You are on page 1of 44

C1-Fiscal

Introducere in dreptul fiscal


Dreptul fiscal= ramura a dr.public care cuprinde un ansamblu de norme care reglementeaza acele aspecte legate de V pub.care privesc in principal impozitele si taxele in relatie directa cu platitorii acestora. Administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a oricaror altor sume datorate la buget la un moment dat se realizeaza cu respectarea dispozitiilor Codului fiscal (Cf), Codului de procedura fiscala (Cpf) si a reglementarilor date in aplicarea acestora. Cpf constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate la buget. E de retinut ca acolo unde Cpf nu dispune, sunt aplicabile dispozitiile C.proc.civ. Aplicarea unitara la nivelul intregii tari a Cpf si Cf e asigurata de Comisia Fiscala Centrala. Aceasta are dreptul de a emite decizii privind aplicarea unitara a acestor acte normative. Deciziile au forta obligatorie pentru functionarii organelor fiscale. Raportul juridic fiscal Cpf face o distinctie intre continutul raportului de drept procesual fiscal si continutul raportului de drept material fiscal. Raportul de drept material fiscal se refera la acele relatii sociale care sunt reglementate de norme din care rezulta creanta fiscala, continutul creantei fiscale si cuantumul creantei fiscale. Raportul de drept procesual fiscal se refera la relatiile sociale reglementate de norme juridice din care rezulta dr. si oblig.partilor in legatura cu stabilirea, exercitarea si stingerea dr.si oblig.specifice raporturilor de drept material fiscal. Cpf ne detaliaza subiectele raportului jur.fiscal: - statul - unitatile adm.-teritoriale - contribuabilii Acestea sunt subiecte sui generis. Mai pot dobandi calitatea de subiecte si alte persoane care la un moment dat dobandesc dr.si oblig.in cadrul rap.jur.fiscal. In Cpf este reglementat ANAF. Contribuabilul poate actiona in nume propriu sau poate fi reprezentat printr-un imputernicit.

Aspecte generale privind sistemul fiscal


Sistemul fiscal este alcatuit din ansamblul impozitelor, taxelor si a altor contributii prelevate de la pers.fiz., pers.jur. si entitatile fara personalitate juridica si destinate alimentarii bugetului public. Sistemul fiscal cuprinde o totalitate de impozite, taxe, contributii, varsaminte si alte categorii similare care sunt concepute sa greveze V intregii societati.

S-a dovedit in practica faptul ca pt.o buna functionare a unei economii e necesara stabilitatea sist.fiscal. Modificarile frecvente operate in cadrul sistemului fiscal al unui stat au drept efect dificultatea cunoasterii si aplicarii unitare a dispozitiilor fiscale precum si neincrederea investitorilor. Dupa 1989 s-a demarat un proces de reglementare a unui sist.fiscal specific unui stat in tranzitie catre economia de piata. La nivelul anului 1990 aveam ca situatie curenta economie planificata si toate parghiile statului interventionist centralizat. Din pacate, persoanele care au decis modificari structurale si-n sistemul fiscal din90 proveneau tot din Partidul Comunist si aveau cunoaster ea economiei centralizate. Procesul a fost lent, de multe ori neinspirat si s-a derulat prost. S-a incercat instituirea unui sistem coerent, echitabil si eficient, dar doar la nivel declarativ. S-au creat premisele legislative necesare derularii procesului de privatizare, desfasurarilor activitatii bazate pe libera initiativa, au fost atrase investitii straine si s-a incercat si reusit o reducere a propr.pub. si incurajarea dezvoltarii propr.private. Un moment important a constat in decizia de a introduce TVA, impozit indirect, initial cu cota de 22%, cu anumite exceptii temporare la anumite produse alimentare. Pentru buget a fost o masura eficienta deoarece TVA este un impozit care atinge toate transferurile de propr.si prestarile de servicii. Pentru cetateanul de rand masura a fost dura pt.ca s-a introdus f.devreme si pentru ca TVA afecteaza patrimoniul consumatorului final. Ca o caracteristica generala a abordarii impozitelor, pana in 2005 impozitul pe profit era 25%, iar impozitul pe V in transe procentuale progresive si ajungea pana la 40%. In perioada 1990-1997 au fost elaborate si emise succesiv acte normative de atragere a investitorilor straini. Inca din start s-a observat diferentierea fata de capitalul autohton in sensul ca anumite facilitati erau destinate doar investitorilor straini. Chiar daca s-au emis aceste reglementari, ele nu au fost lasate destul timp in vigoare pentru a profita. In zona reglementarilor valutare s-au mentinut restrictiile atata timp cat UE nu ne-a obligat sa le retragem. Pt.perioada 1990-1998 -> lipsa de convertibilitate a monedei, restrictiile valutare si repatrierea de valuta. Intre 1998-2005, 2006 s-a renuntat succesiv la restrictiile valutare. Abia in 2007 Romania a finalizat procesul de inlaturare a restrictiilor valutare. Intre 1990-1995 au fost gandite niste mecanisme de privatizare care se aplicau anumitor paturi sociale si care presupuneau emiterea unor titluri de valoare (ex. Metoda MEBO de privatizare). S-au dat titluri unor persoane fara o minima intelegere a fenomenului economic si in lipsa pietei de tranzactionare. Primele reglementari in materie de bursa sau dat la inceputul lui 97, piata bursiera a inceput sa functioneze dupa 98. Chiar si in 2007 e modesta piata bursiera.

Diferente mari la impozitare pana in 2005. In 2005- restructurarea sist.fiscal si introducerea cotei unice-16% la impozitul pe profit, 16% la impozitul pe V. Corelat cu liberalizarea pietei valutare si cu iminenta aderarii la UE, mediul de afaceri romanesc a devenit atractiv. Fiscalitate= sist.de percepere al impozitelor si taxelor necesare realizarii functiilor statului. Nivelul fiscalitatii e reprezentat de acea parte din PIB care este prelevata pe calea impozitului. Marimea prelevarii intr-o economie e determinata de anumiti factori: - ponderea sectorului public - nivelul cotelor de impozitare - proportiile evaziunii fiscale - dimensiunile nevoilor bugetare Structura fiscalitatii e data de diversitatea de impozite si taxe si de raportul intre impozitele directe si impozitele indirecte. Istoria a dovedit faptul ca o societate libera poate exista numai in cadrul unui sistem bazat pe proprietate privata si economie de piata. Astfel de sisteme sunt construite cu respectarea unor principii ale fiscalitatii a caror incalcare are drept efect imediat evaziunea si frauda fiscala, inflatia si deteriorarea competivitatii.

C2-Fiscal Politica fiscal


Sistemul fiscal este alctuit din totalitatea impozitelor i taxelor preluate de la persoanele fizice i juridice pentru alimentarea bugetelor publice. Fiscalitatea este sistemul de percepere a impozitelor i taxelor. Politica fiscal = ansamblul de instrumente de intervenie a statului n economie, referitor la formarea veniturilor, alocarea cheltuielilor i meninerea unui echilibru bugetar. Politica fiscal poate fi: a) de neutralitate (atunci cnd nu ar influena n mod direct procesele economice) b) intervenionist Politica fiscal determin volumul resurselor de alimentare a bugetelor publice, proveniena resurselor, raportul ntre resursele interne i cele externe, metodele de prelucrare, obiectivele urmrite i rata fiscalitii. Scopurile politicii fiscale, la un moment dat, pot fi de natur pur fiscal, ns pot fi i de natur general-public, social, militar etc. Parte a aciunilor economice ale statului, politica fiscal interacioneaz cu politicile sectoriale, financiar-monetare, sociale, instituionale etc. (ex: n S.U.A. Congres Vs. Preedinte).

Obiectivele politicii fiscale urmresc stimularea agenilor economici, creterea calitii i competitivitii produselor, stimularea consumului, reducerea polurii i creterea general a nivelului de trai. Coordonatele majore ale politicii fiscale sunt: A. Rata fiscalitii B. Finanarea deficitului bugetar A. Se determin ca raport ntre impozitele i taxele efectiv ncasate i P.I.B. Referitor la cuantificarea contribuiei persoanelor fizice i la formarea fondurilor publice, prin decizii de politic fiscal se poate opta ntre o contribuie egal repartizat i o contribuie difereniat n funcie de criterii. n legtur cu impozitele efectiv ncasate la un moment dat, ntre multiplele teorii economice se remarc i concluziile economistului Arthur Laffer, care a dezvoltat o teorie prin care a ncercat s determinepunctul optim al randamentului unui impozit. Studiile au artat faptul c creterea susinut a presiunii fiscale determin o scdere a veniturilor efectiv ncasate de ctre stat. Arthur Laffer a intrat n istorie desennd, n anii 1970, un grafic pe un erveel, ntr-un restaurant, la o cin cu 2 personaje: Donald Rumsfeld i Dick Cheney. La acel moment a lansat o teorie ilustrat prin graficul Curba lui Laffer. Teoria a demonstrat c scderea impozitelor i taxelor, pn la un anumit nivel, are drept efect creterea veniturilor efectiv ncasate, deoarece scderea impozitelor stimuleaz economia. n calitate de consilier pe probleme economice al preedintelui R.Reagan a implementat cu succes teoria n S.U.A., fiind i n prezent o persoan de referin n legtur cu problematica cotei unice i cu ideea meninerii impozitelor la un nivel relativ sczut. B. n doctrina economic s-a impus principiul conform cruia pentru un stat este avantajos s se menin echilibrul bugetar (V=Ch.). n timp, anumite economii funcionale au demonstrat faptul c soluia cea mai bun din punct de vedere economic este meniner ea unui deficit bugetar controlat. Soluionarea finanrii deficitului se realizeaz de ctre stat tot prin prghii de politic fiscal. Modalitile de finanare a deficitului bugetar includ datoria public sub toate aspectele, nstrinarea de bunuri mobile i imobile din proprietatea statului i emisiunea monetar. ntre instrumentele politicii fiscale reinem pe de o parte numrul i varietatea de impozite i taxe, iar pe de alt parte facilitile fiscale. n orice stat cu o economie funcional dezvoltat n condiii democratic, politica fiscal trebuie s respecte principiile: (trebuie completate din carte) impunerii echitabile. politicii financiare. politicii economice.

Dreptul statului de a reglementa un sistem de impunere (impozitare)

Principalele teorii care justific acest drept: 1. Teoria organic Hepel dreptul de impunere este un produs necesar dezvoltrii popoarelor. Scopul impozitrii trebuie s fie constituirea de venituri publice care sunt necesare meninerii ordinii n stat. 2. Teoria contractului social J.J.Rousseau, T.Hobbes n temeiul unui contract ncheiat ntre ceteni i stat, cetenii sunt de acord s renune la o parte din liberti, realizeaz anumite sacrificii financiare, iar n schimb, statul garanteaz prestarea unor serv icii. 3. Teoria echivalenei A.Smith, Montesquieu impozitele sunt preul serviciilor prestate de stat. Statul modific i poate modifica unilateral cotele de impozitare, n funcie de calitatea serviciilor prestate. 4. Teoria sacrificiului / a datoriei Statul nu este un organism creat prin voina tuturor cetenilor. Statul este un produs necesar dezvoltrii istorice. Dac suntem de acord cu ideea c viaa social este condiionat de existena statului, atunci dreptul statului de a impune este o consecin a obligaiei statului de a ndeplini nite funcii necesare ntreinerii vieii sociale. Maxime n legtur cu acest drept (aparinnd lui A.Smith): 1. maxima justiiei cetenii au obligaia de a plti anumite impozite, avnd n vedere veniturile concret realizate, sub protecia statului. Persoanele trebuie s plteasc un impozit proporional cu beneficiul realizat. 2. maxima certitudinii impozitele trebuie s fie stabilite n acte normative i nu trebuie s fie arbitrare. 3. maxima comoditii termenele i procedeele de percepere a impozitelor trebuie s fie determinate a.. s fie pe ct posibil convenabile contribuabilului. 4. maxima economiei contribuiile trebuie reduse la minimul posibil fa de necesiti. Dubla impunere= supunerea la impunere a aceleiai materii impozabile pentru aceeai perioad de timp de ctre 2 sau mai multe autoriti din 2 sau mai multe state diferite. Poate interveni i pe plan naional, n cadrul aceluiai stat, cnd aceeai mas impozabil este impozitat succesiv. Forme de manifestare: a) economic impozitarea n cadrul aceluiai stat, n mai multe rnduri, a aceleiai mase impozabile. b) juridic de regul, avem de a face cu impozitarea aceleiai materii de ctre 2 state diferite n acelai timp. Dubla impunere intervine deoarece statele folosesc criterii diferite de impozitare:

domiciliul sau sediul fiscal. cetenia. criteriul teritorialitii. Pentru a permite dezvoltarea relaiilor internaionale este necesar evitarea dublei-impuneri, iar acest fapt se poate realiza prin reglementri specifice: acte interne ale statelor. convenii bilaterale de evitare a dublei-impuneri. acorduri bi i multilaterale care s aib drept obiect i prevederi fiscale(ex: impozit pe profit sau pe dividende). Romnia a semnat peste 60 de convenii de evitare a dublei impuneri. Metode de evitare a dublei impuneri: a) metoda scutirii. b) metoda creditrii. a) stabilete faptul c statul de reziden al beneficiarului unui venit nu impoziteaz acele venituri care au fost impozitate de un alt stat. Exist 2 forme: - scutire total (statul de reziden nu ia n calcul venitul impozitat de un alt stat la determinarea masei impozabile). - scutire parial (venitul realizat i impozitat n alt stat nu se impoziteaz direct i de statul de reziden, dar se are n vedere la calcularea materiei impozabile). b) statul de reziden ia n calcul i veniturile realizate i impozitate ntr un alt stat cu precizrile: - dac se aplic o creditare total, statul de reziden scade din impozitul datorat, n ntregime, impo zitul pltit n strintate. - dac se aplic o creditare ordinar, statul de reziden deduce din impozit o sum mai mic dect impozitul efectiv, pltit n alt stat (aceast metod a fost avut n vedere la stabilirea legislaiei n Romnia). n situaia n care un stat a semnat convenia de evitare a dublei impuneri sau acorduri internaionale cu relevan fiscal, textul conveniilor i acordurilor va prevala fa de legislaia naional.

