakteria = baston.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi, ubicuitari în ap\ [i sol, din familia Neisseriaceae. Cu virulen]\ mic\, dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i, bacteriile A. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase, pl\gi chirurgicale sau arsuri. În aceste cazuri pot provoca meningite grave, abcese cerebrale, septicemii [i pleurezii. ACINEZIE. Var. pentru akinezie (v.). ACINOS, adj. / acineux, -euse, adj. / acinous. [Lat. acinus = boab\ de strugure.] Care este for-mat din *acini, care are forma unor acini. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. V. acid biliar. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. A. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis, care îi face nemiscibili cu apa. A. g. particip\ la esterificarea colesterolului, la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\, când se numesc a. g. liberi. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH, cu n (par) cuprins între 4 [i 30. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 - a. lauric; n + 16 - a. palmitic; n + 18 - a. stearic) [i nesatura]i (n + 18 - a. oleic; n + 20 - *a. arahidonic). *A. g. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie, deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale. V. [i acid arahidonic, acid linoleic, acid linolenic. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. Denumire pentru *a. g. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. linoleic, *a. linolenic [i *a. arahidonic. Absen]a acestora din alimente, chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente, provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. Adi]ia a. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. V. a. arahidonic, a. linoleic, a. linolenic. Denumire desuet\: vitamin\ F. V. [i tab. const. biochim. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. A. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. Sunt constitui]i din *a. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. Macromolecule constituente ale celulei, re-prezentând substratul informa]iei genetice. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. Exist\ dou\ tipuri de a. n.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\, "elicea vie]ii"), situat în nu-cleu, [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\, dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\), situat în *cito-plasm\. V. [i ADN, ARN. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. A. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol - lega]i prin grup\ri fosfat - care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile. A. t. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. ACLIMATIZARE, s. f. / acclimatement, s. m., ac-climatisation, s. f. / acclimation, acclimatiza-tion. [Lat. clima, -tis, din gr. klima, -atos = încli-na]ia soarelui, de unde latitudine, climat.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex.: la frig) sau mediu (ex.: la altitudine). ACLORHIDRIE, s. f. / achlorhydrie, s. f. / achlor-hydria. [Gr. a - priv.; khloros = verde, clor; hy-dor, hydatos = ap\.] Termen sin. cu *anaclorhi-drie. Uneori este utilizat ca sin. cu *achilie gastri-c\. ACNEE, s. f. / acné, s. f. / acne. [Gr. akne - gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\, sau akhne = t\râ]e.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii, de etiologii diverse, secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. vulgar\, juvenil\ sau polimorf\, form\ foarte frecvent\ la tineri, îndeosebi în perioada de *pubertate. Este caracterizat\ prin apari]ia, pe un fond de *seboree, a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre), a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. Alte tipuri de a.: 1) A. necrotic\, localizat\ pe frunte, tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului, cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase, acoperite de cruste, care dup\

108

c\dere las\ cicatrice. 2) A. neo-natorum, cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. 3) A. profesional\, caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri, lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. 4) A. rozacee sau *cuperoza. 5) A. toxic\, secundar\ administr\rii unor medicamente, de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. ACNEIFORM, adj. / acnéiform, adj. / acneiform. [Gr. akne - gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\, sau akhne = t\râ]e; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. Ex.: erup]ie a. ACOLIE, s. f. / acholie, s. f. / acholia. [Gr. a - priv.; khole = bil\.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. ACOLURIE, s. f. / acholurie, s. f. / acholuria. [Gr. a - priv.; khole = bil\; ouron = urin\.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. ACOMODARE, s. f. / accommodation, s. f. / ac-commodation. [Lat. accomodation, -onis, de la accommodare = a se adapta.] Modificare, în ge-neral spontan\, a ochiului, care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. Var.: acomoda]ie. ACOMODA}IE. Var. pentru acomodare (v.). ACONDROGENEZ|, s. f. / achondrogenèse, s. f. / achondrogenesis. [Gr. a - priv.; khondros = cartilaj; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. Se disting dou\ tipuri: 1) A. tip I, nanism micromelic incompatibil cu via]a, caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor, sin.: sindrom Langer-Saldino (v.); 2) A. tip II, form\ neletal\, sin.: sindrom Grebe (v.). ACONDROPLAZIE, s. f. / achondroplasie, s. f. / achondroplasia. [Gr. a - priv.; khondros = carti-laj; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie, cifoz\, membre scurte [i groase etc.). Sin.: boal\ Kauf-mann, boal\ Parrot, condrodistrofie fetal\. ACORIE, s. f. / acorie ou acorée, s. f. / acorea. [Gr. a - priv.; kore = pupil\.] Absen]\ congenital\ a pupilei. ACRILAMID|, s. f. / acrylamide, s. f. / acryla-mide. [Lat. acer = acru; gr. hyle = materie; am-moniakon = sare de amoniu, g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -idã.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\. ACRILAT, s. m. / acrylate, s. m. / acrylate. [Lat. acer = acru; gr. hyle = materie.] Sare sau ester ale acidului acrilic. O serie de a., denumi]i [i rezine acrilice, sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). ACRINIE, s. f. / acrinie, s. f. / acrinia. [Gr. a - priv.; krinein = a separa de.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. Termen vag. ACROASFIXIE, s. f. / acro-asphyxie, s. f. / acro-asphyxia. [Gr. akron = extremitate; asphyxia = oprire a pulsului, de la a = priv., sphyzein = a pulsa.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor, manifestat\ prin *acrocianoz\, sc\dere a temperaturii locale [i durere. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. ACROCEFALIE, s. f. / acrocéphalie, s. f. / acro-cephalia. [Gr. akron = extremitate, vârf; kephale = cap.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\, în în\l]ime, a regiunii occipitale, cu aplatizarea late-ral\ a capului. Baza craniului este de asemenea deformat\. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat), malforma]ie denumit\ *oxicefalie. A. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului. V. [i acrocefalosindacti-lie, acrocefalopolisindactilie. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE, s. f. / acrocé-phalopolysyndactylie, s. f. / acrocephalopoly-syndactyly. [Gr. akron = extremitate, vârf; ke-phale = cap; polys = mul]i; syn = împreun\; dak-tylos = deget.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. Au fost descrise trei tipuri de a.: 1) A. tip I sau sindrom Noack, cu transmitere au-tozomal dominant\. 2) A. tip II sau sindrom Car-penter (v.). 3) A. tip III sau sindrom Sakati, `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. ACROCEFALOSINDACTILIE, s. f. / acrocéphalo-syndactylie, s. f. / acrocephalosyndactyly. [Gr. akron = extremitate, vârf; kephale = cap; syn = împreun\; daktylos = deget.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni, cu transmitere probabil autozomal dominant\, caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\), ale faciesului (exoftalmie, hipertelorism, hipo-plazie a maxilarului superior, "nas `n [a"), sindac-tilie. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert, `n prezent considerat\ a. tip I. Al\turi de acesta se disting; a. tip II (v. boal\ Apert-Crouzon), a. tip III (v. sindrom Chotzen), a. tip IV (v. sindrom Waardenburg), a. tip V (v. sindrom Pfeiffer). ACROCIANOZ|, s. f. / acrocyanose, s. f. / acro-cyanosis. [Gr. akron = extremitate; kyanos = al-bastru; -ozã.] Sin.: boal\ CrocqCassirer (v.). ACRODERMATIT|, s. f. / acrodermatite, s. f. / acrodermatitis. [Gr. akron = extremitate; derma, -atos = piele; -itã.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor, cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. continu\ Hallopeau (v. boal\ Hallopeau), a. cronic\ atrofiant\ (v. boal\ Pick-Herxheimer), a. eritematopapuloas\ infantil\ (v. sindrom Gianotti-Crosti). ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. Boal\ grav\, frecvent mortal\, cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase, cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial, leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree). Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. ACRODINIE, s. f. / acrodynie, s. f. / acrodynia. [Gr. akron = extremitate; odyne = durere.] Durere la nivelul unei extremit\]i. Descris\ [i ca boal\: a. infantil\ (v.). ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece, umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor, adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat, datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). Este acompaniat\ de prurit, crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate, astenie, parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie, hiperten-siune). Se vindec\ f\r\ sechele. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\, virus neurotrop, intoxica-]ie cu mercur. Sin.: boal\ Feer, boal\ Selter-Swift-Feer, boal\ Swift. ACRODISOSTOZ|, s. f. / acrodysostose, s. f. / acrodysostosis. [Gr. akron = extremitate, vârf; dys = greu, dificil; osteon = os; -ozã.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie, (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor), anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. ACRODISPLAZIE, s. f. / acrodysplasie, s. f. / a-crodysplasia. [Gr. akron = extremitate, vârf; dys = greu, dificil; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor, mai ales ale mâinilor. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a.: *boala Brailsford, *boala Thiemann, *sindromul Giedion, *sindromul Lan-ger-Giedion. ACRODOLICOMELIE, s. f. / acrodolichomélie, s. f. / acrodolichomely. [Gr. akron = extremitate; dolikhos = lung; melos = extremitate, membru.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. ACROERITROZ|, s. f. / acroérythrose, s. f. / acroerythrosis. [Gr. akron = extremitate, vârf; erythros = ro[u; -ozã.] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor, consecutiv\ vasodilata]iei. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. ACROESTEZIE, s. f. / acroésthésie, s. f. / acro-(a)esthesia. [Gr. akron = extremitate, vârf; ais-thesis = senza]ie, sensibilitate.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. ACROFOBIE, s. f. / acrophobie, s. f. / acropho-bia. [Gr. akron = extremitate, vârf; phobos = fri-c\.] *Fobie, fric\ de locuri situate la în\l]ime.

109

ACROKERATOZ|, s. f. / acrokératose, s. f. / acrokeratosis. [Gr. akron = extremitate; keras, keratos = corn; -ozã.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului, caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase, localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. Sin.: sindrom Bazex (v.). ACROMASTIT|, s. f. / acromastite, s. f. / acro-mastitis. [Gr. akron = extremitate, vârf; mastos = sân, mamel\; -itã.] Inflama]ia mamelonului. ACROMAT, adj. / achromate, adj. / achromate. [Gr. a - priv.; khroma, -atos = culoare.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. ACROMATOPSIE, s. f. / achromatopsie, s. f. / a-chromatopsia. [Gr. a - priv.; khroma, -atos = cu-loare; opsis = vedere.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000). Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb, negru [i nu-an]ele intermediare. A. este cel mai frecvent par-]ial\, cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. Sin.: acromazie. V. [i discromatopsie. ACROMAZIE, s. f. / achromasie s. f. / achroma-sia. [Gr. a - priv.; khroma, -atos = culoare.] Sin.: acromatopsie (v.). ACROMEGALIE, s. f. / acromégalie, s. f. / acro-megaly. [Gr. akron = extremitate, vârf; megas, megalos = mare.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere, deci la adult. Clinic, a. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor), metabolice (diabet, hipercalciurie, hiperfosforemie), endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. A. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere, aceasta duce la *gigan-tism. ACROMELIC, adj. / acromélique, adj. / acrome-lic. [Gr. akron = extremitate, vârf; melos = mem-bru.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru, superior sau inferior. ACROMICRIE, s. f. / acromicrie, s. f. / acro-micria. [Gr. akron = extremitate, vârf; mikros = mic.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici, ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. A. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia, albinism. [Gr. a - priv.; khroma, -atos = culoare; lat. cutis = piele.] Sin.: albinism (v.). ACROMION, s. n. / acromion, s. m. / acromion. NA: acromion. [Gr. akron = extremitate, vârf; omos = um\r.] Extremitate a spinei omoplatului, prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula, rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. ACROOSTEOLIZ|, s. f. / acro-ostéolyse, s. f. / acroosteolysis. [Gr. akron = extremitate; osteon = os; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. A. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\, cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\, dar în general favorabil\. ACROPAHIDERMIE, s. f. / acropachydermie, s. f. / acropachyderma. [Gr. akron = extremitate; pa-khys = gros; derma, -atos = piele.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei, scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. A. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. ACROPAHIE, s. f. / acropachie, s. f. / acropachy. [Gr. akron = extremitate; pakhys = gros.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal, `ndeosebi la nivelul falangelor [i, `n general, al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. ACROPARESTALGIE, s. f. / acroparesthalgie, s. f. / acropar(a)esthalgia. [Gr. akron = extremitate; para = dincolo de, lâng\; aisthesis = senza]ie, sensibilitate; algos = durere.] *Parestezie a extre-mit\]ilor, `nso]it\ de durere. ACROPARESTEZIE, s. f. / acroparesthésie, s. f. / acroparesthesia. [Gr. akron = extremitate, vârf; para = dincolo de, lâng\; aisthesis = senza]ie, sensibilitate.] *Parestezie a extremit\]ilor. Dac\ este nocturn\, localizat\ la nivelul mâinilor, la femeie dup\ 40 de ani, reprezint\, de obicei, conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. ACROPATIE, s. f. / acropathie, s. f. / acropathy. [Gr. akron = extremitate; pathos = boal\.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie, fracturi spontane, osteoliz\). Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare, mai rar pe cele ale membrelor superioare, cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. A. u. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are, denumit\ boala Thévenard, sau secundar, `n boli ca diabetul, lepra sau alcoolismul. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase, denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. Sin.: sindrom Denny-Brown. V. [i boal\ Bureau-Barrière. ACROPOIKILOTERMIE, s. f. / acropoïkilother-mie, s. f. / acropoikilothermy. [Gr. akron = ex-tremitate; poikilos = felurit, variat; therme = c\l-dur\, de la thermos = cald.] Sindrom *sine mate-ria, care apare la sexul feminin, `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort", de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. A. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. ACROSINDROM, s. n. / acrosyndrome, s. m. / peripheral vascular disease. [Gr. akron = extre-mitate; syndrome = drum `mpreun\, concurs, de la syn = `mpreun\, dromos = curs\, drum.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor, fie c\ acestea sunt aparent autonome, fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. Termenul de a. es-te relativ impropriu, atât etimologic, cât [i pentru c\ este sin. par]ial cu *acropatie. ACROZOM, s. m. / acrosome, s. m. / acrosome. [Gr. akron = extremitate, vârf; soma, -atos = corp.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\), permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. ACT RATAT / act manqué / faulty act. [Lat. ac-tum, participiul trecut de la agere = a ac]iona; fr. rater = a rata.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\, lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. A. r. survine pe nea[teptate, accidental în comportamentul normal al unei persoane. ACTH / ACTH / ACTH. [Abrev. engl.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v.) V. [i tab. const. endocrinol. ACTIN|, s. f. / actine, s. f. / actin. [Gr. aktis, -inos = raz\.] Constituent proteic al mu[chiului, exis-tând sub dou\ forme: a. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. polimeric\ sau filamentoas\ F. Combi-nat\ cu *miozina, d\ actomiozina, care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. A. a fost identificat\ [i în *citoschelet. ACTING OUT. [Anglicism care poate fi tradus, aproximativ, prin trecerea la act.] Denume[te un comportament brusc, impulsiv [i violent, tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. A. o. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. ACTINIC, adj. / actinique, adj. / actinic. [Gr. aktis, -inos = raz\.] Referitor la ac]iunea luminii, în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. Ex.: conjunctivit\ a. ACTINIT|, s. f. / actinite, s. f. / actinocutitis. [Gr. aktis, -inos = raz\; -itã.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. V. heliodermit\. ACTINODERMATOZ|, s. f. / actinodermatose, s. f. / actinic dermatitis. [Gr. aktis, -inos = raz\; derma, -atos = piele; -ozã.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. V. [i lucit\, fotodermatoz\. ACTINOLOGIE, s. f. / actinologie, s. f. / actino-logy. [Gr. aktis, -inos = raz\; logos = [tiin]\.] 1) Studiul energiei radiante. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i, îndeosebi, al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase, ultraviolete [i infraro-[ii.

|

110

ACTINOMETRIE, s. f. / actinométrie, s. f. / acti-nometry. [Gr. aktis, -inos = raz\; metron = m\-sur\.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. ACTINOMICETE, s. f. pl. / Actinomycetes, s. f. pl. / Actinomycetales. [Gr. aktis, -inos = raz\; mykes, myketos = ciuperc\.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v.). ACTINOMICIN|, s. f. / actinomycine, s. f. / ac-tinomycin. [Gr. aktis, -inos = raz\; mykes, my-ketos = ciuperc\; -inã.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. Exist\ mai multe forme (A, B, C etc.), cea mai cunoscut\ fiind a. C. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i, cu tot efectul toxic, este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. ACTINOMICOM, s. n. / actinomycome, s. m. / ac-tinomycoma. [Gr. aktis, -inos = raz\; mykes, myketos = ciuperc\; -oma.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces, frecvent în cadrul *actinomicozei. ACTINOMICOZ|, s. f. / actinomycose, s. f. / acti-nomycosis. [Gr. aktis, -inos = raz\; mykes, my-ketos = ciuperc\; -ozã.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces, caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate, care abcedeaz\ în puncte multiple. Puroiul con]ine granule mici, galbene de *miceliu fragmentat, vizibile cu ochiul liber. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\), pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. Sin.: boal\ Rival-ta. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. [Gr. aktis, -inos = raz\; mykes, myketos = ciu-perc\.] Gen de bacterii filamentoase ramificate, a-naerobe, apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. A. cuprind dou\ specii: A. bovis, agent al actinomicozei bovine, [i A. isra-eli, *saprofit al cavit\]ilor naturale, care poate pro-voca la om *actinomicoza. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. [Gr. aktis, -inos = raz\; mykes, myketos = ciuperc\.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. A. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. Mycobacterium), Actino-mycetaceae (v. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. Streptomyces). ACTINORETICULOZ|, s. f. / actinoréticulose, s. f. / actinic reticuloid. [Gr. aktis, -inos = raz\; lat. reticulum, dim. de la rete, -is = re]ea; -ozã.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici, pe tegumentele expuse la soare, a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. ACTINOTERAPIE, s. f. / actinothérapie, s. f. / ac-tinotherapy. [Gr. aktis, -inos = raz\; therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. În mod particular, termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase, ultraviolete [i infraro[ii. V. [i fototerapie. ACTIV, adj. / actif, -ive, adj. / active. [Lat. activus = care ac]ioneaz\, de la agere = a ac]iona.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic. Ex.: c\rbunele a. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. 2) Sin.: activat (ca rezultat al *activ\rii). Ex.: molecul\ activat\ sau a. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a.). 4) Eficient, referitor la un medicament. ACTIVARE, s. f. / activation, s. f. / activation. [Lat. activus = care ac]ioneaz\, de la agere = a ac]iona.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp, cu sau f\r\ transformare chimic\, prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. 2) În fiziologie, cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent, latent pân\ în momen-tul a. Ex.: *a. limfocitelor B [i T. 5) Într-un sens mai larg, *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului, prezente în sânge, devin func]ionale. A. c. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. V. complement. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM, IgD). Ca urmare a acestui contact, LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. A. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. Dup\ acest contact, limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor, care va stimula, la nivelul acestora din urm\, producerea enzimelor de degradare, ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. ACTIVATOR, adj., s. n. / activateur, -trice, adj., s. m. / activator. [Lat. activus = care ac]ioneaz\, [i agere = a ac]iona.] (Substan]\) care, în cantitate mic\, mediaz\ procesul de *activare. ACTIVINE, s. f. pl. / activines, s. f. pl. / activins. [Lat. activus = care ac]ioneaz\, de la agere = a ac]iona; -inã.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere, constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. Se disting trei a.: A, AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor), secretate de celu-lele antehipofizare, îndeosebi de cele gonadotro-pe. A. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant, dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\, la nivelul gonadelor, determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. ACTIVITATE, s. f. / activité, s. f. / activity. [Lat. activitas, de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. Ex. foarte diverse: 1) A. anti-epi-demic\. 2) A. bioelectric\ a unei celule. 3) A. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\, exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. molecular\). 4) A. muscular\ (în direc]ia gravita]iei - dinamic-negativ\, împotriva for]ei gravita-]iei - dinamic-pozitiv\). 5) A. nervoas\ superioar\ (a. etajelor superioare ale sistemului nervos). 6) A. optic\, proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate. 7) A. unei surse radioac-tive, num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. ACTOGRAF, s. n. / actographe, s. m. / acto-graph. [Lat. actus = mi[care, de la agere = a ac-]iona, a pune `n mi[care; gr. graphein = a scrie.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. Ex.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. ACTOMIOZIN|, s. f. / actomyosine, s. f. / acto-myosin. [Gr. aktis, -inos = raz\; mys, myos = mu[chi; -inã.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. AC}IUNE, s. f. / action, s. f. / action. [Lat. actio, -onis = ac]iune, de la agere = a ac]iona.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen, a unei structuri sau func]ii, prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice, sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. Ex. multiple: 1) A. bactericid\, v. bactericid. 2) A. bacteriostatic\, v. bacteriostatic. 3) A. catalitic\, v. catalizator. 4) A. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. 5) A. cumulativ\ - efectul puternic, adesea toxic, al ultimei doze dintr-un medicament, ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. 6) A. dinamic\ specific\ a alimentelor (v.). 7) A. farmacodinamic\ - a unui medicament asupra structurilor vii. 8) A. masei - influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. 9) A. mutagen\ - reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia, v. muta]ie. 10) A. nespecific\ - se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri; dup\ D. Danielopolu, aceast\ a. se exercit\ indirect. 11) A. o-ligodinamic\, de inhibare a germenilor, exercitat\ de c\tre unele metale. 12) A.

111

opsonic\, v. opsoni-ne. 13) A. renotrofic\ - capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. 14) A. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare.
AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\, crescând metabolismul bazal. Astfel, un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine, 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. Acest surplus caloric m\soar\ a. d. s. Rezult\ c\ a. d. s. este de 30 % pentru proteine, 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. În practic\, a. d. s. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. ACUFEN|, s. f. / acouphène, s. m. / tinnitus. [Gr. akouein = a auzi; phainein = a p\rea.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. Cauze posibile: *ceru-men, traumatisme ale urechii medii, boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\, *sindrom Ménière), me-dicamente (ca aspirina [i chinina), anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. Sin.: zgomot auricular. ACUITATE, s. f. / acuité, s. f. / acuity. [Fr. acuité, din lat. acutus = ascu]it.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. Ex.: a. auditiv\, a. vizual\, a. tactil\. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. A. v. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene, integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. ACUMETRIE, s. f. / acoumétrie, s. f. / acoumetry. [Gr. akouein = a auzi; metron = m\sur\.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. ACUPUNCTUR|, s. f. / acupuncture, s. f. / acu-puncture. [Lat. acus = ac, sau acutus = ascu]it; punctura = în]ep\tur\, de la pungere = a `n]epa.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. A. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine, din o]el sau din metale pre]ioase, a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. Efectele a. sunt in-terpretate diferit, în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. Astfel, pentru orientali, a. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii, în timp ce pentru occidentali, ac]iunea a. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. ACUSTIC|, adj., s. f. / acoustique, adj., s. f. / a-coustics. [Gr. akoustos = auz, de la akouein = a auzi.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. Ex.: unde a. 2) Ceea ce priv.e[te func]ia auditiv\. Ex.: câmp a., nerv a. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele. ACUT, adj. / aigu, aiguë, adj. / acute. [Lat. acutus = ascu]it.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. Ant.: cronic. 2) O durere vie, in-tens\, în raport cu una surd\. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. (din unele boli cronice). ACUTUMAN}|, s. f. / accoutumance, s. f. / ac-quired tolerance. [Fr. accoutumance = obi[nu-in]\, din lat. consuetudo, -dinis = obicei.] Fran]u-zism nerecomandat, utilizat ca sin. cu toleran]\ (v.). ACVAPORINE, s. f. pl. / aquaporines, s. f. pl. / aquaporins. [Lat. aqua = ap\; gr. poros = por, conduct, pasaj; -inã.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare, alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare, care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici, ca ureea. A. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. În tubii colectori renali exist\ patru a.; muta]ia genei a. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i, deci, de *diabe-tul insipid. ADACTILIE, s. f. / adactylie, s. f. / adactylia, adactyly, adactylism. [Gr. a - priv.; daktylos = deget.] Absen]a congenital\ a degetelor. ADAMANTINOM, s. n. / adamantinome, s. m. / adamantinoma. [Gr. adamas, -antos = diamant, smal], substan]\ dur\; -oma.] Sin.: ameloblastom (v.). ADAMANTOBLAST, s. n. / adamatoblaste, s. m. / adamatoblast. [Gr. adamas, -antos = diamant, smal], substan]\ dur\; blastos = germen.] Sin.: ameloblast (v.). ADAPTARE, s. f. / adaptation, s. f. / adaptation. [Lat. adaptare = a potrivi.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. În general, efectele a. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant, prin cre[terea ventila]iei pulmonare, va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. Alte exemple de a.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor, apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie, obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a., niciodat\ ereditare, de fenomenele de a. ereditar\, care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii, prin selec]ie natural\. Ex.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. În acest caz, termenul a. desemneaz\ supravie]uirea, în cadrul unei popula]ii date, a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica, transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. În prezent, se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. Câteva tipuri de a. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. ochiului: a) a. la întuneric - a. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\; se nume[te [i a. scotopic\; b) a. la lumin\ - a. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie), cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. 2) A. altor organe de sim]: auditiv\, gustativ\. 3) A. genetic\ - selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex.: *rezisten]a la medica-mente). 4) A. fenotipic\ - modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului, ca r\spuns la schimb\rile mediului. ADAPTATOR, s. m. / adaptateur, s. m. / adaptor. [Lat. adaptare = a potrivi, a adapta, de la aptus = apt.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. ADDUCTOR, adj., s. m. / adducteur, adj., s. m. / adductor. [Lat. adducere = a duce spre, de la ad = spre, ducere = a duce, a purta.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. ADDUC}IE, s. f. / adduction, s. f. / adduction. [Lat. adducere = a duce spre, de la ad = spre, du-cere = a duce, a purta.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. ADENECTOMIE, s. f. / adénectomie, s. f. / aden-ectomy. [Gr. aden, -os = gland\; ektome = exci-zie.] 1) *Abla]ia unei glande. 2) Sin.: adenoidec-tomie (v.). ADENILATCICLAZ|, s. f. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. Enzim\ intracelular\, aso-ciat\ biomembranei, care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G, care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). ADENIN|, s. f. / adénine, s. f. / adenine. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici. Cata-bolismul s\u conduce, la om, la *acidul uric. ADENIT|, s. f. / adénite, s. f. / adenitis. [Gr. aden, -os = gland\; -itã.] Sin.: limfadenit\ (v.). ADENOBLAST, s. n. / adénoblaste, s. m. / ade-noblast. [Gr. aden, -os = gland\; blastos = germen.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. ADENOCARCINOM, s. n. / adénocarcinome, s. m. / adenocarcinoma. [Gr. aden, -os = gland\; karkinoma, de la karkinos = rac, cancer.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular; celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. Se observ\, în particular, la nivelul ficatului, unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). V. hepa-tom. În a. alveolar, celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma. Sin.: epiteliom coloid (v.). ADENOFIBROM, s. n. / adénofibrome, s. m. / a-denofibroma. [Gr. aden, -os = gland\; lat. fibra = fibr\; -oma.] Sin.: fibroadenom (v.).

112

ADENOGRAM|, s. f. / adénogramme, s. m. / a-denogram. [Gr. aden, -os = gland\; gramma = înscriere.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. Normal, celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). ADENOHIPOFIZ|, s. f. / adénohypophyse, s. f. / adenohypophysis. NA: adenohypophysis. [Gr. aden = gland\; hypo = sub; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] V. hipofiz\. ADENOID, adj. / adénoïde, adj. / adenoid. [Gr. aden, -os = gland\; eidos = form\.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex.: epiteli-om a.) sau a unui ganglion (]esut a., vegeta]ii a.). ADENOIDECTOMIE, s. f. / adénoïdectomie, s. f. / adenoidectomy. [Gr. aden, -os = gland\; eidos = form\; ektome = excizie.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. ADENOIDIAN, adj. / adénoïdien, -enne, adj. / adenoid. [Gr. aden, -os = gland\; eidos = form\.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. Ex.: *facies a. ADENOIDISM, s. n. / adénoïdisme, s. m. / ade-noidism. [Gr. aden, -os = gland\; eidos = form\; -ism.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. ADENOIDIT|, s. f. / adénoïdite, s. f. / adenoiditis. [Gr. aden, -os = gland\; eidos = form\; -itã.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. ADENOLIPOMATOZ|, s. f. / adénolipomatose, s. f. / adenolipomatosis. [Gr. aden, -os = gland\; lipos = gr\sime; -oma; -ozã.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei, axilei [i canalului inghinal. ADENOM, s. n. / adénome, s. m. / adenoma. [Gr. aden, -os = gland\; -oma.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande; structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine. Ex.: 1) A. hipofizare, tumori nodulare circumscrise, închise în [aua turceasc\ l\rgit\. 2) A. bron-[ic, cu evolu]ie lent\, dar [i cu malignitate local\; uneori metastazeaz\. 3) A. malign, sin.: adenocarcinom (v.). 4) A. sebaceu, prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. 5) A. vilos, polip al mucoasei intestinale. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. 1) Denumire veche, abandonat\, a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. 2) ~n prezent: a. t. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces, `n mod autonom, adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH, cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure, uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate, fibrila]ie auricular\. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic, iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional". Sin.: boal\ Plummer. ADENOMATOZ|, s. f. / adénomatose, s. f. / ade-nomatosis. [Gr. aden, -os = gland\; -oma; -ozã.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. Sin.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v.). ADENOMECTOMIE, s. f. / adénomectomie, s. f. / adenomectomy. [Gr. aden, -os = gland\; -oma; ektome = excizie.] Extirpare a unui *adenom. ADENOMEGALIE, s. f. / adénomégalie, s. f. / adenomegaly. [Gr. aden, -os = gland\; megas, megalos = mare.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. ADENOMIOM, s. n. / adénomyome s. m. / ade-nomyoma. [Gr. aden, -os = gland\; mys, myos = mu[chi; -oma.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. Ex.: a. prostatic. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. [Gr. aden, -os = gland\; mys, myos = mu[chi; -ozã; lat. uterus = uter.] Sin.: endometrioz\ (v.). ADENOPATIE, s. f. / adénopathie, s. f. / adeno-pathy. [Gr. aden, -os = gland\; pathos = boal\.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. În mod normal, la adul]i, sunt pal-pabili ganglionii inghinali, care au dimensiuni între 0,5 [i 2 cm. A. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic. 2) *Limfadenita. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. A. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase, imu-nologice, maligne, metabolice sau de cauze ne-cunoscute. În general, procentul unei a. maligne cre[te cu vârsta, la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. [George Blumer, medic american, 1858-1940.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric, constând în prezen]a a. detec-tat\ prin tu[eu rectal. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. [Rudolph Ludwig Karl Virchow, anatomopatolog german, profesor la Würtzburg, apoi la Berlin, 1821-1902.] Sin.: semn Virchow-Troisier (v.). ADENOSARCOM, s. n. / adénosarcome, s. m. / adenosarcoma. [Gr. aden, -os = gland\; sarx, sarkos = carne; -oma.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. ADENOTONSILECTOMIE, s. f. / adénotonsillec-tomie, s. f. / adenotonsillectomy. [Gr. aden, -os = gland\; lat. tonsillae, -arum = amigdale; gr. ek-tome = excizie.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. ADENOVIROZ|, s. f. / adénovirose, s. f. / ade-novirosis. [Gr. aden, -os = gland\; lat. virus = venin, otrav\; -ozã.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus, care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. În consecin]\, gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute, adenoidi-te, keratoconjunctivite epidemice, traheobron[ite febrile, bronhopneumopatii, adenite mezenterice. În afara pneumoniei copilului, toate aceste afec]i-uni sunt benigne. ADENOVIRUS, s. n. / adénovirus, s. m. / adeno-virus. [Gr. aden, -os = gland\; lat. virus = venin, otrav\.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. A. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale; mai nou, se consider\ c\ ar induce, la unele specii, procese de maligni-zare. ADENOZIN 3’,5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’,5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’,5’-monophosphate. Sin.: AMP ciclic (v.). ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. Sin.: acid adenozintrifosforic (v.). ADENOZIN|, s. f. / adénosine, s. f. / adenosine. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\, D-riboza. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. V. AMP, AMP ciclic, ADP, ATP. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+- K+ / adénosine triphosphatase Na+- K+ / Na+- K+ adenosine tri-phosphatase. Sin.: pomp\ de sodiu (v.). ADEREN}|, s. f. / adhérence, s. f. / adherence. [Lat. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre; haerere = a fi prins).] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. A. pot fi congenitale sau cicatriciale. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. Sin.: imunoaderen]\ (v.). ADEZINE, s. f. pl. / adhesines, s. f. pl. / adhesins. [Lat. adhaesus = alipire, de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre; haerere = a fi prins; -inã).] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\, dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie, cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. O serie de a. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. ADEZIUNE, s. f. / adhésion, s. f. / adhesion. [Lat. adhaesio, -onis = alipire, de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre; haerere = a fi prins).] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te; este consecin]a atrac]iei intermoleculare. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid, da-c\ for]a de a. este mai mare decât cea de coe-ziune, lichidul ud\ vasul. 2) A.

