'\;d-^ '3c.A'...

3

Capitglul1
ni hIANA G E S'[\ET INTRODLIC E,RE,
unr.rldintrc i- crnst;:uie ast^dzi $tirnla si practica manasementuluiCcopotrir domeniiie ccle rcr&ifascinante ale actii'itilii umane. ir-aponanlaacestui domeniu in faptuici problcmele uitimului secoi.Explicaliaiezid5. treptatpe parcursul cresc6nd au $ansasi fic a*Azt 5i in liitoml previzibil societatea majorc cu care se confrunt5. tn carc managernentul practicatla nilelul organiza;rilorss rezoilate numai in mS.sura in vaforificarearesursclorfolosite ;i in dovedeqte.deopotrivi. eficace ;i eficient ia dez{'oitarea acestor societatri in ansamblu, organizagii rnaximizareaconrribugiei Transformirile profunde care au loc in intreagavialE econornjcS Ei sociali a pSriiimpun perfecii.onarea continui a forrnelor qi metodelorde organizare gi conducere in toate rarnurile economieipentru a se asiguri folosireaoptrmaa resurseloru.rna-oe. materialegi fi nanclare.

1.1.llanagemenfulca gtiinld- artd - acfiune
Cuvintul ( nan€ement >> de origine anglc-saxoni esredefinir in nurnercase tratatein mod difent. ,, ( 1974) Ln <.Iv{icdrctionar ai hmbri rornAne aredoud. scnsun:. - activitateasauarta de a conduce: - gtiinla organizini gi conduceriiintrepnndeni. O alti definirie a fost elaborat6de AcademiaFrancezd.ln acest sens Jean Gerbier afi.rma ca Academia ar fi definrt manasementrl ca fiind gestiunea ;i conducerea producgiei,omi6n d crganizarea [2 3] Robert Kreitner [34] defineqtemanagementul in mod pragmatic ca << acel procesprin careun grup res[r6ns in frunte cu managerul de I'irf acrioneazi. impreuni gi prin alfii, pentru a realiza obiectivele orgaruzaFieiintr-un mediu in conrinui schimbare)). sccpulacestuiprocesesteob$nerea efrcientei. O defini:ie care expnmi scopul manaqementulu-i intr-o intreprinderecstc plezentati in << Diclionar practrc al iinrbii rornane > (i995). astfel: <r valorificarea gi eficienti. resurseior a umanc.finaaciareqi materialeale unei organizarii >;r $iinlnce Procesul de marngement intr-o fLrma. esre definit qi de Oridiu Nicr:lescrr [+El.
4.

/

astfel. ((ansarnblil fazelbr. a proceseior prin care se determini obiectiveie acesfeia 5i ale subsistemelor incorporate- resursele qi procesele de munc5,necesarerealizarii lor 5i executanlii acestora- prin care se integreazi. Ei controleazd munca personaluir-ii folosinrl i:n complex de metodg gi rehnici in vs'dereaindeplinirii cdt mai eficiente a raiiuniior ce au determinat infiinprea respectivelor firme >>. Aceasti definilie pare si fie desnrl de relevanti. aratend caracterul cornpler al procesului de management. Rrchard Farmer are urrnatoarea oprnie: < N'Ianagernentuieste unul drn foctorii esenpali care explici de ce o lari este bogati sau siracS. > De aici rezidi irnportania rnajori a numagementdui. In cele din urmi. este tot mai mult acceptati ideea ci aceas6 gtiinl5 a maaagementului inglobeaza intr-un cuvAnt organizarea, gestiunea, conducerea 9i multe alte eiemente de care trebuie si gi:ia seama.managerul . IatS deci c5.nu se poate vorbi de management fir5. existenia unor maaageri caie si -fliecapabili si utiiizeze resurseledin intreprindere, instiiutie- organizagieprofesion:la etc. $i sE cornpieteze acesteresurse existente cu (( resurse atrase )). J.Pericchi, in lucrarea Ghidul managementului [39]- definegte managemen:ul ca un affiElu-Te idei qi acliuni care iau in considerare obiectivele econoniice gi seciale ale firmelor- penm: a produce valori adiugate, rn5,suratepnn rezultate, p-rniic care beneficiile reprezinti. obiectivul suprem. ' El compard managementul cu doui, semisfere reprezenldndgninic 1t acrit;ntc cara trsbuie sa fie strdns le_sate intre eie (fig 1.1). Dificuttatea menlixerii in timp a legaturii/dintre cele doui. eier-nenterepr:zl:ri dupd Pericchi, un lucru la fei de greu ca < dcsfacereanodului gorcan >r. In cadrul celor doui elemente, acriunea reprezinta scopu! DrGCi:c. ia: mijloac,,rle pertru atingerea acesfui scop trebuie s5.le cfere sriirn- stuCul- el.emcnicic de reflccgie, arta 9i taientul managerului.

TRAN SPUbI ERE TX PNqCTI CA
Fig. i . i. $riinra ;i acrii.titeain ntar.c-tecnient

X
O..i acpunile manageiaie vor lnterveni tocmai pentru a mcnline in strinsi cele doui. eiemente in vederea transpunerii uncr obiective in practici. Managementul ca StiinlS gi ac$iune, se manrifesti in toate domeniile vietii

legiruri

social-economice,cum ar fi: - lntreprinderide produclieEi sen'icii: qi prigate; - institulii guvem.€lmentale - organizagiiprofesionaie,de cantate,religioase etc

1.2. Construcfiile gi managementul ?n construcf.ii
Ramuri principali a sferei producgiei matenale, construcliile cuprina tehnico-materiali. a pregatini gi e:.ecutirii ul de actiritagr privind organizarea ansanobl gi montaj irctalalii a utilajelor^, in vederea raLtz5,ni la hcr1rilor de construcgii, de terrnen gi in condi$i de eficien15sporitEde noi obiective productive, sociai-cuituraie gi de locuit precum ;i ertinderea, modemizareagi reabilitarea celor existente. Aspectcle tehnico-rreanizatorice Ei economico-filanciare a]e compleruiui procesde proiectare cie constn:cgii, de execulie, de montaj gi de erploatare in ansaniblul lor. tinanci seama Ce locul in cadrul (( ramurir construclii i.,. intercondifonarea reciprocS,igi gdsesc Exigenlele i:r cadrul ramurii construcliilor vizea'd, acceierarearitrnului de execufie, reducerea costurilor de produclie concomitent cu imbunitifrea calitdlii lucr5rilor gi cregterea productiritapi muncii pd gantierele de construcfii-monta;, a activrtalri de obiective care pot fi atinse printr-o rnai buni organizare gi conduce-re ip acestdomeniu. ccnstruclii, respectiv printr-un mai bun management ln acdvitatea de constmcfii: Inarngementulstudiazi: funcfonaic ii - forme de organizare Ia nivel de firmi ,;i comparti-inente upcragiunale: ic. in proccsulcieconduce - rnetode,tchnici gi instrunrentq de lucru folc''site gi operare. toate acesleain scopul obiinerii uacr - sisteme de reprezeatare indicatori superion de eficifll,t5.. cum ar fi: . beneficiul; . calitatea; productivitatea;

.

de punere 9i in cadr';i respe(aru terirnenului durata optima de execugie (P.I.F.); intrarein funcPr:ne

r costun minime de producpe; eic. . consumuriragionale matenale,umanegi financrare de resurse ln cadrul activitagii ma::ageriale a intreprinderilor din constuctii- prcolerna caie-sepuns este corelareafirncliunilor managernentului - prevederea: prin decizii: - organia.rea - coordonarea antrenareaprin rnotivare, controlul .'sireglarea. cu fr:nctiumle inreme ale ' firmei, definite ascfel: ' I cercetaredezv-oltare. markedng; " proCuclie;

raod treptat ca uircare a procesului de pnl'a izale cerc. cerceteaed desfasoari actlviateapeniru realizarea obiectivelarprevS.rei eci:nomii Ce stat . atesti caractcrulprofund interdisciplinar al acesieia. 1. : Ingineria contruc/iilor dtn far* :x.) Creprul conterciai ... aprqvizionare $i desfacerel . acfualitate Problematicadisciplinci << .i rndustriale.:le iuridice.cc. constructii. construcf ilor hidrotehnic e....n: c.acest lucrr a: fi t-cst t-oartegl:..iiinga u. in cor*rstruc}ri.ccnstructilior ii:' !-ccui! !e. legai. eit. discipiian:u clri:r...:iinq..i rle reze qr pnncipij.i ca atare-cuncagerea .-='..-..zutein condifiii. statistica matenrail:L .-. ingineria construcfiilor a introdus gi elemente legate de sl.. si faca con:--r. in optnia noastrS"pentru atingerea unor scopuri practice.i.1.: d.i economii..i aprofundrea acesreidisciplinc.'.c6. juridicc etc.sii-:'r:i.iivitdtr... ln acelagi timp.-.finenciaregi intbnnatice. legar: i'"' syccisi C..ocstru-ii .luri.i a unei pciitici Cei:x ii4 in careunitiiile dr . cum ar fi: informatica.Cer'.iiii..:ixrrcrltrnsntuiui resurselcr r-iiite:ii"etc.3..:ontinui.nun: inir:s. psihclog:u . co. Transformiriie profunde care au loc in intreaga l. asfel cd pc lalgi fundamentulteoretic propriu se t-ace apel la o serie de cunoEtrnle tehnice-econolr. construciii mstalice.stn:'..i cci:rpc-'zitc). Dupi 1989 aceasti autonon::e a fc:l . ccnsu^'rctil crn l*ma . + .:.h .rntma dezvolta un bun mamgcn"Iini ccnstructii. Acest lucru se el'idenliazi in fig.in. In faprt.produclie a cregteriiprofitului gi eficienlei econcmicea ramurii.:ri cu ahl ramuri. adic5 hvestilii in'diferite ramuri ale econorniei din domeniul industriei. marir'.2. partrcularitagile teh:rologiceqi d':.drrjLro Ctr3iir?i N{anagernent"rl in con-stnrciii larg gi comple-rr.'-: realizat tn condiliile r''. prezinti o deosebitd gi imporranln. c-.rastd a preluat ideea de a actriona fiztr-rm mod rapittnal gt cri succes.scai.iai5 econoirici si soc:ail im1:unperfeclionareacontinui a fonaelor gi metodelorde organizaregi concucerl in toate sectoarele de activitate.r .i pi ieoniie optimizirii deciziilor.!...'.-:. transporturilor etc.incepandde ia celeteirnice(rczistenlaCin br:tcrlrirnlistauci.. i. finanle gi contabilitate: e personal gi administratie g'-nerali. a.ritc€Dtralizate de o autonomie reali.t tehric-cconcnic si 'umare a1e rarnurii constn:clilior rSi modul tn care resursele "^^'.ni$i conducerii actir. dar nu a reuqit in rnasuri suficienti.ale consfnrcgiilor.se bazeazl atis pe elernente propri iccstsi a. q: i-n'prezeri:. psihologice.rcetirile oper2-i:. con-qructii construcbicil'ile .sociologice. clc scr":iir.'oltirii proccs:lcr d.. CaracfFi:ulinterdisciplinar al managemenfului ?n eonstrugfii /' (l\Is:agementul in construcgii.. .-.l.: f. N{anagementul gtiingi'a orga:rizi. al cunoginlelornecesare in p. -*1-. fbiosilr car mai eficiente a resurseior ri:aicnale.iti.ie l tehnice.care prezinra un tablou generai si incompletde alfel..