Elementele definitorii ale veniturilor publice fiscale


Veniturile publice fiscale sunt parte ale veniturilor publice ordinare, care sunt prelevate pe cale impozitelor i taxelor. Toate veniturile publice fiscale sunt caracterizate prin elemente comune:

a) Denumirea n raport de materia sa financiar-economic, avem de-a face cu impozite, taxe, vrsminte, contribuii. b) Debitorul (subiectul impunerii) pot fi persoane fizice sau juridice, obligate conform legii la plata unor taxe, impozite etc. Nu ntotdeauna debitorul unei obligaii este i pltitorul acesteia (ex: impozitul pe salariu debitorul este salariatul, iar pltitorul este angajatorul) c) Obiectul (materia impozabil) n principiu sunt venituri sau bunuri. d) Unitatea de evaluare este elementul care exprim cuantumul unitar n raport cu baza de calcul. Poate fi cot procentual sau fix (de impozit). e) Unitatea de impunere este unitatea n care se exprim obiectul sau materia impozabil (lei, mp, ha). f) Asieta modul de aezare a unui impozit. Presupune determinarea obiectului impunerii, identificarea subiectului, materiei impozabile i stabilirea cuantumului de plat. Cunoaterea i evaluarea materiei impozabile se poate realiza prin evaluare: direct (declaraia persoanei de impunere la profesiile libere declaraiile estimate la nceputul anului). indirect (se aplic unor bunuri care necesit aprecieri exterioare cldiri, terenuri statul stabilete jaloane de apreciere). g) Perceperea / ncasarea procedeul specific plat: direct. prin stopaj la surs. prin aplicare i anulare de timbre fiscale mobile. h) termenele de plat i) eventuale nlesniri j) rspunderea debitorilor k) calificarea venitului bugetar n cauz

C3-Fiscal
Obligatia fiscala
Obligatia fiscala= continutul fundamental al raportului juridic fiscal si consta in obl.jur.stabilita in mod unilateral de catre stat in sarcina pers.fiz.si jur. de a plati o suma de bani la termene prestabilitate in contul bugetelor publice. Temeiul legal: C.p.fiscala. C.p.f. reglementeaza cadrul general de manifestare a obligatiei fiscale, si anume: - obligatia de a declara bunurile si V impozabile sau, dupa caz, de a declara impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetelor publice ( obligatii de plata principale)

- obligatia de a calcula si inregistra in evidentele contabile si cele fiscale toate sumele datorate bug.publice - obligatia a plati la termenele legale toate categoriile de sume datorate bugetelor publice - daca este cazul, obligatia de a plati majorari de intarziere aferente obligatiei principale (obligatii de plata accesorii) - obligatia de a calcula, a retine si a varsa la termenele legale sumele cuvenite bugetelor publice care fac obiectul stopajului la sursa (ex. impozitul pe salariu) - orice alte obligatii care revin contribuabililor in aplicarea legii fiscale Conceptul de obligatie fiscala nu este sinonim cu cel de creanta fiscala. Obligatia fiscala este o obligatie corelativa dr. de creanta fiscala (dr. patrimonial care rezulta din raportul de dr.material fiscal). C.p.f. reglementeaza si cadrul general de manifestare a dr.de creanta fiscala: - dr.de a percepe impozite, taxe, contributii (creante fiscale principale) - dr.de a percepe majorari de intarziere (creante fiscale accesorii) - dr.la rambursarea TVA - dr.organului fiscal de a solicita stingerea obl.fiscale de catre orice platitor in locul debitorului - dr.contribuabilului la restituirea sumelor platite in masura in care plata unor creante fiscale a fost facuta fara temei legal.

Particularitatile obligatiei fiscale


Izvorul obligatiei: Intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care trebuie sa instituie obligativitatea platii unor sume la bug.pub. Beneficiarul obligatiei: Desi creditorul direct e statul prin organele fiscale, beneficiarul este intreaga societate pt. ca V colectate sunt alocate in mod obligatoriu sub forma Ch publice. Obiectul obligatiei: Intotdeauna intr-o suma de bani chiar dc. ne referim la un V in produse (impozitul aferent acelor produse o sa fie in bani). Cum se individualizeaza: Obligatoriu in forma scrisa. Conditiile de stabilire si de modificare sunt expres prevazute de legea fiscala si in multe cazuri difera de la o categorie de V (venituri) la alta. Stingerea obligatiei fiscale: Se poate realiza prin mijloace comune si altor obligatii (executarea silita, plata, prescriptia), dar si prin mijloace specifice (compensare, scadere, anulare). Ca tipologie de obligatie juridica, obligatia fiscala e o obligatie de a face avand ca premisa generala marirea patrimoniului sau detinerea in proprietate a unor bunuri. In legatura cu detinerea in proprietate a bunurilor ca generator al obligatiei de plata, obligatia fiscala apare drept o obligatie propter rem (urmareste bunurile oriunde). Individualizarea obligatiei fiscale se realizeaza prin intermediul titlului de creanta fiscala. 8

Titlul de creanta fiscala= act juridic unilateral intocmit de catre organele de specialitate sau alte pers.imputernicite conform legii prin care se stabileste si se individualizeaza intinderea unei obl.de plata care revine unui anumit contribuabil.

Particularitatile titlului de creanta fiscala


1. Este un act juridic unilateral ( deoarece obl.fis. e impusa unilateral de catre stat). 2. Emis in forma scrisa. 3. Este un act juridic declarativ de dr.&obl. care constata pe de o parte dr. statului de a incasa o suma de bani si pe de alta parte obl.contribuabililor de a plati. Nu este un act jur. constitutiv de dr.&obl. pt.ca obl. fis. e preinstituita prin lege si doar individualizata in titlul de creanta fiscala. Avand in vedere caracterul declarativ de dr.&obl. se poate justifica si efectul retroactiv in ceea ce priveste calcularea obl. 4. Este un act juridic cu caracter executoriu de drept (nu tb. Investit cu titlu executoriu)=> org.fis.poate sa treaca direct la executarea silita fara indeplinirea unor formalitati prealabile.

Tipologii
a) Explicite A.j. care au fost redactate exclusiv in scopul constatarii unor obl.de plata la bug.pub. (ex. toate actele de impunere prevazute de legea fiscala la un moment dat: procesele-verbale de impunere, declaratiile contribuabililor, alte documente de evidenta intocmite de contribuabili, declaratia vamala. b) Implicite A.j. care, pe langa constatarea obligatiei de plata a unor sume de catre contribuabili la bug.pub., au un alt continut principal. Desi intocmite cu alt scop decat fiscal, titlurile respective individualizeaza si obl.fis. Ex. statele de plata ale salariilor documentele care atesta repartizarea dividendelor orice act de control financiar in masura in care constata si obligatia de plata la bug.pub.

Exigibilitatea obl.fiscale
Exigibilitatea obl.fis.= momentul de la care statul poate cere executarea creantei (contribuabilul poate plati pana la data respectiva oricand; dar de la care o sa fie sanctionat pt.neplata). Temeiul legal general: C.p.f. Fiecare obl.fis. dupa ce e individualizata devine exigibila dupa cum urmeaza: - fie la o data concreta stabilita de actele normative care reglementeaza V bug.(C.f. are inscrise scadente precise pt.majoritatea V)

in situatia in care actele normative fiscale nu precizeaza date concrete de plata pt.anumite V, scadenta e stabilita de MFP prin ordin al ministrului Finantelor. Uneori avem ordin comun al min. Fin. si al min. Administratiei si Internelor - obl.fis.e stabilita in urma unui control financiar => regula speciala: obl.se va plati intr-un anumit termen de la scadenta. Scadenta o stabileste in functie de momentul comunicarii proc.-vb.de control: a. contribuabilul semneaza doc.de control=> data semnarii= data comunicarii b. contribuabilul nu semneaza doc.de control=> se comunica cu data de primire: b1. comunicarea s-a facut intre 1 si 15 inclusiv ale unei luni=>plata tb.facuta pana in data de 5 a lunii urmatoare b2. comunicarea s-a facut intre 16 si 31=>plata tb.facuta pana in data de 20 a lunii urmatoare Simpla contestare a actelor de control nu suspenda automat obl.de plata. Pentru ca ea sa fie suspendata tb.sa se solicite si sa se aprobe de catre instanta aceasta. Daca termenul de plata se sfarseste intr-o zi nelucratoare=> termenul de plata e devansat si cuprinde si ziua lucratoare imediat urmatoare. Neexecutarea in termen a unei obl.fis. atrage o forma a raspunderii patrimoniale specifica dr.fiscal: obligarea la plata de majorari de intarziere. De-a lungul timpului, ca sanctiuni pt.neplata in termen: dobanzi, penalitati de intarziere, majorari de intarziere. Temeiul legal principal pt.perceperea de majorari de intarziere: C.p.f.

Principiile generale privind aplicarea majorarilor de intarziere


1. sanctiunea intervenita pt.neplata la termen a obl.fis. 2. cuantumul majorarilor de intarziere se stabileste prin decizie de catre organul fiscal 3. majorarile se fac V la bug.caruia ii apartine creanta principala 4. in cazul platilor realizate prin transfer bancar si care nu-s decontate in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului (debitorului), responsabilitatea va apartine tot debitorului obligatiei (avand dr.de regres impotriva bancii) 5. in cazul creantei fiscale care se stinge prin compensare, eventualele majorari de intarziere se datoreaza pana la data stingerii integrale a creantei fiscale De principiu, maj.de intarziere se calculeaza pt.fiecare zi de intarziere incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la achitarea integrala a sumei datorate. Exceptii: - in cazul impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume care sunt stinse prin executare silita, maj.sunt datorate pana la data intocmirii proc.-vb. de distribuire, inclusiv

10

Daca plata pretului, in urma executarii silite, se face in rate, maj. se calculeaza pana la data intocmirii proc.-vb.de distribuire a avansului. Pt.suma ramasa de plata, maj. vor fi suportate de catre cumparator. - impozitele, taxele, contributiile datorate de un debitor declarat insolvabil maj.de intarziere se vor calcula pana la incheierea proc.-vb.de constatare a insolvabilitatii, inclusiv data respectiva. Situatii de exceptie cu reguli speciale sunt prevazute de C.p.f. pt.impozitul pe profit si impozitul pe V global. Nivelul maj. de intarziere = 0,1% din suma datorata pe fiecare zi de intarziere. Acest nivel poate fi modificat prin legi bugetare anuale. Nu se percep majorari la majorari, insa cand se percepeau dobanzi si penalitati de intarziere, se percepeau concomitent.

