You are on page 1of 47

Universitatea Spiru Haret,Facultatea de Management Financiar-Contabil

Specializarea Management,Constana,an I

NTREBRI PENTRU EXAMEN LA DISCIPLNA
MACROECONOMIE

PROF. UNIV. DR. ION LUNGU


1. Eecul pieelor - cauze i consecine.
Analiza conceptului esecul pietelor presupune trecerea de la abordarea prioritar
pozitiva a fenomenelor microeconomice si a mecanismului pietei la abordarea
prioritar normativa a fenomenelor si proceselor ce se manifesta la nivel
microeconomic.
Esecul pietelor inseamna imperfectiuni ale pietelor,concretizate in situatii de
valorificare incompleta a resurselor existente,in eficienta redusa si dezechilibre.
Din aceasta cauza este necesara interventia autoritatii publice care:
Sa corecteze situatiile de esec
Sa favorizeze functionarea eficienta a mecanismelor pietei.
Situatiile de esec sunt determinate de factori:
Drepturile de proprietate
Conditiile de control
Factorii de tranzactionare
Cauze
Dificultatea individualizarii dreptului de proprietate
Ecluziunea imperfecta-utilizarea uui bun in mod exclusiv de catre
proprietarul de drept.
Costurile de excluziune-cheltuieli pentru prevenirea,identificarea si
sanctionarea faptelor de utilizare ilegala de catre alte persoane a unui
bun
Gradul redus de transferabilitate
- Limitarea drepturilor legale de vanzare,conduce la acceptarea
de catre cumparatori a anumitor riscuri,clauze contractuale
asiguratorii,cresterea costurilor cu costuri informationale si
frane in activitate
Existenta unor costuri tranzactionale semnificative
Sporirea costurilor tranzactionale si informationale se constituie
- intr-o frana importanata in desfasurarea operativa a
schimburilor
- frana in desfasurarea operativa a schimburilor
- conduce la situatii de esec
Esecul unor negocieri de schimb reciproc avantajos
Acordul reciproc avantajos nu a putut fi atins
Consecinta este franarea sau blocarea anumitor schimburi si:
- Pierderi de eficienta
- Risipa de resurse
- Dereglari ale mecanismelor pietii
2. Externaliti - caracterizare, clasificare.
Externalitatile reprezinta consecinte sau efecte care afecteaza viata si activitatea
oamenilor,inclusiv mediul natural.
Se concretizeaza in costuri sau beneficii care,desi se produc,nu sunt
evidentiate in cheltuielile si rezultatele obtinute de catre agentii economici
Efectele sunt suportate si de alte persoane sau grupuri decat cele care le
produc.
Caracteristici
Deriva din activitatea altor agenti economici decat cei care le suporta
costurile directe
Efectele-fiind induse-nu sunt inregistrate in mod direct pe piete si deci nu
influenteaza echilibrul concurential.
Perechi de concepte:social vs privat.
Costul social-ansamblul cheltuielior si a sanselor sacrificate-costuri
suportate de membrii comunitatii in urma organizarii si desfasurarii unei
anumite activitati
Costul privat-cheltuielile suportate direct de catre unitatile implicate in
organizarea si desfasurarea unei activitati
Beneficiul social-toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei
comunitati ca urmare a organizarii si desfasuraii unei anumite activitati
economice
Beneficiul privat-venitul obtinut direct de unitatile care organizeaza si
desfasoara activitatea.
Clasificare
Externalitati pozitive-efecte benefice
Beneficiile private sunt mai mici decat beneficiile sociale
Se concretizeaza prin niveluri de productie si consum sub cele
corespunzatoare utilizarii eficiente ale resurselor.
Beneficiul marginal-expresia valorica pe unitati marginale a
consumului.
Prin adaugarea beneficiului extern (BE) la beneficiul privat (BPM) se
obtine beneficiul social marginal (BSM)
Pentru corectarea situatiei de esec,cand se coreleaza cantitatile de
productie cu preturile,guvernul poate garanta o subventie BC,astfel
incat pretul platit de consumatori se reduce,iar productia creste
Externalitati negative-efecte malefice
Nivelul costurilor private este mai redus decat cel al costurilor sociale
Nivelul productiei si cel al consumului sunt mai mari decat cele
corespunzatoare alocarii eficiente a resurselor
Sunt greu de suportat efectele
Solutia radicala este internalizarea acestora
- Includerea costurilor externe in pretul pietei-ridicarea costului
marginal privat la costul marginal social.
3. Bunuri publice.
Natura speciala a bunurilor publice consta in faptul ca acestea sunt unice si egale
pentru utilizatori
Sunt destinate consumului colectiv
Trasaturi fundamentale
Non-excluziunea
Indivizibilitatea cererii pentru bunurile publice
Nici o persoana nu poate fi eliminata sau exclusa din sfera
consumatorilor potentiali ai bunurilor publice
Non-rivalitatea
Lipsa de rivalitate intre utilizatori
Indivizibilitatea ofertei de bunuri publice
Presupune ca dupa ce bunul a fost produs,pentru orice consumator
aditional,costul marginal este nul.
Accesul unei persoane la utilizarea unui bun public nu reduce
disponibilitatea acestuia pentru alti utilizatori
La polul opus bunurilor publice pure,se afla bunurile private pure carora nu le sunt
proprii in nici un fel cele doua trasaturi.
Intre cele doua extreme coexista bunuri publice si bunuri private ce se
diferentiaza in raport cu preponderenta caracteristicilor enuntate.
Delimitarea sectorului public al economiei se face prin diferentierea intre bunurile
publice si cele private
Sectorul public non-piata:administratiile publice centrale si locale
Sectorul public de piata:reuneste unitatile economice cu patrimoniul public.
4. Eecurile pieii i teoria bunstrii.
Teoria economica a bunastarii pune de acord eficienta economica cu realitatea
sociala
Alocarea optima a resurselor - V.Pareto
Fiecare individ este cel mai bun judecator al propriei bunastari
Bunastarea sociala se defineste numai prin intermediul bunastarii
individuale
Bunastarea indivizilor nu poate fi comparata.
Mecanismul conventional de formare si evolutie a preturilor bazat pe criterii si
cerinte de eficienta trebuie sa fie completat cu criteriile si cerintele legate de
echitatea sociala,ceea ce presupune interventia guvernului in functionarea
pietelor.
Confruntarea de idei dintre doctrinele liberale si cele social-democrate
Orientarile liberale un anumit nivel de inegalitate si polarizare a
avutiilor este pretul inevitabil platit de societate pentru asigurarea unei
cresteri economice eficiente pe baza initiativei private
Orientarile social-democrate,apreciaza ca distributia veniturilor trebuie sa
urmareasca si satisfacerea diferitelor nevoi aflate in continua crestere si
diversificare,fiind necesara corectarea-in acest sens-a mecanismelor
pietei concurentiale.
Abordarea normativa a diferitelor aspecte privind esecurile pietii evidentiaza
faptul ca mana invizibila duce si la alocari insuficiente sau nerationale care
reprezinta premisa unor pierderi de bunastare.
Existenta unor categorii defavorizate sau marginalizate
Situatia poate fi ameliorata prin interventie guvernamentala
Asigurarea functionarii eficiente si echitabile a pietelor
Eficacitatea alegerii publice
Corectarea efectelor negative ale esecurilor pietii
Sunt necesare
asigurarea libertatii de actiune a intreprinzatorilor
gasirea parghiilor adecvate prin care interventia statului sa diminueze
efectele negative ale esecurilor pietei
realizarea unui echilibru rational intre eficienta economica si justitie
sociala
Concluzie:
Eficienta economica bine inteleasa nu intra in contradictie cu justitia sociala
Injustitia sociala sapa la radacina eficientei economice.
5. Conceptul de cretere economic.
Sporirea avutiei nationale,a rezultatelor economice pe ansamblu si pe locuitor constituie
una din preocuparile factorilor de decizie din diferite tari si principalul obiect al
investigatiilor si controverselor teoretice dintre economisti in perioada unltimelor
decenii.
Tabloul economic si Analiza tabloului economic de F.Quesnay - functionarea
economiei apare drept rezultat al interactiunii unor subsisteme cu roluri specifice,
interconectat prin fluxuri materiale si valorice.
Devine o conceptie inchegata odata cu elaborarea teoriei cresterii economice
A.Smith si D.Ricardo:
Elaborarea conceptiei privind diviziunea muncii la scara societatii
Inzestrarea economiei cu factori de productie
Schimburile economice internationale
Gandirea economica clasica si neoclasica concepea si analiza economica din punctul de
vedere al agentilor individuali autonomi
Cercetarea macroeconomica precizeaza conceptul de crestere economica:
Multiplicatorul
Acceleratorul
Echilibrul economic
Interdependenta unui agent economic de ceilalti agenti economici
Procesele macroeconomice pe termen mai indelungat devin prioritare in preocuparile
economistilor.
John M.Keynes teoria cu privire intre egalitatea dintre venitul national (Y) si suma
dintre consum (C) si investitii (I): Y = C+I
Este fundamentata pe o conceptie statica
Neokeynesistii fundamenteaza teoria cresterii economice prin:
Abordarea dinamica
Abordarea la nivel micro-macro-mondo-economic
Kuznets-cresterea economica a unei tari-marire a capacitatii de a furniza bunuri
economice.Capacitatea se bazeaza pe inalta tehnologie,adaptari institutionale si
ideologice
Arndt-cresterea economica-cresterea venitului ca medie pe locuitor
Perroux-cresterea economica-sporirea dimensiunii economiei nationale exprimata in
totalul bunurilor si serviciilor obtinute intr-o perioada de timp,inclusiv amortismentul.
Cresterea economica:
Procesul de sporire a dimensiunilor rezultatelor economice determinate de
combinarea si folosirea factorilor de productie
Procesul este reliefat prin indicatori macroeconomici:PIB,PNB,VN in termeni
reali pe total si pe locuitor.
Este un proces complex care vizeaza sistemul economic in ansamblul sau si in
dinamica sa.
Prezinta o evolutie ascendenta pozitiva a economiei nationale
Nu exclude oscilatii conjuncturale si nici regrese temporare
Cresterea economica zero
situatia in care rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm
nivelul rezultatelor pe locuitor ramane constant
Cresterea economica negativa
Rezultatele macroeconomice pe locuitor au tendinta de scadere
Se mentin sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru
Compromisuri acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai
Dezvoltarea economica
Modificari structural calitative in economia nationala si calitatea vietii oamenilor
Raportul intre cresterea economica si dezvoltarea economica este ca de la parte la
intreg.
Orice dezvoltare economica presupune si o crestere economica
Nu orice crestere economica inseamna dezvoltare economica
Progres economic
Specificul si sensul dezvoltarii in fiecare etapa
Suportul unei viziuni optimiste asupra evolutiei societatii in perspectiva.
6. Dezvoltarea economic durabil.
Dezvoltarea economica ansamblu de transformari cantitative,structurale si calitative in
economie,cercetare stiintifica,tehnologii de fabricatie,mecanisme si structuri
organizatorice de functionare a economiei,mod de gandire si comportament uman.
Dezvoltarea economica durabila-acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se
urmareste ca satisfacerea cerintelor prezentate de consum sa nu compromita si sa nu
prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare.
Raportul Brundtland-(Rio de Janeiro 1992)
Reconcilierea omului cu natura prin
parteneriat intre om si natura
echilibru si armonie pe o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul
uman
Raportul PNUD (1996)-componentele esentiale ale paradigmei dezvoltare durabila:
Productivitatea-populatia sa-si sporeasca productivitatea
Echitatea-populatia sa aiba acces echitabil la optiuni
Durabilitatea-accesul la optiuni sa fie asigurat pentru generatiile prezente si
viitoare
Participarea omul sa participe deplin la deciziile si procesele care-i modifica
viata
Elementul esential al strategiei dezvoltarii durabile este simultaneitatea
progresului in toate cele 4 dimensiuni.
Dezvoltarea durabila are ca element central interactiunea dintre populatie,progres si
potentialul de resurse naturale.
Optimizarea raportului nevoi-resurse
Obiective de atins
Mijloace necesare pe baza compatibilitatii lor in timp si spatiu
Obiectivul general al dezvoltarii durabile este:
Optimul de interactiune si compatibilitate a 4 sisteme
Economic
Uman
Ambiental
Tehnologic
Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile
Redimensionarea cresterii economice
Eliminarea saraciei
Conservarea si sporirea resurselor naturale
Reorientarea tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia
Descentralizarea formelor de guvernare,cresterea gradului de participare la luarea
deciziilor privind mediul si economia
Optiuni posibile,incluse in indicele dezvoltarii umane (IDU)
Longevitatea - Speranta de viata
Educatia - Gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant
Standardul de viata - PIB/locuitor
Dezvoltarea durabila nu este un scop in sine,ci un mijloc pentru a stimula progresul
tehnic si economic,prin distribuirea mai echitabila a efectelor sale asupra generatiilor