a impactului pe careil are mediul inconjurdtor asupra constnrcliei gi a construclieiasupra mediului. atat din punct de vedere economico-financiar.-onstrucgiilor. creareaunui cadru principiat nou de desfrqurarea actiritalii economice ia niiel de organizagie. importantS.consideri.ctractertil intercliscipl. a c5rui materializareestedificila in condifiiie in care $9i literatura de specialitate qi nici erperienla altor lari nu au ottrit solugii care.Ia n a gem entul in constructii I Constru clii i m et al ic e .iingei .afati in plind tranzigie.4.in activitatea de construclii.ri cperatrion aie . protecliamediului etc. Pentru ramura construc$ii. Rezistenla Economia construcliilo r Discipiine adiaeente I Co nstr.ri ale vechiior mecanisme de funcfionare. aceasti trecere s-a concretizat rnai pregnant incepS. psihologi e. managem-entul resurselor umane.Ergoaomerrie .inaral .'. re.2. din I beton armat i \.*atistici matematici. 1.l resursel.or urrt&ne . sd conduci la obginerea unor rezuitate conciudente. Elementede actualitateale managennentutui in constructii in perioada de tranzifie Construclrrie ieprezrnti o rarnuri..Etc. aplicate in practicS. striale .Cercet5.nd cu anul 1992.este impenos necesare adoptarea unor noi direclii ate dezvoltdrii.excesiv c. sihrarea in centml preocuplrilor constructorilor a calltafii produselorgi ser:v'iciiior gi nu in uitimul rand. .q. cit gi din punct de vedere al fo4ei umane antrenate.Managemenru. Ll.lti in cansirztclii 1.Statisticd m atemati ci .In domeniul .Teoria grafelcr .Psrhologie in du. qtiinlejriridice. Trecereade Ia o economie./rogn uotu.r continuind cu cele tehnologicE.Proteogia mediuiui . cercetii operafionale-. luarea in considerare. a economiei romineqtr. proces de cornplerdtatedeosebiti. Construclii o lenn T e h na l o qj a c o n s tnr cti i l or Fig. ). econornice Si cu cele adiacente (teoria grafelor.entralizatS" la ure de piap reprezrnti un . cend sectorul privat a inceput se se coruolidezeinregisfard ntmun considerabrle de 5- .Stiintejuridice .r.

evolugia pozitivi a producpei determinand. a spbrit astfel de la 3. Descentralvare4 inceputi in 1990 gi continuaGpe toari duratade tranzilie. astfel: 1. la njvel de intreprindere de construcFi .. la 13. datorita moqteninlor materiale pe care cei de stat le d"!ro.doilea rAn{ domeniul consfrucEiilor.5%in I994. mveic putea rnisroeconomic.putemvorbi despreo ine4ie in gindire gi in acliune a €rnenilor. v-or imbunatSgi parametri de execulre ai lucrarilor gi irepiicit eficienla. Rezoivarea probiernelor. a societililor. Plec6nd de la acestetrei probleme majore. Ponderea sa in volurnul trrtal al lucririlor de construclii executate.in 1993..relansarsconstrucliile l'or sta pe loc? .sau chiar pe un singur domeniu. a unor utilaje gi echipamcnte mai perfornunte. sauoreleadeprestatori de servicii care sd:acopere vastul domeniu al construcliilor.5 % 'in 1991. ia 30.specializare. Se pune intebarea: << PSni la aceasti. se rnanifestedistinct 5i diferenliar la gi n:vel rnacroeconomic la niv-elmicroeconomic.crestere. in aceasti. Aici intewine deci fenomenul de ADAPT.Aceste societ6p.gi europeanpriviod dczvoltarca actir.{RE care privegte cirevz ciirect.'. [lr3[izAnd acestecifre. la75.ci adcptate de firmele de construclii.bart materialS. (( Rispunsul estecategoric nu )). intre sectorul de stat gi cel privat in domeniul construc*iilor. desigur.2 V.3Yofu 1997si la 77. av6nd ca gi consecin!5directa infiinlarea unor societiii mici.6. ci n3cro si constata activitateain construcgiiesre fcane vom dependenti de procesulde relansareeconomic5.it5liide construcgii in urmitorii 5-10 ani .necesitea. In al.tinec. Studii de prognoza la nivel national.si mijlocii de constn-rclii specializat'pe un domeniu mai restrans. la 4. mai mult poate ca oricare alt dorneniu. a altor sectoare ale economiei-cum ar fi: transporturile. in primul ranq de puterea economic5.in acelagid*p.complex gi de durat5.0o/oin1992. comunicafiile. Daci la nivel macroeconomic politica managerialdeste ficuti de guvcrnc .eie vor trebui rcgisitc .3 % in 1998. Analizand ditl acestpunct de vedereqi hterdependenla dintre cele doui.i .i prloritare de studiu ale msnagemenfului.8%in 1995-la 75.x .perioadi de traneilie in care se gdsege RomA-nia.esteun fenomenatdt social cit qi economic. sanatatea. Unele dintre acestea por fi gasite in programelede cerccLare ale mrnisten:lui de resort si. :Sfirgiml perioadeide tranzilie va trebui s6. migrarea forlei de munci din sectorul de sLatspre cel pnvat. se pune firesc intrebareq c€uear fi motilul pentnr ac€a perioad* de ezitare 1990-1992? Inprimul rand. politicieni. In ai treilea ren{ inegalitatea existenti.. la 70.la 55. <i'r construcfii. nl-!Tl trnor Aceeagi crestere crestere catllauva lnuooucerea unor introducerea calitativd 9r caruruIElva se va gDFne ob.a.1 ?'oin 1990..n" a dus la o coscurenli inegali iatre ele.5 Voin i996. cele din urmi Ia dezv-oltareaconceptului de antreprenoriat.avinc c surgurS.rnd infiuenlatS. r'a duce in. Aceasr"6 alinierc la standardeleeuropenegi mondiale se face in timp qi caracterizeaziperioadaCetraiiziiref.energia" turismul. de aproximxiv 140?t)kI medie 'anual. . ne dim seamade compleritarea problemelor pe care le 'in€lnegte un manager in conducsroa unei societa!. cult'rra-tnvilimAntui s.fie ea rulre: rnijlocie sau mici aceastaeste realizati de manageri.t 9i cantitahvE $r pnn materiale noi.

erite. Ala cum am menfjonai la inceputul aqeshriparagraf. anzontalS" 4.preturi. algoritmi gi tehnici. rnstitutegr laboratoare de c. Realizarea unor aancepte inf. ensuri*q desce.ii. mr_iloace de com-unicare dc. indrcatari de eftqi€ntainqlusiv profit.planultehnrc si social.inliturarea anarhieiprin organizare: gi stim.deci antrenarea hii. Studiut produstlrrtilti mun-cirin const.i cenexe: a uror sq-ctgare zare. elementecomponsnte asamb m-ecani late.nateriale de construcg. cos-t. reprezentanfi ai $afului. reglemenliri juridice. cr: posibil-itatea de acces la nivelui onciror fi-nnesr pn-vinddomenii foarte dif.ea tueranior 10.planulte. el nu estepQpost de << >.2 Studii Brivind dezvoltareasectonalaa actlviGtrr de consr. orgaaizafrr profesionale. robotizarea)si s-pecializarea mai extinsi. construgtori.ularea .e.tii.definirealoeului acestora. el cauti ma_iesta. sistemede reprezentare. 7.ntS. elrrl ramurii.rucpi pe domenir ale economiei. firmieori de echipam-ente. Acestaspecl este {eprezentat sehen'r-atrc n figura 1. 3 Studiipnvind eficienfamanageriala a sistemului de organ rare Be verticaii si lega! firmelor de apsrtul m. maoagementr:l ca gtiin6art5 si acprjne urmireste un scop practie. automatizarea (si ehiar Brir'ind Brefrbriearea. operaiesi csntrol. pestrx urmanrea pretunlor de tiertaF.msti\xareapersonalului. bdncr csmereialeeic.hmc li ecqnqmic.rel-area in-dom-entul coastnrcp-i1.cgnstructoilqr. .te metode. .reetarg. Dezvqltarea sBecializirii pe qnzontali. gi respo.un.gre$tarea nivel E$qnt5tii Din eele prezeqtate se pote concluzioaa ei nnanagemen-tui trebuie sa ra in cansiderare f-enomenele denterfali dursele treiplanr:ri: . mecanizarea.protectan-n-consuhin-e. instrunente de lucry. consumun_ n-orrnate qrientatir'€ de resurse.ici$i rni-ilocii. cAt si la nivelul firmelor. v' . Modele globalede reglem-ent5riqi c<. legaturaint re democra : b urm-itsarele.n tehnice-. pe baza u:tei eoneepiii nor 6. indrrstrializarea. Studiul factorilqr gi << actonlor > care participi pe piaF cons-rruclillor 5i a ralului acestora ?n dinamizarea astivitS. forme de organiqre. 9.'orbi de o p-egi man-a g:ern-ent.cum ar fi. Sistem-einfbnrn-atice Bublise.a€t la niv. ge be-nq6qiariiBote-nlialide Biar'-. PerfecF-onarea aonlinue a bincilor de dat/ ti a ge*iwrii aaestora. regleme.or lor pe Blan intern si la nivelul regiemerrtinlorlarilor din UniuneaEursp-eani 8.ntalizarcaBut_erii.or-matice unitare.rucFl. Sepoate *.3. . 5. nsabilitifii la fiecare de reprezenrare.

Prestigiu .Paiticipare ta profit {dividende) X : Produclie Producfivitate rformante : Catitate Cercetare-dea'oltare PLA}{ TE}LI\TC z Investilii Condilii de securitate a muncii b-ig.Profit .Salari. Fenomene de interffgd fn managemenr Un element pozitiv al modului in cale managerii din constructii sau aCaptat econorniei de piala tn perioada de franzitie.{ 3.cdgtigarea pielei .Satisfaclie Comunicare . b) execu. c) cercetare: d) dkectivareqi conirol.Domenii de desfE$urare a activitn$iC-}I Activitatea de construcfii-moniaj are un cimp larg de desf5Eurare in cei.Clima de incredere -Aprecierepersonali Pcrfecfonare . parru d.Relafiapatronat€ -sindicate .zare .1. si f. Din punct de vedere manageriai-cele pairu domenii ilebuie.e slrins coreiaicAi si contribuiela eficientizarea acrivrtaliiin ansamblul siu.PI-fu\ SOCIAL . . .5.ie. 1.cmenii: a) proiectare.Nfarketing . este constatarea cd in aceastd raniurl nu exisrd firme ar6t de numerctse czue sa fie i:r situalie de faliment" iar despre grev-e nu se vorbegte atAt de frecvent.Securitatea sociald Condi$ de munci .Promovare PI-\N ECONOIVtrC .3.