113

plachetar\, sin.: adezivitate plachetar\ (v.). 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice, cu fixarea la o idee sau un
sentiment. Ex.: a. bolnavului de *e-pilepsie. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. Sin.: adezivitate plachetar\ (v.). ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. [Lat. adhaesus, = alipire, de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre; haerere = a fi prins); fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a petici.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen. A. p. intervine în *he-mostaza fiziologic\. Sin.: adeziune plachetar\. V. [i agregare a plachetelor. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral. Sin.: comisur\ cenu[ie, comisur\ mijlocie. ADIADOCOKINEZIE, s. f. / adiadocokinézie, s. f. / adiadocokinesia, adiadocokinesis. [Gr. a - priv.; diadokhos = care succede; kinesis = mi[ca-re, de la kinein = a mi[ca.] Dispari]ia *diadocoki-neziei, manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. ADIASTOLIE, s. f. / adiastolie, s. f. / adiastole. [Gr. a - priv.; diastole = dilatare, de la diastel-lein = a l\rgi.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\, amiloidoz\, hemocromatoz\, endocardit\ fibroplastic\, unele cardiomiopatii. ADINAMIE, s. f. / adynamie, s. f. / adynamia. [Gr. a - priv.; dynamis = for]\.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane, consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. Carac-terizeaz\ unele boli (ex.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant, cu debut în copil\rie, care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. boal\ Westphal). Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic, care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra, având maximum de intensitate în 30 de minu-te. Nu apar tulbur\ri senzitive, dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le, ca [i fenomene miotonice. Sin.: sindrom Gam-storp. ADIPOCEAR|, s. f. / adipocire, s. f. / adipocere, grave-wax. [Lat. adeps, -dipis = gr\sime; cera = cear\.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\, moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed, `n absen]a oxigenului. A. `ntârzie descompunerea cadavrului, fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. ADIPOCIT, s. n. / adipocyte, s. m. / adipocyte. [Lat. adeps, -dipis = gr\sime; gr. kytos = celul\.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. A. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere), cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. V. termoreglare. ADIPOGENEZ|, s. f. / adipogenèse, s. f. / adipogenesis. [Lat. adeps, -dipis = gr\sime; gr. genesis = producere, de la gennan = a produce.] Sin.: lipogenez\ (v.). ADIPOMASTIE, s. f. / adipomastie, s. f. / adipo-mastia. [Lat. adeps, -dipis = gr\sime; gr. mastos = sân, mamel\.] Hipertrofie difuz\, benign\ a ]esu-tului adipos mamar, care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia. ADIPOSTAT, s. n. / adipostat, s. m. / lipostat. [Lat. adeps, -dipis = gr\sime; gr. statikos = care opre[te, de la istanai = a plasa, a face s\ ]in\.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. In-tervenind în bilan]ul energetic, dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. ADIPOZ|, s. f. / adipose, s. f. / adiposis. [Lat. adeps, -dipis = gr\sime; -ozã.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. cu *adipozitate, alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. În acest caz, se deosebesc mai multe forme, printre care: 1) A. cardiac\ - infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. 2) Adiposis dolorosa (v.). 3) A. hepatic\ - degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. 4) A. tuberosa simplex, asem\n\toare cu adiposis dolorosa. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. Mai frecvent\ la femeie, a. d. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. Sin.: boal\ Dercum, neurolipoma-toz\. ADIPOZITATE, s. f. / adiposité, s. f. / adiposity. [Lat. adeps, -dipis = gr\sime.] Termen considerat adesea sin. cu *adipoz\, îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism. La normali, se disting: 1) A. de tip android - în jurul centurii scapulare. 2) A. de tip ginoid - în jurul bazinului. Alteori, termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. cerebra-l\, îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice. 2) A. hipofizar\, consecin]a insuficien]ei pituitare. ADIPSIE, s. f. / adipsie, s. f. / adipsia. [Gr. a - priv.; dipsa = sete.] Absen]a senza]iei de sete, care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. ADIPSIN|, s. f. / adipsine, s. f. / adipsin. [Lat. adeps, -dipis = gr\sime; -inã.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. A. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare, ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a., iar insu-lina apare ca factor reglator. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a. din ]esu-turi. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. [Lat. additum, participiul trecut de la addere = a ad\uga; alimentarius = alimentar, de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment, în ge-neral în cantit\]i mici, pentru facilitarea conserv\-rii, pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia), ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. Utilizarea aditivilor, îndeosebi a conservan]ilor, este reglat\ prin dis-pozi]ii legale, care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale, ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive, pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. ADJUVANT, adj., s. n. / adjuvant, -e, adj., s. m. / adjuvant. [Lat. adiuvans, participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta.] 1) Preparat care, administrat concomitent cu un antigen, amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. A. sunt, cel mai frecvent, substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. Cel mai r\spândit este a. complet Freund, capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular, la animale de experien-]\, cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\), con]inând micobacterii (ex.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate, suspendate în faz\ uleioas\. A. incomplet este identic cu forma complet\, dar nu con]ine micobacterii. 2) Care are propriet\]i de a. 3) Referitor la un tratament de înso]ire, al c\rui scop este de a completa tratamentul specific, de obicei prin efecte paleative. 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. [Jules Freund, bacteriolog american de origine maghiar\, 18901960.] V. ad-juvant. ADN / ADN / DNA. [Abrev. de la acid dezoxiribo-nucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. Unit\]ile consti-tutive ale ADN, care este un polinucleotid, se nu-mesc dezoxiribonucleotide, adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. Localizare: la *eucariote, cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare:

114

*cromozomii, al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN, frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. ~ntre diviziuni, moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\, a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat, iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime, repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom, prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. Totodat\, *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular, asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice, componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C), proprietate denumit\ complementaritate. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual, ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson, Crick [i Wilkins. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate, din genera]ie `n genera]ie. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic, adic\ secven]a, determin\ con]inutul informa]ional. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor, `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat, a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie, `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager, care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\, de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise, numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i, deci, lipsit\ de *introni, care sunt prezen]i în *ADN genomic. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine, prin secven]area ADN, sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari, dup\ o *clonare prealabil\. Abrev.: ADNc. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. Sin.: ADN himer\. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. Sin.: ADN hibrid (v.). ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar, acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia, deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. V. [i ADN metiltransfe-raz\. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN, atât la celu-lele embrionare, cât [i la diferite tipuri celulare, dup\ diferen]ierea celulelor. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m., care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. Pe de alt\ parte, excesul de ADN m. ar putea bloca gene vitale pentru celule. Ca urmare, acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza, o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. Foarte probabil, blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. V. [i ADN metilare. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent, fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. Exist\ trei ADN polimeraze (I, II, III), cea mai cunoscut\ fiind ADN p. III, implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant, ADN recombiné / recombinant DNA. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. Moleculele de ADN r. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor, modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot, identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. ADN s. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. ADN având o configura]ie de superhelix. ADOLESCEN}|, s. f. / adolescence, s. f. / ado-lescence, puberty. [Lat. adolescere = a cre[te, a se dezvolta.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie, pe care o continu\, [i vârsta adult\. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice, a. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. Vârsta de apari]ie [i durata a. variaz\ în func]ie de sex, mediu socio-economic, ras\ [i condi]ii geografice. Unii autori consider\ c\ a. se încheie la vârsta de 25 de ani. Cele mai importante trans-form\ri în a. sunt de ordin psihologic, din punct de vedere medical prezentând interes, de asemenea, o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. ADRENAL, adj. / adrénal, -ale, -aux, adj. / adre-nal. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = ri-nichi.] Care se refer\ la glandele suprarenale. ADRENALIN|, s. f. / adrénaline, s. f. / adrena-line. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = ri-nichi; -inã.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici, din sistemul nervos simpatic. La nivelul sinapselor, a. se comport\ ca un neurotransmi]\tor, iar a. eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le, efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici, iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. A. accelereaz\ ritmul cardiac, cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii, antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea, dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare, pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. Ca urmare, a. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. În plus, ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\, necesar\ lucrului mus-cular. A. este un hormon de *stres, cu rol în *sindromul general de adaptare. DCI: epinefrin\. V. [i tab. const. endocrinol. α-ADRENERGIC. Var. pentru alfa-adrenergic (v.). β-ADRENERGIC. Var. pentru beta-adrenergic (v.). ADRENERGIC, adj., s. n. / adrénergique, adj., s. m. / adrenergic. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; gr. ergein = a lucra.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul, prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. În prezent, exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice, mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici, vasculari, din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. ADRENERGIE, s. f. / adrénergie, s. f. / adrener-gy. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rini-chi; gr. ergein = a lucra.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. Uneori, termenul este utilizat ca sin. cu *simpaticotonie.

115

ADRENOCORTICAL, adj. / adrénocortical, -ale, -aux, adj. / adrenocortical. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; cortex, -icis = scoar-]\.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. ADRENOCORTICOIZI, s. m. pl. / adrénocortico-ïdes, s. m. pl. / adrenocorticoids. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; cortex, -icis = scoar]\; eidos = form\.] Sin.: corticosteroizi (v.). ADRENOCORTICOSTEROIZI, s. m. pl. / adreno-corticostéroïdes, s. m. pl. / adrenocorticoste-roids. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; cortex, -icis = scoar]\; gr. stereos = solid, `n relief; eidos = form\.] Sin.: corticosteroizi (v.). ADRENOCORTICOTROFIN|, s. f. / adrénocorti-cotrophine, s. f. / adrenocorticotropin. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; cortex, -icis = scoar]\; gr. trophe = hran\, nutri]ie; -inã.] Sin.: corticotrofin\ (v.). ADRENOLEUCODISTROFIE, s. f. / adréno-leuco-dystrophie, s. f. / adrenoleukodystrophy. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; gr. leu-kos = alb; dys = greu, dificil; trophe = hran\, nu-tri]ie.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. Boala este ereditar\, cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. Clinic, se asociaz\ semne cerebrale variate, asimetrice, cu evolu]ie intermitent\ (astenie, tulbur\ri de comportament, afazie, paralizii, demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. ADRENOLITIC, adj. / adrénolytique, adj. / adre-nolytic, adrenergic blocking agent. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. V. [i alfablocant, beta-blocant. ADRENOPRIV, adj. / adrénoprive, adj. / adreno-prival. [Lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; privus = lipsit de, de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. ADRESINE, s. f. pl. / adressines, s. f. pl. / adres-sins. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. ADSORBANT, adj., s. n. / adsorbant, adj., s. m. / adsorbent. [Lat. ad = spre; sorbere = a suge, a bea.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. 2) Substan]a respectiv\. Ex.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. V. [i adsorbat. ADSORBAT, s. m. / adsorbate, s. m. / adsorbate. [Lat. ad = aproape de, lâng\; sorbere = a suge, a bea.] Substan]\ care se adsoarbe, care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. V. [i adsorbant. ADSORB}IE, s. f. / adsorption, s. f. / adsorption. [Lat. ad = spre; sorbere = a bea, a aspira.] 1) Fi-xare, de regul\ reversibil\, a unei substan]e (mo-lecule, ioni, particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant), de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. ADUCIN|, s. f. / adducine, s. f. / adducin. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare, alc\tuit\ din dou\ subunit\]i, α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. A. face parte din banda 4.1 eritro-citar\ [i promoveaz\, `n prezen]a calciului, forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. ADVENTICE, s. f. / adventice, s. f. / adventitia. NA: tunica adventitia. [Lat. adventicius = care se adaug\ deasupra.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. AER, s. n. / air, s. m. / air. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. Sin.: volum inspirator de rezerv\ (v.). AER CURENT / air courant / tidal air. Sin.: volum curent (v.). AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. Sin.: volum expirator de rezerv\ (v.). AER REZIDUAL / air residuel / residual air. Sin.: volum rezidual (v.). AEROB, adj. / aérobe, adj. / aerobic. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. bios = via]\.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului, depinzând de acesta. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. AEROCOLIE, s. f. / aérocolie, s. f. / aerocolia, ae-rocoly. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. ko-lon = intestin gros.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. AEROFAGIE, s. f. / aérophagie, s. f. / aeropha-gia. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. pha-gein = a mânca.] Degluti]ie, cel mai adesea involuntar\, a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac, unde se acumuleaz\. AEROFOBIE, s. f. / aérophobie, s. f. / aeropho-bia. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. phobos = fric\.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. AEROGASTRIE, s. f. / aérogastrie, s. f. / aero-gastria. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. gaster, gastros = stomac.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac, ce provoac\ uneori distensia organului. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. monas = unitate.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ, mobili, cu flagel polar. Speciile A. hydrophila [i A. sobria sunt patogene oportuniste la om, agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. AEROSOL, s. m. / aérosol, s. m. / aerosol. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. Se disting a. naturali [i a. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. A. naturali exist\ în atmosfe-r\, iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. Metoda curent\ pentru ob]inerea a. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare, în care a. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. V. aerosolterapie. AEROSOLTERAPIE, s. f. / aérosolthérapie, s. f. / aerosol therapy. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se, ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii, pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm, bron-[ite, emfizem). AEROTONOMETRU, s. n. / aérotonomètre, s. m. / aerotonometer. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. tonos = tensiune; metron = m\sur\.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. AFAGIE, s. f. / aphagie, s. f. / aphagia. [Gr. a - priv.; phagein = a mânca.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. AFAKIE, s. f. / aphakie, aphaquie, s. f. / aphakia. [Gr. a - priv.; phakos = linte, lentil\.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. A. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\), posttrau-matic\ sau congenital\. Lipsa cristalinului, deci a principalului factor al *acomod\rii, determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). AFAZIE, s. f. / aphasie, s. f. / aphasia. [Gr. a - priv.; phasis = cuvânt, vorbire.] Ini]ial (Trousseau, 1864), termenul a. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte, în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe, *corzi vocale). Ulteri-or, sensul termenului a fost extins considerabil, pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii, scrisului sau sem-nelor, ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. Într-o formulare general\, a. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. Printre diferitele tipuri de a., se disting dou\ forme majore: *a. senzorial\ [i *a. motorie. A. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\, cât [i cea motorie ale creierului. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. Form\ u[oar\ a *a. Wernicke, limi-tat\ la uitarea, mai mult sau mai pu]in accentuat\, a substantivelor. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. [Paul Broca, antropolog [i chirurg fran-cez, profesor la Paris, 1824-1880.] A. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie, *agrafie), cu afectarea moderat\ a în]elegerii

116

cuvintelor [i a lecturii. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. A. B. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. Sin.: afazie Wer-nicke (v.). AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. A. în care cuvintele sunt rostite fluent, dar utilizate incorect. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. A. în care pacientul, de[i gânde[te nor-mal, este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. m. local\), cântec (amuzie), scris (*agrafie sau a. m. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). A. m. exist\ rar în stare pur\, fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. A. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor. Cuvintele sunt substituite unul cu altul, la întâmplare, iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual, cu toate c\ obiectul este recunoscut. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare, gust sau miros. A. o. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. A. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor, manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire - a. auditiv\, surditate verba-l\; sunete muzicale - surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv, sau a cuvintelor scrise (a. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. De asemenea, a. s. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). A. s. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit, în cadrul *a. Wer-nicke. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. Asocierea *a. Wernicke cu *a. Broca. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. A. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. Varietate de a. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor, verbal sau în scris. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. Form\ de *a. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. [Carl Wernicke, neurolog [i psihiatru german, profesor la Berlin, apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw, Polonia), 1848-1905.] A. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate. Secundar, apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent, dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. A. W. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. Sin.: afazie de conduc]ie. AFEBRIL, adj. / afébrile, adj. / afebrile, apyretic. [Gr. a - priv.; lat. febris = febr\.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ - temperatur\ în jur de 370C). Sin.: apiretic. AFECT, s. n. / affect, s. m. / affect. [Lat. affectus = stare de spirit, afec]iune, boal\, de la afficere = a afecta, a sl\bi.] 1) Emo]ie intens\, cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. 2) A. astenic, stare emo]io-nal\ intens\, caracterizat\ prin anxietate, triste]e. 3) A. patologic, stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\, înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. 4) A. primar, leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis, tu-berculoz\, tularemie etc.). AFECTIVITATE, s. f. / affectivité, s. f. / affective faculty. [Lat. affectus = stare de spirit, afec]iune, boal\, de la afficere = a afecta, a sl\bi.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente, emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. A. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. 2) Comportare emotiv\; sensi-bilitate. AFEC}IUNE, s. f. / affection, s. f. / affection. [Lat. affectio, -onis = stare afectiv\, afectare, de la afficere = a afecta, a sl\bi.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid, f\când ab-strac]ie de cauze. Semnifica]ia sa este destul de vag\, deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie, *disfunc]ie, *leziune, *boal\, *sindrom. 2) Sim-patie, prietenie, dragoste fa]\ de cineva. AFEMIE, s. f. / aphémie, s. f. / aphemia. [Gr. a - priv.; pheme = vorbire.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. 2) Sin.: anartrie (v.). AFERENT, adj. / afférent, -e, adj. / afferent. [Lat. afferre = a aduce, de la ad = spre, ferre = a con-duce.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru. Ex.: nerv a. Ant.: eferent. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. [Lat. afferre = a aduce, de la ad = spre, ferre = a conduce; inversus, participiul verbului invertere = a inversa.] Sin.: conexiune invers\ (v.). AFIBRINOGENEMIE, s. f. / afibrinogénémie, s. f. / afibrinogen(a)emia. [Gr. a - priv.; lat. fibra = fibr\; -inã; gr. gennan = a produce; haima, -atos = sânge.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. A. congenital\, transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\, se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. AFINITATE, s. f. / affinité, s. f. / affinity. [Lat. affinitas, -atis = înrudire, vecin\tate, de la finis = limit\.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. A. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta, înaintea altei substan]e. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand. A. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. AFLATOXIN|, s. f. / aflatoxine, s. f. / aflatoxin. [Termen compus: afla - de la Aspergillus flavus; gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus, care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. A. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. AFONIE, s. f. / aphonie, s. f. / aphonia. [Gr. a - priv.; phone = voce.] Pierdere a vocii, complet\ sau par]ial\. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\, tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale), paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator, de ex. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian), când se produce *afazie. A. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\, de ex. în paranoia, isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. spastic\). AFRODIZIAC, adj., s. n. / aphrodisiaque, adj., s. m. / aphrodisiac. [Gr. aphrodisiakos, de la Afro-dita = zei]a dragostei.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale, impulsurile sexuale. AFRODIZIE, s. f. / aphrodisie, s. f. / aphrodisia. [Gr. aphrodisia = dorin]\ sexual\, de la Afrodita = zei]a dragostei.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. AFT|, s. f. / aphte, s. m. / aphtha (pl. aphthae). [Lat. aphtae, -arum = afte, de la gr. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i, în general, *aftozele. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene, mai rar pe mucoasa genital\. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici, de form\ rotund\ sau o-valar\, de obicei cu un burelet inflamator eritematos, fiind foarte dureroas\. A. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros, izo-late sau grupate. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. [Alois Bednar, pediatru austriac, Viena, 1816-1888.] Ulcera]ii infectate, observate la nive-lul palatului dur la copii. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. AFTOZ|, s. f. / aphtose, s. f. / aphthosis. [Lat. aphtae, -arum = afte, de la gr. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde; -ozã.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale, cu evolu]ie în pusee recidivante. Se disting: 1) A. în cadrul *bolii Beh-çet. 2) A. vulgar\, cu prognostic benign.

|

117

AGALACTIE, s. f. / agalactie, s. f. / agalactia. [Gr. a - priv.; gala, -aktos = lapte.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. Termenul agalaxie este in-corect. AGAMAGLOBULINEMIE, s. f. / agammaglobu-linémie, s. f. / agammaglobulin(a)emia. [Gr. a - priv.; γ = a treia liter\ a alfabetului grec; lat. glo-bulus, dim. de la globus = glob; -inã; gr. haima, -atos = sânge.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale, al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline, imunoglobulinele. Se disting: 1) A. congenital\ de tip Bruton, v. boal\ Bruton. 2) A. idiopatice do-bândite tardive, care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. 3) A. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\, mielom). A. pot fi disociate, prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. V. imunitate, caren]\ imunitar\, alimfocitoz\, disglo-bulinemie. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. [Malaiezia-n\ agar-agar.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\, dând prin r\cire un gel. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie, intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide, în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. Sin.: geloz\. AGASTRIE, s. f. / agastrie, s. f. / agastria. [Gr. a - priv.; gaster, gastros = stomac.] Absen]a, conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\, a stoma-cului. AGENEZIE, s. f. / agénésie, s. f. / agenesia. [Gr. a - priv.; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. A. de corp calos, v. sindrom Aicardi. V. [i disgenezie. AGENITALISM, s. n. / agénitalisme, s. m. / age-nitalism. [Gr. a – priv.; lat. genitalia = organele genitale , de la gignere = a na[te, a crea.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. V. [i eunuchism. AGENT, s. m. / agent, s. m. / agent. [Lat. agens, -ntis = activ, viu, de la agere = a ac]iona, a pune `n mi[care.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. Ex.: 1) A. infectant, microorganism p\truns în corpul uman. 2) A. mutagen, factor fi-zic, chimic, biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. 3) A. vector, purt\tor de germeni infec]io[i. AGENT CHELATOR / chélateur, s. f. / chelating agent. Sin.: chelator (v.). AGENT DELTA / agent delta / delta agent. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\, m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\. La om, a. d. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. Sin.: virus delta. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. Orice factor provocator de boal\. AGEUZIE, s. f. / agueusie, s. f. / ageusia, ageu-stia. [Gr. a - priv.; gueusis = gust.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat, dulce, amar [i acid. AGIRIE, s. f. / agyrie, s. f. / agyria. [Gr. a - priv.; lat. gyrus, gr. gyros = cerc.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. AGITA}IE, s. f. / agitation, s. f. / agitation, ex-citement. [Lat. agitatio, -onis = agita]ie, de la agitare = a pune `n mi[care, a agita [i agere = a ac]iona, a pune `n mi[care.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie, cu exagerarea mi[c\rilor, gesturilor [i *mimicii. A. poate fi spontan\, în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\, sau reac]ional\, provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. Poate fi dezordona-t\, lipsit\ de inten]ie sau scop, sau agresiv\. AGLICON, s. m. / aglycone, s. m. / aglycone. [Gr. a - priv.; glykys = dulce.] Sin.: genin\ (v.). AGLOSIE, s. f. / aglossie, s. f. / aglossia. [Gr. a - priv.; glossa = limb\.] Absen]a congenital\ a lim-bii. AGLUTINARE, s. f. / agglutination, s. f. / aggluti-nation. [Lat. agglutinare = a lipi, a uni.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen), aflate în suspensie, în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). A. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. A. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. AGLUTININ|, s. f. / agglutinine, s. f. / agglutinin. [Lat. agglutinare = a lipi, a uni; -inã.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor, provocând astfel aglutinarea acestora. Ce-le mai cunoscute a. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. grup sanguin). AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins, cold agglutinins. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. A. r. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. AGLUTINOGEN, s. m. / agglutinogène, s. m. / agglutinogen. [Lat. agglutinare = a lipi, a uni; gr. gennan = a produce.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare, ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. Ex.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. AGMINAT, adj. / agminé, -e, adj. / agminated. [Lat. agmen, -inis = mul]ime.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. AGNOZIE, s. f. / agnosie, s. f. / agnosia. [Gr. a - priv.; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali, de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor, a obiectelor, imagi-nilor, sunetelor, a propriului corp (autotopagnozi-a), a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. de timp) etc. În func]ie de natura acestor stimuli a. se clasific\ în: auditiv\, vizual\, olfactiv\, gustativ\, tactil\. Defini]ia a. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte, se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare, pe de alt\ parte, dimpotriv\, chiar existen]a a. ca entitate este pus\ la îndoial\. V. [i alexie, anosognozie, asomatognozie, cecitate psi-hic\, prosopagnozie. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia. Sin.: astereognozie (v.). AGONADAL, adj. / agonadal, -ale, -aux, adj. / agonadal. [Gr. a - priv.; gone, gonos = s\mân-]\.]. Care este lipsit de *gonade. AGONIE, s. f. / agonie, s. f. / agony. [Gr. agon = lupt\.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte, caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale, iriga]ie cerebral\ insuficient\, stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. V. com\. AGONIST, adj., s. m. / agoniste, adj., s. m. / ago-nist. [Gr. agonistes = lupt\tor.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit; acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\, cât [i pe cea secundar\, de r\s-puns celular. V. [i agonist potasic, agoni[ti adrenergici, agoni[ti dopaminergici, antagonist, ligand, receptor. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace, fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. Se disting a. d. cu efect central, care p\trund în creier (ex.: *apomorfina, *bromocriptina), [i a. d. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor, vaselor [i tubului digestiv (ex.: *dopamina, dopexamina). AGORAFOBIE, s. f. / agoraphobie, s. f. / agora-phobia. [Gr. agora = pia]\; phobos = fric\.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale, largi, cu tendin]a evit\rii acestora. A. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\.

118

AGRAF|, s. f. / agrafe, s. f. / clip. [Fr. agrafe, din germ. Krap = cro[et.] Pies\ metalic\ mic\, în for-m\ de cro[et, cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare, sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. AGRAFIE, s. f. / agraphie, s. f. / agraphia. [Gr. a - priv.; graphein = a scrie.] Alterare a scrisului, cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. A. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. V. sindrom Gerstmann. AGRAMATISM, s. n. / agrammatisme, s. m. / a-grammatism. [Gr. a - priv.; lat. grammatica, din gr. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele; -ism.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor, cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei, care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor, ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. AGRANULOCIT, s. n. / agranulocyte, s. f. / agra-nulocyte. [Gr. a - priv.; lat. granulum, dim. de la granum = gr\unte; gr. kytos = celul\.] Leucocit lipsit de granula]ii. AGRANULOCITOZ|, s. f. / agranulocytose, s. f. / agranulocytosis. [Gr. a - priv.; lat. granulum, dim. de la granum = gr\unte; kytos = celul\; -ozã.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3), leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor. A. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este, foarte probabil, determina-t\ de un mecanism imunoalergic. Sin.: boal\ Schultz. V. [i sindrom Kostmann. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. Sin.: sindrom Kostmann (v.). AGRAVARE, s. f. / aggravation, s. f. / worsening. [Lat. aggravatio, -onis = `nr\ut\]ire, de la ag-gravare = a agrava, a `nr\ut\]i.] 1) ~n sens larg, evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\, afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. A. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. AGREGABILITATE, s. f. / agrégabilité, s. f. / aggregability. [Lat. aggregare = a aduna la un loc.] Proprietatea de a se agrega, de a se alipi, de a se aglomera în gr\mezi. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i, mai rar, la leucocite. V. [i agregant, agregare, agregat. AGREGANT, adj. / agrégant, -e, adj. / aggrega-ting. [Lat. aggregare = a aduna la un loc.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. AGREGARE, s. f. / agrégation, s. f. / aggrega-tion, sludge. [Lat. aggregatio, -onis = ac]iunea de a aduna la un loc, de la aggregare = a aduna la un loc.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. În medicin\, termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a., a-vând o circula]ie interna]ional\. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge, sludging of red cells. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. A. e. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. Poate fi localizat\, în zonele de ischemie, sau generalizat\, în st\rile de [oc. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. Fenomenul de grupare a plachetelor, consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase, fiind unite de filamente de *actin\, *miozin\ [i *fibrin\. A. p. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\, devenind rapid ireversibil\. Este facilitat\ de *ca-tecolamine, *ADP, factor plachetar IV, *tromboxan [i de prezen]a calciului. V. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. AGREGAT, s. n. / agrégat, s. m. / aggregate. [Lat. aggregare = a aduna la un loc.] Aglomera-re, gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. Aglomerare, gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou, care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. V. agregarea eritrocite-lor. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. Aglomerare, gr\-mad\ de trombocite. V. agregarea plachetelor. AGRESIVITATE, s. f. / agressivité, s. f. / agressi-vity. [Lat. aggresus, de la aggredi = a merge spre, a ataca (ad = la, spre; gradi = a merge, a p\[i).] Tendin]\ la atac, comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. A. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte, distru-gere a unor obiecte, lovire etc.) sau ascuns\, mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv.i-re, mimic\, aluzii etc.). Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare, acte suicidale). AGRESOLOGIE, s. f. / agressologie, s. f. / agres-sology. [Lat. aggresus, de la aggredi = a merge spre, a ataca (ad = la, spre; gradi = a merge, a p\[i); gr. logos = [tiin]\.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. Fondator: H. Laborit. V. [i stres. AHILODINIE, s. f. / achillodynie, s. f. / achillo-dynia. [Gr. Akhileus, erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx; odyne = durere.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului. AKINEZIE, s. f. / akinésie, s. f. / akinesia. [Gr. a - priv.; kinesis = mi[care, de la kinein = a mi[ca.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare, în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. Var.: acinezie. ALACRIMIE, s. f. / alacrymie, s. f. / eye dryness. [Gr. a - priv.; lat. lacrima = lacrim\.] Absen]a se-cre]iei lacrimale, congenital\ sau dobândit\. V. [i sindrom Sjögren. ALACTAZIE, s. f. / alactasie, s. f. / lactase defi-ciency. [Gr. a - priv.; lat. lac, lactis = lapte; -azã.] Absen]a *lactazei din intestin. V. [i lactoz\. ALALIE, s. f. / alalie, s. f. / alalia. [Gr. a - priv.; lalia = vorbire, de la lalein = a vorbi.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. Uneori termenul este considerat sin. cu *afemie. ALANIN|, s. f. / alanine, s. f. / alanine. Simbol Ala sau A. Aminoacid neesen]ial, constituent al pro-teinelor [i glucoformator. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. ALANTOID|, s. f. / allantoïde, s. f. / allantois. [Gr. allas, -antos = cârnat; eidos = form\.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete, con]inând vase intestinale, contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. ALANTOIN|, s. f. / allantoïne, s. f. / allantoin. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. Deoarece uricaza nu exist\ la om, reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. AL|PTARE, s. f. / allaitement, s. m. / lactation. [Lat. allactare = a al\pta.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar, fie cu lapte uman, fie cu lapte de origi-ne animal\, natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. artificial\). ALBASTRU, adj. / bleu, -e, adj. / blue. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. 2) Mai mul-te substan]e chimice, cu aplica]ii în medicin\, sunt denumite cu acest cuvânt. Ex.: a. de brom-fenol, a. Evans, a. de metilen, a. de Prusia, a. de toluidi-n\, a. tripan. ALBINISM, s. n. / albinisme, s. m. / albinism. [Lat. albus = alb; -ism.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. A. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. generalizat sau oculocutanat, cu [ase subtipuri, toate de tip autozomal recesiv, în care se constat\, cel mai frecvent, un deficit de *tirozin\. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. 2) A. par]ial, cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe, depig-mentate, la nivelul pielii, ca în *sindromul Waar-denburg. 3) A. ocular, de tip recesiv, în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). Sin.: acromie cu-tanat\.

119

ALBINOS, adj., s. m. / albinos, adj., s. m. / albino. [Lat. albus = alb.] Individ afectat de *albi-nism. ALBUGINEE, s. f. / albuginée, s. f. / albuginea. NA: tunica albuginea. [Lat. albugo, -inis = albea]\.] Membran\ fibroas\, dur\, cu aspect albi-cios, care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. ocular\ sau sclerotica), penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). Frecvent, termenul es-te folosit pentru tunica a. testicular\. ALBUGINIT|, s. f. / albuginite, s. f. / albuginitis. [Lat. albugo, -inis = albea]\; -itã.] Inflama]ia *al-bugineei. ALBUGO, s. n. / albugo, s. m. / albugo. [Lat. albugo, -inis = albea]\.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor, constând în formarea de pete mici albe, transversale, uneori striate. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei, date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. V. [i leucom. ALBUMIN|, s. f. / albumine, s. f. / albumin. [Lat. albumen, -inis = albu[ de ou, de la albus = alb; -inã.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin, lapte, ou\, mu[chi, ca [i în unele vegetale. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. V. [i tab. const. biochim. ALBUMINEMIE, s. f. / albuminémie, s. f. / albu-min(a)emia. [Lat. albumen, -inis = albu[ de ou, de la albus = alb; -inã; gr. haima, -atos = sânge.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. A. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi, bilirubin\, medicamente etc. V. tab. const. biochim. ALBUMINORAHIE, s. f. / albuminorrachie, s. f. / cervicospinal fluid proteins. [Lat. albumen, -inis = albu[ de ou, de la albus = alb; -inã; gr. rhakhis = coloan\ vertebral\.] Sin.: proteinorahie (v.). ALBUMINURIE, s. f. / albuminurie, s. f. / albu-minuria [Lat. albumen, -inis = albu[ de ou, de la albus = alb; -inã; gr. ouron = urin\.] Prezen]a de albumine în urin\. V. proteinurie. ALBUMOZ|, s. f. / albumose, s. f. / albumose. [Lat. albumen, -inis = albu[ de ou, de la albus = alb; -ozã.] Sin.: protein\ BenceJones (v.). ALBUMOZURIE, s. f. / albumosurie, s. f. / albu-mosuria. [Lat. albumen, -inis = albu[ de ou, de la albus = alb; -ozã; gr. ouron = urin\.] Prezen]a în urin\ a albumozei, denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. A. se observ\ în *mielomul multiplu [i, uneori, în *leucemie, *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. ALCALEMIE, s. f. / alcalémie s. f. / alkal(a)emia. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\; gr. haima, -atos = sânge.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\, este pu]in utilizat. ALCALI, s. n., pl. / alcali, s. m., pl. / alkali. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice, provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. ALCALIN, adj. / alcaline, adj. / alkaline. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\), cu pH-ul peste 7. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. ALCALINITATE, s. f. / alcalinité, s. f. / alkalinity. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. A. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei, prin concentra]ia ionilor OH- sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid, pân\ la neutralizare (a. total\ sau poten]ial\). ALCALINIZANT, adj. / alcalinisant, -e, adj. / alka-lizer. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii, `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). ALCALINIZARE, s. f. / alcalinisation, s. f. / alka-lization, alcalinization. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. ALCALINOTERAPIE, s. f. / alcalinothérapie, s. f. / alkalitherapy. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuien = a `ngriji.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. ALCALOID, s. m. / alcaloïde, s. m. / alkaloid. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\; gr. eidos = for-m\.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\, ce con]ine azot, al\turi de C [i H sau de C, H, O, S. A. sunt pu]in solubili în ap\, foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\, uneori la doze foarte mici, [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\. Administrarea [i circuitul a. sunt strict reglemen-tate. Ex.: *morfina, *cocaina, *cafeina, *stricnina etc. ALCALOZ|, s. f. / alcalose, s. f. / alcalosis, al-kalosis. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\; -ozã.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7,4). Exist\ diferite tipuri de a., în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. compensat\, când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice; a. de altitudine apare la altitudini mari, fiind plasma-tic\ [i tisular\; a. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut, în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal); a. me-tabolic\, acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\, metabolic\, asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc.; a. respiratorie sau gazoas\, prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. V. alcaloz\. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. V. alcaloz\. ALCAPTON|, s. f. / alcaptone, s. f. / alkaptone. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\; gr. kaptein = a suge cu l\comie.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. Sin.: acid homogentizic. ALCAPTONURIE, s. f. / alcaptonurie, s. f. / alkap-tonuria. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\; gr. kap-tein = a suge cu l\comie; ouron = urin\.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei, catabolit al *tirozinei. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\, care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i, consecutiv, eliminarea sa urinar\. A. se manifest\ (uneori, deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii, *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. ALCHIL, s. m. / alkyl, s. m. / alkyl. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil, sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen.Var.: alkil. ALCHILANT, adj., s. n. / alkylant, adj., s. m. / al-kylant. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil, care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice, `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. Unele a. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex.: ciclofosfamida); ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare. ALCOOL, s. m. / alcool, s. m. / alcohol. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\trunz\tor.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. Reprezentant tip este *a. etilic, de-numit în limbaj curent a. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. A. cu formula chimic\ C2H5OH, ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. Lichid incolor, cu miros a-greabil, volatil, inflamabil, miscibil cu apa, eterul, cloroformul. Este antiseptic, iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. A. e. des-hidratat con]ine 99,5 % volume de C2H5OH. A. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. CH3OH, lichid clar, u[or colorat, inflamabil. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire, moarte). Se utilizeaz\ ca dizolvant general. ALCOOLAT, s. m. / alcoolat, s. m. / alcoholate. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\trunz\tor.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. ALCOOLATUR|, s. f. / alcoolature, s. f. / alco-holature. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\.

|

|

120

ALCOOLEMIE, s. f. / alcoolémie, s. f. / alco-hol(a)emia. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\trunz\tor; gr. haima, -atos = sânge.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. Între 1 [i 2,5 g ‰ produce euforie [i excita]ie; de la 2,5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\, iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. Responsabilitatea penal\ (delict, accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. ALCOOLISM, s. n. / alcoolisme, s. m. / alco-holism. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\-trunz\tor; -ism.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit. Termenul de *oenolism semnific\ a. prin abuzul de vin. V. oenomanie. A. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\, timp de ani de zile, a unor doze excesive de alcool. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective, euforie nejustificat\, sc\dere a memoriei, a discern\mântului); tulbur\ri nervoase (*polinevrite, *tremor); leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). A. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale, deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist, el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. Complica]iile cele mai grave ale a.: *ciroz\, *delirium tremens, halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. Sin.: etilism. ALCOOLIZARE, s. f. / alcoolisation, s. f. / alco-holisation. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\-trunz\tor.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %, 60 %, 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. ALCOOLMETRU, s. m. / alcoolmètre, s. m. / alcoholometer. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\trunz\tor; gr. metron = m\sur\.] V. densimetru. ALCOOLODEPENDEN}|, s. f. / alcoolodépen-dance, s. f. / alcoholomania. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\trunz\tor; lat. dependere = a sta atârnat, de la de = separat de, pendere = a a-târna.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool, ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui, apari]ia unei *toleran]e, ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. V. [i alco-olomanie. ALCOOLOGIE, s. f. / alcoologie, s. f. / alcoholo-gy. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\trunz\-tor; gr. logos = [tiin]\.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. ALCOOLOMANIE, s. f. / alcoolomanie, s. f. / al-coholomania. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\trunz\tor; gr. mania = nebunie.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice, în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. 2) Sin. cu *alcoolodependen]\. ALCOOLTEST, s. n. / alcooltest, s. m. / alcohol-test. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil, p\trun-z\tor; engl. test = examen, prob\, din fr. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti, de la lat. testum = capac de lut ars.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. Termenul etilotest este mai corect, deoarece a. denume[te o marc\ depus\. ALDEHID|, s. f. / aldéhyde, s. m. / aldehyde. [Abrev. de la alcool dehydrogenatum.] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO; este ob]inut prin oxidarea unui alcool. V. [i ceton\. ALDOLAZ|, s. f. / aldolase, s. f. / aldolase. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. A, singura prezent\ în mu[chi, dar [i în celelalte ]esuturi, asemenea celorlalte a.; a. B, izolat\ din ficat; a. C, proprie creierului. Cele trei a. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1,6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. La adult, a. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. aldolazemie). Concentra]ia a. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare, în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. O cre[tere tranzitorie a a. se constat\ [i în infarctul miocardic. ALDOLAZEMIE, s. f. / aldolasémie, s. f. / aldo-las(a)emia. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. La adultul normal, a. variaz\ între 1,3 [i 8,2 mU/ml (12-75 nmol/l). ALDOSTERON, s. m. / aldostérone, s. f. / aldo-sterone. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei. A. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. Excesul de a. provoac\ de-ple]ia potasiului, care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. În compen-sa]ie, se produce reten]ia celular\ a sodiului, cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. Cantitatea de a. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad, fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. O cre[tere a *volemiei, dimpotriv\, frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron. V. hiperaldosteronism. ALDOSTERONISM, s. n. / aldostéronisme, s. m. / aldosteronism. Sin.: hiperaldosteronism (v.). ALEL|, s. f. / allèle, s. m. / allele. [Gr. allelon = de la unul la altul.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. La nivelul fiec\rui locus *autozomal, un individ posed\ dou\ a., una provenit\ de la tat\ [i, o alta, de la mam\. A. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. Cele do-u\ a. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot). A. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie, mai mult sau mai pu]in eficace, dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. se nume[te monomorf\, iar o gen\ ce posed\ mai multe a. este polimorf\. V. `n continuare. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. Sin.: alel\ morbid\ (v.). ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. *A. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. Sin.: alel\ letal\. ALEL| NUL| / allèle nul / -. A. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. A. n. sunt, `n general, *a. recesive. Ex.: `n *sistemul ABO, a. O nu este func]ional\. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). Se reprezint\ cu litere mici. Ex.: a, *a. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. *A. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\, deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. *A. ale aceleia[i gene, prezente la un *heterozigot, care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. La nivel biochimic, cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. A. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. ALELOMORF|, adj., s. f. / allèlomorphe, adj., s. m. / allelomorph. [Gr. allelon = de la unul la altul; morphe = form\, figur\.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. ALERGEN, adj., s. m. / allergène, adj., s. m. / al-lergen. [Gr. allos = altul; ergon = lucru, ac]iune, de la ergein = a lucra; gennan = a produce.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. Ex.: polenul gramineelor. Care produce *alergie. 2) Proteine purificate din alimente, bacte-rii sau polen, utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. ALERGIC, adj. / allergique, adj. / allergic. [Gr. allos = altul; ergon = lucru, ac]iune, de la ergein = a lucra.] Care este în rela]ie cu *alergia. Ex.: boal\ a. - boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. Dintre bolile a. fac parte: astmul, urticaria, eczema, unele gastri-te, colite, migrene etc.