C4-Fiscal
Modificarea obligaiei fiscale
Temeiul legal general: Codul de procedur fiscal. n doctrin exist 4 situaii principale care au drept efect modificarea obligaiei fiscale: I. Modificarea elementelor n raport de care s-a fcut individualizarea obligaiei fiscale. II. Modificarea situaiei juridice a contribuabilului. III. Acordarea de ctre organele fiscale de nlesniri. IV. Modificarea actelor normative prin care sunt reglementate venituri bugetare. I. Uneori, ntre momentul emiterii unui titlu de crean fiscal i stingerii obligaiei fiscale pot s se modifice anumite elemente care s duc la schimbarea masei impozabile. n viaa economic sunt numeroase astfel de situaii, n unele cazuri contribuabilul corectnd din proprie iniiativ declaraiile fiscale, iar n altele fiind incidente aspecte exterioare: - n urma admiterii contestaiei formulat n instan de ctre contribuabil, instana constatnd prin hotrre, c obligaia fiscal a fost greit stabilit. - n urma controlului exercitat de organele fiscale se constat prin acte de control c obligaia fiscal nu a fost corect determinat i se stabilete cuantumul corect al acesteia. II. n cazul contribuabilului persoan juridic, poate avea loc o reorganizare a activitii,divizare, fuziune sau poate interveni insolvena i ncetarea

11

activitii. Incidena oricrei astfel de situaii va avea ca efect modificarea obligaiei fiscale. III. n conformitate cu dispoziiile fiscale, la cererea temeinic justificat a contibuabilului, organul fiscal competent conform legii, poate acorda, pentru obligaii fiscale restante pe care le administreaz, nainte de nceperea executrii silite i chiar i n timpul procedurilor de executare, anumite nlesniri la plat. Codul de procedur fiscal reglementeaz mai multe categorii de nles niri: - ealonri la plata obligaiilor principale. - amnri la plata obligaiilor principale. - ealonri la plata obligaiilor secundare (accesorii) majorri de ntrziere. - amnri i/sau scutiri ori amnri i/sau reduceri de majorri de ntrziere (e posibil ca pentru perioada nlesnirilor, contribuabilul s fie obligat la plata de majorri). - scutiri sau reduceri de impozite i taxe locale. De regul, legislaia fiscal oblig debitorii ca, pentru a beneficia de nlesniri, s constituie garanii, care s acopere creana pentru care s-a acordat o form de nlesnire. IV. Legea fiscal este de direct aplicare, iar organele fiscale au obligaia de a aplica imediat orice modificare i de a aduce la cunotina publicului orice eventuale modificri. Pentru sistemul fiscal romnesc se observ un fenomen de amendare continu a actelor normative care reglementeaz veniturile fiscale. Din aceast cauz se remarc i un fenomen de cunoatere insuficient a legii, uneori chiar de organele fiscale. Teoretic, Codul fiscal pre vede o perioad de 6 luni de trenziie, pn la intrarea n vigoare a unei modificri. Practic, se pot observa ample i continue amendamente la principiile i regulile fiscale. Procedura complet de acordare a nlesnirilor la plat este prevzut n acte normative cu caracter special dedicate acestor instituii. Nerespectarea condiiilor de acordare a nlesnirilor determin exigibilitatea creanei fiscale i posibilitatea declanrii sau continurii procedurilor de executare silit.

Stingerea obligaiei fiscale


Exist situaii comune cu alte ramuri de drept, dar i cazuri de stingere a obligaiei fiscale specifice dreptului fiscal. A. comune: prescripia, plata, executarea silit. B. speciale: compensarea, anularea, scderea. 1. a) b) Plata 2 modaliti: direct, efectuat de ctre contribuabil. indirect, efectuat de alt persoan dect contribuabilul: reinere la surs mod de percepere a obligaiei fiscale, stabilit imperativ de lege pentru situaii expres determinate. angajamentul de plat asumat n form autentic de o ter persoan. un act autentic prin care se constituie o garanie n favoarea statului n locul unui contribuabil. 12

Plata direct se poate realiza: n numerar. prin transfer bancar (decontare bancar). aplicare i anulare de timbre fiscale mobile. n cazul transferurilor bancare sau mandat potal, de principiu, obligaia fiscal se consider stins, la momentul creditrii contului creditorului. Dac un contribuabil datoreaz mai multe tipuri de crean fiscal i el transfer organelor fiscale o sum care nu acoper n ntregime creanele, organul fiscal va trebui s sting acea crean fiscal care este indicat de contribuabil n documentul de plat. Dac contribuabilul tranfer o sum de bani fr s precizeze ce crean vrea s achite, Codul de procedur fiscal stabilete o ordine de stingere a creanelor: - dac contribuabilul a beneficiat de nlesniri, cu prioritate se sting sumele n legtur cu care s-au acordat nlesnirile. - dac nu au fost acordate nlesniri, prima categorie care se stinge este reprezentat de obligaiile fiscale scadente n anul curent, dup care obligaiile accesorii. - dac s-a pltit mai mult, ordinea este obligaia principal din anul anterior i accesoriile acestora. - dac s-a achitat tot i a mai rmas o sum neutilizat, ea poate fi stins. Se pot stinge creane viitoare, dar numai la solicitarea expres a contribuabilului. b) Plata realizat de persoane: - reinerea la surs: o ter persoan calculeaz, reine i vars la bugetul de stat anumite impozite i taxe. Este o modalitate comod, rapid i sigur de colectare a creanelor fiscale, deoarece reduce sustragerea la plat, numrul de formaliti, iar n caz de control se verific o singur persoan pentru mai multe contribuii (impozit pe salariu, drepturi de autor, proprietate intelectual, venituri realizate de nerezideni). Reinerea i nevrsarea unor sume ce reprezint creane fiscale = evaziune fiscal pedepsit cu nchisoare de la 1 la 3 ani. a) 2. Compensarea: Un contribuabil a pltit sume pe care nu le datora sau n cua ntum mai mare dect datora. O sum se consider nedatorat dac nu exist un titlu de crean fiscal aferent acesteia sau cnd titlul de crean fiscal a fost emis cu aplicarea eronat a dispoziiilor legale. Compensarea obligaiilor fiscale, datorate de ctre un debitor, cu creanele acestuia mpotriva statului se realizeaz de ctre autoritatea competent, fie la cererea debitorului, fie din oficiu, n urmtoarea ordine: - se compenseaz cu sume datorate n temeiul unor grafice de nlesnire la plat. - obligaiile fiscale principale din anul curent. - obligaiile accesorii din anul curent. - obligaiile principale i accesorii pn la 31 decembrie a anului precedent. - pn la compensarea integral a sumei. Compensarea poate opera cu obligaii viitoare ale contribuabilului numai la cererea expres a acestuia. n cazul compensrii, n materie fiscal se aplic principiile specifice:

13

compensarea opereaz ntr-un interval de timp care trebuie s se ncadreze n termenul de 5 ani (prescripie). - taxele pltite prin timbre fiscale mobile nu se restituie. - prin compensare se pot stinge creanele reciproce care privesc acelai buget, ambele pri dobndind att calitatea de debitor, ct i de calitatea de creditor. - organul fiscal poate dispune compensarea ori de cte ori con stat existena unor creane reciproce, mai puin n cazul deconturilor negative de T.V.A. Compensarea este alternativ cu restituirea, de principiu. n fapt, restituirea intervine, n dreptul fiscal, atunci cnd nu este posibil compensarea. Codul de procedur fiscal prevede faptul c se pot restitui contribuabilului la cerere urmtoarele sume: - sume pltite fr niciun titlu de crean. - sume pltite n plus fa de titlu de crean fiscal. - sume pltite ca urmare a unei erori de calcul. - sume pltite suplimentar datorit aplicrii eronate a legii. - sume contestate n hotrri judectoreti. Pentru sumele de restituire de la bugetul de stat, contribuabilul are dreptul s ncaseze dobnzi, care se calculeaz dup scurgerea unui termen de 60 de zile de la comunicarea ctre contribuabil a deciziei de impunere. Data stingerii obligaiei fiscale n cazul compensrii este diferit: - dac avem n vedere compensarea la cerere similar cu solicitarea de restituire, data compensrii este data nregistrrii cererii la org anul fiscal. - dac avem n vedere compensarea din oficiu, data stingerii obligaiei fiscale este data nregistrrii operaiunii de ctre trezorerie n temeiul unei note de compensare, ntocmit de organul fiscal. - situaii de compensare prevzute de acte normative speciale, data compensrii se prevede n actul normativ. 3. Scderea Nu este o modalitate propriu-zis de stingere a obligaiei, deoarece operaiunea de scdere din dreptul fiscal presupune scoaterea anumitor sume scadente din evidena curent a organului fiscal i trecerea ntr-o eviden separat, pn la ndeplinirea termenului de prescripie. Prescripia este de fapt cazul de stingere i n aceste situaii care presupun aceste modificri n evidena organelor fiscale. n lege se face difereniere ntre cazurile care au drept efect scderea care privesc persoane fizice i cele care au n vedere persoane juridice. n cazul persoanelor fizice avem n vedere ipotezele: - a decedat fr s lase avere, n schimb, avea obligaii fiscale de ndeplinit. - contribuabilul cu obligaii scadente a disprut fr s lase bunurile n urmrire. - contribuabilul este insolvabil i nu deine bunuri sau venituri care s poat fi executate silit. n cazul persoanelor juridice, scderea intervine dac urmare a aplicrii procedu rii insolvenei nu s-au putut acoperi integral creanele fiscale sau persoana juridic i-a ncetat activitatea altfel dect prin faliment, fr s existe n patrimoniu suficiente resurse pentru a acoperi obligaiile fiscale scadente.

14

Att n cazul persoanelor fizice, ct i n cazul persoanelor juridice, starea de insolven se poate constata de ctre organul fiscal care administreaz respectiva crean, fr s fie necesar intervenia unei instane de judecat. n mod concret, organul fiscal ntocmete un proces verbal specific, prin care constat starea de insolvabilitate.

C5-Fiscal
Cazuri de stingere a obligatiilor fiscale (continuare)
4. Anularea = actul de clementa al statului in legatura cu anumite obligatii fiscale. Acest act de clementa intervine rar, numai in cazul in care intervin anumite circumstante deosebite care reclama o anumita intelegere a organelor fiscale. Aceste acte de clementa pot fi: -cu aplicabilitate generala -pot viza anumiti contribuabili determinati Situatii: I. Caz de amnistie fiscala Organul fiscal decide ca anumite categotii de venituri naincasate pentru o anumita perioada de timp sa nu mai fie urmarite silit. II. Anularea unor obligatii fiscale individuale Se face prin acte ale MFP care constata faptul ca cheltuielile de executare silita sunt mai mari decat creanta fiscala urmarita. Codul de Procedura fiscala prevede faptul ca se anuleaza aceste obligatii fiscale care la 31 decembrie a anului fiscal sunt in suma mai mica de 10 lei. 5. Prescriptia In situatia in care dreptul de a executa silit un titlu de creanta fiscal nu este exercitat in termen legal, acesta se prescrie si pe cale de consecinta se produc urmatoarele efecte: - se stinge dreptul statului de a urmari si de solicita incasarea unui anumit venit; - se stinge obligatia contribuabilului de a plati suma mentionata in titlu de creanta fiscala. In mod particular in dreptul fiscal se stinge si dreptul contribuabilului de a solicita restituirea eventualelor sume platite in plus fata de titlul de creanta fiscala. Termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita incepe la scadenta creantei fiscale. Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 5 ani de la finele anului fiscal in care a luat nastere respectivul drept. Termenul de calculeaza de la 1 ianuarie al anului urmator. Dreptul de a cere compensarea si/ sau restituirea unor sume se prescrie tot in termen de 5 ani. Ca si in cadrul dreptului Civil, sumele platite de debitor dupa incheierea termenului de prescriptie nu se restituie intrand pe regimul obligatiilor naturale.

15

Prescriptia in dreptul fiscal este afectata de cazul de intrerupere si suspendare a cursului. A. Cazuri de intrerupere: Sunt aplicabile : - dispozitiile generale ale dr. Civil si dispozitiile exprese ale unor norme speciale fiscale; - realizarea unor acte voluntare de plata de catre debitor inainte sau in cursul executiei silite; - indeplinirea de buna voie de catre debitorul contribuabil a unor acte de executare pe parcursul executiei silite; - constatarea insolvabilitatii contribuabilului. B. Cazuri de suspendare: Sunt aplicabile: - dispozitii ale dr. Civil + - situatia in care suspendarea se constata prin hotarare judecatoreasca definitiva; - pe perioada acordarii unor inlesniri de catre creditorul fiscal; - in situatia in care debitorul sustrage venuturi sau bunuri de la urmarire sau executarea silita. !!! Codul de procedura fiscala satbileste principiul conform caruia in situatia in care organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita, acesta trebuie sa inceteze orice masuri ed realizare a respectivei creante. 6. Darea in plata Creantele fiscale administrate prin MFP, prin ANAF si creantele fiscale apartinand bugetelor locale pot fi sustrase la cererea debitorului si cu acordul expres al creditorului fiscal prin trecerea in proprietatea statului sau in proprietatea unitatii administrativ teritoriale a unor bunuri imobile care fac sau no obiectul executiei silite. Organul fiscal va intocmi o documentatie si o cerere specifica pe care le depune la o comisie special conceputa pentru formalitatile de dare in plata. Aceasta comisie se numeste prin ordin al ministrului FP sau prin hotarari ale organelor locale. Comisia va analiza dosarul respectiv numai in situatia in care pentru bunul oferit de debitor exista o solicitare de preluare in administrare. Dupa analizarea dosarului, comisia poate admite sau respinge cererea de dare in plata. In cazul admiterii cererii comisia va dispune ca organul fiscal sa intocmeasca un proces verbal care sa constate: - trecerea bunurilor in proprietate publica; - stingerea creantei fiscale. Comisia, de principiu, respinge cererea, daca bunurile oferite nu sunt de uz sau de interes public.