dar in fabrici. Pentru investilii complexe. . Actititatea de proiectare Are ca obiect elaborareaproiectelor pentnr investiliile complexe. confort sonoretc.5coli etc. sistematizlnin plan vertical.autostrizi.lvlanagemenldl .i.moperei muncitonlor.se referi la incadrarea in fondunie financiaredisponibiia .i gi a unor consumuri ra$ionale de matenale de energie.proiectare. ConfornTghiduiui de management.tproductie i. Aspecrul tehnic.5.execuleie. telefon.i. globala asupra care igi asumi"responsabrlitatea proiecu.X 1. arhitectura. inci. gaze. economic.. spre exemplu planul general. prefabricate din beton.itatea de proiectareindeplineqteSi servicii de consultanld in toate fazele de realizare a investiliilor . incadrareain planurile de sistematizarezonald qi de detaliu. de manager de proiect (Project-manager).automatizii. Aspecruleconomic. petrtru obiecte de constnrciii.dnrmuri. Din punct devederestructural. Actititstefi de execalie Activitatea de execulie estelegatd?n mod direct de acrivitatea de prodzicpie.rmelede consrruciii de:la cele mai mici pdni Lacelemijlocii gi man. proprietatea asupcLterenrrlui gi a relagiilor cu propnetalile invscinate.2.rlut de la proiectarepani la punere6i irfare in f*ncgiune1. ca cie tu:rele.re gi distribufie exemplu.poduri. de binci etc-. ce se derulwir pe perioademai lungi in au fost creiatefirme de corsultanli ar€nd rol l5rile dezv'oltate. are in vedereincadrarea co.cai -ferare. cu aporhrl maSinilor. 9. juridic are in vederersspectarea Aspectztl actelor normativeqi reglernentinlor care vizeafr. .de exemplu: locurn1e. echipamentelor qi a m. Producyta este definiti ca un proces de transformare..de exempluinstalapi rezistenpa. se referi la funcgionalitaterezisienti qi stabilitate.).1. postutilizare.reabilitare gi desfiinpre prin demolare. Aspectul social.rstn-rcfiilor tnu-un mediu natural care rebuie sd fie p5stra! protejat qi chiar asanatprin soiulii esteticegi de protecgie sanitarS.mai ales ceie anglosaxone. Dezvoltarea acestui subiect va face obiectui capitolului 5.confortul termic.cit Ei ceape specialitdri.nanciare. electrice. qi standarde) a resurselorinformatice (proiecte-norrne a resurselorfi. parcaje. egala m5sr:r5 proiecte edificii de a fumiza tehnice a apei.fi:ncEionaie de ape gi canalizare.i. confeclii metalicesau din lemn etc. .Acti\.lzire.sisteraede capta.actil"itateade proiectarerezoivi atAtpartea generald de ansambltt a proiectului. utilajelor.fabrici.5..' Roiul de baza al activit6pi de excculis va fi indephnit de fi.produclia de construclii reprezinti un proces de uansforrnarea resurselor naateriale.. ogice etc.de valori mad.erploatare. imobil e.in produse finite sau intermediare (locuinle.juridic gi social. dintre cele mai simple.. instalaiii tehnol securitate Proiectareatrebuie si dea o rezoh'are completi a solugiilor sub aspectte!:nic.garaje.

cercetirilor gi transformarea 1or.R ).la nivel locai (ccnsiliilejudeleneqi primdrii).L-.P.L. INCERC estein subordinea M.r pargial dia contracteledkecte cu'unitiiile de proiccare gi execuliegi de p'roduclie a materialelor de construclii. Exercitarea concreti.sunt publicate colec{iile Ce stanfurde romA-negti (S.li lista tuarror normativelorEi instrucliunilortehnicein r.X Angajarea acestorfirrire in cadrul procesuluiinvestifonal capatao semnificagiegi importanp deosebi:i prin numirul mare de actori implicau gi creqtereagrailului dc responsabilitate De aceeaam considerat si. 1. l. in carese ai-lain unul d.6).mde asemenea.T.: Buletinul Construc$ilor. ln cadrul acestei actir.1a9i.L.gi estefinanlat din bugetul de stat . clln domeniulconstruciirlor.innurnercic saie. Sub egida I. Activitatea de directivare Ei control Controlui fi directivarea activitdlii dc corstrucfii se rciltzeazd cie carre VI.'e din dorceniils: tehic. si icgislativ.a indrumarii si controlului seface do cdtre: L:spectoratele Generale de. la nivei central. cu sediulin Bucure$ti. de asemeneaprin colectiveie dc cercetare din universitagile tehnice din Bucureqti.).L..ii cu caracter tehnic si economic.4.economic AR{CO.i Timigoara.P.care aparelu. cum ar fi.azl.igoare."i a capitalei.I. contribuiia ARA.L. gi se actuaiizea'd.L.CO pentru difuzareabazci noirnati.5.L-normarive" instrucliuni tchnice. indif"-rent de forma de proprislate (privati sau de s-gt) gi de aparteneniafrrrneior Ce constructii.nar.in acte normative.T. Remarcf.Statpcntru Construclii.constiiuite la nivelui ficcdnri judeg.-i acordim o secliune dis[ncta (1. sub formaunor pubiicalii. sub egida !VI.L.gi Organismele Administraiieide Stat. Activituiea de cercetare Activitatea de cercetare are ca obiectiv principal fumiearea de solu. Indeplinirea acestuiobiectiv revine pe plan nagionalInsritutului de Cercetarein Constructii (INCERC).i iegislativd.atAt pentil activitateade proiectarecit gi pentru activitatea Ce execufie.ide fapt calea prin care stalul igi exerciti dreptul 5i obligaiia de indrumare Si coatrol privind calitatea li eficienla din dorneniul construcfiilor.pri:: publicatia sa" Bulcr:-nui .coirstituire Ia nivelul consiliilor localedin cadrul primariilor oragelor gi municipiiicr.itagi se eiaboreaz. Dirccliile dc Arhitecfrra-Llrbanismsi Amenajarea Teritonului(D U A.T'. De asemene^.i Tirnigoam.reprezint.T.laqi . carc incheie contractede cercefare cu unitigile beneficiare.iJ.L.apar publicatiiiecu ro-l de indrumarenorffiatira. normativele gi standardele existente. Omologarea. $i frlialeior saledin Ctuj-Napoca.'|.Cluj-Napoca.P. Cercetarea in constructii se relue.P. standarde" in concordanli cu evolulia gtiirilei qi tehnoiogiei.

de a inten'eni datoriti lor in managerial..i5. liu in€mplitor ire td.rirea constnrctonrlui cu materiale. echipamentelorgi mijloacelor tehnice qi tehnologice a unor binci de date $i un proces de impune creilrea gi actualizareapermanentd.. presupuneo speciait". 4t .rut firmele de consultanlasub:denumireade project manager.rile avansateau apS. echipamenle 5i o finanlare ccntinuf.ei. a unei organiziri riguroasea locurilor si fronturilor de lucru. optimizare in alegereaacestora: prefabricateqi echipamente^ volumul nutre de matcrialede masa. diversitatea materialelor. nesesitatea elaboririi Enor proiecte de organizare gi tehnologie gi implementarea acestora. .r?unecri diversitat(z construc$ilor ca nrErimc qi natur5" poate garanta o calitatesuperioarL productivitategi eficien15.genereaei continud a resurselor materiale gi umane pe baza.snidii gi proiectare peglru o construcfie.de a fine sea. necesi{5abordareaiogistica a procesului de distribufie $i pe aceasti baz['optimizarea incepfind cu proiectareaconstnrcgiei qi finalizind cu ereculia obiectului de construclie: r durata mare a ciclului de produclie impuneasigurarea resurselor financiarepe intreaga perioadS..Dup6 1989. face fap. unei planific5. de care orice investitor ar trebui sa linn sealru. . trebuie si fie qi finaiizat .crearcaunor garanfii de nanrri juridlc5. Particularitdgile Si caracteristicile sctivitd{ti de construcgii gi consecingelesale managerial e I i specifice qi caracteristicilede bazd Numeroqi autori care se referi la aspectele ale lucrSrilor de conscnrclii-rnontajle definesc omi$nd sd. ce trebuie transporlate gi manipulate.j.ma vom citeva evidentia dir:tre ln cele ce urmeazi acestea: fix al produsului caracterul o mobilitatc .nnelor de oonstruclii existente. de stagnare qi dezorganizane. foarte inalti care Dar in acestecondi$i aparenecesitatea unei coordoniri globale din amonte in aval.. reprezinti o problemi impusd de preocuparea de . a unor metode adecvare de conducere. semifabricate. c6t gi la constructor. :"i Aceasti perioadaa insemnato reotg*tirare a f.obiecarlde construclie. cEre genereazi costuri esenliale de producfie rezultate drn transporturi. In larile avansate.utilaje.inceput nu se poate opri la fundalie sau strucfirri fira sa se inregistreze pierderi importante. Marile lucrSri de infrastructuracer obligatoriu o'assrnenea coordorur€. : pentru ci aparenecesitatea fsen$ale ni se par tocmai acesteconsecinte de a 1e proc. asigurd o funcgionarebun4 o calitate inalta qi o scurtarea durareide execulie prin execuliei cu migurarea 1a timp a Sgpdirea atentS"programareariguroasi qi urmS. cornentezeconsecrnlcle nanageriale.ie Un contract de investilie odata.ceea g. impotriva risculur.ri.reprezinti procenfualuneori mai muit deceJ durataereculi.timpul afectat actir. . . a€t la beneficiar.Q. asigurareaunor condifi de lucru gi viali normale pentru personalulgantierului 9i de deplini se$ritate. actil'itatea de construclii-montaj. dupi care au aparutselnnede relansare.o conslrucg. .'italilor de cercetare. a trecut printr-o perioadi relaliv scurta.de 2-3 ani.esul de ele.X J.

: i) inr. caresd rezolveproblemelede producgie ale managerilor. s-au oblinut rezultateEi prin firrneis care lucreazl.rit capttal-'rfra. fie de ia societSgile cornerciale. Piecdndtocmai de la aceasti constatare. Trebuie si spunemcE fondurile de investigii necesaredesfiguririi activitilii de construcfii-montaj. . fira si mai existe un "pLa:r nalional de investifii". f) modernizarea procesuluimanageriai pe baza unui sisreminformaiionai 5i infcrmatizat accesibil chiar gi la firmele rnici: g) asigurarea unei reale autonomii in domeziul luirii deciziilar. in parelci cv asunlsreardsptinderilorsi obligaiiilor pe care le prssupure econ. astfel: a) aparilia conarentei interne^ dar gi externe in cadrul procesului de ofertare . s*t gi in prezent.rmeior: c) asigurarea unei ilberel.initate. din punct dc vedere a1 exigen.fie de la investitori individuali.oritar de.spec'ializare. dar pr*ti:rat gi dc flrr-rnei* private.:specriile aierente.iitiiad* pia[a. Evident ci in activitatea de construclii. capabilesi intre ittr-un pro{.s de coopei:are. provin din alte sectoare a1eeconomiei. trebuie si subliniem unele a*cpecrfr cu roiul noi ce au apd. cbiiganii: ce re t-rrmelor'inresp ectareadiscipI inei eccnomico-financi are "'in -12.rut in economiaconstrucfiiior. h) intErireaexercitarii controlului statului prin ministerelesau i.iz(in a prefurilor de ofertare .in strb.obiigatoriu la invcstiliile publice.i contractare : d) aparilia unor riscuri cteJalimenr in cazul unei politici manai:ei:aie inadecvate: ei dezvoitarealtnor ftrme.irireacontroluluistatuiuiprin Ministerul de Finante-pn-. b) libertateaorganizlrii interne a fi.Sat'ffbrivatiearaa unci* prin rnetadaMEBS" i*git* din acesi*a avind deja capital majoritar prh'atO altS parte au intrat recent in procesul marii privatiz5ri" cD uneie rezultatc favorabile.'ind.fie de la buget.lelorde perf'orrnanli in dci::eiiiul proicctdriigi execulieiqi a garanliilorprivind caritarea. at6t inainte de 1989. In paralel cu acestproces de restrucrurare-au luai fiinl[ numeroasefirme mici qi mijlocii pnvate.