prezente si viitoare.
Conceptia geocentrica- factorii naturali,pamantul va fi aparat fara rezerve
Conceptia biocentrica-omul sa nu intervina in viata speciilor decat in scopul
protejarii lor
Conceptia atropocentrica-totul trebuie subsumat trebuintelor crescande si tot mai
diverse ale oamenilor.
7. Rezultatele macroeconomici i msurarea lor.
Evidentierea nivelului de dezvoltare economica,a tendintelor acesteia,precum si modul
in care sunt utilizate resursele de care o tara dispune necesita evaluarea rezultatelor
activitatii desfasurate de agentii economici in toate ramurile
Sistemul Conturilor Nationale (SCN)
Asigura descrierea si analiza structurilor economice
Norme unitare cu caracter unitar pentru calcularea celor mai importanti indicatori
Se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie
Participantii la activitatea economica sunt recompensati cu contributia
adusa la obtinerea rezultatelor:
- Munca prin salarii
- Natura prin renta
- Capitalul prin profit/dobanda
Sistemul Conturilor Nationale (SCN)
Utilitate practica pentru analiza si prognoze economice
Masoara fluxuri de bunuri si servicii,venituri intr-o anumita perioada
Delimitarea activitatii economice are la baza productia de bunuri si servicii
Tranzactiile cu bunuri si servicii
Consumul de bunri si servicii care nu sunt marfa (ordinea,securitatea
sociala).
Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile
producatorilor si ale cumparatorilor
Preturi ale factorilor de productie (fara impozite indirecte)
Preturi curente ale pietei (cu impozite indirecte)
8. Indicatorii macroeconomici.
Atributele calculului indicatorilor:
Intern produsul/venitul creat si consumat de agenti economici care isi desfasoara
activitatea in interiorul tarii respective
National denota apartenenta statala a agentilor economici indiferent de locul
unde isi desfasoara activitatea.
Brut confera includerea de capital fix (amortizarea) in calculul productiei
Net elimina consumul de capital fix (amortizarea) din calculul productiei finale
Produsul Global Brut (PGB) exprima in forma monetara,productia de bunuri si servicii
dintr-o perioada de timp a agentilor economici dintr-o tara fara a fi deduse consumul
intermediar si soldul veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau cu exteriorul.
Produsul Intern Brut (PIB)-exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor
ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari
de catre agentii economici autohtoni si straini,intr-o anumita perioada de timp,de regula
un an. PIB=PGB-CI
Produsul Intern Net (PIN) reflecta marimea valorii adaugate nete a bunurilor economice
destinate consumului final,care au fost produse in interiorul unei economii,de catre
agentii economici autohtoni si straini,intr-un interval de timp.PIN=PIB-Am
Produsul National Brut (PNB) valoarea productiei finale brute obtinute de catre agentii
economici nationali atat in interiorul tarii respective,cat si in afara.PNB se obtine
insumand PIB cu productia agentilor in alte tari si scazand valoarea productiei agentilor
straini in interiorul tarii.
PNB nominal-exprimarea in preturi curente ale perioadei in care au fost produse
bunurile si serviciile
PNB real-valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale produse intr-un an si
exprimate in preturile unui an de referinta sau de baza(preturi constante)
Raportul PNB nominal/PNB real este deflatorul PNB.
Deflatorul PNB este folosit in scopul determinarii modificarilor reale
intervenite in productie
Masoara schimbarea medie a preturilor
Este influentat de preturile fiecarui element component
Indicele preturilor bunurilor de consum (IGP) surprinde schimbarea intervenita in
media preturilor si serviciilor achizitionate de consumatori.
PNB real =(PNB nominal/IGP) x 100
PNB potential cantitatea potentiala de bunuri si servicii ce s-ar putea produce cu
resursele de munca,pamant si capital disponibile.
Este produsul dintre productivitatea medie,numarul persoanelor ocupate si
numarul normal de ore ce ar trebui prestate de o persoana in timpul unui an.
Produsul National Net (PNN) marimea valorii adaugate nete,obtinuta de agentii
economici autohtoni,in interiorul tarii si in afara acesteia,obtinuta intr-o perioada de
timp,exprimata in preturile pietii.
PNN = PNB-Am
PNN insumarea valorii nete a bunrilor si serviciilor produse intr-un an
PNN-insumarea veniturilor obtinute de la proprietarii factorilor de productie
PNN-insumarea cheltuielilor facute pentru consum,investitii,cresterea stocurilor
Venitul National (VN) este PNN exprimat la preturile factorilor de productie.
9. Factorii i tipurile de cretere economic.
Factorii de crestere economica
Factorii cu actiune directa
Factorul uman-resursele de munca
- Cantitativ: volumul de munca prestat de populatia ocupata in timpul
efectiv de munca
- Calitativ: sporirea productivitatii muncii depinde de nivelul de
calificare a lucratorilor,motivatia in munca,adptarea la noile structuri
de dinamica
Factorul material-resurse naturale si echipament tehnic care prin combinare
devin capital real.
- Cantitativ:volumul de capital real in exploatare si resurse naturale
folosite intr-o anumita perioada.Caracter restrictiv
- Calitativ: factorul material participa la cresterea economica prin
productivitatea capitalului real,eficienta economica a utilizarii
resurselor naturale.Determina randamente superioare.
Progresul tehnic (tehnologic)
- Cantitativ:ponderea investitiilor de cercetare-dezvoltare in PNB
- Calitativ:eficienta directa in rentabilitatea sistemului
Factorul informational
- Informatia este omniprezenta in activitatea umana
- Tehnologiile informationale cunosc o rata de inovare inalta si virtual
fara limite
- Avansul tehnologiilor informationale duce la dezvoltarea
potentialului de inovare existent in cadrul economiei nationale
Factorii cu actiune indirecta
Cererea agregata
Rata investitiilor
Cheltuieli de cercetare dezvoltare
Politica financiara-monetara,bugetara,fiscala-a statului
Schimburile internationale
Politica ecologica
Migratia fortei de munca si a capitalului
Tipuri de crestere economica
Tipul extensiv de crestere economica
Contributia preponderenta a laturilor cantitative a factorilor directi la
formarea sporului PNB
Caracterizeaza tarile cu nivel economic scazut
Presupune acumulari sustinute si amplu efort investitional
Tipul intensiv de crestere economica
Cea mai mare parte a sporului de rezultate macroeconomice se datoreaza
laturilor calitative ale factorilor de crestere eficientei utilizarii lor.
Propriu economiilor avansate cu structura diversificabila
Poate sa se autointretina si sa se autoaccelereze prin efecte de conexiune
inversa pozitiva
Tipul intermediar de crestere economica
In situatiile in care laturile cantitative si calitative au contributii aproximativ
egale in obtinerea sporului de rezultate macroeconomice
10. Problema modelrii creterii economice.
Modelul cresterii economice expresia schematica a sistemului de factori care surprinde
legaturile functionale dintre ei si sporirea dimensiunilor VN sau PNB/loc
Modelarea proceselor economice se bazeaza pe un sistem de ecuatii care stabilesc
legaturile intre variabilele dependente si cele independente.
Clasificarea
Teoriile si modelele cresterii economice din perioada postbelica
Agregate: relatia productie-consum la nivelul economiei nationale,modele
interramuri
Dezagregate: evolutia raportului productie-consum la nivelul ramurilor
economice,modele sectoriale
Modelele cresterii economice sunt:
Modele statistice-pentru un interval de timp scurt in care structura ramane
neschimbata
Modele dinamice-vizeaza un interval de timp mai mare in care timpul este
considerat o variabila economica ce implica modificari structurale
Dupa scopul utilizarii lor
Modele de structura
Modele de previzionare
Modele de decizie
Dupa nivelul la care se desfasoara procesele economice
Modele microeconomice
Modele macroeconomice
Modele mondoeconomice
Dupa metodologia de constituire si interpretare
Modele neokeynesiste
Modele neoclasice
Modele de origine mai complexa
Modelul RF Harrod
Echilibrele sunt regula
Accent pus pe explicarea instabilitatii cresterii economice
In conditiile deciziilor individuale exista ritmurile de crestere a VN:
Determinat de deciziile individuale agregate rata garantata Gw
Gw x Cr =s,Cr=coeficientul necesar al capitalului care concorda cu
necesitatile intreprinzatorilor
Determinat de conditiile fundamentele rata naturala Gn
Gn x Cr = sau s
Rata truism (rata de facto) G.C = s;unde G=rata de crestere a
VN,C=coeficientul capitalului C=I/Y;s= I/Y rata acumularii;Y venitul
national,I investitii,Y cresterea venitului national
Se explica astfel,evolutia ciclului industrial
Situatia stabila implica G=Gw=Gn
Boom G>GwC<Croferta <cerereaimpulsionarea cererii si
investitiilor
Recesiune Gw<GnC>Cr surplus de investitii care reduce boom-ul
11. Venitul la nivel macroeconomic.(Venitul national)
Venitul national este valoarea adaugata neta-exprimata in preturile pietii sau in preturile
factorilor de productie-creata in decurs de un an de catre agentii economici ai unei tari,in
interiorul tarii si in strainatate.
Reprezinta acea parte a valorii productiei anuale a unei tari care se poate consuma,fara sa
fie diminuat capitalul artificial-creat din munca- si nici capitalul biologic,natural.
Venitul national are tendinta de crestere
Sporirea numarului de persoane angajate in activitatea economica
Cresterea eficientei
Gradul de calificare
Dotarea tehnica
Structura de ramura
Decalaje privind puterea economica
Se masoara prin venitul national total sau PNB total
Repartizarea venitului national
Repartitia primara
Salariul
Profitul
Dobanda
Renta
Repartitia secundara (redistributia)
Impozitele si taxele
Alocatii acordate familiilor si producatorilor
Sistemul preturilor
12. Consumul i economiile.
Venitul (V)obtinut de posesorii factorilor de productie se imparte in consum (C)si
economii (E) V=C+E
Consumul (C) este acea parte a venitului care se utilizeaza pentru procurarea
bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor curente.
Privat-solutionarea trebuintelor oamenilor
Guvernamental-solutionarea trebuintelor institutiilor guvernamentale
Economiile (E) reprezinta partea de venit ramasa dupa scaderea consumului.
Inclinatia medie spre consum (c)
c = C/V ; V - venituri; C - cheltuieli pentru consum.
Inclinatia marginala spre consum (c
1
)
c
1
= C/V; variatia absoluta a consumului pe variatia absoluta a venitului
Inclinatia medie spre economii (e)
e = E/V ; sau e = 1-c ; E-suma absoluta a economiilor;V-venitul total
Inclinatia marginala spre economii (e
1
)
e
1
= E/V; variatia absoluta a economiilor pe variatia absoluta a venitului
13. Investiiile.
Investitiile nete-partea din venit cheltuita pentru cresterea capitalului fix si a stocurilor de
capital circulant,avand drept consecinta formarea neta de capital.
Investitiile de inlocuire-investitiile din fondul de amortizare
Investitiile brute sunt investitiile nete la care se adauga investitiile de inlocuire.
Investitiile au un rol hotarator in modernizarea aparatului tehnic de productie,in
schimbarea structurii de ramura a economiilor nationale,in viteza cu care ele inainteaza,
cresterea numarului de persoane angajate in diverse sfere de activitate.
Efectuarea la timpul oportun a investitiilor nete si a celor de inlocuire are impact asupra
eficacitatii acestora..
Valoarea timpului nu trebuie sa ramana neobservata in deciziile privind investitiile.
14. Multiplicatorul investiiilor i acceleratorul.
Investitiile nete au ca efect sporirea capitalului,iar acesta din urma,o crestere a
productiei,a utilizarii fortei de munca si veniturilor.
Multiplicatorul investitiilor (K)
K=V/I=variatia absoluta a venitului/variatia absoluta a investitiilor
Multiplicatorul este o marime pozitiva si mai mare decat 1,ceea ce inseamna ca
sporul venitului este mai insemnat decat sporul investitiilor:V=KI
Sporul venitului vizeaza venitul realizat la nivelul tarii,in timp ce sporul
investitiilor globale vizeaza investitiile din ramurile producatoare de
bunuri-capital,si nu investitiile din intreaga economie.
K=1/e = 1/(1-c)
Cauze care actioneaza asupra multiplicatorului:
Dimensiunea comertului exterior si gradul de acoperire a consumului intern
prin import de bunuri
Gradul de utilizare a capacitatilor de productie in sectorul care creaza
bunuri de consum
Prevederea sau lipsa de prevedere a investitiilor efectuate in producerea
bunurilor-capital
Multiplicatorul investitiilor are camp de manifestare cand investitiile sporesc.
Multiplicatorul dezinvestitiilor K=-V/-I
Acceleratorul (a) scoate in evidenta influenta inversa a consumului si a pietei de
desfacere asupra investitiei si mersului economiei
Investitia variabila independenta
Consumul-cauza care influenteaza investitia
a = I/C = variatia absoluta a investitiilor/variatia absoluta a consumului
iar I = aC