16

Procesul verbal de trecere a bunurilor in proprietatea publica a statului sau locala valoreaza titlu de proprietate. Bunurile preluate astfel trebuie date in administrarea unei institutii publice. Pana la intrarea in vigoare a acestui act de administrare, bunurile raman in custodia organului fiscal care l-a preluat. In cazul in care bunurile preluate au fost revendicate si restituite unor terte persoane, debitorul contribuabil va fi din nou obligat la plata acelor creante fiscale care au fost stinse prin darea in plata. Creanta fiscala renaste la data restituirii bunului imobil catre tert. Pe perioada termenului de prescriptie a creantei fiscale si, ulterior, preluand bunul ca efect al darii in plata, acea comisie speciala poate revoca in tot sau in parte decizia de stingere a creantei fiscale si de trecere a bunului in proprietate publica. CPF pemite revocarea daca comisia ia cunostinta de anumite aspecte privind bunurile imobile care nu i-au fost cunoscute la data aprobarii procedurii de stingere si care ar fi determinat sa nu aprobe cererea. Pentru perioada cuprinsa intre data trecerii bunului imobil in proprietate publica si data revocarii deciziei, debitorul contribuabil nu datoreaza majorari de intarziere. 7. Executarea silita In cazul in care debitirul nu isi plateste de buna voie impozitele si taxele la scadenta, organul fiscal competent procedeaza la actiunea de executare silita. Organele fiscal care administreaza creantele fiscale sunt abilitate de lege sa instituie masuri asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita. In momentul in care organul fiscal demareaza procedura de executare silita, acesta se transforma in organ de executie. Pentru efectuarea procedurii de executare este competent oragul fiscal in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile. Daca se impune urmarirea mai multor buniri aflate in circumscriptii diferite, coordonarea executarii o va realiza organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul. Atunci cand se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire, sustragere de la executare, organul fiscal in raza caruia se afla domeniul fiscal al debitorului poate proceda la indisponibilizarea si la executarea silita, indiferent de locul unde se gasesc bunurile. In situatia debitorilor solidari, organul de executare coordonator va fi cel in a carui raza teritoriala isi are domicilul fiscal debitorul despre care exista indicii ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile. Organul fiscal transformat in organ de executare, realizeaza procedurile de executare silita prin intermediul executorilor fiscali. CPF stabileste drepturi si obligatii executorilor fiscali. Impozitele, taxele si alte sume cuvenite bugetului public, no pot fi urmarite de niciun creditor in proceduri de executare silita. In cazul asocierilor fara personalitate juridica (ex. Societate Civila de Avocati), daca este emis un titlu executoriu pe numele asocierii, organul de executare va putea urmari atat bunurile din patrimoniul asocierii cat si bunuri personale ale partenerilor din asociere.

17

Titlul executoriu si conditii de declansare a executarii silite Executarea silita a unei creante fiscale se poate realiza in temeiul unui titlu executoriu. Titlul de creanta fiscala devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege. Modificarea unui titlu de creanta fiscala astrage automat modificarea titlului executoriu. Titlul de creanta transformat in titlu executoriu emis de organul fiscal trebuie sa indeplineasca anumite elemente: - elementele comune ale actului administrativ fiscal la care CPF adauga cateva solicitari exprese: o Codul de identificare fiscala o domiciliul fiscal o oricare alte date de identificare o cuantumul si natura sumelor datorate. In cazul debitorilor solidari se emite 1 singur titlu executoriu. Anumite titluri executorii sunt emise chiar de organul fiscal, iar alte titluri pot fi emise de alte organe. Ex. Politia contaventiile rutiere. CPF precizeaza ca indiferent de emitent actul fiscal ajuns titlu executoriu trebuie sa indeplineasca conditii specifice(de identificare a contribuabilului, mentionarea expresa a sumei de plata si natura debitorului). Daca organul fiscal constata ca un titlu executoriu emis de un organ nefiscal no indeplineste conditiile din CPF va restitui titlul respectiv emitentului (nu-l pune in executare). Reguli generale de executare silita I. Executarea silita se poate intinde asupra tuturor bunurilor si veniturilor debitorului care au caracter urmaribil, comform legii. II. Valorile bunurilor urmaribile trebuie sa se faca in masura necesara pentru realizarea creantei fiscale si a recuperarii cheltuielilor de executare; III. In cazul bunurilor supuse unui regim special de circulatie, organul de execuatare trebuie sa respecte acele conditii speciale impuse de lege; IV. In cazul procedurilor de executare silita organul fiscal poate recurge la una sau mai multe modalitati de executare silita concomitent; V. Executarea silita se deruleaza pana la stingerea integrala a creantelor principale, accesorii si a cheltuielilor de executare; VI. Daca titlul executoriu prevede obligatia debitorului de a plati majorari de intarziere fara ca acestea sa fie determinate ca si valoare, majorarile vor fi calculate de catre organul de executare. Dupa calculare, organul de executare le consemneaza intr-un proces verbal care consemneaza titlul executoriu pentru aceste majorari; VII. Orice garantii reale in legatura cu care au fost efectuate formalitatile de publicitate vor fi opozabile si organelor fiscale, ca oricarui tert.

18

Cine are garantie reala inregistrata (pentru opozabilitate) are drept de preferinta in fata statului.

C6-Fiscal
-continuareIn toate procedurile de executare silita creditorul fiscal tb.sa indice titlul executoriu cu aratarea naturii si cuantumului debitului care face obiectul executarii. Executarea silita se declanseaza printr-un act juridic specific numit somatie. Daca in timp de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu-si executa obligatia, se continua masurile de executare. Pentru valabilitatea declansarii executarii silite este obligatoriu ca somatia sa fie insotita de un exemplar al titlului executoriu. Ca si act jur.,somatia va tb.sa indeplineasca toate conditiile specifice actului adm.fiscal la care se adauga urmatoarele: - nr.dosarului de executare - suma pt.care se incepe exec.silita - termenul in care debitorul urmeaza sa plateasca suma prevazuta-n titlul executoriu - consecintele nerespectarii de catre debitor a acestor dispozitii Daca executarea silita nu are ca obiect sume de bani, inaintea executarii, organul de executare va dispune evaluarea bunurilor. Aceasta procedura de evaluare poate fi realizata de proprii experti evaluatori ai organului fiscal sau de catre experti independenti. In dreptul fiscal, exec.sil. se suspenda in anumite cazuri specifice intre care: a) prin decizia instantei de judecata sau decizia creditorului fiscal b) prin acordarea de inlesniri de plata c) prin efectul unei H.G. in cazuri exceptionale pentru o perioada de max 6 luni aprobata o singura data pt.acelasi debitor Exec.sil. se intrerupe in cazurile generale conform dreptului comun. Nu se intrerupe exec.sil.in perioada in care un contribuabil e declarat insolvabil. Exec.sil. inceteaza la momentul la care sunt stinse obligatiile prevazute in titlul executoriu sau daca titlul executoriu a fost anulat/ desfiintat. In urma incetarii exec.sil., organul de exec.are obligatia de a ridica masurile de executare silita intr-un termen de max.5 zile de la data incetarii executarii. 19

Executarea silita prin poprire


Sunt supuse executarii silite prin poprire urmatoarele categorii: - sumele de bani - titlurile de valoare - alte bunuri mobile incorporale detinute/ datorate cu orice titlu de catre terti debitorului Nu se supun procedurilor de poprire sumele reprezentand credite nerambursabile sau orice alte finantari primite de la institutii sau alte organisme intl.pt.derularea unor programe/ proiecte. In cazul sumelor urmaribile in valuta detinute in banci, banca, in calitate de tert poprit, va trebui sa faca convertirea in lei fara consimtamantul titularului fondului la cursul de schimb al bancii din data popririi. Sumele reprezentand venituri banesti ale debitorului pers.fiz., realizate ca angajat, precum si pensiile, ajutoarele si indemnizatiile de orice fel sunt supuse urmaririi numai in parte, in conformitate cu prevederile C.proc.civ. In mod concret, poprirea se infiinteaza printr-o adresa transmisa de catre organul de executare tertului poprit prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Adresa de infiintare, insotita de 1 exemplar al titlului executoriu, este, de regula, transmisa in copie si debitorului. Poprirea se infiinteaza la momentul primirii de catre tertul poprit a adresei de infiintare insotita de titlul executoriu. Spre deosebire de dr.comun, in dr.fiscal, poprirea nu-i supusa validarii de catre instanta! Odata infiintata poprirea, tertul poprit are urmatoarele obligatii: - sa plateasca organului fiscal in conturile indicate sumele datorate ca obligatii fiscale principale, accesorii si cheltuielile de executare si, dupa caz: - sa indisponibilizez bunurile mobile incorporale poprite si sa instiinteze organul fiscal despre aceasta Daca sumele detinute de terti pt.debitor sunt poprite de mai multi creditori, se va proceda la distribuirea sumelor dupa o ordine de preferinta specifica prevazuta de Cpf. Daca debitorul aplica de bunavoie sumele prevazute in somatie, organele fiscale vor instiinta tertii popriti pt.a sista indisponibilizarea conturilor. In situatia in care sumele prevazute in titlul executoriu nu pot fi onorate in aceeasi zi, bancile vor mentine masura popririi si le vor achita in transe din incasarile zilnice ale debitorului. Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza o suma de bani debitorului urmarit sau daca se invoca alte neregularitati privind infiintarea popririi, mentinerea sau desfiintarea popririi va fi decisa de instanta de judecata in a carei raza teritoriala isi are sediul tertul poprit. Si in cadrul popririi, debitorul poate sa conteste valabilitatea titlului executoriu si a masurilor de executare. Mecanismul=contestatia la executare.

20

Executarea silita a bunurilor mobile, altele decat cele care fac obiectul popririi
Sunt: - bunurile mobile corporale - bunurile care sunt detinute de debitor (deci nu cele detinute de tert pentru debitor) Cpf stabileste faptul ca sunt supuse exec.sil.orice bunuri mobile ale debitorului cu exceptiile prevazut de lege. In cazul debitorului pers.fiz.nu pot face obiectul exec.sil.anumite bunuri mobile necesare vietii si muncii debitorului precum si familiei sale: - bunurile mobile care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala - bunurile strict necesare uzului personal sau casnic atat debitorului cat si familiei - obiectele de cult religios daca nu sunt mai multe de acelasi fel - alimentele necesare debiorului si familiei pe o perioada de 2 luni - daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, nu pot face obiectul executarii alimentele strict necesare pana la noua recolta - combustibilul necesar debitorului si familiei pt.incalzit si prepararea hranei calculat pt.3 luni de iarna Daca in cazul popririi aveam somatia, in cazul bunurilor mobile, altele decat cele supuse popririi, avem sechestrarea si valorificarea acestora. Sechestrul se instituie printr-un document specific, procesul-verbal de sechestru. Cpf stabileste faptul ca bunurile nu vor fi sechestrate daca prin valorificarea acestora nu s-ar putea acoperi decat cheltuielile de executare. De la data intocmirii pr-vb.de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cate 1 exemplar al pr-vb.de sechestru se comunica debitorului si, daca e cazul, custodelui (echivalentul tertului poprit de la poprire). Actele de dispozitie care ar interveni ulterior indisponibilizarii sunt lovite de nulitate absoluta. Bunurile mob.sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, vor putea fi preluate in custodie de creditor sau vor putea fi ridicate si depozitate la un tert, iar decizia apartine organului de executare. Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia debitorului sau in custodia unui tert si se constata ca exista pericolul de substituire/ degradare, organul de executare are posibilitatea sa aplice un sigiliu asupra bunurilor. Evident ca daca custodele este o alta pers.decat creditorul sau debitorul, aceasta este remunerata pentru activitatea respectiva.

Executarea silita a bunurilor imobile


Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietatea debitorului. 21

Daca debitorul detine un bun imobil in coproprietate cu alte persoane, exec.sil.se poate intinde numai asupra bunului atribuit debitorului in urma partajului judiciar. In cazul pers.fiz.nu se poate supune exec.sil.spatiul minim de locuit necesar debitorului si familiei. Si aici avem sechestrarea si valorificarea bunurilor. Sechestrarea se face prin semnarea unui proces-verbal de sechestru. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipoteca legala. Dr.de ipoteca confera creditorului fiscal, in raport cu alti posibili creditori, aceleasi dr.ca si dr.de ipoteca conform normelor comune. La instituirea sechestrului, precum si pe tot parcursul exec., organul de executare poate numi un administrator sechestru (echivalentul custodelui) pentru administrarea bunurilor imobile, inclusiv pentru apararea in eventuale litigii. Administrator sechestru poate fi: creditorul, debitorul sau un tert. Cand acesta este un tert, el este remunerat pentru activitate. Dupa primirea pr-vb. de sechetru, debitorul poate solicita organului de executare in termen de 15 zile de la comunicare sa i se permita ca plata creantei fiscale sa se faca din veniturile generate de bunurile imobile sau din alte venituri ale sale. Organul de executare poate accepta o asemenea solutie cu conditia ca, printr-un astfel de procedeu, creanta fiscala si cheltuielile de executare sa fie stinse integral intr-un termen de max 6 luni. Daca se aproba o astfel de cerere, executarea silita se suspenda. Daca creanta fiscala nu-i stinsa in termen de 15 zile de la comunicarea prvb.de sechestru, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor imobile. Cpf prevede mai multe modalitati de valorificare a bunurilor imobile sechestrate: - valorificarea printr-o metoda aleasa de catre creditor si debitor, adica prin intelegerea partilor - o vanzare directa - o vanzare la licitatie Aceste bunuri pot fi vandute in regim de consignatie (prin intelegerea partilor, prin case de licitarii, societati de brokeraj).