I. 1. cu a€t necesiateaindiumirii unitare.e gi care se strdduiescsE aaryiL un numir de obiective.a adAncirii diviziunii socialea muncii gi a spgcializarii. Firma de constructii in economia concurentiali 2.. nu exrsti comunitate de acgiunefir5.1.iziunea muncii din 04. scop. h{unca in colectiv este superioari simplei ins'umfui a eforhrrilor individuale. \'a fi atingerea. activiiatea ansarnbiuluiestcorganizatagi condusi corespunzitor.tuturor angajafrlor. ad. '' . numai daci. a grupului. Cu cAt ia realizareaunui produs. in Diviziunea muncii reprezinti procesul de separare a unei acivitili componentedistincte gi de repartizare a acestora" ca sarcinipentru a fi reaiizate de citre iadinzi pilsau grupuri de speciaiiqtr.o dilrziune a muncir gr o ierarhie a autoritililor caracteristice.Rezultatul finai al actir-ititilor dep." realizareascopuluifi rmei .a coordonini efort-unlor pe misr-rraconcentrf. dirijarea intregului proccs devin tot mai necesare.tiv participi colective mai mari de oameni. Elenrcnte generale Necesitatea sociala a muncii qi necesitatea conducerii. in care activea"Smanagerii.'Coordcnarea componentelor actiritalii defimte prin ciii.e-xn.Din acest motir'.IELOR DE CONSTRUCTII 2.ea individuaie au de'r'eaittot mai pregnante omului. O finni are un scop comun. conceptul care del'ine obiectul cercetirilor gi preocupirilor in managemenrulgeneral il con-stituie organizagia. coordonareaacliunilor individuale. Scopurile finnei define-cc rglrunes de a fi. o stoategie gendita qi implementati de lider.^ ? e' 4b a Cap-itolul 2 oRGAi{ IZAREA STRU CTURAr. . .tia impreuni intr-o anumitd structurdierarbrc.rii activitagii prociucrir. reprezinti o glrparc de dou5 sau mai muite persoanecare lucreaza Orgarriza.r5. Scopul unei firme este producerea unui bun sau serviciu. in condi$i de eficienti economicS" pentru a satisface nevoile cliengrlor s[i.ici fr. a unui obiec.rsede fiecare pgrticipant pentru indeplinirea sarcinilor conforrn diviziunii muncii.A A FIR}.

ca: . daci doregtesi. . echipe.sistemegi procese ca.definirea roiurilor Ei a proceduriior.nrte in cadnrl concurenlei Ei a reglementErilorguvemamentale.npd4ireaactivitagilorpioductive etc. manageriitrcbuie sl-Ei indrepteatenliaspre: gi sislemedc mdsuri a pcrfbnn-en. atribuie indatoriri de produclie altor manageri de la nivelud inferioare.formagii de lucru. qantiere.'ol'5. de gestiune a conflictelor: -sistemele puteni.descentra[-area qi Firma liderii sunt linuli laolalti de cdtreideoiogiape carcei o creeazi5i pnn care se reaiizeazi eficacitateafirmei. ea di firmei o anumiti continuitate gi permite fieciruia sa o identifice .€re seleclioneaziobazd sociai6: . in anumite caeuri"sd se identifice cu ea-Esteceeace se numegteidentitateafirmei. adecvati.dreptul rnanagerului de a repartrza sarcini gi de a dinja activitatea altor psrsoane in vederea realizi.-rciolcgiccAi instirtrlionalc depirrdede anumitetrdsaturi caredctermrn6ca o parte din organizalii -si o -2- .centrareacompetenlelorin jurul valorilar auiiilrice : . putind fi: departamente. fiecare -conducdtor de compartiment atribuie o parte din indatoririle specifice conducdtorilor subordonali.ateliere.creareagi administiareaunor sistemcde mctivarc: . liderii dispun de instrumcnte dc tipul regulilor gi procedurilor uzuale.i. operatorilor.: de gestiune .ni scopurilorfirirr.-. procesul continuind pana cdnd toati. Sarcinile de producFe din cadrul oricirei firme sunr influenlate de mai mulgi factori: schimbirile ce pot inten'eni pe piafi. care permite socializarea: . autoritate ce reprezintS..s.rmei. . aceEia.prezenfa Pentru a realiza o atmosferi propice atingeni gi dez.na eficienti. Pentru a pturein evidenfEo identitatea f. frecvengei Cregterea acestor schimbiri impune firmei.selecliaoarnenilorgi asigurarea perspectivei fiecaruia. o adaptarerapidi a modului siu de organizarela noile conditii.X cadrul unei firme se realizazA de citre manageriprin autoritateaformala a ac€stora. nocare 1n parte primind fiecare rnd_lvrd individ ]n sarcrnl.organizareaspecifici firmei. . prin redistribuiri de noi atribuii ?n cadrui unor departamenteimpirlirea sau subi.puncte de Iucru. rim6. o structuri. Pentruaceasta ar t'ebui sd fic asiq'drti'1. in generalestemarcatdde o ioglca coerentS"care o distinge de oricare alti finrra: Aceasti logica se forrneazi qi se afirnrd in timp. secgii. mcdificiri apd.rii u:rei munci relevante pentry scopul firmei.elor: .:i. Actiuneacolectivi a angajaplcir unei firme. atribuiti operatonlor. compartimente.stabilirea de standarde .dil'izii. apariga aoilor tehnologii. Denumirile date p[4ilor din activitatea productiv'i de la diferite niveluri vanad de ]a o firm5 la alta. Receptivirat(a organizafilor la schimbirile rehnologic. Fregedintele firmei imparte activitatea de produclie in departamentele principale. actilitatea acnaltatea rrrrnel fi.re sd pcrmiti convergenla il or individualecitre scopuriiefi rmei : energi unei direcgiieficace. la r6ndul ior. birouri.recrutarea.formarea.rrnei e$e este alnbruta pnrund sarcrnl.

deciziile carese adopti trebuiesi sebazeze pe metod. mobilitate. proiec.2. de fiecare datit. in diferite situapii.nlor.ingeruozit-ate. . c6t Si importanlei careseacord6realizirii latermenele prer'izute a iucririlor.dqtarea=organizareaexeculiei lucr5^rilorcit gi coordonarea fuctorilor care iau parte sau interv'in. Firm-. Totodati. in v'ederea obpnerii unei eficien. . in activitatea de construc{ii sunt antrenate irnportante rssurse materiale. . ?n procesului de produclie (constructor. organizareaqi coordonareaprocesului de pro'duciieau loc. desfagurarea fumizor de materiale-de utilaje etc). .rite. Ca urmare a faptului c5" pe de o parte.'itate de oameni car* potrivit impreuni unei diviziuni a muncii.ptecum 5i a strucruni gi formelor Specificede conducere. sa prezinte receptir. flexibilitate qi spirit economic gi nu in ultimul rind inalta capacitate de coordonare gi antrenare a personalului in vederea realizirii lucrdrilor tontractate la termenele gi in condiliile de calitate stabilite. De felul in care se rezolvn principalele probleme legate de managementul -: n.ti ale conduceii actititd.grganizatoriceale firmei. trebuie folosite cele mai bune metode qi tehnici privind aiegerea. Complexitateaactvitifii de conducereestedatorafi a€t particularit5tilorproductiei gi procesului de produqie din cons[-ucgii-momaj.cu ajutorul ciruia se alege cel rnai competitiv ofertant. presupun stabilirea ralionala a structr.em6.beneficiar.adjudecare. :'':''' Complexitatea actil'itipi determini ca m?nagementuide virf al frrmei si funilamenteze acfui decizional.reparrizarea qi promolarea personalului-intarirea ordinii gi disciplinei in munc5.efectuarea unui control permanent obligafiiior asumateetc. .3.e qi tehnici modernede management. iar pe de alta pane pregitirea. tn acest scop. u$rlne gi financiare.1.: Intr-o firme de construcgii-actilitatea de conducereestedeosebitde complexi gi vizeazd atAt pregitirea tehnico-materialn.rrilor .itate ia nou. atAtdin punct de vederestructural cdt li psihologic 2. .X ia inainte. Organizaliile capabile si reactionezeactiv la schimbiri procedeazAlao restruc1rrarea cerinlelor gi agteptirilor.ii eco no mi a concu rengtald?n Finna de construclii esteo organizalie-respectiv o colectir. Ei exigent asupftirealizS.iar altele sd ramina in urmi din punctui de vedere al schirnbd.a de construclii. -^ hrmei depindemodui in care se asiguri o desfigurareconti:rui gi uniforml a procesulut de producf e in consfruc$i-montaj.tant. operativrtate. fie in exteriorul acestora. :.rii 'ii'':'i". inalte condifi detinrp gi spagiu. -:ii '' ' Creqterea flexibilitiFi firmelor datorit5 nurnoroaselor schimbiri care apar fie in r4eriorul. Pentru a€sb s-a asigurat rin cadru organizatoricgi o m"todoiogle unitaia privind organizare4 desfigurareaEi desernnarea ofertelor cagtigltoareale licitaliilor gi ale incheierii contracteior / de oreorlie pentru realizareainvestiliilor pubiice.aceasti complexitatedecqge $i di$ faptul caeconomia de pra{n a impus adjudecareaenecugrei unei lucriri publice prin sistemul de licitareofertar+. particularitd.a relaliilor dintre aceslea. pentru a realizaun obiectiv conunrnuncesc finalizarea unui obiectiv de investiiii sau a unui obiect de consrruclie in respectiv condifile unui profit ac€eptabil.

:rdustne prevrziune tehnici si m*ode de in vederedurarade pentnrinten'alemari detimp. pentnr performanF eficiente. antrenarea 9i controlulrezuhatelor (reglare). conginutul acesrcrtunctri prezrnia particuiantiti carevor fi detaliatein cele ce urmeazA'. In aceste de exacutate a previ. / FIffiFGI (de condticere) Ftg. Functio de nrsviziLtne. Astfel.direclri.qnczi. prmcupiri legate de funcgiile de baz6. bazatepe tcona graficelor-retea. 6^?e T-\+i:ii Dl.datoriti metodelorspecificede pro:ramare utilizate in construcfii-montai. drferentiat pe sfere de activftate. diiiamt. saduc5la o folosireeficie$ti attrturor resurselor. In cadrul unei strucnrri orgamzatorice.:.).se folosesc de . in cadnrlacestei ra:nuri.concomitent creste rolul proglamelor.\1ZN\T. pe cunoa5terea realitilii g. a dobAndi'.ri.*rr-i Esurse \lijloace Structuri PRF.modelecauzale cu dezvoharea studrilorde pro. gurindcont de actuaiul contelcl. astfelincet adoptareadecizllor si imbine armonio's conducerea. ramuraconstrucfii. 4- .2. Funcgiilefundamentale ale managemenului inclusiv a unui compartiment de munci. manifesta plenarin cadrul fiecirui compartimentfi-rnclioaalsauproductiv.2.ziunii rrafi rnai mic decit in aheramuriale sfereiproducueimateriale. Astfel.a Drcqianlare . fi:ndamentaleale managementuiui. sebazeze 2. organizarea (fig. coordonarea.b. De asemenea. ORG-\\'IZ{Rtr.1.spredeosebire ca exenrplu. h medrede i00 de ani.in cadrul ramuni folosindu-semiiloace de producgie fabncate de industne gi realizSndu-se obiecte de consrrucgripentru ceriniele de viitor a1e celoriaheramuri ale economiei nagionale. trebuiesEse perfecfioneze cu proc€sulde producfe.grad. astivitatea manageriala a fost imp54ite.in urm^itoarele prin decizii. I. 1.Z. lndiferent la ce metodi de previziune se face referire (analize de serii cronologice. Procesu]de management In activitatea unit5tilor de construcgri-montaj.conducerea si luarea decrziilor.. procesul de malagement are in vedere natura sarcnilor implicate irr funcpii:pianificarea (previziunea) Cesfigurarealui gi modul de realizare.rJ a obieaelorde constmcFl.). gi va dobindr o noui d:mensiunein cel al trecerii ia economiade piaf6.26.l'a etc. ar€ndu-se via$ economica con&.Aceste firma tn ansamblul siu dar ele trebuie si se poati fi:ncgiuni fundamantale vtze.In acests3ns. ansamb lui funcfrilor manageriale.F gi si sepromovezeme[ode gi tehnici care sa Tctoddi. fumizatede previziunea i:r construcgii sebazeazipe roformapiile prognozeledin celelaitedomenii de activitate.

