You are on page 1of 10

ECHIPAMENTE INFORMATICE IN CONSTRUCTII

CURS 10 2012/2013

6. Aplicatii cu scanere laser 3D: Studii de caz.


In acest curs vor fi prezentate 2 aplicatii in care este utilizat scanerul Leica ScanStation2, acelasi model cu aparatul aflat in dotarea laboratorului nostru. Prima aplicatie se incadreaza in domeniul constructiilor, iar cea de-a doua abordeaza o problema de arheologie. In prima aplicatie, scanarea Palatului de Justitie din Munchen este utilizata pentru analiza structurii de otel care sustine partea superioara a domului. In cea de-a doua aplicatie se face scanarea unor fragmente ale unei statui antice a imparatului Constantin pentru a se putea realiza modelul complet al acestui monument. Aplicatia 1: Primul obiectiv luat ca si exemplu este Palatul de justitie din Munchen (figura 1). Cladirea a fost realizata in intregime de catre faimosul arhitect bavarez Friedrich von Thiersch intre anii 1887 si 1897. Aceasta cladire baroc monumentala domina inca zona dintre Charles Place si Gara centrala. Aspectul cel mai important al cladirii este reprezentat de domul imens de sticla din varf. Deoarece sunt absolut necesare lucrari de constructii care sa imbunatateasca protectia palatului impotriva incendiilor, s-a dovedit necesara o analiza detaliata a structurii de otel a domului. Din pacate, planurile originale s-au dovedit a fi insuficiente pentru aceasta sarcina, datorita bombardamentelor din timpul celui de Al Doilea Razboi Momdial care au afectat structura domului. Din acest motiv, inginerul constructor Prof. Dr. ing. J.Albrecht a cerut o examinare as-built (in acest caz facandu-se referire la o determinare a geometriei din prezent dupa mai bine de 100 de ani). Metoda dorita a fost scanarea laser.

Curs 10 EIC 2012/2013

Figua 1. Palatul de Justitie din Munchen Structura de otel supusa investigatiei este cea care sustine sticla din partea exterioara a domului, suporta presiunea felinarului din varf si sustine inelul de sticla al domului. Structura de sustinere din otel consta in 4 grinzi arcuite care sunt pe directia punctelor patratice de sprijin pe diagonala(figurile 2,3). Distanta plana dintre 2 suporturi opuse a fost de 40 de metri, iar inaltimea polului aflat deasupra planului de 15 metri. Fiecare cadran aflat intre 2 grinzi principale contine 7 grinzi auxiliare, perpendiculare pe zidul corespunzator al turnului de suport, alungindu-se de acolo pana la pol. Un sistem de cabluri fixat pe structura sustine greutatea inelului de sticla al domului. Problema geodezica a fost aceea de a determina dimensiunile si pozitiile grinzilor si legaturilor specifice, in particular a punctelor de legatura, si abaterea(deviatia) de la geometria designului original. Acuratetea totala a fost decisa ca fiind +-1cm.

Curs 10 EIC 2012/2013

Figura 2 Planul ambelor domuri

Figura 3 Vedere din interior

Curs 10 EIC 2012/2013

Topografia as-built Realizaea unei documentatii precise a geometriei cladirilor sau infrastructurilor reprezinta o aplicatie principala a scanarii laser. In cazul de fata a fost absolut necesara o scanare densa pentru a avea posibilitatea de a extrage cu exactitate legaturi complexe, sa identifice in mod clar deformarile constructiei si sa previna problemele care puteau aparea din cauza unor parti obstructionate ale constructiei. Mai mult decat atat, au fost potrivite numai cateva platforme pe care sa fie instalat scanerul, un Leica ScanStation. Au fost necesare cateva scanari de proba pentru a verifica daca sunt acoperite toate zonele de interes si pentru a observa care ar fi timpul minim necesar pentru intreaga scanare. Au fost folosite 10 statii de scanare, insa multe dintre acestea au fost fixate pe platforme suspendate (figura 4,5), astfel incat dupa ce toate au fost setate, controlul lor a fost realizat de la distanta. Trebuie mentionat si faptul ca podeaua de lemn din jurul inelului domului nu permitea instalarea niciunui scanner din cauza conditiei precare in care se afla.

Figura 4 ScanStation pe o platforma suspendata

Figura 5 ScanStation pe platforma din varf

Curs 10 EIC 2012/2013

Scanarea si inregistrarea Scanarea completa a durat 5 zile. Unele regiuni de scanare mai dense au necesitat mai mult de o ora. Transportul si setarea au necesitat la randul lor mult timp datorita suprafetei scanate. Toate scanarile din circuit au fost verificate pentru a se vedea daca sunt complete (figura 8), dar nici o repetare nu s-a dovedit a fi necesara. Au fost achizitionate cu succes toate detaliile care interesau: exemple pot fi vazute in figurile 6 si 7.

Figura 6 Jonctiunea grinzilor de otel

Figura 7 Jonctiunea cablurilor suspendate

Procesul de inregistrare a numerosi si completi nori de puncte, care au fuzionat prin metode automate de recunoastere a tintelor de tip sfera si prin identificare manuala a punctelor de legatura, a condus la un rezultat foarte satisfacator cu erori mai mici de 2 milimetri.

Figura 8 Circuitul de control al scanarii

Figura 9 Tintea de tip sfera ca punct de legatura

Determinarile jonctiunilor Inca de la inceput, determinarea exacta a fiecarei jonctiuni a fost considerata partea cea mai dificila a proiectului. Au fost necesare lungi discutii cu specialistii in constructii Curs 10 EIC 2012/2013

pentru a se stabili un punct specific care ar trebuit ca pe de o parte sa fie folositor pentru analiza structurala, respectiv comparatii, iar pe de alta parte sa poata fi obtinut cu precizie din norul de puncte. Figurile 10 si 11 constituie un exemplu reprezentativ avand figura 12 ca si privire de ansamblu.

Figura 10 Definirea jonctiunii-imagine

Figura 11 Definirea jonctiunii-scanare

Figura 12 Exemple de jonctiuni definite si dederminate

Aplicatia 2: In 2004, Dr Eckart Koehne de la societatea expozitiei Constantine si specialistul in topografie arheologica Martin Schaich de la firma ArcTron 3D GmbH au dezvoltat un concept indraznet: documentarea tri-dimensionala a multiplelor fragmente care apartin colosalei statui a imparatului Constantin folosind o combinatie de cercetare arheologica si tehnologie inovativa de varf. Statuia urma apoi sa fie partial reconstruita si reprodusa pentru expozitia din Trier.

Curs 10 EIC 2012/2013

Roma. Faimoasele fragmente colosale ale statuii Constantine in curtea muzeului Capitoline Constantin cel Mare a comandat aceasta statuie in anul 312 ca urmare a victoriei din batalia de la Milvian Bridge. Sculptura inalta de 12 metri a fost inaltata intre Forum Romanum si Colosseum in noua basilica construita de catre oponentul sau, Maxentius.

Pictura renascentista si model digital Cu aceasta statuie, Constantine a declarat in mod public detronarea adversarului sau infrant. Fragmentele monumentale ale statuii au fost descoperite in Roma in 1486 si au o greutate de cateva tone. S-au aflat in curtea muzeului Capitoline pentru mai mult de 400 de ani si, de aceea, nu a fost posibil imprumutul lor pentru expozitia din Trier. Suprafata fragila de marmura a acestora nu a fost potrivita pentru o reproducere folosind forme de silicon. Din aceste motiv, specialistii in topografie de la compania ArcTron 3D au realizat documentatia elementelor statuii la locatia acestora din Roma folosind scanere laser 3D fara contact.

Curs 10 EIC 2012/2013

Setarea scenerelor laser 3D Scanarile 3D individuale- in total in jur de 1000 de inregistrari separate- au fost compilate pe un calculator intr-un process ce a durat cateva saptamani. Fiecare scanare produce un nor de puncte ce contine cateva milioane de puncte masurate care descriu cu exactitate geometria suprafetei. Este folosit un software de specialitate pentru a converti norii de puncte in retele poligonale foarte fine si foarte detaliate.

Modelare pe calculator a capului monumentului Reconstructia statuii Acest proiect a reprezentat o multitudine de oportunitati pentru cercetatori in studierea partilor ramase- zece in total- in detaliu si cu cea mai mare precizie pe computer. Sunt pastrate cateva parti din piciorul si bratul stang, o mana, un fragment al pieptului si o bucla de la tampla statuii, pe langa capul inalt de 3 metri si ambele talpi. Pentru oamenii de stiinta din Roma, Trier si Regensburg implicati in acest proiect, vizualizarea a reprezentat un fundament ideal in determinarea pozitiei si compozitiei acestui complex puzzle 3D, tinand cont si de considerente arheologice si structurale. In constructia colosului au fost folosite si parti ale unei statui mai vechi. Evidenta prelucrarilor, diferentele de proportie si alte observatii sugereaza faptul ca o statuie mai veche a unui zeu sau imparat a fost alterata si refolosita.

Curs 10 EIC 2012/2013

Ansamblul antic al imensei statui trebuie sa fi fost realizat prin ajustarea exacta a sectiunilor individuale folosind tehnici de consolidare si conectare disponibile la acea vreme. Rezultaul reconstructiei poate fi vazut in figurile de mai jos in care numai partile pastrate sunt prezentate ca si elemente solide.

De la sketch-uri 3D brute ce incorporeaza fragmente originale pana la reconstructii colorate ale colosului Reconstructia demostreaza de asemenea faptul ca sculptorii antici responsabili cu constructia statuii au creat o opera tehnica care poate fi reprodusa cu o foarte mare dificultate, chiar prin folosirea tehnologiei moderne. Componentele individuale ale colosului de 12 metri inaltime, fiecare cantarind cateva tone, au fost montate impreuna cu o precizie de milimetri ca un mosaic 3D pe o rama din lemn masiv. Observatorul din antichitate ar fi trebui sa aiba iluzia unei figuri singulare, consolidate.

Curs 10 EIC 2012/2013

Statuia a fost compusa dintr-o varietate de materiale. Sectiunile neimbracate au fost realizate din marmura, iar roba aurie si obiectele tinute in maini din bronz. Un alt factor important al aspectului modelului este acela ca statuile antice erau in general pictate. Plasarea precisa a statuii in Basilica Maxentius este cunoscuta din picturile renascentiste care prezinta fundatiile pedestalului in absida la capatul vestic al cladirii.

Posibil cu ajutorul retelelor moderne de date: colosul Constantine integrat in noua reconstructie a basilicii Maxentius de la Universitatea Virginia

In momentul de fata putem observa colosul Constantine in interiorul basilicii Maxentius din perspectiva unui observator din antichitate.

Curs 10 EIC 2012/2013