C7-Fiscal
Impozitul pe profit
-impozit direct -Venit la bugetul de stat Contribuabili: 22

1. PJ romane, de principiu, platesc imp.pe profit (IPP in continuare) pt.activitatile desfasurate in Ro/strainatate 2. PJ straine care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent in Ro (de discutat la seminar: ce e sediul permanent?) 3. PJ straine si PF nerezidente care desf.activitati in Ro intr-o asociere fara personalitate juridica (K de asociere; nu creeaza o noua PJ) 4. PJ straine care realizeaza venituri din/in legatura cu proprietati imobiliare situate in Ro sau realizeaza venituri din instrainarea unor titluri de participare detinute la o PJ romana (actiuni, parti sociale) 5. PF nerezidente si PF romane pt.venituri realizate in Ro si strainatate din asocieri fara personalitate jur.(impozitul datorat de catre PF trebuie calculat, retinut si varsat de PJ) Sfera de cuprindere: pt. 1: impozitul se aplica asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa atat in Ro, cat si in strainatate pt. 2: impozitul se aplica asupra profitului impozabl atribuit sediului permanent din Ro pt. 3: impozitul se aplica asupra profitului impozabil al asocierii pt. 4: impozitul se aplica asupra profitului impozabil aferent respectivelor operatiuni pt. 5: se va aplica asupra profitului asocierii In cazul acestor asocieri fara personalitate jur., fiecare asociat va suporta un impozit proportional cu cota de participare la asociere. Sunt scutite de la plata IPP urmatoarele entitati (cu titlu de ex.): Trezoreria statului Institutiile publice pt.fondurile publice PJ romane care platesc impozitul pe venitul intreprinderilor Fundatiile romane constituite in temeiul unui legat Cultele religioase pt.acele activitati care sunt necesare intretinerii Institutiile de invatamant particular acreditate Asociatiile de proprietari Fondurile de garantare a depozitelor in sist.bancar Fonduri de compensare a investitiilor BNR Organizatiile non-profit, organizatiile sindicale si cele patronale sunt scutite de la plata IPP pt.anumite tipuri de venituri: cotizatiile si taxele de inscriere contributiile banesti/in natura realizate atat de membri, cat si de simpatizanti taxele de inregistrare eventualele donatii si sponsorizari in general veniturile realizate pana intr-un plafon de 15.000 Euro

23

Cotele de impozitare Avem o cota de 16%. Exceptii putine: - Soc.Nat.Nuclear Electrica care beneficiaza de facilitati pana la sfars.2010 - Zonele defavorizate - pt. anumite activitati desfasurate de persoane cu handicap Un caz particular privind cota de impozitare este in legatura cu activitatile de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, cazinourilor, discotecilor si pariurilor sportive contribuabilii au obligatia de a plati cel putin 5% din veniturile realizate (din intrari). Calculul profitului impozabil Se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

V - Ch(V) - V neimpozabile + Ch nedeductibile


Ex.de venituri neimpozabile: dividendele primite, incasate de o PJ de la o PJ romana diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare datorita incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune veniturile din anularea unor cheltuieli pt.care nu s-a acordat deducere veniturile neimpozabile prevazute expres in acte normative dividendele incasate de o PJ romana de la o filiala care functioneaza intr-un stat membru UE Pt.determinarea profitului impozabil sunt considerate Ch deductibile numai cele efectuate in scopul realizarii V impozabile! Ex.de cheltuieli deductibile: Ch cu achizitionarea ambalajelor efectuate pt.protectia muncii pt.prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale Ch reprezentand contributii pt.asigurarea de accidente de munca, boli profesionale, riscuri profesionale Ch de reclama si publicitate Ch de transport in tara si strainatate Ch pt.marketing, studiul pietei, promovare pe piete noi/ existente, participarea la targuri si expozitii, editarea de materiale informative Ch de cercetare si altele 24

Ch deductibile, dpdv al deductibilitatii, se impart in 2 categ.: 1.Ch deductibile integral 2.Ch cu deductibilitate limitata Regula: atunci cand CF nu mentioneaza deductibilitatea limitata se va considera ca o anumita Ch este deductibila integral. Ex.de Ch cu deductibilitate limitata: Ch de protocol Ch cu indemnizatia de deplasare acordata salariatului pt.deplasari in Ro si strainatate Ch sociale (tichete de masa, indemnizatii de deces etc.) Ch cu asigurarile sociale in limita a 200Euro (inclusiv asigurari facultative) Ch cu sponsorizare, mecenat, burse private Leasing financiar Utilizatorul e tratat ca proprietar(dpdv fiscal) Amortizarea bunului care face obiectul unui K de leasing se face de catre utilizator Utilizatorul deduce dobanda Pierderile fiscale anuale Conf.CF, ele se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora. Recuperarea se va realiza proportional, la fiecare termen de plata a IPP. V realizate in leg.cu activitati desf.intr-un sediu permanent in Ro Principii de determinare a profitului impozabil: 1.Se includ in V impozabile numai V atribuibile sediului permanent din Ro 2.Se includ in Ch deductibile doar acele Ch care sunt real.pt.obt.V mentionate la pct.1. V realizate de PJ straine din/in leg.cu propr.imobiliare din Ro : - V realizate din inchiriere sau cedarea folosintei imobilului - castigul realizat din transferul dr.de propr.asupra imob. - castigul realizat din transferul altor dr.legate de propr.imob.din Ro - castiguri realizate din transferul de titluri de participare la o PJ romana daca cel putin 50% din valoarea mijloacelor fixe sunt propr.imob.situate in Ro - V realizate din exploatarea unor resurse naturale situate in Ro Leasing operational Locatorul e tratat ca proprietar(dpdv fiscal) ...se face de catre locator. Locatorul deduce rata de leasing

25

Legislatia romana reglementeaza creditul fiscal ca mod de evitare a dublei impuneri. Daca o PJ romana obtine V dintr-un stat strain si daca V sunt impozitate atat in Ro, cat si in statul strain, atunci impozitul platit in statul strain se deduce din IPP calculat in Ro.

C8-Fiscal
Impozitul pe profit Termenele de plata
De regula se plateste trimestrial (alteori, anual), pana la data de 25, inclusiv, a primei luni, care urmeaza trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. In cazul asocierilor fara pj. Intre pf si pj, pj are obligatia de a calcula, a retine si a varsa impozitul pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare trimestrului pt care se distribuie rezultatele asocierii. In anumite situatii, plata se realizeaza anual, cu plati anticipate, efectuate trimestrial. 1.Institutiile de credit, pj romane si sucursale din Romania ale bancilor pj straine, acestea vor derula si vor plati impozitele(I) pe profit pana la 15.04, a anului urmatorcelui pentru care se calc I. 2. Organizatiile non-profit vor declara si plati I pana al 15.02 a anului urmator celui pt care se calculeaza impozitul. 3. Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura de cereale, pomicultura, viticultura, vor declara /+ plati I pana al 15 feb a anului urmator. O alta situatie particulara este cea a pj ce-si inceteaza existenta in timpul anului fiscal,, acestea au obligatia de a depune declaratia p profit + oblig de a plati I, pana la data depunerii situatiei financiare la Registrul Comertului. Exista 2 momente distincte: Depunerea declaratiei I declarat; Plata propriu-zisa. C Fiscal prevede date exacte pana la care se depun declaratiile si trebuie platit I. O data cu depunerea decl anuale de I pe profit, daca este cazul, contribuabilii vor depune o declaratie si cu privire la platile efectuate catre pers nerezidente. Contribuabilii sunt raspunzatori pt calculul I si modul de redactare a declaratiilor. Daca org fiscale constata ca s-a platit mai putin, contrib. vor datora si majorari de intarziere. Daca, in urma controlului fiscal sau a reverificarii de catre contrib, se obs ca a declarat sume mai mari, contrib are dr de a solicita restitutia sau comutarea, dar va putea primi dobanda doar dupa 60 de zile. La declaratiile ca nu reflecta realitatea, poate fi vorba de greseli de calcul sau unei gresite incadrari a unor cheltuieli in categoria cheltuielilor deductibile, suntem in prezenta unor contraventii, pt care cotrib va plati o amenda + majorari.

26

Daca situatia reala nu e reflectata in declaratie de impunere, deoarece contrib a sustras de la inregistrare si de la impozitare, anumite venituri, atunci ne aflam in fata unui caz de evaziune fiscala (de regula constituie infractiune, pedeapsa cu inchisoare).

Impozitul pe dividende
= un I direct, care se face venit la bug de stat. Obiectul, ac I se aplica dividendelor obtinute de soc comerciale (SC). Dividendul este beneficul realizat si distribuit catre actionari. Divid poate lua forma unor plati in natura, bani, sau alocar de noi actiuni in SC. Dividendele se distribuie din profitul net obtinut de SC si se impart intre actionari, in functie de : Cota de participare la captalul social; Decizia Adunarii Generale a Actionarilor (AGA). Beneficiul net + profitul net al societatii, care se deterina ca Profitul impozabil I pe profit. Contribuabil = pf si pj, rom si straine, ce detin actiuni intr-o SC. PF cad sub incidenta I veniturilor, sub forma de dividende, din tara si din strainatate. PF, nerezidente, cad sub incidenta CF(cod fiscal) Rom, cu exceptia in care Conventiile de evitare a dublei impuneri, prevad o alta reglementare. La pj asemanator pf , CF se aplica atunci cand Conventiile de evitare a dublei impuneri nu prevad altceva. Uneori, daca sunt indeplinite unele conditii, dividendele platite de o soc rom unei pj UE, pot fi scutite de plata I pe dividende. Avem distinctie intre debitorul I si platitor. Calitatea de platitor o are SC ce distribuie dividendele. Ea are obligatia de a a calcula, retine si depune declaratiaprivind I pe dividend. Cota de impozitare = 16%, daca conventiile de evitare a dublei impuneri nu stabilesc o situatie mai favorabile. Daca avem o astfel de conventie, pers nerezidenta va trebui sa obtina un certificat de rezidenta fiscala in Rom. Moneda de plata este LEUL. Cand dividendele se obtin in natura, bunurile se evalueaza si in final I se plateste tot in lei. Plata I pe dividende I se retine, plateste si se declara pana la 25, inclusiv, a lunii urmatoare, in care s-a platit dividendul catre actionari (Metoda de plata stopaj la sursa). Este necesar sa se faca distinctia intre: Distribuirea dividendelor catre actionari. Plata efectiva catre actionari Distribuirea dividendelor catre actionari este consemnata in hotararea AGA; in baza acestei hotariri, ulterior, SC plateste efectiiv catre actionari sumele reprezentatnd dividendele. Daca unele sume distribuite in timpul anului, nu au fost platite actionarilor pana la sf anului fiscal, in care s-a aprobat situatia financiara anuala, impozitele pe dividende, aferent dividendelor distribuite si neplatite, trebuie varsate la bugetul de stat pana la 30 dec. a anului respectiv.

I pe reprezentanta
27

= I direct, se face venit, la bug de stat Contrib= pj straine care au cate o reprezentanta autorizata sa functioneze in Rom. Autorizarea este data de Ministerul Economiei, Comertului si Finantelor. I se plateste anual, pentru un an fiscal, I este egal cu ehivalentul in LEI al sumei de 4000 euro. Pt determinarea echivalentului in lei se are in vedere, cursul de schimb comunicat de BNR, ca fiind aplicabil in ziua platii. In cazul pj straine, care in timpul unui an fiscal desfiinteaza/infiinteaza o reprezentanta in Rom, I pe anul acela se calculeaza proportional cu nr de luni de existenta a reprezentantei. Plata I pe reprezentanta pj au obligatia de a varsa I la bug de stat in 2 transe egale, pana al 20 iunie, respectiv 20 dec. Contrib au oblig de a depune o declaratie fiscala anuala ref la plata I pe reprezentanta pana la 28 sau, dupa caz, 29 febr a anului de impunere. Reprezentantele pj straine sunt obligate sa conduca evidenta contabila conform legii romane si nu conform legislatiei aplicabilei soc-mama.