.:ffi :"T:t.e modele.. De asemeneaproce-sului datoriti particularit5giior de produclie qi ale producgrei de construcfii-montaj.. programele importante pentru un procesde conduceredinamic.'. cit . in vederea pianific6rii productrei . Ea aro o imporianu iden'lin ca " .I pe termenescurtegi foarte scurtevor fi foanc etc.funclia de organizareestemult mai compiexi dcclt in celelalte ramuri ale sferei producliei materiale.de la Hanard Universitr'. Dupd opinia profesorului americanJohn Chambers. .'x:L iGconrro. complexitatea diversitatea "ci penoadi un rol cresc6.T. ca urrnare a mobilitilii procezului de produclie 5i a necesitapi efectuirii.nd..nierea activitigii. Partrcularititile genereazimanagerului Pl$esului de produclie gi ale produciiei de consE"uclii-montaj co. 3.qfruntareacu numeroaseprobleme. cregte complexitatea acestei funcfii.filor din construcgii-montajpoate fi realizati numai in condigiile creierii unui decalaj corespunzitor intre frzele de proiectaregi execuliea lucrirJor. pundndu-seaecent in special pe stabilirea unui onal adecvatsccpuriIor. Funcpia de cr. in tctalul activitaiii de ansamblual ramurii.ii'". In cadrul construcgiilor. pnn decizii.f. . va dobAndiin aceast5 vE. a lucrdrilor dc organizarede qantierspecifice acesteia.in contextul unui dhantism scecific .ui n i cie re en medu'manaserutH"l$li:.. Concomitent Procesuluide produclie.nonaiului perrtru trarrspunereain practici a deciziilor luate. atit datond paticularititilor procesului de producfie. estemult mai maredecit in aite ramuri economice.si coreleze nivelul acliunilor viitoare cu variabrlele. el'idenliat de mobilitatee.::ffiLl'&:il.. ponderea activitS$lor de nafure organizatorici.:. 4. 2.i a gestionarii resurseior: .JHr. I:uncila cle organizare ytzeazA atit organizarea de ansamblu. Pentru a planitlca producfa gi pentru a stabili o strategiepe termen scurt qi $i strategieimarketing-ului: deosebiti in cadrul unei organialri. operativ.cadrul motil'afronai creat. necunoscutele care pot fi previzute cel mai uqor elaborAnd pentru aceasta Cifcri. JJL:i'ff*::T [::". .$H.managerii trebuie si acorde o aten$e din ce in ce mai nrare 5. c&t qi datorita caractemlui de provizorat al unor activitlli. cele mai irnportantepreviziuni in ramura construcflilor se vor referi la: -:lili ff.:. De asemenea. Organi7^rea corespunzitoare a activiti..'Tr. Funclia de antrenore. pentru asigurarea resurselor necesare '.propusc.i cEa a diferitelor mmponente ale unitigilor de construclii-montaj.ie a iucrlriior. Aceastafuncge se materializeazilpnn luarea conti-tru^i a unor decizii bazatepe o motivapiea 1or.:'*H':l i :mH"' :H T.ri::iff". ca urrnarea perfeclionarii tehnoiogiilor de sxecu.fo4ei de muuci dec6t in alte ramuri etc. succ€suimuncii sale depinzAnd in mare mdsuri de. sistem inforrnagi i-.tordonare activit5tii de construclii-montaj.pentru fiecare investilie in parte. ln condifile privatizarii.flexibil qi cficient.drspersieimari in nivelului mai redus al calificlrii Spaflo a obiectelor de consruc$i aflate in execugie" . decalajnecesar . pe antrenarea pe. sebazeazdgi in ramura construc$lor.::'i.

premise pentru cregterea tluctualiei fo4ei de mxnc4 cu implicalii directe gi complexe asupra fuacliei de antrenare Motivalia presupune ma-<imizarea contribuliei pe ca'repersoanelesunt dispuse si o dea penlru dezl'oltarea organizaliei unde lucreazi..). Coodi$iilede lucnr mai dificile din construclii (desEgurarea activitilii.sa depisteze . 5. urm5toarele condipi: in scurt timp abaterile. Pentru rzlmufttconstruc$ii.prezinti. Controlul esteo verigi din langulmanagerial-o pdrgb. deseorila inelgime. orice comportament. Mecani. asiril ?ncAt deciziileadoptate sd oferegaraniiaunei erolulii econornice asccndente. in aer liber.i anaiizateseparat. Funcpia de control-evaluare-reg!.ci dimpotrivi se irnpunes&ldierea interconexiuni.in general. .in condilii deosebitede mediu etc. Aceasti func. .mai ales dac5. Acordarea r:aei atenpi reduse acestei funcfi poate genera daune considerabile rezultatel or inre gisu-ate. comportamentulcdtre atingereaobiectivelor ot'erite de mediu.procedeusau acgiune individuali are cauzelesalp.nu rrcbuie ccnsidorere. -6- . Asrfel.i ln ramura construcgi-ilor.form6nd un sisrem. re. .smul de bazd al motivirii este satisfacereanecesitigii gi a dorinlelor personale aie fiecErui individ.sa aibi un caracterprevizional: in puncrelestratcgrce: . med.orice actilitate de conrroi trebuie sa indepiineasci. a sferei producfei matcialc.iedc baza a acesfuja.lor dinire ele.ir: ln concluzie.s5'fie economica. coniinutul gi elicacitarcasa. funcgiile manageriale./ muncitorilor.si elidenfiezeanomaliileapdrute \ . ca tn orice ramuri.sEreflecteabaterilede la schemele de organizarcsi iadice misurile care trebuie pentru regiareaprccesului..are prezintS-de asemenea: o importanlS deosebiti in conducerea activitalii unit5$lor de construcfii-monraj.care iace legdnrra intre pregitirea gi realizareaobiectivelor. coatribui-ndia eficientreareagi optimizarea tuturor acgirmilor.si fie obiectir'6.tieincheie ciciul de management. precum gi condifiile de viali (mul! iafluenlate de izolarea in spalu gr de posibilitiEile uneori limitate de asigurarea mijloacelor de subzistenli). s€ are in vedere faptul ci lucririle se realizazA in perioade mai indelungate de timp. luate . ac1iunile.Oamenii igi orientead energiile. condigionSnd sensibil calitatea de ansamblua procesului de conduceregi in spccrai eficienla muncii depuse de personaipe termenscurt? gi lung.

1.fiecare membru a1 'ggripului.onducitorii acestomasupraconducitoilor cornpartimenteior imediat t'ferioara de a da ordine. dispozi$i qi de situatepe treaptaiera-rhica moriului crfin se transprinin pr:uxlci deciziile ior.subordonateunei autoritifi unice (leful de 'riompartiment).Tipuri de compartimente Unul din elemeatele de barA ale orici.i:' Seful compartimentului (birou. caractcrizate gi o exerciti c.ConducStorul sarcinile.v .rii structurale a managemeatului. respectiv ai compartimentului se afl6 in rela$e de dependenp fap de un gi acesfala riadul necesari. PenIru fiecare grupare de persoane sau persoan6 iiidividlali..1. . pot fi: mmpartimenteie Dopa naturaautoritdtii pe careo exerciti prin delegare. .conducitor care dispune de autoritateaqi responsabilitatea -:.de a propune forme de $timulare material4 respectiv sancliuni.rei structud organizatcrice estg compartimentul de rnunci. in unele 'cazud reglementate juridic.sirxt: compartimcntcle de ntuncS. Contpatimentul de mancd. este de$nitorul autorililii nivelului are dreptul de a repartiza Jeiarhic pe care estesituat organisrnulrespectiv. dar ii rel'ine intreaga rispundere fa!5 de autciritateasuperioari asupracalitalii muncii de ansamblua compartimentului. pdn autoritateape care o delur .7. Elementele de baz6.ice de distribuire a autoritatii structr:ri a personaiulur. prin interrnediui 1or se asigura distribuireaunitara qi echilibrata a aworiti$ ierarhice. legislapa $i regulamentelede ordine interioara specificefiecarei socie€ristabilesc modul de distribuire a autoritilii gi raspunderii.astfei. 2.care aclioneazAin vedereaindeplinirii unor scopuri precise.d" a controla rezultatele. Compartimentul se define$tetx' o grupare de persoanecu afribugri gi sarcini cu caracter relativ stabil.F 2. normeic dc nivelurile ierarb. legSturile structurale Cintre companimente.compartimenteleierarhice.r cel pulin complementare. ale organizS. Arganizarea cohpartimentelor firmei . Persoanele individuale sunt g-"pate in compartimeatepe baze analizei structurii activititilor de indepiinit. rdspunderilepe subordonafr. "'.i .iSiu esteqi el subordonatunei autoritaF superioare1-'1. sen'iciu). In a fi infr'nna$ a-supra !' i.''' Caracteristica acestor gruperi de persoane este c5. acestea Gebuind si$e omogenesar.

brouri.€ste un compartiment func gional.ri ierarhic celui de pe nivelul imedid ry perior. Astfel.sunt organismecare acordi asisrenpidc specialitate managementuluidc v6. serviciul de protecgia I muncii. i prin autoritatea pe care o func$onale.seclii. . In conformitatecu normele actuale din socictiple ccmerciCe gi regiiie autonomerorn6"negli. compartimentr.oferindule irdrumiri.rf. care suntnerrujlocitsubordonate unui conducdtcr:stabilite principial ia aduni. structura esteorganizatd pe diiectii. sen-iciui administrativctc. in care dispun de competenlSca usnars a specializnrii 1or. E' .incfie de pozilia in structura ierarhicS.ll' rciar.compartimente de stat major .care traseazEsarcini sen'iciului financiar-contabil.*ore : co mp ru artrmen compartimeotul tehnic.serviciulde urmdrirea producgiei etc. caracterizate . compartimentul economic. ateliere . L'r rapcrt cu impofianla gi voluinul actil'iti$or.e care arein surbordine serviciul de control al cafitilii. senicii.gi funcgionalfrta de conducerea ahora(de eremplu. i co m e r*.instrucgiuni un anumit domeniu de activrtate.aces[ecompafiimeile pnmesc delegarede autoritate. in acelaqi timp. sau de persoalle din cadrulacestora.de pe nivelul inferior Este subordonat aceastaviziune.compartimente de executie sau operative . compartiment de maffrgement pentru compartirnentelcsubordonate.(care exprimi num. ln fi. orice comparnment poatc fi. situalo pe nivele ierarhiceinferioareqi de execuliepentru compartimentul de pc nivelul superior cdruia ii estesubordonat ln frrnclie de normele de structurd. dc. fiind corsiderat un pentm ac€staExemplu: compartimentultehnic. acela5i organ poare fi ierarhic faii de anumite compartimente. rcnrpartjmenru-l juridic etc. sen'icii qi birouri. devenid asclel gi compartimenrefuncfionaie pdntru celeialte (in aceastacategoriese inscriu comparrlmcnteleundrsunt grupateactivitagilede plamfrcare): .instnrcgiuni producfe.rolul lor fiind iie a emite avize gi a indeplini alte sarcini privind pregatireadeciziilor importante ca uffnare a faptului ci dispun de un volum nure de informagi despreactir itatea de ansamblua organizaltei-In general. compartimentele specializate drn centrala organizaliei sunt funcjionale pentru compartimentelecare le corespund h filialele componente. Exemplu: compartimentul economic.documentafri Dopi mo'dul de participare la elaborarea deciziilor qi tra$spunerea lor ir ac e'* *oTT.rile acponailor.. conducsrea direcliei tehnice esteun organ ierarhic fali de compartimenrulde proiectare-iar fap de compartimentele care desen€sc produclia .'ffht#'A fiun t#il*:. colectir..compartimentele gi directiveintrau coflducdtorii acestora dea daindrumeri. seclii. itt stn crruruorganizatoricda orgaqizatiei. funcflor:alE .sunt rcprezentate de gantierele gi punctele de lucru autonorne.. ateliereetc. corrpartimentde execu$.irul de companiment. compartimenteie se mai clasifrcain: direcfii.