121

ALERGID|, s. f. / allergide, s. f. / allergid. [Gr. al-los = altul; ergon = lucru, ac]iune, de la ergein = a lucra, -idã.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. ALERGIE, s. f. / allergie, s. f. / allergy. [Gr. allos = altul; ergon = lucru, ac]iune, de la ergein = a lucra.] Ini]ial, termenul de a. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen, fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen - `n cazul *anafilaxiei -, fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\, în caz de i-munitate. În prezent, termenul este utilizat mult mai restrictiv, pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. ALERGOLOGIE, s. f. / allergologie, s. f. / allergo-logy. [Gr. allos = altul; ergon = lucru, ac]iune, de la ergein = a lucra; logos = [tiin]\.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor. ALEXIE, s. f. / alexie, s. f. / alexia. [Gr. a - priv.; lexis = cuvânt.] Defect de în]elegere a scrisului, nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. A. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate, de la lectura dificil\, pâ-n\ la a. complet\. Sin.: cecitate verbal\. ALEXIN|, s. f. / alexine, s. f. / alexin. [Gr. alexein = a evita, a abate (o lovitur\); -inã.] Sin. istoric pentru *complement. ALEXITIMIE, s. f. / alexithymie, s. f. / alexithymia. [Gr. a - priv.; lexis = cuvânt; thymos = minte, spirit.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente. Uneori, a. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\. ALEZ|, s. f. / alèse, s. f. / aleze, drawsheet. [Fr. à l’aise = (a se sim]i) bine.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. ALFA-ADRENERGIC, adj., s. n. / alpha-adréner-gique, adj., s. m. / alpha-adrenergic. [α = prima liter\ a alfabetului grec; lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; gr. ergein = a lucra] Var.: α-adrenergic. Sin.: alfastimulant (v.). ALFA-1-ANTITRIPSIN|, s. f. / alpha-1-antitryp-sine, s. f. / alpha-1-antitrypsin. [α = prima liter\ a alfabetului grec; gr. anti = contra; tripsis = fre-care, zdrobire, sf\râmare; -inã.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\, sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime, [i îndeosebi asupra *tripsinei. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice, în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. Var.: α1-antitripsin\. V. [i tab. const. biochim. ALFABLOCANT, s. n. / alphabloquant, s. m. / al-pha-adrenergic blocking agent. [α = prima liter\ a alfabetului grec; fr. bloquant, din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat.] Agent simpaticolitic, inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie, iar inhibi]ia vasodilata]ie. A. (ex.: fentolamina) sunt, deci, vasodilatatoare. Var.: α-blocant. ALFACHIMOTRIPSIN|, s. f. / alphachymotryp-sine, s. f. / alphachymotrypsin. [α = prima liter\ a alfabetului grec; gr. khymos = suc; tripsis = frecare, zdrobire, sf\râmare; -inã.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. A., cu Mr 25 kDa, este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A, B, C) de talie inegal\, legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. A., ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os, local sau intramus-cular, este utilizat\ ca antiinflamator, pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor, pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. Var.: α-chimotripsin\. ALFAFETOPROTEIN|, s. f. / alphafoetoprotéine, s. f. / alphaf(o)etoprotein. [α = prima liter\ a alfabetului grec; lat. f(o)etus = f\t; gr. protos = primul; -inã.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care, în mod normal, este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv, ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare, teratoblastoa-me, mai rar în cancere de tub digestiv, vezicul\ biliar\, rinichi), în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\, ciroz\, hemocromatoz\) [i, de asemenea, la gravide. Var.: α-fetoprotein\. ALFAGLOBULINE, s. f. pl. / alpha-globulines, s. f. pl. / alpha-globulins. [α = prima liter\ a alfa-betului grec; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8,6) dintre cele trei grupe: alfa, be-ta [i gama. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. Var.: αglobuline. ALFALIPOPROTEIN|, s. f. / alpha-lipoprotéine, s. f. / / alpha-lipoprotein. [α = prima liter\ a alfabetului grec; gr. lipos = gr\sime; protos = primul; -inã.] V. lipoprotein\. ALFAMIMETIC, adj. / alphamimétique, adj. / al-phamimetic. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i, prin extensie, care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. Var.: α-mimetic. ALFASTIMULANT, adj. / alphastimulant, -e, adj. / alpha-adrenergic stimulating agent. [α = prima liter\ a alfabetului grec; lat. stimulare = a `mbol-di, a stimula, de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. Var.: α-stimulant. Sin.: alfa-adrener-gic. ALGEZIE, s. f. / algésie, s. f. / algesia. [Gr. alge-sis = sim]ul durerii.] 1) Sensibilitate dureroas\. 2) Sin.: algie (v.). 3) Uneori, utilizat ca sin. cu hiperestezie (v.). ALGEZIMETRIE, s. f. / algésimétrie, s. f. / algesi-metry. [Gr. algesis = sim]ul durerii; metron = m\sur\.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. ALGEZIMETRU, s. n. / algésimètre, s. m. / alge-simeter. [Gr. algesis = sim]ul durerii; metron = m\sur\.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. ALGEZIOLOGIE, s. f. / algésiologie, s. f. / alge-siology. [Gr. algesis = sim]ul durerii; logos = [tiin]\.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. ALGIC, adj. / algique, adj. / algetic. [Gr. algos = durere.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. ALGID, adj. / algide, adj. / algid. [Lat. algidus = rece, înghe]at.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. ALGIDITATE, s. f. / algidité, s. f. / algidity. [Lat. algidus = rece, înghe]at.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce, cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. ALGIE, s. f. / algie, s. f. / pain, algia. [Gr. algos = durere.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. Ex.: a. hipocondriac\, a. isteric\. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. Ex.: artralgie, nevralgie. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice, de origine extrem de divers\: a. vascular\, migren\, nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv, dar îndeosebi a trigemenului, nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold), du-reri difuze de origine dentar\, în cadrul sinuzitelor, mandibular\ sau ocular\. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache, cluster head-ache, migrainous neuralgia. Denumire rezervat\ *a. craniofaciale lateralizate, a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil, precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate, au fost descrise numeroa-se sindroame, desemnate printr-un eponim (ex.: *sindrom de nerv nazociliar, sindrom Sluder), o localizare a-natomic\ (ex.: nevralgia nervului vidi-an, nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. [Gr. algos = durere; dys = greu, difi-cil; trophe = hran\, nutri]ie; lat. post = dup\; gr. trauma, -atos = ran\.] Sin.: boal\ Sudeck (v.).

122

ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. [Gr. algos = durere; dys = greu, dificil; trophe = hra-n\, nutri]ie; sympathein = a fi al\turi de cineva, de la syn = împreun\, pathos = afec]iune, senti-ment.] Sin.: algoneurodistrofie (v.). ALGOFILIE, s. f. / algophilie, s. f. / algophilia. [Gr. algos = durere; philia = atrac]ie, de la phi-lein = a iubi.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase, observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. de masochism. ALGOFOBIE, s. f. / algophobie, s. f. / algopho-bia. [Gr. algos = durere; phobos = fric\.] Team\ exagerat\, morbid\ fa]\ de durere. ALGOGEN, adj. / algogène, adj. / algogenic. [Gr. algos = durere; gennan = a produce.] Care pro-voac\, genereaz\ durere. ALGOGENEZ|, s. f. / algogenèse, s. f. / algoge-nesia, algogenesis. [Gr. algos = durere; genesis = producere, de la gennon = a produce.] Producerea durerii. ALGOLAGNIE, s. f. / algolagnie, s. f. / algolag-nia. [Gr. algos = durere; lagneia = dorin]\ sexua-l\, voluptate.] Erotizare a durerii fizice. V. maso-chism. ALGOMANIE, s. f. / algomanie, s. f. / algomania. [Gr. algos = durere; mania = nebunie.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. ALGOMENOREE, s. f. / algoménorhée, s. f. / algomenorrh(o)ea. [Gr. algos = durere; men, me-nos = lun\; rhoia = curgere, de la rhein = a curge.] Menstrua]ie dureroas\. A nu se confunda cu *dis-menoreea. ALGONEURODISTROFIE, s. f. / algoneurodys-trophie, s. f. / algoneurodystrophia. [Gr. algos = durere; neuron = nerv; dys = greu, dificil; tro-phe = hran\, nutri]ie.] Sindrom osteoarticular re-gional, cu mecanism necunoscut. Evolu]ie lent re-gresiv\. Atinge electiv umerii, mâinile, coapsele, genunchii, picioarele. Poate fi consecin]a: trau-matismelor, unor afec]iuni ale SNC, infarctului de miocard, medicamentelor (izoniazid\, antitiroidie-ne). Sin.: algodistrofie simpatic\. ALGOPARALIZIE, s. f. / algoparalysie, s. f. / painful paralysis. [Gr. algos = durere; para = dincolo de, lâng\; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase. ALGOPARESTEZIE, s. f. / algoparesthésie, s. f. / painful paraesthesia. [Gr. algos = durere; para = dincolo de, lâng\; aisthesis = senza]ie, sensibili-tate.] *Parestezie dureroas\. ALGORITM, s. n. / algorithme, s. m. / algorithm. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi, sec. IX.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). Termenul, apar]i-nând matematicii [i informaticii, s-a extins [i în diagnosticul medical, reprezentând, în acest caz, o schem\ de diagnostic pe etape. ALGOSPASM, s. n. / algospasme, s. m. / algo-spasm. [Gr. algos = durere; lat. spasmus, gr. spasmos = contrac]ie, de la gr. span = a trage.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. ALIAJ, s. n. / alliage, s. m. / alloy. [Fr. alliage, din lat. alligare = a lega.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide, solubile unele în altele în anumite condi]ii. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. ALIENARE, s. f. / aliénation, s. f. / insanity, alie-nation. [Lat. alienare = a `nstr\ina, a aliena.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\, utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice, fie, îndeosebi, pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate, are tendin]a la izolare, la înstr\inare, la separare, în particular în *schizofrenie. 2) În prezent, termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar, desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u, care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. În limba englez\, pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. 3) În sen-sul cel mai larg, în ultimele decenii a. reprezint\ un cuvânt la mod\, sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta, ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. V. alienare. ALIESTEZIE, s. f. / alliesthésie, s. f. / alli(a)esthe-sia. [Gr. allos = altul; aisthesis = senza]ie, sensi-bilitate.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\, diferite constante a-le mediului intern etc.). Ca urmare, un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\, iar alteori o senza]ie nepl\cut\. ALIFATIC, adj. / aliphatique, adj. / aliphatic. [Gr. aleiphar, -atos = gr\sime, ulei.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\, li-niar\ sau ciclic\, este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. ALIMENT, s. n. / aliment, s. m. / aliment. [Lat. alimentum = aliment, de la alere = a hr\ni.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect, a metabolismului. A. au în organism rol plastic, energetic [i func]io-nal. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. A. bogat `n nutrimente esen]iale, compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. A. p. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale, ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. ALIMENTA}IE, s. f. / alimentation, s. f. / alimen-tation. [Lat. alimentum = aliment, de la alere = a hr\ni.] Procesul de hr\nire a organismului, de introducere în organism a substan]elor nutritive. Tipuri: 1) A. artificial\ - a. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. 2) A. mixt\ - a. sugarului cu lapte de mam\, comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial, în primele 4-5 luni de via]\. 3) A. natural\ - a. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. 4) A. de protec]ie - se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. 5) A. ra]ional\ - care asigur\ un aport adecvat energetic, plastic [i catalitic, `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. V. regim, diet\. ALIMFOCITOZ|, s. f. / alymphocytose, s. f. / a-lymphocytosis. [Gr. a - priv.; lat. lympha = ap\ limpede; gr. kytos = celul\; -ozã.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T, asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. V. [i boal\ Bruton, sin-drom Di George. ALKIL. Var. pentru alchil (v.). ALKILANT. Var. pentru alchilant (v.). ALOANTICORP, s. m. / allo-anticorps, s. m. / alloantibody. [Gr. allos = altul; anti = contra; lat. corpus, -oris = corp.] Sin. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v.). ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. Sin.: izoaglu-tinogen (v.). ALOANTIGENI, s. m. pl. / alloantigènes, s. m. pl. / alloantigens. [Gr. allos = altul; anti = contra; gennan = a produce.] Sin.: antigeni alogenici (v.). ALODINIE, s. f. / allodynie, s. f. / allodynia. [Gr. allos = altul; odyne = durere.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. ALOESTEZIE, s. f. / alloesthésie, s. f. / alloche-iria, allochiria, allesthesia. [Gr. allos = altul; aisthesis = senza]ie, sensibilitate.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric, de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. ALOGEN, adj. / allogénique, adj. / allogenic, allo-geneic. [Gr. allos = altul; gennan = a produce.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte. În acest caz, este mai adecvat termenul *a-logenic. ALOGENIC, adj. / allogénique, adj. / allogenic. [Gr. allos = altul; gennan = a produce.] Sin. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. ALOGIE, s. f. / alogie, s. f. / alogia. [Gr. a - priv.; logia = teorie, discurs.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. Sin.: idio]ie afazic\. ALOGREF|, s. f. / allogreffe, s. f. / allograft. [Gr. allos = altul; lat. graphium, din gr. grapheion = peni]\ de scris, briceag de altoit, de la graphein = a scrie.] Sin.: homogref\ (v.). ALOIMUNIZARE, s. f. / allo-immunisation, s. f. / isoimmunization. [Gr. allos = altul; lat. immu-nis = scutit, ap\rat, de la in = lipsit de, munus = obliga]ie.] Sin.: izoimunizare (v.). A. fetomatern\, v. incompatibilitate fetomatern\.

123

ALOKINEZIE, s. f. / allocinésie, s. f. / allokinesis. [Gr. allos = altul; kinesis = mi[care, de la kinein = a mi[ca.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. ALOMETRIE, s. f. / allométrie, s. f. / allometry. [Gr. allos = altul; metron = m\sur\.] Cre[tere in-egal\, nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. ALOPATIE, s. f. / allopathie, s. f. / allopathy. [Gr. allos = altul; pathos = boal\.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 - Paris 1893), desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\, prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele, modific\rile patogenice [i simptomele bolilor. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective, dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic, iar diareea printr-un constipant). Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. ALOPECIE, s. f. / alopécie, s. f., chute de cheveux / alopecia, baldness, hair loss. [Gr. alopex = vulpe - boal\ sem\nând cu râia vulpilor, în care acestora le cade tot p\rul.] C\derea p\ru-lui, progresiv\ sau brusc\, congenital\ sau dobândit\, localizat\ sau difuz\. Tipuri principale: 1) A. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos, sclerodermie, lichen plan etc.). 2) A. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici, multiple, denudate incomplet, localizate îndeosebi supra- [i retroauricular. Este caracteristic\ sifilisului secundar. 3) A. seboreic\ masculin\ sau a. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i, sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. V. calvi]ie. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. V. pelad\. ALOPURINOL, s. m. / allopurinol, s. m. / allopu-rinol. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. ALORITMIE, s. f. / allorythmie, s. f. / allorhyth-mia. [Gr. allos = altul; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice. Ex.: puls bi- sau trigeminat (bi- sau trigeminism). ALOSTERIE, s. f. / allostérie, s. f. / allosterism. [Gr. allos = altul; stereos = solid, `n relief.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i, implicit, activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici), care se fixeaz\ pe ele [i, în acest mod, le transmit semnale. În particular, o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. ALOTIP, s. n. / allotype, s. m. / allotype. [Gr. allos = altul; typos = tip, model, marc\.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. A. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor, deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. ALOTIPIE, s. f. / allotypie, s. f. / allotypy. [Gr. allos = altul; typos = tip, model, marc\.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. V. idiotip [i izotip. ALOTRIOFAGIE, s. f. / allotriophagie, s. f. / allo-triophagy. [Gr. allos = altul; gr. treis, lat. tres, tria = trei; gr. phagein = a mânca.] Sin.: pica (v.). ALOTRIOSMIE, s. f. / allotriosmie, s. f. / allotri-osmia. [Gr. allos = altul; gr. treis, lat. tres, tria = trei; gr. osme = miros.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale, mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. Da-c\ a. se limiteaz\ la anumite mirosuri, este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. ALOTROPIE, s. f. / allotropie, s. f. / allotropy, al-lotropism. [Gr. allos = altul; trope = întoarcere, de la trepein = a `ntoarce.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri, forme cu propriet\]i fizice [i, uneori, chimice diferite. Ex.: a. cristalin\ a carbo-nului, care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. ALOXAN, s. m. / alloxane, s. m. / alloxan. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic, datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. ALTERARE, s. f. / altération, s. f. / alteration. [Lat. alterare = a schimba, de la alter = altul.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice, radia]ii etc.). 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. ALUMINIU, s. n. / aluminium, s. m. / aluminium. [Lat. alumen, -inis = alaun.] Elementul nr. 13, cu masa atomic\ 26,9815 [i simbol Al. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a., AlCl3.6H2O, utilizat\ ca astringent local, antiperspi-rant. 2) Fosfatul de a., AlPO4, utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare, ca [i în farmacie. 3) Sulfatul de a., Al2(SO4)3.18H2O, utilizat ca astringent [i antiper-spirant. V. [i tab. const. biochim. ALUMINOZ|, s. f. / aluminose, s. f. / aluminosis. [Lat. alumen, -inis = alaun; -ozã.] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. A. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. ALVEOLAR, adj. / alvéolaire, adj. / alveolar. [Lat. alveolatus = u[or scobit, de la alveolus, dim. de la alveus = cavitate.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. ALVEOL|, s. f. / alvéole, s. m. / alveolus (pl. al-veoli). NA: alveolus, pl. alveoli. [Lat. alveolus, dim. de la alveus = cavitate.] Cavitate în care se afl\ aer sau, mai rar, o structur\ organic\. Importante: 1) A. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) - cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare; la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. 2) A. dentar\ (NA: alveolus dentalis) - cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele, fixat prin ligamentul alveolo-dentar. ALVEOLIT|, s. f. / alvéolite, s. f. / alveolitis. [Lat. alveolus, dim. de la alveus = cavitate; -itã.] 1) In-flama]ie, în general complicat\ cu necroz\, a pe-retelui unei alveole dentare. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. exsudativ\), a unor celule (a. macro-fagic\), a fibrinei (a. fibrinoas\) sau, în unele in-fec]ii, a leucocitelor alterate (a. supurat\). ALVEOLIZ|, s. f. / alvéolyse, s. f. / alveolysis. [Lat. alveolus, dim. de la alveus = cavitate; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Dis-truc]ia, prin procese infec]ioase [i degenerative, a alveolelor dentare. Sin. frecvent: *pioree alveolo-dentar\, boal\ Fauchard-Bourdet. ALVEOLOPLASTIE, s. f. / alvéoloplastie, s. f. / alveoloplasty. [Lat. alveolus, dim. de la alveus = cavitate; gr. plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. ALVEOLOTOMIE, s. f. / alvéolotomie, s. f. / al-veolotomy. [Lat. alveolus, dim. de la alveus = cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la tem-nein = a t\ia.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. AMALGAM, s. n. / amalgame, s. m. / amalgam. [Gr. malagma, ar. al-mulgam, lat. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale, emolient.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare, rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint, cupru). AMANITA / Amanita / Amanita. [Gr. amanitai = un gen de ciuperci.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. phalloides, A. muscaria, A. pantherina, A. verna etc. În caz de intoxica]ie, apar semne [i simptome brutale: grea]\, vom\, durere abdominal\, diaree, urmate de o scurt\ perioad\ calm\, apoi de severe tulbur\ri hepatice, renale [i la nivelul SNC. AMARIL, adj. / amaril, -e, adj. / amaril. [Spaniol\ amarillo = galben.] Care se refer\ la *febra gal-ben\. Ex.: tifos a., virus a. AMASTIE, s. f. / amasie, amastie, s. f. / amastia. [Gr. a - priv.; mastos = sân, mamel\.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar. AMAUROZ|, s. f. / amaurose, s. f. / amaurosis. [Gr. amaurosis = orbire, de la amauros = `ntune-cat.] Pierdere, mai mult sau mai pu]in complet\, a vederii, f\r\ lezarea ochiului. În a. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. [Theodor Leber, oftalmolog german, profesor (succesiv) la Berlin, Göttingen [i Heidelberg, 1840-1917.] Sin.: boal\ Alström-Leber (v.). AMBIDEXTRU, adj., s. m. sau f. / ambidextre, adj., s. m. ou f. / ambidexter. [Lat. ambo = amândoi; dexter, -tra, -trum = dreapta.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini.

124

AMBISEXUALITATE, s. f. / ambisexualité, s. f. / ambisexuality. [Lat. ambo = amândoi; sexualis = referitor la sex, de la sexus = sex.] Coexisten]a unor caractere sexuale, primare sau secundare, ale ambelor sexe, la acela[i individ. AMBIVALEN}|, s. f. / ambivalence, s. f. / ambi-valence. [Lat. ambo = amândoi; valentia = for-]\, putere, de la valere = a avea putere, a valora.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente, expresii, acte), de ex.: bucurie/triste-]e, iubire/ur\. Se observ\ în unele boli psihice, frecvent în *schizofrenie. AMBLIOPIE, s. f. / amblyopie, s. f. / amblyopia. [Gr. amblys = tocit, [ters; ops, opos = v\z, vede-re.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. Nu se define[te astfel un defect ocular la care, oftalmoscopic, s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. AMBLIOSCOP, s. n. / amblyoscope, s. m. / amblyoscope. [Gr. amblys = tocit, [ters; scopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] Sin.: sinoptofor (v.). AMBULAN}|, s. f. / ambulance, s. f. / ambu-lance. [Lat. ambulare = a merge, a se plimba.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. AMBULATOR, adj. / ambulatoire, adj. / ambula-tory. [Lat. ambulator, -oris = care se plimb\, de la ambulare = a merge, a se plimba.] 1) Care se refer\ la mers. Ex.: automatism a. - mers automat, f\r\ controlul con[tiin]ei. 2) Care nu este spitali-zat. Tratamentul a. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue, eventual, preo-cup\rile. AMELIE, s. f. / amélie, s. f. / amelia. [Gr. a - priv.; melos = extremitate, membru.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. AMELOBLAST, s. n. / améloblaste, s. m. / ame-loblast. [Fr. veche amel = smal]; gr. blastos = germen.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. Sin.: adamantoblast. AMELOBLASTOM, s. n. / améloblastome, s. m. / ameloblastoma. [Fr. veche amel = smal]; gr. blastos = germen; -oma.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar, *ameloblaste. A. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. Sin.: adamantinom, amelom. AMELOM, s. n. / amélome, s. m. / enameloma. [Fr. veche amel = smal]; -oma.] Sin.: amelo-blastom (v.). AMELOPATIE, s. f. / amélopathie, s. f. / amelo-pathy. [Fr. veche amel = smal]; gr. pathos = boa-l\.] Boal\ a *smal]ului dentar. AMENOREE, s. f. / aménorhée, s. f. / amenor-rh(o)ea. [Gr. a - priv.; men, menos = lun\; rhoia = curgere, de la rhein = a curge.] Absen]a men-strua]iilor. A. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern, ca [i dup\ menopauz\. Se disting dou\ grupe de a. cu semnifica]ie pato-logic\. A. primar\ - absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor, unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. A. secundar\ - survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare, boli endocrine (*mixedem, bolile Basedow-Graves, Addison, Cushing, acromegalie), afec]iuni ovarie-ne sau uterine, boli generale (tuberculoz\, ane-mie, diabet), boli psihice etc. AMETROPIE, s. f. / amétropie, s. f. / ametropia. [Gr. ametros = dispropor]ionat, de la a - priv., metron = m\sur\; ops, opos = v\z, vedere.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex.: *astigmatism, hipermetropie, miopie). Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct), a. se nume[te sferic\ sau stigmic\, iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid), a. este asferic\ sau astigmic\. Ant.: emetropie. AME}EAL|, s. f. / vertige, s. m. / dizziness, ver-tigo (lat.). [Probabil lat. ammattire, de la matus = beat.] Sin.: vertij (v.). AMFETAMIN|, s. f. / amphétamine, s. f. / amphe-tamine. [Gr. amphi = de ambele p\r]i; lat. ae-ther, gr. aither = aer curat, bolt\ cereasc\; gr. am-moniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\, C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). Amin\ sim-patomimetic\, sub form\ de lichid incolor, cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\, relaxeaz\ musculatura bron[ic\, contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\, scade apetitul. Consumul cronic de a. poate determina depen-den]\, toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie, iritabilitate, anxietate, insomnie, modific\ri de personalitate [i, în formele de intoxica]ie cronic\, o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\, incluzând a. racemic\ [i s\rurile sale, dextroamfetamina [i metamfetamina. AMFIARTROZ|, s. f. / amphiarthrose, s. f. / am-phiarthrosis. [Gr. amphi = de ambele p\r]i; ar-thron = articula]ie; -ozã.] Articula]ie pu]in mobil\, în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. Ex.: articula]iile intervertebrale. AMFIDIARTROZ|, s. f. / amphidiarthrose, s. f. / amphidiarthrosis. [Gr. amphi = de ambele p\r]i; dis = dublu, de dou\ ori; arthron = articula]ie; -ozã.] Articula]ie mixt\, cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. Ex.: articula]ia temporomandibu-lar\. AMFIFIL, adj. / amphiphile, adj. / amphiphilic. [Gr. amphi = de ambele p\r]i; philos = prieten, de la philein = a iubi.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. AMFIPATIC, adj. / amphipathique, adj. / amphi-pathic. [Gr. amphi = de ambele p\r]i; pathos = afec]iune.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). Ex.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. AMFOFIL, adj. / amphophile, adj. / amphophilic, amphophilous. [Gr. ampho = ambii; philos = prieten, de la philein = a iubi.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv, atât omul cât [i animalele. AMFOLIT, adj., s. m. / ampholyte, adj., s. m. / ampholyte. [Gr. ampho = ambii; lytos = distrus, dizolvat, de la lyein = a distruge, a dizolva.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid, cât [i ca o baz\. 2) A. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric, în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. Sin.: amfoter. AMFORISM, s. n. / amphorisme, s. m. / ampho-ricity. [Lat. amphora = amfor\; -ism.] Sin.: suflu amforic (v. suflu). AMFOTER, adj. / amphotère, adj. / amphoteric. [Gr. amphoteros = care apar]ine la doi, în dou\ moduri.] Sin.: amfolit (v.). AMFOTONIE, s. f. / amphotonie, s. f. / ampho-tony. [Gr. ampho = ambii; tonos = tensiune.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii. AMFOTROP, adj. / amphotrope, adj. / ampho-trope. [Gr. ampho = ambii; trope = întoarcere, de la trepein = a `ntoarce.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. AMIB|, s. f. / amibe, s. f. / am(o)eba, pl. am(o)e-bae. [Gr. amoibe = alternan]\, schimbare, de la amibein = a alterna, a schimba.] Microorganism unicelular, apar]inând protozoarelor, care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. Unele specii de a. pot fi patogene la om. V. amibiaz\. AMIBIAZ|, s. f. / amibiase, s. f. / am(o)ebiasis. [Gr. amoibe = alternan]\, schimbare, de la ami-bein = a alterna, a schimba; -azã.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica), endemic\ în ]\rile calde, contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. Se manifest\ prin dizenterie: colici, tenesme, scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. Netratat\, devine cronic\, cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne. Var.: amoebiaz\. AMIBOID, adj. / amiboïde, adj. / am(o)eboid. [Gr. amoibe = alternan]\, schimbare, de la amibein = a alterna, a schimba; eidos = form\.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\, îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. AMIBOISM, s. n. / amiboïsme, s. m. / am(o)ebo-idism. [Gr. amoibe = alternan]\, schimbare, de la amibein = a alterna, a schimba; -ism.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite, celule migratoare) de a emite pseudopode, cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor.

125

AMID|, s. f. / amide, s. m. / amide. [Gr. ammo-niakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -idã.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i, se deose-besc: a. primare, secundare [i ter]iare. AMIDON, s. n. / amidon, s. m. / starch, amylum. [Lat. amylum, gr. amylon = f\in\, amidon.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. A. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\, rezult\ dou\ forme de a.: 1) Alfa-ami-loza, alc\tuit\ din lan]uri lungi, neramificate. 2) Amilopectina, constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. Digestia a. se produce prin intermediul *amilazei. Prezen]a a. este detectat\ cu ajutorul iodului, în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\, iar amilopectina o culoare ro[ie. AMIELINIC, adj. / amyélinique, adj. / amyelinic, nonmyelinated. [Gr. a - priv.; myelos = m\du-v\.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. AMIGDAL|, s. f. / amygdale, s. f. / amygdala, tonsil. NA: tonsilla. [Gr. amygdale = migdal\.] 1) Orice organ în form\ de migdal\. 2) De men-]ionat: a) a. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) - reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului, pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui; b) a. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) - ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui, hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide; c) a. abdominal\ - *apen-dicele vermicular; d) nucleu amigdalian, v. AMIGDALECTOMIE, s. f. / amygdalectomie, s. f. / amygdalectomy, tonsillectomy. [Gr. amygdale = migdal\; ektome = excizie.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. AMIGDALIAN, adj. / amygdalien, -enne, adj. / amygdalian. [Gr. amygdale = migdal\.] priv.itor la *amigdal\. AMIGDALIT|, s. f. / amygdalite, s. f. / tonsillitis, amygdalitis. [Gr. amygdale = migdal\; -itã.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. Sin.: tonsilit\. AMIGDALOTRIPSIE, s. f. / amygdalotripsie, s. f. / amygdalotripsis. [Gr. amygdale = migdal\; trip-sis = frecare, zdrobire, sf\râmare.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. AMILACEU, adj. / amylacé, -e, adj. / amylaceous. [Lat. amylum, gr. amylon = f\in\, amidon.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. AMILAZ|, s. f. / amylase, s. f. / amylase. [Lat. amylum, gr. amylon = f\in\, amidon; -azã.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici, maltoz\ [i dextrine. α-a. sunt molecu-le care se g\sesc la animale, includ a. salivar\ [i a. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1,4-glucan. β-a. se g\sesc la unele plante. A. sanguin\ este de origine pancreatic\, concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. V. [i tab. const. biochim. AMILAZEMIE, s. f. / amylasémie, s. f. / amylas-(a)emia, serum amylase. [Lat. amylum, gr. a-mylon = f\in\, amidon; -azã; gr. haima, -atos = sânge.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute, a. este crescut\, de asemenea, în inflama]ia glandelor parotide (oreion). AMILAZURIE, s. f. / amylasurie, s. f. / amylasu-ria. [Lat. amylum, gr. amylon = f\in\, amidon; -azã; gr. ouron = urin\.] Prezen]a amilazei în uri-n\. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. AMILOID, adj., s. m. / amyloïde, adj., s. f. / amyl-oid. [Lat. amylum, gr. amylon = f\in\, amidon; gr. eidos = form\.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. 2) Substan]\ amorf\, cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. Denumirea de a. a fost dat\ de Vir-chow, care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. Recent s-a demonstrat c\ a. este de ori-gine proteic\. Cele mai frecvente tipuri de a. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine, care se depoziteaz\ în organele interne, în *amiloidoz\. În cazul *bolii Alzheimer, a fost pus în eviden]\ în creier beta-a., a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. AMILOIDOZ|, s. f. / amyloïdose, s. f., amyloï-disme, s. m. / amyloidosis. [Lat. amylum, gr. amylon = f\in\, amidon; eidos = form\; -ozã.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe, dar îndeosebi în ficat, rinichi [i splin\. Ca urmare, se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. Se disting: 1) A. primitiv\ sau primar\, de cauz\ neprecizat\; 2) A. secundar\, asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra, boli infla-matorii recurente, neoplazii ale plasmocitelor, he-modializ\ prelungit\ etc. Sin.: amiloz\. AMILORID, s. n. / amiloride, s. m. / amiloride. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl- [i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare, f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. A. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului, dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. AMILOZ|, s. f. / amylose, s. f. / amylosis. [Lat. amylum, gr. amylon = f\in\, amidon; -ozã.] Sin.: amiloidoz\ (v.). AMIMIE, s. f. / amimie, s. f. / amimia. [Gr. a - priv.; mimia = imitare, de la mimeisthai = a imi-ta.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective, manifestat\ prin facies inexpresiv, clipit rar, s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. A. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\, fiind frecvent consecin]a unei *akinezii. AMIN|, s. f. / amine, s. f. / amine. [Gr. ammonia-kon = sare de amoniu, g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Baz\ organic\ azotat\, derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1, 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi, proteine [i alcaloide, a. joac\ un rol important în sinteza organic\. V. [i amine biogene. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines. *A. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\, *acetilcolin\, *catecolamine, *triptamin\, *se-rotonin\, *histamin\ etc. AMINOACID, s. m. / acide aminé, aminoacide, s. m. / aminoacid. [Gr. ammoniakon = sare de amo-niu, g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia; -inã; lat. acidus = acru.] Element constitutiv al proteinelor, con]inând o func]ie aci-d\, o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. Unii a. sunt denumi]i esen]iali, in-dispensabili, deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina, leucina, izoleucina, treonina, metionina, lizina, fenilalanina [i triptofanul). V. [i tab. const. biochim. AMINOACIDOPATIE, s. f. / aminoacidopathie, s. f. / aminoacidopathy. [Gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia; -inã; lat. acidus = acru; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. Ex.: tirozinoza, histidi-nemia, oligofrenia fenilpiruvic\, cistinurializinuria familial\, leucinoza etc. AMINOACIDURIE, s. f. / aminoacidurie, s. f. / aminoaciduria. [Gr. ammoniakon = sare de amo-niu, g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia; -inã; lat. acidus = acru; gr. ouron = urin\.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\, tirozi-n\ etc.) în urin\. A. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi, *boal\ Wilson etc.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\, *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc.). AMINOPEPTIDAZ|, s. f. / aminopeptidase, s. f. / aminopeptidase. [Gr. ammoniakon = sare de a-moniu, g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã; peptos = digerat, copt de la pepsein = a g\ti, a digera; -azã.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. A. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. [Gr. a - priv.; mys, myos = mu[chi; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela; lat. congenitus = n\scut o dat\ cu, de la cum = cu, genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te, a crea.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\.