I pe veniturile microintreprinderilor
= I direct, venit la bud de stat. Microintreprindea = pj rom care, la 31 de a anului fiscal precedent, indeplineste cumulativ coditiile speciale: 1. realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie mai mare de 50% din veniturile totale; 2. sa aiba intre 1-9 salariati; 3. Venitul anual ala anului precedent sa se incadreze in plafonul de 100.000, calc in lei. 4. Capitalul social al pj este detinut de persoane, altele decat statul, autoritati locale si instit publ. I pe venitul microintreprinderilor este un I optional; la infiintarea unei SC, actionarii pot alege sa se constituie ca SC platitoare de I pe profit, sau ca SC speciala, platitaore de I pe venitul microintreprinderilor. Pj platitoare de I pe profit pot opta pt plata I pe venitul microintreprinderilor, incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplineste conditiile specialem si daca nu ai mai fost platitoare de I pe venit. O pj care se infiinteaza poate opta pt plata ac tip de impozit daca indeplineste conditiile spec la constituire, In cazul in care o pj, microintreprindere, nu mai indeplineste oricare din conditiile speciale, va deveni platitoare de I pe profit. NU pot opta pt acest regim special, urmatoarele pj romane: Pers care desf activit in domeniul bancar; Pers care desf activit in domeniul asigurarlor., reasigurarilor, pietei de capital, exceptie fac cele ce desfasoara activitate de intermediere in ac domenii; Pers care desf activit in domeniul jocurilor de noroc, pariuri sportive, cazinouri; Pers care, intre actionari, au un actionar pj, care are peste 250 angajati.

28

Orice microintreprindere poate opta pt plata I pe profit in locul I pe veniturile microintreprinderii, incepand cu anul fiscal urmator, chiar daca continua sa indeplineasca conditiile speciale. I se aplica asupra veniturilor obtinute din orice surse, cu exceptii legale ca: veniturile din variatia stocurilor, subventii guvernamentale, veniturile din provizioane etc. Cota de impozitare reprezinta 2%, in anul 2007, 2,5%, in 2008, 3%, in 2009. Aceste cote se aplica direct veniturilor, nu profitului impozabil . La asocierile fara pj intre o microintreprindere si o pf, microintrep va avea obligatia de a calcula, retine si varsa si I datorat de pf, I calculat prin aplicarea unei cote de 1,5% la veniturile din asociere ale pf. Daca in cursul unui an fiscal, o micritrep depaseste plafonul de100.000 euro, sau pnderea veniturilor provenite din consultanta+management este mai mare de 50%, micriitrep va plati impozit pe profit, luand in calcul veniturile si cheltuielile realizatede la inceputul anului fiscal, fara a mai putea benefica pe viitoar de regimul special al microintreprinderii. Plata I se efectueaza trimestrial, pana la 25 a lunii urmatoare trimestrului pt care se calculeaza. Pana la aceeasi data, va trebui depusa si declaratia de impunere relevanta. Contrib este respnonsabil de modul in care e redactata declaratia de impunere.

C9 FISCAL
Impozitul pe venit
Temei legal Codul Fiscal; I direct, ce se face venit la bugetul de stat; Contribuabilii p.f.: o Rezidente; o Nerezidente, care desfasoara activit independente prin intermediul unui sediu permanent in Ro; o Nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Ro; o Nerezidente pentru alte venituri speciale din Ro. Activitatea dependenta se desfasoara pe baza unui contract de munca (I pe salarii). Activitatea independenta se desfasoara pe baza altor tipuri de relatii decat cele de munca (avocatul - contract de colaborare). I pe venit se aplica urmatoarelor categorii de venituri: 1. in cazul pf rezidente, cu domiciliul in Ro, I se aplica asupra tuturor V obtinute in Ro si in strainatate; 2. in cazul pf rezidente ce nu sunt cetateni Ro, I se aplica asupra V obtinute in Ro; 3. in cazul pf nerezidente, ce desfasoara activit indep prin intermediul unui sediu permanent din Ro, I se va aplica asupra V permanente. 4. in cazul pf nerezidente ce desfasoara activit dependente in Ro, I s aplica asupra V ce provin din respective activitate. In conformitate cu CF, I pe V se aplica , in principiu, urm categ de V: V din activit. Indep; 29

V din salarii; V din cedarea folosintei bunurilor; V din investitii; V din pensii; V din activitati agricole; V din premii si jocuri de noroc; V din transferal proprietatilor imobiliare; Daca legea reglementeaza si pt alte surse (?) Majoritatea V sunt impozabile, Exceptii, V neimpozabile: Ajutoarele, indemnizatiile de orice fel, cu destinatie speciala, acordate de la bugetul de stat; Sumele incasate din asigurari reprezentand despagubiri, sume asig si orice alte dreptruri derivand din contractul de asigurare; Despagubirile pt pagubele suportate ca urmare a unor calamitati naturale si despagubirile pentru cazuri de invaliditate su deces; Pensile pentru invalizii de razboi, orfanii si vaduvele de razboi; Contravaluarea cupoanelor ce repr bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit; Sumele primite sub forma de sponsorizare sau de mecenat, bursele, V obt de membrii misiunilor diplomatice si consulare, pe baza de reciprocitate; Orice avantaje in bani sau natura primite de pers handicapate, veterani de razboi, invalizi, vaduve de razboi; Premiile obt de sportivii medaliati la campionate mondiale, europene si olimpice. Cota de I 16% se aplica la V immpozabil afferent diecarei categ. din: active indep, salarii, inchirieri, investitii, pensii, V agricole, premii. V din activit indep: Activit indep = cuprind V comerciale, V din profesii libere si V din dr de propr intelectuala realiz de o pf in mod individual sau sub forma de asociere. V comerciale: V ce provin din fapte de comert ale contrib, din prestarea de servicii si din practicarea unei meserii; Profesii libere: V din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, auditor financiar, consultant fiscal, contabil autorizat, consultant de plasament in val imob, architect s.a. profesii care sunt desf in mod independent si in temeiul unor legi speciale (in CF lista nu e exhaustiva); V obt din valorificarea dr de propr intelectuala, ac pot conveni din brevete de inventie, desene si modele, monstre, procedee si tehnici, know-how, dr de autor si dr conexe s.a. asemenea conf legilor speciale in materie. Ceea ce nu e valorificabil, nu este impozabil. V impozabile si neimpozabile in legatura cu ac drepturi: V neimpozabile: V obt prin aplicarea efectiva in tr(?) prin intermediul unui titular sau a unor licente, a unor inventii brevetate in RO in primii 5 ani de la prima aplicare, perioada calculate de la data inceperii aplicarii si care trebuie sa se incadreze in perioada de valabilitate a brevetului;

30

V obt de titularul unui brevet prin cesionarea acestuia. De ac prevederi speciale, ce repr beneficii in materie fiscala se bucura pf ce exploateaza inventia, respective titularul brevetului. Imp pe V (categ): V brut (Vb) (V pe orice sursa) impozabil/ neimpozabil. I nu se aplica Vb , ci asupra V impoizabil. V impozabil se det ca Vb chelt efectuate realizarii V, pe baza datelor din contabilitatea simpla. 1. Vb cuprinde sumele incasate si echivalentul, in lei, a V naturale, toate provenind din activit independente; 2. V sub forma de dobanda din eventualele creante utilizate in legatura cu active indep; 3. castigurile din transferal activelor din patrim afacerii utiliz intr-o active indep; 4. V din angajamentul de a nu desfasura o activit indep sau de a nu concura cu o alta pers; 5. V din anularea/scutirea unor datorii aparute in legatura cu o activitate independenta. Nu sunt Vb urmatoarele categorii: 1. aporturile iu numerar si echivalentul in lei a aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau pe parcursul desfasurarii activit de catre pf implicate in active indep; 2. sumele primite sub forma de credite/ imprumuturi; 3. sumele primate ca despagubiri; 4. sumele/ bunurile 5. sume/ bunuri primate sub forma de sponsorizari, donatii. In cazult cheltuielilor, unele sunt deductibile, altele nu. Pt ca chelt facute in legatura cu activit indep sa fie deductibile, trebuie sa indepl cond gen: sa fie realizate in scopul realizarii V; sa fie justificate in documente; sa fie cuprinse in exercitiul financiar al anului, in cursul caruia a fost platite; sa respecte regulile speciale privind amortizarea; chelt cu prime de asig sa respecte reg speciale impuse in materie. Anumite chelt sunt deductibile limitat: sponsorizare, mecenat, burse private, chelt de protocol, chelt soc, pierderi privind bunuri perisabile, chelt cu tichete de masa, contributii la fonduri facultative de pensii, prime de asigurare voluntara de sanatate (200 E/pers), cotizatii la asociatiile profesionale. Nu sunt chelt deductibile: sume utiliz de contrib pt uz pers sau al familiei; sume platite cu titlul de I pe V; donatiile de orice fel; amenzi, confiscari, majorari de intarziere; ratele aferente creditelor; dobanzile aferente creditelor; sumele/ val bunurilor, constatate ca lipsind din gestiune; sume/ bunuri supuse confiscarii.

31

Contribuabilii ce obt V din activitati indep sunt oblig sa organizeze contabilitate in partida simpla sis a completeze 2 registre: registrul de incasari si plati si registrul de inventar. Registrul de inventar: In el se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activ. Pe cale de exceptie de la oblig conducerii contab in partida simpla e impozitarea pe baza de norm ape V. Lista activitatilor si cuantumul impozitelor in cazul aplicarii norm de V sunt stabilite de Min Fin.

C10-Fiscal
Venitul net din dr.de propr.intelectuala se stabileste prin scaderea din V brut a urmatoarelor Ch: - o Ch deductibila = cu 40% din V brut - contributiile sociale obligatorii efectiv platite In cazul lucrarilor de arta monumentala, V net se stabileste prin scaderea din V brut a urmatoarelor: - o Ch deductibila = cu 50% din V brut - contributiile sociale obligatorii efectiv platite Urmatoarele categorii de V obliga platitorii V sa calculeze, sa retina la sursa si sa verse impozitul sub forma unor plati anticipate din V platite: - V din dr.de propr.intelectuala - V din vanzarea bunurilor in regim de consignatie - V din desfasurarea unor activitati in baza unor K de agent, comision sau mandat comercial - V din activitati desfasurate pe baza de conventii civile - V din activitati de expertiza contabila si tehnica - V obtinute de o PF dintr-o asociere cu o PJ, asociere care nu da nastere unei PJ Platitorii V enumerate mai sus vor retine la sursa un impozit de 10 procente aplicat la V brut, cu exceptia acelei ultime situatii a asocierii dintre p PF si o PJ. In acel ultim caz, daca avem prezenta unei microintreprinderi in asociere, PJ va retine la sursa un impozit calculat prin aplicarea la V brut al PF a cotei de impozitare specifica microintreprinderii. Daca nu suntem in prezenta unei microintreprinderi, se aplica cota de la PJ. Termenele de plata: Impozitul retinut la sursa se va varsa la bugetul de stat pana in data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a fost platit V.

32

Cu exceptia acestor cazuri speciale care presupun partial/ total stopajul la sursa de catre platitorul V, de regula contribuabilii acestor categorii de V au obligatia sa declare si sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat. Cota e, de regula, de 16%, iar platile anticipate se fac avand in vedere situatia financiara a anului precedent. In anul in care se incepe o activitate, contribuabilul e lasat sa aprecieze singur nivelul de V pe care considera ca-l va realiza. La sf.anului fiscal se va realiza o regularizare cu urmatoarele consecinte: - daca prin plati anticipate contribuabilul a platit mai mult decat trebuia, sumele platite in plus sunt supuse restituirii sau compensarii (restituirea opereaza la cerere) - daca prin platile anticipate, contribuabilul plateste mai putin decat impozitul total datorat, lui i se va acorda un termen de max 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere pt.plata diferentei

Venitul din salarii


Def: Prin salarii retinem toate V in bani si/sau natura obtinute de o PF care desfasoara activitati in baza unui K individual de munca sau in baza unui statut special de lege, inclusiv indemnizatiile pt.incapacitate temporara de munca. Cf mai prevede un criteriu special care listeaza sume asimilate salariilor: - indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica - indemnizatii din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul unei PJ fara scop lucrativ - dr. de solda lunara, indemnizatiile, primele, sporurile si orice alte dr.ale personalului militar - indemnizatiile si alte sume incasate de administratorii companiilor nationale, soc.nat., regiilor autonome si soc.comerciale cu capital majoritar de stat - sumele incasate de membrii fondatori ai soc.com.constituite prin subscriptie publica + orice sume incasate de reprezentantii soc.com.private in AGA, Cons.de Administratie, Comitetul de Directie si Comisia de Cenzori - orice indemnizatii, de regula cu caracter lunar, incasate de asociatul unic al unei soc.com. In conformitate cu prevederile Cf, anumite sume nu se includ in V salariale: - ajutoarele de inmormantare - orice ajutoare pt.pierderi produse ca urmare a calamitatilor naturale - ajutoarele pt.boli grave - ajutoarele pt.boli incurabile - ajutoarele pt.nastere - V reprezentand cadouri pt.copiii minori ai salariatilor - + orice sume cu destinatia celor listate platite din fonduri speciale constituite la bugetele publice