Consumul in crestere stimuleaza investitiile,cresterea economica
Sporirea investitiilor stimuleaza sporirea veniturilor si a consumului
Acceleratorul ne atrage atentia ca volumul productiei si al celorlalte activitati economice
nu depinde numai de masa si calitatea factorilor de productie,ci si volumul consumului.
15. Echilibrul economic.
Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre cererea si oferta
agregate in cadrul pietei bunurilor si serviciilor,muncii,monetare,a capitalului,al
economiei nationale in ansamblul ei,care are la baza o alocare si folosire rationala a
resurselor,o functionare normala a structurilor economice in interdependenta lor.
Notiuni:
Oferta agregata
Cererea agregata
Fluxuri de produse si servicii
Fluxuri de venituri
Fluxuri de cheltuieli
Conditii de echilibru
Oferta agregata (Y) sa fie egala cu crerea agregata (D): Y=D
Oferta este concretizata in marimea PNB sau VN;se repartizeaza in consum (C) si
pentru economii (S),deci Y = C+S
Cererea se concretizeaza in:
Cererea de bunuri de consum (C)
Cererea de bunuri de investitii (I)
D= C+I
Relatia generala de echilibru se poate reprezenta sub forma: C+S = C+I.
S=I este considerata conditie de echilibru,adica:
Pentru realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice,este necesar ca
tot ce este produs sa fie si cumparat
tot ce este economisit sa fie investit
Realizarea echilibrului economic si schimburile cu alte tari:
E- export
H-import
C+S+H=C+I+E
S+H=I+E sau S-I=E-H
Realizarea echilibrului economic pe piata muncii
Presupune egalitatea ofertei de munca (YL) cu cererea fortei de munca (DL)
YL = DL
Realizarea echilibrului economic pe piata monetara
Presupune egalitatea ofertei de moneda (Ym) cu cererea de moneda (Dm)
Ym = Dm
Daca M-masa monetara,V viteza de circulatie a banilor,T-volumul marfurilor
tranzactionate,P-nivelul preturilor,atunci,conditia de echilibru poate fi:
MV = TP
Echilibrul economic dinamic
Echilibrul economic dinamic reflecta tendinta obiectiva de adaptare in dinamica a
ofertei la exigentele cererii,de realizarea concordantei de fiecare data
Factorii care determina dinamica echilibrului economic
Populatia
Progresul stiintifico-tehnic
Comportamentul agentilor economici
Limitele resurselor
Echilibrul are deci un caracter relativ,aceasta notiune trebuie abordata in timp si spatiu
Roluri deosebite:
Inovatia-promovarea noului in activitatea economica
Distrugerea creativa-eliminarea unui produs de catre alt produs superior
16. Dezechilibrul economic.
Conditiile noi in care se desfasoara activitatea economica atrag dupa sine dezechilibre
economice,considerate stare normala necesara dezvoltarii
Forme de dezechilibru:
Excesul de oferta pe piata bunurilor si pe piata muncii
Starea de dezechilibru pe piata bunurilor este cunoscuta sub numele de
presiune
Pe piata muncii excedentul inseamna somaj.
Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii
Excesul de cerere pe piata bunurilor economice duce la situatia de
absorbtie
Se accentueaza excedentul de forta de munca si cresterea somajului
Excesul de cerere pe piata bunurilor economice,pe piata muncii,pe piata monetara
Pune in evidenta neconcordante,dereglari de profunzime,care tin de
structuri de productie si ale economiei pe ansamblul ei.
Se accentueaza inflatia,somajul,se deterioreaza conditiile de viata ale
populatiei.
17. Ciclicitatea procesului economic.
Evolutia activitatii economice este un proces nelinear,care se desfasoara,in timp,in mod
inconstant,in ritmuri diferite,pe parcursul caruia se formeaza ,deseori,structuri
eterogene si instabile.
Fluctuatii sezoniere
Sunt determinate de factori naturali si sociali
In functie de sezon activitatea poate fi mai intensa sau mai putin intensa
In functie de nevoile oamenilor legat de anumite obiceiuri
Fluctuatiile economice intamplatoare sau accidentale
Sunt determinate de factori sau evenimente accidentale:seceta,inundatii,seisme
Fluctuatiile ciclice sunt legate de insusi mecanismul de functionare a economiei,structuri
interne si interdependentele acesteia
Ciclicitatea=forma specifica de evolutie a activitatii economice in care perioadele de
crestere sustinuta alterneaza cu perioadele de incetinire,stagnare sau declin.
Determinari calitative ale ciclicitatii
Alternanta-ciclicitatea suporta fenomene de crestere sau descrestere economica
Periodicitatea-procesul economic comporta reveniri aproximative la valori
anterioare,dupa o perioada care poate fi estimata
Inerenta-procesul economic se supune intotdeauna trasaturilor de ciclicitate
Cumulativitatea-alternanta se produce pe baza unui proces cumulativ
Autoreglarea-ciclicitatea este un fenomen economic de tip cibernetic
Ciclicitatea este o trasatura imanenta a procesului economic,constituind de fapt modul de
a fi al acestui proces.
18. Factorii ciclicitii economice.
Factori cauzali
Sunt acei factori care conduc la formarea si intretinerea acestui fenomen
Factori de infrastructura-factori care conditioneaza procesul economic
Factori de structura-se refera la structura activitatii economice din cadrul
sistemului care este studiat
Factori de reglementare-interventia statului in economie
Factori de anticipare-orientarea comportamentului agentilor economici
Factori perturbatori
Perturbatii naturale-calamitati naturale
Perturbatii sociale-razboaie,revolutii,schimbari de regim politic
Perturbatii electorale-influenta ciclului electoral (politic)
Perturbatii intraciclice-situatia in care o anumita ciclicitate economica se supune
unei ciclicitati economice.
19. Structura ciclicitii economice. Ciclul economic.
Ciclul economic este masura cantitativa a ciclitatii economice
Ciclul economic este o durata de timp determinata,in cadrul careia activitatea economica
parcurge,in evoultia sa,anumite faze ce au caracter repetabil si intr-o anumita succesiune
Cicluri de afaceri durata intre 5 si 10 ani
Ciclul economic,faze:
Faza de expansiune crestere
Faza de recesiune-scadere
Ciclul economic,puncte:
Punct de relansare-se trece de la recesiune la expansiune
Punct de contractie-se trece de la expansiune la recesiune
Elementele de masura ale ciclului economic
Amplitudinea ciclului economic
Abaterea de trend a ciclului economic
Durata de conformare a ciclului economic
Perioada ciclului economic
20. Mecanismul ciclului economic.
Reprezinta ansamblul proceselor care au loc in cadrul activitatii economice si care
confera acestuia un caracter ondulatoriu specific ciclitatii economice
Mecanismul fazei de expansiune
O crestere a cererii agregatecrestere realtiva a preturilorproducatorii sporesc
oferta
Pentru sporirea ofertei producatorii sporesc investitiilecreste cererea de
credite bancarecrestere realtiva a ratei dobanzii bancarecresterea
depozitelor bancare si descurajarea cererii de credite care devin mai scumpe
Cresterea depozitelor bancare reducerea consumului prin cresterea
corespunzatoare a economisiriireduce cererea agregata
Fenomenul investitional genereaza:
- Datorita inertiei specifice,capacitatile de productie cresc dupa un
anumit interval de timp
- Capacitatile de productie continua sa creasca si duap ce investitia
scade sau si-a incetat cresterea.
Factorii care conduc la incurajarea procesului economic sunt:
Cresterea cererii agregate
Cresterea preturilor
Reducerea ratei dobanzii bancare
Cresterea cererii de credite
Cresterea ofertei
Factori care conduc in sens contrar expansiunii economice
Cresterea dobanzilor bancare
Scaderea preturilor ca urmare a cresterii ofertei
Cresterea costurilor ca urmare a cresterii ofertei
Cresterea costurilor ca urmare a inertiei specifice fenomenului investitional
Faza de expansiune concluzii:
Faza de expansiune isi alimenteaza principiile de mentinere din insasi continutul ei
Faza de expansiune contine si principiile de autonegare
Faza de expansiune-limite:
Limite fizice-raritatea fizica a resurselor economice antrenate
Limite organizatorice-procesul tehnologic si managementul ofertei sunt limitate
Limite economice-oferta reala nu poate creste peste nivelul ocuparii depline
Mecanismul fazei de recesiune
Faza de recesiune incepe in punctul de contractie
Faza de recesiune economica este amorsata chiar de factorii care actioneaza in
faza de expansiune
Ciclul economic reprezinta astfel un proces autoreglator
Plafoanele care fac ca procesul economic sa atinga punctele de contractie
Depasirea pragului ratei real negative a dobanzii bancare-cand rata
nominala a dobanzii bancare va fi depasita de rata inflatiei,capacitatea de
finantare a economiei nationale se va bloca,sistemul bancare avand tendinta
de decapitalizare.
Depasirea pragului ratei real negative a salariilor-rata salariilor depaseste
rata productivitatii fizice a muncii,rata profitului va avea tendinta de
scadere,descurajand producatorii.
Factorii fazei de recesiune-produc presiuni asupra sistemului economic in sensul
relasarii sale:
Efectul de clichet
Activizarea concurentei economice
Continuarea cresterii fortelor productive
Necesitatea refacerii stocurilor epuizate
Esenta ciclului economic
Durata ciclului economic
Timpul ciclului caracteristic diferitelor sectoare
Schimbarea conditiilor productive si institutionale
Schimbari in caracteristicile sectoarelor economice
Schimbari in ritmul cresterii generale
Amplitudinea ciclului economic
Depinde de sensibilitatea fiecarui sector la schimbari
21. Tipologia ciclului economic.
Ciclul economic are o importanta covarsitoare in modelarea activitatii economice
curente,elaborarea strategiilor de dezvoltare,restructurare si reformare a procesului
economic
Tipuri de cicluri economice
Cicluri economice pe termen scurt (oscilatii subanuale si anuale)
Oscilatii saptamanale
Oscilatii lunare
Oscilatii sezoniere
Oscilatii anuale
Cicluri economice care depasesc durata unui an calendaristic
Cicluri Kitchin (cicluri ale stocurilor) durata de 40 de luni-se datoreaza
necesitatii refacerii stocurilor
Ciclurile Juglar (decenale sau de afaceri) durata de 10 ani-sunt determinate
de evolutiile marilor procese industriale si politicile bancare pe termen lung.
Cicluri Kondratieff cicluri lungi cu durata de 50 de ani.
22. Cauzele evoluiei ciclice.
Teorii privind ciclul economic
Teorii exogene-procesul economic depinde de factori naturali,sociali,stiintifici si
tehnologici
Teorii endogene
teorii monetare-comportamentul relativ al utilizarii monedei
teorii psihologice-alternanta valorilor optimism-pesimism
teorii ale subconsumului-inegalitatea veniturilor la nivelul social
teorii ale investitiei alternanta intre excesul de investitii (rezultat al
expansiunii) si deficitul de investitii (rezultat al recesiunii)
23. Politici anticriz.
Politica anticriza-ansamblul masurilor intreprinse de stat prin care se urmareste
corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
nefavorabile care decurg din acestea.
In conditii de boom se aplica politica de stabilizare STOP
In conditii de recesiune se aplica politca de relansare GO
Politica de relansare
Politica de relansare prin credit
Actioneaza asupra cresterii masei monetare
Reducerea ratei dobanzii
Atenuarea restrictiilor in acordarea creditelor
Operatiuni open-market
Reducerea rezervelor bancare obligatorii
Politica de relansare prin oferta
Oferta isi creeaza propria cerere
Reducerea obligatiilor fiscale
Scaderea ratei dobanzii
Reducerea restrictiilor in acordarea creditelor
Fiscalitate avantajoasa in plasarea economiilor
Politica anticriza prin rigoare
Aplicata in fazele de supraincalzire a economiei cand tensiunile ascund
pericolul unui derapaj economic
Etape:
- Se reechilibreaza bugetul prin fiscalitate si diminuarea anumitor
cheltuieli publice
Scaderea masei monetare in circulatie
Comprimarea cererii interne agregate
Atenuarea tensiunilor inflationiste
- Se reduce nivelul ratei dobanzii ceea ce stimuleaza investitiile
Crestere tip intensiv
Ocuparea eficienta a fortei de munca
Politica de relansare prin cerere-masuri:
Politica cheltuielilor publice
- Se majoreaza cheltuielile administratiei centrale
Politica monetara si de credit
- Se reduce rata dobanzii
- Se creeaza facilitati pentru sporirea volulmului creditului si a masei
monetare
- Se reduce nivelul rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale
- Se achizitioneaza titluri de stat de catre autoritatile monetare
- Se prelungeste scadenta unor credite
- Se urmareste stimularea consumului si a investitiilor
Politica fiscala
- Se reduce fiscalitatea
- Se incurajeaza astfel cererea pentru bunuri de consum si de investitii
Politica de relansare prin cerere-efecte
Efectul de scurgere-genereat de interdependentele dintre economii
Efectul de evictiune-eliminarea investitiilor private in favoarea celor
publice
24. Definirea omajului.
Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii in cadrul careia exista un excedent
de forta de munca fata de cererea de munca-un surplus de populatie activa care nu-si
gaseste loc de munca.
Somer-Biroul International al Muncii (ONU)-este o persoana care:
Varsta peste 15 ani
Apt de munca
Nu are loc de munca
Este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala
L1/1991 Somerii sunt persoane apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri
disponibile corespunzatoare pregatirii lor.
Somajul este un fenomen macroeconomic opus ocuparii.
25. Cauzele omajului.
Ritmul de crestere economica in conditiile unei productivitati a muncii ridicate,nu mai
este capabil sa asigure noi locuri de munca,astfel incat sa asigure o ocupare deplina.
Tendinta de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare,fapt ce intarzie
integrarea lor activa.
Progresul tehnic,pe termen scurt genereaza somaj
Criza economica,definita prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice sporeste
numarul de someri,integrarea lor in perioada de boom,poate fi scazuta
Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice,sub impactul diversificarii
cererii de bunuri,criza energetica
Imigrarea-emigrarea influenteaza starea pietii muncii
Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila,deterioreaza activitatile
economice si contribuie la cresterea somajului.
Rata naturala a somajului corespunde unei rate stabile a inflatiei.
Excedent de cerere de forta de muncapresiune asupra cresterii
salariilorconditii de aparitie a inflatiei.
26. Forme ale omajului.
Somajul ciclic-generat de evolutia ciclului economic
Somajul conjunctural-efectul restrangerii activitatii economice
Somajul structural-din reconversiunea unor activitati economice
Somajul tehnologic-efect al introducerilor noilor tehnologii
Somajul sezonier-restrangerea activitatilor economice in anumite anotimpuri ale anului
Somajul total-pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii
Somajul partial-reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea
salariului
Somajul deghizat-someri declarati,dar care lucreaza pe piata gri a muncii.
Somajul voluntar-refuzarea locurilor de munca
Somajul frictional-generat de sindicatele care militeaza pentru obtinerea unor salarii mai
mari.
27. Msurarea omajului.
Indicatori cantitativi marimea absoluta a somajului
Rata somajului-raport procentual intre numarul somerilor si populatia activa
Indicatori de ordin structural-componenta structurala a somerilor dupa nivelul de
calificare,specialitati,meserii,sex varsta
Muncitorii 70%
Studii medii
Studii superioare 3%
Tinerii 20-25%
Femeile
Intensitatea somajului-evidentierea situatiei in care este vorba de reducerea perioadei de
lucru
Durata somajului-intervalul de timp din momentul incetarii activitatii pana la
reincadrare
28. Consecinele omajului.
Consecintele somajului sunt negative
Pe plan national:
Forta de munca iesita din populatia activa nu contribuie la cresterea PIB
Societatea suporta costurile somajului prin fondul de somaj
Existenta unui somaj de lunga durata conduce la infractiuni
La nivel de individ-familie
Somajul se repercuteaza negativ asupra venitului
Indemnizatia de somer este mai mica decat salariul
Erodeaza economiile
Deterioreaza calitatea fortei de munca
Apar complexe de neutilitate
Afecteaza coeziunea si armonia din familie
Antreneaza saracia grupului
29. Politici de combatere a omajului.
Politici active-masuri de reintegrare ale somerilor si prevenire a somajului
Organizarea de cursuri de calificare
Stimularea agentilor eonomici
Incurajarea investitiilor
Acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri
Incurajarea de lucrari de utilitate publica
Dezvoltarea serviciilor publice
Extinderea ocuparii atipice
Politici pasive-masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit
pentru un trai decent sau de subzistenta.
Indemnizatia de somaj
Ajutorul de somaj
Ajutorul social (alocatie de sprijin)
30. Definirea inflaiei.
Starea de dezechilibru cand cererea depaseste oferta si se ajunge la cresteri generale de
pret se manifesta inflationismul
Inflatia a devenit un fenomen aproape permanent,cu deosebiri de intensitate si amploare
in timp si spatiu.
Inflatia reprezinta acea stare de dezechilibru economic in are masa monetara existenta in
economie depaseste nivelul real de moneda,ducand la cresterea generalizata a preturilor
si la scaderea puterii de cumparare a banilor.
Sporirea pretului trebuie sa aiba caracter general.
Inflatia este inainte de toate,un fenomen monetar,fiind legata de excedentul de masa
monetara peste nevoile reale ale economiei,determinate de oferta de bunuri si servicii
scazuta.
Inflatia este un fenomen monetaro-material-cresterea generalizata a preturilor si
diminuarea puterii de cumparare a banilor,exteriorizeaza dezechilibre de
profunzime,insuficiente care tin de:
volumul si structura productiei,
neconcordanta intre productie si nevoi
dificultati ale aparatului tehnic de productie
nivelul randamentelor economice
oferta nu tine pasul cu cererea.
Inflatia caracterizeaza situatia pe termen lung in care cererea de bunuri si servicii este
mai mare decat oferta
Deflatia-opusul inflatiei-reflecta situatia in care oferta de bunuri si servicii este mai mare
decat cererea,avand rezultat scaderea preturilor.
Stagflatia-productia stagneaza fara ca masa monetara sa se micsoreze,accentuandu-se
astfel dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.
Slumpflatie starea de regres sau declin a economiei,in care productia nationala
scade,inflatia se manifesta la intensitati ridicate.
31. Cauzele inflaiei.
Inflatia este un fenomen complex care este determinat de cauze:
economice,
social-politice
cu efecte imediate si pe termen mediu si lung,
cu intensitate diferita de la o tara la alta si de la o perioada la alta
Emisiunea excesiva de moneda-inflatia prin moneda
Excedentul de cerere agregata-inflatia prin cerere
Cresterea costurilor de productie-inflatia prin costuri
Inflatia importata sporirea preturilor peste granita mareste valoarea importului are duce
la cresterea costurilor,preturilor bunurilor economice produse in interior
Acumularea de deficite bugetare a caror finantare are loc prin emisiunea suplimentara de
moneda fara acoperire in oferta de marfuri
Inflatia prin structuri-fenomen legat de structurile sistemului economiei de piata actuale
aracterizata prin practicarea unor preturi ridicate fara o legatura directa cu cresterea
cererii sau scaderea ofertei
Independent de cauze,de intensitate si de forme de manifestare,inflatia inseamna
Cresterea preturilor
Scaderea puterii de cumparare a banilor
32. Msurarea inflaiei.
Inflatia se exprima printr-o marime absoluta
Excedentul de masa monetara peste oferta reala de marfuri,are da nastere la un
surplus de cerere absoluta nominala ce se traduce prin majorari ale preturilor
efective.
Inflatia se masoara in expresie relativa
Raport intre excedentul de moneda si oferta reala de bunuri si servicii,caruia ii
corespunde o anumita majorare a preturilor.
In cazul exprimarii relative se apeleaza la indici
Indicele general al preturilor-(IGP) IGP= (PIB
1
/PIB
0
)x100 unde PIB
1
Este
produsul intern brut exprimat in preturi curente si PIB
0
este produsul intern
brut exprimat in preturi ale perioadei de baza.
Indicele preturilor de consum (IPC) IPC =
q1P
1
q1P
0
unde q
1
reprezinta
cantitatea de bunuri si servicii necesare subzistentei populatiei,in conditii
normale,P
1
si P
0
exprima nivelul preturilor in perioada curenta si in perioada
de baza (anterioara)
Indicele puterii de cumparare a banilor raport procentual intre puterea de
cumparare a banilor in perioada curenta si puterea de cumparare a banilor in
perioada anterioara.
Rata inflatiei - se determina prin produsul dintre cresterea pretului bunului
respectiv si ponderea acestuia in consumul total;se aduna apoi rezultatele,
obtinandu-se cresterea preturilor de consum.
- Rata inflatiei exprima sporul nivelului preturilor
- Rata anuala a inflatiei-rata inflatiei calculata pe o perioada de un an.
33. Intensitatea inflaiei, forme ale inflaiei.
Inflatia taratoare (linistita)-ritm mediu anual de crestere a preturilor de pana la 3%
Inflatia moderata crestere a preturilor de pana la 6%
Inflatia rapida ritmul anual de crestere a preturilor este de pana la 10%
Inflatia galopanta (de 2 cifre),cresterea preturilor mai mare de 10% anual.
Hiperinflatia cand rata medie anuala este de peste 1000% si peste acest nivel.
34. Costul inflaiei.
Costul inflatiei- consecintele inflatiei,in toata intinderea ei si complexitatea lor,pe are le
suporta populatia,economia,viata social-economica in ansamblul ei.
Indici ai saraciei-suma ratei somajului si ai ratei inflatiei.
Rata a sacrificiului raport intre reducerea cumulativa procentuala a PNB si reducerea
efectiv obtinuta a inflatiei.
35. Cercul vicios inflaionist.
Exprima relatia de interconditionare dintre cresterea preturilor bunurilor si serviciilor de
consum si indexarea salariilor nominale,care accentueaza inflatia.
Marirea preturilor de consum atrage dupa sine necesitatea maririi salariilor,prin
care se atenueaza consecintele inflatiei asupra populatiei
Marirea salariilor duce la cresterea cererii de bunuri si servicii si cresterea
preturilor,care din nou impune indexarea salariilor,stimulandu-se dinamica
inflationista.
Se realizeaza spirala inflationista.
A nu se concluziona ca nu trebuie sa se mareasca salariile.
Eliminarea surplusului de cerere se face prin marirea ofertei de marfuri,care
genereaza ajustari prin sporirea preturilor.
36. Politici de combatere a inflaiei.
Masuri de reducere a excesului de cerere agregata-politica deflationista
Politica monetara riguroasa pentru evitarea excesului de moneda in economie
Politica dobanzilor la creditele acordate-evitarea ajungerii la o micsorare
artificiala a ratei dobanzii,deci ieftinirea creditului
Politica bugetara a statului orientata spre reducerea deficitului bugetar.
Masuri de stimulare a cresterii ofertei
Cresterea capacitatii de adaptare a aparatului de productie la cerintele pietii
Stimularea extinderii potentialului de productie,prin investitii de capital in:
mijloace de productie performante
forta de munca intr-o structura de calificare noua
inovatii
cresterea productivitatii factorilor de productie
Politica de salarizare corelata cu rezultatele economice
Curentul ofertei-combate cresterea impozitelor si pune accentul pe rolul fundamental al
antreprenorilor si al activitatii lor productive.
O fiscalitate prea apasatoare modifica preturile relative ale factorilor de productie,
perturba ritmul de activitate economica si penalizeaza oferta.
37. Implicarea statului n economie. Coninut i forme.
Probleme abordate in gandirea economica contemporana:
Comportamentul individual al agentilor economici
Functionalitatea globala a economiei nationale
Politici si strategii din partea statului
Liberalismul economic-conceptie
Jocul libertatii economice este mai important decat interventia statului
Interventia statului sa se limiteze la:
crearea si mentinerea conditiilor de dezvoltare a pietei
elaborarea si aplicarea legieslatiei favorabile proprietatii si concurentei
puterea publica sa vegheze ca actorii sociali sa respecte regulile unei
economii liberale
JM Keynes Teoria folosirii mainii de lucru,a dobanzilor si a banilor-denunta
imperfectiunile laissez faire si preconizeaza:
relansarea economiei printr-o politica de investitii active din partea statului,
acesta sa intervina in economie
sa orienteze decizia intr-un sens strategic.
JM Keynes sustine capitalismul antreprenorial,care angajeaza capital pe termen mediu
si lung in activitati creatoare de bogatie si de locuri de munca.
Liberalismul reformist considera ca statul poate sa intervina doar ca sa degripeze
mecanismul pietei,pentru corijarea imperfectiunilor liberalismului pur prin politici de
crestere,prin mijloace care nu afecteaza mecanismele pietii.
Peter Drucker considera ca ideea de modernism,progres sau perspectiva a fost legata de
considerarea statului ca agent al schimbarii si progresului social.
Interventia statului este o realitate,ea avand loc in forme si proportii diferite.
Interventia statului in economie inseamna:
Participarea directa sau indirecta,prin politica economica a autoritatilor publice
centrale si a administratiei locale la activitatea economica
Rezolvarea problemelor economice si sociale,locale si nationale,conjuncturale
si pe termen lung si globale.
Cu ajutorul unor instrumente sau mijloace
Prin masuri si actiuni concrete
Obiectivul interventiei statului in economie:
Asigurarea stabilitatii in functionarea economiei
Relansarea si cresterea economica
Inlaturarea starilor de depresiune
Diminuarea somajului si inflatiei
Marirea puterii de cumparare
Statul cauta sa corecteze imperfectiunile pietii
Forme de manifestare a rolului statului in economie
Afirmarea statului ca producator si consumator
Sectorul public al economiei de piata
- atrage si utilizeaza factori de productie,
- produce bunuri materiale si servicii,
- participa la relatiile de piata,
- influenteaza raportul cerere-oferta
- formarea preturilor.
Sectorul public cuprinde
- Servicii publice-posta,telecomunicatii,cai ferate,de navigatie,
aeriana,fluviala,maritima,
- unitati de distribuire a apei,energiei electrice,gaze,
- industria extractiva,siderurgica etc.
- industria constructoare de masini
- productia in domeniul apararii
- banci si societati de asigurare
- unitati in domeniul educatiei si culturii,sanatatii,cercetarii stiintifice
Proprietatea publica influenteaza productia si distributia determina
firmele din ramura respectiva
- sa vanda la un pret rezonabil
- sa elimine profiturile excesive,
- este in avantajul consumatorilor
Rolul statului se manifesta si prin instrumentele de politica economica:
Politica monetara-statul este titular unic de emisiune de moneda
Politica de credit-asigura echilibrul monetar
Politica bugetara-utilizeaza venituri pentru finantarea diferitelor cheltuieli,
inclusiv investitii,care duc la cresterea ocuparii,productiei si atenuarea
fluctuatiilor
Politica fiscala-politica antiinflationista
Investitii publice
Politica de control asupra preturilor-direct si indirect-prin :
masuri de limitare a preturilor si abuzurilor din partea unor agenti
economici
prin politica veniturilor,cauta sa mentina si sa tina sub control cresterea si
repartizarea veniturilor
statul distribuie venituri
preturile si salariile pot fi administrate mai riguros de catre stat
Statul si protectia sociala
Sporeste rolul cheltuielilor publice
Statul introduce reglementari privind dreptul la munca si odihna,tratament
medical,educatie si cultura,acordarea de pensii,burse,ajutor
social,constructii de locuinte etc
Politica de protejare a concurentei
Statul elaboreaza reguli si reglementari,prin care se stabileste cadrul in care
opereaza fortele pietii:reguli impotriva reclamei frauduloase,si a practicilor
neloiale,standarde privind alimentele,interzicerea monopolului.
Elaborarea de programe sau planuri de dezvoltare economica
Preocupari privind coordonarea si orientarea economiei nationale
Importante sarcini in cadrul relatiilor economice externe
Supravegherea relatiilor cu alte state
Asigurarea competitiei pe piata externa
Echilibrul schimbarilor
Eficienta economica
Participarea statului in rezolvarea problemelor globale ale omenirii
Rolul statului in tranzitia la economia de piata
Crearea economiei de piata prin restructurarea proprietatii
Ghidarea dupa criterii de eficienta si rationalitate
Promovarea interesului national
Realizarea unui consens social
Lupta pentru pregatirea de specialisti
Protectia sociala
Combaterea coruptiei
38. Politica bugetar.
Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind veniturile bugetare,caile
si mijloacele de mobilizare a acestora,utilizarea lor pe anumite destinatii,care sa
serveasca stabilitatii si dezvoltarii economice.
Politica bugetara se concretizeaza in bugetul de stat
Constituie principala componenta a bugetului public national
Mijlocul principal prin care se formeaza veniturile publice
Mijlocul principal prin care se efectueaza cheltuielile publice
Politica bugetara este politica veniturilor si cheltuielilor bugetare
Politica bugetara pozitiva este acea conceptie si acele masuri prin care incasarile si
cheltuielile publice sunt orientate in directia cresterii economice,realizarea unui nivel de
ocupare ridicat,diminuarea inflatiei si a altor factori de dezechilibru
Multiplicatorul bugetar-asupra cererii globale,productiei venitului si consumului
Multiplicatorul cheltuielilor publice
Cresterea productiei si veniturilor prin marirea cheltuilelilor publice fara ca
volumul impozitelor sa se modifice.
Marirea deficitului bugetar se finanteaza prin imprumuturi
Y/G=1/(1-c
1
)=k Y-cresterea venitului;G-cresterea cheltuielilor
publice
Multiplicatorul fiscal
Cresterea productiei si aveniturilor prin diminuarea impozitelor,fara ca
totalul cheltuielilor bugetare sa fie modificat.
Deficitul bugetar se finateaz prin imprumuturi
Multiplicatorul fiscal este mai putin eficient decat sporirea chetuielilor
publice
Multiplicatorul bugetului echilibrat
Influenta pe care o are asupra productiei marirea egala si simultana a
veniturilor si a cheltuielilor statului.
Cresterea echilibrata a bugetului duce la o crestere a nivelului activitatii
egala cu cresterea bugetului
K
b.e
.=Y/G=1
Datoria publica imprumuturi interne sau externe contractate de catre stat,cand tara
respectiva se confrunta cu dificultati economice.
Gradul de indatorare a unei tari se poate determina prin raportarea datoriei publice
la PIB sau PNB. Dp/PIB sau Dp/PNB
Serviciul datoriei este reflectat de toate platile legate de executarea obligatiilor
asumate-rambursarea imprumuturilor si a dobanzilor aferente.
Structura datoriei publice:
Datorie interna-puterea publica participa la finantarea nonmonetara a
deficitului bugetar(emisiuni de titluri,emiterea de obligatiuni,bonuri)
Datorie externa-se contacteaza dircet de catre Trezorerie
39. Bugetul de stat.
Bugetul de stat este o balanta economica in care sunt prevazute si autorizate :
Veniturile (incasarile) anuale
Cheltuielile anuale ale statului.
Veniturile bugetare-surse principale:
Fiscale incasari din impozitul pe profit si salarii,asupra patrimoniului,pe
venit,impozite asupra consumului
Nefiscale-varsaminte din veniturile intreprinderilor de stat,venituri din activitatea
institutiilor publice-educatie,cultura etc.
Cheltuielile bugetare cuprind:
Cheltuieli de functionare a puterii publice
Cheltuieli destinate educatiei,culturii,stiintei,protectiei sociale,aparare,ordine
publica
Finantarea unor obiective de investitii care decurg din politica de dezvoltare
economica-centrale electrice,deschideri de campuri miniere,irigatii,constructii de
locuinte,cai ferate.
Executia bugetara,intr-o perioada sau alta:
Echilibrata-cand cheltuielile sunt egale cu veniturile.
Excedentara-cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile.
Deficitara-cand cheltuielile depasesc veniturile sau incasarile bugetare.
Echilibrul bugetar
Corespunde functionarii echilibrate a economiei nationale
Este regula de aur a gestiunii financiare publice
Este un criteriu de buna gestiune economica
Teoria bugetelor ciclice:intr-un ciclu economic,deficitele si excedentele bugetelor
anuale trebuie sa se echilibreze.
Conceptia keynesista- restabilirea echilibrului economic pe ansamblu se poate
obtine dezechilibrand bugetul statului
deficitul bugetar serveste luptei contra recesiunii
mareste cererea globala in economie
creste ocuparea fortei de munca
cresc mijloacele de productie.
Deficitul bugetar are un efect de relansare asupra activitatii economice
Tratatul de la Maastricht prevede un deficit bugetar de 3% din PIB
40. Politica fiscal.
Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia,precum un ansamblu
de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare,tipurile de
impozite,perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de stimulare a cresterii
economice,felul in care este gandita eficacitatea fiscala in tara respectiva.
Sistem fiscal
Necesitatea de randament a politicii fiscale vs grija de a asigura echitate
Determina veniturile statului
Determina capacitatea statului de a finanta cheltuieli
Capacitatea statului de a proteja pe cei slabi
Elemente ce caracterizeaza politica fiscala
Elaborarea politicii fiscale este un act de decizie ghidat de criteriul eficienta
Veniturile bugetare din impozite sunt dependente de performantele economice
i = f(v,r)
rata marginala de impunere fiscala I
mg
= I/V arata cat creste impozitul pe
unitatea suplimentara de venit.
Efectele probabile atat ale reducerii cat si ale majorarii impunerii fiscale
Perceperea impozitelor se realizeaza sub doua forme:
Impozite directe-se suporta nemijlocit de cei care le platesc (pe profit,pe
salarii,pe vanzarea de active)
Impozite indirecte-cele care sunt cuprinse in preturi ale marfurilor
(TVA,accize)
Progresivitatea impozitelor rata de impunere se mareste pe masura ce venitul
impozabil creste.
Impozitul negativ-cadrul conceptual de distribuire secundara a veniturilor prin
transferuri
Bogatii platesc impozite care sunt distribuite sub forma de alocatii
saracilor,asigranduli-se acestora un venit minim garantat.
41. Programarea (planificarea) macroeconomic.
Reprezinta una din modalitatile de interventie a statului in economia de piata moderna,
subordonata functionarii cat mai eficiente a pietei prin atiuni de orientare si coordonare a
activitatii pe ansamblul economiei nationale.
Se concretizeaza in decizii macroeconomice,programe sau planuri de dezvoltare ce
cuprind:
Obiective economice
Niveluri orientative
Masuri si termene de indeplinire
Mecanismul preturilor corelate cu piata economica externa
Programarea macroeconomica se realizeaza de catre organisme statale de planificare la
nivelul economiei nationale respective.
Planificarea macroeconomica presupune studii aprofundate privind evolutia in
perspectiva a stiintei si tehnicii,a populatiei,a nevoilor si resurselor,interdependentelor
economice.
Planificarea macroeconomica are o determianre obiectiva.
Planificarea macroeconomica nu contravine pietii.
Cu cat o economie este mai dezvoltata cu atat are nevoie de coordonare
Planificarea macroeconomica are caracter orientativ,nu sunt obligatorii pentru agentii
economici:
Nivelurile de productie
Ritmurile de dezvoltare
Termenele de indeplinire
Forme de planificare:
Planificarea indicativa
Explicarea obiectivelor din plan
Motivatia orientarilor respective
Scopul este de a convinge necesitatea actionarii conform prevederilor
Planificarea incitativa
Folosirea de catre stat a parghiilor economico-financiare pentru stimularea
interesului economic
Planificarea informala-activitati de coordonare a deciziilor adoptate de catre
administratiile publice cu cele ale firmelor private,publice sau mixte.
42. Inegalitile economice.
Responsabilitatea in ceea ce priveste finalitatea sociala a cresterii economice revine
statului si firmelor.
Statul are obligatia de a corecta distributia veniturilor in societate,fara a denatura insa
motivatia firmelor.
Desi,cresterea economica ar trebui sa conduca la satisfacerea cat mai multor nevoi
umane,exista o cauza fundamentala pentru care acest lucru nu se intampla.
Cauza insatisfacerii nevoilor umane in conditiile de crestere economica este inegalitatea
venturilor in societate.
43. Inegalitatea veniturilor.
Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii pietei-piata acorda prime
celor ce reusesc si aplica sanctiuni celor ce nu reusesc
Inegalitatea veniturilor este imanenta pietei
Inegalitatea veniturilor este necesara.
Nivelarea veniturilor,ca solutie la eradicarea inegalitatii veniturilor este la fel de
daunatoare ca si polarizarea exagerata a polilor de bogatie si saracie.
Cauze obiective care conduc la inegalitatea veniturilor:
Diferentele de abilitate-unii au o abilitate mai mare decat altii
Diferentele de performanta in munca-unii obtin rezultate mai bune
Diferentele in asumarea riscurilor-riscul mai mare aduce un castig mai mare
Diferentele de salarizare-se datoreaza conditiilor de munca speciale
Diferentele in educatie si instruire-instruire mai mare in scoli
Diferentele de experienta in profesie-plata sporului de vechime in munca.
Diferentele in averea mostenita
Diferentele de sansa-de ex.loteria
Cauze subiective care conduc la inegalitatea veniturilor
Discriminarea de catre patroni-angajarea de tineri,femei sau lucratori de culoare
Discriminarea intre salariati-cand decizia economica depinde de salariati-nu
accepta ca sefi femei sau tineri sub o anumita varsta.
Discriminarea statistica-compensatii sau niveluri de taxe si impozite stabilite sau
acordate de catre guvern.
Instrumentul de masura al inegalitatii veniturilor in societate este Curba Lorenz.
Pe abscisa-ponderea populatiei
Pe ordonata-ponderea veniturilor aferente diferitelor ponderi de populatie
Totusi,nu discriminarea economica este responsabila pentru cea mai mare parte a
inegalitatii veniturilor,ci diferentele existente in ceea ce priveste capitalul uman.
Capital uman-ansamblul investitiilor (timp bani instructie) care formeaza
personalitatea integrala a individului si pe baza caruia acesta participa la
distribuirea produsului social.
44. Nivelul de trai.
Nivelul de trai este un indicator preponderent economic.
Nivelul de trai reprezinta aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice ale unui
individ sau ale unei colectivitati.
Nivelul de trai-baze de raportare:
Se refera exclusiv la nevoile economice ale individului (colectivitatii)
Se refera exclusiv la dimensiunea cantitativa a gradului de satisfacere a acestor
nevoi economice
Este complet cuantificabil (se exprima in bani)
Reprezinta o relatie intre nevoile economice si capacitatea individului sau
societatii de a le satisface.
Masurarea nivelului de trai-se face prin indicatorii economici de consum
Indicatori ai nivelului de trai
Indicele venitului real I
vr
= I
vn
/I

unde I
vn
-indicele venitului nominal; I

-indicele
preturilor
Indicele preturilor de consum (se calculeaza de obicei de catre Inst.National pentru
Statistica) se foloseste indicele Laspeyres.

I
p
L
=
p
1
I
q
0
I n
I=1

1
k
I
n
I=1
(p
1
I
q
0
I
)


Unde p
1
I
-pietul bunului i in momentul 1, q
0
I
-cantitatea uin bunul i in anul u
k
I
= inuicele inuiviuual al pietului al bunului i intie momentele u si 1, auica:
k
I
=
p
1

p
0

; n este numarul bunurilor din esantionul analizat.


Calitatea vietii
Cuprinde pe langa aspectele calitative ale nivelului de trai si dimensiuni cantitative
Nivelul de trai se refera la individ,calitatea vietii la colectivitate.
Calitatea vietii este ansamblul conditiilor si sferelor din care se compune viata
integrala a omului.
Resursele vietii
- Resurse economice
- Resurse naturale
- Resurse socio-culturale
- Resurse personale
Cadrele vietii
- Cadrul natural
- Cadrul macro-social
- Cadrul cultural
- Cadrul uman-colectiv
- Cadrul uman-individual
Masurarea calitatii vietii-prin indicatorul de calitate a vietii
I
cv
= I
s
/I
e
unde I
cv
-indicele calitatii vietii; I
s
-indicele de stare a vietii; I
e
-indicele de
evaluare a necesitatii.
Modul de viata reprezinta forma colectiva (de regula la nivelul societatii) in care sunt
valorificate conditiile privind calitatea vietii.
Modul de viata poate fi:
Consumerist cumpara-consuma-arunca
Echilibrat abundenta este controlata prin valori de cultura superioare
Ascetic bazat pe abstinenta.
Stilul de viata reprezinta aspectul personalizat individualizat al modului de viata.
Datele individuale-temperament,caracter
Presiunea societatii-logica profitului impune io prevalenta abunurilor de consum
Conceptele de mai sus sunt cunatificabile cu ajutorul puterii de cumparare
Puterea de cumparare este cantitatea de bunuri si/sau servicii care pot fi
achizitionate cu ajutorul unui activ oarecare (activ monetar,moneda).
Puterea de cumparare,remarci:
Activul considerat-moneda
- Moneda,ca unitate monetara-venit sau disponibil.
Factorii luati in considerare la masurarea puterii de cumparare
- Preturile monetare
- Cantitatea de moneda nominala disponibila
- Factorul subiectiv de asteptare
- Determinarea separata a puterii de cumparare a bunurilor si
serviciilor in general-prin intermediul indicelui mediu al preturilor.
Puterea de cumparare se masoara prin coeficientul puterii de cumparare:
Pc=VN/P; VN=venitul nominal. P-nivelul mediu al preturilor.
Puterea de cumparare,dreptul unui agent economic de a dispune de mediul sau
economic,adica dreptul de a putea decide cum poate fi folosit un anumit bun sau
serviciu.
Puterea de cumparare se defineste prin doua marimi:
Cantitatea nominala de active monetare detinute
Pretul bunurilor si al serviciilor
45. Politici de protecie social.
Directii de actiune a statului
Actiunea asupra cauzelor inegalitatii economice
Subventionarea investitiei in capital uman
- Sprijinul pe care statul il poate acorda-sub forma
materiala,organizatorica,asistenta si consultanta-privind
calificarea,recalificarea,policalificarea fortei de munca
Aplicarea de politici antidiscriminatorii
- Combaterea discriminarii prin masuri legislative,control riguros
Actiunea asupra simptomelor inegalitatii economice
Actiunea de aplicare a unor programe de asigurari sociale
- Programe de asigurare a indemnizatiei de somaj
- Programe de securitate sociala
- Programe de asigurare sociala
- Programe de asistenta sociala
Actiunea de aplicare a unor programe de combatere a saraciei
- Garantarea venitului minim pe economie
Impunerea unui nivel minim al salariului
- Mecanismul taxei negative
Cei care obtin venituri mai mici decat nivelul venitului minim
garantat vor primi ca subsidie diferenta pana la nivelul minim
garantat
Cei care obtin venituri mai mari-platesc impozite catre guvern
- Redistribuirea venitului
Ajutoare nerambursabile
Alocatii pentru situatii speciale
Utilizarea de impozite diferentiate
Impunerea unor proportionalitati asupra contributiilor (CAS,etc)
- Asigurarea mentinerii puterii de cumparare
Majorarea veniturilor
Compensarea cresterii preturilor
- Asigurarea unui mediu inconjurator corespunzator
46. Conceptul de economie mondial.
Economia mondiala-reprezinta un sistem complex,interdependent,de agenti ai vietii
economice-economiile nationale,uniuni economice zonale,regionale,transcontinentale,
companii private si publice,persoane fizice,rezidente in diferite tari ale lumii-intre care se
dezvolta ample relatii economice,tehnologice,comerciale,financiar-monetare,pe baza
diviziunii mondiale a muncii,impreuna cu normele juridico-legislative si cu institutiile
care reglementeaza si monitorizeaza functionarea structurilor componente si a sistemului
economic mondial in ansamblul sau.
Mondializarea economiei
Mondializarea prin comert exterior
Preponderenta investitiilor externe de capital
Economia mondiala-trasaturi caracteristice
Celulele de baza sunt economiile nationale
Economia mondiala este expresia unui sistem de interdependente
Concurenta intre agentii economici
Alternarea fazelor de expansiune cu cele de recesiune
Eterogenitatea-intre diferite zone ale sale se mentin decalaje,datorita dezvoltarii
inegale-unitate in diversitate.
Relatiile de piata sunt liantul,numitorul comun al elementelor eterogene.
Economia mondiala prezinta o stare de echilibru:
Echilibrul are un caracter relativ
Echilibrul are un caracter dinamic
Fiecare noua stare de echilibru reprezinta o calitate superioara in raport cu
cea precedenta.
47. Economia deschis.
Economia deschisa reprezinta o etapa superioara a dezvoltarii in profunzime si in
amplitudine a economiei de piata.
Economia deschisa-trasaturi:
Capacitatea de a genera si a incorpora permanent progresele stiintei si
tehnologiei,ale dezvoltarii factorilor de productie
Procesul de reinnoire sistematica-inlaturarea barierelor structurale,
organizationale,geografice de obstructionare a rationalitatii si eficientei activitatii
economice.
Esenta economiei de piata deschisa necesita:
Cunoasterea procesului de amplificare si aprofundare a relatiilor economice
dintre comunitatile umane
Cunoasterea modului de formare si consolidare a economiei mondiale
Cunoasterea proceselor care in buna masura se suprapun si tind catre crearea unei
economii si piete unice,la nivel mondial.
Inlaturarea barierelor teritorial-geografice tendinta de formare a unei economii
mondiale unice se exprima prin:
procesul de constituire a unei diviziuni si a pietei mondiale unitare
organizarea si desfasurarea relatiilor economice internationale pe spatii din ce in
ce mai largi-subregionale,regionale,la nivel mondial.
48. Structurile de baz ale economiei mondiale.
Economiile nationale
Interdependentele economice mondiale
Diviziunea mondiala a muncii si circuitul economic mondial
Cadrul normativ si institutional de functionare a economiei mondiale
A. Componente fundamentale
Economiile nationale-entitati rezultate din dezvoltarea schimbului reciproc de activitati
intre membrii unei comunitati umane,pe teritorul unui stat national
Societatile transnationale-firme care si-au extins activitatile economico-financiare
dincolo de granitele tarii de origine.
Organizatiile economice interstatale-integrationiste-integrarea interstatala:
Zona de liber schimb
Uniunea vamala
Piata comuna
Uniunea economica
B. Elemente derivate
Diviziunea mondiala a muncii-expresia sintetica a tendintelor de specializare a agentilor
economici in vederea participarii la circuitul economic mondial.
Relatiile economice internationale-reprezinta legaturile dintre economiile nationale,
dintre agenti economici de pe glob,legaturi care se formeaza in virtutea diviziunii
mondiale a muncii.
Multilateralismul-ansamblul de raporturi simultane si coordonate,la scara
subregionala,regionala,mondiala,intre state independente.
Piata mondiala-reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agenti economici de
pe intregul glob.
Piata mondiala este eterogena
Intre segmentele pietii exista o conditionare reciproca.
Ordinea economica mondiala
Sistemul economiei mondiale se caracterizeaza printr-o anumita organizare
launtrica,generata de structuri,mecanisme si raporturi intre actorii sai principali.
Este starea calitativa a economiei mondiale intr-o perioada istorica
49. Economiile naionale.
Economia nationala reprezinta un sistem agregat de ramuri,subramuri,agenti economici
din domeniile productiei bunurilor materiale si serviciilor,de sfere si sectoare ale
activitatii economice legate reciproc prin diviziunea sociala a muncii si prin piata
nationala,care functioneaza in cadrul unui teritoriu dat al unei natiuni,al unui stat.
Ramura a economiei-ansamblu de activitati si agenti economici avand o
organizare specifica si furnizand produse si servicii similare.
Sfera a economiei-parte constitutiva a activitatii economice:productia si
serviciile,schimbul,repartitia,consumul
Sector al economiei-grupare tipologica unitara a ramurilor economice
Sectorul primar-agricultura,silvicultura,industria extractiva
Sectorul secundar-industrii prelucratoare,constructiile
Sector tertiar-serviciile de productie si sociale
Sector cuaternar-cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica
Consolidarea si dezvoltarea economiei nationale determina formarea complexului
economic national-statal unitar.
Tipologia economiilor nationale
Grupa statelor cu economie dezvoltata-caracteristici comune
Tari industriale
Activitatea economica se bazeaza pe
- proprietatea privata
- libera initiativa
- concurenta
structurile de ramura sunt dominate de servicii,cercetare stiintifica si
tehnologica
firmele isi fixeaza planuri de productie,menajele palnurile de consum
statul garanteaza esenta orandurii de piata
calitatea vietii este superioara
aceste tari domina economia mondiala
sunt grupate in OCDE-Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica cuprinde 28 de membri.
Grupa statelor cu economie in curs de dezvoltare
Cuprinde cele mai multe din entitatile nationale existente.
Se situeaza in toate regiunile geografice ale lumii,continentale si insulare
Prezinta o diversitate tipologica accentuata
Cuprinde:
- Tarile Asiei de Vest
- Tarile Americii Latine
- Tarile Asiei de Sud-Est
- Tarile Africii
Caracteristici comune
- Ramanerea in urma a aparatului tehnic de productie
- Anacronismul diviziunii sociale a muncii
- Pesistenta unor acute dezechilibre macroeconomice,bugetare,
financiare,al balantei de plati externe
- Nivelul de trai scazut al majoritatii populatiei
- Grad ridicat de instabilitate economica,politica si institutionala.
Gruparea economiilor nationale sub aspectul potentialului economic-principalii
indicatori ai potentialului economic:
numarul populatiei,
suprafata teritoriului national
volumul bogatiilor naturale
volumul absolut PNB
volumul productiei industriale,agricole
cifra globala a serviciilor
Tarile se grupeaza astfel:
Superputere mondiala-SUA
Mari puteri economice-Japonia,Germania,Franta,Italia,Marea Britanie,
Rusia,China
Puteri economice regionale India,Nigeria,Africa de Sud,Brazilia,Mexic
Tari industriale cu potential economic mijlociu-Spania,Australia,Canada
Tari industriale cu potential economic mic-Olanda,Elvetia,Belgia, Suedia,
Austria,Danemarca,Grecia,Finlanda,Portugalia,Irlanda.
Gruparea tarilor in functie de criteriul structurii sectoriale-economiile nationale sunt:
Economii tertializate
Ponderea serviciilor in PIB 60/72%
Cresterea economica are un pronuntat caracter intensiv-inovativ
Gradul de diversificare,sofisticare si competitivitate este fara egal
Economii bazate pe sectorul secundar
Ponderea ridicata a industriei prelucratoare in PIB
Economii cu caracter primar predominant
Ponderea ridicata a agriculturii si industriilor extractive in PIB
Criteriul participarii economiilor nationale la relatiile economice-in functie de ponderea
exportului in PIB
Economii cu participare intensa
Economii cu participare medie
Economii cu participare scazuta
In functie de criteriul Indicelui Dezvoltarii Umane (HDI).HDI este cuprins intre 0 si 1.
Economii nationale cu HDI ridicat HDI>0.8
Economii nationale cu HDI mediu-HDI intre 0.5 si 0.8
Economii nationale cu HDI scazut-HDI <0.5
Statisticile FMI grupeaza tarile in curs de dezvoltare in tari creditoare nete si tari
debitoare nete
Decalaje economice internationale-notiune
Defineste diferentele cantitative si calitative intre indicatorii care exprima starea
economiei diverselor tari ori grupe de tari.
Decalajele sunt
Decalaj absolut-diferenta cantitativa masurata in cifre absolute a
indicatorilor macroeconomici
Decalaj relativ-diferenta intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de
tari in indicatorii economici mondiali
50. Interdependenele economice mondiale.
Constituie o vasta retea matriciala de legaturi economice internationale:
Pe orizontala - intre agenti economici privati si publici nationali,intre acestia si
companiile transnationale
Pe verticala intre tot mai multi participanti la lantul celor care produc valoare
adaugata,fiecare dintre ei putand deveni un nucleu al unui sistem matricial
specific.
Interdependentele economice internationale constituie un subsistem complex,
diversificat tipologic
Interdependente tehnico-stiintifice
Interdependente comerciale
Interdependente financiare
Interdependente dintre infrastucturile nationale
Interdependente umane
Teorii despre interdependente
Urmaresc clarificarea unor probleme de maxima importanta pentru orice
economie nationala
Dezvaluirea cauzelor profunde pentru care o tara recurge la dezvoltarea
unor legaturi diversificabile si durabile cu economiile altor tari
Evidentierea si analizarea principiilor care fundamenteaza specializarea
internationala a economiilor nationale
Identificarea raportului optim intre factorii interni si externi ai dezvoltarii
intre economia reala si cea financiara,intre diferitele forme de relatii
economice internationale
Interdependente economice in optica scolii mercantiliste
Mercantilismul este acea doctrina economica ce considera ca pentru un
stat,bogatia consta in posedarea materialelor pretioase si indica masurile
pentru a le procura si ale face sa fructifice
Mercantilismul este prin excelenta o conceptie a capitalului comercial,
identificand bogatia cu banii si considerand ca doar comertul exterior este
sursa de profit,daca se asigura o balanta comerciala activa.
Antoin de Montchretien-nu abundenta de aur si argint,nu cantitatea de perle
si diamante fac statele bogate,opulente,ci obtinerea de bunuri necesare
vietii.
Rolul esential al statului este strans legat de asigurarea sporirii stocului de
metale pretioasenprin masuri autoritatre de reglementare a exporturilor si
importurilor,a promovarii de politici vamale adecvate,a sprijinirii crearii de
manufacturi,a expansiunii pe pietele externe prin colonizarea lumii si
asigurarea suprematiei pe mari si oceane.
David Hume-realizarea unei balante comerciale active este posibila doar pe
termen scurt,deoarece surplusul de metale pretioase,marind masa monetara,
in lipsa cresterii productiei nationale,va ridica preturile relative,incitand
rezidentii sa cumpere bunuri straine importate,eliminand astfel surplusul
balantei comerciale.
Specializarea internationala a economiilor nationale;teoria (principiul) avntajului
absolut.
Diferenta intre costul de productie national si pretul de import al unui bun
mai scazut este avantajul absolut
- rezultat in urma specializarii economiilor nationale in functie de
costurile de productie si
- a promovarii interschimbului liber de produse intre ele
activitatea economica devine mai eficienta
- cu aceeasi cantitate de munca se obtin mai multe produse
- se satisfac mai bine nevoile
- cererea va fi mai bine satisfacuta daca se adauga si produsele
importate produse la costuri mai reduse de alte economii nationale
Principiul avantajului relativ (al costurilor comparative)
Sursa bogatiei o constituie productia si nu comertul in sine.
Tesatura comuna de interese care leaga societatea universala a natiunilor de
la un capat la altul al lumii si vasta retea matriciala de legaturi economice
internationale-definesc fenomenul interdependentelor economice
internationale
Avantajele aduse natiunilor de relatiile (schimburile)economice nu provin
din ele insele,ci din faptul ca acestea
- mijlocesc circulatia de bunuri si servicii pentru care fiecare economie
nationala cheltuieste cantitati diferite de munca
- sunt produse cu niveluri diferite de productivitate
- cu costuri diferite
Costuri comparative si costuri de oportunitate
Daca o economie poate produce,folosind toate resursele disponibile ,pentru
a obtine intreaga cantitate dintr-un produs,ea trebuie sa renunte la productia
celuilalt produs.
Rezulta ca pentru producerea unei unitati suplimentare dintr-un bun trebuie
sa se renunte la productia a doua unitati dintr-alt produs.
Raportul dintre a este doua marimi se numeste RMS,Rata Marginala de
Substitutie.
Considerand doua economii nationale,in absenta comertului dintre acele
doua tari,diagrama de substitutie reprezinta punctul posibil la care productia
si consumul vor avea loc in conditiile obtinerii acelei combinatii de bunuri
care poate fi produsa cu resursele existente.
In conditiile specializarii economiei celor doua tari conform principiului
costului comparativ si al schimbului reciproc de produse,fiecare dintre ele si
economia mondiala de ansamblu vor beneficia de avantaje exprimate prin
cresterea productiei si sporirea consumului.
Specializarea genereaza,o sporirea productiei totale care exportate intre cele
doua tari,va spori in mod corespunzator consumul.
Optimizarea alocarii resurselor si specializarea economiilor nationale:modelul
HOS
Modelul HOS (Hecksher,Oklin,Samuelson) considera avantajul relativ in
comertul international in stransa dependenta de abundenta factorilor de
productie (pamant,munca,capital)
Avantajul relativ va fi obtinut prin incorporarea de care produsul(serviciul)
comercializat a unor factori de productie abundenti care sunt deci mai ieftini
si care determina un cost relativ mai scazut al produsului final.
Exploatarea intensa a factorilor abundenti va determina secatuirea lor
treptata si va duce la tendinta de urcare a preturilor lor
Se declanseaza astfel o tendinta de egalizare a preturilor intre tari,a
veniturilor si a avantajelor obtinute de fiecare economie din schimburilor
internationale
Se poate ajunge chiar la deplina egalizare a veniturilor respective din tarile
coschimbiste Samuelson.
Impactul neofactorilor de productie si al neotehnologiilor asupra
interdependentelor economice
Teoria proportiilor neofactorilor de productie ia in considerare diferentele
intre tari si industrii in inzestrarea cu capital uman
In tarile dezvoltate capitalul uman este abundent-ceea ce permite sa obtina
avantaje din specializarea in productia si exportul de produse sofisticate-cu
consumuri intensive de capital uman,adica munca de inalta calificare.
Neofactorii de productie influenteaza hotarator asupra:
- Productivitatii muncii
- Decalajele de productivitate dintre ramuri si tari
- Determina optiuni corespunzatoare de specializare economica si
dezvoltare a interdependentelor economice internationale
51. Diviziunea mondial a muncii.
Exprima procesul istoric obiectiv de specializare a economiilor nationale in productia si
comercializarea diferitelor bunuri si servicii pentru piata mondiala.
Reprezinta ansamblul specializarilor existente intre agentii economici,in vederea
participarii la circuitul economic mondial
Modele de specializare economica internationala
Modelul diviziunii intersectoriale a muncii
Productia si schimbul de produse primare contra produselor prelucrate
Specializarea interramura-schimburi intense
Produse chimice contra masini si utilaje
Produse alimenatre contra produse electronice
Specializarea intraramura
Paralelismul structurilor de ramura ale economiilor nationale
Complementaritatea se realizeaza la nivelul subramura,al tipurilor de
produse si servicii
Specializarea tehnologica
Fluxul de interschimburi generate de cercetarea tehnico-stiintifica:licente,
brevete,kow-how
Specializarea organologica
Concentrarea resurselor pe productia si exportul de subansamble,organe de
masini,detalii,care se incorporeaza intr-un produs finit de mare
complexitate
52. Circuitul economic mondial.
Flux economic international-miscarea unor valori materiale,banesti,spirituale intre
agentii economici apartinand diferitelor comunitati nationale,regionale ori transnationale
Circuit economic mondial este totalitatea fluxurilor economice internationale care se
dezvolta intre agentii economici ca urmare a interdependentelor existente
Principalele fluxuri care compun circuitul economic mondial sunt:
Comertul international cu marfuri si servicii
Miscarea internationala a capitalurilor
Miscarea investitiilor externe
Schimburile valutare
Circulatia internationala a fortei de munca
Cooperarea economica si tehnico-stiintifica
Piata mondiala totalitatea raporturilor de vanzare cumparare de marfuri,servicii,
tehnologii dintre agentii economici participanti la circuitul economic mondial.
Se asociaza tranzactiilor cu un anumit produs,serviciu ori valori banesti.
Piata mondiala are un caracter unic-legitatile economiei marfaro-banesti isi impun
forta lor obiectiva
Comertul international totalitatea fluxurilor de bunuri si servicii care se deruleaza pe
piata mondiala
Comertul cu marfuri
Schimburile internationale cu servicii (comert invizibil)
Fluxul mondial al capitalului.Investitii externe
Fluxuri internationale de capital pe termen lung
Credite bancare
Investitii externe directe
Plasamente in hartii de valoare
Termenul de rambursare este de pana la 20 de ani si 5-8 ani pe termen mediu
Fluxuri internationale de capital pe termen scurt
Operatiuni speculative cu capitaluri fierbinti aflate in cautarea de
plasamente avantajoase pe perioade reduse de timp
Plasamente in bonuri ale trezoreriilor statelor
Obligatiuni si actiuni ale companiilor
Cumpararea de valute
Investitii externe directe
Plasamente de capital pe termen lung
Pentru infiintarea de noi firme
Achizitionarea de firme
Sustinerea fuziunilor intre firme
Crearea de societati mixte
Presupun transferul efectiv de capital lichid spre noiile firme
Investitii de portfoliu-obiect predilect al capitalurilor speculative
Sunt un important vehicul de transfer international de tehnologie (ITT)
- Contravaloarea drepturilor de proprietate intelectuala (royalties)
- Se desfasoara intre firme independente dar si intrafirma
Fluxul valutar international
Fluxul (piata) schimburilor valutare internationale reprezinta ansamblul
raporturilor care se desfasoara intre agentii economici in legatura cu tranzactiile de
vanzare-cumparare de valuta
Este interfata celorlalte piete si fluxuri ce alcatuiesc circuitul economic mondial
Este expresia raporturilor dintre agentii economici operatori din diferite tari in
legatura cu vanzarea-cumpararea de valuta
Presupune convertibilitatea monedelor nationale.
53. Balana de pli externe.
Conform FMI tablou sintetic sub forma contabila,care inregistreaza sistematic
ansamblul fluxurilor reale,financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei
economii si restul lumii,in decursul unei perioade de timp,de regula un an.
Balanta de plati cuprinde:
Incasari si plati din exporturi si importuri de marfuri
Venituri si plati pentr/din servicii
Dobanzi,dividende,cupoane devenite exigibile
Turism
Transferuri de valute rezultate din migratia fortei de munca
Donatii,incasari si plati din reparatii
Imprumuturi,indiferent de natura lor
Aur
Capitolele sunt ordonate pe grupe:
Balanta tranzactiilor curente (contul curent)
Balanta comerciala
Balanta invizibilelor
Balanta veniturilor
Balanta transferurilor unilaterale
Balanta miscarilor de capital (contul de capital)
Balanta miscarilor de capital pe termen scurt
Balanta miscarilor de capital pe termen lung
Balanta rezervelor valutare internationale
Ajustari Contul de erori si omisiuni
Balanta poate fi
Echilibrata
Excedentara sau activa
Deficitara sau pasiva
54. Conceptul de subdezvoltare economic.
Subdezvoltarea economica este un fenomen complex,ce sintetizeaza caracteristici
economice,politice,culturale,ideologice de o mare diversitate.
Notiunea de subdezvoltare ansamblu de fenomene complexe si interdependente,care se
traduc prin inegalitati flagrante de bogatie si mizerie,stagnare,intarziere relativa fata de
alte tari,potentialul de productie care nu progreseaza atat cat ar fi posibil,dependenta
economica,culturala si tehnologica.
Aceste tari formeza o grupa distincta,caracterizata prin trasaturi comune
Tipologii privind nivelul de dezvoltare
Nivelul dezvoltarii umane-expresie a gradului de dezvoltare si utilizare a
potentialului material si uman al unei economii nationale,a masurii in care
natiunea respectiva foloseste factorii de productie,ii combina si ii structureaza
pentru a obtine maximul de eficienta.
Indicatori pentru determinarea pozitiei unei tari in ierarhia mondiala
PNB/locuitor
HDI-Human Development Indice.Componente
- Longevitatea (durata medie de viata)
- Cunostintele (stiinta de carte si numarul de ani de scoala)
- Standardul de viata,masurat cu ajutorul PNB/locuitor
HDI are valoarea de la 0 la 1 si este indicator al ONU
ONU determina astfel 3 grupe de tari
- Tari cu nivel ridicat HDI>0.8
- Tari cu nivel mediu HDI 0.5 la 0.799
- Tari cu nivel scazut HDI <0.5
Subdezvoltarea continua sa afecteze circa 1 miliard de oameni din tarile slab dezvoltate
si din unele tari in curs de dezvoltare,care traiesc si in prezent sub nivelul saraciei
absolute.
55. Aspecte structurale ale economiilor subdezvoltate.
Criterii de incadrare
Demografic-natalitate mare,mortalitate pe cale de reducere,crestere demografica
puternica
Economic-venit mic pe locuitor,predominanta agriculturii traditionale,industrie
insuficient dezvoltata,infrastructura inapoiata,ritm scazut de crestere a productiei
predominarea tehnicilor depasite moral,grad scazut de punere in valoare a
resurselor,nivel scazut al investitiilor,nesatisfacerea necesitailor fundamentale ale
populatiei
Sociologic-analfabetism,neintegrare sociala,situatia sociala inferioara a femeii
Trasaturi
Conditii mizere de trai ale oamenilor
Economie saraca
Arhaismul structurilor sociale si economice
Trasaturi comune
Nivelul scazut al veniturilor
Deformarea structurala
Coexistenta mai multor tipuri de economie
Existenta unor sisteme economice si structuri eterogene
Cauzele subdezvoltarii
Cauzele interne
Resursele naturale tarile au fost vitregite de natura
Resursele umane au fost factorii cei mai abundenti
Factorii economici
- structura diversificata
- eficienta scazuta
- dimensiunea redusa
- dimensiuni insuficiente ale pietei interne
regimuri politice dictatoriale
Cauze externe
Asuprirea coloniala
Deposedarea de bogatiile naturale
Razboaie de cotropire
Practicarea de schimburi inechitabile
Politici financiar-monetare defavorabile
56. Politici i strategii de dezvoltare n rile rmase n urm economic.
Dezvoltarea spre interior
Accelerarea cresterii economice
Sporirea VN
Industrializarea economiilor nationale prin substituirea importurilor cu produse
proprii
Dezvoltarea spre exterior
Participarea intensa si eficienta a economiilor nationale la relatiile conomice
internationale
Obtinerea a cat mai multor lichiditati
Atingerea obiectivelor prin transformarea lichiditatilor in bunuri de investitii si
consum
Dezvoltarea endogena
Imbinarea si corelarea optima a productiei de bunuri cu sistemul structurilor sale
sociale,economice,politice culturale.
Depasirea subdezvoltarii este in primul rand o problema a tarilor respective,efortul
propriu nu poate fi inlocuit cu ajutorul din afara.
Directii de actiune
Dezvoltarea agriculturii in corelatie cu promovarea unor politici de industrializare
a produselor agricole
Promovarea in intreaga economie a progresului tehnico-stiintific,investitiilor si
inovatiilor
Formarea cadrelor calificate si inalt specializate
Formarea capitalului si realizarea de investitii
57. Teorii despre economia mondial i relaiile economice internaionale.
Scenariul dezvoltarii regionalizate comunitare a economiei mondiale
Lumea a treia nu se va putea dezvolta decat in cadrul unei mari comunitati
economice regionale,asa cum tarile Europei de Vest au creat CEE
In fata celor 5 comunitati ale nordului America de Nord,Europa,CIS,Japonia,
China vor aparea 5-6 comunitati ale sudului comunitatea Americii
Latine,comunitatea Africii de Nord,comunitatea Orientului Apropiat,comunitatea
subcontinentului indian,comunitatea Asiei de Sud.
Aceasta viziune a fost partial confirmata.
Lumea este in plin proces de regionalizare a economiei mondiale
Scenariul dezvoltarii unipolare a lumii,in general,a economiei mondiale in particular
Se situeaza la polul opus regionalist
Prezinta lumea viitorului dominata de o superputere,care dispunand de resurse
abundente,isi impune vointa,modeleaza ordinea mondiala potrivit propriilor
interese.
Care va fi aceasta putere:
SUA
Uniune Europeana
Japonia
Scenariul dezvoltarii multiploare
America
Japonia si zona Pacificului
Europa
Este posibil sa nu existe doar un singur centru mondial,ci doua sau chiar o
multitudine de centre,aflate in competitie pentru afirmare,in interiorul lor si in
lupta pentru dominatie,in afara sferelor lor de influenta.
58. Regionalismul n economia mondial.
In fiecare regiune a lumii s-au constituit si functioneaza numeroase organizatii avand
caracteristici proprii si urmarind obiective complexe-politice,economice, sociale,
militare.
Europa
1948- Miscarea europeana
1948-Organizatia Europeana de Cooperare Economica (OECE)
Administrarea ajutorului american
1961 OCDE inlocuieste OECE
Organizatie de cooperare a tarilor dezvoltate economic
1951 Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO)
1992 - Uniunea Europeana
1960 - Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS)
1949-1991 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER)
1991 CIS fostele republici sovietice
1993 Acordul European de Comert Liber (CEFTA)
America de Nord
1989 Zona de Comert Liber
1994 Acordul de Comert Liber Nord American
America Latina
1960 Asociatia Latino-Americana a Liberului Schimb (ALAIC)
1980 Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALAID)
1961 - Piata Comuna Centro- Americana
1969 Grupul Andin
1991 Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR)
1973 Piata Comuna a Caraibelor (CARICOM)
1981 Organizatia Statelor Caraibiene Estice
Africa
1994 Comunitatea Economica Africana (AEC)
1989 Uniunea Maghrebului Arab (UMA)
1975 Comunitatea Economica a Statelor West-Africane (ECOWAS)
1973 Uniunea Rului Mano (MRU)
1983 Comunitatea Economica a Statelor Central-Africane (ECCAS)
1966 Uniunea Economica si Monetara Central Africana (UDEAC)
1977 Comunitatea Economica a Tarilor Marilor Lacuri (CEPGL)
1981 - Piata Comuna a Africii de Sud-Est
1994 Asociatia de Comert Preferential (PTA)
1992 Comunitatea Sud-Africana pentru Dezvoltare (SADAC)
Asia
1981 Consiliul de Cooperare a Statelor Arabe din Golf (GCC)
1991 Organizatia de Cooperare Economica (ECO)
1975 Acordul de la Bangkok
1985 - Asociatia Sud Asiatica pentru Cooperare Regionala (SAARC)
1967 Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
1971 - Forumul Pacificului de Sud (FORUM)
1989 - Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC)
59. Mondializarea activitilor economice.
Regionalismul este doar o fateta si un factor propulsor al procesului fundamental al lumii
contemporane-globalizarea (mondializarea)activitatii economice.
Mondializarea (globalizarea)activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces
care,ajuns in faza sa finala,ar insemna administrarea lumii,de catre forte
transnationale,ca pe o unitate economica integrata.
Mondializarea reprezinta integrarea progresiva a economiilor naturale in economia
mondiala prin:
liberalizarea crescanda a circulatiei factorilor de productie
informatii
capitaluri
persoane
marfuri si tehnologii
sporirea ponderii productiei internationale integrate in produsul mondial
siatemul global independent de functionare a pietelor
amplificarea rolului cooperarii internationale in elaborarea politicilor economice
aplicarea acestora in practica economica
Fortele motrice ale mondializarii activitatilor economice sunt:
Progresul tehnic
Politicile de liberalizare,de deschidere a pietelor,eliminarea obstacolelor din calea
afacerilor
Internationalizarea afacerilor companiilor
Dezvoltarea unor retele internationale interconectate de activitati productive,
comerciale, financiar-bancare,valutare
Progresul tehnic a antrenat o explozie a productivitatii si o diminuare considerabila a
costurilor.
Liberalizarea comertului si a investitiilor a generat un mediu de reglementari care pune
din ce in ce mai putine obstacole relatiilor economice dintre tari.
Principalele forme de manifestare a mondializarii vietii economice dintre tari:
Internationalizarea productiei
Procesul de extindere a acelor activitati creatoare de bunuri si servicii,de
valoare adaugata,care nu isi au originea intr-o tara sau alta,ci sunt rezultatul
interdependentelor complexe dintre agentii economici ce actioneaza pe
spatii largi,pe piete organizate si reglementate la nivel mondial.
Productii internationale integrate-acea parte a produsului mondial generat
de activitati economice interdependente,in principal de catre agenti
economici transnationali.
Principalul agent al productiei internationale integrate este compania
transnationala (CTn):
- Un numar de 5-6 tari in care o firma sa detina active generatoare de
venituri sau o pondere de 25% a activelor detinute in strainatate in
totalul activelor unei firme
- Corporatiile transnationale sunt firme corporatiste sau necorporatiste
cuprinzand intreprinderi mama si filiale straine
Intreprinderea-mama este entitatea care controleaza active ale
altor firme,in alte tari decat tara sa de origine,detinand 10% din
pachetul de actiuni sau votul unei firme corporatiste
Filiala straina este o firma in care investitorul rezident in alta
tara detine cel putin 10% din actiuni
Subsidiara este o intreprindere corporatista din tara gazda in
care o alta entitate detine mai mult de jumatate din puetrea de
vot si are dreptul de a numi si a schimba majoritatea organelor
administrative,conducere,supervizare
Asociata-intreprindere corpoartista din tara gazda in care un
investitor detine cel putin 10% dar nu mai mult de jumatate din
puterea de vot
Ramura (bransa) este o firma corporatista deplina sau mixta
din tara gazda aflata in una din urmatoarele forme:
a) Stabiliment sau birou permanent al investitorului strain
b) Parteneriat corporatist sau societate mixta
c) Tern,consructii sau echipamente,imobile detinute
nemijlocit de catre investitorul strain
d) Bunuri mobile care opereaza in interesul unei alte
tari,alta decat cea a investitorului strain
Globalizarea pietelor de marfuri,servicii,tehnologii,capitaluri si valuta.
Forma de manifestare a mondializarii vietii economice
Pietele multor industrii au manifestat tendinta de a depasi granitele
nationale
Productia nationala a crescut rapid pe masura ce firmele au investit in afara
Investitiile directe ISD si alte aranjamente nonactionariale
Trasaturi specifice:
- Domiciliul STn ramane intr-o localitate dintr-o tara anume
- Globalizarea se realizeaza prin uniformizarea dorintelor,a modelelor
de consum,ce permite bunurilor comerciale sa fie standardizate.
Globalizarea vietii economice ste un proces obiectiv,inevitabil,de nestavilit
Este stimulat de revolutia tehnico-stiintifica
Contribuie la realizarea unui progres al randamentului utilizarii resurselor
materiale si umane la scara mondiala
Contribuie la reducerea costurilor de productie
Contribuie la diversificarea si ridicarea calitatii produselor
Contribuie la satisfacerea aproape instantanee a cererilor de produse
60. Caracterizarea economiei romneti la sfritul anului 1989.
Imprejurarile istorice si geopolitice specifice interne si externe adeseori ostile
imperativelor progresului economic si social au imprimat procesului dezvoltarii
economice si spatiului romanesc o dinamica greoaie,contorsionata,decuplata de
performantele superioare inregistrate de economia mondiala din diferite etape parcurse
de catre structurile ce-i sunt proprii.
Constituirea complexului economic national romanesc,caracterizat de piata nationala
unitara,structuri economice omogene,compatibile cu cele ale altor state,a fost intarziata
multisecular.
S-au inregistrat considerabile decalaje economice ale Romniei fata de majoritatea
tarilor europene si alte tari.
Decalaje de potential economic
Tara cu potential mijlociu spre mic
PIB situeaza Romnia intre tarile cu potential mijlociu spre mic.
Volumul importurilor si exporturilor releva potentialul modest detinut de Romnia
Locul detinut de Romania in Europa:
Ponderea suprafetii locul al 9-lea
Ponderea populatiei locul al 7-lea
PIB locul al 14-lea
Exporturi/importuri locul al 13-lea
Decalaje ale nivelului dezvoltarii economice
Locul detinut sub aspectul nivelului dezvoltarii economice,este net inferior fata de
acel care ii revine dpdv al potentialului
1990
PIB/loc = 2099$
PIB/unitate de energie utilizata = 0,6 $/kg
Consum fertilizant la ha = 1488 kg/ha
Tractoare la 100 ha teren arabil = 150
Valoarea adaugata pe lucrator agricol = 0
Valoarea adaugata pe lucr.in industria prelucratoare = 0
1998
PIB/loc = 1390$
PIB/unitate de energie utilizata = 0,7 $/kg
Consum fertilizant la ha = 483 kg/ha
Tractoare la 100 ha teren arabil =175
Valoarea adaugata pe lucrator agricol = 3007$
Valoarea adaugata pe lucrator in industria prelucratoare = 3482$
61. Evoluia economiei romneti n perioada 1990-1999.
1998
PIB/loc
5,37% fata de Germania
5,42% fata de Suedia
5,57% fata de Franta
Concluzia: Romania era o tara in curs de dezvoltare care depunea eforturi pentru a
imprima dezvoltarii sale interne un sens ascendent si a reduce decalajele care o
desparteau de tarile mai dezvoltate
Structura de ramura a economiei nationale era ramasa in urma structurilor
sectoriale ale mediei tarilor in curs de dezvoltare
Fata de structurile de ramura ale tarilor dezvoltate,structura sectoriala era cu 20 de
ani in urma
Structura productiei (1998) caVA % in PIB-economia nationala
Agricultura 15%
Industria 36%
Industria prelucratoare 25%
Serviciile 48%
Structura productiei (1998) ca VA % in PIB-media economiei mondiale
Agricultura 5%
Industria -32%
Industria prelucratoare 20%
Serviciile 61%
Deschiderea spre exterior-% din PIB la PPC- economia nationala
Comertul cu marfuri -20,1
Fluxuri private de capital 2,9
Investitii straine diecte brute-1,3
Deschiderea spre exterior - % din PIB la PPC ec.mondiala si UE
Comert cu marfuri -29,6 si 51,3
Fluxuri private de capital -12,7 si 22,5
Investitii straine directe brute -2,4 si 3,1
Gradul scazut al deschiderii spre exterior era deopotriva o cauza si un efect al
crizei economice.
Se observa ca deficitul de balanta comerciala a fost acoperit prin imprumuturi de
capital din surse oficiale si private.
Integrarea negativa in economia mondiala a semnificat o deteriorare progresiva a
relatiilor economice internationale,impovararea generatiilor viitoare cu costurile
dezechilibrelor externe din perioada 1980-2000 si deteriorarea calitatii vietii
cetatenilor sai.
S-au redus sever veniturile populatiei
A scazut puterea de cumparare-efect al declinului economic
Indepartarea de modelele de consum
Amplificarea presiunilor sociale.
HDI era de 0,776 pe locul 74
62. Tranziia la economia de pia.
Economia romaneasca se caracteriza la inceputul tranzitiei printr-o rigiditate extrema
Populatia a suferit terapia de soc a achitarii datoriei externe din deceniul 1980-1990
Conjunctura economica nefavorabila,conditie in care s-au pierdut 60% din pietele
externe (desfiintarea CAER)
Reformele nu s-au resfrant asupra marilor intreprinderi
Acestea au continuat sa fie prost conduse
Numar mare de salariati
Cheltuieli prea mari pentru realizarea productiei
Cresterea datoriilor
Reinnoirea situatiei de criza
S-a obtinut o crestere economica deformata,nesustenabila
1997 conducerea tarii a hotarat sa initieze un program radical de stabilizare cu scopul
refacerii echilibrului financiar si realizarea reformelor ce fusesera intarziate
Liberalizarea pretului si comertului
Restructurarea si privatizarea intreprinderilor
Reforma sistemului financiar
Rezolvarea situatiei din agricultura
Stoparea acordarii de BNR a creditelor directionate,reducerea subventiilor
Extinderea exportului
Reforma s-a dovedit a fi nerealista si mai ales incetinita,datorita factorilor:
Grupul de specialisti s-a format incet
Marile intreprinderi au format lobby puternic
Increderea populatiei a scazut
Paralelismul restructurare/macrostabilizare este dificil de pus in practica
Relansarea economica este dificila datorita inghetarii cresterilor salariale care pe
fundalul inflatiei ridicate si impozitarii excesive,conduce la scaderea cererii
solvabile.
Totusi se reduce deficitul balantei comerciale prin introducerea unor suprataxe ample
importurilor
Comisia Europeana a acordat Romaniei statutul de economie de piata functionala
S-au inregistrat ritmuri de crestere economica superioara mediei europene
2006
PIB inregistreaza o crestere de 7,7%
Rata inflatiei 4,9%
Importul este de bunuri de capital si materii prime si materiale necesare
aprovizionarii industriei
Deficitul se localizeaza asupra acelor procese care sustin restructurarea,
modernizarea si cresterea economiei
Economia cunoaste imbunatatiri sensibile ale performantelor sale
Se exporta din nou masini si dispozitive mecanice,aparate si echipamente
electrice,aparate de inregistrare sau reproducere a sunetului care au
devansat articolele de imbracaminte,materii textile.
63. Locul Romniei la procesele de integrare economic.
Apropierea Romniei de procesul de integrare europeana a avut loc gradual
1991-Negocieri pentru incheierea unui Acord de asociere a Romaniei la Comunitatile
Europene
1993 Semnarea Acordului de Asociere
Obiectivele asocierii
Asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti
Promovarea comertului
Sprijinirea efortului Romniei pentru restructurare si dezvoltare a economiei,
desavarsirea tranzitiei la economia de piata si consolidarea democratiei
Asigurarea uni cadru corespunzator pentru integrarea graduala in UE
Principii generale
Stabilirea pentru realizarea asocierii a unei perioade de tranzitie de maxim 10 ani
Acceptarea unei asimetrii in acordarea reciproca de concesii comerciale
Disponibilitatea partilor ca pe parcursul perioadei de tranzitie sa procedeze de
comun acord la prevederea periodica si imbunatatirea concesiilor reciproce
Schimburile comerciale
Crearea intre parti a unei zone de comert liber-eliminarea treptata a obstacolelor
tarifare si netarifare intre Romnia si UE
Produsele agricole
Consolidarea avantajelor pentru produsele agricole de baza
Reduceri substantiale ale taxelor de prelevare
Reducerea de catre Romnia a taxelor vamale la import cu 25% pentru o perioada
de 5 ani
Abolirea de catre UE si reducerea cu 60% a taxelor percepute pentru eliminarea
diferentelor intre preturile interne si internationale
Romnia putea mentine nivelul taxelor vamale la import pentru produsele
prelucrate pentru inca 3 ani
Libera circulatie a fortei de munca
Acordul prevedea acordarea unor tratamente nediscriminatorii cu privire la:
Conditiile de lucru
Salarizare
Concedii
Acordul de Asociere a Romaniei contine prevederi deosebit de liberale si a constituit
uvertura eforturilor de aderare a Romaniei la UE.
Conditii de aderare.Sistemul de colaborare Twinning
Primirea tarilor candidate in UE necesita o perioada de adaptare a structurilor
politice,economice,juridico-institutionale la standardele UE
In acest scop s-a conceput sistemul Twinning-implica asistarea tarilor candidate
de catre experti ai UE.
Twinning se orienteaza cu precadere pe acquis
Operatiile Twinning incep prin elaborarea planului de necesitati in
conformitate cu Programul National de Adaptare la Acquis-ul Comunitar.
Programul beneficiaza de finantare UE,in conditii Phare.
Programul de armonizare legislativa prevedea 31 de domenii,cuprinzand
subprograme secventiale
Elaborat in conformitate cu prevederile Cartii Albe
Armonizarea legislatiilor pentru fiecare din aceste 31 domenii necesita
derularea unor runde de negocieri intre parti
S-au demarat negocierile in martie 2000
S-au finalizat negocierile in 2005.
Calendarul Twinning cuprindea termene precise privind elaborarea unui program
(strategii)pe termen mediu pentru integrarea in UE.
Masuri pe termen scurt de stabilizare a economiei
Programe de ajustare pe termen mediu
Aplicarea prevederilor urma sa asigure reluarea cresterii economice
Reducerea inflatiei la jumatate
Deficitul public intern sub 3%din PIB
Motorul erau investitiile si exporturile
Alocatiile UE 640 mil euro-credite nerambursabile prin PHARE,ISPA,
SAPARD,RICOP.
65. Eficiena relaiilor economice externe.
Eficienta economica a relatiilor externe este ilustrata de volumul absolut si ponderea lor
in PIB
Eficienta economica a relatiilor externe este ilustrata si de:
Dinamica
Structura
Importuri si exporturi structura fizica si geografica
Fluxurile de capital raportul investitii si imprumuturile financiare
Rentabilitatea raportul dintre eforturile(costurile) si rezultatele(veniturile)
obtinute
Indicatori ai rentabilitatii comertului exterior
Se exprima prin cursul de revenire la export
Cursul este calculat ca raport intre cheltuielile interne evaluate in moneda
nationala pentru producerea marfii,pregatirea pentru export si transportul
pana la granita si cantitatea de valuta ce se obtine din vanzarea marfii.
C
re
=(P
i
+C
c
)/P
e(V)

Unde C
re
- curs de revenire la export
P
i
-pret intern al marfii
C
c
-cheltuieli de circulatie pana la granita,FOB
P
e(v)
-pretul extern in valuta
Cursul de revenire la import
C
ri
= (P
i
-T
i
)/P
e(v)

Unde C
ri
-curs de revenire la import
T
i
-taxe de import
Raportul de schimb (TT-Terms of trade)
TT = (I
pe
/I
pi
)100
Unde I
pe
indicele preturilor de export
I
pi
indicele preturilor de import
C. Enache, C. Mecu, Economie politic 1 si 2,2007, Ed. FRM, Bucureti

vdiancu@gmail.com