126

AMIOSTENIE, s. f. / amyosthénie, s. f. / amyo-sthenia. [Gr. a - priv.; mys, myos = mu[chi; sthe-nos = for]\, putere.] Sc\derea for]ei musculare. Uneori, sin. pentru miastenie. AMIOTAXIE, s. f. / amyotaxie, s. f. / amyotaxia. [Gr. a - priv.; mys, myos = mu[chi; taxis = ordo-nare, aranjare, de la tattein = a ordona, a aranja.] Sin.: ataxie (v.). AMIOTONIE, s. f. / amyotonie, s. f. / amyotonia. [Gr. a - priv.; mys, myos = mu[chi; tonos = tensi-une.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. Sin.: miatonie. AMIOTROFIE, s. f. / amyotrophie, s. f. / amyotro-phy. [Gr. a - priv.; mys, myos = mu[chi; trophe = hran\, nutri]ie.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive, care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii, iar uneori [i din trunchiul cerebral. Ele au un caracter ereditar, cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\, gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. Al\turi de forme de a. bine definite clinic, au fost descrise numeroase forme intermediare, dificil de clasificat. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori, ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare, mergând pân\ la degenerare [i atrofie. Tipuri de a. importante: 1) A. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil, cu inciden]a 1/20 000 na[teri, cu transmitere recesiv\. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor, cu atrofii musculare cu propagare centrifug\, iar morfopatologic, prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. Forma acut\, "malign\", se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\, când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. Forma "benign\" este progresiv\, cu durata de supravie]uire de circa patru ani. 2) A. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale, simetrice, cu tendin]\ la distalizare, cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\, se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei, dar absen]a pseudohi-pertrofiilor, prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul. Sin.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. 3) A. spinale progresive ale adultului, rare, în rela]ie cu *cromozomul X, cu debut între 20-50 ani, cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. Mai importante: a) A. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser), cu transmitere autozomal dominant\, cu debut între 30-50 ani [i afectarea, îndeosebi, a mu[chilor gambelor, secundar ai centurii scapulare; evolu]ie foarte lent progresiv\. b) A. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X, în regiunea proximal\. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. b. p., ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig, urmate de deficit motor [i amiotrofii, ini]ial proximale, cu tendin]\ centrifug\. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie, *impoten]\, uneori *diabet zaharat. Diferen]ierea a. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare, *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a.). AMITOZ|, s. f. / amitose, s. f. / amitosis. [Gr. a - priv.; mitos = a]\, fir; -ozã.] Diviziune acelular\ direct\, constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale, f\-r\ apari]ia, nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i, adesea, f\r\ diviziunea corpului celular. AMNESTIC, adj. / amnéstique, adj. / amnestic. [Gr. a - priv.; mnasthai = a-[i aminti.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. AMNEZIC, adj., s. m. sau f. / amnésique, adj., s. m. ou f. / amnesic. [Gr. a - priv.; mnasthai = a-[i aminti.] 1) Care se refer\ la *amnezie. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. V. amnezie. AMNEZIE, s. f. / amnésie, s. f. / amnesia. [Gr. amnesia = uitare, de la a - priv., mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. Se disting a. globale, care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute, [i a. selective, mult mai rare, care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii, de ex. auditive sau vizuale. A. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re), în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte, sau anterograd\ (de fixare), care prive[te informa]iile recente. Me-morizarea, fenomen psihic complex, presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului, astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral, organice sau nu, antreneaz\ atât o a. anterograd\, cât [i retrograd\, ca [i în cazul unei leziuni corticale. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\, ceea ce poate fi la originea unei a. limitate [i lacunare (ex.: în etilismul acut). În patologia psihiatric\, a. pot apare în st\ri depresive, isterie (mai frecvent a. retrograd\). A. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\, pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale, ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. V. [i memorie. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. Sin.: ecmnezie (v.). AMNIOCENTEZ|, s. f. / amniocentèse, s. f. / am-niocentesis. [Gr. amnion = membran\ a f\tului; kentesis = în]ep\tur\.] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic, pentru studiul caracterelor sale chimice, spectrofotometrice, citogenetice. A. permite deter-minarea motricit\]ii fetale, a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale, diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale, a sexului fetal. Sin.: punc]ie amniotic\. AMNIOCIT, s. n. / amniocyte, s. m. / amniocyte. [Gr. amnion = membran\ a f\tului; kytos = ce-lul\.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. AMNIOGRAFIE, s. f. / amniographie, s. f. / am-niography. [Gr. amnion = membran\ a f\tului; graphein = a scrie.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. Deoarece este un examen riscant, a. a fost, în general, înlocuit\ cu *ecografia. AMNIOS, s. n. / amnios, s. m. / amnion. [Gr. amnion = membran\ a f\tului.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat, pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. Este de origine citotro-foblastic\, sub]ire, transparent\, rezistent\. Sin.: sac amniotic. V. punga apelor. AMNIOSCOPIE, s. f. / amnioscopie, s. f. / amnio-scopy. [Gr. amnion = membran\ a f\tului; sko-pia = examinare, de la skopein = a vedea, a exa-mina.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului, introdus prin colul uterin. A. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite, cu membrane intacte. AMOEBIAZ|. Var. pentru amibiaz\ (v.). AMOK, s. n. / amok, s. m. / amok. [Malaezian\ amok = atac furios.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid, ap\rut\ în cadrul unei depresii. V. [i raptus. AMONIAC, s. n. / ammoniac, s. f. / ammonia. [Gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia.] NH3. Compus binar al azotului cu hidrogenul, sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\, cu mi-ros iritant, foarte solubil `n ap\, toxic pentru orga-nismele vii. Se utilizeaz\ în industria chimic\, fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. amoniemie) deoarece, provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi, este transformat la nivelul ficatului în uree. V. amoniemie, amonioge-nez\, ureogenez\. V. [i tab. const. biochim. AMONIEMIE, s. f. / ammoniémie, s. f. / ammoni-(a)emia. [Gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; haima, -atos = sânge.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber, substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. V. [i amoniac, hiperamoniemie.

127

AMONIOGENEZ|, s. f. / ammoniogenèse, s. f. / ammoniogenesis. [Gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; genesis = producere, de la gen-nan = a produce.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. Const\ în formarea, la nive-lul tuturor ]esuturilor, de amoniac, care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni. 2) A. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. Astfel, în tubii renali, amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\, iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor, care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. În *acidoz\, acest proces se ac-centueaz\, evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne, iar în *alcaloz\ diminu\. AMORF, adj. / amorphe, adj. / amorphous. [Gr. a - priv.; morphe = form\.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite; lipsit de form\. AMORFOGNOZIE, s. f. / amorphognosie, s. f. / amorphognosia. [Gr. a - priv.; morphe = form\; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it, prin sim]ul tactil. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. AMORS|, s. f. / amorce, s. f. / primer. [Fr. a-morce, din fr. veche amordre = a mu[ca, a t\ia.] Oligonucleotid care, hibridat cu o matrice de acid nucleic, permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. Sin.: primer. V. reac]ia în lan] a polimerazei. AMP / AMP / AMP. [Abrev. engl.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v.). AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’,5’-monofosfatul ciclic, nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. AMP c. ac]ioneaz\ ca *mesager secund, activând *proteinkinaza A. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. V. adenilatciclaz\, ligand, proteine G, receptor. V. [i tab. const. endocrinol. AMP-DEZAMINAZ|, s. f. / AMP-désaminase, s. f. / myo-adenylate deaminase, AMP-deaminase. [Abrev. engl.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat; lat. des = separat de; gr. am-moniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã; -azã.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic, transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort, cu mi-algii [i crampe musculare. AMPER, s. m. / ampère, s. m. / ampere. [André Marie Ampère, fizician francez, profesor la Paris, 1775-1836.] Unitate fundamental\ din SI, de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. Un curent de un a. transport\ un *coulomb pe secund\. AMPICILIN|, s. f. / ampicilline, s. f. / ampicillin. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi, dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. Este inactivat\ de *penicilinaz\. AMPLIA}IE, s. f. / ampliation, s. f. / ampliation. [Lat. ampliatio, -onis = m\rire, de la ampliare = a cre[te.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare, prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. A. g. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. V. [i PCR. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. Sin.: PCR (v.). AMPLIFICATOR, s. n. sau s. m. / amplificateur, s. m. / amplifier (electronics), enhancer (gene-tics). [Lat. amplificator = care m\re[te, de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare; ficare, derivat de la facere = a face).] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal, de obicei electric, cu intensitate m\rit\. Tipuri: a) a. electronic, în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric; b) a. de ima-gine sau a. de luminan]\, v.; c) a. magnetic, utili-zat în automatizare, având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\; d) a. de puls, pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului; e) a. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ, cu o tensiune mai mare. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. V. [i PCR. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\, iradierea pacientului fi-ind mult redus\. Ea poate fi transmis\ la distan]\, observat\, foto- [i cinematografiat\. AMPLITUDINE, s. f. / amplitude, s. f. / amplitude. [Lat. amplitudo, -inis = l\rgime, m\rime, de la amplus = mare.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting, parental imprinting. 1) Represarea permanent\, dependent\ de originea parental\, a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. AMPRENT|, s. f. / empreinte, s. f. / impression. [Fr. empreinte, din lat. imprimere = a ap\sa pe.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. V. impresiune. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a. digitale), palme sau plante. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. A. digitale sunt înregistrate în criminalistic\, în scop de identifica-re, prin aplicarea pulpei degetelor, în prealabil în-muiat\ în tu[, pe o foaie de hârtie. V. dactilosco-pie. 3) În stomatologie: copie negativ\, fidel\, a din]ilor [i a ]esuturilor bucale, ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. Umplut\ cu ipsos, a. permi-te o reproducere fidel\, denumit\ model, a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. Sin.: carte de identitate genoti-pic\ (v.). AMPUL|, s. f. / ampoule, s. f. / ampulla. NA: ampulla, pl. ampullae. [Lat. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. Ex.: a. rectal\ (NA: ampulla recti), por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin; a. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae), por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine; a. Vater, dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung, situat\ la nivelul duodenului. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. NA: ampulla hepatopancreatica. [Abra-ham Vater, anatomist, medic [i botanist german, profesor la Wittenburg, 1684-1751.] V. ampul\. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. [Lat. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum; -oma; Abraham Va-ter, anatomist, medic [i botanist german, profesor la Wittenburg, 1684-1751.] Cancer al ampulei Vater (v. ampul\), dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei, sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. AMPUTA}IE, s. f. / amputation, s. f. / amputa-tion. [Lat. amputatio, -onis = t\iere, de la ampu-tare = a t\ia, a scurta.] 1) În chirurgie, opera]ie prin care se separ\ de organism un membru, un segment de membru [i, prin extensie, orice struc-tur\ anatomic\, cu ajutorul unui instrument chirur-gical, de obicei un bisturiu. În cazul a. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\, par]ial, mu[chii, ]esutul subcutanat [i tegumentele, pentru formarea bontului. 2) Sec]iunea traumatic\, acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. 3) În embriologie, *dele]ie a unui *auto-zom, urmat\ de o anomalie *fenotipic\. ANABIOZ|, s. f. / anabiose, s. f. / anabiosis, anabios. [Gr. anabiosis = reînviere, de la ana = din nou, iar\[i, bios = via]\.] Revenirea unui organism la via]a activ\, dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\.

128

ANABOLISM, s. n. / anabolisme, s. m. / anabo-lism. [Gr. anabole = ac]iunea de a urca, de a re-construi, de la anaballein = a construi, a arunca în sus (ana = în sus; ballein = a lansa).] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor, în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. A. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. Ant.: catabolism. ANABOLIZANT, adj., s. n. / anabolisant, -e, adj., s. m. / anabolising. [Gr. anabole = ac]iunea de a urca, de a reconstrui, de la anaballein = a con-strui, a arunca în sus (ana = în sus; ballein = a lansa).] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul, care favorizeaz\ produc]ia de proteine. Exist\ un mare num\r de a. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate, osteoporoz\ etc. ANACLITIC, adj. / anaclitique, adj. / anaclitic. [Gr. ana - priv.; klitos = desf\[urat înapoi.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. Ex.: *depresie a. ANACLORHIDRIE, s. f. / anachlorhydrie, s. f. / achlorhydria. [Gr. ana - priv.; khloros = verde, clor; hydor, hydatos = ap\, hidrogen.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric. Sin.: aclorhidrie. ANACROTISM, s. n. / anacrotisme, s. m. / ana-crotism. [Gr. ana = în sus; krotos = b\taie, lovi-tur\; -ism.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). ANACUZIE, s. f. / anacousie, s. f. / anacusis. [Gr. an - priv.; akousis = auz, de la akouein = a auzi.] Sin.: cofoz\ (v.). ANAEROB, adj. / anaérobie, adj. / anaerobic. [Gr. an - priv.; lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. bios = via]\.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. V. anaerobioz\. ANAEROBIOZ|, s. f. / anaérobiose, s. f. / an-aerobiosis. [Gr. an - priv.; lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. bios = via]\; -ozã.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. Exist\ a. facultativ\, la unele microorganisme, [i a. obligatorie, tot la o serie de microorganisme. ANAFAZ|, s. f. / anaphase, s. f. / anaphase. [Gr. ana = în sus, iar\[i; phasis = aparen]\, r\s\ritul unei stele, de la phainein = a apare.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea), în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\, se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. ANAFILATOXIN|, s. f. / anaphylatoxine, s. f. / anaphylatoxin. [Gr. ana = contra; phylaxis = protec]ie, de la phylattein = a ap\ra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\-geat\; -inã.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran, levuri, endotoxine ale bacteriilor Gram-negative, venin de cobr\. Exist\ dou\ a.: C3a [i C5a. A. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor; cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. A. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic, comparabil cu [ocul anafilactic. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. ANAFILAXIE, s. f. / anaphylaxie, s. f. / anaphy-laxis. [Gr. ana = contra; phylaxis = protec]ie, de la phylattein = a ap\ra.] Hipersensibilitate speci-fic\, provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). A. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. A. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat, mediat\ de IgE, care, la un al doilea contact cu antigenul, provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. A. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. pasiv\), care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\, în *proba Prausnitz-Küstner. ANAFRODIZIAC, adj. / anaphrodisiaque, adj. / anaphrodisiac. [Gr. an - priv.; aphrodisiakos, de la Afrodita = zei]a dragostei.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. ANAFRODIZIE, s. f. / anaphrodisie, s. f. / ana-phrodisia. [Gr. an - priv.; aphrodisia = dorin]\ sexual\, de la Afrodita = zei]a dragostei.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale. ANAGEN, adj. / anagène, adj. / anagen. [Gr. ana = `n sus, iar\[i; gennan = a produce.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. ANALEPTIC, adj., s. n. / analeptique, adj., s. m. / analeptic. [Gr. analeptikos = care restaureaz\.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori. ANALGEZIC, adj., s. n. / analgésique, adj., s. m. / analgesic. [Gr. an - priv.; algos = durere, sau al-gesis = sim]ul durerii.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei, prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. A. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii, cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii. A. narcotice prezint\ [i un efect sedativ, *euforizant sau *anxiolitic, care poate genera *farmacodependen]\. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. ANALGEZIE, s. f. / analgésie, s. f. / analgesia. [Gr. an - priv.; algos = durere, sau algesis = sim-]ul durerii.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\, survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. ANALIZ|, s. f. / analyse, s. f. / analysis. [Gr. ana-lysis = rezolvare, de la analyein = a rezolva (ana = din nou, iar\[i; lyein = a distruge).] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. În medicin\, metodele de a. sunt utilizate, deopotriv\, în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\, îndeosebi în laboratorul clinic. Domenii de a.: 1) A. bacteriologic\ sau microbiologic\, în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor, ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. 2) A. bio-chimic\, având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. 3) A. chimic\, an-samblu de procedee de identificare (a. calitativ\) [i de determinare (a. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e. 4) A. coprologic\, a. mate-riilor fecale; ex.: a. coproparazitologic\. 5) A. dis-persiei, metod\ de a. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. 6) A. factorial\, procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. 7) A. grafic\, analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. 8) A. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. 9) A. spectro-scopic\, metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. 10) A. statistic\, ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. 11) A. toxicologic\, determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. 12) A. trofic\, anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. ANALIZOR, s. n. / analyseur, s. m. / analysor. [Gr. analyein = a rezolva, de la ana = din nou, iar\[i, lyein = a distruge.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. Ex.: receptor cutanat, vizual, auditiv. 2) Dispozitiv care, în cazul polarimetrului, permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a.). 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. 4) A. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. ANALOG, adj., s. m. / analogue, adj., s. m. / ana-logous, adj., analogue, analog. [Gr. analogos = la fel, conform unei anumite m\rimi, de la ana = din nou, iar\[i, logos = raport, rela]ie.] Asem\n\-tor. În medicin\ [i biologie, a. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. [Gr. analogos = la fel, conform unei anumite m\-rimi, de la ana = din nou, iar\[i, logos = raport, rela]ie.] V. glosar informatic\. ANAMNEZ|, s. f. / anamnèse, s. f. / anamnesis. [Gr. anamnesis = reamintire, de la ana = din nou, iar\[i, mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor, istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli.

|

129

ANAPLAZIE, s. f. / anaplasie, s. f. / anaplasia. [Gr. ana = din nou; plasis = modelare, de la plas-sein = a forma, a modela; termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine, f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. De fapt, a. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign), dar, prin extensie, terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii. ANARTRIE, s. f. / anarthrie, s. f. / anarthria. [Gr. an - priv.; arthroun = a rosti distinct.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor. Bolnavul afectat de a. în]elege ce i se spune, poate citi [i scrie, dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. De a-semenea, poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. A. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. Este considerat\ uneori sin. cu afemie. ANASARC|, s. f. / anasarque, s. f. / anasarca. [Gr. ana = în jurul; sarx, sarkos = carne.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat, cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. V. [i hidrops. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului, cu pro-ducere de *ascit\. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\, fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale. Sin.: boal\ Schridde, hidrops fetal. ANASCITIC, adj. / anascitique, adj. / anascitic. [Gr. an — priv.; askites, de la askos = burduf.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. De obicei, despre o boal\ `n care ascita, de regul\ frecvent\, nu se manifest\ clinic. ANASTOMOZ|, s. f. / anastomose, s. f. / ana-stomosis. [Gr. anastomosis = deschidere, de la ana = cu, stoma, -atos = gur\.] Comunicarea na-tural\, patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine, segmente ale tu-bului digestiv, c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional, se disting numeroase tipuri de a., îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. V. în continua-re. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. *A. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. *A. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. *A. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. *A. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. ANATOMIE, s. f. / anatomie, s. f. / anatomy. [Gr. ana = în jurul; tome = t\iere, sec]iune, de la tem-nein = a t\ia.] {tiin]a structurii organismelor vii. Direc]ii: 1) A. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. 2) A. comparat\, compararea structurilor diferitelor plante [i animale. 3) A. dezvolt\rii, em-briologia structural\. 4) A. macroscopic\, a. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. 5) A. patologic\ sau morfopatologie, studiul modific\rilor macro- [i microscopice, histo- [i citochimice în cursul unei boli, corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. 6) A. radiologic\, studiul a. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. 7) A. special\, studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. 8) A. topografic\, studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. ANATOXIN|, s. f. / anatoxine, s. f. / anatoxin. [Gr. ana = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\, difteric\ etc.) care, prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului, î[i pierde activitatea toxic\, dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. A. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. Se disting dou\ tipuri principale: a. adsorbit\ pe gel mineral [i a. purificat\, prin îndep\rtarea, chimic\ sau imunologic\, a im-purit\]ilor. Ex.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\), utilizat\ în profilaxia *tetanosului. Sin.: toxoid. ANCHILOSTOMIAZ|, s. f. / ankylostomasie, s. f., ankylostomiase, s. f., ankylostomose, s. f. / an-kylostomiasis. [Gr. ankylos = încovoiat, curbat; stoma, -atos = gur\; -azã.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma, un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\, unde pro-voac\ microhemoragii repetate, accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. Rezult\ a-nemie. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele, unde se formeaz\ papulopustule. A. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. Sin.: boal\ Griesin-ger. ANCHILOZ|, s. f. / ankylose, s. f. / ankylosis. [Gr. ankylosis = curbur\, de la ankylos = înco-voiat, curbat.] Diminuare important\ (a. par]ial\) sau suprimare total\ (a. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. A. se poate produce dup\ o afec]iune articular\, un traumatism, sau poate fi provocat\ chirurgical. V. [i artrodez\. ANCORARE, s. f. / ancorage, s. m. / anchorage. [Lat. ancora, din gr. ankyra = ancor\.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. Asigur\ stabili-tatea protezei, dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. ANCO{|, s. f. / encoche, s. f. / - . [Fr. encoche.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar, consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. Alte ex. de utilizare a termenului: a. de osificare, zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion); a. radioscafo-ulnar\,, fiecare din cele dou\ a. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. [Gr. ankylos = încovoiat, curbat; stoma, -atos = gur\.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae, clasa Nematoda. Specii: 1) A. america-num sau Necator americanus. 2) A. brasiliense. 3) A. caninum. 4) A. duodenale, acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. V. anchilostomiaz\. ANDROGEN, adj. / androgène, adj. / androgen. [Gr. aner, andros = b\rbat; gennan = a produce.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. ANDROGIN, adj., s. m. / androgyne, adj., s. m. / androgynous, adj., androgyne, n. [Gr. aner, an-dros = b\rbat; gyne, gynaikos = femeie.] 1) *Her-mafrodit. 2) Sin.: androginoid. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\, jum\tate femeie, jum\tate b\rbat. ANDROGINIE, s. f. / androgynie, s. f. / androgy-nism. [Gr. aner, andros = b\rbat; gyne, gynai-kos = femeie.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat, cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine, dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. ANDROGINOID, s. m. / androgynoïde, s. m. / androgyne. [Gr. aner, andros = b\rbat; gyne, gynaikos = femeie; eidos = form\.] Sin.: androgin (v.). ANDROID, adj. / androïde, adj. / android. [Gr. aner, andros = b\rbat; eidos = form\.] Care prezint\ caracteristici masculine. Ex.: obezitate a. ANDROLOGIE, s. f. / andrologie, s. f. / androlo-gy. [Gr. aner, andros = b\rbat; logos = [tiin]\.] Studiul anatomiei, fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. ANDROPAUZ|, s. f. / andropause, s. f. / male climacteric. [Gr. aner, andros = b\rbat; lat. pau-sa, gr. pausis = `ncetare, oprire.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza), desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat, determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\, depresie, insomnie etc.). ANDROSTERON, s. m. / androstérone, s. f. / an-drosterone. [Gr. aner, andros = b\rbat; stereos = solid, `n relief.] V. 17cetosteroizi.

130

ANDURAN}|, s. f. / endurance, s. f. / endurance. [Lat. indurare = a `nt\ri, a c\li, a se o]eli.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit, de intensitate mic\ sau medie, f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. ANELAJ, s. n. / annelage, s. m. / annealing. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. ANEMIE, s. f. / anémie, s. f. / an(a)emia. [Gr. an - priv.; haima, -atos = sânge.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. 2) În practic\, dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic, a. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii, ceea ce este inexact, deoarece, în unele anemii (ex.: a. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal, fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. Pe de alt\ parte, o serie de variabile, ca modul de via]\, alti-tudinea, vârsta [i sexul, pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii, cât [i concentra]ia hemo-globinei. Totodat\, dac\ evolu]ia a. este lent\, or-ganismul se poate adapta, f\r\ tulbur\ri importan-te, pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. Cel mai frecvent, a. nu este o boal\, ci un sim-ptom în numeroase boli. Principalele criterii de clasificare a a. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare, normocitare [i macroci-tare; 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome, normocrome [i hi-percrome; 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice, distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism, diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine, a deficitului de fier din alimenta]ie, a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. V. în continuare o serie de ti-puri principale de a. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. A. determinat\ de *aplazia medular\ global\, cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\. V. [i anemie aregenerativ\. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. A. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare, eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. Uneori este conside-rat\ sin. cu *a. aplastic\. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. [Guido Banti, anatomopatolog italian, profesor la Floren]a, 1852-1925.] Sin.: boal\ Banti (v.). ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. [Anton Biermer, medic german, 1827-1892.] Sin.: boal\ Biermer (v.). ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia. Sin.: anemie nutri]ional\ (v.). ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. [Thomas Benton Cooley, pediatru a-merican, 1871-1945.] Sin.: β-talasemie major\ (v. talasemie). ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia. A. a c\rei cauz\ este necunoscut\. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. Sin.: cloroz\ (v.). ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome. Sin.: sindrom Marlin (v.). ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. Sin.: drepanoci-toz\ (v.). ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. A. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite, care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\, din cauza aportului deficitar de fier. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). A. f. este, probabil, cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. Sin.: anemie sideropenic\. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. A. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). A. h. sunt normocrome, aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor, *bilirubinei, *lactatdehidrogenazei. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. Sin.: boal\ Lederer-Brill (v.). ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. A. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi, produ[i de sistemul imun al bolnavului. Ace[ti autoanticorpi, *imunoglobuli-ne G [i M, sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. Boa-la survine la copilul mic sau la adult, c\tre vârsta de 60 de ani. A. h. a. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale, dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. Tip de a. h. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. Este deter-minat\ de absen]a, în eritrocit, a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. Tip de a. h. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici, care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi, v. anemie hemolitic\ autoimun\. 2) Izo- sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex.: transfuzie cu sânge incompatibil, sarcin\ cu imunizare fetomatern\). O serie de a. h. i., denumite imunoalergice, sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. [Oskar Minkowski, medic german, n. `n Rusia, profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg, Köln, Greifswald [i Breslau (în prezent, Wroclaw, Polonia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de me-dicin\ intern\ la Paris, 1855-1932.] Sin.: boal\ Minkowski-Chauffard (v.). ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. A. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\, tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. Sin.: boal\ Ha-yem-Faber (v.). ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. A. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare, re-activi la temperatura corpului. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\, lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. Sin.: a. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. Sin.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v.). ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice, infec]ioase, reumatismale sau maligne. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. A. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari, cu volumul globular mediu peste 110 µm3. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12, acid folic), fie în cadrul unei *mielodis-plazii. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. A. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor. A. m. cuprind: a. m. Biermer (sau *boala Biermer), unele *a. nutri]ionale (ex.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. V. [i boal\ Imerslund-Najman. ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. Orice tip de a. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. *A. feripriv\, *a. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a. m. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia, drepanocytic an(a)emia. Sin.: boal\ Silvestroni-Bianco (v.).

131

ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. A. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân, stomac, prostat\), fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). A. m. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. A. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei, ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier, pro-teine sau vitamine). 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree, *gastrectomie). 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine, sarcin\, u-nele parazitoze, îndeosebi *botriocefaloza). Sin.: anemie caren]ial\. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. Sin. istoric, abandonat, al bolii Biermer (v.). ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici, rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie, a. r. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. A. r. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei, ca [i a trom-bopoiezei), caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere, care, de[i pro-duse din abunden]\, nu evolueaz\ normal, c\tre maturare. Uneori se constat\ enzimopatii. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. sideroacrestic\), caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\, ca [i o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia. A. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare, care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastic\ (v.). ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier, caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. Sin.: a-nemie sideroacrestic\. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia. A. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\, sl\-biciune [i paloare. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriv\ (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencéphalie, s. f. / anen-cephalia, anencephaly. [Gr. an - priv.; enkepha-los = creier, de la en = `n, kephale = cap.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Gr. an - priv.; ergon = lucru, ac]iune, de la ergein = a lu-cra.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. cel mai evident este cel al a. tuberculinice, în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\, *sar-coidoz\ etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / aner-gic. [Gr. an - priv.; ergein = a lucra.] Care pro-voac\ *anergie. Ex.: boal\ a. ANERITROPSIE, s. f. / anérythropsie, s. f. / an-erythropsia. [Gr. an - priv.; erythros = ro[u; op-sis = vedere.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii, pri-ma din cele trei culori fundamentale. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. A. reprezint\ o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthésique, adj., s. m. / an(a)esthetic. [Gr. an - priv.; aisthesis = sen-za]ie, sensibilitate.] 1) Care provoac\ *anestezie. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. lo-cale) sau generale (*a. generale). ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund, abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. Se di-sting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhala]ie, [i a. g. non-volatile. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compu[i care, la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos, blocheaz\ reversibil conducerea influxului. În contact cu un trunchi nervos, a. l. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthésie, s. f. / an(a)esthe-sia. [Gr. an - priv.; aisthesis = senza]ie, sensibili-tate.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\, termic\, tactil\), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii, provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. Se disting, în practic\: a) a. gene-ral\, care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\; b) a. local\, în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat, prin infiltra]ie sau pul-verizare; c) a. locoregional\, în care abolirea sen-sibilit\]ii, cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare, este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini), de ex. ra-hianestezia sau *a. peridural\. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\, termic\, tactil\ etc.). ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. Metod\ de *a. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthésiologie, s. f. / an(a)esthesiology. [Gr. an - priv.; aistesis = senza]ie, sensibilitate; logos = [tiin]\.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Gr. an - priv.; aisthesis = senza]ie, sensibilitate; lat. dolor, -oris = durere.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploïdie, s. f. / aneuplo-idy. [Gr. an - priv.; euploos = favorabil; eidos = form\.] Num\r anormal de cromozomi, în plus (ex.: trisomie) sau în minus (ex.: monosomie). ANEURIN|, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamin\ B1 (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneuso-mic. [Gr. an - priv.; eu = bun; (khroma, -atos = culoare); soma, -atos = corp.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. V. [i aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Gr. an - priv.; eu = bun; (khroma, -atos = culoare); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anévrisme, anévrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. aneurysma = l\rgire, dilata]ie, de la aneurynein = a dilata.] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral, localizat\ pe traiectul unei ar-tere, care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. A. include sânge [i, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice, a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. Se disting numeroase tipuri de a., denumite îndeose-bi în func]ie de localizare, dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau, uneori, etiolo-gice. V. în continuare. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\, pediculat\ sau nu, a unei artere intracraniene lo-calizat\, de regul\, la baza creierului, la nivelul *hexagonului arterial Willis, sau pe trunchiul verte-brobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal. În cazul a. a. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei

132

pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase, care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. A. d. se produce la nivelul tunicii medii a vasului, între tunica intern\ [i cea extern\, care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. Pentru a. d. al aortei, v. disec]ie aortic\. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea, în contact cu o leziune arterial\, a unui he-matom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal, re-zultând o dilata]ie cilindric\. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desem-narea a. infec]ioase de origine bacterian\. Denu-mirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoz\. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. Este, de obicei, consecin]a unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac - practic întotdeauna ventri-culul stâng - la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anévrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [Gr. aneurysma = l\rgire, dilata]ie, de la aneurynein = a dilata; ektome = excizie.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anévrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Gr. aneurysma = l\r-gire, dilata]ie, de la aneurynein = a dilata; plas-tos = modelat, de la plassein = a forma, a mode-la.] Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anévrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = l\r-gire, dilata]ie, de la aneurynein = a dilata; rha-phe = sutur\.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. Const\ în deschiderea pungii anevrismale, urma-t\ de sutura, în interiorul acesteia, a orificiilor arte-riale care se deschid local. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pl. / annexes, s. f. pl. / adnexa. [Lat. adnexus (annexus) = leg\tur\, de la adnectere (annectere) = a lega, a uni (ad = c\tre, lâng\; nectere = a lega, a `mpleti).] }esuturi, forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe, în cadrul unei forma]iuni comune. Ex.: p\rul [i unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\, amniosul, a-lantoida, placenta [i cordonul ombilical. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de c\tre ovare, trompe uterine [i ligamentele largi. ANEXIT|, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = leg\tur\, de la adnectere (annectere) = a lega, a uni (ad = c\tre, lâng\; nectere = a lega, a `mpleti); -itã.] Inflama]ie a anexelor uterului, mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\, deoarece infec]ia afecteaz\, de fapt, ova-rul [i trompa uterin\. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / hernia-tion, engagement. 1) A. amigdalian\, coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale, `n canalul medular cervical. 2) A. cerebral\, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor; reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporal\, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\, `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. 4) ~n obstetric\, dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. ANGEIT|, s. f. / angéite, angiite, s. f. / angeitis. [Gr. angeion = vas; -itã.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\, flebit\, limfangit\ etc. Sin.: vascularit\, vasculit\. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\, înde-osebi cu polinucleare alterate). 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. Sin.: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\, *periarte-rita nodoas\, *granulomatoza Wegener, *sindro-mul Cogan, *arterita gigantocelular\, precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozit\, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiec-tasis. [Gr. angeion = vas; ektasis = dilata]ie.] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. ANGIN|, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sufocare, de la ange-re = a strânge, a sufoca, sau gr. ankein = a sugru-ma.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui, inclusiv a *amigdalelor. A. cuprinde nume-roase variet\]i, în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. Ex.: a. tonsilar\, a. faringian\, a. difte-ric\ etc. Termenul a. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. În prezent, singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectoral\. Mai rar, este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. intestinal\. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet, medic francez la Hôpitaux de Paris, 1837-1914.] Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici, ovalare, superficiale, simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. Apare în perioada de stare a febrei tifoide, în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina. Flegmon sau ab-ces amigdalian. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, Berlin, 1820-1910.] Sin.: angin\ ulceronecrotic\ (v.). ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. V. angor abdominal (2). ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich von Ludwig, chirurg german, Stuttgart, 17901865.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori, extrac]ii dentare). Plan[eul bucal este ridicat, infiltrat, dur [i foarte dureros, limba este împins\ [i ea în sus. Tumefierea, indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe, unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale, acompaniate de *angoas\ [i, uneori, senza]ie de moarte iminent\. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal, cu iradieri în membrul superior stâng, gât, mandibul\, interscapular; b) circumstan]e: efort, emo]ie, frig, dup\ prânzuri; c) durat\: scurt\ (mi-nute); d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. Cauza a. p. este aproape

|

| |

133

totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acut\ coronarian\ febril\, cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie, f\r\ und\ de necroz\. 2) A. de decubitus, în care crizele survin spontan, noaptea, [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. 3) A. instabil\, crize care se agra-veaz\ rapid, devenind tot mai frecvente, lungi [i spontane. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie, iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\, proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. Denumit\ [i stare de r\u anginos, a. i. are o evolu]ie grav\, cu risc de infarct [i moarte subit\. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. 4) A. intricat\, coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\. 5) A. reflex\, prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastic\, prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având, în general, aspectul clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angin\ de piept, angor pectoris, boal\ Heberden, stenocardie. V. [i sindrom de ischemie-leziune. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina, variant angina pectoris. [Myron Prinzmetal, cardiolog american, n. 1908.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente, spontane, prelun-gite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la or\ fix\, diminea]a [i seara. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. În circa jum\tate din cazuri, crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\), iar în o treime din cazuri a. P. se complic\ cu *infarct miocardic. Sin.: angin\ va-sospastic\, sindrom Prinzmetal. V. [i angin\ pec-toral\. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generic\ pentru toate a. în care se produce un exsudat pseudomembranos. A. p. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler, agentul patogen în *difterie. Mai rar, a. p. este produs\ de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumit\ în aceste cazuri a. pseudodifteric\. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. A. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat, a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\, cu tendin]\ de extindere în profunzime. Prognos-ticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angin\ He-noch. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. [Jean Hyacinthe Vincent, bacteriolog [i epidemiolog francez, profesor la Paris, 1862-1950.] Sin.: infec]ie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angio-blast. [Gr. angeion = vas; blastos = germen.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [Gr. angeion = vas; blastos = germen; -oma.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiogra-phie, s. f. / angiocardiography. [Gr. angeion = vas; kardia = inim\; graphein = a scrie.] Înregis-trare, cu o caden]\ rapid\, a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii, dup\ injectarea unui *mediu de con-trast, intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). În cazul a. sau car-dioangiografiei selective, o parte din cavit\]ile car-diace, artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv, prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, în cursul *cateterismului cardiac. ANGIOCOLECISTIT|, s. f. / angiocholécystite, s. f. / angiocholecystitis. [Gr. angeion = vas; kho-le = bil\; kystis = sac, vezic\, itã.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholécis-tographie, s. f. / angiocholecystography. [Gr. angeion = vas; khole = bil\; kystis = sac, vezic\; graphein = a scrie.] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholégraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Gr. angeion = vas; khole = bil\; graphein = a scrie.] Sin.: colangio-grafie (v.). ANGIOCOLIT|, s. f. / angiocholite, s. f. / cholan-gitis. [Gr. angeion = vas; kolon = intestin gros; -itã.] Inflama]ia canalelor biliare, extra- sau intra-hepatice, `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale, cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex.: `n cazul febrei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorogra-phie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat fluor, pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\, din lat. fluor, -oris = curgere, fluor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. A. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. ANGIOGENEZ|, s. f. / angiogenèse, s. f. / angio-genesis. [Gr. angeion = vas; genesis = produce-re, de la gennan = a produce.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparin\ [i *interferon. ANGIOGENIN|, s. f. / angiogénine, s. f. / angio-genin. [Gr. angeion = vas; gennan = a produce; -inã.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angio-graphy. [Gr. angeion = vas; graphein = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. V. angiografie numeric\. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numeric\ (v.). ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric, apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). Imaginea este a-poi restituit\, cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial; calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. Sin.: angiografie digital\. ANGIOKERATOM, s. n. / angiokératome, s. m. / angiokeratoma. [Gr. angeion = vas; keras, ke-ratos = corn; -oma.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. V. [i boal\ Fabry. ANGIOLOGIE, s. f. / angiologie, angéiologie, s. f. / angiology. [Gr. angeion = vas; logos = [tiin]\.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. ANGIOM, s. n. / angiome, s. m. / angioma. [Gr. angeion = vas; -oma.] Tumor\ circumscris\, for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). Cu localizare variabil\, a. este cel mai adesea de origine con-genital\. ANGIOM STELAT / angiome stellaire, naevus vasculaire / spider angioma. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins, de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". ANGIOMATOZ|, s. f. / angiomatose, s. f. / angio-matosis. [Gr. angeion = vas; -oma; -ozã.] Boal\, adesea congenital\ sau genetic\, manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate, meningiene, retiniene etc. A. medulo-cutanat\, v. sindrom Cobb. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. Tip de a. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului, în regiunile temporal\ [i occipital\. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i, frecvent, prin crize de epilepsie. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. Sin.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v.). ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. Sin.: boal\ Rendu-Osler (v.). ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome. Sin.: sindrom Cobb (v.). ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. V. boal\ Lindau.

|

|

134

ANGIOMIOM, s. n. / angiomyome, s. m. / angio-myoma. [Gr. angeion = vas; mys, myos = mu[chi; -oma.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. ANGIOMIONEURINOM, s. n. / angioneuromy-ome, s. m. / angiomyoneuroma. [Gr. angeion = vas; mys, myos = mu[chi; neuron = nerv; -oma.] Sin.: tumor\ glomic\ (v.). ANGIONECROZ|, s. f. / angionécrose, s. f. / an-gionecrosis. [Gr. angeion = vas; nekrosis = mor-tificare, de la nekros = moarte.] *Necroza pere]ilor unui vas. ANGIOPATIE, s. f. / angiopathie, s. f. / angiopa-thy. [Gr. angeion = vas; pathos = boal\.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. ANGIOPLASTIE, s. f. / angioplastie, s. f. / angio-plasty. [Gr. angeion = vas; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. Poate consta în sutur\, dezob-struc]ie, dilatare. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. ANGIOSARCOM, s. n. / angiosarcome, s. m. / angiosarcoma. [Gr. angeion = vas; sarx, sarkos = carne; -oma.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. ANGIOSCOP, s. n. / angioscope, s. m. / angio-scope. [Gr. angeion = vas; skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. ANGIOSCINTIGRAFIE, s. f. / angioscintigraphie, s. f. / angioscintigraphy. [Gr. angeion = vas; lat. scintilla = scânteie; gr. graphein = a scrie.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. Sin.: gama-angiografie. ANGIOSPASM, s. n. / angiospasme, s. m. / an-giospasm. [Gr. angeion = vas; spasmos = con-trac]ie.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor, cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. ANGIOSPASTIC, adj. / angiospastique, adj. / an-giospastic. [Gr. angeion = vas; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme). ANGIOSTENOZ|, s. f. / angiosténose, s. f. / an-giostenosis. [Gr. angeion = vas; stenosis = strâmtare, `ngustare, de la stenos = strâmt, `n-gust.] ~ngustare a vaselor sanguine. ANGIOSTOMIE, s. f. / angiostomie, s. f. / angio-stomy. [Gr. angeion = vas; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin, în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. ANGIOTENSINAZ|, s. f. / angiotensinase, s. f. / angiotensinase. [Gr. angeion = vas; lat. tensus, de la tendere = a `ntinde, a `ncorda; -inã; -azã.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi. A. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. ANGIOTENSIN|, s. f. / angiotensine, angioto-nine, hypertensine, s. f. / angiotensin, angioto-nin, hypertensin. [Termenul a rezultat din dou\ sin. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã; din gr. angeion = vas; lat. tensus, de la tendere = a `ntinde, a `ncorda; -inã.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului. Au fost descrise mai multe a.: 1) A. I este un decapeptid care, sub ac]iunea *enzimei de conversie, se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. I) denumit a. II. 2) A. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut, care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\, de asemenea, o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. A. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). 3) A. III, heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. I), rezult\ din a. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. 4) A. IV, hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. I), rezult\ din a. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. V. [i tab. const. endocrinol. ANGIOTENSINOGEN, s. m. / angiotensinogène, s. m. / angiotensinogen. [Gr. angeion = vas; lat. tensus, de la tendere = a întinde, a încorda; -inã; gr. gennan = a produce.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\, element precursor al *angiotensinei. ANGOAS|, s. f. / angoisse, s. f. / anguish. [Fr. angoisse, din lat. angustia = loc strâmt, îngust.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\, cu jen\ respiratorie [i cardiac\, accelerarea respi-ra]iei [i pulsului, stare de r\u general. Aceste re-ac]ii, considerate de origine neurovegetativ\, a-companiaz\ formele severe de *anxietate. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard), fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis. [Lat. angor, -oris = sufocare; ab-domen, -inis: posibil de la abdere = a ascunde, a t\inui [i omen, -minis = prevestire.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\, observat\ în aortita abdominal\. Sin.: angin\ abdominal\. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului, survenind în general dup\ mese, determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare, asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare. Evolu]ie, uneori for]at\, prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. Var.: a. abdominalis. Sin.: angin\ intestinal\, angor intestinal. ANGOR ABDOMINALIS. Var. pentru angor abdo-minal (v.). ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. [Lat. angor, -oris = sufocare; intestinum = intestin, de la intestinus = interior.] V. angor abdominal (2). ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. [Lat. angor, -oris = sufocare; pectus, -oris = piept.] Sin.: angin\ pectoral\ (v.). ÅNGSTRÖM, s. m. / Ångström, s. m. / Ångström. [Anders Jens Ångström, fizician [i astronom suedez, 1814-1874.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0,1 nm. Simbol: Å. Conform SI, se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru, e-gal cu 10-9 m. ANGUILLULA, s. f. / anguillule, s. f. / anguillula. [Lat. anguilla = ]ipar, de la anguis = [arpe.] Sin.: Strongyloides (v.). ANGULUS, s. n. / angle, s. m. / angulus, angle. [Lat. angulus = unghi, col].] Sin.: unghi (v.). ANHIDRAZ|, s. f. / anhydrase, s. f. / anhydrase. [Gr. an - priv.; hydor, hydatos = ap\; -azã.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. Carboanhidraz\, enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite, unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. În anemiile hemolitice, ca o consecin]\ a he-molizei, se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\, deoarece are Mr relativ mic\. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. Bioxid de carbon (v.). ANHIDROTIC, adj., s. n. / anhidrotique, adj., s. m. / anhidrotic. [Gr. an - priv.; hidros = transpi-ra]ie.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. ANHIDROZ|, s. f. / anhidrose, s. f. / anhidrosis. [Gr. an - priv.; hidros = transpira]ie; -ozã.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\), ori func]iona-l\ (în diferite boli). ANHIST, adj. / anhiste, adj. / anhistic, anhistous. [Gr. an - priv.; histos = ]es\tur\, ]esut.] Sin.: ace-lular (v.). ANICTERIC, adj. / anictérique, adj. / anicteric. [Gr. an - priv.; ikteros = g\lbenare, icter.] Care nu se `nso]e[te de *icter. ANILIN|, s. f. / aniline, s. f. / aniline. [Germ. Anilin, de la Anil = indigo, `n arab\ -al-nil.] Lichid uleios toxic, incolor, cu formula C6H5NH2, ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. A. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\, `n fabricarea de cerneluri [i vopsele, ca [i `n microscopia optic\. V. [i anilism.

135

ANILINGUS, s. n. / anilingus, s. m. / anilingus. [Lat. anus = [ezut; lingere = a linge.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele. ANILISM, s. n. / anilisme, s. m. / anilism. [Germ. Anilin, de la Anil = indigo, `n arab\ -al-nil; -ism.] Intoxica]ie cu anilin\, produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. Poate fi profesional\ sau accidental\, acut\ sau cronic\, [i se manifest\ prin fenomene nervoase, hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. ANIMAL, adj., s. n. / animal, adj., s. m. / animal. [Lat. animal = fiin]\ vie, animal, de la anima = suflet, r\suflare.] 1) Organism viu, având senza]ii, mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. 2) Care apar]ine orga-nismelor. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. de control, care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii; b) a. lui Houssay, c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul; c) a. hiperfagic, cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus; d) a. spinal, cu m\duva spin\rii sec]ionat\, deci f\r\ comunicare cu creierul; e) a. transgenic, v. transgenic. ANION, s. m. / anion, s. m. / anion. [Gr. ana = în sus; ion = migrator, c\l\tor, de la ienai = a mer-ge.] Ion înc\rcat electric negativ. În cursul electro-lizei, a. se deplaseaz\ spre anod. ANIZEICONIE, s. f. / aniséiconie, s. f. / aniseiko-nia. [Gr. an - priv.; isos = egal; eikon, -onos = i-magine.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. Se deosebesc: 1) A. fiziolo-gic\, din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine, de valoare mic\, imperceptibil\, cu rol în vederea stereoscopic\. 2) A. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. Ant.: izeiconie. ANIZOCITOZ|, s. f. / anisocytose, s. f. / aniso-cytosis. [Gr. an - priv.; isos = egal; kytos = celu-l\; -ozã.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit. 2) În particular, eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite, cu a-platizarea *curbei Price-Jones). ANIZOCORIE, s. f. / anisocorie, s. f. / anisocoria. [Gr. an - priv.; isos = egal; kore = pupil\.] Inega-litate pupilar\. Ant.: *izocorie. ANIZOCROMIE, s. f. / anisochromie, s. f. / aniso-chromia. [Gr. an - priv.; isos = egal; khroma, -atos = culoare.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. ANIZOFORIE, s. f. / anisophorie, s. f. / anisopho-ria. [Gr. an - priv.; isos = egal; phorein = a se sim]i, a se comporta.] *Strabism latent. ANIZOMETROPIE, s. f. / anisométropie, s. f. / an-isometropia. [Gr. an - priv.; isos = egal; metron = m\sur\; ops, opos = v\z, vedere.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi. ANIZOTROP, adj. / anisotrope, adj. / anisotropic. [Gr. an - priv.; isos = egal; trope = întoarcere, de la trepein = a `ntoarce.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v.). ANIZOTROPIE, s. f. / anisotropie, s. f. / anisotro-pia. [Gr. an - priv.; isos = egal; trope = `ntoarcere, de la trepein = a `ntoarce.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. ideal cristalele, cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune, dilatabilitate, conductivitate electric\, rezisten]\ la trac]iune, vitez\ de propagare a sunetului, a luminii etc.) `n func]ie de direc]ie. A. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. ANKILOSTOMIAZ|. Var. pentru anchilostomiaz\ (v.). ANKIRIN|, s. f. / ankyrine, s. f. / ankyrin. [Gr. ankyra = ancor\; -inã.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. Se g\se[te în banda (4.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\. ANOD, s. m. / anode, s. f. / anode. [Gr. ana = în sus; hodos = cale, drum.] Electrod pozitiv. ANODIN, adj. / anodin, -e, adj. / anodyne. [Gr. an - priv.; odyne = durere.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. Prin extensie, indo-lor, benign, nepericulos [i, uneori, ]inând seama de sensul curent al cuvântului, f\r\ importan]\, f\-r\ urm\ri. ANODON}IE, s. f. / anodontie, s. f. / anodontia. [Gr. an -priv; odous, odontos = dinte.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i, asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\, manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. ANOFEL, s. m. / Anopheles, s. m. / Anopheles. [Gr. anopheles = v\t\m\tor.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere, Nematocere, care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae). Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300). Feme-lele (hematofage) sunt vectoare, prin în]ep\turi, ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri, Wuchereria bancrofti,,diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum, vivax, malariae [i ovale). ANOFTALMIE, s. f. / anophtalmie, s. f. / anoph-thalmos. [Gr. an - priv.; ophthalmos = ochi.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi, spre deosebire de *monoftalmie, care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. ANOMALIE, s. f. / anomalie, s. f. / abnormality, anomaly. [Lat., gr. anomalia = neregularitate, din lat. anomalus, gr. anomos = neregulat (an - priv.; nomos = obicei având for]\ de lege).] Modi-ficare patologic\, congenital\ sau dobândit\, îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i, prin extensie, [i a pozi]iei acesteia. Limita între normalitate [i a. este uneori conven]ional\. S-a propus s\ se considere a. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard, determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie). Devierile superioare lui m + 2T ar fi a. prin exces, iar cele inferioare lui m - 2T, a. prin defect. A. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare, iar cele situate în afara intervalului m ± 4T, monstruozit\]i. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly. Sin.: abe-ra]ie cromozomial\ (v.). ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. [John Dalton, chimist, fizician [i naturalist englez, profesor la Manchester, care a studiat [i daltonismul, de care el `nsu[i suferea, 1766-1844.] Sin.: protanopie (v.). ANOMIE, s. f. / anomie, s. f. / anomia. [Gr. 1) an - priv.; onoma, -atos = denumire; 2) a - priv.; nomos = obicei având for]\ de lege.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele, cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii. În acest caz, a. este expresia unui dezechilibru psihopatic. V. psihopatie. ANONICHIE, s. f. / anonychie, s. f. / anonychia. [Gr. an - priv.; onyx, -ykhos = unghie.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea, de o-bicei *congenital\ [i *familial\. ANOPIE, s. f. / anopie, s. f. / anopia. [Gr. an - priv.; ops, opos = v\z, vedere.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. 2) Absen]a ve-derii. 3) Uneori sin. cu hipermetropie (v.). ANOPSIE, s. f. / anopsie, s. f. / anopsia. [Gr. an - priv.; opsis = vedere, aspect.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. Sin.: anorexie mental\ (v.). ANOREXIE, s. f. / anorexie, s. f. / anorexia. [Gr. an - priv.; orexis = apetit.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului. V. anorexie mental\. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia, anorexia nervosa. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului, observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice, `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial. Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. Evolu]ie imprevizibil\, dependent\ de contextul familial. Se sus]ine c\ a. m. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. Sin.: anorexia nervosa. ANOREXIGEN, adj., s. n. / anorexigène, adj., s. m. / anorexiant. [Gr. an - priv.; orexis = apetit; gennan = a produce.] 1) Care diminu\ apetitul. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me, utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare.

136

ANORGANIC, adj. / anorganique, adj. / inorga-nic. [Gr. an - priv.; lat. organicus, gr. organikos = referitor la un instrument, de la lat. organum, gr. organon = instrument, ma[in\.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. Ex.: fosfor a. sau mineral. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. Ex.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. ANORHIDIE, s. f. / anorchidie, s. f. / anorchia. [Gr. an - priv.; orkhis, -idos = testicul.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. V. [i monorhidie. ANORMAL, adj. / anormal, -ale, -aux, adj. / ab-normal, anomalous. [Lat. ab = îndep\rtat de; norma = regul\.] Care este contrar regulilor, nor-melor admise; care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. ANOSMIE, s. f. / anosmie, s. f. / anosmia. [Gr. an - priv.; osme = miros.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). ANOSODIAFORIE, s. f. / anosodiaphorie, s. f. / anosodiaphoria. [Gr. a - priv.; nosos = boal\; diaphoria = diferen]\.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. De[i ar putea prezenta interes, ter-menul este pu]in utilizat, cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. V. [i anosognozie. ANOSOGNOZIE, s. f. / anosognosie, s. f. / ano-sognosia. [Gr. a - priv.; nosos = boal\; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. A. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:, *afazie Wernicke, *agnozie vizual\, hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski, *hemianopsie etc. ANOVULA}IE, s. f. / anovulation, s. f. / anovu-lation. [Gr. an - priv.; lat. [tiin]ific\ ovulum = ou mic, dim. de la ovum = ou.] Absen]a *ovula]iei. ANOXEMIE, s. f. / anoxémie, anoxyemie, s. f. / anox(a)emia. [Gr. an - priv.; oxys = acru, oxigen; haima, -atos = sânge.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). A. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\, sincop\ cardiac\). 4) Inhalarea unor gaze toxice, diminuarea oxigenului atmosferic (ex.: la altitudine). ANOXIE, s. f. / anoxie, s. f. / anoxia. [Gr. an - priv.; oxys = acru, oxigen.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\), consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. [Friedrich Gustav Jakob Henle, anatomist german, profesor la Zürich, Heidelberg [i Göttingen, 1809-1885.] V. tub urinifer [i nefron. ANS|, s. f. / anse, s. f. / loop. NA: ansa, pl. an-sae. [Lat. ansa = toart\, bucl\, inel.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. 2) În bac-teriologie, fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\, utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. Fiecare dintre cele 15-16 curburi, în for-m\ de U, pe care le descriu jejunul [i ileonul. A. i. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului, care le servesc, la nivelul p\r]ii lor concave, ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. Marginea convex\ a a. i. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. ANTAGONISM, s. n. / antagonisme, s. m. / anta-gonism. [Gr. antagonisma = pozi]ie, de la anti = contra, agonizomai = a lupta [i agon = lupt\.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme, organe, fenomene sau substan]e. Prin a. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. Tipuri de a.: 1) A. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. A. rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor, activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. Lega-rea se produce conform *legii maselor, ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. 2) A. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\, ce poate avea ca rezultat diminu-area, anularea sau inversarea efectelor lor. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare, biochimic, a. competitiv sau necompeti-tiv. 3) A. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene, cu care este asociat\. 4) A. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. ANTAGONIST, adj., s. m. / antagoniste, adj., s. m. / antagonist. [Gr. antagonistes = oponent, de la anti = contra, agonistes = lupt\tor.] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. 2) Despre un sistem, organ, fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni. 3) Substan]\ care, de[i se leag\ la un *receptor, nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. A. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. Între cele dou\ extreme, agoni[ti [i a., exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. par]iali, ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. Sin.: blocante de canale calcice (v.). ANTALGIC, adj., s. n. / antalgique, adj., s. m. / antalgic. [Gr. anti = contra; algos = durere.] Care calmeaz\ durerea. Ex.: pozi]ie a., tratament a. Medicament cu aceast\ proprietate. ANTE MORTEM. [Lat. ante = înainte; mort, -rtis = moarte.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. ANTE PARTUM. [Lat. ante = înainte; partus = na[tere, de la parere = a na[te.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. ANTEBRA}, s. n. / avant-bras, s. m. / forearm. NA: antebrachium. [Lat. ante = înainte; lat. brachium, gr. brakhion, -onos = bra].] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. ANTECEDENTE, s. n. pl. / antécédents, s. m. pl. / history. [Lat. antecedens, -ntis = antecedent, de la antecedere = a preceda (ante = `nainte; ce-dere = a merge.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. personale); 2) a. familiei sale (a. familiale); 3) a. ascenden]ilor s\i (a. ereditare sau eredocolaterale). ANTEFLEXIE, s. f. / antéflexion, s. f. / ante-flexion. [Lat. ante = înainte; flexio, -onis = îndo-ire, de la flectere = a îndoi.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine, astfel încât axul corpului uterin, prea flectat înainte, for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. ANTEHELIX, s. n. / anthélix, s. m. / anthelix, antihelix. NA: anthelix. [Lat. ante = înainte; gr. helix = spiral\.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii, situat\ anterior fa]\ de *helix. ANTEHIPOFIZ|, s. f. / antéhypophyse, s. f. / an-terior pituitary. NA: pars distalis adenohypo-physeos. [Lat. ante = înainte; gr. hypo = sub; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] V. hipo-fiz\. ANTENATAL, adj. / anténatal, adj. / antenatal. [Lat. ante = înainte; natalis = de na[tere, de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te.] Care precede *na[terea. ANTEPOZI}IE, s. f. / antéposition, s. f. / antepo-sition. [Lat. ante = înainte; positio, -onis = pu-nere, de la ponere = a pune.] Deplasare global\ a unui organ *anterior. Ex.: a. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg, care conserv\ curbura sa normal\. Pentru compara]ie, v. ante-flexie [i anteversie. ANTERIOR, adj. / antérieur, -e, adj. / anterior. [Lat. anterior = mai înainte, comparativ de la ante = `nainte.] În anatomie, termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. Sin. par]ial: ventral. ANTEROGRAD, adj. / antérograde, adj. / antero-grade. [Lat. anterior = mai înainte, comparativ de la ante = înainte; gradus = pas, treapt\, de la gradi = a merge, a înainta.] 1) Mi[care în sens anterior. 2) Care se produce de la un moment dat. Ex.: amnezie a. ANTEVERSIE, s. f. / antéversion, s. f. / antever-sion. [Lat. ante = înainte; versum, de la vertere = a întoarce.] 1) Devia]ie anterioar\, prin flectare, a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului, al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului.

137

ANTIACID, adj., s. n. / antiacide, adj., s. m. / an-tacid. [Gr. anti = contra; lat. acidus = acru.] 1) Care se opune acizilor. 2) Medicament cu aceast\ proprietate, exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. V. [i antiulceros. ANTIAGREGANT, adj., s. n. / antiagrégant, adj., s. m. / antisludge. [Gr. anti = contra; lat. aggre-gare = a aduna la un loc.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. V. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. ANTIALERGIC, adj., s. n. / antiallergique, adj., s. m. / antiallergic. [Gr. anti = contra; allos = altul ergon = lucru, ac]iune, de la ergein = a lucra.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale, cutanate, pulmonare sau sanguine, determinate de *alergie. ANTIAMARIL, adj. / antiamaril, adj. / antiamaril. [Gr. anti = contra; spaniol\ amarillo = galben.] Care se opune *febrei galbene. ANTIANDROGEN, adj. / antiandrogène, adj. / antiandrogen. [Gr. anti = contra; aner, andros = b\rbat; gennan = a produce.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni. ANTIANGINOS, adj., s. n. / antiangineux, -euse, adj., s. m. / antianginal. [Gr. anti = contra; lat. angina = sufocare, de la angere = a strânge, a su-foca, sau gr. ankein = a sugruma.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. ANTI-ANTICORP, s. m. / anti-anticorps, s. m. / antiantibody. [Gr. anti = contra; anti = contra; lat. corpus, -oris = corp.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i, deci, cu anticorpii. ANTIARITMIC, adj., s. n. / antiarythmique, adj., s. m. / antiarrhythmic. [Gr. anti = contra; a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. Ex.: medica-ment a. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. Pe baza efectelor celulare, [i nu a ac]iunii clinice, se disting patru grupe de a.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei, cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective; b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice; c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului; d) o serie de inhibitori de calciu. V. canal de calciu, ca-nal de potasiu, canal de sodiu. ANTIBACTERIAN, adj., s. n. / antibactérien, -enne, adj., s. m. / antibacterial. [Gr. anti = con-tra; bakterion, dim. de la bakteria = baston.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. V. [i antibiotic, antiseptic, dezin-fectant. ANTIBIOGRAM|, s. f. / antibiogramme, s. m. / antibiogram. [Gr. anti = contra; bios = via]\; gramma = înscriere.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\), permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\, în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. Se alege, evident, antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. ANTIBIOTERAPIE, s. f. / antibiothérapie, s. f. / antibiotics therapy. [Gr. anti = contra; bios = via]\; therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. ANTIBIOTIC, adj., s. n. / antibiotique, adj., s. m. / antibiotic. [Gr. anti = contra; bios = via]\.] 1) Care se opune vie]ii, îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme, ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora, capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). În ultima perioad\, s-au dezvoltat a. de sintez\. În func]ie de formula chimic\, mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice, a. sunt grupate în familii: be-talactamine, aminoglicozide, tetracicline, polipepti-de, macrolide, rifampicine, glicopeptide, nitroimi-dazoli, deriva]i de oxichinolein\, antituberculoase, antifungice, antimitotice, antibiomimetice. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides, s. m., pl. / polypeptide antibiotics. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina, *gramicidina [i *polimixinele. ANTICANCEROS, adj., s. n. / anticancéreux, -euse, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; lat. cancer, -cri = rac, crab.] V. antimitotic (2). ANTICIPA}IE, s. f. / anticipation, s. f. / anticipa-tion. [Lat. anticipatio, -onis = anticipa]ie, de la anticipare = a o lua `nainte, a anticipa (ante = `nainte; capere = a lua).] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. ANTICOAGULANT, adj., s. n. / anticoagulant, -e, adj., s. m. / anticoagulant. [Gr. anti = contra; lat. coagulare = a închega, a coagula.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior, in vitro sau in vivo; ex.: heparina. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. V. anticoagulante circulan-te. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii, anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. 2) Anticefaline sau antitromboplastine, care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei, neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare, c\reia îi afecteaz\ cinetica. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K, prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. Sinteza factorilor II, VII, IX, [i X ai coagul\rii este, din aceast\ cauz\, alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). A. o. prezint\, fa]\ de *heparin\, avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e, ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. Sin.: antivitamine K. ANTICODON, s. m. / anticodon, s. m. / antico-don. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. ANTICOLINERGIC, adj., s. n. / anticholinergique, adj., s. m. / anticholinergic. [Gr. anti = contra; khole = bil\; -inã; ergein = a lucra.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. Datorit\ acestor propriet\]i, a. sunt utilizate ca *spasmolitice, antisecretorii gastrice, *antiemetice, *midriatice [i antiparkinsoniene. ANTICONCEP}IONAL, adj., s. n. / anticoncep-tionnel, -elle, adj., s. n. / contraceptive. [Gr. anti = contra; lat. conceptio, -onis = graviditate, concep]ie, de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i, în consecin]\, con-cep]ia, producerea unei sarcini. V. contraceptiv. ANTICONVULSIVANT, adj., s. n. / anticonvulsi-vant, -e, adj., s. m. / antiepileptic drug. [Gr. anti = contra; lat. convulsus, de la convellere = a zdruncina.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale, f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. A. includ fenobarbitalul, fenitoina, benzo-diazepinele. Nu exist\ a. perfect, fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. ANTICORP, s. m. / anticorps, s. m. / antibody. [Gr. anti = contra; lat. corpus, -oris = corp.] Sub-stan]\ specific\, de natur\ proteic\, prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific, in vivo sau in vitro, cu antigenul corespondent. A. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\, *lizin\ sau *precipitin\. A. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. A. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. Producerea de a. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. Combinarea unui a. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. Se recurge la reac]ii antigen-a. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. Diversitatea a. este enorm\. Câteva tipuri: 1) A. anticelular, ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. Ex.: a. anticelul\ parietal\ gastric\. 2) A. antienzim\, care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\, pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. 3) A. antieritrocitar, cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. 4) A. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. 5)

138

A. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. 6) A. antimiocard, ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac; au fost detecta]i în carditele reumatismale. 7) A. antimitocondrie, varietate de a. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu
proteinele membranei interne mito-condriale. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice, îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\, hepatit\ cronic\ activ\. 8) A. antimu[chi neted, varietate de a. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. 9) A. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. 10) A. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule, provocând fie blocarea, fie stimularea func]iei celulare. 11) A. citotoxic, specific pentru antigeni din membrana celular\. 12) A. Forssmann, fa]\ de *antigenul Forssmann, detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. 13) A. hibrid, cu specificitate dubl\, care are un situs de combinare specific pentru un antigen, iar cel\lalt pentru alt antigen. 14) A. monoclonali (v.). 15) A. natural, detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali, fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. 16) A. precipitant, care precipit\ cu antigenul; v. imunoprecipitare. 17) A. reaginic, v. reagin\. 18) A. Rh, cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v.). Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos, ori ca urmare a sarcinii incompatibile). 19) A. termolabil, sensibil la varia]iile de temperatur\, pân\ la denaturare. 20) A. umoral, prezent în umori. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. Anticorp care, `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare, nici hemoli-z\, care apar doar `n condi]ii speciale; reac]ie `n mediu albuminos (plasm\), cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\), acidi-fiere, *test Coombs etc. Termenul este discutabil. ANTICORP REAGINIC / réagine, s. f. / reagin. Sin.: reagin\ (v.). ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. Pre-zen]a în circula]ie a a. a. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. Familie foarte eterogen\ de anticorpi, pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. A. a. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. Inventarierea a-cestora este `n curs, ca [i implica]iile `n patologie, deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. V. [i anticorpi anti-car-diolipin\. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. A. a. apar]in `ndeosebi IgG, IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN, caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine), prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick, responsabil de formarea *celulelor lupice). A. a. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\, ciroz\, sclerodermie, mononucleoz\ infec]ioas\ etc. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. Titruri crescute de a. a. t. (sau de a. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. Abrev.: a. anti-TPO. Sin.: anticorpi antitireoglobulin\. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. Sin.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v.). ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni, prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\, cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.: macroglo-bulinemie Waldenström). Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener. A. c. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile, iar a. c. perinucleari (p-ACAN) - împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. Abrev.: ACAN. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. [Julius Donath, medic austriac, pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena, 1870-1950; Karl Landsteiner, patolog [i serolog de origine austriac\, New York, 1868-1943; premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930.] Tip de a. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. A. utiliza]i experimental (a. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. A. strict iden-tici, proveni]i din acela[i *clon plasmocitar, având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. A. m. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\, în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i, de aceea, foarte eficace. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. A. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin, utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. ANTIDIURETIC, adj., s. n. / antidiurétique, adj., s. m. / antidiuretic. [Gr. anti = contra; diouretikos = care favorizeaz\ urinarea, de la diourein = a u-rina.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal, având efect de sc\dere a de-bitului urinar. V. vasopresin\. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. Ex.: solu]ie apoas\, uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). ANTIDOT, s. n. / antidote, s. m. / antidote. [Gr. anti = contra; dotos = dat, sau lat. antidotum = antidot.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism, printr-un mecanism fizic, chimic, biochimic sau farmacologic. V. [i chelator. 2) În homeopatie, medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. Sin.: homeodot. ANTIDROMIC, adj. / antidromique, adj. / antidro-mic. [Gr. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\, de la anti = contra, dromos = curs\, drum.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. V. reflex axonic. ANTIEMETIC, adj., s. n. / anti-émétique, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. emeticus, gr. emetikos = care produce v\rs\turi, de la gr. emein = a vomita.] Sin.: antivomitiv (v.). ANTIENZIM|, s. f. / antienzyme, s. f. / antien-zyme. [Gr. anti = contra; en = `n; zyme = ferment, drojdie.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. Ex.: a. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute, prin administrare intravenoas\, cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. ANTIESTROGEN, adj., s. m. / anti-oestrogène, adj., s. m. / anti(o)estrogen. [Gr. anti = contra; oistros = dorin]\, impuls; gennan = a produce.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. Cel mai important a. este *tamoxifenul, antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine, unii a. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. ANTIFIBRINOLITIC, adj., s. n. / antifibrinolytique, adj., s. m. / antifibrinolytic. [Gr. anti = contra; lat. fibra = fibr\; -inã; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. În terapeutic\, a. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare. ANTIFLOGISTIC, adj., s. n. / antiphlogistique, adj., s. m. / antiphlogistic. [Gr. anti = contra; phlogistos = inflamabil, de la phlox, phlogos = flac\r\, sau phlegein = a arde.] Termen desuet. Sin.: antiinflamator (v.).