'de informagii intre compartimente impune o rTlarevarietate de tegf.ecareeiement de sfrucnrri (compartiment.'' importante. . baze ca qi legiturile unilaterale..sunt cele stabilite prin regulamentul de organizare gi funclionare sau alte acte normative. interiorul gi exterionrl acestora este rezultatul interac.reprezentind elementepe ba'a cirora iqi desfiqoard activitat(p.i subalternii sii. unde sunt descrise gi reprezentateprin diagrame de relagii" Au un rol important in procesui decizional.Acest tip de iegituri se exerciti in cazul n'ansmiterii sau oblinerii informaliilor de documentare.ri ca beneficiaml acesteiasd fie obligat si rdspundi mesajului recepfionat.Roiul lor in procesrl de conducere a orgamzapilor a fcst arrplu snlCiat ar6t de gcoala rela. calitatesecretariat).nooitili reale. 7. i Diiecpile sunt cqo-rdonate difectia tehnicl direclia comerciala gi direcfia economicS. Compartimenrele sistemulde relatri dini. : Legdrun unilaterale . atdt sursdde informagri (erpeditor). organismulsaxpersffinasrbordorur:i t'ebuie sa rEspun& prur rapcarteprivind reanltateJe oblinute.pentu cd se daloreazi unor criterii de solidaritateumane.cu volum mare de munc5.li conrplementare unitar. um^zme(rbsurse Sen'iciul se recomandi sd se constituie pentru indeplinirea unor actirttali '-.ind constituitedin grupari de persoane. fi.Legdruri infornale .: a. . Cunoagterea ti stap6mrealor contribuie la dinamir:rrl'a.A de cei trei directori care fac perte din conducereade virf. erganizaxe 2.nrri srrucftrale. se disting: . Legturrile de autoritatese manifesti pe cale bilateral5 prin fapurl ca la dispoziiiiit:. ieg6tunle dintre comparriment-e. b. cind uaa dintre pi4i are obligalia de a furniza informalii celeilaite. caretrebuie conduse se recomanda Biroul se se constiuriepentru actiritiifi omogenecare necesiti o : . Dupd modu.lde transTnitere a informagiilor.Din punct de vedsrejuridic. . deciziile unui compartimentde managemenr.Legdturi -formsle .persoan6)avAndobligalia de a fi.tiilor urnarle. care seplasifici dupa rnai multe criterii.sunt aceleleganri carenu sunt previzute in regulamentg.in actc norrnative. in acelafi timp. sau pentru rnai multe activiti. fi.se realizeazi pe acelea5i.o-. procezului de ma:ragemenl ca ufinare a &parlui ca aparipaio\ se datoreazi.Legdturi bilaterale . a informagiilor statistice etc-.! rolumul distinc@ cand activitililor cuprinde voium un mai redusde munci. cit qi primitor de informa$i (utilizator).Z Leg dturile structural e di ntr e conepartimente fi. cAt $ de qcoalasistemelorsociale. tnate direcliile $i un num^dr Directorul general coordoneazA de compatcimente r . pot fi: de munci.rr. dar transmiterea inforrnapilor se face in ambcle sensuri. un cor:epartiment in raport cu celelalte compartimentedin structuraorganizatoricS.se evidenliazi intre doud compartunente intre doui persoanesan un manager.3- .tiunii dintre rnanageri gi Necesitateaunui schimb permanent subalterni. respectiv intre gefii de compartimente.

C6nd acesteaau un caracterobligatoriu. dintre care unul pcsed6 asupra celuiiait o autoritare tbrmala (ierarhic reglementati). i .\ \ se manifesti Sinecesitatea comunicirii pe orizontaldintre subalterni. Din punct de vedere al conlinutulii informagtilor din mesajeletran. directe gi indirecte. . .sunt caracteristice unei informdri reciproce intre membrii aceshria. persoanesituatepe aceiaginivel ierarhic. calc sunt deosebitde utile in vedereaunei bune deslaSuriria activitedi.ts unui grup. sonlriftrind la obginerea\ . membrii \ \ grupului avind posibilitatea si comuniceintre ei.directive.l.pentru a \ fundamentagtiingific deciziile individuale qi colective. contribuiela imbuniritjrea cau*tiri i lucranlc: efe cu ara .bilaterale.{o. decizii orale sau scrise.asigurS. speciahgtii compartimentelor specializateqi managementuluicompartimentelorstructurii de produclie (sec1ii.Managerul grupuiui reunegte! periodic membri sai in vederearealizi. venite din parreamanagerilor gi prin rispunsuri orale sau sgrisesub fornra de rapoarte din partea subordonafilor.c. Legdturi de sutoritate .alrun caracterfacultativ qi se reali zeaz:-pe fondui rlnor criterii de solidaritate uman^i.se stabilescin cadnrl compartimentelorde .se stabilesc intre doud con'rparrimente sau doui persoane (manager gi subaltern) gi provi:r i:e principal din autoritatea sau delegarea de autoritate pe care lula din paftr o poseda fap de cealaiti. Leg6turile multilaterale reprezinti tipul de rela$i caract€ristic rnnagementului participativ..se stabilesc intre un compartimentprestator de servicii qi alt compartimentbeneficiar.au un caracterinfonnai gi sunt rezuhanrl exlsten]eiin organizagie a unui climat fal'ombil de mr-rncd gi conviepire. devin legafuri de autoritatefunclionali: legituri de cooperarecontracfuale.erea eluciddrii unor probleme insuficient clarificate pe calc formala. Acesteapot fi: legaturi de autoritate ierarhici . reglementS.scopui frind o inforriare reciproci in pnr. frri ca recomandS. In acest caz.lnfa satisfrceriiunei ialelegeri orale sauscrise. a unu! spirit de colaborare.Legdturi mixte . qantieresaupunctecielucru). .Se uttltzearl pentru o informare suplimenrari-in r. Ac*asia informare suplineeu&r5. intre coYnpartimente. Legiturile de autoritate dau mesajelor qi informagiilor transrruse (ordinedirective. leglturi de autoritate funciiouaH . Leganirile de moperare (colaborare)se manifestdcel mai frecventpe orizontali.Legdturi multilarelale . c. Informapile transmrsepe aceast5.rilc si aibi un caracterobligatoriu.rride cooperare: legaturi de cooperarede stat major .smisetn .stabilitein prealabil: iegifuri de cocoperarede informare . ln practrcase disting urmitoareie categorii de legitr.rii unui schimb de informafii.sur$ intotdeauna rezultatlrl interdependenlei dintre gefi gi subalterni. Ele sunt de cooperarenumai in misura in care informaFile sunt de indnrmare de specialitate.Legdturi de cooperare .tt/ucture organirtancd legdturiledintre comparnmente pot ti: $i persoane.se manifesti inrre compartimenteledc srat major gi celelaltecompartimente.ateliere.t'tsanrblu.coordonareacorespunz^ltoare qi unitard a activitifii de ansamblu. Acestease manifesti prin: dispozigii.ri) un caracterobligatoriu. Acestea interv'tn intre gefii.fiind o 1 t \ combinalie de legituri unilaterale.

organelorde conducere .irildor .a modului de organizarcetc.atribuiiile gi modul de desfE6urare colectiva(AG.nd baza legaid a constituirii gi funcEionarii organizagieirespective {hotarArejudecSloreasci.rme gi este aprobat de citre organelede conducerede nivel inalt (consiliul de administragie. preqedinte etc.Este eiaborat in cadrul fiecirei fi. precizeazA gi Acesta aU"ibugiile. fiecd. prezentarea obiectuluide acdvitate.organigramagenerali de ansamblua firmei: .rmei cuprinzAnd date priri. este urm5torul: . Acest regulament constituie de fapt o continuarcdetaliere qi concretizarea < Statutului > fi.ui-i. CA).care prezinti..se datoreazi contactelorintre grupuri qi persoanede pe niveluri jerarhice diferite.in detaliu structura intreprinderii gi a cornpartimentelor organizatorici a ar'. Regulamentul de organizare gi funcgionareprel:ede structura org:ni2sloncinatura gi felul poshrrilor de conducere qi de execufie. compartimentelede munci pricum qi competenla acordata qefilor de compartimenJe. a proceseior modul de desfEqurare tehnologice stabilesc transmiteregi stocareinformalii). sfsra direct 2.compartimentelede producgie .atribuliile gi rispunderile directorului general.rei funcpi de conducere subordonate funcgionale .regulamentulde ordine inteioarS" i:a care. Regulamentul de organizaregi funcfionare lnoriceflrmadeconstruc!iieristatreitipurideregulamente: . care (procedeeo proced. de baza qi auxiliare: .gi reprezentanlii salariagiior din productivi).o prezentare generaii a fi. salaria$-pre€um gi cele prirind disciplina in procesulmuncii gi discipii::a tehnologicdqi a muncii: .rmeiCon$nutul cadru al regulamentului de organizare gi funcgionare.a denumiriiqi amplasirii.forrna de prezentale a ac€stora.certi.legitura dintre membrii cu funclii de rS.rpreledintele.ficatul de inregistrare la registrul come4ului).regulamenteiede executie erprimate detaliatin Manuaiui calitafii.regulamentulde organizaregi funclionare.sarnblului de rnuncd.dc \rfrintare.l'icepreqedintele.&ecvenp de transmitere.spundere .V /\ legaturi de cooperare de reprezentare .compartimentele pentru fiecare compartiment care Se iniocmegte cite o diagrami de relatii precrzeazi pcntru fiecare flux de date. competentele responsabrlitagile componentelor $rucru-rii orgarrizatorice: suntprezeilate relaliile drntre .componenfa. . 44. denumirea gi natura documentelcr transmise altor compartirnente.competenlele.). -atribuliile gi rdspunderile funcliilor subordonate nemijlocit directorului general:dircctorii adjuncgi5i gefii de compartimente funclionale.: a acti'. care prin caracterul lor permanent contribuie la un schimb informational foarte util fundamentirii gtiintifice a deciziilor de conducere (de exemplu.8.

din dou6 rnotive principale.activitalile unui post.dataexpiririi. elaboririi gi actudizerii acestur Datorilnvohmului mare de munci nec€E?r pemodulepentrua fi mai dinamic: regulament ac€st tendinF achrala este dea ehbona Sarcinilece revin unui anumit post.e din compartimentelefunclionale se pentru fi.d. trebuiesc distribuite echitabil celorlalte posfuri. concordanpcu spccificul5icoaginutul activitilii. a organizafiei: . dacd titulaml postului lipsegtemotivat.contiautui actil-it5fii: sarcini ce revin. carecuprind actenormativ€ referitoarela posrul respectiv. Acest documentcupr.cativi asupra motivafiei angajafilor.dc cine va fi inlocuit in absen!5.cerinlele .-. Irrportanla acordati celor trei categorii de csrinie aje posniiui" trcbuie sa fie i:: pe post. irrtra. La descriereaposturilor de execuli. . constitri:rdcriteriilc de angajare '. postului:studii.ralagii.limite de competcnti a€t in relaliile din cadrul societifii. c6t gi in ceeace privegterela$ile cu ta4ii.ecare post. a posarrilor ars o intluenla sernnifi.proiectarea judicioasi. .nde: intocmegte.ii h in vigoare.cand a fost aprobatregulamentulgi de cine. sunt stabilite in cadrul proiectirii posrului. Proiectarea posfului esteimportanE pentru funcfionareaorganizafei. experienJi profesionali-insugiripersonale: .t. cum poate-fi modificat document. gi anume: .i. ofiEd a postului.activitelile trebuie si fie grupatein mod logic pentm o fuaclionare eficienti.actilitSlile trebuie si fie echilibrate ca timp de iucru aferentunui post: .anexel.dispozilii furale: data 12- .