33

Si in cazul impozitului pe salarii legislatia face distinctia intre V brut si V net. Impozitul, de regula, nu se aplica direct la V brut. Tot de regula, PF au dr.la deducerea din V net lunar a unei sume numita de lege deducere personala. Deducerea personala se acorda lunar pt.V din salarii care provin de la locul unde PF isi are functia de baza. Deducerea personala se acorda diferit in functie de 2 criterii: - nivelul V salariatului - nr.persoanelor aflate in intretinere In cazul contribuabililor care realizeaza V brute lunare de 1000-3000 RON, deducerile personale sunt degresive (scad) fata de cele prevazute pt.salaritatii cu V brute care se incadreaza intr-un plafon de 1000RON. Contribuabilii care realizeaza V din salarii in suma bruta mai mare de 3000 RON nu beneficiaza de vreo deducere personala. Persoanele in intretinere: sotia/sotul, copiii, rude ale sotului pana la gr.II, inclusiv, cu conditia ca acestea sa nu obtina V mai mari de 250 RON. Daca o pers.e intretinuta de mai multi contribuabili, acestia trebuie sa determine cui i se atribuie deducerea pers. Dc.nu se inteleg, decide instanta de judecata. Beneficiarii V din salarii datoreaza un impozit lunar final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii V. Impozitul se calculeaza si se determina diferit in cazul functiei de baza si in cazul celorlalte eventuale locuri de munca. Daca contribuabilul are mai multe locuri de munca, va trebui sa hotarasca si sa comunice organului fiscal unde isi stabileste functia de baza. La locul unde se afla functia de baza impozitul pe V se determina prin aplicarea unei cote de 16% asupra unei baze de calcul determinata ca diferenta intre V net din salarii si urmatoarele sume: - deducerile personale - cotizatia sindicala platita - contributiile la fonduri facultative de pensii in limita a 200 Euro V net din salarii aplicat functiei de baza se calculeaza prin deducerea din V brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni. In celelalte situatii care nu-s locul unde se afla functia de baza, cota de 16% se aplica asupra unei baze de calcul determinate ca diferenta intre V brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a V. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozit pt.sustinerea entitatilor non-profit, unitatilor de cult si acordarea de burse private. Obligatia calcularii, retinerii si varsarii acestei sume de pana la 2% din impozit revine organului fiscal compentent. Platitorii de salarii si de V asimilate salariilor au obligatia de a calcula si retine impozitul aferent fiecarei luni la data efectuarii platii veniturilor. Platitorii au obligatia sa vireze impozitul la bugetul de stat pana in data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare cele pt.care se platesc respectivele V.

34

Informatii relevante referitoare la calcularea impozitului pe V din salarii se cuprind in niste documente speciale care poarta numele de fise fiscale. Orice platitor de salarii sau V asimilate are obligatia sa completeze fisele fiscale pe toata durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul are obligatia sa pastreze toate fisele fiscale ale tuturor salariatilor pe intreaga durata a angajarii acestora si totodata sa transmita organului fiscal o copie a fiselor fiscale aferente fiecarui an pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pt.anul fiscal anterior.

Veniturile din pensii


Def: Inteleg prin pensii sume primite cu titlu de pensie din partea unor fonduri infiintate din contributii sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la buget. V impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din V brut a unei sume lunare de 900 RON si a contributiilor obligatorii care trebuie supotate de PF conf.legii. Orice platitor de V din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat. Impozitul se calc.prin aplicarea unei cote de 16% asupra V lunar impozabil. Impozitul se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bug.de stat pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare. Ca si-n cazul salariilor, impozitul retinut e impozitul final, fara ca vreun contribuabil sa mai aiba obligatii suplimentare de plata. In cazul unor pensii ca nu se platesc lunar, impozitul se stabileste prin impartirea pensiei la fiecare din lunile carora le este aferenta. In mod similar drepturile de pensie restante tb.defalcate pe lunile la care se refera. In cazul V din pensii si/sau al diferentelor de V din pensii stabilite pt.perioade anterioare, impozitul se retine la data efectuarii platii si se vireaza pana in data de 25 a lunii urmatoare.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor


Def: V in bani si/sau natura care provin din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile obtinute de catre proprietari, uzufructuari sau alt detinator legal, cu conditia sa nu se incadreze in V din activitati independente. V brut reprezentand totalitatea sumelor de bani si echivalentul in lei al V in natura stabilite pe baza chiriei/ arendei prevazute in K incheiat intre parti pt.fiecare an fiscal. Nu are relevanta momentul incasarii chiriei sau arendei.

35

V brut se majoreaza cu valoarea acelor Ch care cad conf.dispozitiilor legale in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal in situatia in care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. V net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din V brut a Ch determinate prin aplicarea unei cote de 25% asupra V brut. Contribuabilii pot opta pt.determinarea V net in sistem real sau pe baza datelor din contabilitate in partida simpla. Un contribuabil care realizeaza V din cedarea folosintei bunurilor cu exceptia V din arendare datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe V (cota = 16% din V net). Contabilitate in partida simpla => V net= V Ch Celalalt sistem => V net= V brut 25% V brut

C11-Fiscal
Taxa pe valoare adugat
Avem de-a face cu un bun indirect, nu conteaz c se numete tax. Se face venit la bugetul de stat i este reglementat de Codul fiscal. La TVA este un mixaj, sunt nite condiii care trebuie ntrunite cumulativ. Cnd persoana fizic suport TVA, ea este consumatorul final. n cazul persoanei juridice este diferit. Pltesc TVA cnd cumpr materiile prime, dar cnd vnd colectez TVA de la consumatorii finali. Societile n sine nu sunt afectate, ele joac TVA-ul n continuare. Vor face eventual credite mai lungi pentru a acoperi diferena de 19%. Operaiuni impozabile n Romnia pentru scopurile reglementrii TVA = acele operaiuni care ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele condiii: 1) operaiunile constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau prestare de servicii efectuat cu plat (deci nu sunt donaii); 2) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este situat n Romnia; 3) livrarea bunurilor i prestarea serviciilor sunt realizate de ctre perso ane considerate impozabile de dispoziiile fiscale privind TVA. La aceste condiii se mai adaug o situaie: importul de bunuri efectuat n Romnia de ctre orice persoan cu condiia ca locul importului s fie teritoriul Romniei. Nu ne intereseaz msurile care se afl sub nite regimuri suspensibile. Din toat aceast pleiad de activiti, majoritatea cad sub incidena legislaiei privind TVA. Sunt ns extraordinar de multe situaii de excepie. Din acest cadru general nu toate sunt taxate la fel. O peraiunile impozabile conform prevederilor speciale n materia TVA se pot ncadra ntr-una din urmtoarele categorii: 1) operaiune taxabil pentru care se aplic cotele prevzute de lege la un moment dat; 2) operaiuni scutite de la plata TVA, cu drept de deducere (operaiuni pentru care nu se datoreaz TVA, dar n legtur cu care este permis deducerea taxei pentru achiziii);

36

Nu pltesc = nu colectez, dar am pierdut la leasingul de... , am diverse cheltuieli, de aceea i cer statului bani pentru ceea ce am c heltuit, iar statul mi d bani pentru asta. i cer statului bani care i-am pltit pentru TVA. 3) operaiuni scutite de la plata TVA, fr drept de deducere = operaiuni pentru care nu se datoreaz TVA (nu se colectaz), dar nici nu este permis deducerea TVA pltit pentru materii prime i alte achiziii (statul nu ncurajeaz aceste activiti); 4) situaia importurilor i al achiziiilor intracomunitare care sunt scutite de atx, conform unor prevederi legale speciale pe baza unor decizii la nivel european la un moment dat. Persoana impozabil pentru scopurile TVA poate fi orice persoan care desfoar de o manier independent i indiferent de loc anumite activiti economice vizate de legislaia TVA, oricare ar fi scopul sau rezultatul respectivelor activiti. Activitile economice avute n vedere de legislaia TVA cuprind activitile productorilor, comercianilor, prestatorilor, inclusiv activiti extractive, agricole, activitile profesiunilor liberale i exploatarea bunurilor corporale i necorporale n scopul obinerii de venituri cu caracter de continuitate. De principiu, instituiile publice nu sunt persoane impozabile pentru scopurile TVA, cu urmtoarele excepii: 1) activiti de telecomunicaii; 2) serviciile furnizate de ap, canal, energie electric i alte utiliti; 3) transportul de bunuri i persoane; 4) servicii prestate n porturi i aeroporturi; 5) activitatea trgurilor i expoziiilor comerciale; 6) activiti n domeniul publicitii comerciale; 7) agenii de cltorie; 8) activitatea posturilor publice de radio i televiziune, ETC!!! Operaiuni cuprinse n sfera TVA Livrarea de bunuri const n transferul dreptului de a dispune de un bun ca i un proprietar. Livrarea intracomunitar = livrarea de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat UE n alt stat UE. Prestarea de servicii n mod constant legislaia TVA a oferit o definiie a acesteia prin excludere i anume vom nelege prin prestare de servicii activitile care nu se ncadreaz la livrarea de bunuri. Exemple: orice form de chirie (inclusiv leasing, i aceasta este o form de chirie), transferul sau transmisiunea drepturilor de autor i a altor drepturi similare, angajamentul de a nu desfura o anumit activitate, de a nu concura cu alte persoane, etc. . Achiziia intracomunitar de bunuri include obinerea dreptului de a dispune ca i un proprietar de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la o destinaie indicat de cumprtor ctre un stat UE, altul dect statul de expediere. La importul de bunuri exist dou situa ii:

37

1) intrarea n comunitate de bunuri care nu ndeplinesc condiiile speciale prevzute n tratat - Tratatul instituind o Constituie pentru Europa; 2) intrarea general n comunitate de bunuri din teritorii tere, comuniti. n legtur cu TVA, esenial este s nelegem faptul generator de TVA i cum se determin exigibilitatea TVA i exigibilitatea plii TVA. Exigibilitatea general a statului nu se suprapune cu exigibilitatea plii. Faptul generator de TVA = faptul n care sunt realizate condiiile legale necesare pentru ca TVA s fie exigibil. TVA devine exigibil la data la care autoritatea fiscal devine ndreptit s solicite plata TVA. Exigibilitatea plii TVA reprezint data la care persoana are obligaia de a vira TVA la bugetul de stat. Aceast dat determin i momentul de la care eventual se calculeaz i eventualele majorri de ntrziere pentru neplata taxei. De principiu, faptul generator de TVA intervine la data livrrii bunurilor sau la data prestrilor serviciilor. Exigibilitatea, tot ca principiu, intervine la data la care se produce faptul generator. Pe cale de excepie sunt situaii n care exigibilitatea TVA nu coincide cu faptuil generator de TVA: 1) n situaia n care factura fiscal aferent activitii economice a fost emis anterior faptului generator. n aceast situaie exigibilitatea intervine la data emiterii facturii; 2) n cazul plilor n avans efectuate anterior producerii faptului generator de TVA, exigibilitatea intervine la data ncasrii avansului. Acestea au fost principiile generale pentru exigibilitatea TVA, zise tanti Raiu! ;-) Acum, n cazul unor achiziii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrarea de bunuri similare n statul membru n care se realizeaz achiziia. Pe cale de consecin, exigibilitatea intervine la data la care este emis factura fiscal ctre persoana care realizeaz achiziia pentru ntreaga contravaloare a livrrii de bunuri, dar nu mai trziu de a 15 -a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul generator. Dac la impozitul de bunuri bunurile sunt supuse unor taxe comunitare, altele dect TVA, faptul generator i exigibilitatea intervin la data la care se produc faptul generator i exigibilitatea taxelor comunitare menionate. Dac la importul anumitor bunuri nu se aplic taxe comunitare, faptul generator i exigibilitatea TVA intervin la data la care ar fi intervenit faptul generator i exigibilitatea taxelor comunitare dac ar fi fost percepute. Baza de impozitare Baza de impozitare se analizeaz n mod diferit n funcie de tipul activitii supuse TVA. n cazul livrrii de bunuri i prestri de servicii baza de impozitare este constituit din contrapartida obinut de ctre furnizori sau prestatori din partea cumprtorului/beneficiarului/unui ter, inclusiv subveniile acordate de stat. Legea folosete termenul de contrapartid mai multe situaii. Baza de impozitare, pe lng contrapartid, cuprinde orice impozite i taxe, cu excepia TVA care urmeaz s se aplice, precum i orice cheltuieli accesorii cum ar fi comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare i altele prevzute de

38

Codul fiscal. n cazul importurilor de bunuri, baza de impozitare este constituit de valoarea n vam la care se adaug orice impozite de taxe, comisioane datorate urmate importului pe teritoriul Romniei, cu excepia TVA care urmeaz s fie aplicat. n legtur cu cota TVA, n prezent se reglemeteaz o cot standard i o cot redus. Cota standard este de 19%, se aplic asupra bazei de impozitare pentru operaiunile impozabile care nu sunt scutite sau care nu sunt supuse cotei reduse de TVA. Cota redus este de 9% i se aplic tot asupra bazei de impozitare pentru anumite livrri de bunuri i prestri de servicii menionate de Codul fiscal. De exemplu, servicii constnd n accesul la muzee, castele, grdini botanice, etc; livrarea de manuale colare, cri, ziare, reviste, de medicamente de uz uman i pentru animale, ETC. , vezi codul Fiscal! Situaii de activiti economice scutite de la plata TVA nu aplicm nici o cot: - spitalizrile; - ngrijirile medicale; - transportul persoanelor bolnave i al persoanelor accidentate de ctre entiti specializate n acest sens; - livrarea de organe umane; - activitatea de nvmnt reglementat de legea nvmntului; - prestarea de servicii financiar-bancare, ETC. Deducerea = dreptul contribuabilului de a scdea din TVA-ul colectat TVA-ul pltit pentru achiziii necesare desfurrii activitii. Dreptul de deducere ia natere la momentul exigibilitii TVA. De principiu, orice persoan impozabil are dreptul s deduc TVA aferent achiziiilor dac achiziiile sunt destinate utilizrii n folosul operaiunilor taxabile. Pentru exercitarea dreptului de deducere contribuabilul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: 1) s dein factur fiscal; 2) s nregistreze TVA ca tax colectat n decontul aferent perioadei fiscale n care ia natere exigibilitatea TVA; 3) n cazul TVA achitat pentru importul de bunuri s dein declaraia vamal de import i alte eventuale documente emise de ctre organele vamale i solicitate de legislaia fiscal. Contribuabilul are dreptul s scad din suma total colectat pentru o perioad fiscal suma TVA care a luat natere i care poate fi dedus n aceeai perioad. Contribuabilul care realizeaz sau intenioneaz s realizeze activitile economice care implic operaiuni fiscale taxabile sau operaiuni care nu sunt supuse TVA, dar beneficiaz de dreptul de deducere (vezi categoria a doua!) au obligaia de a se nregistra n scopul de taxe pe valoarea adugat la organele fiscale competente. Persoanele impozabile stabilite n Romnia trebuie s in evidene corecte i complete ale tuturor aciunilor efectuate n desfurarea activitilor economice. Fiecare contribuabil are obligaia de a emite facturi fiscale ctre fiecare cocontractant cel puin pn n a 15-a zi lucrtoare a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul generator de TVA.

39

Decontul de TVA este documentul special ale crui condiii-cuprins sunt stabilite de Ministerul Finanelor Publice. Periodic, ministerul poate s solicite informaii mai amnunite sau nu, dar n mod obligatoriu vor fi cuprinse ntr -un decont TVA urmtoarele: 1) sumele TVA deductibile pentru care ia natere dreptul de deducere n perioada fiscal de raportare. 2) suma TVA colectat a crei exigibilitate s-a pierdut n perioada fiscal de raportare; i dac este cazul: 3) suma TVA colectat care nu a fost nscris n decontul perioadei fiscale n care a intervenit exigibilitatea TVA. Orice persoan obligat la plata TVA ctre bugetul de stat are obligaia de a calcula corect i de a plti la termenul legal TVA colectat, avnd totodat obligaia de a ntocmi i depune deconturile de TVA i orice declaraii referitoare la TVA prevzute de legislaia fiscal la un moment dat.

C12-Fiscal
Taxa judiciara de timbru
L 146/1997 Pot dobandi calitatea de SUBIECT: PF, PJ, entitatile fara personalitate juridica care formuleaza actiuni si cereri (in contin uare a/c) in justitie. OBIECT: a/c introduse la instantele judecatoresti sau adresate Min.Justitiei si Parchetului de pe langa ICCJ. ASIETA (modul de asezare al unui impozit/ taxa): In cazul a/c introduse in justitie se taxeaza in mod diferentiat in functie de un criteriu: al obiectului, care poate fi: - evaluabil in bani - neevaluabil in bani a) A/C evaluabile in bani Se taxeaza si ele in mod diferentiat pe niste plafoane valorice: < 39 RON => 2 RON taxe judiciare de timbru ( TJT) 39,01 194.000 RON => cate o suma fixa + un procent stabilit pe transe. Procentele sunt de 10, 8, 6, 4, 2% si se aplica invers proportional cu marimea sumei. > 194.001 RON => 5000 RON taxa fixa + 1% din ce depaseste 194.001 RON Valoarea la care se calculeaza fiecare TJT e cea declarata de orice petent in a/c. Daca valoarea respectiva e contestata sau apreciata de instanta ca fiind derizorie, instanta va dispune evaluarea obiectului cererii. Cuantumul definitiv al taxei se va determina in urma evaluarii. b) A/C neevaluabile in bani

40

De principiu se taxeaza cu sume fixe. ex.: - constatarea existentei/inexistentei unui dr. - cereri in anulare/ constatarea nul.abs. a unui act jur. - cereri pt.stabilirea calitatii de mostenitor - cereri de suspendare a exec.silite - actiuni de granituire - cereri pt.acordarea personalitatii jur. - cereri pt.recunoasterea dr.de autor - diferite act.referitoare la dr.familiei (act.de divort) - cereri in materia dr.comercial privind inregistrarea/autorizarea unei soc.com., respectiv modificarea actelor constitutive Intampinarea nu se timbreaza pt. ca in ea doar te aperi, nu ceri nimic. Cererea reconventionala, cererile de interventie si cererile de chemare in garantie se timbreaza dupa regulile generale aplicabile actiunii principale. In cazul cailor de atac ordinare(apel, recurs) se timbreaza cu 50% din valoarea TJT platita la fond. O a/c poate avea mai multe capete =>fiecare se taxeaza separat. Anumite a/c sunt scutite de la plata TJT: - act.in legatura cu orice drept decurgand din raporturile de munca - act.in legatura cu obligatii legale si contractuale de intretinere - stabilirea si plata pensiilor si ajutoarelor de somaj - adoptia, constatarea abandonului, ocrotirea minorului in general - act.legate de sanctionarea contraventiilor, amenzi, protectia consumatorului - exercitarea dr.electorale - cauzele penale, inclusiv eventualele despagubiri cerute in cauze penale - a/c legate de restituirea imobilelor preluate de stat in perioada reg.comunist - a/c legate de despagubiri pt.incalcarea dr.omului - contestatii impotriva hot.comisiilor de expropriere pt.cauze de utilitate publica Principiile privind plata TJT: Determinarea cuantumului taxei se face de instanta de judecata sau, dupa caz, de Min. Justitiei. Impotriva modului de determ.a TJT se poate formula contestatie si cerere de reexaminare care se adreseaza instantei care a determinat-o. Daca in urma reexaminarii judecatorul admite integral/partial cererea de reexaminare, TJT se restituie integral/proportional, dupa caz. TJT se platesc: - prin aplicare si anulare de timbre fiscale mobile - in numerar la unitatile CEC sau unitatile Trezoreriei statului - prin transfer bancar Titularul: instanta. Taxele se datoreaza si se platesc anticipat.

41

Daca nu s-a platit TJT in cuantumul legal la momentul inregistrarii actiunii sau daca in cursul procesului apar elemente noi care det. o valaore mai mare a TJT, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma det.pana la primul termen de judecata. Daca ulterior introducerii actiunii se micsoreaza valoarea pretentiei, din pacate nu se tine seama de respectivul aspect si nu se restituie din TJT deja platita. Este esential de retinut ca neindeplinirea obligatiei de a timbra conf.aprecierii judecatorului pana la termenul indicat de el se sanctioneaza cu anularea a/c. Daca in momentul inregistrarii actiunii, aceasta a fost taxata corespunzator, insa obiectul a fost modificat ulterior, iar petentul nu a platit eventualele sume calculate de instanta ca TJT suplimentara, actiunea nu se va anula in mod integral. In acest caz actiunea se va solutiona in limitele in care a fost platita TJT. Daca instanta investita cu solutionarea unor cai de atac constata ca in faza de judecata anterioara nu s-a timbrat corespunzator, instanta caii de atac va obliga petentul sa palteasca TJT restanta. De principiu, TJT nu se restituie. Restituirea TJT opereaza la cererea petentului, nu din oficiu si intervine in urmatoarele cazuri limitative: 1. cand taxa platita nu era datorata 2. cand s-a platit mai mult decat cuantumul legii 3. cand actiunea a ramas fara obiect pe parcursul derularii procesului datorita interventiei unor dispozitii legale 4. in cadrul procesului de divort daca partile renunta la judecata sau se impaca 5. cand contestatia la executare a fost admisa, iar hotararea a ramas irevocabila Dr. de a solicita restituirea se poate solutiona in termen de 1 an de zile de la data nasterii dr. Nu sunt supuse restituirii sumele platite cu titlu de TJT prin aplicare si anulare de timbre fiscale mobile, precum si acele taxe care au fost platite pt. a/c anulate ca insuficient timbrate. Instanta poate acorda scutiri, reduceri, esalonari, amanari la plata TJT in anumite conditii prevazute in C.proc.civ.: Guv.este imputernicit ca in functie de rata inflatiei sa actualizeze periodic nivelul TJT. TJT se constituie V la bugetul de stat si sunt cuprinse distinct in bugetul de V si Ch al Min.Jus. TJT nu e acelasi lucru cu taxele notariale!

Evaziunea fiscala
L 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Mijloacele folosite pt.sustragerea de la obligatiile fiscale se prezinta sub infinite forme care se pot clasifica in 2 categ.principale: 42

- procedee ilicite - exploatarea insuficientelor/ deficientelor legislative Dupa modul in care se procedeaza in activitatea de evitare a reglementarilor fiscale se face diferenta intre: - evaziune fiscala legala - evaziune fiscala frauduloasa (frauda fiscala) a. Evaziunea fiscala legala= mentinerea prudenta a sustragerii de la impunere in limitele legale. Aceasta forma de evaziune nu este posibila decat atunci cand legea e lacunara sau prezinta inadvertente. In cazul evaziunii legale, contribuabilul incearca sa se plaseze intr-o pozitie cat mai favorabila pt.a beneficia in cat mai mare masura de avantajele oferite de reglementarile fiscale in vigoare la un moment dat. Se considera ca singurul vinovat pt.incidenta acestui fenomen e leguitorul. b. Evaziunea fiscala frauduloasa <= prin incalcarea flagranta a legii fiscale. Prin frauda fiscala se intelege actiunea contribuabilului care incalca in mod intentionat prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului. Def doctrinara: Evaziunea fiscala= sustragerea de catre contribuabil de la plata impozitelor si taxelor prin incalcarea flagranta a legii sau prin interpretarea prevederilor legale in detrimentul executarii obligatiilor fiscale. Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: - excesivitatea sarcinilor fiscale (Curba lui Laffer) - insuficienta educatiei cetatenesti si a educatiei fiscale a contribuabilului - excesul de zel si lipsa de calificare a organelor fiscale predispuse, uneori, la exagerari - sistemul legislativ fiscal lacunar, ambiguu care ofera contribuabilului un spatiu larg de manevra in incercarea de a se sustrage de la plata obl.fiscale. - considerente de ordin subiectiv (psihologia contribuabilului) Modalitatile evaziunii fiscale Evitarea platii impozitelor si taxelor se realizeaza profitand, in principiu, de urmatoarele: 1.faptul ca legea fiscala asigura ea insasi posibilitatea de neplata a unor impozite prin instituirea unor regimuri fiscale de favoare 2.abtinerea pur si simplu a contribuabilului de a indeplini actul impozabil. Aceasta modalitate intervine in sisteme fiscale caracterizate de o fiscalitate excesiva in care impozitarea se realizeaza prin cote procentuale progresive (cu cat V e mai mare, cu atat cota de impozitare e mai mare). La momentul la care rata de impozitare devine

43

f.ridicata contribuabilul prefera sa se abtina in a furniza unitate suplimentara de munca. Evaziunea se produce prin substituirea timpului dedicat muncii cu timp liber. 3.folosirea de mijloace si metode care incalca deschis si intentionat legea fiscala (frauda fiscala clasica) 4.evaziune fiscala apriorica care apare in situatia in care, cunoscandu-se surse certe de V care pot fi atrase la bugetele publice fara repercursiuni majore asupra economiei, leguitorul le ignora cu buna stiinta si nu le supun impozitarii (ex. tranzactiile imobiliare nu era impozitate pt.PF pana anul trecut) Masurile instituite de L241/2005 sunt destinate prevenirii si combaterii: a) infractiunilor de evaziune fiscala b) a unor infractiuni aflate-n legatura cu infractiunile de evaziune fiscala Nu beneficiem de o definitie legala a evaziunii fiscale. Infractiunile de evaziune fiscala (art.9) inchisoare de la 2 la 8 ani. Infractiunile legate de evaziunea fiscala: - amenda - amenda alternativ cu inchisoare de pana la 3 ani - inchisoare de la 2 la 7 ani, de la 3 la 12 ani, de la 3 la 10 ani

44