139

ANTIFOLIC, adj., s. n. / antifolique, adj., s. m. / folic acid antagonist. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic, prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. A. pot fi utilizate ca *antimitotice, *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. ANTIFUNGIC, adj., s. n. / antifungique, antifon-gique, adj., s. m. / antifungal. [Gr. anti = contra; lat. fungus = ciuperc\.] Sin.: antimicotic (v.). ANTIGEN, s. m. / antigène, s. m. / antigen. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului, care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate, iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. Sursele de a. sunt extrem de diverse: bacterii, virusuri, celule sau proteine str\ine, sub-stan]e toxice etc. Câteva tipuri de a.: 1) A. HBs Australia (v.). 2) A. carcinoembrionar, (v.). 3) A. Casoni sau a. hidatic, ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. 4) A. crosreactiv (încruci[at-reactiv), care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. 5) A. protectiv, care dezvolt\ o imunitate de protec]ie, asigurând rezisten]a la boal\. Obs.: pl. antigeni, cf. DEX. V. în continuare [i alte tipuri de antigeni. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. Termen actualmente desuet, desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. Abrev.: HBs. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. Diferi]i a. ai aceluia[i individ, care, deci, nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv. Ex.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\, deoarece con]ine a. a. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. Denumire generic\ a unei serii de a. utiliza]i ca *markeri tumorali. V. în conti-nuare. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. A. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne, utilizabil pentru supravegherea acestora. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml. V. markeri tu-morali. ANTIGEN CA 15.3 / antigène CA 15.3 / CA 15.3 antigen. A. glicoproteic asociat cancerului de sân, utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer. Nu este riguros specific, iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. V. markeri tumorali. ANTIGEN CA 19.9 / antigène CA 19.9 / CA 19.9 antigen. A. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice, colorectale [i gastrice, utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori, pentru care nu este strict specific. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. V. a. CA 50 [i markeri tumorali. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. A. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice, utilizabil pentru supravegherea acestor tumori, ca [i a. CA 19.9, în raport cu care este mai pu]in specific. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml. V. antigen CA 19.9 [i markeri tumorali. ANTIGEN CA 72.4 / antigène CA 72.4 / CA 72.4 antigen. A. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne, utilizabil în urm\rirea acestor tumori. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. V. markeri tumorali. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa, marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal, dar [i a altor cancere (gastric, tract respirator). Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2,5 ng/ml. Abrev.: ACE, CEA (engl.). V. antigeni fetali. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. [John Forssman, patolog [i imunolog suedez, profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund, 1868-1947.] A. ubi-cuitar, identificat la numeroase specii de plante [i animale, inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). Este prezent `n majoritatea organelor, dar nu [i `n sânge, cu excep]ia oilor, unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). A. F. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai, iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. F. V. [i antigeni he-terofili. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. [Engl. hepatitis B = hepatit\ B; core = centru, miez.] V. hepatit\ B. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. V. hepatit\ B. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. [Engl. hepatitis B = hepatit\ B; surface = suprafa]\.] V. hepatit\ B. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y, prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care, la fetus, orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule. A. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. Detec]ia a. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. V. transse-xualism. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. Prezen]a acestui a., al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT), caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. A. pentru care, în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv, se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. Natura a. r.: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like, cu Mr 34 kDa), produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. A. s. p. este secretat `n mod normal, dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. Dozarea a. s. p. `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic, recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne, ca hiperplazia prostatic\, prostatita sau infarctul prostatic. Abrev.: PSA. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. A. prezent în toate celulele organismului. A. t. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. Astfel, o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. t. iden-tici, în caz contrar se produce *rejetul. În cazul re-jetului, a. t. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. A. t. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. Ex.: a. eritrocitari ai sistemului ABO, a. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). V. grup tisular, histocompatibilitate, rejet, sistem HLA. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. A. prezent în celulele canceroase. Ex.: a. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase, *a. carcinoembrionar, a. carcinofetal glial etc. Unii dintre ace[ti a. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. fetali). A. t. sunt înrudi]i cu a. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. V. markeri tumorali. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. A. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. Ex.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. Sin.: aloantigeni. V. homogref\. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. O serie de glicoproteine care, în mod normal, exist\ numai la embrion. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer, de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. A fost descris\, de asemenea, o gamafetoprotein\, ini]ial în cancerul de colon, a-poi în alte cancere, dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\, colit\). V. markeri tumorali. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. A. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A, B, C (nucleoproteici – NP, ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. g. he-maglutininici – H, neuraminidazici – N).

140

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

ASPERGILOZ|, s. f. / aspergillose, s. f. / asper-gillosis. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -ozã.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem, pustule, ulcera]ii, tumori subcutanate fistulizate). ASPERMATISM, s. n. / aspermatisme, s. m. / a-spermatism. [Gr. a - priv.; sperma, -atos = s\-mân]\; -ism.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. ASPIRA}IE, s. f. / aspiration, s. f. / aspiration. [Lat. aspiratio, -onis = aspira]ie a aerului, de la aspirare = a inspira, a sufla (ad = c\tre, lâng\, aproape; spirare = a r\sufla).] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi, sânge, lichid amniotic) în c\ile aeriene. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie); b) a. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor); c) a. continu\ (dintr-o plag\, intestin sau cavitate seroas\); d) a. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare); e) a. gastric\, a lichidului de staz\ gastric\, printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. moderat\; f) a. pleural\, continu\ sau discontinu\, a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. ASPIRIN|, s. f. / aspirine, s. f. / aspirin. [A - pen-tru acetil; spir - pentru Spiraea ulmaria, numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil, plant\ denumit\ [i t\valg\; -inã.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). A. este un medicament cu lar-g\ utilizare, ca antiinflamator, antipiretic, analgezic, antiagregant plachetar [i antitrombotic. V. [i acid arahidonic. ASPLENIE, s. f. / asplénie, s. f. / asplenia. [Gr. a - priv.; splen, -enos = splin\.] Absen]a *splinei. ASTAZIE, s. f. / astasie, s. f. / astasia. [Gr. a - priv.; stasis = [edere, de la istanai = a plasa, a sta, a face s\ ]in\.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale, deci a ortostatismului, ca urmare a necoordon\rii motorii, dar f\r\ paralizie. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. ASTENIE, s. f. / asthénie, fatigue, s. f. / asthenia. [Gr. astheneia = sl\biciune, de la a - priv., sthe-nos = for]\, putere.] 1) Diminuarea for]elor, sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. V. [i debilitate. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. Sin.: miastenie (v.). ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. Sindrom imprecis, de origine neclar\, observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. Se manifest\ prin dispnee, tahicardie sinusal\ sau palpita]ii, dureri precordiale, modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i, frecvent, senza]ie de astenie. Sin.: dis-tonie neurocirculatorie. V. [i sindrom Da Costa. ASTENOCORIE, s. f. / asthénocorie, s. f. / asthe-nocoria. [Gr. asthenos = f\r\ putere, de la a - priv., sthenos = for]\, putere; kore = pupil\.] Sin.: semn Arroyo (v.). ASTENOPIE, s. f. / asthénopie, s. f. / asthenopia. [Gr. asthenos = f\r\ putere, de la a - priv., sthe-nos = for]\, putere; ops, opos = v\z, vedere.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii. Obo-seal\ vizual\. Se deosebesc: 1) A. acomodativ\, în *hipermetropie, din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. 2) A. muscular\, care survine în *miopie [i în unele *nevroze, prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni, ceea ce conduce frecvent la *diplopie. ASTEREOGNOZIE, s. f. / astéréognosie, s. f. / a-stereognosis. [Gr. a - priv.; stereos = solid, `n re-lief; gnosis = cunoa[tere, percepere, de la gnonai = a cunoa[te.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare, pip\it. Sin.: agnozie tactil\, stereoagnozie. ASTERIXIS, s. n. / asterixis, s. m. / asterixis. [Gr. a - priv.; sterixis = pozi]ie fix\, de la sterizein = a sta nemi[cat.] Sin.: semn Adams-Foley (v.). ASTIGMATISM, s. n. / astigmatisme, s. m. astig-mie, s. f. / astigmatism. [Gr. a - priv.; stigma, -atos = punct; -ism.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane; în consecin]\, lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei, iar imaginile sunt percepute deformat. Tipuri: 1) A. compus, hipermetropic pe un meridian, miopic pe un alt meridian. 2) A. "conform regulei", în care meridianul cel mai refringent este vertical. 3) A. conic, prin deformare conic\ a corneei. 4) A. in-vers, contrar regulei. 5) A. neregulat, prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. 6) A. simplu, în care un ochi este astigmat, iar ce-l\lalt normal, emetrop etc. ASTM, s. n. / asthme, s. m. / asthma. [Gr. asthma = gâfâial\.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple, caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator, urmate de expectora-]ie mucoas\, vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. Se disting: 1) A. bron[ic adev\rat (esen]ial), caracterizat prin accese de dispnee lent\, expira-torie, din cauza spasmului, congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a.). Între accese, aparatul respirator es-te practic normal. A. b. a. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. Rolul principal în de-clan[are îl are, îns\, *alergia, dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\, semitardiv\ sau tardiv\. E-volu]ia bolii este capricioas\, iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. umed, a. intricat), cu expectora]ie [i, uneori, febr\. Accesele se pot succeda atât de rapid, încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. A. sugarului [i al copi-lului este grav, dar dispare uneori la pubertate. 2) A. simptomatic, pseudoastm, reprezint\ o dispnee paroxistic\, mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a., în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\, tulburare cardiac\, insuficien]\ renal\ etc.). ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. Pseudoastm (v. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace, cu staz\ pul-monar\. ASTRAGAL, s. n. / astragale, s. m. / talus. [Lat. astragalus, din gr. astragalos = oscior.] V. tab. anat. - oase. ASTRINGENT, adj., s. n. / astringent, -e, adj., s. m. / astringent. [Lat. astringens, de la ad = c\tre, stringere = a strânge, a lega.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). ASTROBLASTOM, s. n. / astroblastome, s. m. / astroblastoma. [Gr. astron = stea; blastos =ger-men; -oma.] V. astrocitom. ASTROCIT, s. n. / astrocyte, s. m. / astrocyte. [Gr. astron = stea; kytos = celul\.] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\. Se disting a. protoplasmatice [i a. fibrilare. Func]iile a. nu sunt clare, dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. ASTROCITOM, s. n. / astrocytome, s. m. / astro-cytoma. [Gr. astron = stea; kytos = celul\; -oma.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. A. pot fi clasificate în: 1) A. proto-plasmic, format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. 2) A. fibros, constituit din astrocite aplatizate [i alungite, grupate în fas-cicule. 3) A. cu celule gigante (gemistocitice), care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. de grad mic (I, II), cu prognostic bun [i evolu]ie lent\, [i a. de grad înalt (III - astroblastomul [i IV - glioblastomul), cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. ATAC, s. n. / attaque, s. f. / attack, stroke, crisis. [Ital. attaccare = a începe.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. 2) În limbaj clinic, *apoplexie. 3) În limbaj curent, sin.: criz\. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack. Termen vechi, readus în circula]ie de *DSM IV, pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. de p. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri, de a deveni nebun, de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii, transpira]ii, tremur\turi sau secuse mu-sculare, senza]ie de sufocare, senza]ie de stran-gulare, durere sau jen\ toracic\,

158

grea]\, vertij, de-realizare, frica de a înnebuni, frica de a muri, pa-restezii la nivelul membrelor, frisoane sau bufeuri de c\ldur\. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. p. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. ATARAXIE, s. f. / ataraxie, s. f. / ataraxia. [Gr. ataraxia = impasibilitate, de la a - priv., taraxis = tulburare.] Lini[te moral\, deta[are, indiferen]\. ATAVISM, s. n. / atavisme, s. m. / atavism. [Lat. atavus = str\mo[; -ism.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. A. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice. Sin.: ereditate ancestral\ sau de revenire. ATAXIC, adj., s. m. sau f. / ataxique, adj., s. m. ou f. / ataxic. [Gr. ataktos = neregulat, de la a - priv.; tattein = a ordona, a aranja.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei. Ex.: fenomene a. din unele st\ri febrile, constând în agita]ie extrem\, convulsii [i tulbur\ri de mers. 2) Bolnav afectat de ataxie. ATAXIE, s. f. / ataxie, s. f. / ataxia. [Gr. a - priv.; taxis = ordonare, aranjare, de la tattein = a or-dona, a aranja.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor, care sunt dezordonate; exist\ trei mari tipuri: a. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\), în mers (a. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. cinetic\). Sin.: amiotaxie. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. A. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomie patologic\, apoi de patologie medical\ la Heidelberg, 1825-1882.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani, a. F. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\, disar-trie, pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\, iar `n 10 % diabet zaharat. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\, iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani, prin complica]ii cardio-respiratorii. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. F. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9, codificând proteina denumit\ frataxin\. Sin.: boal\ Friedreich, tabes ereditar. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. [Ludwig Bruns, neurolog german, Hanovra, 1858-1916.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. [Gr. a - priv.; taxis = ordonare, aranjare, de la tattein = a ordona, a a-ranja; teleos = extremitate; angeion = vas; ekta-sis = dilata]ie.] Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). ATEL|, s. f. / attelle, s. f. / splint. [Lat. hastella = b\] mic.] Dispozitiv, de obicei în form\ de lam\ sub]ire, din metal, material plastic, lemn, ghips etc., improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. ATELECTAZIE, s. f. / atélectasie, s. f. / atelecta-sis. [Gr. ateles = incomplet; ektasis = dilata]ie.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. A. poate fi acut\ sau cronic\, în func]ie de evolu]ie. Dup\ întindere, poate fi: masiv\, lobular\ sau segmentar\. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. ATENUARE, s. f. / atténuation, s. f. / attenuation. [Lat. attenuatio, -onis = atenuare, de la attenu-are = a sl\bi, a reduce.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase, ionizante, X, unde sonore etc.) la traversarea unui anumit ma-terial. A. depinde de natura [i grosimea materialului traversat. ATERECTOMIE, s. f. / athérectomie, athéromec-tomie, s. f. / atherectomy. [Gr. athere = terci, fiertur\ (-oma); ektome = excizie.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\, iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. Var.: ateromectomie. ATEROEMBOLISM, s. n. / athéro-embolism, s. m. / atheroembolism. [Gr. athere = terci, fiertu-r\; embole = ac]iunea de a arunca `n, de la em-ballein = a arunca `n (en = `n; ballein = a arun-ca).] V. embolie. ATEROGEN, adj. / athérogène, adj. / atheroge-nic. [Gr. athere = terci, fiertur\ (-oma); gennan = a produce.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. Ex.: dislipi-demia, fumatul etc. ATEROGENEZ|, s. f. / athérogenèse, s. f. / athe-rogenesis. [Gr. athere = terci, fiertur\ (-oma); genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. ATEROM, s. n. / athérome, s. m. / atheroma. [Gr. athere = terci, fiertur\; -oma.] Depozit lipidic g\l-bui, p\stos (sem\nând cu un terci), format pe peretele intern al arterelor. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. ATEROMATOZ|, s. f. / athéromasie, s. f. / athe-romasia. [Gr. athere = terci, fiertur\; -oma; -ozã.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. ATEROMECTOMIE. Var. pentru aterectomie (v.). ATEROSCLEROZ|, s. f. / athérosclérose, s. f. / atherosclerosis. [Gr. athere = terci, fiertur\; sklerosis = indurare, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali, înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\), cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). Uneori, prin a. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. În literatura medical\, a. este considerat\ o boal\ general\ complex\. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a.): 1) A. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. 2) A. coronarian\, localizat\ pe arterele coronare. ATETOZ|, s. f. / athétose, s. f. / athetosis. [Gr. athetos = nefixat; -ozã.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni- sau bilaterale invo-luntare, spontane, lente, aritmice, neregulate [i cu amplitudine mic\, la nivelul extremit\]ilor. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). Etiologia a. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6, 8, nucleele gri centrale, forma]iunile subtalamice, substan]a reticulat\). Sin.: boal\ Hammond. V. [i coree. ATICA, s. f. / attique, s. m. / epitympanic recess. NA: recessus epitympanicus. [Lat. atticus, din gr. attikos = referitor la Atena, termen preluat ulterior `n arhitectur\.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. ATICIT|, s. f. / atticite, s. f. / atticitis. [Lat. atti-cus, din gr. attikos = referitor la Atena, termen preluat ulterior `n arhitectur\; itã.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. ATICO-ANTROTOMIE, s. f. / attico-antrotomie, s. f. / atticoantrotomy. [Lat. atticus, din gr. attikos = referitor la Atena, termen preluat ulterior `n arhitectur\; lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. ATICOTOMIE, s. f. / atticotomie, s. f. / attico-tomy. [Lat. atticus, din gr. attikos = referitor la Atena, termen preluat ulterior `n arhitectur\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. ATIMIE, s. f. / athymie, s. f. / athymia. [Gr. a - priv.; 1) thymos = minte, spirit; 2) thymos = prin-cipiu vital, timus.] 1) Sc\derea tonusului afectiv, manifestat\ prin stare de indiferen]\, de inactivi-tate total\. 2) Absen]a timusului, manifest\ prin deficit anabolic, imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. ATIPIC, adj. / atypique, adj. / atypic, atypical. [Gr. a - priv.; typikos = tipic, simbolic, de la typos = tip, model, marc\.] Neconform unui anumit tip, deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\, tipic\. (ex.: forma a. a unei boli). ATITUDINE, s. f. / attitude, s. f. / attitude. [Ital. attitudine, din lat. aptitudo = aptitudine.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\.

159

ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude. [Edouard Francis Kirmis-son, chirurg francez, profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris, 1848-1927.] Atitudine vicioas\ de flexie, abduc]ie [i rota]ie intern\, întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. ATLAS, s. n. / atlas, s. m. / atlas. [Personaj mito-logic: titanul Atlas, care spijin\ cerul pe umerii s\i; gr. atlas = atlas.] V. tab. anat. - oase. ATMOSFER|, s. f. / atmosphère, s. f. / atmo-sphere. [Gr. atmos = vapor, abur; lat. sphaera, gr. sphaira = sfer\.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. variaz\ cu altitudinea, fiind, totodat\, influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare, îndeosebi industriale. A. prezint\ trei mari zone: troposfera, extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\, stratosfera [i ionosfera. Întreaga a. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire, în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului, pân\ la în\l]imea de 5 km. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. A. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune, numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm, la 0oC. Unitatea de presiune în SI este *pascal. 1 atm ≈ 105 pascal. ATOM, s. m. / atome, s. m. / atom. [Gr. atomos = indivizibil, de la a - priv., tomos = t\iat, sec]ionat [i temnein = a t\ia.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. A. are o structur\ complex\, fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni), în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a., [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. În ansamblu, a. este un sistem neutru electric, ce poate exista fie liber, fie în combina]ii cu al]i a. (identici sau diferi]i), alc\tuind molecule. Dimensiunile a. sunt de ordinul 10-10 m, nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. ATOMIZOR, s. n. / atomiseur, s. m. / atomizer. [Gr. atomos = indivizibil, de la a - priv., tomos = t\iat, sec]ionat [i temnein = a t\ia.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime, sub form\ de jet. În medicin\, sunt utilizate diverse tipuri de a. pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. V. [i vaporizator. ATONIE, s. f. / atonie, s. f. / atony. [Gr. a - priv.; tonos = tensiune.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. Ex.: 1) A. muscular\, dimi-nuarea tonusului muscular. 2) A. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei, urmat\ de distensia lobilor prostatei. 3) A. uterin\, iner]ie uterin\. ATOPIE, s. f. / atopie, s. f. / atopy. [Gr. atopos = în afara locului normal, de la a - priv., topos = loc.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie, cu predispozi]ie ereditar\. ATP / ATP / ATP. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v.). ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. Sin.: F0F1-ATP-az\ (v.). ATRANSFERINEMIE, s. f. / atransferrinémie, s. f. / atransferrin(a)emia. [Gr. a - priv.; lat. trans = peste, dincolo; ferrum = fier; inã; gr. haima, -atos = sânge.] Absen]a *transferinei din sânge. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor, generând anemia sidero-penic\ congenital\. ATREPSIE, s. f. / athrepsie, s. f. / athrepsia. [Gr. a - priv.; threpsis = nutri]ie.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului, caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. A. este adesea ireversibil\. ATREZIE, s. f. / atrésie, s. f. / atresia. [Gr. a - priv.; tresis = orificiu.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. ATRIOTOMIE, s. f. atriotomie, s. f. / atriotomy. [Lat. atrium = antecamer\, de la ater, -tra, -trum = negru; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizie a auriculului, permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare. Sin.: auriculotomie. ATRI}IE, s. f. / attrition, s. f. / attrition. [Lat. at-tritio, -onis = frecare, de la atterere = a freca, a zdrobi.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire. ATRIU, s. n. / oreillette, s. f. (1), atrium, s. m. (2, 3) / atrium. NA: atrium, pl. atria. [Lat. atrium = antecamer\, de la ater, -tra, trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani, iar pere]ii se `nnegreau).] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. 1) A. cardiac (NA: atrium cordis) - camera superioar\ a fiec\rui hemicord. A. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul, cu excep]ia pl\mânilor, prin venele cave [i sinusul coronar; a. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. Sângele trece din a. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. 2) A. auricular - por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului; cavitatea timpanic\ propriu-zis\. 3) A. pulmonar - spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. ATROFIE, s. f. / atrophie, s. f. / atrophy. [Gr. a - priv.; trophe = hran\, nutri]ie.] Diminuarea de volum a unei mase celulare, a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. A. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. Uneori, a. este reversibil\. V. aplazie [i hipoplazie. Ant.: hipertrofie. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. Clasifi-care dificil\, dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\, lo-calizat\ sau difuz\. 2) Forme în care a. c. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. olivo-ponto-cerebeloas\, a. dento-rubric\). Form\ particular\: a. c. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative, difuze sau circumscrise, care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. corticale izolate (*boala Alzheimer, *boala Pick, de-men]a senil\); a. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs, *coreea Huntington, *scleroza lateral\ amiotrofic\), boli rare [i discutabil clasificate (ex.: *boala Kraepelin). ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative, secundare, idiopatice sau congenitale, care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii, diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. Tipuri: 1) A. alb\ Milian - a. c. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. 2) A. cicatricial\ - ci-catrice netraumatic\ [i superficial\, f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. 3) A. coloid\ - prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. 4) A. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\, cu afectarea re]elei cutana-te de colagen, dar cu respectarea ]esutului elas-tic; a. c. poate fi difuz\ sau localizat\, dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. 5) A. dislipoidic\ - se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. 6) A. ihtioziform\ - asem\n\toare cu cea din *ihtioz\, dar superficial\. 7) A. senil\ - fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii, caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii, care devine g\lbu-ie, uscat\. 8) A. vulvar\ - stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. Sin.: boal\ AranDuchenne (v.). ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis, Su-deck's disease. [Paul H. M. Sudeck, chirurg ger-man, profesor la Hamburg, 1866-1938.] Sin.: boal\ Sudeck (v.). ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\, care apare sporadic, la vârsta a-dult\, [i evolueaz\ progresiv, a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\, *hipotensiune ortostatic\), semne *extra-piramidale, *ataxie. A. s. m. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament, diabetului, amiloido-zei sau, excep]ional, deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager.

|

160

ATROPIN|, s. f. / atropine, s. f. / atropine. [Lat. atropa = beladon\, din gr. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho, Lache-sis [i Atropos); -inã.] Alcaloid extras din Atropa belladona, care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice, iar în doze mari are ac]iune central\. Administrate pe cale bucal\, subcutanat\ sau intravenoas\, s\rurile solubile de a. sunt utilizate ca spasmolitice, antisecretoare, antiemetice, în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale, `n blocurile atrioventriculare, boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. De asemenea, se utilizeaz\ în colire ca midriatic. V. [i anticoli-nergic. ATROPISM, s. n. / atropism, s. m. / atropism. [V. etimologia termenului atropinã; -ism.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. AUDIBILITATE, s. f. / audibilité, s. f. / audibility. [Lat. audibilis = care poate fi auzit, de la audire = a auzi.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. AUDIMUTITATE, s. f. / audimutité, s. f. / audimu-titas, congenital word deafness. [Lat. audire = a auzi; mutus = mut.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil, independent\ de existen]a surdit\]ii, a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. AUDIOGRAM|, s. f. / audiogramme, s. m. / au-diogram. [Lat. audire = a auzi; gr. gramma = înscriere.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. A. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. AUDIOMETRIE, s. f. / audiométrie, s. f. / audio-metry. [Lat. audire = a auzi; gr. metron = m\su-r\.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. Se utilizeaz\ audiometrul, ob]inându-se *audiograma. AUDIOMETRU, s. n. / audiomètre, s. m. / audio-meter. [Lat. audire = a auzi; gr. metron = m\-sur\.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\, permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. AUDIT, s. n. / audit, s. m. / audit. [Engl. audit, din lat. auditus = auz, de la audire = a auzi.] Eva-luarea critic\ a unui sistem, de ex. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale, destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. este evaluat la un control ulterior. AUDI}IE, s. f. / audition, s. f. / audition, hearing. [Lat. auditio, -onis = auzire, ascultare, de la audire = a auzi.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. Ac]iunea de a auzi (a. pasiv\) [i de a asculta (a. activ\). AUR, s. n. / or, s. m. / gold. [Lat. aurum = aur.] Element chimic pre]ios, cu nr. atomic 79, simbol Au. Este un metal galben, foarte dens, cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). Este nealterabil în mediile cele mai variate [i, ca urmare, a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). În form\ foarte dispersat\, a. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. coloidal). Unii dintre compu[ii a. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. A. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. AUR|, s. f. / aura, s. f. / aura. [Lat. aura = r\-suflare.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\, pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. 2) În prezent, a. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\, modific\ri de apetit, de sete sau afec-tive, uneori manifest\ri auditive, vizuale, olfactive, gustative, cutanate, abdominale, psihice etc.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. Totodat\, exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. AURICULAR, adj., s. n. / auriculaire, adj., s. m. / auricular, digitus auricularis. NA: digitus mi-nimus (2). [Lat. auricula, dim. de la auris = u-reche.] 1) Care se raporteaz\ la ureche, urechiu[\ sau auricul al inimii. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. AURICULO-OSTEODISPLAZIE, s. f. / auriculo-ostéodysplasie, s. f. / Beals' syndrome. [Lat. auricula, dim. de la auris = ureche; gr. osteon = os; dys = greu, dificil; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Sin.: sindrom Be-als (v.). AURICULOTERAPIE, s. f. / auriculothérapie, s. f. / auriculotherapy. [Lat. auricula, dim. de la au-ris = ureche; gr. therapeia = tratament, de la the-rapeuein = a `ngriji.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice, tabagismului etc., con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. AURICULOTOMIE, s. f. / auriculotomie, s. f. / au-riculotomy. [Lat. auricula, dim. de la auris = u-reche; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Sin.: atriotomie (v.). AUROVERTIN|, s. f. / aurovertine, s. f. / auro-vertin. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. AUSCULTA}IE, s. f. / auscultation, s. f. / auscul-tation, sounding. [Lat. auscultare = a asculta cu aten]ie.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. Dup\ Laen-nec, se disting a. imediat\, prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat, [i a. mediat\, prin intermediul *stetoscopului. A. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic, al\turi de *inspec]ie, *palpare [i *percu]ie. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. AUTACOIDE, s. n. pl. / autacoïdes, s. m. pl. / au-tacoids. [Gr. autos = sine însu[i; akos = remediu.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina, *serotonina, *an-giotensina, *eicosanoidele. AUTISM, s. n. / autisme, s. m. / autism. [Gr. au-tos = sine însu[i; -ism.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea, cu lumea ex-terioar\. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. autism infantil). La adult, a. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei, exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane, absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei, iar copilul mic este izolat, f\r\ a c\uta un contact. Prezint\ *ecolalie, este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. A. i. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. Sin.: boal\ sau sindrom Kanner. AUTIST, adj., s. m. sau f. / autiste, adj., s. m. ou f. / autistic. [Gr. autos = sine însu[i.] 1) Cu refe-rire la *autism. 2) Subiect care sufer\ de autism. AUTOAGLUTINARE, s. f. / auto-agglutination, s. f. / autoagglutination. [Gr. autos = sine însu[i; lat. agglutinare = a lipi, a uni.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu, ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. AUTOAGLUTININ|, s. f. / autoagglutinine, s. f. / autoagglutinin. [Gr. autos = sine însu[i; lat. ag-glutinare = a lipi, a uni; -inã.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii, ale subiectului. AUTOAGRESIUNE, s. f. / autoagression, s. f. / self aggression. [Gr. autos = sine însu[i; lat. ag-gresio, -onis = atac, de la aggredi = a ataca.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. V. autoimunitate. AUTOANALIZOR, s. n. / autoanalyseur, s. m. / autoanalyser. [Gr. automatos = spontan; ana-lyein = a rezolva, de la ana = din nou, iar\[i, ly-ein = a distruge.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism, îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. AUTOANTICORP, s. m. / auto-anticorps, s. m. / autoantibody. [Gr. autos = sine însu[i; anti = contra; lat. corpus, -oris = corp.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). V. autoimunitate, autoanti-gen. AUTOANTIGEN, s. m. / auto-antigène, s. m. / autoantigen. [Gr. autos = sine însu[i; anti = con-tra; gennan = a produce.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar, a. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii, intoxica]ii, iradiere sau în neoplazii (a. dobândi]i). 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in, de ex. viral (pseudo-autoantigen). 3)

|

161

P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi, în organismul c\ruia îi apar-]in, deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni, inaccesibili celulelor imunocompeten-te. Ace[ti a. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin, *tract uveal, *tiroid\, *spermatozoizi, *mielin\. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare, în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. În toate cazurile men]ionate, apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase, unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale, care, da-c\ sunt accentuate, se manifest\ ca *boli auto-imune. V. autoimunitate, autoimunizare [i autoto-leran]\. AUTOCATALIZ|, s. f. / autocatalyse, s. f. / auto-catalysis. [Gr. autos = sine însu[i; katalysis = disolu]ie, de la katalyein = a distruge, a dizolva.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia, care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive. AUTOCLAV, s. n. / autoclave, s. m. / autoclave. [Gr. autos = sine însu[i; lat. clavis = cheie (care se închide singur).] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. AUTOCRINIE, s. f. / autocrinie, s. f. / autocriny. [Gr. autos = sine însu[i; krinein = a separa de.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. AUTOCRITIC|, s. f. / autocritique, s. f. / self criticism. [Gr. autos = sine însu[i; lat. criticus, din gr. kritikos, de la krinein = a discerne, a separa de.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. AUTODIALIZ|, s. f. / autodialyse, s. f. / autodia-lysis. [Gr. autos = sine însu[i; dialysis = separare, de la dia = prin, lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. AUTODIGESTIE, s. f. / autodigestion, s. f. / auto-digestion. [Gr. autos = sine însu[i; lat. digestio, -onis = descriere, diviziune a unei idei pe puncte, de la digerere = a duce `n p\r]i diferite, a des-compune (dis = separat de; gerere = a duce, a purta).] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. Ex.: a. din *pan-creatita acut\, a. mucoasei gastrice. AUTOERITROFAGOCITOZ|, s. f. / autoérythro-phagocytose, s. f. / autoerythrophagocytosis. [Gr. autos = sine `nsu[i; erythros = ro[u; phagein = a mânca; kytos = celul\; -ozã.] Sin.: sindrom Marlin (v.). AUTOFAGIE, s. f. / autophagie, s. f. / autopha-gia, autophagy. [Gr. autos = sine `nsu[i; phagein = a mânca.] 1) Nutri]ia corpului, `n starea de *ina-ni]ie, prin consumul ]esuturilor proprii. 2) Stare morbid\, observat\ `n unele boli mentale, constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. Obs.: `n engl. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy, iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. AUTOFAGOCITOZ|, s. f. / autophagocytose, s. f. / autophagocytosis. [Gr. autos = sine însu[i; phagein = a mânca; kytos = celul\; -ozã.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. AUTOFOBIE, s. f. / autophobie, s. f. / autopho-bia. [Gr. autos = sine însu[i; phobos = fric\.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. AUTOFONIE, s. f. / autophonie, s. f. / autophony. [Gr. autos = sine însu[i; phone = voce.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci, care poate apare `n unele boli ale urechii medii. AUTOGEN, adj. / autogène, adj. / autogenons. [Gr. autos = sine însu[i; gennan = a produce.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. V. endo-gen. AUTOGREF|, s. f. / autogreffe, s. f. / autograft. [Gr. autos = sine însu[i; lat. graphium, din gr. grapheion = peni]\ de scris, briceag de altoit, de la graphein = a scrie.] V. gref\. AUTOHEMOLIZ|, s. f. / auto-hémolyse, s. f. / au-toh(a)emolysis. [Gr. autos = sine însu[i; haima, -atos = sânge; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. AUTOHEMOTERAPIE, s. f. / autohémothérapie, s. f. / autoh(a)emotherapy. [Gr. autos = sine în-su[i; haima, -atos = sânge; therapeia = trata-ment, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. Se începe cu 2 ml, apoi 3 pân\ la 10 ml, zilnic sau o dat\ la dou\ zile. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. În prezent este pu]in practi-cat\, totu[i metoda a fost reluat\, se pare, înde-osebi în medicina sportiv\. AUTOHISTORADIOGRAFIE, s. f. / autohistora-diographie, s. f. / autohistoradiography. [Gr. autos = sine însu[i; histos = ]es\tur\, ]esut; lat. radius = raz\; gr. graphein = a scrie.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. V. autoradiografie. AUTOHTON, adj. / autochtone, adj. / autochto-nous. [Gr. autokhton, de la khthon = p\mânt.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. AUTOIMUN, adj. / auto-immun, -e, adj. / auto-immun. [Gr. autos = sine însu[i; lat. immunis = scutit, ap\rat (in = lipsit de; munus = obliga]ie).] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. Ex.: boal\ a. V. autoimunitate. AUTOIMUNITATE, s. f. / auto-immunité, s. f. / au-toimmunity. [Gr. autos = sine însu[i; lat. immu-nitas, -atis = scutire de sarcini publice, de la immunis = scutit, ap\rat (in = lipsit de; munus = obliga]ie).] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi - ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv, ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). Se disting dou\ alternative: a. fiziologic\ [i a. asociat\ unor manifest\ri patologice. A. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M. A. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune, prin autoagre-siune sau autoimunizare. Ex.: lupusul eritematos diseminat, anemia hemolitic\ autoimun\, leucope-niile imunologice, tiroidita Hashimoto, oftalmia simpatic\, bolile Biermer [i Basedow-Graves, diabetul insulinodependent [. a. Pentru alte boli, o-riginea autoimun\ este doar presupus\. De altfel, adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. AUTOIMUNIZARE, s. f. / auto-immunisation, s. f. / autoimmunization. [Gr. autos = sine însu[i; lat. immunis = scutit, ap\rat (in = lipsit de; munus = obliga]ie).] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului, care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). Ex.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a., antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. V. autoimunitate, autoanticorp, autoan-tigen, autotoleran]\. AUTOINTOXICA}IE, s. f. / autointoxication, s. f. / autointoxication. [Gr. autos = sine însu[i; lat. in = în; gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic, acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. Ex.: a. de origine intestinal\. Intermi-tent, în anumite perioade ale evolu]iei medicinii, a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\, somn, îmb\trânire) sau patologice (migren\, boli meta-bolice, îndeosebi guta). Sin.: autotoxemie, autoto-xicoz\. AUTOLIZ|, s. f. / autolyse, s. f. / autolysis (1, 2), suicide (3). [Gr. autos = sine însu[i; lysis = dis-trugere, de la lyein = a distruge.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule, a unui ]esut sau a unui organism. Enzimele sunt de ori-gine endogen\, îndeosebi lizozomale. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu. 3) Sin.: sinucidere (v.). AUTOLOG, adj. / autologue, adj. / autologous. [Gr. autos = sine însu[i; logos = raport, rela]ie.] Despre ]esuturi, celule, ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog. AUTOMATISM, s. n. / automatisme, s. m. / auto-matism. [Gr. automatismos = autoac]ionare, sau automatos = spontan.] Comportament involuntar (mi[c\ri, activit\]i), elaborat sau incon[tient, reac-]ional sau spontan, care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. Poate fi fiziologic (ex.: a. car-diac) sau patologic (ex.: *a. epileptic, *a. mental etc.).

|

162

AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. Activitate mo-torie involuntar\, mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\, care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. De obicei, bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. e. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism, passivity phenomenon. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou, anun]ându-l ce va face [i ce va spune. A. m. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. Sin.: sindrom Clérambauld. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. Sin.: ritm idio-ventricular (v.). AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. A. v. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. AUTOMEDICA}IE, s. f. / automédication, s. f. / self-treatment. [Gr. autos = sine însu[i; lat. me-dicatio, -onis = medica]ie.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient, f\r\ recomandarea me-dicului. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. AUTOMUTILARE, s. f. / automutilation, s. f. / self-mutilation, automutilation. [Gr. autos = sine însu[i; lat. mutilatio, -onis = mutilare, de la mu-tilare = a schilodi.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i, `ndeosebi la nivelul organelor genitale, dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete, urechi etc.). A. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie, dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. V. [i autopuni-]ie. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. AUTONOMIE, s. f. / autonomie, s. f. / autonomy. [Gr. autos = sine însu[i; nomos = obicei având for]\ de lege.] Independen]\ func]ional\. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. AUTOPLASTIE, s. f. / autoplastie, s. f. / auto-plasty. [Gr. autos = sine însu[i; plastos = mode-lat, de la plassein = a forma, a modela.] Sin.: au-togref\ (v. gref\). AUTOPSIE, s. f. / autopsie, s. f. / autopsy, autopsia. [Gr. autos = sine însu[i; opsis = vedere, aspect.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. A. poate fi: 1) Medical\, efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. 2) Medicolegal\, efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte, de origine accidental\ sau criminal\. Sin.: necropsie, termen recomandat, din cauza etimologiei improprii a termenului a. AUTOPUNI}IE, s. f. / autopunition, s. f. / self-punishment. [Gr. autos = sine însu[i; lat. puni-tio, -onis = pedeaps\, de la punire = a pedepsi.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze, care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat, cu risc de *automutilare sau chiar suicid. AUTORADIOGRAFIE, s. f. / auto-radiographie, s. f. / autoradiography. [Gr. autos = sine însu[i; lat. radius = raz\; gr. graphein = a scrie.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei, fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv, fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. AUTOREGLARE, s. f. / autorégulation, s. f. / self-regulation. [Gr. autos = sine însu[i; lat. regulare = a regla, de la regula = regul\ [i regere = a con-duce.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. Cea mai im-portant\ a. este de tip cibernetic, antialeatorie [i antientropic\. A. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice, mai ales al celor neurocibernetice. AUTOSCOPIE, s. f. / autoscopie, s. f. / auto-scopy. [Gr. autos = sine însu[i; scopia = exami-nare, de la skopein = a vedea, a examina.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. AUTOSOM. Var. pentru autozom (v.). AUTOSOMAL. Var. pentru autozomal (v.). AUTOSUGESTIE, s. f. / autosuggestion, s. f. / autosuggestion. [Gr. autos = sine însu[i; lat. suggestio, -onis = p\rere, sugestie, de la sugge-rere = a sugera.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\, în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. Prin a. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul, deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. A. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen), prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. AUTOTOLERAN}|, s. f. / auto-tolérance, s. f. / self tolerance. [Gr. autos = sine însu[i; lat. tole-rantia = suportare, îndurare, de la tolerare = a suporta.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. Uneori, a. este perturbat\, organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii, stare denumit\ *autoimunizare. V. autoantigeni. AUTOTOXEMIE, s. f. / autotoxémie, s. f. / auto-tox(a)emia. [Gr. autos = sine însu[i; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\-geat\; haima, -atos = sânge.] Sin.: autointoxica]ie (v.). AUTOTOXICOZ|, s. f. / autotoxicose, s. f. / auto-toxicosis. [Gr. autos = sine însu[i; toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\-geat\; -ozã.] Sin.: autointoxica]ie (v.). AUTOTRANSFUZIE, s. f. / autotransfusion, s. f. / autotransfusion. [Gr. autos = sine însu[i; lat. trans = peste, dincolo; fusio, onis = topire, `m-pr\[tiere, de la fundere = a v\rsa.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus; sângele este recoltat înainte de opera]ie. AUTOTROF, adj. / autotrophe, adj. / autotrophic. [Gr. autos = sine însu[i; trophe = hran\, nutri]ie.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli, ca bioxidul de carbon [i amoniacul. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. AUTOVACCIN, s. n. / autovaccin, s. m. / auto-vaccine. [Gr. autos = sine însu[i; lat. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\), de la vaccin\ = variola vacilor, de la care s-a ob]inut primul vac-cin.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului, c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. AUTOZOM, s. m. / autosome, s. m. / autosome. [Gr. autos = sine însu[i; soma, -atos = corp.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect, cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). Organismul uman posed\ 44 a. [i doi cromozomi sexuali. Cei 44 a. formea-z\ 22 perechi cromozomice, care sunt identice la descenden]i, indiferent de sex. Var.: autosom. AUTOZOMAL, adj. / autosomique, adj. / auto-somal. [Gr. autos = sine însu[i; soma, -atos = corp.] Anglicism sin. cu autozomic (v.). AUTOZOMIC, adj. / autosomique, adj. / auto-somal. [Gr. autos = sine însu[i; soma, -atos = corp.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. AUXIN|, s. f. / auxine, s. f. / auxin, phytohor-mone. [Gr. auxe = cre[tere, de la auxein = a cre[-te, a se dezvolta; -inã.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. A. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. AUXOLOGIE, s. f. / auxologie, s. f. / auxology, auxanology. [Gr. auxe = cre[tere, de la auxein = a cre[te, a se dezvolta; logos = [tiin]\.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. AUXOTROF, adj. / auxotrophe, adj. / auxotroph. [Gr. auxe = cre[tere, de la auxein = a cre[te, a se dezvolta; trophe = hran\, nutri]ie.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. AUZ, s. n. / ouïe, s. f. / hearing. [Lat. audire = a auzi.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. V. [i ureche intern\.

163

AVASCULAR, adj. / avasculaire, adj. / avascular. [Gr. a - priv.; lat. vasculum = vas mic, dim. de la vas, vasis = vas.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. AVIDIN|, s. f. / avidine, s. f. / avidin. Protein\ din albu[ul de ou, care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. AVITAMINOZ|, s. f. / avitaminose, s. f. / avitami-nosis. [Gr. a - priv.; lat. vita = via]\; gr. ammo-niakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã; -ozã.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv.at de una sau mai multe vitamine. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\, a. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. Ex.: 1) A. B1: *boal\ beriberi. 2) A. C: *scorbut. 3) A. D: rahitism. 4) A. PP: *pelagr\. AVIVARE, s. f. / avivement, s. m. / avivement, freshening. [Fr. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi, din lat. vivus = viu.] Cur\]area, re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi, fistule sau fracturi. Scopul a. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate, s\n\toase. ~n cazul unei fracturi, a. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea. AVORT, s. n. / avortement, s. m., fausse-couche / miscarriage (spontan), abortion (provocat). [Lat. abortio, -onis = avort, de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de; ortus = na[tere).] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. Clasic, aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile, dar, în prezent, exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. spontan [i a. provocat: 1) A. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital, decompensare cardiac\, insuficien]\ renal\, boli infec]ioase, dezechilibre hormonale, izoimunizare Rh, traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore, alter\ri cromozomiale, boli genetice). 2) A. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic, când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\), în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. Mai trebuie men]ionate: 3) A. diferen-]ial, în caz de sarcin\ gemelar\, a. spontan sau provocat al unui fetus malformat, cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. 4) A. repetitiv, a. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive, la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii. AVULSIE, s. f. / avulsion, s. f. / avulsion. [Gr. a - priv.; lat. velsus, de la vellere = a trage, a smul-ge.] Extrac]ie, extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. Ex.: a. dentar\. Sin.: evulsie. AX, s. n. / axe, s. m. / axis. [Gr. axon, lat. axis = ax\.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie. Ex.: a. *centrifugei. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. Conform acestui concept, secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. h.-h., sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente, hipotalamus [i hipofiz\, interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional. Realitatea a. h.-h. este probat\ de *neurocrinie, prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone. V. [i neuro-endocrinologie. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric, constatat\ pe *electro-cardiogram\, este cea mai mare. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii. În practic\, acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven, ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. A. instanta-nee const\ într-un vector, construit în triunghiul lui Einthoven, reprezentând intensitatea, direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. A. medie este vectorul sta-bilit, în mod asem\n\tor, în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. 2) În fizic\, a. o. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei, exceptând a. o. principal\, se nume[te a. o. secundar\. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile, o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte), a. o. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. geometric\ a instrumentului. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. AXENIC, adj. / axénique, adj. / axenic. [Gr. a - priv.; xenos = str\in.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. AXEROFTOL, s. m. / axérophtol, s. m. / axe-rophtol. [Gr. a - priv.; xeros = uscat; ophthalmos = ochi; -ol.] Sin.: vitamin\ A (v.). AXILAR, adj. / axillaire, adj. / axillary. [Lat. axilla = subsuoar\.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. Ex.: arter\ a., regiune a. AXIL|, s. f. / aisselle, s. f. / armpit, axilla. NA: axilla, pl. axillae. [Lat. axilla = subsuoar\.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui; la adult, în mod normal, piloas\. AXIS, s. n. / axis, s. n. / axis. [Lat. axis = ax\.] V. tab. anat. - oase. AXOKININ|, s. f. / axokinine, s. f. / axokinin. [Gr. axon = ax\; kinein = a mi[ca; -inã.] Protein\ care, dup\ fosforilare, reactiveaz\ *axonema. AXON, s. m. / axone, s. f. / axon. [Gr. axon = ax\.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal, care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase, de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie, înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. A., care poate emite [i cola-terale, permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). Diferi]ii a. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). În cazul neuronilor senzitivi, fibrele A [i B sunt mielinizate, iar fibrele C sunt a-mielinice. Sin.: cilindrax, fibr\ nervoas\. AXONEM|, s. f. / axonème, s. m. / axoneme. [Gr. axon = ax\; nema = fir.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. AXONOTMESIS, s. n. / axonotmésis, s. f. / axo-notmesis. [Gr. axon = ax\; tmesis = t\ietur\, sec]ionare.] Întreruperea axonului, care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\, cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului. AXOPLASM|, s. f. / axoplasme, s. m. / axo-plasm. [Gr. axon = ax\; plasma = obiect mode-lat.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. În general, este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. AZASERIN|, s. f. / azasérine, s. f. / azaserine. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis, din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. AZATIOPRIN|, s. f. / azathioprine, s. f. / azathio-prine. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor, `ndeosebi `n trans-plantele de organe. AZBESTOZ|, s. f. / asbestose, s. f. / asbestosis. [Gr. asbestos = care nu poate fi stins, r\cit; -ozã.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. AZID|, s. f. / azide, s. m. / azide. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei, sarea de sodiu, NaN3). AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). NA: vena azygos. [Gr. a - priv.; zygon = pereche, jug.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\, de-a lungul coloanei vertebrale toracice, vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. la dreapta [i cele dou\ mici vene a. (sau hemiazigos) la stânga. AZIL, s. n. / asile, s. m. / asylum. [Lat. asylum, din gr. asylon = loc inviolabil, de la a - priv., sy-lan = a jefui.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor, infirmilor, copiilor orfani etc. Timp îndelungat, termenul a desemnat spitalele de psihiatrie.

164

AZIMIC, adj. / azyme, adj. / azymic. [Gr. a - priv.; zyme = drojdie, ferment.] Care este lipsit de fer-men]i. Ex.: pâine a. AZOOSPERMIE, s. f. / azoospermie, s. f. / azoo-spermia. [Gr. a - priv.; zoon = animal; sperma, -atos = s\mân]\.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. Este determinat\, în majoritatea cazurilor, de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. AZOT, s. n. / azote, s. m. / nitrogen. [Gr. a - priv.; zoe = via]\.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7. A. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\, sub form\ de molecule diatomice. A. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii, contrar etimologiei. Intr\ în compozi]ia enzimelor, proteinelor, acizilor nucleici [i a unor alcaloizi. Este moderator al oxigenului în respira]ie. A. lichid are temperatura de -194,50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor, ]esuturilor sau organelor. AZOTAT, s. m. / azotate, s. m. / azotate. [Gr. a - priv.; zoe = via]\.] Sin.: nitrat (v.). AZOTEMIE, s. f. / azotémie, s. f. / azot(a)emia. [Gr. a - priv.; zoe = via]\; haima, -atos = sânge.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic, care include: azotul ureic, azotul din acizii amina]i, ba-zele purinice, acidul uric, creatin\, creatinin\, a-moniac etc. A. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale, în tulbur\rile de metabolism, urmare a he-moragiilor, în [ocurile traumatice sau chirurgicale, în cursul febrei, în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale. 2) Uzual, dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. V. [i hiperazotemie, uremie. AZOTURIE, s. f. / azoturie, s. f. / azoturia. [Gr. a - priv.; zoe = via]\; ouron = urin\.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i. A. nor-mal\ este de 0,13-0,45 g/kg corp/24 ore. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. AZUROFIL, adj. / azurophile, adj. / azurophil(e). [Fr. veche azur = alb\strui; gr. philos = prieten, de la philein = a iubi.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur, `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa, utilizat\ `n hematologie.

165

AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. 60 î. Hr. - 20 d. Hr.) nu a fost medic, ci un erudit latin, denumit "Cicero al medicinii". Interesat de toate aspectele vieþii, el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului, medicinii ºi filosofiei. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. Dupã 14 secole, în 1443, Tomaso de Sarzana descoperã, în biserica Ambrosius din Milano, 8 volume intitulate De Re Medicina, publicate la Florenþa, din ordinul Papei. Este prima carte medicalã tipãritã, care a influenþat profund gândirea medicalã. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc, la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã, deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex.: abdomen, anus, hernie, occiput, radius, tibia, uterus). El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor, cum calore et dolore". De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii, fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea.

BABESIA / Babesia / Babesia. [Victor Babes,

anatomopatolog [i bacteriolog român, profesor la Bucure[ti, 1854-1926.] Gen apar]inând

familiei protozoarelor, clasa *sporozoare, descoperit de Victor Babe[. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. B. bigemina produce febr\ la vite, iar B. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine, amândou\ trans-mise prin c\pu[e. Bolile provocate de genul B. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. BABESIOZ|, s. f. / babésiose, s. f. / babesiosis, babesiasis. [Victor Babes, anatomopatolog [i bacteriolog român, 1854-1926; -ozã.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia, transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. Sin.: piroplasmoz\. BABY BLUES / baby blues / baby blues. Angl. prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. BACIL, s. m. / bacille, s. m. / bacillus, pl. bacilli. [Lat. bacillus = bastona[.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit, sugerând forma unui bastona[. Ex.: *b. Koch, *b. pio-cianic, *b. tific etc. V. `n continuare. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet, bacteriolog [i imunolog belgian, profesor la Bruxelles, 1870-1961; Octave Gengou, bacteriolog belgian, Bruxelles, 1875-1959.] Sin.: Pseudomonas aeruginosa (v.). BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus. (BCG). [Léon Charles Albert Calmette, bacteriolog francez, profesor de igien\ la Lille, apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris, 1863-1933; Jean Marie Camille Guérin, serolog francez, Paris, 1872-1961.] V. vaccin BCG. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. Sin.: Shigella (v.). BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. [Albert Döderlein, ginecolog german, profesor la Groningen, Tübbingen [i München, 1860-1941.] B. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus, apar-tenen]a b. D. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. [Augusto Ducrey, dermatolog italian, profesor la Pisa, apoi la Roma, 1860-1940.] Sin.: Haemophilus ducreyi (v. Haemophilus). BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. [Karl Joseph Eberth, anatomopatolog german, Würtzburg, apoi profesor la Zürich [i la Halle, 1835-1926.] Sin.: Salmonella typhi (v. Salmonella). BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus. Sin.: Escherichia coli (v.). BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. [Simon Flexner, anatomopatolog [i bacteriolog american, director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York, 1863-1946.] Sin.: Shigella flexneri (v. Shigella). BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. [Carl Friedländer, anatomopatolog german, Berlin, 18471887.] Sin.: Klebsiella pneumoniae (v. Klebsiella). BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. [Gerhard Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, Bergen, 18411912.] Sin.: Myco-bacterium leprae (v. Mycobacterium). BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf, bacteriolog austriac, Viena, 1843-1890.] Sin.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. Co-rynebacterium). BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. Sin.: Vibrio cholerae (v.). BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus. [Shibassaburo Kitasato, baron, bacteriolog japonez, 1852-1931.] Sin.: Yersinia pestis (v.). BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. [Edwin Klebs, anatomopatolog [i bacteriolog german, profesor de anatomie patologic\, succesiv, la Berna, Würtz-burg, Praga, Zürich [i Chicago, 1834-1913; August Johann Friedrich Loeffler, bacteriolog german, profesor la Greifswald, apoi la Berlin, 1852-1915.] Sin.: Corynebacterium diphteriae (v. Cory-nebacterium). BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. [Robert Koch, bacteriolog [i igienist german, Berlin, premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905, 1843-1910.] Sin.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. Mycobacterium). BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. [Robert Koch, bacteriolog [i igienist german, Berlin, premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905, 1843-1910; John Elmer Weeks, oftalmolog american, profesor la New York, 1

1853-1949.] Sin.: Haemophilus influ-enzae (v. Haemophilus). BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus. Sin.: Mycobacterium leprae (v. Myco-bacterium). BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus. [August Johann Friedrich Loe-ffler, bacteriolog german, profesor la Greifswald, apoi la Berlin, 1852-1915.] Sin.: Corynebacterium diphteriae (v. Corynebacterium). BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. [William H. Park, bacteriolog american, 1863-1939; Anna W. Williams, bacteriolog american, 1863-1955.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice, inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer, bacteriolog german, profesor la Berlin, Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw, Polonia), 1858-1945.] Sin.: Haemophilus influenzae (v. Haemo-philus). BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. Sin.: Pseudomonas aeruginosa (v.). BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus. [Kiyoshi Shiga, medic [i bacteriolog japonez, 1870-1957.] Sin.: Shigella dysenteriae (v. Shigella). BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. [Kiyoshi Shiga, medic [i bacteriolog japonez, 1870-1957; Walther Kruse, bacteriolog german, profesor la Bonn, Königsberg [i Leipzig, 1864-1943.] Sin.: Shigella dysenteriae (v. Shigella). 166

BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. [Carl Sonne, medic [i bacteriolog danez, profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga, 1882-1948.] Sin.: Shigella sonnei (v. Shigella). BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. Sin.: Salmonella typhi (v. Salmonella). BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. 1) Sin.: Mycobacterium tuber-culosis. 2) Sin.: Mycobacterium bovis. 3) Sin.: Mycobacterium avium. V. Mycobacterium. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. [Jean Hyacinthe Vincent, bacteriolog [i epidemiolog francez, profesor la Paris, 1862-1950.] Sin.: Fusobacterium nucleatum (v. Fusobacteri-um). BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. [William Henry Welch, anatomopatolog [i igienist american, profesor la Johns Hopkins, 1850-1934.] Sin.: Clostridium perfringens (v.). BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. [Alfred Whitmore, chirurg al armatei britanice la Burma, 18761946.] Sin.: Pseudomonas pseudomallei (v. Pseudomonas). BACILAR, adj., s. m. / bacillaire, adj., s. m. / ba-cillar, bacillary. [Lat. bacillus = bastona[.] 1) Termen nerecomandat, utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i, prin extensie, pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. 2) În rela]ie cu un *bacil, cauzat de un bacil. BACILEMIE, s. f. / bacillemie, s. f. / bacill(a)emia. [Lat. bacillus = bastona[; gr. haima, -atos = sânge.] Prezen]a de bacili în sânge, îndeosebi a *bacilului Koch. De obicei, prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. Specie (genul Bacillus, familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi, imobili, încapsula]i, dispu[i în lan]uri. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului", ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. B. a. este agentul etiologic al *antraxului, infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate, în]ep\turi de insecte, inhalare sau ingestie. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. Sin.: Clostridium tetani (v.). BACITRACIN|, s. f. / bacitracine, s. f. / bacitra-cin. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. B. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi, streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. BACTERICID, adj., s. n. / bactéricide, adj., s. m. / bactericide, bactericidal. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; lat. caedere = a omor`.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. B. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\), radia]iile ionizante (ultraviolete, X, alfa, beta, gama), ultrasunetele. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi, baze, s\ruri ale metalelor grele, halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli, aldehide, fenoli, crezoli, substan]e tensioactive, substan]e produse de unele microorganisme, adic\ *antibiotice). Mecanismele de ac]iune ale b. sunt extrem de diverse. V. [i bacteriostatic. BACTERID|, s. f. / bactéride, s. f. / bacterid. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; -idã.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari, care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. Lichidul din interiorul b. nu con]ine germeni microbieni, de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\, ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios. Ex.: *b. pustuloas\. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. Sin.: boal\ Andrews (v.). BACTERIE, s. f. / bactérie, s. f. / bacterium, pl. bacteria. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare, ubicuitare, care nu apar]in nici regnului vegetal, nici regnului animal, ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. Acest `nveli[, compus din dou\ straturi, conserv\ forma [i rigiditatea celulei. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. Citoplasma b. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii, iar reac]iile biochimice, sunt, de asemenea, `n esen]\ asem\-n\toare. B. sunt lipsite de un nucleu veritabil, iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular, plas-mide), ARN mesager, ARN de transfer, ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. B. se reproduc pe cale asexuat\, prin *scizipa-ritate. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. Schimbul de material genetic se poate produce, de asemenea, prin transduc]ie, transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. Aflate `n condi]ii particulare, de ex. `n absen]a glucidelor, unele b. pot da na[tere la *spori. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. autotrofe care, asemenea plantelor, au capacitatea de a sintetiza molecule organice, pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\); 2) b. heterotrofe care, asemenea animalelor, pot meta-boliza doar compu[i organici, deja sintetiza]i de alte organisme. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b.: 1) b. mezofile, cu dezvoltare optim\ la 20-300 C, `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme; 2) b. psicrofile, cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C, de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece; 3) b. termofile, care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu, b. sunt organismele cele mai r\spândite, fiind ubicuitare.: `n sol,`n ap\ [i `n aer. Exist\ de asemenea, un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. O serie de b. parazite sunt necesare organismelor gazd\. De ex., la om, o serie de b. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie, sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. patogene. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. [i organismul gazd\, când b. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. strict parazite. B. pot produce toxine (de ex. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine, proteaze). B. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare, pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e, printre care: alcoolul, o serie de aminoacizi, vitamine [i antibiotice. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. O serie de b. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului, animalelor [i plantelor. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. B. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus, bacterie, parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. BACTERIEMIE, s. f. / bactériémie, s. f. / bacteri-(a)emia. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; haima, -atos = sânge.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. V. [i septicemie. BACTERIOCINE, s. f. pl. / bactériocines, s. f. pl. / bacteriocins. Proteine produse de anumite bacterii, având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. Ex.: colicinele produse de *Escherichia coli, sau piocinele, produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. B. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\, purt\toare de receptori specifici pentru b. BACTERIOFAG, s. m. / bactériophage, s. m. / bacteriophage, phage. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; phagein = a mânca.] Virus care infecteaz\ bacteriile. B. sunt constitui]i din material genetic, ADN sau ARN, cuprins într-o *capsid\ proteic\. Dup\ ce b. infecteaz\ o bacterie, sintezele proprii bacteriei (ADN, ARN, proteine) sunt blocate, iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b., ca [i a proteinelor capsidei. Dup\ sintez\, particulele componente ale b. sunt asamblate, iar *lizozimii b. sintetiza]i rup peretele bacterian, eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. din fiecare bacterie gazd\. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii, b. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. Totodat\, ca urmare a simplicit\]ii programului genetic, b. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. Sin.: fag. V. lizogenie [i lizotipie. BACTERIOID, adj. / bactérioïde, adj. / bacteroid. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; eidos = form\.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. 2) Bacterie modificat\ structural.

167

BACTERIOLITIC, adj. / bactériolytique, adj. / bacteriolytic. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. Ex.: substan]e antibacteriene [i antibiotice, anticorpi, bacteriofagi. BACTERIOLIZ|, s. f. / bactériolyse, s. f. / bacte-riolysis. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Disolu]ia bacteriilor. Poate fi: 1) Spontan\, ur-mare a mor]ii acestora. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici, denumi]i *bacteriolizine. 3) Produs\ de *bacteriofagi. BACTERIOLIZIN|, s. f. / bactériolisine, s. f. / bacteriolysin. [Gr. bakterion, dim. de la bakte-ria = baston; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit, prin fixarea la nivelul bacteriilor, ac]iunea litic\ a *complementului. BACTERIOLOGIE, s. f. / bactériologie, s. f. / bac-teriology. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; logos = [tiin]\.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop, studiul culturilor, cercet\ri serologice [i biologice. V. [i microbiologie. BACTERIOPAUZ|, s. f. / bactériopause, s. f. / bacteriostasis. [Gr. bakterion, dim. de la bakte-ria = baston; lat. pausa, gr. pausis = încetare, o-prire.] Oprirea cre[terii bacteriene, care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. BACTERIORODOPSIN|, s. f. / bactériorhodop-sine, s. f. / bacteriorhodopsin. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; rhodon = trandafir, culoare roz; opsis = vedere, aspect; -inã.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. B. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\, adic\ de radia]iile luminoase. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. BACTERIOSCOPIE, s. f. / bactérioscopie, s. f. / bacterioscopy. [Gr. bakterion, dim. de la bakte-ria = baston; skopia = examinare, de la skopein = a vedea, a examina.] Examenul unui preparat microscopic, `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. BACTERIOSTATIC, adj. / bactériostatique, adj. / bacteriostatic. [Gr. bakterion, dim. de la bakte-ria = baston; statikos = care opre[te, de la istanai = a plasa, a face s\ ]in\.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor, f\r\ a le distruge. Capaci-tatea b. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian, pentru care este caracteristic\. V. [i antibiogram\, bactericid. BACTERIOTOXIN|, s. f. / bactériotoxine, s. f. / bacteriotoxin. [Gr. bakterion, dim. de la bakte-ria = baston; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] *Toxin\ de origine bacterian\. BACTERIOTROP, adj. / bactériotrope, adj. / bac-teriotropic. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; trope = `ntoarcere, de la trepein = a `n-toarce.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. Sin.: Escherichia coli (v.). BACTERIURIE, s. f. / bactériurie, s. f. / bacteri-uria. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; ouron = urin\.] Prezen]a bacteriilor în urin\. În mod normal urina este steril\, dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. nepatologic\). Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. semnificativ\). BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. [Gr. bakterion, dim. de la bakteria = baston; eidos = form\.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi, strict anaerobi, nesporula]i, non-toxino-geni, prezen]i în intestin la om [i la animale. Speciile B. fragilis [i B. melaninogenicus sunt agen]i patogeni, determinând colecistite, abcese hepatice, apendicite gangrenoase, infec]ii pelvine, septicemii. V. [i Fusobacterium. BACULOVIRUS, s. n. / baculovirus, s. m. / bacu-lovirus. [Lat. baculum = baston; virus = venin, otrav\.] Virus infectant al celulelor de insecte, utilizat ca vector în *biologia molecular\. BADIJONAJ, s. n. / badigeonnage, s. m. / paint-ing. [Fr. badigeonnage, origine necunoscut\.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase, îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\. Var.: badijonare. BADIJONARE. Var. pentru badijonaj (v.). BAGASOZ|, s. f. / bagassose, s. f. / bagassosis, bagasse worker lung. [Spaniol\ bagazo = coaj\; -ozã.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie, compu[i explozivi, panouri izolante) [i în mediul rural. BAIE, s. f. / bain, s. m. / bath, balneum, pl. bal-nea (lat.). [Lat. balneum = baie.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\, vapori, o serie de sub-stan]e, plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume. Forme: a) b. de contrast, imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\; b) b. du[, aplicarea apei sub forma unui jet; c) b. emolient\, care con]ine un lichid emolient; d) b. cu plante etc. 2) B. de organ, prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ, în cadrul unui experiment. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. [De la numele alchimistei Marie la Juive.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte, f\r\ a avea contact direct cu aceasta. BALANIT|, s. f. / balanite, s. f. / balanitis. [Gr. balanos = ghind\, gland; -itã.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. Cauze: igien\ precar\, *fimoz\, boli venerice, diabet etc. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. Sin.: boal\ Zoon (v.). BALANOPOSTIT|, s. f. / balanoposthite, s. f. / balanoposthites. [Gr. balanos = ghind\, gland; posthe = prepu]; -itã.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. BALANOPREPU}IAL, adj. / balano-préputial, adj. / balanopreputial. [Gr. balanos = ghind\, gland; lat. praeputium = prepu].] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. BALANTIDIAZ|, s. f. / balantidiase, s. f. / balan-tidiasis, balantidiosis. [Gr. balantidion, dim. de la ballantion = pung\; -azã.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice, în care simptomul principal este diareea cronic\, determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. [Gr. balantidion, dim. de la ballan-tion = pung\; kolon = intestin gros.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori), ordinul Peritriches, care, prin diferitele sale specii, paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\, porc, [obolan) [i acciden-tal omul. BALAN}|, s. f. / balance, s. f. / balance, scales. [Lat. bilanx, de la bis = de dou\ ori, lanx, lancis = taler.] Instrument utilizat pentru cânt\rire. B. analitic\, de laborator, are o sensibilitate cuprins\ între 0,0001-0,1 mg. B. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0,001 mg, iar cea semimicrochi-mic\ - 0,01 mg. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. [Engl. ballast = balast; gr. genetikos = propriu unei genera]ii, de la genos = neam, urma[, genera]ie.] Termen care desemneaz\ anomaliile, malforma]iile, mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. Trebuie deosebit b. g. "normal", datorat muta]iilor spontane, de cel indus de factorii nocivi, ca radioactivitatea. Muta]iile nu sunt numai nocive; ele pot conferi avantaje adaptative, deci selective. BALBISM, s. n. / balbisme, s. m. / idiopathic stammering. [Lat. balbus = bâlbâit; -ism.] Bâl-bâial\ idiopatic\. V. [i logonevroz\. BALEIAJ, s. n. / balayage, s. m. / scanning. [Fr. balayer = a m\tura.] Ac]iunea de a deplasa, uni- sau bidirec]ional, un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. Ex.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui), *microscop electronic cu baleiaj, b. electronic din tubul catodic etc. V. [i scanning. BALISTOCARDIOGRAFIE, s. f. / ballistocardio-graphie, s. f. / ballistocardiography. [Lat. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre, din gr. ballein = a arunca; gr. kardia = inim\; graphein = a scrie.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine, vitez\,

168

accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\, prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. BALISTOCARDIOGRAM|, s. f. / ballistocardio-graphie, s. f. / ballistocardiography. [Lat. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre, din gr. ballein = a arunca; gr. kardia = inim\; gramma = `nscrie-re.] V. balistocardiografie. BALISTOFOBIE, s. f. / ballistophobie, s. f. / bal-listophobia. [Lat. ballista = ma[in\ de aruncat pietre, din gr. ballein = a arunca; gr. phobos = fric\.] Fobia fa]\ de armele de foc. BALNEOLOGIE, s. f. / balnéologie, s. f. / balneo-logy. [Lat. balneum = baie; gr. logos = [tiin]\.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. V. [i balneoterapie. BALNEOTERAPIE, s. f. / balnéothérapie, s. f. / balneotherapy. [Lat. balneum = baie; gr. the-rapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngri-ji.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. Ex.: b. termal\, b. marin\. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol, de soare, de lumin\ artificial\, inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete. BALON, s. n. / ballon, s. m. / balloon. [Fr. ballon, din ital. pallone (dialectic ballone) = minge mare.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. B. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. De asemenea, b. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. BALONARE, s. f. / ballonnement, s. m. / balloon-ing. [Fr. ballonnement, din ital. pallone (dialectic ballone) = minge mare.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului, asociat\ de obicei, dar nu obligatoriu, cu *me-teorism. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. Sin.: sindrom Barlow (v.). BALOTARE, s. f. / ballottement, s. m. / ballotte-ment. [Fr. ballottement, din ital. palla (dialectic balla) = minge.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe, la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\, cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate), senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. V. [i balotare fetal\. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. B. capului fetal se constat\ în sarcina normal\, dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. BALSAM, s. n. / baume, s. m. / balsam. [Lat. bal-samum, gr. balsamon = balsam.] Substan]\ de origine vegetal\, alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. Ex.: b. de Canada, extras din Abies balsamea; b. de Peru, antiseptic de uz extern; b. de Tolu, antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii. Foarte utilizate în trecut ca medicamente, b. prezint\ actualmente un interes limitat. BANC|, s. f. / banque, s. f. / bank. [Ital. banca = banc\.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii, levuri etc.). Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. V. [i bibliotec\ de gene. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii. Denumirea consacrat\: b. de organe. 3) În informatic\: b. de date, colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. BANDA III / bande III / band III. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare, cu rol de transportor al anionilor. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. III se fixeaz\ *ankirina, component\ a *citoschele-tului eritrocitar. BANDAJ, s. n. / bandage, s. m. / bandage. [Fr. bandage, din limba francilor stabili]i `n Galia binda, germ. binden, engl. to bind = a lega.] Ban-d\ de tifon [i, prin extensie, din orice alt material, care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament, realiz\rii unei compresiuni, imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii, men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. BAND|, s. f. / bande, s. f. / band. [Fr. bande, din limba francilor stabili]i `n Galia binda, germ. bin-den, engl. to bind = a lega.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate, de obicei în spectrul electromagnetic. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. [Fr. bandelette, din limba francilor stabili]i `n Galia binda, germ. binden, engl. to bind = a lega; fr. réactive, din lat. activus = activ, de la agere = a ac]iona.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\, destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\, sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau, uneori, pentru evaluarea concentra]iei, unei substan]e. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. [Engl. bang = pocnitur\; lat. super = deasupra; sonus = sunet.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. Subiec]ii expu[i nu sufer\, de obicei, leziuni directe, ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. BAR, s. m. / bar, s. m. / bar. [Gr. baros = greutate.] Unitate de m\sur\ a presiunii, înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). BARAJ, s. n. / barrage, s. m. / blocking. [Fr. bar-rage, din galez\ barro = extremitate, vârf.] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. BARANESTEZIE, s. f. / baranesthésie, s. f. / bar-anesthesia. [Gr. baros = greutate; an - priv.; ais-thesis = senza]ie, sensibilitate.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor. BARBITAL, s. m. / barbital, s. m. / barbital. [V. etimologia termenului barbituric.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor, administrat per os. BARBITURIC, adj., s. n. / barbiturique, adj., s. m. / barbiturate. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. barbabietola = sfecl\ [i uree.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). Exist\ numeroase b., iar în func]ie de durata de ac]iune, ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. cu ac]iune imediat\, utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. 2) B. rapide, utilizate în preanestezie. 3) B. intermediare, administrate ca *hipnotice. 4) B. lente, utilizate ca *sedative. BARBITURISM, s. n. / barbiturisme, s. m. / barbiturism. [V. etimologia termenului barbituric; -ism.] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). Se disting: 1) B. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident), manifestat prin com\. 2) B. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\), cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive, edeme localizate, dermatoze cronice (rar). BARESTEZIE, s. f. / baresthésie, s. f. / bar(a)es-thesia. [Gr. baros = greutate; aisthesis = senza-]ie, sensibilitate.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. [Fr. barrière, din galez\ barro = extremitate, vârf; lat. alveo-lus, dim. de la alveus = cavitate; capillaris = capilar, de la capillus = fir de p\r.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant, epiteliu alveolar, lamina bazal\ [i endoteliu capilar. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. [Fr. barrière, din galez\ barro = extremitate, vârf; gr. haima, -atos = sânge; enkephalos = creier, de la en = `n, kephale = cap.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\, datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. Spre deosebire de capilarele obi[nuite, la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap, celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. Ca urmare, trecerea substan]elor (ioni, molecule) în creier es-te controlat\ strict, deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare, *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei, îndeosebi *as-trocitele. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. Alteori, aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. Abrev.: BHE, BBB (engl.).

|

169

BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. [Fr. barrière, din galez\ barro = extremitate, vârf; lat. placenta = pl\cint\.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal, care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. V. [i placent\. BARITOZ|, s. f. / barytose, s. f. / barytosis, bari-tosis. [Gr. barys = greu, din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului; -ozã.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. BARIU, s. n. / baryum, s. m. / barium. [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr. barys = greu, din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i.] Elementul nr. 56. Interes medical prezint\ sulfatul de b., pulbere alb\, insolubil\ în ap\, utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast, îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie, pentru examenul radiologic al tubului digestiv. V. tranzit baritat. BARORECEPTOR, s. m. / pressorécepteur, ba-rorécepteur, s. m. / baroreceptor, pressorecep-tor. [Gr. baros = greutate; lat. receptus, de la recipere = a primi.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune, care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii, fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern, iar b. se g\sesc la nivelul tegumentelor), fie a unor lichi-de din organism, de ex. presiunea sanguin\ pentru b. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. Ace[ti b. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. Sin.: presoreceptor. BAROSENSIBILITATE, s. f. / barosensibilité, s. f. / barosensitivity. [Gr. baros = greutate; lat. sensibilitas, -atis = sensibilitate, de la sentire = a sim]i.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. Ex.: zona sinocarotidian\ prezint\ b. 2) Sensibilitate a organismului, a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice. BAROTRAUMATISM, s. n. / barotraumatisme, s. m. / barotrauma. [Gr. baros = greutate; trauma, -atos = ran\; -ism.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. Se disting dou\ cazuri principale de b.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice, *vertije alterno-barice, aero-odontalgii [i b. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. Sin.: barotraum\. BAROTRAUM|, s. f. / barotraumatisme, s. m. / barotrauma. [Gr. baros = greutate; trauma, -atos = ran\.] Sin.: barotraumatism (v.). BARTOLINIT|, s. f. / bartholinite, s. f. / bartholi-nitis. [Caspar Bartholin Jr., anatomist, Copenhaga, 1655-1738; -itã.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis. [A. L. Bar-ton, medic din America de Sud, 18711950; lat. bacillus = bastona[; forma = form\.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella, familia Bartonellaceae, ordinul Rickettsiales. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum, B. b. este agentul etiologic al bartonelozei (v.). BARTONELOZ|, s. f. / bartonellose, s. f. / barto-nellosis. [A. L. Barton, medic, America de Sud, 1871-1950; -ozã.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru, Ecuador [i Columbia. V. [i boal\ Carrion. BASEDOWIAN, adj., s. m. sau f. / basedowien, -enne, adj., s. m. ou f. / basedowian. [Karl A-dolf von Basedow, medic german, Merseburg, 1790-1854.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. BASION, s. n. / basion, s. m. / basion. [Lat., gr. basis = baz\.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale, `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. [Ital. bastone, din lat. bastum, de la bastare = a purta; lat. rete, -is = re]ea; -inã.] Celule senzoriale ale *retinei, bogate în *rodopsi-n\, care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. B. r., în num\r de circa 120 milioane, sunt distribuite pe întrega retin\, cu excep]ia *ma-culei lutea. Fiecare b. r. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare, bastona[ul propriu-zis, [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. V. conuri retiniene [i retin\. BATIESTEZIE, s. f. / bathyesthésie, s. f. / bathy-(a)esthesia. [Gr. bathys = adânc; aisthesis = senza]ie, sensibilitate.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i. BATMOTROP, adj. / bathmotrope, adj. / bath-motropic. [Gr. bathmos = prag; trope = `ntoarce-re, de la trepein = a `ntoarce.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. Ex.: ac]iunea b. a nervilor extrinseci ai inimii, ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina, adrenalina etc.). BATMOTROPISM, s. n. / bathmotropisme, s. m. / bathmotropism. [Gr. bathmos = prag; trope = `ntoarcere, de la trepein = a `ntoarce; -ism.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard. BAZAL, adj. / basal, -e, adj. / basal. [Lat., gr. ba-sis = baz\.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. Ex.: membran\ b., bron[ie b. 2) Fundamental, esen-]ial. V. metabolism bazal. BAZALIOM, s. n. / basaliome, s. m. / basalioma. [Lat., gr. basis = baz\; -oma.] Sin.: epiteliom ba-zocelular (v.). BAZ|, s. f. / base, s. f. / base. [Lat., gr. basis = baz\.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. Prin reac]ia unei b. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. Se disting b. minerale [i b. organice. B. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7, iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). B. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali. V. [i acid. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. Structura b. p. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot. Biosinteza b. p. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic. Principalele b. p. sunt *citozina, *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). Unele b. p. sunt utilizate în terapeutic\. Ex.: 5-fluorouracil. V. [i pirimidin\. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. Structura b. p. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. B. p. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici. *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina, teobromina) sunt de asemenea b. p. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. O serie de b. p. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina, *teobromina), *6-mercaptopurina, *alopurinolul [i *azatioprina. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. Termen utilizat îndeosebi în engl. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge. ~n mod normal, prin combinarea b. t. se produce o neutralizare reciproc\, evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\, cuprinzând *cafeina, *teofilina [i *teobromina. BAZILAR, adj. / basilaire, adj. / basilar. [Lat., gr. basis = baz\.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice, de referin]\. Ex.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. [i venele b. BAZIN, s. n. / bassin, s. m. / pelvis. NA: pelvis. [Lat. pop. baccinus, de la baccus = recipient.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului, care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior, continuate, bilateral, de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate, se deosebesc marele b. (superior), continuat cu micul b. (inferior), separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu, liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\. Sin.: pelvis. V. [i tab. anat. - oase.

170

BAZINET, s. n. / bassinet, s. m. / pelvis of the kidney. NA: pelvis renalis. [Lat. pop. baccinus, de la baccus = recipient.] 1) Segment larg al c\ilor urinare, situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. 2) ~n român\, vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). BAZIOTRIB, s. n. / basiotribe, s. m. / basiotribe. [Lat., gr. basis = baz\; gr. tribein = a freca.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort. BAZIVERTEBRAL, adj. / basivertébral, adj. / basivertebral. [Lat., gr. basis = baz\; lat. vertebra = vertebr\, de la vertere = a `ntoarce.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. BAZOCELULAR, adj. / basocellulaire, adj. / ba-socellular. [Lat., gr. basis = baz\; lat. celulla = c\m\ru]\, dim. de la cella = c\mar\.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. BAZOFIL, adj., s. n. / basophile, adj., s. m. / ba-sophil, adj., n., basophilic, adj. [Lat., gr. basis = baz\; philos = prieten, de la philein = a iubi.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici, ca, de ex., *hematoxilina. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa. V. [i granulocit, polinuclear. BAZOFILIE, s. f. / basophilie, s. f. / basophilia. [Lat., gr. basis = baz\; philia = atrac]ie, de la philein = a iubi.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice, celul\, ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). 2) Impropriu, termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui. Sin.: granulocitoz\ bazofil\. B|TAIE, s. f. / battement, s. m. / beat. [Lat. fam. battuere = a bate.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. Sin.: pulsa]ie. BÂLBÂIAL|, s. f. / balbutiement, s. m. / balbu-ties, stuttering, stammering. [Lat. balbicare = bâlbâial\.] Sin. pop.: logonevroz\ (v.). BECQUEREL, s. m. / becquerel, s. m. / becque-rel. [Antoine Henri Becquerel, fizician francez, Paris, 1852-1908; premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te, în sistemul interna]ional, vechea unitate, Curie. Un B. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. V. [i Curie. BEHAVIORISM, s. n. / béhaviorisme, s. m. / behaviorism. [Engl. amer. behaviour = comportament; -ism.] Doctrin\ promovat\ de J. B. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\. BEL, s. m. / bel, s. m. / bel. [Graham Bell, inginer american, inventatorul telefonului, 1847-1922.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B., în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). BELADON|. Var. pentru belladon\ (v.). BELLADON|, s. f. / belladone, s. f. / belladona. [It. bella = frumoas\; dona = doamn\.] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona. B. este sursa unor alcaloide variate, in-cluzând *atropina [i *scopolamina. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal. Var.: beladon\. BENIGN, adj. / bénin, bénigne, adj. / benign. [Lat. benignus = binevoitor.] Care este lipsit de gravitate. Care nu prezint\ caracter neoplazic. Ex.: tumor\ b. Ant.: malign. V. [i benignitate. BENIGNITATE, s. f. / bénignité, s. f. / benignity. [Lat. benignitas, -atis = bun\voin]\, de la benig-nus = binevoitor.] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic, tumorile benigne sunt circumscrise, frecvent încapsulate, se dezvolt\ local, cre[terea se produce de obicei lent, iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie; b) histologic, tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe, atât în plan arhitectural, cât [i cito-logic; c) evolutiv, datorit\ caracterului neinvaziv, tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau, dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. Totu[i, unele tumori benigne se pot extinde local, cu posibilitatea de recidiv\. BENZEN, s. m. / benzène, s. m. / benzene. [Lat. bototanic\ benzoe.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. Este toxic [i poate determina anemie, leucopenie, trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale. V. [i benzolism. BENZENISM, s. n. / benzénisme, s. m. / benzolism. [Lat. bototanic\ benzoe; -ism.] Sin.: benzolism (v.). BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. B. c. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali, fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. [R. A. Mees, neurolog olandez, Bakkum, n. 1873.] Sin.: dungi Mees (v.). BENZIDIN|, s. f. / benzidine, s. f. / benzidine. [Lat. botanic\ benzoe.] Compus aromatic (diami-no-4, 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\, de culoare alb\, toxic [i cancerigen. B. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale, ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). BENZODIAZEPINE, s. f. pl. / benzodiazépines, s. f. pl. / benzodiazepine compounds. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante, exercitând, printre altele, [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a, aten]ia [i memoria, utilizarea b. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente, cu eventuale consecin]e medicolegale. Ca urmare, durata lor de prescrip]ie a fost limitat\, în func]ie de caz, la 2-4 s\pt\mâni. B. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. BENZOLISM, s. n. / benzolisme, s. m. / benzolism. [Lat. botanic\ benzoe; -ism.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. B. este, de regul\, de origine profesional\. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate, în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice, fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie, leucopenie, purpur\ trombopenic\), fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. sunt rare. Sin.: benzenism. BERIBERI, s. n. / béribéri, s. m. / beriberi. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune; repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul - sl\biciune extrem\.] Sin.: boal\ beri-beri (v.). BERILIOZ|, s. f. / bérylliose, s. f. / berylliosis. [Lat. beryllus, gr. beryllos = beriliu; -ozã.] Pneumopatie profesional\, *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar, utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). Exist\ o form\ acut\, în care caz b. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici, [i o form\ cronic\, caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii, cu localiz\ri extratoracice. BESTIALITATE, s. f. / bestialité, s. f. / bestiality. [Lat. bestialis = bestial, s\lbatic, de la bestia = animal s\lbatic.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. V. [i zoofilie. BETA-ADRENERGIC, adj. / bêta-adrénergique, adj. / beta-adrenergic. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; lat. ad = aproape de, lâng\; ren, -is = rinichi; gr. ergein = a lucra.] Var.: β- adrenergic. Sin.: betastimulant (v.). BETABLOCANT, adj., s. n. / bétabloquant, adj., s. m. / betablocker. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; fr. bloquant, din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici, f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. Numeroasele b. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b. pur\ (ex.: sotalol, timolol); b) cu ac]iune b. [i de stabilizare a membranei celulare (ex.: atenololul). O serie

|

|

171

de b. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex.: acebutololul), iar labetalolul este [i alfa- [i betablocant. B. sunt utilizate frecvent în terapeutic\, îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. BETACELULIN|, s. f. / bêtacelluline, s. f. / beta-cellulin. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; lat. cellula = c\m\ru]\, dim. de la cella = c\mar\; -inã.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\, produs\ de celulele β-pancrea-tice. B. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. BETAGLOBULIN|, s. f. / béta-globuline, s. f. / beta-globulin. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Frac]iune proteic\, una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\, reprezentând, în mod normal, 9-15 % din proteinele plasmatice. Var.: β-globulin\. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; lat. herpes, -etis, gr. herpes, -etos = pecingine, ulcer malign, de la gr. herpein = a se târ`; lat. virus = venin, otrav\.] Subfamilie din familia *Herpesviridae, cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. citomegalovirus) [i Roseolovirus. BETAIN|, s. f. / bétaïne, s. f. / betaine. [Lat. beta = sfecl\; -inã.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat, cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar. Ex.: *carnitina [i *colina. B. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule, fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. BETALACTAM, s. n. / bêtalactame, s. m. / beta-lactame. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\, fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. Ciclul b. se afl\ în numeroase antibiotice. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b., în special sub ac]iunea *betalactamazelor. Var.: β-lactam. BETALACTAMAZ|, s. f. / bêtalactamase, s. f. / betalactamase. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam, rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae), care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. Var.: β-lac-tamaz\. BETALACTAMINE, s. f. pl. / bêtalactamines, s. f. pl. / beta-lactam antibiotics. Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. B. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele, în continu\ ameliorare. Var.: βlactamine. BETALIPOPROTEIN|, s. f. / bêtalipoprotéine, s. f. / beta lipoprotein. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; gr. lipos = gr\sime; protos = primul; -inã.] Var.: β-lipoprotein\. V. lipoprotein\. BETALIPOTROPIN|, s. f. / bêtalipotropine, s. f. / betalipotropin. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; gr. lipos = gr\sime; trope = `ntoarcere, de la trepein = a `ntoarce; -inã.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi, izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. B. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic, favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i, probabil, ac]iune hipocal-cemiant\. Var.: β-lipotropin\. BETAMIMETIC, adj. / bêtamimétique, adj. / beta-mimetic. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; gr. mimetikos = care imit\, de la mimeisthai = a imi-ta.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i, prin extensie, care stimuleaz\ ace[ti receptori. Var.: βmimetic. BETASTIMULANT, adj., s. m. / bétastimulant, -e, adj., s. m. / betastimulant. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; lat. stimulare = a îmboldi, a stimula, de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. selectiv\. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α, cât [i β; dobutamina este β1 stimulant\, iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. Var.: β-stimulant. Sin.: beta-adrenergic. BETATERAPIE, s. f. / bêtathérapie, s. f. / beta-ray therapy. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. Sin. par]ial cu *electronoterapie. V. [i curieterapie. BETATRON, s. n. / bêtatron, s. m. / betatron. [β = a doua liter\ a alfabetului grec; gr. elektron = chihlimbar, corp care se electrizeaz\ prin frecare.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. Fascicolul de electroni accelera]i ([i, deci, cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei. BE}IE, s. f. / ébriété, s. f. / drunkenness, ebriety. [Lat. bibitus; de la bibere = a bea.] Sin.: ebrietate (v.). BEZOAR, s. m. / bézoard, s. m. / bezoar. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante, forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale, utilizat\ odi-nioar\ ca antidot.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. În trecut, b. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman. Se disting, în func]ie de compozi]ie, mai multe tipuri de b.: tricobezoar (format din fire de p\r), tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale), fitobezoar (vegetale [i hran\). BIBERON, s. n. / biberon, s. m. / feeding-bottle, feeding-cup. [Lat. bibere = a bea.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque, s. f. / gene library, gene bank. [Lat. bibliotheca, din gr. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile, de la bi-blion = carte, theke = cutie, teac\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide, *bacteriofagi, *cosmide), al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene, iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii. Totalitatea coloniilor - respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate - formeaz\ o a[a-numit\ b. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in, acestea sunt b. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. genomice. BIBLOC, s. n. / bibloc, s. m. / biblock, bilateral bundle branch block. [Lat. bis = de dou\ ori; fr. bloc, din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral). Cu aspect variabil pe electrocardiogram\, b. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet. BICARBONAT, s. m. / bicarbonate, s. m. / bicarbonate. [Lat. bis = de dou\ ori; carbo, -onis = carbon.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ), care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic. Cei trei compu[i CO2, [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. B. intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului), ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. BICATENAR, adj. / bicaténaire, adj. / bicatenary. [Lat. bis = de dou\ ori; catenarius = legat `n lan], de la catena = lan].] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele. Ex.: molecula de ADN. BICEPS, s. m. / biceps, s. m. / biceps. [Lat. bis = de dou\ ori; caput, -itis = cap.] Tip de mu[chi lung, cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane. V. tab. anat. - mu[chi. BICIPITAL, adj. / bicipital, -ale, -aux, adj. / bicipi-tal. [Lat. bis = de dou\ ori; caput, -itis = cap.] 1) În general, care posed\ dou\ capete, asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural. 2) În mod o-bi[nuit, cu referire la mu[chii bicep[i (v. tab. anat. - mu[chi). BICUSPID, adj. / bicuspide, adj. / bicuspid. [Lat. bis = de dou\ ori; cuspis = vârf.] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite. Ex.: dinte b. (premolar), valvula b. a inimii. BIFID, adj. / bifide, adj. / bifid. [Lat. bifidus = des-picat `n dou\, de la bis = de dou\ ori, fidus = t\-iat, despicat.] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii. Ex.: ureter b., uter b. BIFOCAL, adj. / bifocal, -e, adj. / bifocal. [Lat. bis = de dou\ ori; focus = vatr\, c\min.] Care posed\ dou\ *focare. Ex.: lentil\ b. 2,3-BIFOSFOGLICERAT, s. m. / 2,3-bisphospho-glycerate, s. m. / 2,3-bisphosphoglycerate. [Lat. bis = de dou\ ori; gr. phos, photos = lumin\; glykeros = îndulcit, de la glykys = dulce.] Ester difosforic al acidului gliceric, care este foarte a-bundent în eritrocit, cu rol de rezerv\ de energie. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. Datorit\
223 3 3

172

acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei, 2,3-b. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. Abrev. (fr., engl.): 2,3-BPG. BIFOSFONAT, s. m. / biphosphonate, s. m. / bi-phosphonate. [Lat. bis = de dou\ ori; gr. phos, photos = lumin\; phoros = care poart\, de la phe-rein = a purta, a transporta.] Sin.: difosfonat (v.). BIGEMINISM, s. n. / bigéminisme, s. m. ou bigé-minie, s. f. / bigeminy. [Lat. bigeminus = dedublat, de la bis = de dou\ ori, geminus = geam\n; -ism.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet), compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\), mai slab\ decât sistola care o precede. V. puls bigeminat [i trigeminism. BIGUANID|, s. f. / biguanide, s. f. / biguanide. Antidiabetic de sintez\ care, administrat per os, poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i, implicit, f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. B. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. BILAN}, s. n. / bilan, s. m. / balance. [Ital. bi-lancio = bilan].] În biologie [i medicin\, analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale, glucide, lipide, proteine, lichide etc.) primite [i cedate de organism, de obicei în cadrul unui proces fiziologic. Ex.: 1) B. azotat, diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. Dac\ aportul este egal cu eliminarea, organismul se afl\ în echilibru azotat. 2) B. hidric, diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\. B. h. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente, diaree, diabet insipid etc. 3) B. mineral, diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. 4) B. nutritiv, raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. Este b. cel mai complex, în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate, transformarea digestiv\ a acestora, consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie, explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b. diferitelor principii alimentare (glucide, lipide, proteine, s\ruri, vitamine, ap\). V. [i în continuare. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up, manual muscle test. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 - contrac]ie nul\; 1 - contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care; 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\; 3 - mi[care complet\ la presiune; 4 - mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate; 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. Exist\ [i alte sisteme de b. m. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. Examen medical sistematic, efectuat periodic sau ocazional, persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. B. s. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei, al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\), al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli, la solicitarea caselor de asigur\ri, etc. La noi în ]ar\, denumirea e-chivalent\ pentru b. s. este control medical, în diverse formule, care în viitor vor fi, probabil, clarificate. BILATERAL, adj. / bilatéral, -ale, -aux, adj. / bilateral. [Lat. bis = de dou\ ori; lateralis = lateral, de la latus, -eris = latur\.] Care este situat de ambele p\r]i, relativ simetrice, ale corpului. BIL|, s. f. / bile, s. f. / bile, gall. [Lat. bilis = fiere.] Lichid de secre]ie a hepatocitului, cu viscozitate mare, de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. Produs\ continuu, b. este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden, prin *canalul coledoc, numai în timpul digestiei. Com-ponen]ii principali ai b. sunt: apa, mucina, *s\ruri-le biliare, *pigmen]ii biliari, *lecitina [i colesterolul. B. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden, creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice, c\rora b. le spore[te [i activitatea lipolitic\. De asemenea, b. favorizeaz\, prin ac]iunea s\rurilor biliare, emulsia gr\similor, c\rora, devenite solubile, li se facilitea-z\ absorb]ia. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). B. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale, precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b. A), vezicul\ biliar\ (b. B, b. cistic\ sau vezicular\), canale hepatice (b. C sau b. hepatic\). BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. [Theodor Ma-ximilian Bilharz, medic german, 1825-1862.] Sin.: Schistosoma (v.). BILHARZIOZ|, s. f. / bilharziose, s. f. / bilharzia-sis, bilharziosis. [Theodor Maximilian Bilharz, medic german care a studiat aceast\ boal\, 1825-1862; -ozã.] Sin.: schistosomiaz\ (v.). BILIAR, adj. / biliaire, adj. / biliary. [Lat. bilis = fiere.] Care este în rela]ie cu *bila. Ex.: canalicule b., pigmen]i b. BILICULTUR|, s. f. / biliculture, s. f. / gallocul-ture. [Lat. bilis = fiere; cultura = cultivare.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril, prin tubaj duodenal, în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni. BILIFUSCIN|, s. f. / bilifuscine, s. f. / bilifuscin. [Lat. bilis = fiere; fuscus = negru, brun; -inã.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici, prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\. BILIGRAFIE, s. f. / biligraphie, s. f. / cholangio-graphy. [Lat. bilis = fiere; gr. graphein = a scrie.] Sin.: colangiografie (v.). BILIN|, s. f. / biline, s. f. / bilin. [Lat. bilis = fiere; -inã.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. BILIOS, adj. / bilieux, -euse, adj. / bilious. [Lat. biliosus = plin de fiere, de la bilis = fiere.] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\. BILIRUBIN|, s. f. / bilirubine, s. f. / bilirubin. [Lat. bilis = fiere; ruber, -bra, -brum = ro[u; -inã.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\, legat\ la albumin\. Se deosebesc: 1) B. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct, ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. Este o combina]ie a b. cu acidul glucuronic. Conjugarea are loc în ficat, dup\ care b. conjugat\ trece normal în bil\. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal, 0,1-0,3 mg/dl (1,7-5,1 µmol/l). Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare, atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater, a coledocului), cât [i intrahepatic\ (hepatit\). 2) B. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare. Valoarea sa în sânge este între 0,2-0,7 mg/dl (3,4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. BILIRUBINEMIE, s. f. / bilirubinémie, s. f. / biliru-bin(a)emia. [Lat. bilis = fiere; ruber, -bra, -brum = ro[u; -inã; gr. haima, -atos = sânge.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. Termenul este folosit, prin extensie, incorect, pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge. B. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. *Bilirubina direct\ sau con-jugat\, hidrosolubil\, d\ direct reac]ia, pe când *bilirubina indirect\ sau liber\, liposolubil\, necon-jugat\, nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. V. [i tab. const. biochim. BILIRUBINURIE, s. f. / bilirubinurie, s. f. / biliru-binuria. [Lat. bilis = fiere; ruber, -bra, -brum = ro[u; -inã; gr. ouron = urin\.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\, situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. În mod normal, bilirubina este absent\ în urin\. V. [i pigmen]i biliari. BILIVERDIN|, s. f. / biliverdine, s. f. / biliverdin. [Lat. bilis = fiere; viridis = verde; -inã.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. Absent\ la om, în bil\ sau în sânge, b. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. La om poate apare în ser, urin\ sau în con]inutul intestinal, în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. BILOBECTOMIE, s. f. / bilobectomie, s. f. / bi-lobectomy. [Lat. bis = de dou\ ori; gr. lobos = lob; ektome = excizie.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu, sau mediu [i inferior). BINAR, adj. / binaire, adj. / binary. [Lat. binarius = dublu.] 1) Compus din dou\ unit\]i, din dou\ elemente; care se divide în câte dou\ elemente. Ex.: apa (H2O) este un compus binar. 2) Num\ra-re b.: sistem de num\rare cu baza doi, utilizând doar cifrele 0 [i 1. Serve[te îndeosebi în informatic\. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. Angl. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. Ex.: TBG thyroxine-binding protein (globulin), protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei.

173

BINOCULAR, adj. / binoculaire, adj. / binocular. [Lat. bini = câte doi, pereche; ocularius = referitor la ochi, de la oculus = ochi.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. Ex.: vedere b. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. Ex.: microscop b. BIOARTIFICIAL, adj. / bioartificiel, -elle, adj. / bioartificial. [Gr. bios = via]\; lat. ars, artis = art\; facere = a face.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\, alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite, totodat\, schimburi metabolice între organ [i organism). BIOCALORIMETRIE, s. f. / biocalorimétrie, s. f. / biocalorimetry. [Gr. bios = via]\; lat. calor, -oris = c\ldur\; gr. metron = m\sur\.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. BIOCAPTOR, s. n. / biocapteur, s. m. / biosen-sor. [Gr. bios = via]\; lat. captare = a prinde.] Sin.: biosenzor (v.). BIOCATALIZATOR, s. m. / biocatalyseur, s. m. / biocatalyst. [Gr. bios = via]\; katalyein = a dizolva, a distruge.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. (În ur-m\ cu dou\ decenii, al\turi de enzime erau considerate b. vitaminele, factorii de cre[tere, hormonii). BIOCENOZ|, s. f. / biocénose, s. f. / biocenose. [Gr. bios = via]\; koinosis = asociere, reunire.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop, având o component\ determinat\, autoreglabil\. 2) Orice rela]ie între organisme. BIOCHIMIE, s. f. / biochimie, s. f. / biochemistry. [Gr. bios = via]\; khemeia = alchimie.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii, în condi]ii normale [i patologice. BIOCIBERNETIC|, s. f. / biocybernétique, s. f. / biocybernetics. [Gr. bios = via]\; kybernetike = arta de a guverna.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii, regl\rii, conserv\rii, prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. Are re-la]ii directe cu *bionica. BIOCOMPATIBIL, adj. / biocompatible, adj. / biocompatible. [Gr. bios = via]\; lat. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu; pati = a suferi).] Despre un material organic sau anorganic care, intodus `n organism, nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. BIOCOMPATIBILITATE, s. f. / biocompatibilité, s. f. / biocompatibility. [Gr. bios = via]\; lat. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu; pati = a suferi).] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil. BIODEGRADABIL, adj. / biodégradable, adj. / biodegradable. [Gr. bios = via]\; lat. degradare = a degrada.] Despre orice compus organic care, introdus în sol, poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. Prin biodegradare, în cursul erelor biologice, s-a asigurat ciclul natural al elementelor. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b., prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". BIODISPONIBILITATE, s. f. / biodisponibilité, s. f. / bioavailability. [Gr. bios = via]\; lat. dispo-nere = a aranja, a orândui.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. B. depinde de: solubilitate, viteza de di-solu]ie a substan]ei active, compozi]ie, starea fizic\ a *excipientului, forma de administrare a medicamentului. Sin.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. BIODISTRIBUTOR, s. n. / biodistributeur, s. m. / bioartificial distributor. [Gr. bios = via]\; lat. distributor, -oris = distribuitor, de la distribuere = a distribui, a repartiza.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau, uneori, mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. Ex.: b. alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\, con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele; aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. BIOELECTRICITATE, s. f. / bioélectricité, s. f. / bioelectricity. [Gr. bios = via]\; elektron = chih-limbar, corp care se electrizeaz\ prin frecare.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial, *depolariz\ri [i *repolariz\ri, curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei, cauza *poten]ialului de repaus. În excita]ie, poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate, rezultând electrogramele: electrocardiograma, electroencefalograma, electromiogra-ma, electroretinograma etc. V. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. BIOELECTROGENEZ|, s. f. / bioélectrogenèse, s. f. / bioelectrogenesis. [Gr. bios = via]\; elek-tron = chihlimbar, corp care se electrizeaz\ prin frecare; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. B. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). Sin.: e-lectrogenez\. BIOELEMENT, s. n. / bioélément, s. m. / bioelement. [Gr. bios = via]\; lat. elementum = element.] Element constant întâlnit în sistemele vii. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii, iar împreun\ cu C, N, Ca, S, P, Si, K, Mg, Fe, Na, Cl, Al, Zn peste 90 %. Con]inutul în unele b. ce nu fac parte din moleculele de proteine, glucide, lipide variaz\ considerabil cu specia. BIOENERGETIC|, s. f. / bioénergétique, s. f. / bioenergetics. [Gr. bios = via]\; energein = a fi `n activitate.] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i, în general, din punctul de vedere al regimului energetic. Domenii de studiu în b.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme. 2) Caracterizarea b. din punctul de vedere al termodinamicii. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. BIOENERGIE, s. f. / bioénergie, s. f. / bioenergy. [Gr. bios = via]\; energeia = for]\ `n ac]iune.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. V. bioenergetic\. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich, medic [i psihanalist austriac, 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale", sunt formulate diferite conduite terapeutice, mai mult sau mai pu]in validate, utilizând contactul corporal (touching), masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale. B. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. BIOETIC|, s. f. / bioéthique, s. f. / bioethics. [Gr. bios = via]\; lat. ethica = moral\, din gr. ethike, de la ethos = moravuri.] Domeniu interdisciplinar, în evident\ [i necesar\ extensie, în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. Temele de reflec]ie ale b. sunt îndeosebi experimentul clinic, procrearea artificial\ [i *eutanasia, transplantul, manipul\rile biologice [i genetice etc. BIOFIZIC|, s. f. / biophysique, s. f. / biophysics. [Gr. bios = via]\; lat. physica, gr. physike, femininul substantival al adj. physikos = natural, de la physis = natur\.] {tiin]\ de frontier\, ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile, conceptele, metodele [i tehnicile fizicii. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii, ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate, b. con]ine mai multe domenii, `ndeosebi b. molecular\ [i b. celular\. B. medical\ cuprinde domeniile b. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. BIOGENEZ|, s. f. / biogenèse, s. f. / biogenesis. [Gr. bios = via]\; genesis = producere, de la gen-nan = a produce.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. 2) Crearea unui organism viu. BIOINFORMA}IE, s. f. / bioinformation, s. f. / bioinformation. [Gr. bios = via]\; lat. informa-tio, -onis = schi]\, reprezentare, informa]ie, de la informare = a reprezenta.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare, comunica]ie, reflectare, conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. Suportul material al b.: acizi nucleici, hormoni, neuroni etc. BIOINGINERIE, s. f. / bioingénierie, s. f., ingénie-rierie biologique, génie biologique / bioengine-ering. [Gr. bios = via]\; lat. ingenium = spirit, inteligen]\.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee, dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. Se disting numeroase direc]ii ale b.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale, dezvoltarea diver-selor tipuri de

174

biomateriale, conceperea unor tipuri variate de proteze, b. molecular\, `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. BIOLOGIE, s. f. / biologie, s. f. / biology. [Gr. bios = via]\; logos = [tiin]\.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii, adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme, organisme pluricelulare, popula]ii). Cercetarea biologic\ are ca obiective forma, structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente, ciclul de reproducere, de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii, raporturile acestora cu mediul etc. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. ~n prezent, b. c. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\, biochimie, genetic\ etc., `n rela]ie cu celula. B. c. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii, `n special proteinele [i acizii nucleici. V. [i genetic\ molecular\. Prin extensie, crearea de noi molecule artificiale, investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. B. m. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i, în general, a evolu]iei medicinii contemporane. BIOLUMINESCEN}|, s. f. / bioluminescence, s. f. / bioluminescence. [Gr. bios = via]\; lat. lumen, -inis = lumin\.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. B. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza), în pre-zen]a oxigenului. BIOMAS|, s. f. / biomasse, s. f. / biomass. [Gr. bios = via]\; lat. massa = mas\.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. BIOMATERIAL, s. n. / biomatériau, s. m. / bioma-terial. [Gr. bios = via]\; lat. materia sau mate-ries = materie, material.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea, fabricarea) de proteze sau de organe artificiale, implantabile sau nu, ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. Natura b. este foarte divers\: metale (aliaje), ceramic\, polimeri, deriva]i de carbon etc. B. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. BIOMECANIC|, s. f. / biomécanique, s. f. / bio-mechanics. [Gr. bios = via]\; lat. mechanicus, din gr. mekhanikos, mekhanike, de la mekhane = ma[in\.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor, `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. ~n medicin\, studiile [i aplica]iile b. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i, `mpreun\ cu *hemoreolo-gia, `n cazul sistemului vascular. BIOMEDICIN|, s. f. / biomédecine, s. f. / biomedicine. [Gr. bios = via]\; lat. medicina = medici-n\.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii, *biofizicii, *biochimiei, *biologiei moleculare, *biologiei celulare etc. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. BIOMETRIE, s. f. / biométrie, s. f. / biometrics, biometry. [Gr. bios = via]\; metron = m\sur\.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice, calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. nucleului (cariometria), b. celulelor (citome-tria), b. ]esuturilor (histometria), b. organelor (vis-cerometrie, osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie). BIOMICROSCOP, s. n. / biomicroscope, s. m. / biomicroscope. [Gr. bios = via]\; mikros = mic; skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului, îndeosebi pentru segmentul anterior. BIONIC|, s. f. / bionique, s. f. / bionics. [De la biologie + electronicã, din gr. bios = via]\; logos = [tiin]\; elektron = chihlimbar, corp care se elec-trizeaz\ prin frecare.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. De ex., "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. BIOPOLIMERI, s. m. pl. / biopolymères, s. m. pl. / biopolymers. [Gr. bios = via]\; polys = mul]i; meros = parte.] *Polimeri forma]i în organismele vii. Ex.: polipeptidele, alc\tuite din aminoacizi (monomeri). BIOPOTEN}IAL, s. n. / biopotentiel, s. m. / bio-potential. [Gr. bios = via]\; lat. medieval\ poten-tialis, de la potens, -ntis = puternic [i posse = a putea.] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. ~n principiu, b. sunt asociate proceselor vie]ii, iar dispari]ia b. semnific\ `ncetarea acestor procese. De ex., dispar