def.Definireano$unii de calitatein construcfii Sub forma unei expriirriri glcbaiccalitarea in constnrqii rcprezuui o iezulru'ni a tcraiii.i expliciti.i in viitor o problemd esenlia. sauzoile. siguranl5i! eryloatare.:m cste Legea flrn ar fi cele din seria ISO-9OCO 't 10/1995.i protcctia . elabore'/e norrlfe sub fonna unor srindarde iruernalicnAle..2. tn sccpul salstaccrij p€ ul'ricagadiran de existenld a eristE{or util-z:torilor.apr Fste tot in luine.iri ale i:nor constn:cfiicru-n ar E o Fasarele de 25 m tn SUA su.rria$ ese f4tul ci elerncnte eseclialelegaic dc caliiare pl*cand de Ia concegia contis-'inrl.ei.i senicii.: naiionai reprezenEli pnn otganisne iateaalionale gi sn'eine si.1.lS in prod::cria Ce brrnuri mareriale.i chiarpostutiJir-:re.i erplo*urea .cu prod:qia. fig.ld ci.i pani la arploatare .ataq a ccnstjtuit .i colecti\ititi intregi alc unci ccrnrini. c iejena .. Ceeace se poale con$ata cu u.1.imdtoare ale noncalitdlii. de efectele r.#^A A_€A& Canitolul8 ilT4.c lormi directi .ilii pet'rbnnanlelordc c\orilportare a construcliilorin exploatare.ple€ndde la.irnpimrea dre sI urmlreascn rnor defi. r sigrranf6 ia foc.cieqe gravepirind crlititJa con-<-i-'-:. mond.colceplie.)/199-i).i): o L\cnonlia de energie: e refaccrca niediului.i in lip* aqiuaii rmorfacton naturali ca deexemplucrftrnure sautomade.ErE a rcoli chiar .te si prcteje.1' .i va constjtui .}iAGETTENTULCALITATII r 8.i. gi acteir-normatir-enalicnale.:1ii1cr y scniciilor.] f\ J.rnirea ca-lit[iii umi.re.:cstrb rcr-niatrnei umbre1e at$rr:tilizatorii indiriduali saude gruo cit . gi hidrofuga: r protecliairnpotila z-gomotului (it olatiefcnic. 8.i sanltateaoarnenilor: n izolalia teraricS. cum ar fr: e rezisrenle ti stabilitare: .un magaz:n cornercial in Corel dc Sild ciriar .t. . 8. preint.c. ora. Aspectegenerale Calir..al . Din ccle de rnai susre'zr:. In acest contcyt este firesc cl frclorii de r[spr:nderc de la ni.i mlcctiritaillor (Leger l{.i tdrile celenrai avarsatedin prrat devedere tehnologicflnn ar fi SUA sauJapaiua Dad ne relbrirn la constniclii vom ptfieacbsen'acd au alut loc ciedati recenEpnbu. Ace-ste subo ceringe sunt erpr-ln:ii.

irnpliciti gi sub?nlelcasd.liatenarnati .i im'esiliiior undepot fi realizate obiectirecarein$&*za valod man dar a-rdeflcierile reziser4a stabilitatea importantein ceeace prh'qste saufirncdonalitatea De eremplu. curn ar f.calitatea .calitateqraterialelor gi tehnologiilor. o c. . sd se a1iniezestancardelorinternationa1eindorneniu1ca1itati. bile dotat cu apa:z. se semnaieazici un spital cu policlinic5.i. Ur.2.i l I noncaluatii LJ_ t*---t 1Factorii i i r cali r itri Lig.8.i surorile care frceau legdtura inrre sen-iciile spi'-alului si policlinicii aveaude parcurszilnic cdliva kilometri.i im rezulat cbtinut adicl negoiasatisfficttjActivitatea de construcfii-investilii prin aarura sa este complerd prin fazele dc .aveamari deficienJe in ceeace privegtefiincrionalitatea.il. produsuluipe intreagaduratdd.corespunde unor limite inEenevoiapoteniialS adici ma 'cese a+eapta.rninte locale sau de interesnalional saumondial .E SobaE calitateaindifercnt de nah.av8:rd l.personalului implicat . Un aspect mai plin dezbefin A nu secredeci tot . daroriti proasteiamplasdri a seniciilor.calitatea nonnelor interne.rthrela Se poate coLqata cd stardardeleromAnqti .firnctionaiitatea crc.F vtu. parr:. deoilrece personalul mediu de laborator .onor.r: .aloare.i de calitate. seniciiloc .arepsate fi unr:i indhidual. I . .i' inrinsecn a umd produsci o rela$eintre produs 5i Calirarcanu estedeci o cornponentE utilizator. la invesli.i intemalioruile: .\Floara-re .aloa-re intrinseci foarte mare.r'e.$lnc1iune^ .F este de raloare ddicaE e-st-e .i pusd in ale unei inl-estifii de la studiul de prefeza.a . esd cel pr$ind relaFaintr caltale si r.l l l {' ---'l---.raproousuJr:i sauseniciului.care confer[ acesh{a aptitudineade a satisface necesilSlile erprimateqi implicile >. '. carc 'le obiiga si pendrrleze intre acestea :.calitateaprocesuluiurarngcrial.i toate organismeiedin 1ardcauri.noliuneade calitatereprezint5 << un ansarcblu de caracteristici ale ':nei entitifi (prodt:s sau seniciu). Acest aspecl este .calitatea . in oonformitate cu stardardeleinterru$ionaledia se'riaISO 90C$-care abardeazi s"$ o fors.bilitate -*lduo fig. 8.turf. Ca[tatm oferitl de un pro'drsunui ntilizaror -'c.i mai prqnaru in donrgnii[ l conshucliilor .

. 8-2.': .^.i obi*tir:eior dc inr estitii..ca-re inprcccsu1deconce.'e cu caracler obligatoriu iadifercnt dc mtura inlestitiei. proiectare t .rrcctE a $alJui prin actele uornnatir. n.iapoiinfazadeesploatare.t-executie irrtervin furacestefaze participd mrmeroti aclori sub o forn:^d directSsaulnciiiectl.estitu .pcntru toli cciia-liiparticipanliia proces.3.C.eex..renldeni-:rn:r r€ sfilrt. Admi€nd ci toti palticipantii sunt promotorii ideii de caiitate.AC.C.S-AC-).$:n"i:"ordonare.o1ie-proiectare€xecu!ie. Sistemui urmirqte impiicarea tuturor firctoriior prrticipanli la procesui de inl.' Pro iecta re const rugtivl t---__lry=s:L:l t--.---e=l---:l-----: [__--{'a"-:--:l \ a obieciului de c.i de elententecu legiruri rurivcce qi \ S. S:ckenia ciclului de (tezvattare DroctLt. ..0. {-nrnnnnsnlele de bazi ale SACC suntprezentate in schema dn fig.:rae sal rnai &ec{'ent a calitaii!ir {.C. ar'6nd.3. hdruinarea)i conlrclu-l ccnstTucliice nebuie s{ fi.rii de materiaie.. i . ca orice siEern cuprinde un an*'Ir-nblu birrnivoJe. .i echiparaentelaboratoarele de control. nevoilcr pciengiale investilja sEnu corespundS a+teptBreansa-rnblu De aceea caltetea trebuie sdfie construid gi gacCitE in cadnrirmui $-. .i impuneastfclrespon*biliEtile bine definitc.. q! inspcclie coniro. dilizal < Asigrrarea calritii .A. ci(admini srrar o rir: furniz.<Srscmde asigr.. Erident c[ prrfeclionareasistcmului legrsiatrrgi a reglementErilor teiuricc rirnrrneo sercini perlnanEntE a organjsmclcr cCitF"ilin carc asigtrd cocrdon-arcir. erecuTr€ '. a\ig:iiratea calitdlii obiectelor de con$ruqii .3. . O simpld privire efltnra accstorcomponcnte care inb'i in sistem. Slatuli. 7'fuededau' / i' .2( --. Sistemulde asigurar€a calitifii in construcfii(S.e. : :Eil:H: S:H.i c ns o truclii': -"fufJ#*::. 8..' (AQ).scoaiein cviCenld inplicarea d.trtictie Fj-g.xistl ton:-siriscul ca pe i.-\-.rLbiec'tit.i forma dc proprietaie.ercinrde specialiiri. crylootarq "- +f --.:n.

roluf de proislnrii.i corsu-u{iilorseefec.i au Reglementlrile tehnice?n constmclii se stabilescprin regulamente ca obiect: conceplia. p... Compctnetltele principo! e & 3.i alcStuirea. Calilatcaproiectelor-r'erificarea.l d= determinare.ti .avAndpin sunrnrl ior de fi. qi a execulieiconstrucdilor.perri'/areaproiecte. gi proccduri. Prirt reglemattErile tehnice se stabilesc.1\.i celelaLte in construc{ii.rnentirilor r .a ealidlii in constnrcli. ..pentrubeneficiarl proiectanll e\. in principai.experfl responsabiliteturict cu execrlfla-ca r€prczentanticahficati ai stat'Jrri.aitii decAtspeciah$tiielaboratoriai proiecteior.CC. e::*utiei gi exploatirii constrr:c1iilor.Firmeledeccnstuclii au cbligalia ii rrnor responsabili tehdci aiestalipentu umlrirea ca[tniii execqiei.{GE\IE\TUL cdm.utjlizatori-rerificatori dc i proiecte..f.nreazl . +' .RCITAREA COI'ITROLIILTI DE STAT PRIlvTlii) de bazaale S.lor i. Erpertzele tehnice ale mmai dedre e+e4i tehnicr are$ati.are.l. eseculiayi erploatareaccnstrucfrilor.e r ifi nare Calitatea eseculieilerificare- Calitatea produselor folosite in executie Agrement[ri tehnicepentru produse noi gi lfqggdee -_''--_-_:-_---:-Autonzarea $1 acredilarea laboratoarslclr ia' Conrpcrtarea.iau rezuira.Veriflcarea calid[i iei congn-rcliilsr este obligarorie 9i se efectuezl de caue ir*esutori prin diriginti de .ecutanli. echJitate sauprin agenliecononicide consiltanla Easializaii.. urmSrire$ control in dorneniul. Fig . tl:erificatori de pmi*te atestali. Existenta regle. qi inten'entii: Postrutiiizarea -\. in esplca.r-run . prelizrrte de Legea 10/1995.\ 3.i e.urc}iogare organismeale inspcctieide stat. .t Din aceasta construciieslstemicA obtigafi gi rdspunlcri i.produselor 9i procedeelor utilizate in construclii.a}.i de r-erificarea acestora. Anslizs contponentelor Reglementerile tehnicein construclii.calqrlul.a face de ciae special-r. condiliiie minime de calirare : cerute constructiiior. oi n+ L!luBw! X Calitatea proiec1eln r r .ri rnod':.l Verificarea proi*telor in I'edereaexecu{iei consugiilor se r.A.{Tr A'-tiritatea de metrologie E )G. pre€un .t..

: s t i . .stora 1i cunnnde ansambluld. 3 i..e Fc toaia dr-rrata .Ylilw rii\l.:: L: orczc:. lilis t e n : lu : Pf l vv!'.i dccuinenteie ia realizarea si c.lc: ir c.'ih.:deno:irai'c.inCi a.cntCit-'ci:prinse !1 cait3a ichnicii a cciisii-.nCliCnare ^nr.::aiiiu. a acestofa c -{utorrzatea pi acriiiarea ccnstructii. !v in n n a rl rii Vyvr(r lj.i.^-i-^ Pil :ci:stiu ctr: . in exploatarc Cornpofinrea 5i inter.. n.j.i OC .aza e..1 a f Ca re lCr Ce ii: Ce i .-i rr ' . R.\cstrtcr-picpnemr. :.ars: i.riisi:ni-- .i.. ' ' l"' r ns ' r r .C a n i n i4a .cns-.n constnrctiiior.de de rransporisrabilcscaptitudlncade utilizarc. in Sitrt.lngnla invesltcr.-:ilei cuprr-ncie prii'ir.i acreditarea Laboratcai-elor de anaiizit si iicerc..ali:nrilii icr neri'iij lcc:ic.la a eri3cliianiuil-ii de pecrahnle. o Agrementele tchnrcepentru produse.: ?:i confoiinrtate ci:.f r d in i 9 + i.. a i ).<.nii'i a ac. prevederile legale sc fac.ipicetaiea accstela fu sc htocrac. calitdqii..' icalizcazd conicrm ...t cu '.l:.r.i g n t : f f i r r L u t r.i ir li:'. n' . it n._ c-+rrlrr i y L:i\. iabcratcar:icr ce anaiizc st inc:rctli in i.. legalCcseiu.. pnn proicct..i ?n construclii) -{cti.Carteaieh.rcdtoruiui.rrra ..T.j ?rc'obiigatlasd opdstreze.. i 9'r+..:: iiicerci. Calitateaprodusclorfolositc la realizarea Certificarea calitd.i procedcenoi..i l ca ced e obscn:iiu ii nisr ir ar e spe ctir .F*iir.i r .:tiirzatcr.eniil in timp de Uriniirirea comport{rii in exploatarca consrF-icliiicrs'.-'ti-i'yllLl IiL}l l\. I e a : li.efifiCafCa l!C...le ccnsir-.'rint:Lcr dr' caliiate Inttn'cntiil-..nii c.a in :c' ..allla l:-s-3 )r rccrezsniantilor . f. i c E i l i ...rt!l r Si d g i n ffl tl n C f3 .care trebuie sd asigurenivelul dc caiitatc coresptinziror ccrinlclor stabilite.a 'i C f a :C a l e l C f -\ ^ . ur ccnfonnitaic cu dccumer:tatiao.nictii .i -1 Grdrn*i -l'lr.:....i-J -t-t^-arga...te pi..-.ii produselor folositc in construci:i se ei-ectucazIprin grija in conformitate cu metodologia .:iO:l. a Cf e Ciia ie a ia b O f l :\u :!u i c'rri '*:l rL L l lLlI -.-.)rr::.I. -siiOCntinaraa Pl.l se precii piccrietaruluiccnsrrucf ier. ir v t iqj( ii r.carea' calitllii lor. -: r' ili P i i i .::tist'.r'' r a mijloacclor dc misurarc 9i controi uiilrzair in accstdorneniu r Reccptlecon$ructiiloi' Recepiia consinictiilor constituie cenifrcarea reaiianni :cgici'a i I '.-..-.-. p:cr'. condiliiic ic fabricatic.i l rca cu mr.g avg pfl. 5..'\ vr rLvi rui!.!r\JIl CC l. 1 P!irLl !r ' q yi a n r g Jvc: i 3 r .eactivitili pnrinc crii:ri..'. c?i.iiiiie de "-.i procedurile srabilitc pe baza legiio prod.riiilc S.i apicoaiea D .iccunr. .Jriiai-.llui..ea direclii sau i n ' '.r^l-^^l--.\ ' .care ciocumen-ratia Ceexecuiie.i cchipamen:c ci. pleveienle din car:eaiei:ni:i a consiruc:iei refeiitoare la erplcatare sunt obiiearcrii pentrli li-cprie. i:al.a de Autonzarea . 4iiL\r ^_. La lucrdrile de construclii sc interzice folosirea dc prcrdusefhrd certif. nci in consiractii tehnicepentruprcduse.i si: o compieteze la zr.:l'.-.itatea de rnct-rologicin ccn--siniclii ^{sisurarea activrtdtii de mctrolosic in ccnstiuclil s.C ni l?i.ciiiior. {H.r-icLtit-:.procedee Agrc:mentele .a:ia .:ccpira ccnstn-rJiiiicr si se fbce Cecitic in.li:! nr J ni i nc ni c.

Controlul de stat al calitatiiin construc{ii Controlui dc stat al caliGtii in construc{iicuprinde inspeclii ia inr. r%Irz:ircagi esploatarea 9i in.se . asigurarea l'erificdrii proiectelor prin specialigtiverif. potr-iritlegii. prin personalpropriu cu execufia tehniciaiestaii.r participangii la reaiizarea obiectivelor de constructii. Inve sritori i investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteazi . cu privire la aplicareaunitari a prevederilor c Conducerea in constructii calitdgii .e prc'iecie atestagt: . la unit6li1e de proiectare.catc.&zd investitii sau intreprind inten'enlii la construcfiile existente in sensul legii gi au urrndtoarel c ob ligali i princip al e referitoarela calitatea constructi i lor : .i reciclareadegeurilor cu asigurareaprcrcclici mediului. precum 5i a autorizaliei de construire.consolidare.precurn1i printr-un sistempropriu de asigurarea calitdtii. prccum 5i la Itlcrdri de reparalii.10i 1955 privind caiitatea in ccnstruclii evidentiazd.care rdspundede executarea contrclului statului legaiein dorncniuicaiitaiii consinrctiilor.peffr. .estiton.precum .i respectarea sistemuluicalit[1ii in constrrclii.stabilirea nivelului calitativ ce irebuie reahzatprin proiectareii executie: . transformare-ertindere.i reallrz.i a avizelor prevdzute de lege.x rsconstntire. Acestase exercitdCc c5.4 Obligafiile principaleale factorilor implicafiin sistem. . Lcgea nr. 8.i oonsenlneaza obligatoriu in carteatehnici a coristructiei.care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectanhrl iniqial al clAdini sau a unei cxpertize tehnice intocmite de ua expert tehnic arestat. acestora.oblinerea acordririior . o Postutilizarca construcliilor Posnrtilizareaconstnrcliilor cuprindeactif itliile de dezafectars.treInspeclia de stat in construcfii.de exploataregi de posfutrliz:rre a constiucliilorprir.i gi de refolosire a elemenielcr gi a demolarc a construcliilcr.plicd o strategie adecvatd gi masuri specif:cepentn* garantareacattatii.Ageniii economici care executdlucrdri de constnrc{ii asigurdnivelui de caiitatecorespunzitor prin responsabili cerinieior.conceputgi realizatin practicd. desfiinlare parlialE.ri d.rturcr factorilor careparticipdia conceperea constructiilor . de recondiiionare produscior recuporabile. derncntare.6.i asigurarea Condricereagi asigurareaca[tatii 'rn construclii constituieobligatia t'.ind esistenla. urmdtoarele sbligatii Si rdspundcri: .de executie.

inceperea iegii 5i numai pc baza .participarea cs. ceringelor pe.convocerea factorilor carc trcbuicsd participeia venfrcarca lLrcrailora.ecuiStL'.i detaliide eseculie .i a ncccn. esploatarea.asigurarca nriveluluide calitatc corespunzdtor cerint:l.asigurarea a niveiului dc calirare corespunzdtor cerintelor: proiectelorelaboratsin fata spccialftilor verificatori dc proiecte .precizarea prin proiecte. precumyi unrurrirea : aplicariipe ..'ircia-rl 7' .ira1ilor constatatc in prolcctr.stabilirc.area defect. precum gi a deficienlelor proiectelor: I .-cr.. [ixecutan tnrcEi lii lucr ir il or clecons Executanliioi'lucr[nior dc constn:ctli le rei'inurmdioare le rbilgalii: lor sr ncccnccrdarlle .i reparaliile.h t--hnici cu ereculia.eiaborarea lucr{rilcr. a defectelor .aslgurarea verificdrii executiei corectc a lucrdrilor de consrmclii prin dirigini* de specialitate sau agenli economici de consultantd spccializali.a proiectelor de nrmdrireprirind cornportarca in timp a consrn-rciii'lcr: prin proiecr. din vina proiectannrlui.sesizarea investitorilor asupni necon-forn'.atestali: .ni: in cc.unse in fazedeterminantc ale execuliei.asigurarea-receplieilucrdrilor de construclii ia terminarea lucrdrilor.alizat prin perscnalprcpnu.amodului de trar. a deiectelor aparute-pe parcursul eseculiei lucrdrilor. preclrrii gi.solulionarca ncconformitdtiloi.ndi-tiiiei eseculieilucrdrilor numai la ccnsm:ciiile autoi-izaic .intrelinerea .antiera soluiiiioradcptaie la htecmirca cd4ii tchnicc a constructiei. dupa caz_.-: caietelor de sarcini..a fazelorde execritie pcniru lucri. .in leCerea solutiond. a instrucliunilcr tchniceprirind erecutia .antier la verific5rilede calita:cle_eaic dc accstca.i in conformitate cu proiectelccc au ibst venircatede speciali.nle aferente .aclionarea in vederea solutiondrii neconformitagilor. ri"spund Proiectanlii de constructii de indeplinirea urmdtoarclor cbligagii pnn proiect a catr:ganei de importanti a cansrrucliii: .i la receprlia lucr-irilor .stabilireadeterminatc gi pareciparqr..elorap5rute in o\eculii.prezentarea atestatistabilili de cdtreinvestito. yi resptrnsabi. in apai-*te .numai pc bazasolugiilor cu accrdul snbilitt dc pr'.ri arcstati: .expertizarea constmcliilor dc cdtre e:iperfi tehnici atesta[i I r Proiectan li i de coftstntct!i. ! intocmirea carfii predearea tehnice a constructiei proprietar: acesteiacdtre I >i .lanielor fazeic dc ereculie.rr printr-un sistem propriu de calitateconccpuryi r.

producerii unor accidente ceinielor de calitate: .asigurarea unnaririi comportdrit .iniocuirea produsclor 5i a procedeelorprevdzutein proiect cu aitele care indeplinesc conditiite precizate 9i numai pe baza solu$ilor stabilite de proicctanli cu investiton:iui: acordr-rl proiectelor5i a detaliilor dc ereculie perrtrurealizaraniveluiur ie .i utilfzatorii construc fiksr obligalii pnncipale: Administratorilor gi utilizatoriior le revrunurrndtoarela .la lucrdrile de c.specialiStiivenficatori de proiecteatestalirSspuudsolidar cu proicctantulin ceea proiectuiui.heltuiald.:.folosirea constructiilorconform instrucliunilor de exploatareprevdzutein cartea tehnicda consfmcfiei..respectarea or: cerinfel calitatecorcspunzdtor in termen de 24 ore. .certificate sau pentru care existi agrementetelrnice.pe propriac.desfiinlarepa4iala-precum.c proprietaniau urmdtoarele Indiferent de fonna de proprierate.ile date construc-tii sau constructii aflatein cxploataretiiJor l>r opri etctrii constnr.responsabiliitehnici cu executiaatestali.efectuarea 9i de reparaliicarele revin: .sesizarea. a Inspeclici de stat in constructii-in caz.de lucrdri de reconstruire.noului proprietar: acesteia. arcstafr Srsec!o.efectuareatransformaredupd eaz.supunerea la recepfie numaia construcliiiorcarecorespund a defectelorcalitativeapdn:tcdin r-ina sa: .consolidareertindere. Administratorii . rdspunderiiortuh:ror participan{ilor la procesulde produciie .onstrucliipentru care suiit de calitate corespunzEtor angajati.zutc .pdstrarea gi compietareala zi a cartii tehnice a constructiei 5i predarca la instrdinarea ei.spund cerintelor.expe4ii tchnici arestali..factori dc . rd. rdspund pentrusolu1. -8 . pcntnl espertizarea unor proiecteanga1ali hrcran cc .l .tn conformitatecu sistemulprcpriu de gi cu prevedrile legalein vigoare. asigurarea cahtnliiadoptat.investitorului: prcvd.utilizareaiir csecutialucrdrilornumai a produseiorgi a procedeelor in proiect.s*. obligatii: ia timp a lucrarilorde intre{inere .i de iucrdri de ieparatii aie constmctrei numai pe bazd de proiecte intocmite de cdtre persoanefizice sau persoane juridrce autorizate. colaboratori.{isri t at .remedicrca. tehnicein timpul execulieilucrdrilcr. construcli ?niimp a construcliilor: .abilirca subcontractanti rispundcrc. cerinlelor nivelului decalitate corespunzitor cepril'cgte asigurarea pentru realizarea nivelului .

fectuarea proprietarului. .i de repara{ii care le r"tff .tuarea confonn conEacillui..efecnrarea a consrrucliei.e. in caerii . numai cu acordu$ .sesizarea. . tucrErilor de intervenlie la construclia existentd.efec.9. in terrnen de 24 ore. a Inspecliei de Stat in Construclii. la timp a lucrflnlor cle intrelinere . urmdririi comportirii in timp a construcliilor conforrn c54ii tehnii6. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful