You are on page 1of 50

UNIVERSITATEA :SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

CONSTANTA SPECIALIZAREA :CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE


FORMA DE INVATAMANT : ZI, FR, ID DISCIPLINA : MICROECONOMIE TITULAR
DISCIPLINA :LECT. DR. CORNELIU CRISTESCU
INTREBARI PENTRU EXAMENUL LA MICROECONOMIE
1 Nevoile umane si resursele economice
In sens economic nevoile umane reprezinta cerinte materiale si spirituale de bunuri si
servicii,mediu ecologic etc.ale vietii si activitatii oamenilor
Satisfacerea lor insemna consum de bunuri si servicii si asigura existenta si dezvoltarea
purtatorilor acestor nevoi-indivizi,grupuri,natiuni,societatea in ansamblul ei.
Nevoi de consum ale populatiei:alimente,imbracaminte,locuinta etc
Nevoi de productie-prin a caror acoperire se asigura producerea bunurilor si
serviciilor necesare oamenilor
Clasificarea nevoilor din punct de vedere al caracterului uman:
Nevoi naturale sau fiziologice
Nevoi sociale:din convietuirea oamenilor,relatiile dintre ei,comunicare,nevoi
resimtite ca membri ai diferitelor socio-grupuri
Nevoi rationale:din necesitatea unui nivel ridicat de instruire si gandire,rationalitate si
eficienta in cadrul activitatii umane
Clasificarea nevoilor din punct de vedere al existentei si dezvoltarii oamenilor:
Nevoi primare-alimente,inbracaminte,incaltaminte,locuinta
Nevoi superioare-cunostinte,educatie,cultura,arta
Caracteristici ale nevoilor
Caracterul dinamic
de la o perioada la alta a progresului societatii apar noi nevoi sau trebuinte,au
loc modificari in structura si nivelul calitativ al cerintelor de consum
se dezvolta mijloace materiale de satisfacere a nevoilor
nivelul de satisfacere a nevoilor trebuie sa fie mereu mai inalt:calitatea
hranei,imbracamintei,confortului,a serviciilor
nevoile si trebuintele trebuie privite ca sistem,in interrelatie,tinand cont de
locul si importanta fiecaruia,de legaturile si influentele reciproce
Caracterul regenerabil
Starea in care o nevoie sau alta este satisfacuta dureaza numai un anumit
timp,dupa care se manifesta din nou,adica se reproduce.
Productia de bunui materiale si servicii trebuie sa fie continua,deci sa se reia
procesul de productie
Caracterul complementar
Satisfacerea unei nevoi genereaza alta nevoie:satisfacerea nevoii de autoturism
genereaza nevoia de benzina,de ulei,de loc in parcare
Caracterul concurent
Nevoile se pot extinde sau restrange,fiind in concurenta unele cu altele:nevoia
de autoturism se poate restrange la folosirea metroului,nevoia de ziar se poate
restrange la televizor
Nevoile devenite mobiluri reprezinta interese economice:
Personale
De grup (familie,firma,domeniu de activitate)
Generale (ale tarii,ale economiei nationale)
Resursele economice-reprezinta totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea
de bunuri materiale si servicii destinate satisfacerii nevoilor
Resursele economice sunt:
Resursele umane - potentialul de munca:populatia apta de munca,structura ei de
calificare,nivelul de pregatire profesionala
Resursele materiale
Resursele naturale:aer,apa,sol,bogatiile subsolului,fondul forestier etc
Resursele derivate:sunt obtinute din activitatea oamenilor-mijloacele de
productie,capitalul,materiile prime
Resursele constituie suportul productiei si consumului.
Resursele prin cantitatea,calitatea,structura lor conditioneaza activitatea economica.
Resursele includ potentialul financiar si informational,care mijloceste desfasurarea activitatii
Resurse-clasificare
Resurse naturale-dpdv al duratei folosirii lor
Neregenerabile - epuizabile
Regenerabile fondul forestier,fondul funciar
Resurse naturale dpdv al recurerabilitatii:
Recuperabile
Partial recuperabile
Nerecuperabile
Resurse economice: sunt intelese ca
stoc su potential
ca flux adica atrase factori de productie
Resurse naturale-dinamica resurselor
Largirea ariilor geografice ale cunosterii si exploatrii resurselor naturale
Extinderea limitelor economice ale exploatarii resurselor naturale
Sporirea eficientei,a randamentului utilizarii resurselor
2 Activitatea economica. Costul de oportunitate al alegerii.
Activitatea economica este o componenta fundamentala a actiunii umane,in cadrul careia,prin
alocarea si folosirea resurselor economice,au loc procese de productie,de circulatie,de
distributie si consum de bunuri si servicii,in vederea satisfacerii trebuintelor
Presupune procese economice
Presupune comportament al oamenilor
Presupune obiective si decizii economice
Presupune masuri si actiuni
Presupune motivatii economice
Presupune criteriul de eficienta si alocare si utilizare a resurselor
Presupune relatii si interdependente economice
Structura activitatii-componente (acte fundamentale)
Productia
Momentul initial al activitatii economice
Prin combinarea factorilor de productie se produc bunuri materiale si servicii
Este punctul de plecare al activitatii economice,motorul economiei
Circulatia (schimbul)
Asigura trecerea bunurilor economice de la producator la consumator prin
vanzare-cumparare,la Piaa
Asigura distributia de bunuri si servicii pe destinatiile de satisfacere a nevoilor
de consum sau de productie
Consumul
Moment final al miscarii economice
Folosirea bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor
Raritatea si alegerea
Resursele de care dispune o tara sau alta sunt limitate
Raritatea resurselor exprima limitele resurselor,insuficienta lor in raport cu nevoile
Raritatea nu inseamna penurie
Raritatea este ceea ce nu este comun.
Raritatea bunurilor este legata de dificultatea de a produce,in comparatie cu nevoile
consumatorilor care sunt nelimitate.
Raritatea se exprima sub forma restrictiilor ceea ce implica necesitatea alegerii si
constituie baza mecanismului de formare a preturilor.
Alegerea impune renuntarea la sanse potentiale sau sacrificarea acestora
Raritatea impune costuri
Necesitatea de a alege alternative de folosire a resurselor presupune costuri
Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta pretul celei mai bune alternative
sacrificate atunci cand se face alegerea intre mai multe variante posibile,in alocarea
resurselor
Alternativele de a produce folosesc curba (frontiera) a posibilitatilor de
productie-combinarile posibile de producere a 2 bunuri prin folosirea integrala
si eficienta a resurselor disponibile la un moment dat
Pe abscisa bunul x-cu valorile producerii bunului x
Pe ordonata bunul y-cu valorile de producere a bunului y
Conceptele de raritate si cost de oportunitate conduc la nivelul unei economii luata in
ansamblu,la descrierea arbitrajelor ce trebuie realizate pentru a produce cat mai mult
posibil tinand cont de restrictiile privitoare la resurse.
Frontiera posibilitatilor de productie reprezinta multimea combinatiilor maximale ce
pot fi produse dpdv economic,utilizand toate resursele disponibile.
Problema revine la o alegere intre diferite puncte ce sunt situate pe frontiera
posibilitatilor de productie.
Alegerea se face prin jocuri de piaa ce au ca scop sa scoata in evidenta
preferintele consumatorului.
3 Economia nationala si structurile sale.
Structura activitatii economice
Structura verticala
Microeconomia-activitatea economica la nivelul unitatii economice
Mezoeconomia-activitatea economica la nivelul ramurii sau zonei economice
Macroeconomia-activitatea economica la nivelul economiei nationale
Mondoeconomia- ansamblul economiilor nationale in interdependenta lor
Structura tehnologica
Nivelul tehnic al activitatii economice,tehnologiile de fabricatie
Structura de ramura a economiei nationale
Industrie
Agricultura
Constructii
Transporturi
Telecomunicatii
Comert
Invatamant
Sanatate
Structura pe sectoare de activitate economica
Primar-agricultura,silvicultura,industrie extractiva
Secundar-industrie prelucratoare si constructii
Tertiar restul activitatilor-sfera serviciilor
Structura teritoriala a economiei nationale
Pe zone teritorial administrative in interdependenta lor
4 Fenomene, procese si legi economice.
Fenomenele economice reflecta ceea ce este direct sesizabil de catre oameni,adica ceea ce se
afla la suprafata activitatii economice:daca se vinde,daca preturile sunt mai mici
Principiile economice ce stau la baza activitatii producatorilor si consumatorilor sunt:
Principiul rationalitatii-producatorul sau consumatorul nu actioneaza in mod constant
impotriva propriului interes
Principiul eficientei-scopul oricarui producator sau consumator este cel conform
caruia masura satisfactiei obtinute ca urmare a acceptarii unui sacrificiu sa depaseasca
masura sacrificiului
Principiul optimalitatii-producatorii si consumatorii actioneaza a.i.sa-si maximizeze
avantajele obtinute cu un efort dat,sau sa-si minimizeze efortul depus pentru obtinerea
unui efect dat
Principiul echilibrului-pretul la care are loc tranzactia sa fie rezultatul unei ajustari
continue pana la punctul in care cererea devine egala cu oferta.
Legile sunt raporturi necesare care deriva din natura lucrurilor Montesquieu-De lEspirit des
Lois.Trasaturi:
Legea este o relatie intre fenomene
Relatia acestora este necesara
Relatia are caracter constant,invariabil,permanent,cu valabilitate generala
Totusi ea se aplica cu anumite rezerve la stiintele sociale si indeosebi la viata
economica,deoarece nu avem de a face cu raporturi intre lucruri ci cu relatii intre oameni.
Legea este prezentata ca un raport intre efect si cauza,deci nu exista efect fara cauza.
Observand efectul poti descoperi cauza.
In economie aceleasi fenomene pot fi efecte si cauze:
Oferta si cererea pot fi cauze ale pretului
Pretul poate determina,in anumite conditii,oferta si cererea
Legile economice beneficiaza de mecanismul de actiune compus din 4 verigi:
Sistemul trebuintelor de consum-legatura intre productie si consum
Sistemul intereselor economice-expresia trebuintelor sociale devenita constienta sub
forma scopurilor si nazuintelor urmarite de indivizi si/sau grupuri
Sistemul stimulentelor economice-pune in actiune sistemul de interese in vederea
satisfacerii trebuintelor de consum prin impulsionarea purtatorilor de interese
economice (profitul,salariul)
Sistemul formelor de conducere a productiei-organizarea productiei
Prin verigi si conexiunile dintre ele se declanseaza raporturile dintre cauza si efect,astfel:
trebuinteinteresestimulentemetode de organizare
Legea limitarii resurselor-in raport cu dorintele nelimitate ale oamenilor,nevoile trebuie sa
aibe acoperire in venit.
Legea randamentelor descrescatoare (diminuarii outputului)-sporirea succesiva a cantitatii
utilizate dintr-o anumita resursa,in conditiile in care celelalte resurse raman
constante,determina cresteri din ce in ce mai mici ale output-ului.
Prima lege a cererii-cu cat pretul unui anumit bun este mai mare cu atat va fi redusa cantitatea
ceruta din acel bun.
A doua lege a cererii-elasticitatea cererii in raport cu pretul tinde sa fie mai mare pe termen
lung decat pe termen scurt.

Microeconomia este stiinta care se ocupa cu studiul aprofundat al agentilor economici
individuali,iar Piaa produselor si serviciilor este cadrul pe care microeconomia il dezbate cu
predilectie.
Ipoteza fundamentala in microeconomie este:agentii economici au comportament
rational,descris printr-o functie obiectiv - utilitate pentru consumator,profit pentru
producator.
Obiectivul microeconomiei consta in analiza determinarii simultane a preturilor si
cantitatilor produse,schimbate si consumate.
Probleme studiate in microeconomie sunt:
Definirea,descrierea si analiza logica a sistemului cerere-oferta
Identificarea posibilitatilor si cailor de asigurare a echilibrului la nivel
individual,a deducerii si a formalizarii conditiilor necesare pentru realizarea
echilibrului,evaluarea multiplelor influente sub care se formeaza acestea.
Optimizarea deciziei la nivel microeconomic in conditiile unui sistem bazat pe
economia de piaa libera
Bunurile si agentii economici sunt doua concepte de prim ordin in microeconomie.
Munca este un bun de importanta particulara-reprezinta element esential in orice
productie
5 Risc si incertitudine in economie.
Riscul economic-reprezinta probabilitatea unor rezultate nedorite,care se caracterizeaza prin
pierdere sau paguba intr-o activitate,operatiune sau actiune economica
Riscul legat de calamitati naturale-seceta,inundatii,fenomene seismice
Riscul legat de probabilitatea unor consecinte economice legate de calitatea activitatii
economice
Incertitudinea
Gradul de cunoastere pe termen scurt,mediu si lung a conditiilor economice si sociale
Capacitatea de analiza
Previziune
Decizie
Evaluarea,limitarea si evitarea riscului se face prin analiza,previziunea la nivel
microeconomic, macroeconomic si mondoeconomic.
6 Formarea si dezvoltarea stiintei economice.
Formarea economiei ca stiinta a avut loc intr-o perioada destul de indelungata a evolutiei
societatii omenesti.
Oikos - casa gospodarie
Nomos - ordine,principiu,lege
Grecia antica: Xenofon,Platon,Aristotel
Aristotel - Politica si Etica nicomachica:produs al schimbului,marfa,pretul
Evul mediu: evolutie lenta a gandirii economice
Epoca moderna
Mercantilism
Antoine de Montchreticne
William Petty Aritmetica politica,Cate ceva despre bani
- Teoria valorii bazate pe munca
- Plusvaloarea
- Pamantul este mama bogatiei
- Munca-tatal bogatiei
Fiziocratism munca in agricultura este singura aducatoare de venit.
Fr.Quesnay
Turgot
VR Mirabeau
Explica problema reproductiei,ale macroeconomiei
Scoala clasica engleza-fondeaza teoria valoare-munca
Adam Smith:Avutia natiunilor,cercetare asupra naturii si cauzelor ei.
- Teoretizeaza eficacitatea pietei.
- Functia reglatoare a pietei
- Concordanta intre cerere si oferta
- Bogatia natiunilor ca rezultat al diviziunii muncii din ce in ce mai
dezvoltate
David Ricardo:Principiile economiei politice si impunerii
Karl Marx - discipol al lui Adam Smith:dezvolta teoria valoare-munca
John Maynard Keynes-trecerea de la microeconomie la macroeconomie
Abordata postbelic,
Macrodecizia economica
Echilibrul macroeconomic
Optimul economic
Optimul pietei
Ocuparea si somajul
Inflatia
Fluctuatia
Rolul statului in economie
7 Metode de investigare si analiza economica.
Metoda-ansamblul de principii,procedee si tehnici de cercetare,care au rolul de a contribui la
extinderea cunoasterii stiintifice,descoperirea de noi adevaruri si la rezolvarea cu eficienta tot
mai mare a problemelor practicii
Metoda in deomeniul stiintelor economice (aristotelica)
Procedeele care caracterizeaza metoda in domeniul stiintelor economice sunt:
Abstractizarea-se ia in considerare ce este dominant,caracteristic acestora,facandu-se
abstractie de unele fapte,date,aspecte ale realitatii,neesentiale si nenecesare
Inductia-procedeu de cercetare care porneste de la fapte reale spere gandirea abstracta
si generalizarea stiintifica,rationalizarea de la particular la general
Deductia de la general la particular
Metoda istorica presupune luarea in considerare a faptelor,a realitatilor,in desfasurarea lor
istorica,cu detaliile si meandrele care au loc,chiar daca ele nu corespund intotdeauna cu
ceeace reprezinta logica miscarii economice.
Analiza evolutiei productivitatii factorilor de productie
Se retine ce este esential,caracteristic,cu tendinta dominanta
Analiza economica,cantitativa si calitativa
Analiza cantitativa:determinari cantitative,masurare,cuantificare,evaluare in expresie
baneasca si in expresii naturale a cheltuielilor si rezultatelor,dimensiunilor activitatii
economice.
Analiza calitativa:pornind de la schimbari cantitative se ajunge la o noua caliatte,la un
nou nivel de dezvoltare economica.
Analiza economica poate fi:
Analiza statica-la un moment dat
Analiza dinamica-luand in calcul timpul
Analiza static-comparativa:compara mai multe perioade ex.previziunea cu realizarea
Analiza trebuie completata cu sinteza
Experimentul economic:inainte de extinderea sau generalizarea unor masuri de perfectionare
a organizarii,conducerii,gestiunii la nivelul firmelor sau ramurilor,sa aibe loc experimentarea
acestora.
8 Economia politica stiinta economica fundamentala.
Obiectul de studiu al economiei politice trebuie privit in dinamica sa,dupa cum in miscarea
continua se afla viata economica insusi.
Economia este stiinta care trateaza productia si distributia avutiilor - J.Stuart Mill
Economia este stiinta muncii-actiunea inteligenta a oamenilor in societate asupra materiei in
scopul prevazut de satisfactie personala-JP Prudhon
Economia politica este stiinta care ajuta la cunoasterea economiei societatii,ea arata cum isi
procura natiunea cele necesare pentru a subzista-J Baptiste Say
Stiinta economica studiaza cum oamenii si societatea decid,facand sau nu uz de moneda,sa
aloce surse productive rare productiei de bunuri si servicii variate si sa le repartizeze in
scopul consumului prezent sau viitor intre diferiti indivizi si colectivitati.Ea analizeaza
costurile si profiturile ce rezulta din cele mai bune structuri ale utilizarii resurselor Paul
A.Samuelson.
Obiectul economiei ca stiinta il constituie studierea:
vietii economice reale
fenomenelor si proceselor economice care au loc in domeniul
productiei,schimbului,repartitiei si consumului de bunuri materiale si servicii
relatiilor cauzale
legilor si categoriilor economice
pe diferite trepte ale evolutiei societatii
oferind un mod economic stiintific de gandire si actiune
putere de anticipare si rationalitate
tinand seama de nevoilor nelimitate cu resursele limitate
Componente ale stiintei economice:
Stiinte economice fundamentale
Economia politica
Stiinte economice functionale
Management economic
Marketing
Finante-banci
Contabilitate
Statistica
Prognoza economica
Stiinte economice teoretico-aplicative
Stiinta unitatilor economice
Stiinte istorice economice si ale gandirii economice
Economia mondiala
Stiinte economice de granita
Econometrie
Cibernetica economica
Informatica economica
Psihologia economica
Sociologia economica
Discipline noi
Economia mediului inconjurator
Economia regionala
Economia urbana
Economia investitiilor in strainatate
Intreprinderile multinationale
Economia politica constituie o stiinta economica fundamentala
Ofera baza teoretica si metodologica generala stiintelor economice in ansamblul lor
Economia politica se imbogateste pe seama rezultatelor noi obtinute de celelalte
stiinte economice.
9 Geneza si trasaturile esentiale ale economiei de schimb.
Satisfacerea nevoilor de consum se realizeaza prin intermediul bunurilor si serviciilor
Principalele sisteme economice sunt:
Economia naturala
Economia de schimb
Economia de piaa concurentiala
Economia centralizata sau de comanda
Economia mixta
Economia de schimb s-a dovedit un sistem performant
Piaa are un rol hotarator in reglarea economiei
Reprezinta forma universala de organizare si functionare a activitatii economice in
lumea contemporana
Se intemeiaza pe mecanismele obiective ce pun in valoare fortele pietii
Raportul intre cerere si oferta reprezinta principiile prioritare in alocarea si utilizarea
resurselor materiale,umane si financiare disponibile
Pentru a obtine beneficii intreprinderile trebuie
sa fie receptive la semnalele pietii
sa aibe o inalta capacitate de adaptare la schimbarile mediului
economico-social
sa manifeste inventivitate
spirit creator
preocupare pentru innoire si modernizare a produselor si formelor de
distributie
Economia de schimb-caracterizare
Specializarea (specializarea producatorilor),a agentilor economici in general:
Economia de schimb are la baza diviziunea sociala a muncii,procesul istoric de
diferentiere,desprindere si separare a diferitelor genuri de activitati si fixarea acestora
ca domenii distincte,de sine statatoare,prin functiile si rolul indeplinit,devenind
activitati specializate.
Avantajul absolut-cand un producator creeaza o cantitate de bunuri cu mai
putine resurse,in raport cu oricare alt producator.
Avantajul relativ-cand un producator realizeaza produsul cu cel mai mic cost
de oportunitate,in raport cu ceilalti.
Autonomia,independenta
Libertatea de actiune
Dreptul de decizie
Instrainarea de bunuri sa aiba la baza criterii economice
Cea mai larga autonomie este in domeniul proprietatii private
Productia de marfuri generalizata si mijlocirea schimbului de catre bani
Economia de schimb creeaza bunuri pentru vanzare
Schimbul este deservit in mod prioritar de bani
Economia de piaa este prin excelenta o economie monetara
Ce se produce:depinde de veniturile cumparatorilor si de profitul
producatorilor
Cum se produce:functie de concurenta intre producatori,costuri mai mici de
productie si maxim profit
Pentru cine se produce:depinde de crerea si oferta de pe piaa factorilor de
productie,cantitatea si pretul acestora
10 Banii si rolul lor in economia contemporana.
Banii reprezinta o marfa speciala,separata spontan din lumea celorlalte marfuri
Banii sunt un semn-caracterizat printr-o hartie sau piesa metalica sau o cifra inscrisa in
conturile unei banci-simbolizeaza dreptul de a lua o parte din ceea ce este produs si oferit
vanzarii,in cadrul natiunii unde acesti bani sunt recunoscuti.
Moneda este orice serveste si este acceptat de toata lumea ca mijloc de schimb ori plata.
Forma marfa-bani
Mijlocirea raporturilor de schimb se realiza de catre anumite bunuri.
Piesele metalice din aur (banii de aur) au toate calitatile necesare pentru a fi universal
acceptati
Moneda de aur sau argint
La inceput circulau sub forma de bare sau lingouri
Inconvenientul era ca trebuiau cantarite si operatiunea nu se facea gratuit si erau
falsificate
Treptat au fost inlocuiti de bani de hartie si monede din metal comun
Banii de hartie
Biletele de banca:semne ale valorii care in procesul circulatiei,inlocuiesc banii cu
valoarea deplina
Emisiunea a devenit un privilegiu al statului
Biletul avea un curs legal si trebuia sa fie acceptat la schimb ca si metalul pe care il
reprezenta
Banii de hartie (hartia-moneda) semne ale valorii care,in procesul circulatiei,
inlocuiesc banii cu valoarea deplina.
Functiile banilor
Mijloc de masurare a activitatii economice
Mijloc de schimb
Mijloc de plata
Mijloc de rezerva de valoare
Puterea de cumparare a banilor
Cantitatea de bunuri economice care se pot cumpara,la un moment dat,cu o unitate
monetara sau o suma data de bani.
Convertibilitatea monedei
Insusirea legala a unei monede de a fi schimbata cu alta moneda in mod liber,prin
vanzare-cumparare,pe piaa la un anumit pret.
11 Economia de piaa contemporana, caracteristici si tipuri ale acesteia.
Pornind de la modul concret in care se fundamenteaza si se adopta deciziile exista doua
sisteme economice de organizare si functionare a economiei de schimb:
Sistemul economiei de piaa
Sistemul economiei centralizate (de comanda)
Elemente structurale teoretice (ideale)ale economiei de piaa
Economia functioneaza pe baza conexiunii unui sistem de piete interdependente
Proprietatea particulara si interesul personal sunt hotaratoare in functionarea
economiei si adoptarea deciziilor
Toti agentii economici si toate categoriile de piaa se afla in raporturi de concurenta
loiala
Preturile se formeaza liber
Sunt excluse interventiile administrative ale statului si ale altor centre de forta
(monopoluri,sindicate)
Economia de piaa moderna are caracteristici care se intalnesc in orice tara,independent de
trasaturile specifice
Pluralismul formelor de proprietate-dominanta fiind proprietatea particulara
Functionarea si dezvoltarea economiei-piaa indeplineste un rol deosebit in reglarea
activitatii
Motivatia agentilor economici:maximizarea profitului
Concurenta-stimuleaza agentii economici
Pretul se formeaza liber
Existenta structurilor economice moderne
Statul democratic se manifesta ca agent economic,actioneaza pentru corectarea
imperfectiunilor pietii
Economia centralizata de comanda-alocarea resurselor,stabilirea raportului intre resurse si
nevoi sunt consecinte ale unor decizii centralizate ,impuse agentilor economici de catre
aparatul de stat.
Economia sociala de piaa,intalnita in tarile nordice.Statul se implica in promovarea unei
politici monetare si fiscale corespunzatoare si in realizarea unei infrastructuri eficiente
Economia de piaa directionata spre consum-model USA-acorda un rol foarte mare fortelor
pietei si rol minim statului
Economia de piaa ghidata administrativ-Japonia-pune accentul pe obtinerea unor piete
externe din competitia sustinuta de stat.Promovarea unui model inalt de economisire si
investitii.
12 Tranzitia la economia de piaa in Romnia.
Reforma economica-proces amplu si complex de transformari profunde
In vederea realizarii tranzitiei prin reforma se impun:
Privatizarea
Retehnologizarea
Restructurarea productiei dupa criterii de eficienta economica
Liberalizarea folosirii parghiilor economico-financiare
Adoptarea unor politici economice si mecanisme care sa conduca la stimularea
initiativei,inovatiei si competitiei agentilor economici
Reforma trebuie sa fie condusa printr-o activitate sustinuta a statului
13 Tipologia agentilor economici.
Agentii economici sunt indivizi sau grupuri de indivizi care participa la viata economica a
societatii,indeplinind in acest sens anumite roluri si avand anumite comportamente
economice
Agentii economici se grupeaza pe sectoare,pe baza functiei lor principale in economie
Agenti economici pot fi persoane fizice sau juridice
Agentii economici pot fi:
agenti producatori care transforma anumite bunuri in alte bunuri:intreprinderi,firme
agenti consumatori care utilizeaza pentru nevoile proprii anumite bunuri realizate de
catre agentii producatori
14 Circuitul economic. Fluxurile economice reale si monetare.
Relatiile intre participantii la activitatile economice sunt interdependente.Ele se manifesta
prin relatii de transfer si schimb
Relatiile de transfer si schimb apar ca flux unilateral de disponibilitati banesti fara o
contrapondere evidenta si directa
Transferuri publice
Varsaminte sau prestatii sociale
Transferuri private
Diverse sponsorizari efectuate de firme particulare
Relatiile de schimb in care unul din subiecti cedeaza un bun pentru a primi in contrapartida un
alt bun de la partenerul sau.
Schimburile sunt efectul direct al specializarilor functiilor diverselor unitati economice.
Adincirea diviziunii muncii influenteaza intensitatea si viteza schimburilor.
Fluxurile economice reprezinta miscari permanente de bunuri materiale si servicii,resurse
economice,disponibilitati banesti intre agentii participanti la tranzactii.
Fiecare tranzactie bilaterala sau de piaa este formata din doua fluxuri economice:
Fluxurile de bunuri,care pornesc de la producator si ajung la consumator
Fluxurile monetare care au sens opus.
Fluxurile care se deruleaza in economia de piaa sunt:
Fluxuri reale cuprind intrari de resurse economice sau factori de productie si iesiri de
produse,bunuri materiale si servicii
Fluxuri monetare alcatuite din venituri si cheltuieli banesti.
Tranzactii unilaterale miscari sau transferuri univoce de bunuri,fara a se primi in
schimb contraprestatii.
Transferuri curente,care se efectueaza sistematic
Transferuri de patrimoniu
- intervin mai rar
- determina la unul dintre agentii economici implicati,modificari de
patrimoniu
Circuitul economic
Constituit din totalitatea fluxurilor economice privite prin prisma finalitatii lor.
Considerand activitatea economica rationala,deciziile agentilor economici se
fundamenteaza pe principii si reguli determinate de interdependenta aspectelor
tehnice,ecologice,economice si sociale.
Rationalitatea agentilor economici presupune
Utilizarea deplina a resurselor
Folosirea eficienta a factorilor de productie in scopl realizarii maximului de
staisfactie cu minim de efeort
Rezultate microeconomice
Eforturile facute de agentii economici se concretizeaza in:
Cheltuieli de productie curente
Noi dotari tehnice pe baza investitiilor
Rezultatele obtinute la nivelul unitatilor economice ca efecte primare si directe:
Se materializeaza in bunuri materiale si servicii
Se cuantifica in:
- Unitati fizice-natural
- Unitati valorice-banesti
Rezultatele microeconomice monetare sunt:
Globale
- Reprezinta expresia baneasca a valorii bunurilor economice realizate
- Indicatorul lor principal de masurare este cifra de afaceri
Finale
- Reprezinta suma preturilor bunurilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic
- Nu cuprind consumul intermediar
- Indicatorul utilizat pentru masurarea acestor rezultate este valoarea
adaugata
Valoarea adaugata neta-cuprinde veniturile factorilor de
productie
Valoarea adaugata bruta-cuprinde valoarea adaugata neta si
amortizarea capitalului
Nete se masoara prin:
- Profitul brut:profitul incasat de intreprindere
- Profitul net:profitul incasat de intreprindere minus impozitul pe profit
15 Forme de organizare a agentilor economici.
Agentii economici se pot grupa astfel:
Intreprinderile
Unitati economice care,indiferent de felul in care sunt organizate si de forma
de proprietate,au drept functie principala producerea de bunuri si prestarea de
servicii
Gospodariile (menajele)
Sunt agenti economici care indeplinesc in principal functia de consumatori de
bunuri si servicii (familii,celibatari,diferite comunitati care nuse delimiteaza
de gospodariile in cadrul carora se constituie)
Veniturile menajelor se formeaza in principal pe seama salariilor,titlurilor de
proprietate si din transferurile efectuate de celelalte sectoare.
Administratiile publice si private
Administratiile publice sunt institutii care exercita in principal functia de
redistribuire a veniturilor pe baza prestarii unor servicii non-marfare.
- Veniturile se obtin in special din varsaminte obligatorii,impozite si
taxe
- Agenti economici din adimistratiile centrale si locale de stat,
invatamant public,sistemul protectiei sociale,justitiei,asistenta sanitara
publica
Administratiile private sunt organizatii fara scop lucrativ,care presteaza
servicii non-marfare:
- Diverse asociatii
- Fundatii
- Veniturile se obtin din contributii voluntare,cotizatii,venituri pe
proprietate.
Institutiile de credit si asigurari
Unitati institutionale publice,private sau mixte care indeplinesc functia de
intermediar financiar intre ceilalti agenti economici
Colecteaza,transforma si redistribuie disponibilitatile financiare si transforma
riscurile individuale in riscuri colective.
Veniturile se constituie din economiile temporare existente in societate,care se
concentreaza in cadrul lor in scopul redistribuirii intre agentii economici care
au nevoie de resurse financiare
Agenti economici din alte tari (strainatatea)
16 Piaa si rolul ei. Tipuri si forme de piaa. Interdependenta pietelor.
Piaa exprima realatii economice dintre oameni,dintre agenti economici,ce se desfasoara
intr-un anumit spatiu,in cadrul carora
se confrunta cererea cu oferta de marfuri,
se formeaza preturile
au loc negocieri si acte de vanzare cumparare in conditii de concurenta
Piaa presupune un loc concret,spatiu,magazine,hale,bursa etc.,dar nu se delimiteaza la
acestea.
Fluxurile de piaa sunt mijlocite de bani
Regulatorul pietii este concurenta
Participantii la relatiile de piaa se afla in legaturi de interdependenta,de care depinde insasi
functionalitatea pietii
Componentele fundamentale ale pietii:
Cererea
Oferta
Pretul
Concurenta
Rolul pietii
Piaa regleaza activitatea economica
Piaa reprezinta mana invizibila prin care activitatea economica se adapteaza la
dinamica nevoilor
Piaa furnizeaza informatii agentilor economici cu privire la raportul cerere
oferta
Piaa indeplineste un mare rol in realizarea echilibrului dintre oferta
(productie) si cerere (consum).
Autonomia de decizie a agentilor economici,libertatea lor economica
Adaptarea rapida a productiei la cererea de bunuri materiale si servicii,necesita
initiativa,o mare mobilitate,posibilitati de miscare autonoma,directa a firmelor
fara ingradiri biraocratice din partea statului.
Tipuri de piaa
Obiectul tranzactiei economice
Piaa bunurilor de consum final
- Relatii de vanzare-cumparare
Piaa factorilor de productie
- Piaa resurselor naturale
- Piaa muncii
- Piaa capitalului
Piaa monetara
Piaa financiara,inclusiv bursa
Extindere comerciala
Piaa locala
Piaa regionala
Piaa nationala
Piaa mondiala
Desfasurarea concurentei
Piaa cu concurenta perfecta (pura)
Piaa cu concurenta imperfecta
- Monopolistica
- Oligopol
- Monopol
- Monopson (oligopson)
Interdependenta pietelor
Diferitele tipuri de piaa formeaza un tot organic,un sistem de piaa
Pietele se influenteaza reciproc
Schimbarile din cadrul unei pieti se reflecta direct sau indirect in evolutia altora sau in
ansamblul relatiilor de piaa.
Echilibrul economic partial,in cadrul fiecarei piete,conditioneaza echilibrul economic
general.
Problema formarii preturilor este conditionata nu numai de echilibrul economic partial
al unei singure piete ci el pune deopotriva in cauza piete interdependente.
17 Cererea. Extinderea si contractia cererii. Legea cererii.
Cererea de marfuri reprezinta nevoile(trebuintele) de bunuri si servicii care se satisfac prin
intermediul pietii,adica prin vanzare-cumparare.
Cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care consumatorul este dispus si
capabil dpdv financiar sa o cumpere cunoscand pretul unitar al acesteia.
Pretul si cantitatea sunt doua marimi ce variaza in sens invers.
Modificarea cererii este determinata de pret,dar si de factori aleatori:
Schimbarea gusturilor cumparatorilor
Modificari ale conditiilor de clima
Modificari ale veniturilor consumatorilor
Modificari ale preturilor altor bunuri pe piaa
Cererea exprima cantitatea de bunuri si servicii cerute la un moment dat la preturile existente,
considerand date veniturile si preferintele cumparatorilor.
Elasticitatea cererii in raport cu pretul tinde sa fie mai mare pe termen lung decat pe termen
scurt.
In cazul reducerii pretului,cresterea corespunzatoare cererii se va manifesta pregnant dupa o
perioada mai mare.
Cererea poate fi:
Individuala-un singur cumparator la un bun economic sau altul
Totala-din partea tuturor cumparatorilor pentru bunul sau serviciul respectiv
Agregata(globala)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor la toate
bunurile sau serviciile oferite
Cererea are caracter dinamic
Factorii dinamicii cererii:
Nevoile
Pretul
Venitul
Relatia dintre venit si cheltuielile de consum
Relatie directa intre evolutia veniturilor si dinamica cererii
Venitul creste-cererea creste
Engel:venitul creste
- ponderea pentru alimente-scade
- ponderea pentru imbracaminte,incaltaminte,locuinta constanta
- ponderea pentru servicii creste
Relatia intre cerere si pret
Pretul constituie un factor care exercita o mare influenta asupra cererii de bunuri si
servicii.
Cererea se afla in raport invers fata de pret
Legea cererii exprima relatia intre cerere si pret,in cadrul careia cererea evolueaza
invers fata de pret.
Cererea este o functie descrescatoare fata de pret
18 Determinantele cererii. Functiile cererii.
Determinantele (factori determinanti) ai cererii sunt:
Veniturile consumatorilor
Pretul produselor conexe
Pretul asteptat in viitor
Gusturile (preferintele)consumatorilor
Numarul clientilor potentiali
Functia cantitatii cerute-descrie cantitatea pe care cumparatorii sunt capabili si dornici sa o
cumpere.

x
C
= (P
x
, I, P
c
, P
u
, 0, N)

x
C
-cantitatea ceruta din bunul x
Pxpretul bunului respectiv
Iveniturile consumatorilor
Pcpreturile veniturilor conexe
Popretul asteptat in viitor
0gusturile (preferintele) consumatorilor
Nnumarul clientilor potentiali
19 Elasticitatea cererii.
Elasticitatea cererii
Elasticitatea cererii inseamna sensibilitatea acesteia fata de variatia pretului sau a
venitului
Intensitatea modificarii cererii se masoara prin coeficientul de elasticitate (Ecp)
Ecp = -
C1 -Co
Co
:
P1 -Po
Po
= -
C
C
0
:
P
P
0

Ecp = -
%C
%P

C
1
-cererea din perioada curenta
C
0
-cererea din perioada anterioara
P
1
-pretul din perioada curenta
P
0
-pretul din perioada anterioara
C-variatia cererii pe produs
P-variatia pretului pe produs
%C-variatia in procente a cererii
%P-variatia in procente a pretului
Tipuri de cerere
Ecp<1-cerere inelastica
Ecp=0-cerere perfect inelastica
Ecp>1-cerere elastica
Ecp -cerere perfect elastica
Ecp=1 cerere cu elasticitate unitara
20 Oferta.
Oferta reprezinta cantitatea de bunuri si servicii destinate vanzarii,pe piaa,la un moment dat.
Oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care producatorul este dispus si
capabil dpdv al productiei sa o furnizeze pietei la diferite preturi.
Legea ofertei reda legatura directa dintre pretul unitar si cantitatea oferita,legatura evidentiata
prin intermediul curbei ofertei care are o panta pozitiva.(curba ofertei este crescatoare datorita
legii randamentelor descrescatoare).
Factorii care influenteaza oferta:
Descoperirea de noi resurse
Modificari in preturile unor outputuri alternative
Aparitia de noi tehnologii
Modificarea preturilor la inputuri
Modificarea conditiilor de clima.
Oferta
Oferta individuala-oferta dintr-un produs sau serviciu din partea unui producator sau
unei unitati economice
Oferta totala- intreaga cantitate a unui produs sau serviciu pe care producatorii o ofera
spre vanzare
Oferta agregata (globala)-toate bunurile si serviciile,din tara respectiva,destinate
pietii,in toata diversitatea si cantitatea lor,exprimata in bani
Oferta are caracter dinamic-odata cu dezvoltarea productiei,a economiei de piaa in
ansamblu,se realizeaza cresteri cantitative,diversificate si innoiri structurale,ca si performante
calitative ale bunurilor care o compun.
Relatia inovatie-structura productiei-structura cererii-structura pietei.
Legea ofertei exprima relatia dintre oferta si pret,in cadrul careia oferta evolueaza in
acelasi sens cu pretul,ceilalti factori fiind constanti.
Cantitatea oferita este cantitatea pe care ofertantii sunt dispusi si capabili sa o ofere la
un moment dat,la un anumit pret al pietii,in conditiile in care ceilalti factori sunt
constanti.
Factori ai cantitatii oferite:
Pretul produsului
Nivelul tehnologiei existente
Pretul resurselor utilizate pentru producerea bunului
Pretul produselor conexe
Previziunile producatorilor referitaoare la pretul viitor al bunului
Numarul organizatiilor producatoare
Elasticitatea ofertei in raport cu pretul
Elasticitatea ofertei este reactia ofertei la modificarile de preturi
Coeficientul de elasticitate al ofertei se masoara prin raportarea modificarii cantitatilor
oferite la modificarea pretului de vanzare.
Se masoara cu coeficientul de elasticitate al ofertei (Eop)
Eop =

1
-
0

0
:
P
1
-P
0
P
0
=

0
:
P
P
0

Eop =
%
%P

Oferta elastica Eop>1
Oferta cu elasticitate unitara Eop=1
Oferta perfect elastica Eop
Oferta inelastica Eop<1
Oferta perfect inelastica Eop=0
21 Echilibrul pietii.Efectul variatiei ofertei si cererii
Echilibrul pietii se obtine cand cantitatile oferite (Qe) sunt egale cu cantitatile cerute,la pretul
pietii (Pe) si vanzatorii si cumparatorii sunt satisfacuti.
Echilibrul partial-se ia in considerare o singura Piaa
Echilibrul total-se iau in considerare toate pietele in interdependenta lor.
Variatia ofertei
Cantitatea oferita scade (presupunand cererea constanta):
Punctul de echilibru se deplaseaza in sus
Curba ofertei se deplaseaza la stanga
Pretul de echilibru creste
Cantitatea oferita creste (presupunand cererea constanta)
Noului punct de echilibru ii corespunde un pret de echilibru mai mic
Noului punct de echilibru ii corespunde o cantitate de echilibru mai mare
Curba ofertei se deplaseaza spre dreapta
Variatia cererii
Cererea creste (oferta ramane constanta)
Cantitatea creste
Curba cererii se deplaseaza spre dreapta
Creste cantitatea de echilibru
Creste pretul de echilibru
Cererea scade (oferta ramane constanta)
Scaderea cantitatii de echilibru
Scaderea pretului de echilibru
22 Bunurile si tipologia lor. Utilitatea economica.
Bunuri-elemente din natura transformate sau nu de consumul carora existenta umana este
conditionata
Bunuri libere-elemente care provin direct din natura,iar accesul la ele este liber
Bunuri economice-elemente care sunt produse prin efortul omului,necesitand o
prelucrare mai mult sau mai putin elaborata,obtinute prin desfasurarea unei activitati
economice
Marfuri-bunuri care intra in consum prin intermediul schimbului
(vanzare-cumparare)
Bunuri de autoconsum
Bunuri de consum
Bunuri de productie-bunuri folosite pentru producerea altor bunuri.
In functie de cum reactioneaza cererea la schimbarea veniturilor,bunurile pot fi:
Bunuri normale: o crestre a venitului consumatorului conduce la o crestere a cantitatii
cerute din acele bunuri
Bunuri inferioare:o crestere a venitului consumatorului duce la o scadere a cererii de
bunuri.
In functie de reactia pe care o are cererea dintr-un anumit bun la modificarea pretului unui alt
bun exista 2 categorii de bunuri:
Bunuri substituibile - la cresterea pretului unui anumit bun are loc o crestere a cererii
dintr-un alt bun
Bunuri complementare cresterea pretului unui bun conduce la reducerea cererii unui
alt bun.
Utilitatea este capacitatea unui bun de a satisface o nevoie.Capacitatea este data de
proprietatile,insusirile,caracteristicile bunurilor respective
Utilitatea economica-satisfactia pe care o simte un individ ca urmare a consumului unei
cantitati determinate dintr-un anumit bun,in conditiile spatio-temporale.
Utilitatea marginala (Um) reprezinta sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei
unitati suplimentare dintr-un bun.

23 Legea utilitatii marginale descrescatoare.
Legea utilitatii marginale descrescatoare-cresterea utilitatii procurate prin doze suplimentare
de bun este din ce in ce mai mica.
Indivizii sunt rationali si cu initiativa,prin intermediul productiei si al
schimbului,incearca sa-si maximizeze avantajele
Indivizii anticipeaza probabilistic avantajele sau dezavantajele unei decizii.
Rata marginala de substitutie (RMSy/x) a produsului y cu x este cantitatea din produsul x care
este necesara pentu a inlocui o unitate din produsul y ,astfel incat utilitatea totala sa fie
constanta RMS y/x =Ux/Uy (cazul continuu) si RMS y/x=-(y/x)=-(Umx/Umy) cazul
discret.
24 Optimul consumatorului. Curba de indiferenta.
Orice consumator normal va dori sa obtina maximul de satisfactie din consumul unor bunuri
economice.
Optimul consumatorului propune o combinare de bunuri si servicii care,la nivelul veniturilor
de care dispune si al preturilor existente,sa-i asigure maximul de satisfactie.
Problema optimala a consumatorului consta in alegerea pachetului de consum cel mai
preferat din multimea pachetelor admisibile de consum in conditiile respectarii restrictiei
privind bugetul consumatorului.
Fie x1,x2,...xn cantitatile din cele n bunuri ce alcatuiesc pachetul de consum al unui
consumator,
Xc v
n
multimea pachetelor de consum ale acelui consumator,
p1,p2,...pn preturile unitare ale bunurilor;
R venitul consumatorului
U:Xv functia de utilitate asociata consumatorului
Definitie: numim pachet optimal acel pachet ce ii creaza cea mai mare satisfactie
consumatorului,costul acestuia fiind acoperit de venitul consumatorului:


max
x1,xn
_
u(x1, x2, xn)
p1x1, p2x2, pnxn
xi u i = 1,2, n
R

Multimea pachetelor admisibile este definita de restrictia bugetara (un consumator nu poate
cheltui mai mult decat are-venitul sau) si restrictiile de nenegativitate ale cantitatilor de bunuri
consumate xi(i=1,2,...n):
p
1
x
1
+p
2
x
2
+...+p
n
x
n
R
x1 u, x2 u, , xn u
In cazul a 2 bunuri,multimea pachetelor de consum admisibile este delimitata de axele de
coordonate si segmentul din dreapta de buget ce se afla in primul cadran.
p1x1+p2x2=R x1 u, x2 u
Dreapta de buget este frontiera superioara a pachetelor admisibile
Multimea pachetelor admisibile este cuprinsa in domeniul dat de linia bugetului si axele de
coordonate.
Punctele de intersectie ale dreptei de buget cu axele de coordonate
A(R/p1,0);B(0,R/p2).
Variatia bugetului este nula cand acesta este dat (constant si egal cu R) d(p1x1+p2x2)=dR=0
p1dx1+p2dx2=0; si rezulta ca
dx1
dx2
=
p1
p2

Primul membru al egalitatii exprima panta dreptei bugetului si reprezinta rata la care
un consumator cu venitul R fixat,poate substitui o unitate din bunul 2 cu o cantitate
din bunul 1 a.i.venitul sau sa nu se modifice.
Membrul 2 arata raportul preturilor celor doua bunuri
Proprietatile multimii pachetelor admisibile de consum:
Multimea pachetelor admisibile de consum este marginita daca venitul R este finit si
nici unul din preturi nu este zero.
- Daca unul din preturi este zero (bunul este gratuit) multimea pachetelor de
consum este nemarginita.
Multimea pachetelor admisibile de consum este o multime inchisa,deoarece contine
pachetele de consum ce se afla pe frontiera sa.
Multimea pachetelor admisibile de consum este o multime convexa.
Fie x1 si x2 doua pachete de consum apartinand multimii de pachete
admisibile X
Fie un scalar (0,1),
Atunci si combinatia convexa [x1 +(1-)x2] este un pachet admisibil
Multimea pachetelor admisibile de consum este o multime nevida
Daca R este strict pozitiv si cel putin un pret al unui bun unitar este finit,atunci
consumatorul poate cumpara cel putin o cantitate pozitiva dintr-un bun,deci
multimea pachetelor de consum este nevida.
U:XIcR
n
functie de utilitate ordinala in spatiul produselor
U = (x
1
,x
2
,x
3
,...x
n
) unde I reprezinta o submultime a multimii numerelor reale de dimensiune
n;
Se va lucra cu varianta restransa U=U(xy).Aceasta functie in spatiul tridimensional va creste
atingand un maxim dupa care scade.
Aceasta este curba de indiferenta
25 Caracterizarea generala a factorilor de productie.
Resursele economice atrase in circuitul economic aflate in miscare ca fluxuri,constituie
factori de productie.
Factori de productie sunt:
Munca-actiune constienta,specific umana,indreptata spre un anumit scop,in cadrul
careia sunt puse in miscare aptitudinile,experienta si cunostintele ce il definesc pe
om,consumul de energie fizica si intelectuala.
Munca este un factor activ si determinant al productiei,ce antreneaza ceilalti
factori in vederea obtinerii de produse si servicii.
Populatia totala densitatea populatiei,structura pe grupe de
varsta,repartizarea populatiei pe mediu urban si rural
Populatia apta de munca-persoanele care au capacitatea fizica si intelectuala
de a desfasura o activitate economica,precum si varsta legala.
Populatia activa diponibila-populatia ocupata in diferitele activitati
profesionale,precum si persoanele care cauta locuri de munca.
Populatia ocupata-persoanele care desfasoara activitate profesionala.
Natura (factorul natural)-constituie atat substanta si conditiile materiale primare ale
productiei,cat si forta motrice virtuala,necesara pentru dezvoltarea productiei de
bunuri materiale si servicii.
Pamantul prezinta o insemnatate decisiva nu numai pentru agricultura si
silvicultura,dar si pentru intreaga activitate umana,careia ii ofera suport de
existenta si loc de desfasurare.
Resursele de apa
Resursele minerale
Capitalul (bunuri-capital,bunuri instrumentale,bunuri investitionale,bunuri de
productie,capital tehnic)-ansamblul de bunuri reproductibile,rezultate ale unei
activitati anterioare,utilizate in producerea de bunuri materiale si servicii destinate
realizarii de marfuri pe Piaa in scopul obtinerii de profit.
Capital fix-acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de
productie,se consuma treptat si se inlocuieste la intervale mai mari de timp
- Uzura fizica si uzura morala
- Coeficientul uzurii capitalului se determina ca raport intre uzura
capitalului fix si capitalul fix UK/K
- Coeficientul starii fizice sau starii de utilitate a capitalului fix-raport
intre valoarea ramasa a capitalului fix si capitalul fix Kr/K
- Coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalului fix-raport
intre intrarile sau iesirile de capital fix si stocul de capital fix la
valoarea initiala (KPt/Kt;SKt/Kt)
Capital circulant-se consuma integral intr-un singur ciclu de fabricatie si se
inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie.(materii prime,materiale)
Amortizarea-hotaratoare pentru recuperarea pierderilor provenite din uzura
capitalului.
Investitiile sunt:
- Investitii nete-finantate din venit si folosite pentru formarea de noi
bunuri de capital sau pentru modernizarea celor existente
- Investitii brute-finantate din venit si fondul de amortizare
Intreprinderea (antreprenoriatul)-actiunea de organizare a celorlalti factori de
productie de catre intreprinzator
Decide ce bunuri trebuie sa produca si ce cantitati de factori sunt necesari
Isi asuma riscurile productiei (costurile inainte de obtinerea veniturilor)
Neofactori actioneaza prin intermediul si impreuna cu ceilalti factori,potentandu-i
si imbunatatindu-le substantial performantele
Progresul tehnic
Inovatia
Resursele informationale
26 Combinarea si substituirea factorilor de productie.
Intreprinzatorii,pentru a produce si a-si atinge scopul-de a obtine un profit cat mai mare
posibil-combina factorii de productie si aleg varianta de combinare cea mai favorabila.
Combinarea factorilor de productie reprezinta un mod specific de unire a factorilor de
productie privit atat sub aspect cantitativ cat si structural-calitativ,dpdv tehnic si economic.
Tehnic: munca cu capital tehnic
Economic:combinarea factorilor pentru minimizarea costurilor si maximizarea
profitului.
Combinarea factorilor de productie este posibila ca urmare a proprietatilor acestora si a
manifestarii lor simultane
Divizibilitatea-posibilitatea factorului de productie de a se imparti in unitati simple
fara a fi afectata calitatea lui
Adaptabilitatea-capacitatea de asociere a unei unitati dintr-un factor de productie cu
mai multe unitati din alt factor de productie.
Complementaritatea-stabilirea de raporturi cantitative ale factorilor de productie ce
participa la producerea unui anumit bun economic
Substituibilitatea posibiliatetea de a inlocui o cantitate dintr-un factor de productie
printr-o cantitate determinata dintr-un alt factor in conditiile mentinerii aceluiasi nivel
al productiei.
Functia de productie relatia dintre productia scontata a se obtine dintr-un bun si cantitatile din
diferiti factori de productie necesare pentru obtinerea acestuia.Q=f(K,L)
Q=AK

unde Q=productia,K=capitalul,L-munca;A-coeficient;,-exponenti (functia


Cobb-Douglas)
Coeficientul de substituire intre munca si capital este egal cu 1
Isocuanta-reprezentarea combinatiilor dintre factorii K si L care permit realizarea aceluiasi
nivel al productiei
Tipuri de substituire
Substituirea in proportii fixe=complementaritatea factorilor
Substituirea perfecta
Substituirea imperfecta
Productivitatea marginala a factorilor de productie(PMa )-productia suplimentara (Q) ce se
poate obtine in cazul utilizarii unei unitati suplimentare (K) dintr-un factor de productie:
PMa=Q/K
Rata marginala de substituire a doi factori (RMS)cantitatea suplimentara dintr-un factor
necesar pentru a compensa o reducere cu o unitate a celuilalt factor,ai.productia sa se mentina
constanta RMS =y/x;RMS=-dy/dx si reprezinta panta isocuantei
Rata marginala de substituire=raportul derivatelor celor doi factori sau inversul raportului
productivitatilor marginale ale celor 2 factori.
Elasticitatea substituirii(es)-masura in care poate fi mentinuta productia cand un factor este
inlocuit cu altul sau se modifica utilizarea unui factor in comparatie cu altul.
es=Q/Q:DX/X Q=productia,X=factorul de productie.
27 Legea randamentelor neproportionale.
Daca o productie oarecare reclama utilizarea a doi sau mai multor factori de productie si daca
se adauga progresiv aceeasi doza de cantitate folosita dintr-un factor,in timp ce cantitatea din
alt factor nu se schimba,produsul marginal al factorului variabil creste pana la un punct apoi
descreste.
Ilustrarea se face prin evolutia indicatorilor si dependenta dintre ei
Produsul total obtinut
Produsul mediu
Produsul marginal
Zonele de productie-diagrama curbei produsului in functie de productie si munca
Zona I-produsul marginal excede produsul mediu care continua sa creasca
Zona II-produsul marginal este mai mic decat produsul mediu care contina sa creasca
Zona III-produsul marginal este negativ si atrage o reducere considerabila a
produsului mediu
Legea randamentelor proportionala este valabila in conditiile:
Factorii de productie considerati trebuie sa fie omogeni
Se pot adauga unei cantitati dintr-un factor constant,doze suplimentare dintr-un alt
factor
Legea este reprezentativa doar pentru o stare reprezentativa a tehnicii
Punctul de plecare este acela de la care se intra in faza de randament descrescatoare
Legea este valabila pentru o scara de productie data
28 Economii si dezeconomii de scara.
Randamentele de scara pot fi
Constante-daca factorii de productie se dubleaza,productia se dubleaza
Crescatoare-daca factorii de productie se dubleaza,productia va fi mai mult decat
dubla
Descrescatoare-daca factorii se dubleaza,productia va fi mai putin de dublu.
Economiile interne ale scarii decurg din cresterea dimensiunilor firmei si au cauze diferite:
Specializarea lucrarilor pentru un volum ridicat de productie
Utilizarea unui capital tehnic mai eficient
Economiile tind sa se reduca pe masura cresterii dimensiunii firmei si incep sa se manifeste
dezeconomii de scara (pierderi de scara).
Greutatile intampinate de manageri
Rigiditatea structurilor
Imobilism
Capacitate de inovare redusa
Risipa
Combinarea judicioasa a factorilor de productie devine,element cheie pentru manageri,alaturi
de strategia minimizarii costurilor,optimizarea comportamentului producatorilor.
29 Productivitatea folosirii factorilor de productie.
Productivitatea factorilor de productie exprima eficienta combinarii factorilor de productie
orientata spre obtinerea maximului de efecte utile cu minim de eforturi.
Productivitatea este raportul intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse
absorbite in cursul producerii ei
Raport intre rezultate (productie) si eforturi (factori de productie)
Productivitatea fizica-randamentele factorilor de productie in natura.
Productivitatea valorica-masurarea in termeni financiari-monetari a eficientei.
Productivitatea bruta-ansamblul productiei in raport de factorii utilizati
Productivitatea neta-are in vedere eliminarea din productia finala a valorii achizitiilor
exterioare si a costului utilizarii capitalului instalat.
Productivitatea aparenta-provenienta valorii adaugate nu este intotdeauna cunoscuta corect.
Productivitatea globala-surprinde efectele combinarii tuturor factorilor de
productie,masurand performanta si eficienta de ansamblu a acestora.
Productivitatea partiala a fiecarui factor de productie-productivitatea,rodnicia cu care este
folosit un factor de productie
Productivitatea medie (Wi) a unui factor de productie este expresia raportului dintre marimea
productiei (Q) si cantitatea (Xi) utilizata din factorul respectiv
Wi=Q/Xi
Productivitatea marginala (Wm) reprezinta sporul de productie care se obtine prin utilizarea
unei cantitati suplimentare din factorul i,ceilalti factori ramanand constanti:
Wm=Q/Xi=dQ/dXi
Productivitatea muncii
Exprima eficienta cu care este consumata munca.
De obicei eficienta muncii este identificata cu productivitatea muncii
Marimea productivitatii muncii se masoara prin cantitatea si calitatea bunurilor
obtinute cu o unitate de munca sau prin chetuiala ce revine pe o unitate de bun
economic
Productivitatea medie a muncii (W
L
)este raportul intre productie (Q) si factorul munca
(L)
Productivitatea marginala a muncii (W
mL
) reprezinta suplimentul de productie (Q)
obtinut ca urmare a utilizarii unei cantitati suplimentara de munca (L) in conditiile in
care ceilalti factori sunt constanti.
WmL=Q/L;WmL=dQ/dL
Productivitatea muncii la nivel national este determinata prin raportarea venitului
national la numarul de locuitori.
Randamentul capitalului-legatura intre capital si rezultatele productiei,eficienta cu care este
utilizat factorul capital
Coeficientul mediu al capitalului k=K/Q
Coeficientul marginal al capitalului km=K/Q
Productivitatea medie a capitalului Wk=Q/K
Productivitatea marginala a capitalului WmK=Q/K-suplimentul de productie
antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului.
30 Continutul costului.
Costul de productie reprezinta in forma baneasca totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate
de catre agenti economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.
Expresie baneasca a consumului de factori
Cuprinde tot ceea ce inseamna cheltuiala pentru producerea de bunuri
Exprimarea in bani a tuturor cheltuielilor
Costul contabil-cheltuieli efectiv suportate de catre intreprindere,care rezulta din evidenta
contabila a acesteia.
Costul economic-la costul contabil se adauga consumul de resurse care nu presupune plati
efective.
Costul explicit-notiune care indica cheltuieli efectuate si inregistrate in costurile efectiv
platite
Costul implicit-consumul de resurse ale agentului economic neinclus in costul efectiv platit.
Costul de oportunitate-costul sacrificiului (renuntarii)la alegerea variantei optime.
31 Marimea si tipologia costului de productie.
Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si
desfacerea de bunuri economice,la un moment dat.
Marimea costului:
Pe unitate de produs
Pe intreaga productie omogena
Pe ansamblul productiei eterogene
Tipuri de cost
Costul global-ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat.
Costul fix cheltuieli ale intreprinderii care pe termen scurt sunt independente
de volumul productiei obtinute
Costul variabil-cheltuieli care se modifica in functie de volumul productiei
Costul total suma costurilor fix si variabil
Costul mediu (costul unitar) sunt costurile globale pe unitatea de produs
Costul mediu fix-costul fix pe unitatea de produs CMF = CF/Q
Costul mediu variabil costul variabil pe unitatea de produs CMV=CV/Q
Costul mediu total costul global pe unitatea de produs CMV =CV/Q
Costul marginal (Cmg) sporul de cost total (CT) necesar pentru obtinerea unei unitati
suplimentare de productie. Cmg=CT/Q
32 Minimizarea costului.
Factori de care depinde evolutia costului mediu
Consumul de factori de productie pe unitatea de produs
Nivelul productivitatii
Pretul factorilor de productie utilizati-pretul materiilor prime,materialelor,masinilor
Realizarea unui cost minim datorita limitarii resurselor se realizeaza fara a afecta
calitatea,cantitatea,fiabilitatea si performanta.
Minimizarea costului are un rol determinant in maximizarea profitului
Relatia intre costul de productie si pretul competitiv
Costul de productie influenteaza oferta de bunuri
Comprimarea de costuri pe unitatea de produs constituie unul din factorii principali de care
depinde competitiviattea produselor si realizarea de schimburi economice pe Piaa
internationala.
Minimizarea costurilor depinde de cresterea productivitatii factorilor de productie.
Relatia dintre cost si productivitate:
La un pret dat al factorilor de productie,costul mediu si costul marginal se afla in
raport invers fata de productivitate.
Cresterii productivitatii marginale ii corespunde scaderea costului marginal
33 Raportul cost- profit.
Calculul economic,functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficienta iau in
considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare la fiecare bun economic,relatie ca de la
parte la intreg.
Costul (C)desemneaza numai o parte a pretului de vanzare (P),si anume cheltuielile suportate
de agentii economici,iar excedentul pretului (peste costul de productie)il reprezinta
profitul(pr) sau beneficiul.
P=C+pr
C=P-pr
In conditiile unei anumite marje de profit marimea costului exercita presiune asupra pretului.
Incasarile totale (It) reprezinta suma totala obtinuta in urma vanzarii productiei respective.
Se determina ca produs intre cantitatile totale vandute (Q) si pretul unitar de vanzare
(p): It = Q p
Incasarea medie (Im) exprima marimea incasarii pe unitatea de produs vanduta.Ea nu este
altceva decat pretul unitar:
Im = It/Q = Q p/Q
Incasarea marginala (Img) este variatia incasarii totale antrenata de o variatie infinit de mica a
cantitatii vandute.Ea se poate exprima ca spor de incasare (It) pe unitatea suplimentara de
volum-desfacere (M):
Img=It/Q
In vederea optimizarii volumului productiei si maximizarii profitului,trebuie sa se tina seama
de relatia dintre costul marginal (Cmg) si venitul marginal (Img,Vmg).
Profitul maxim este obtinut atunci cand venitul marginal este egal cu costul marginal.
Volumul productiei care maximizeaza profitul trebuie sa satisfaca o anumita conditie: la
nivelul volumului de productie (Q),prima derivata a productiei in raport cu profitul trebuie sa
fie zero,adica:

dP
d
=
dv1
d
-
dC1
d
= u Jor
dv1
d
= Img;
dC1
d
= Cmg si otunci Img -Cmg = u si
Img = Cmg - ccuotio Jc moximizorc o proitului.
34 Comportamentul producatorului si reducerea costului.
Reducerea costului de productie implica,din partea producatorului,rationalitate in orientarea
si mobilizarea eforturilor,spirit de competitie,cunoastere bazata pe calcul economic.
Optimul producatorului criteriu de comportament
Producatorul urmareste ca la un cost de productie dat sa maximizeze productia
obtinuta
Resursele alocate sa fie gestionate astfel incat maximizarea productiei sa aibe loc prin
marirea randamentului si nu prin suplimentarea consumului de factori
Starea de optim a producatorului (gestiunea optimala) presupune ca un volum de
productie dat sa se obtina cu costuri minime,in conditiile in care oferta de bunuri nu
trebuie marita
Optimul producatorului este considerat stare de echilibru,deoarece acesta nu mai este
nevoit sa caute alta solutie.
35 Echilibrul producatorului.
Din multitudinea variantelor productiei,intreprinzatorul va alege pe cea cu profit maxim,ca
fiind acea varianta de productie care asigura o diferenta maxima intre incasarile obtinute si
costurile de productie.
Din punctul de vedere al analizei de cost,volumul de productie optim este cel care
corespunde variantei in care costul marginal este egal cu costul mediu total
(CMT=Cmg),adica situatia in care costul mediu total este minim.
Timp economic al costului-intervalul de timp in care sporirea volumului productiei este
eficienta,adica perioada in care costul mediu total si costul marginal sunt descrescatoare pana
cand devin egale.
Grafic punctul in care se intersecteaza curbele costului marginal si costului mediu total.
Preocuparea producatorului este de incadrare in timpul economic al costului in vederea
maximizarii profitului.
Necesita eforturi pe termen lung
Perfectionarea echipamentelor
Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie
Innoirea structurilor de productie
Ridicarea nivelului calitativ al bunurilor
36 Productivitatea globala, partiala, medie si marginala.
Productivitatea se defineste ca raport intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de
resurse absorbita pentru producerea ei.
Se determina ca raport intre rezultatele obtinute (productia) si eforturile depuse pentru a le
obtine (factorii de productie).
Modalitati de abordare a productivitatii:
Dupa maniera de masurare a rezultatelor
Productivitatea fizica-masoara randamentele in natura ale utilizarii factorilor
de productie
Productivitatea (masurata) valorica-masoara termenii financiari ai eficientei
Dupa maniera desemnata de notiunile:
Productivitatea bruta-apreciaza ansamblul productiei in raport cu factorii care
sunt utilizati.Productia este privita ca productie finala
Productivitatea neta eliminarea din productia finala a valorii achizitiilor
exterioare si a costului utilizarii capitalului instalat (amortismentele)
Dupa metodologia INSEE
Productivitate aparenta-pentru productivitatea muncii si a capitalului.
Productivitatea globala surprinde efectele combinarii tuturor factorilor de productie si
masoara performanta si eficienta acestora in ansamblu
Productivitatea partiala exprima productia obtinuta prin utilizarea fiecarui factor de
productie consumat (eficacitatea,rodnicia cu care este folosit un factor de productie-munca
sau capital).Se masoara ca marime medie.
Productivitatea medie Wi=Q/Xi unde Q este marimea productiei iar X cantitatea dintr-un
factor de productie,i un indicator pentru factorul de productie.
Reflecta cate unitati de efect util revin la o unitate de efort
Productivitatea marginala Wm=Q/Xi=dQ/dXi
Analiza pe termen scurt a comportamentului producatorului in raport cu unul din factorii de
productie pune in evidenta:
Variatia productivitatii factorului de productie
Relatia dintre productie,productivitatea medie si productivitatea marginala
Analiza pe termen lung si foarte lung releva:
Randamentul global al factorilor de productie progresul tehnic isi pune aprenta in
mod semnificativ
Se pune accent deosebit pe randamentule factoriale.
Productivitatea muncii
Randamentul capitalului
37 Productivitatea muncii.
Productivitatea muncii exprima eficienta cu care este consumata munca.
Eficienta muncii este identificata ca fiind productivitatea muncii.
Marimea productivitatii muncii se masoara prin:
Cantitatea si calitatea bunurilor obtinute cu o unitate de munca
C heltuiala ce revine pe o unitate de bun economic
Productivitatea muncii se poate determina:
Marime medie
Productivitate marginala
Productivitatea medie a muncii W
L
=Q/L; W
L
=L/Q
Productivitatea marginala a muncii
W
mL
=Q/L adica raportul intre suplimentul de productie si suplimentul de munca
W
mL
=dQ/dL derivata partiala a functiei de productie in raport cu factorul munca
Productia se poate exprima in unitati naturale,natural-conventionale,valorice
Cheltuielile de munca se exprima in unitati de timp sau numar de salariati
Productivitatea fizica a muncii are aplicabilitate limitata deoarce poate fi folosita numai
pentru intreprinderi cu productie omogena.
Exprimarea productivitatii muncii in unitati valorice are avantajul ca permite o apreciere
unitara a nivelului acesteia pentru:
Toate genurile de produse
Compatibilitatea intre ramuri
Compatibilitatea la nivel national
Productivitatea muncii se poate calcula:
Pe ora
Pe zi
Pe trimestru
Pe an
Pe lucrator
La nivelul unitatii
La nivel de ramura
La nivel de economie nationala
Productivitatea muncii la nivel national se exprima prin raportarea venitului national la
numarul de lucratori .
Exprima gradul de utilizare a fortelor economice dpdv national
Productivitatea muncii trebuie inteleasa ca sinteza a folosirii factorilor de productie.
38 Randamentul capitalului.
Randamentul capitalului este pus in evidenta prin legatura intre capital si rezultatele
productiei
Se prezinta sub forma coeficientului capitalului (efort/efect)
Exprima necesarul de capital pentru obtinerea unei unitati de productie
Coeficientul mediu al capitalului k=K/Q unde K=capital utilizat;Q=volumul productiei
Coeficientul marginal al capitalului k
m
= K/Q unde K =cresterea capitalului iar Q =
cresterea productiei intr-un interval de timp.
Randamentul capitalului este productivitatea capitalului.
Productivitatea medie a capitalului W
k
=Q/K; este inversul coeficientului mediu al capitalului
Wk=1/K
Productivitatea marginala a capitalului W
mK
= Q/ K inversul coeficentului marginal al
capitalului. W
K
=1/K
m

Intre productivitatea muncii si productivitatea capitalului,prima este cea mai importanta,
cresterea ei fiind semnul real si clar al prosperitatii omenesti.(M.Manoilescu)
39 Randamentul de scara.
Conceptul randament de scara exprima modul in care evolueaza productia pe termen lung
atunci cand se mareste cantitatea de factori folositi,astfel:
Randamentele de scara sunt crescatoare
Volumul productiei se mareste intr-o proportie superioara celei in care cresc
factorii de productie consumati
Se obtin economii de scara
Randamentele de scara sunt constante
Marirea cantitatilor de factori de productie corespunde cresterii in aceeasi
proportie a volumului productiei
Randamentele de scara sunt descrescatoare
Volumul productiei se mareste intr-o proportie mai mica decat cea in care
creste volumul factorilor utilizati.
40 Continutul, formele si functiile concurentei.
Concurenta reprezinta o confruntare deschisa intre agentii economici pentru realizarea unei
pozitii cat mai avantajoase pe piaa,corespunzatoare intereselor proprii.
Este legata indisolubil de:
caracterul limitat al resurselor
natura umana
inclinatia omului catre inavutire si putere
dorinta agentilor economici de a dispune de avantaje economice
dorinta agentilor economici de a invinge adversarul
Concurenta include raporturi intre:
Vanzatori si cumparatori
In interiorul fiecarui grup
Intensitatea concurentei depinde de distanta catre cerere sau oferta.
Cererea si oferta se afla in echilibru
Concurenta cu intensitate relativ joasa
Relatia dintre grupuri si cea din interiorul lor este de o rivalitate abia vizibila
Pretul este convenabil
Pericolul inlaturarii din arena este redus
Oferta depaseste sensibil cererea (concurenta intre vanzatori)
Raportul intre vanzatori si cumparatori este in favoarea cumparatorilor
Partea slaba a relatiei este constituita din vanzatori
Piaa vanzatorilor este insuficienta
Tendinta fiecarui ofertant de a castiga clientela in defavoarea celorlalti (reducerea
pretului,rivalitate,spargerea unitatii de actiune)
Cererea este sensibil superioara ofertei (concurenta intre cumparatori)
Raportul intre vanzatori si cumparatori este in favoarea vanzatorilor
Partea slaba a relatiei este constituita din cumparatori
Rivalitatea deschisa intre cumparatori
Unitatea dintre cumparatori se destrama
Pretul urca
41 Concept, tipuri, forme si functii ale pretului.
Conceptul de pret
Pretul este expresia baneasca a valorii marfii sau suma de bani pentru a dobandi o
unitate dintr-un bun economic
Pretul este superior costului mediu de productie,in conditii normale de activitate
Realizarea marfurilor asigura recuperarea cheltuielilor si obtinerea de profit.
Pretul unic-pretul stabilit in urma luptei de concurenta care este denumit si cursul
pietii,al carui nivel satisface atat pe cumparatori cat si pe vanzatori.Mai este denumit
si legea indiferentei.
Pretul poate fi determinat prin:
Metoda bazata pe interactiunea dintre cerere si oferta-creste ori de cate ori
cererea depaseste oferta sau scade cand oferta depaseste cererea
Metoda bazata pe principiul costurilor de productie- pretul este fixat de
ofertant la un nivel care sa acopere costul de productie al marfii si sa asigure
totodata si o marja de profit
Pretul de echilibru-pretul stabilit in conditii de concurenta perfecta (negociat)
Pretul ridicat - este pretul de monopol,cand monopolul stabileste corelatia intre oferta si
pret
Pretul director in cazul oligopolului,apropiat de pretul de monopol,este pretul fixat de
liderul pietii si acceptat de ceilati producatori.
Pretul de monopson pretul de achizitie este fixat de singurul cumparator
Forme ale pretului
Preturile cu ridicata
Preturile de contractare si achizitie
Preturile cu amanuntul
Tarifele pentru diferite categorii de servicii (pretul serviciilor)
Functii ale pretului
Functia de informare (semnalizare) privind modul in care resursele societatii au fost
alocate ori distribuite pe diverse sfere de activitate
Scoate in evidenta concordanta sau discordanta repartizariii resurselor in
raport de nevoia sociala solvabila de bunuri si servicii
Functia de realocare sau redistribuire a resurselor societatii pe diverse sfere de
activitate in vederea suprimarii anomaliilor,a dezechilibrelor existente
Miscarea preturilor regleaza productia-dar aceasta reglare nu este perfecta,echilibrul pietelor
nu este permanent.
42 Piaa cu concurenta perfecta si pretul de echilibru.
Piaa cu concurenta perfecta este un model teoretic,ideal de functionare a pietei.
Actele de vanzare-cumparare se realizeaza pe baza cunoasterii prealabile a conditiilor
fiecarei tranzactii si a negocierii reale intre participantii la schimb
Exclude interventia statului in formarea preturilor
Exclude un singur vanzator si un singur cumparator in formarea preturilor
Preturile oscileaza liber
Preturile regleaza prin miscarea lor intreaga viata economica a societatii
Dezechilibrele care apar intre cerre si oferta se restabilesc exclusiv prin fortele interne
ale pietei
Caracteristicile pietii cu concurenta perfecta
Atomicitatea agentilor economici - un numar mare de vanzatori si cumparatori cu
putere economica mica
Omogenitatea produsului calitate identica a unei marfi la toti agentii economici
Mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum inexistenta
obstacolelor tehnice si financiare in calea miscarii intreprinzatorilor,capitalului si
muncii,libera circulatie a bunurilor de consum pe diverse piete locale,nationale.
Transparenta perfecta a pietei informatiile necesare si suficiente agentilor
economici privind calitatea bunurilor,tehnicile de productie,locuri de aprovizionare cu
factori de productie,piete de desfacere,preturi de vanzare,salarii etc.(absenta secretului
de productie si comercial).
Pretul de echilibru pret format prin suveranitatea pietii,prin confruntarea deschisa a cererii
cu oferta.
Pretul de echilibru este pret unic
La pretul de echilibru intreaga cantitate de marfa oferita gaseste desfacere
Cumparatorii achizitioneaza tot volumul de marfa
Procesul de formare a pretului de echilibru are ca punct de sprijin existenta pretului de
dezechilibru,care implica inegalitatea dintre cerere si oferta.
Miscarea pretului poate fi ascendenta ori descendenta:
Pretul creste=>cererea scade,oferta creste
Pretul scade=>cererea creste,oferta scade
Pretul scade
Cererea este inferioara ofertei
S-au alocat mai multe resurse decat cele impuse de satisfacerea nevoii sociale
solvabile
Reduce profiturile si mijloacele financiare
Determina migrarea capitalului spre alte sectoare cu rentabilitate superioara
Treptat productia si oferta se reduc egalizand cererea
Pretul creste
Cererea este superioara ofertei
S-au alocat mai putine resurse decat cele solicitate de satisfacerea nevoii sociale
solvabile
Profiturile cresc
Productia creste
Determina migrarea capitalului catre acest sector (noi agenti economici)
Treptat productia si oferta cresc egalizand cererea
Pretul de echilibru este teoretic
In realitate el nu este prezent,se iveste intamplator,este efemer
Pretul de piaa efectiv este apropiat de pretul de echilibru,graviteaza in jurul acestuia.
Preturile practicate de piaa tind catre pretul de echilibru
Variatii ale pretului de echilibru
Pretul de echilibru odata format ramane acelasi daca relatia cerere-oferta nu se
schimba
Cererea si oferta cresc sau scad in aceeasi proportie =>pret de echilibru constant
In viata economica cererea si oferta precum si raporturile dintre ele sunt in continua
miscare=>pretul de echilibru este in continua schimbare.
Pretul si optimizarea productiei
Maximizarea profitului se face prin
Dimensionarea optima a capacitatii de productie
Minimizarea costurilor
Incasarile sa fie mai mari decat cheltuielile
Cand capitalul este invariabil se schimba doar volumul factorului munca
Intreprinderea fabrica bunuri cu cost mediu minim-inferior pretului de vanzare-si
reuseste sa-si maximizeze profitul.
Starea de echilibru
Pe termen scurt: costul marginal = pretul pietei,adica,
Costul marginal full=pretul pietei=incasarea marginala=venitul
marginal
Pe termen lung:Pretul = costul marginal=CM, unde CM=costul marginal la
nivel minim al CM.Firma obtine doar profit normal.
43 Piaa cu concurenta imperfecta si mecanismul formarii preturilor.
Piaa monopol-este opusul pietii cu concurenta perfecta
Monopolul este un singur vanzator pe piaa.El poate fi si singurul producator pe o
piaa.
Monopolul fabrica si vinde intreaga productie
Oferta monopolului este egala cu oferta pietii
Cumparatorii sunt in numar mare,cererea fiind atomicizata.
Monopolul ca firma unica poate hotara independent:
Volumul productiei
Pretul de vanzare al bunului
Monopolul fixeaza pretul ridicat-superior pretului format in ipoteza concurentei
perfecte si obtine un plus de profit in fiecare moment.
Pretul ridicat sustrage de la cumparatori o parte din valoarea care le apartine,
fara contraprestatie efectiva.
Pretul ridicat este viabil monopolul stabileste volumul productiei si al ofertei
la un nivel mai redus decat al ipotezei concurentei perfecte.
Productia optima pentru monopol,care ii asigura profitul maxim este:
Productia totala pentru care venitul marginal=costul marginal.
Pretul de vanzare este superior si venitului marginal si costului mediu minim
Vm=Cm (cand Pm=1)
P>Vm
P>CM minim
Piaa duopolista
Prezenta intr-o ramura a doua intreprinderi mari care
furnizeaza intreaga productie a ramurii,
numarul cumparatorilor este foarte mare
decid cantitatea de bunuri produsa
decid pretul
ambele firme sunt agresive
se procedeaza la reducerea pretului sau cresterea ofertei
se ajunge la sprasaturarea pietei
Piaa si producatoii se afla in dezechilibru
ambele firme sunt pacifiste
apare stabilirea productiei la un nivel care asigura maximizarea profitului
comportamentul este cooperant
una din firme este agresiva iar cealalta este pacifista
apare relatia intre dominant si dominat
intreprinderea ageresiva isi maximizeaza profitul si inregistreaza sporuri
intreprinderea pacifista obtine profit sub normal si in scadere
Piaa oligopolista
Prezenta unui numar mic de intreprinderi (cel putin trei)
Livreaza intreaga cantitate de marfuri
Talia lor este inegala
Cumparatorii sunt numerosi
Apare problema impartirii pietii intre producatori
Exista o intreprindere dominanta care fixeaza pretul director,tinand cont de propria
oferta dar si de oferta celorlalte firme,deci oferta totala.
Pretul director se apropie de pretul de monopol
Vm=Cm
P>Vm
P>CM minim
Piaa monopolistica
Piaa cu concurenta cvasi perfecta
Existenta intr-o ramura a unui numar mare de producatori de talie mica si apropiata
Intreprinderile fixeaza cuplul calitate-pret
Firmele in tendinta de a-si maximiza profitul urmaresc imbunatatirea calitatii
produselor si minimizarea costurilor
Vm=Cm
P>CM minim
Piaa monopson
Este opusul pietei tip monopol
Exista un singur cumparator si numerosi vanzatori
Agentul economic poate stabili pretul de achizitie si pentru materia prima si pentru
forta de munca
Productia se realizeaza la costuri reduse
Profiturile sunt mai mari
44 Statul si preturile. Politici de preturi.
Statul fixeaza preturi la unele bunuri materiale si servicii furnizate de agentii
economici-publici sau privati-in scopul protejarii unor categorii de producatori sau populatia
in totalitatea sa.
Fixarea de preturi maxime la unele marfuri
Indreptatita dpdv social si economic
Are consecinte negative (stagnarea productiei,aparitia pietelor ilicite,aparitia
surplusului de cerere)
Garantarea preturilor ori anumitor venituri pentru bunuri agricole
Pentru reducerea oscilatiilor (stabilizarea) productiei agricole.
Pot aparea suprastocuri
Cresc veniturile agricultorilor
Are un efect pozitiv in agricultura
Bursele de marfuri
Rol de seama in formarea preturilor si prevenirii riscurilor
Rol important in incheierea tranzactiilor economice pe plan national si international.
45 Continutul si caracterizarea pietei muncii.
Piaa muncii reprezinta spatiul economic in cadrul careia se confrunta cererea cu oferta de
munca,au loc negocieri privind angajarea salariala.
In economia de piaa,alocarea resurselor de munca se realizeaza prin intermediul pietei
muncii in functie de necesitatile celorlalte piete,pe criterii de eficienta.
Piaa muncii este o piaa derivata.
Factorul de productie munca este cerut de pe piaa bunurilor si a serviciilor.
Caracterizarea pietei muncii
Este mai complexa,mai organizata,mai reglementata
Pretul specific-salariul-se formeaza:
pe baza raportului cerere-oferta de munca
pe baza negocierilor sindicat-patronat
salariati-conducerea unitatilor
Este o piaa contractuala
Are un grad ridicat de rigiditate
Este o piaa cu concurenta imperfecta
Functiile pietii muncii
Alocarea resurselor de munca-pe ramuri,zone geografice,meserii.
Furnizarea informatiilor cu privire la cererea-oferta de munca
Institutiile pietii muncii estimeaza tendintele pietii pe termen mediu si lung
Stimuleaza mobilitatea profesionala si teritoriala a fortei de munca
Asigura protectia sociala si economica a somerilor prin mecanisme proprii
46 Cererea si oferta de munca.
Cererea de munca este necesarul de forta de munca din partea agentilor economici,la un
moment dat.
Se satisface prin intermediul pietei muncii
Se satisface prin relatii de angajare salariala
Se exprima prin oferta de locuri de munca din partea agentilor economici
Este o marime dinamica ca nivel si structura
Factorii cererii de munca
Nivelul salariului
Cererea de munca se afla in raport invers fata de salariu
Cresterea salariului reduce cererea de munca
Salariul creste sau scade pana la punctul de echilibru al cererii
Costul marginal al muncii
In relatie cu venitul marginal al muncii,sta la baza deciziei agentilor economici
de a angaja sau nu noi salariati.
Reprezinta sporul de cheltuieli antrenat de cresterea cu o unitate a cantitatii de
munca utilizate
Costul marginal al muncii =
C (uutu costuIu munc)
L (uutu cunttut dc muncu)

Costul marginal al muncii va fi comparat cu venitul marginal al muncii
Venitul marginal al muncii reprezinta sporul de venit rezultat din vanzarea
produselor suplimentare obtinute ca urmare a cresterii cu o unitate a cantitatii
de munca angajate (numar de salariati,ore-munca)
CMM=VMM
Profitul va fi: Profit=CMM-VMM
Oferta de munca
Oferta de munca este acea parte a populatiei apte de munca ce doreste angajarea
salariala
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza prin utilizarea disponibilitatilor de forta de
munca existente intr-o tara si perioada data de timp
Disponibilitatile ce formeaza populatia activa se delimiteaza de oferta de munca
In oferta de munca nu intra partea populatiei:casnice,elevi,studenti,militari si alte
categorii care nu doresc sa devina salariati
Populatia disponibila activa corespunde ofertei de munca.
Exista o relatie stransa intre dezvoltarea economica si demografie
Structura populatiei
Populatia totala este totalul populatiei actve si a populatiei inactive
Populatia inactiva-populatia care nu cauta un loc de munca
Populatia activa-parte a populatiei apte de munca:partea care cauta un loc de
munca si acea parte ocupata care exercita o activitate remunerata
Alte elemente ale pietei muncii
Roto Jc octi:itotc =
PopuIutu uctu
PopuIutu n ustu IcguIu dc muncu
1uu
Roto Jc ocuporc =
PopuIutu ocuputu
PopuIutu n ustu IcguIu dc muncu
1uu
Structuri ale ofertei de munca
Oferta de munca individuala
- Numarul de ore de munca pe care un salariat doreste sa le efectueze
Oferta de munca totala
- Ofertele individuale totale ale segmentelor pietei muncii,formate din
cei angajati sau in cautarea unui loc de munca
47 Salariul. Continut si forme.
Salariul sau pretul muncii reprezinta suma de bani cu care este remunerat factorul de
productie munca pentru participarea la obtinerea rezultatelor unei activitati economice.
Salariul estepretul pentru care oamenii isi inchiriaza serviciile lor-Paul Samuelson
Salariul cost-cheltuielile suportate de agentii economici pentru:
Plata muncii
Contributiile la asigurarile sociale
Contributiile la fondul de somaj
Salariul venit-forma de venit personal de a carui marime depinde satisfacerea nevoilor,
aspiratiilor fiecarui salariat.
Salariul este o categorie economica complexa,care presupune contract de munca,negocieri
colective,prestatii de securitate sociala,institutii ale pietei muncii.
Forme ale salariului
Salariul nominal-suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care
lucreaza sau presteaza munca
Salariul net-salariul primit minus impozitul si alte retineri legale
Salariul real-cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul
nominal,la un nivel dat al preturilor,intr-o anumita perioada.SR=SN/P
Salariul direct-remuneratia efectiva primita de salariat care corespunde cu salariul net
plus sumele corespunzatoare concediului legal si al 13-lea salariu.
Salariul indirect-parte a salariului platita familiei pe alte criterii decat consumul
efectiv de munca
Salariul minim garantat salariul fixat prin lege,in urma negocierilor sindicat-guvern
Salariul colectiv-salariu atribuit tuturor salariatilor unei firme cand rezultatele
economico-financiare sunt deosebit de bune(prime,al 13-lea salariu,facilitati facute
salariatilor).
Salariul social- venituri care completeaza salariul nominal:alocatii pentru copii,
diferite ajutoare sociale.
Forme de salarizare
Forma de salarizare consta in principiile si modalitatile concrete prin care se
determina marimea salariului pentru fiecare salariat
Salarizarea in regie-salarizarea dupa timpul lucrat
Salarizarea in acord-remunerarea dupa cantitatea de produse realizate,al operatiilor
executate
Salarizarea in acord direct
Salarizarea in acord progresiv
Salarizarea in acord global
Salarizarea in remiza sau cote procentuale-se aplica in comert,prestari servicii.Venitul
fiecarui angajat se determina proportional cu nivelul de indeplinire a sarcinilor
stabilite prin contract.
48 Marimea si dinamica salariului.
Marimea salariului este rezultatul negocierii in cadrul firmei,unde se stabilesc in mod concret
conditiile de angajare si nivelul salariului.
La aceste negocieri se iau in considerare reglementarile pietei muncii.
Salariul negociat va fi mai mare decat salariul de echilibru.
Salariul minim garantat se poate situa deasupra salariului de echilibru
Salariul minim este un punct de plecare in negocierile salariale
Daca factorul munca va deveni prea scump,agentul economic reduce cererea de
munca
Factori care influenteaza marimea si dinamica salariului
Salariul privit ca venit-are tendinta generala de crestere
Salariul se diferentiaza,in functie de:
Raportul dintre cererea si oferta fortei de munca
Cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor
Nivelul preturilor bunurilor si serviciilor pentru consum
Cheltuielile pentru odihna si viata spirituala
Sporirea cheltuielilor pentru transport si telecomunicatii
Chirii,daca au tendinta de crestere
Gradul de organizare al sindicatelor
Raportul dintre productivitatea muncii si salariul nominal
Efectul de substitutie si efectul de venit
Efectul de substitutie consta in substituirea unei parti a timpului liber cu timp de
munca
Efectul de venit consta in venitul destul de mare,care asigura un standard destul de
ridicat salariatului,a.i.au loc micsorarea timpului de munca si sporirea
corespunzatoare a timpului liber.
Relatia efect de substitutie-efect de venit pune in evidenta cerinta ca marimea
salariului sa fie astfel determinata incat sa stimuleze pe salariat in munca.
Diferentiere-apropiere
Diferentierea salariilor este rezultatul gradului diferit de calificare,aptitudini,atributii,
raspunderi,conditii de munca,conditii de mediu toxic,munca de noapte.
Eficienta utilizarii fondului uman exprimata in rezultatele muncii.
Apropierea (egalizarea) salariilor consta in ridicarea calificarii,prin perfectionare si in
privinta eficientei muncii.
49 Aspecte privind piaa muncii in Romnia.
Integrarea economiei romanesti in economia UE are un deosebit impact asupra pietei muncii,
care devine o componenta a pietei muncii comunitare
Se genereaza o mai mare mobilitate a fortei de munca
Emigrarea este mai mare datorita salariilor mai mari din tarile comunitare
Echilibrul pe piaa muncii se realizeaza prin:
Sporirea nivelului de retributie din partea agentilor economici
Imigrare
50 Marimea, formele si conceptii cu privire la profit.
Profitul este partea ramasa din venitul total dupa ce s-au scazut toate cheltuielile aferente
venitului respectiv.
Profitul se inscrie intre veniturile fundamentale
Profitul este criteriul esential de estimare si evaluare a randamentului capitalului
Profitul este motivatia oricarei activitati economice.
Formele profitului
Profitul brut-partea ce ramane din venitul total dupa ce s-au scazut cheltuielile de
productie Pb=V-C
Profitul net-partea care ramane dupa ce au fost deduse din profitul brut:impozitele si
taxele,dobanda la capitalul propriu,salariul ca recompensa,arenda si chiria.
Profitul normal (legitim,justificat)-remunerarea serviciilor intreprinzatorului
Profitul pur (supraprofitul)-profitul generat de imprejurari deosebite,care nu au
legatura cu activitatea intreprinzatorului.
Profitul marginal-profitul asigurat de productia marginala
Marimea profitului
Marimea profitului poate fi stabilita ca diferenta intre venitul total si costul de
productie Pr = V C si constituie rata profitului.
Rata profitului este raportul procentual intre masa profitului si capitalul folosit
P = (P/K)100 si exprima gradul de valorificare a capitalului utilizat de
intreprinzator,exprima masura rentabilitatii firmei,activitatii sau produsului.
51 Renta. Concept si forme.
Renta este un un venit stabil realizat de posesorul
unui bun imobiliar (pamant,surse de apa, constructii,cladiri)
unui bun mobiliar (hartii de valoare,capital banesc)
Renta economica plata pentru folosirea unei resurse economice nesubstituibile,a carei oferta
totala este insuficienta in raport cu cererea,constituind un venit pentru posesorul acesteia.
Forme de renta
Renta funciara-venit ce revine proprietarului funciar in virtutea dreptului de
proprietate asupra terenului
Renta miniera-incasata de proprietarul minelor,sondelor se datoreaza diferentei de
continut in substanta utila a zacamantului sau de pozitie.
Renta in constructii in functie de diferenta de calitate,pozitie si raportul
cerere/oferta pentru terenurile destinate constructiilor
Renta de monopol-venit excedentar incasat de intreprinzatorii care dispun si folosesc
factori de productie cu insusiri exceptionale,rari si nesubstituibili,de la utilizarea
carora sunt exclusi ceilalti.
Renta de abilitate-venituri suplimentare ce se obtin ca urmare a aptitudinilor si
calitatilor exceptionale pe care le are un individ
Renta consumatorului-plus de venit rezultat din pretul pe care consumatorul ar fi
dispus sa-l plateasca pentru a cumpara marfa dorita fata de pretul platit in
realitate,mai redus.
Renta producatorului castigul suplimentar realizat de producatorii care vand marfa
la un pret superior celui estimat anticipat.
Renta conjuncturala-comerciala si industriala este renta legata de folosirea unor
imprejurari favorabile,care permit obtinerea de castiguri suplimentare
Renta de marca-renta care reflecta dreptul detinatorilor de a incasa venituri de la care
sunt excluse alte persoane.
52 Pretul pamantului.
Pretul pamantului reprezinta suma de bani platita pentru transferarea dreptului de proprietate
asupra unei suprafete de teren prin actul de vanzare-cumparare.
Factori de influenta directa/indirecta:
Cererea si oferta de terenuri
Oferta are caracter inelastic,rigid
Pretul pamantului evolueaza in functie de cererea investitorilor
Marimea si evolutia rentei
Cu cat renta este mai mare cu atat pretul pretins este mai mare
Renta si pretul se interconditioneaza reciproc
Rata dobanzii bancare
Pretul pamantului se formeaza si in raport cu evolutia ratei dobanzii bancare
Folosintele alternative ale pamantului
Folosinta care asigura pretul cel mai ridicat influenteaza pretul pamantului
Ameliorarea pozitiei terenului
Realizarea de infrastructuri care ofera posibilitati mai bune de exploatare
Tendinta neta de crestere a pretului - pe perioade mai mari de timp
53 Bancile si rolul lor.
Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloacele de plata si acorda credite
Bancile devin un agent economic autonom in conditiile economiei de Piaa moderne.
Banca din Amsterdam (1609) si Banca Angliei (1694) sunt formele moderne de organizare
bancara.
In Romnia Banca Nationala a Moldovei (1857) si Banca Romaniei (1866)
Activitatea bancara este o afacere ca oricare alta.
Banca ofera clientilor sai diverse servicii.
Obtine profit pentru proprietarii sai.
Banca detine un important capital propriu,ce constituie activele sale.
Trasatura caracteristica esentiala a bilantului unei unitati bancare consta in faptul ca o
mare parte a pasivelor sale o constituie depozitele clientilor sai.
Banca lucreaza in mare masura cu mijloace atrase (depozite)
Functiile bancilor-functii active
Principala functie activa a bancilor consta in acordarea de imprumuturi solicitantilor
Pastrarea elasticitatii mijloacelor de plata (banca de emisiune)
Functiile bancilor-functii pasive
Primirea depunerilor pe care le fac clientii
Marea varietate de servicii
Gestiunea platilor
Selectionarea si sustinerea proiectelor de dezvoltare
54 Sistemul bancar contemporan.
Banci de emisiune
Emit moneda
Asigura controlul asupra masei monetare
Acorda credite altor banci prin rescont
Coordoneaza intreaga politica monetara a statului
Sunt organizatii cu participare importanta a statului in capitalul lor social
Banci comerciale
Banci comerciale de depozit
Banci de depozit propriu-zise
- Primesc depuneri la vedere si pe termen scurt
- Fac imprumuturi pe termen scurt
Banci de afaceri
- Dispun de capital propriu insemnat
- Pot procura mijloace de finantare a intreprinderilor prin emisiunea de
obligatiuni si de actiuni
Banci specializate
Institutii financiare care acorda credite speciale
- Case de credit
- Banci de credit financiar
- Banci de credit national
- Banci de comert exterior
Banci specializate in operatiuni internationale
BIRD
BERD
BRI
Banci off-shore sunt institutii financiare care opereaza numai cu clienti
nerezidenti.
55 Masa monetara si structurile ei.
Masa monetara consta in totalitatea instrumentelor de circulatie si de plata de care dispune
economia unei tari,la un moment dat sau,intr-un orizont de timp (trimestru,an)
Sistemul monetar este format din totalitatea componentelor sau ansamblul princippilor
juridice,economice si institutionale care reglementeaza circulatia monetara din interiorul unei
tari.
Structurile masei monetare
Disponibilitatile monetare propriu-zise
Sunt lichiditati perfecte,in masura sa stinga imediat o datorie fara pierdere
de timp si fara diminuarea activelor retinute
- Biletele Bancii Centrale
- Monede divizionare
- Moneda scripturala
- Cecuri la purtator
Disponibilitatile semimonetare
Ele nu sunt lichiditati perfecte,dar constituie instrumente monetare
- Librete cu economii
- Bonuri de casa ale bancilor
- Depuneri pe termen scurt la trezorerie
- Efecte de comert negociabile
Agregatele monetare termen specific al Sistemului Conturilor Nationale prin care sunt
desemnate partile constitutive ale masei monetare si semimonetare,ale instrumentelor de
schimb si de plata in totalitatea lor,parti autonome prin functiile lor specifice,prin agentii
bancari si financiari care le emit si le gestioneaza,prin circuitele pe care le efectueaza
Primul agregat monetar (M1)
Cuprinde acele mijloace de circulatie si de plata care sunt instrumente
monetare in sensul strict al cuvantului
Al doilea agregat monetar (M2)
Cuprinde M1 plus
- libretele de economii
- depuneri pe termen scurt
- bonuri de casa ale organismelor nationale
- conturi de economii pentru locuinte
Al treilea agregat monetar (M3)
Cuprinde M2 plus
- Averi in devize
- Plasamente pe termen nelimitat
Al patrulea agregat monetar (M4)
Cuprinde M3 plus
- Economiile contractuale
- Lichiditati pe termen negociabile
56 Cererea de moneda.
Cererea de moneda depinde de volumul operatiunilor,tranzactiilor de bunuri,servicii
intermediate efectiv de catre moneda si de viteza de rotatie a acesteia.
Viteza de rotatie a monedei releva numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumaparare si
de plati pe care o unitate monetara o mijloceste intr-o perioada data.
Masa monetara (M) M=PT/V unde PT pretul cantitatii de bunuri si servicii tranzactionate la
un moment dat si V este viteza de rotatie a monedei.
Amploarea creditului de consum determina cererea de moneda
Cererea de moneda lichida are la baza:
Mobilul venitului
Mobilul afacerilor
Mobilul precautiei
Mobilul speculatiei
Cantitatea de moneda ceruta se modifica odata cu cresterea veniturilor
Cererea de moneda speculativa depinde de nivelul dobanzii
Stocul de moneda existent se masoara prin lichiditatea monetara
Lichiditatea monetara are ca marime relativa rata lichiditatii care este raportul dintre nivelul
mediu normal al masei monetare si volumul tranzactiilor economicemijlocite de moneda.
57 Oferta de moneda.
Oferta de moneda reprezinta cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor economici si a
altor utilizatori de moneda de catre sistemul bancar.
Biletele de banca
Acopera resursele financiare ale statului
Plata devizelor straine
Pentru acoperirea nevoilor suplimentare de lichiditati
Reprezinta 10% din totalul depozitelor clientilor
Piaa interbancara-crearea de moneda printr-o inscriptie in cont
Limite ale crearii de moneda
Cererea de credit
In baza cererii clientilor sai se deschide linia de credit
Volumul creditului depinde de
- ritmul afacerii
- rata dobanzii
- perspectiva de a obtine profituri
Compensarea reciproca a obligatiunilor de platasi a drepturilor de incasat
Garantii si explicatii privind profitabilitatea afacerii pe baza de credit
58 Dobanda.
Dobanda reprezinta suma de bani platita pentru dreptul de folosinta temporara a mijloacelor
banesti imprumutate.
Dobanda este pretul renuntarii la lichiditate,cerut de cel ce acorda imprumutul,sau pretul
consimtit a fi platit de cel ce se imprumuta pentru procurarea lichiditatii
Formele dobanzii
Dobanda de pe piaa monetara
Dobanda bancara de baza
Dobanzile aplicate de banci si alte institutii financiare
Dobanzile de pe piaa obligatiunilor
Dobanda practicata de casele de economii
Masa si rata dobanzii-modalitati ce exprima marimea dobanzii
Masa dobanzii reprezinta marimea absoluta a dobanzii anuale platita la suma totala
imprumutata
Rata dobanzii anuale (d) este marimea relativa a masei dobanzii.
u =
D
C
x 1uu; iezulta B =
dC
100
unde D = masa dobanzii anuale;C=capital imprumutat
rata nominala=rata platita de debitor necorectata cu rata inflatiei
rata reala=rata platita de debitor corectata cu rata inflatiei: r=d-i unde d=rata
nominala;i=rata inflatiei.
Masa dobanzii compuse (marime absoluta) Dc=Sn-C unde Sn=C(1+d)
n
si n numarul
de ani.
59 Echilibrul pietei monetare.
Piaa monetara se afla in echilibru cand la un anumit nivel al dobanzii (d),cantitatea de
moneda oferita (M
0
)este egala cu cantitatea de moneda ceruta (M
c
).
Cresterea cererii de moneda are ca efect sporirea cantitatii de moneda pe Piaa si cresterea
ratei deobanzii.
Reducerea cererii de moneda are ca efect reducerea cantitatii de moneda si a ratei dobanzii.
Cresterea ofertei de moneda reduce rata dobanzii
Scaderea ofertei de moneda creste rata dobanzii.
Echilibrul pietei monetare este determinat de particularitatile mecanismului de corelare a
cererii si ofertei de moneda,prin intermediul sistemului bancar,care manevreaza rata dobanzii
in functie de interesele sale si ale clientilor sai
Moneda si creditul reprezinta o medalie cu doua fete-contribuie la intelegerea rolului pozitiv
al monedei si riscul pe care-l incumba excesul de instrumente monetare.
Creditul trebuie sa fie bine utilizat si rambursat la timp deoarece asigura functionarea
sistemului.
60 Politici monetare. Obiective si instrumente.
Politica monetara se defineste ca o actiune exercitata de autoritatile monetare asupra masei
monetare si asupra activelor financiare in vederea orientarii economiei pe termen scurt sau
mediu.
Politica monetara consta in ansamblul de reglementari pe care banca centrala le impune
celorlalte banci,in vederea realizarii obiectivelor generale ale economiei nationale.
Obiectivele urmarite prin politica monetara
Protectia deponentilor,evitarea riscului si gestiunea corespunzatoare a resurselor
Volumul masei monetare si conditiile crearii ei sa conduca la realizarea obiectivelor
economice fundamentale.
O politica monetara sanatoasa trebuie sa-si propuna concilierea stabilitatii puterii de
cumparare a monedei cu expansiunea economica.
Instrumente ale politicii monetare
Taxa recontului rata dobanzii pe care o calculeaza banca de emisiune in momentul
rescontarii portofoliilor de cambii de la bancile comerciale.
Cumpararea si vanzarea titlurilor pe open market
Practica variatiilor cotelor obligatorii de rezerva
Multiplicatorul creditului pune in evidenta cantitatea de moneda scripturala ce se
poate crea folosind mecanismul creditului.
Multiplicatorul banilor M=D/r unde D=disponibilitatea suplimentara,r=rata
rezervei
Activitatea bancilor si institutiilor financiare este subordonata ideii de rentabilitate,
rationalitate economica si eficienta.
61 Continutul si rolul pietei capitalului.
Piaa capitalului este piaa titlurilor de valoare,furnizeaza mijloace financiare sporite
intreprinderilor si institutiilor cu ajutorul carora ele isi procura factori de productie necesari
crearii de bunuri si servicii.
Largeste baza economica a cresterii productiei
Contribuie decisiv la extinderea capitalului asociat
Introduce modificari si in repartitia veniturilor
Piaa capitalului este totalitatea tranzactiilor al carui obiect il reprezinta titlurile de valoare
Piaa capitalului se scindeaza in
Piaa primara-totalitatea tranzactiilor cu titluri de valoare nou emise
Piaa secundara-totalitatea tranzactiilor cu titluri de valoare emise si plasate anterior
62 Activele financiare.
Reprezinta depozitele monetare si semimonetare,implicit titlurile financiare pe termen scurt si
pe termen lung.
Ele pot fi: active financiare bancare si nebancare care se concretizeaza in titluri financiare,
negociabile pe piaa financiara secundara
Se grupeaza dupa:
Perioada de valabilitate
Pe termen scurt-favorizeaza plasamente pe perioade mai mici de un an
- titluri comerciale
- certificate de depozit
- bilete de trezorerie
Pe termen lung-mijlocesc finantari externe
- Actiuni
- Obligatiuni
Dupa venitul pe care il aduc
Active cu venituri fixe-
- Actiuni privilegiate
- obligatiuni
Active cu venituri variabile
- actiuni ordinare
Titlurile de valoare sunt inscrisuri emise in baza unor legi care dau posesorilor dreptul de a
incasa anual,un venit variabil sau fix.
Componentele clasice ale titlurilor de valoare sunt:
Actiunile
Obligatiunile
Obligatiunile ipotecare
Titlurile de renta-hartii de valoare emise de stat pentru a mobiliza la dispozitia sa
sume de bani necesare acoperirii unor cheltuieli
Bonurile de tezaur-titluri de valoare emise de ministerul de finante,ori administratia
bugetelor de stat denumita tezaur.
63 Actiuni.
Actiunea este un titlu de valoare care confera posesorului dreptul la un venit anual variabil
numit dividend.
Clasificare
Actiuni nominative - numele posesorului inscris
Actiuni la purtator - fara numele posesorului
Ordinare confera drepturi obisnuite
Privilegiate confera drepturi speciale
Posesorii de actiuni sunt denumiti actionari si sunt proprietari ai unei parti din capitalul unei
intreprinderi.
Durata de viata a actiunii si intervalul de timp in care posesorii pot incasa dividende sunt egale
cu durata de viata a intreprinderii
Actiunea este nerambursabila-adica detinatorii nu pot cere intreprinderilor emitente banii
platiti cu prilejul achizitionarii lor
Actiunea este negociabila-se poate vinde la bursa
Dividendul este variabil deorece este platit din profit.
64 Obligatiuni.
Obligatiunea este un titlu de valoare emis de intreprinderi,institutii ori de stat,care da dreptul
detinatorului sa incaseze un venit anual fix numit dobanda.
Detinatorii de obligatiuni sunt denumiti obligatari si sunt creditori ai unitatilor care au emis
aceste titluri de valoare.
Obligatiunea este rambursabila.
Rambursarea se face la scadenta
Obligatiunile sunt negociabile la bursa,pot fi vandute inainte de scadenta.
Obligatiunile ipotecare sunt titluri de valoare emise de banci cu scopul acordarii de
imprumuturi agentilor economici care le garanteaza cu terenuri sau imobile.
Suma imprumutului solicitat nu se acorda direct
Se nmneaza o obligatiune ipotecara,vanduta ulterior la bursa de valori,de catre
posesorul ei.
Debitorii platesc si o dobanda relativ ridicata.
65 Piaa primara si piaa secundara.
Piaa capitalului se scindeaza in
Piaa primara-totalitatea tranzactiilor cu titluri de valoare nou emise
Piaa secundara-totalitatea tranzactiilor cu titluri de valoare emise si plasate anterior
Piaa primara este servita de regula de banci care:
Plaseaza actiunile si obligatiunile
Organizeaza reclama titlurilor de valoare
Incaseaza comision
Achizitioneaza titluri pentru a le revinde
Tranzactiile cu titluri de valoare se deruleaza la un anumit pret-denumit curs.
Cursul actiunilor noi este ferm si egal cu valoarea nominala a acestora
Rambursarea insa se efectueaza tot la valoarea nominala chiar daca s-au vandut la o
alta valoare.
Scopul il constituie formarea si cresterea capitalului necesar intreprinderilor sau
institutiilor si constituirea unor resurse banesti la dispozitia statului.
Pe piaa primara si secundara a capitalului se confrunta cererea si oferta.
Piaa secundara este deservita in principal de bursele de valori mobiliare
Operatiunile efectuate nu sunt omogene,ci diferentiate astfel:
Operatiuni la vedere-fara amanare,in cursul unei singure runde,la cursul zilei
Operatiuni la termen-se fac in doua runde:
- Se convine asupra numarului de actiuni nsi cusului
- Transmiterea titlurilor si plata lor,la pretul fixat anterior
Pretul de vanzare-cumparare al titlurilor de valoare pe piaa secundara este oscilant si nu
ferm,ca acela practicat pe piaa primara.
Calculul cursului obligatiunilor P =
D
d
1uu unde P este cursul
obligatiunii,D-dobanda anuala a obligatiunii (cuponul),d-rata dobanzii bancare
Evolutia cursului pe piaa secundara pentru fiecare titlu de valoare influenteaza indicele
general al pietei bursiere,care se calculeaza de catre toate bursele.
Piaa secundara a capitalului este dominata de optica pe termen scurt si tranzactii de a obtine
venituri din diferentele care apar intre pretul de vanzare-cumparare al titlurilor.
Nu formeaza capital
Redistribuie capitalul existent,titlurile de pe piaa primara
66 Bursa de valori.
Bursa de valori este o institutie infiintata pe baza de lege si supravegheata de stat.
Incheierea de tranzactii cu titluri de valoare emise anterior
Mijloceste tranzactii cu valute si metale pretioase
Supravegherea de catre stat se face printr-o directie specializata din Ministerul Finantelor
Publice
Bursele se constituie ca societati pe actiuni,dar si ca asociatii comerciale sau camere de
comert
Membri fondatori sunt in numar limitat,specialisti in afaceri cu titluri de valoare,
valute si metale pretioase,persoane juridice sau fizice.
Actiunile emise pentru infiintarea bursei se numesc certificate
nu dau dreptul la dividende
dau dreptul posesorilor sa participe la tranzactiile efectuate la bursa
Conducerea bursei revine unui consiliu de administratie.
Vanzarile si cumpararile de titluri de valoare se efectueaza nemijlocit de agentii de schimb
Brokeri agenti-actioneaza in numele si pe contul clientilor
Brokeri specialisti-primesc ordinele de vanzare/cumparare de la brokeri agenti
In Romnia,in prezent,vanzarea-cumpararea de actiuni se face prin SVM (Societatile de
Valori Mobiliare) si brokerii acestora.
Primesc comenzile prin posta pana la suma minima la care se face vanzarea
Vand actiunile la bursa sau RASDAQ
Banii obtinuti se remit clientului
Comisionul este mai mic de 8% din suma tranzactionata si poate fi negociat.
67 Cererea de titluri financiare pe termen lung.
Pe piata primara purtatorii cererii titlurilor de valoare sunt:
Familiile
Intreprinderile
Bancile
Alte institutii
Cererea este in functie de:
Veniturile cumparatorilor si pretul de vanzare
Randamentul banilor investiti in titluri si rata dobanzii bancare
Riscul investitiilor
Castigul obtinut din vanzarea titlurilor de valoare la bursa
Venitul cumparatorilor si pretul de vanzare
Pretul sensibilizeaza cererea.
Valoarea nominala mica accesibila si paturilor mai putin favorizate ale populatiei
Veniturile cu cat sunt mai ridicate cu atat exista tentatia de a se face un portofoliu de
titluri de valoare
Incercarea de a controla activitatea emitentilor
Randamentul banilor investiti si rata dobanzii bancare
Posesorii de venituri disponibile decid sa cumpere titluri de valoare daca:
Randamentul banilor este mai mare decat rata dobanzii bancare
R>d
Calculul titlurilor de valoare care trebuie comparat cu rata dobanzii
Obligatiuni Ro=(C/P) x 100
Actiuni Ra=(W/P) x 100
Obligatiuni rambursabile la scadenta Vn= V0+n(V
0
d)
Obligatiuni rambursabile in transe anuale egale V
n
=V
0
+V
1
+V
2
+...+V
n

Obligatiuni rambursabile in transe inegale Vn=An unde A este anuitatea
Calculul valorii actuale a veniturilor viitoare Ip =
vt
(1+d)
t
n
=1
unde Vp este
valoarea actuala a veniturilor viitoare;Vt-venitul anuala incasat ca
dobanda/dividend;d- rata dobanzii bancare (constanta),n=nr.ani
Pentru actiuni Vpa=V/d unde V=dividend mediu anual
Riscul investitiilor
Datorita faptului ca veniturile sunt oscilante in viata economica, cumparatorii vor tine
seama si de risc
In acest scop se face aple la teoria probabilitatilor si agregarea valorilor posibile intr-o
valoare medie
Decizia de a investi se ia comparand pretul titlului cu valoarea rezultata din calcul.
Durata de reintoarcere a banilor investiti in actiuni D=C/dv unde D=durata in numar
de ani;C=cursul actiunii;dv=dividendul anticipat.
Castigul obtinut din vanzarea titlurilor la bursa
R=(V+P
1
-P
0
)/P
0
unde V=dividendul/dobanda anuala;P
1
=pretul de vanzare al titlului
pe piata secundara;P
0
=pretul de cumparare al titlului.
68 Oferta de titluri financiare pe termen lung.
Ofertantii sunt:
Intreprinderile
Bancile
Alte institutii
Statul
Oferta de titluri de valoare este o sursa de finantare alaturi de profit si creditele bancare
Este mai riscanta emisiunea de obligatiuni
Plata neconditionata a dobanzii,ca venit fix,independent de rezultate face vulnerabila
intreprinderea
Plata dobanzii micsoreaza sau anuleaza dividendul actionarilor
Oferta de titluri de valoare este cerere de capital banesc,derivata din cererea de factori de
productie.
Este oportuna numai daca miscarea reala a productiei asigura realizarea unui anumit
produs
Oferta de titluri este precedata de calcule laborioase privind rata profitului si
compararea ei cu rata dobanzii bancare si veniturile distribuite detinatorilor de titluri
Oferta de titluri-bonuri de tezaur si obligatiuni porneste de la stat sau institutii ale
colectivitatilor locale
Se intemeiaza pe calcule de oportunitate
Devine necesara cand conjunctura este nefavorabila economic
Scad impozitele si taxele colectate la buget
Oferta de titlui se face atat persoanelor din tara proprie cat si din alte tari.
Capitalul mobilizat nu se margineste la capitalul autohton.
69 Continutul pietei valutare.
Valuta este moneda nationala a unui stat aflata in posesia unor persoane juridice si fizice
straine.
Valuta are 2 forme de existenta:
Valuta efectiva (numerar)
Valuta in forma scripturala (aflata in cont)
Valuta mai este si:
Convertibila-se poate schimba liber cu alte valute
Neconvertibila se poate schimba numai in cantitati limitate
Piata valutara reprezinta o totalitate de tranzactii,acte de vanzare cumparare,incheiate intr-un
interval de timp determinat,al carui obiect il constituie valutele.
Piata valutara este impusa inainte de toate de comertul mondial de marfuri si servicii si
reflecta dinamica acestuia.
Valoarea tranzactiilor cu valute creste incomparabil mai repede decat comertul
international.
Odata cu dezvoltarea creste si multimea valutelor convertibile si concomitent volumul
schimburilor acestora.
Un rol de seama il detine piata eurovalutelor.
Eurovalutele sunt constituite din dolari depusi in conturi la bancile din afara SUA
Piata eurovalutelor include atat operatiunile interbancare,cat si operatiunile efectuate intre
banci si institutii nebancare.
Contine si un segment de piata monetara a creditului,deoarece bancile vizeaza atat
acordarea de imprumuturi cat si restituirea acestora.
70 Cererea si oferta de valuta.
Atunci cand pe o piata valutara a unei tari creste cererea de dolari-cursul dolarului creste
Cel al monedei nationale scade
Pe un dolar se plateste o suma mai mare din banii proprii
Daca cererea se reduce-scade cursul dolarului iar cel al monedei nationale creste.
Relatia dinamica dintre cererea si oferta de valuta
Sintetizeaza rezultatul actiunii mai multor variabile
Balanta comerciala-produce un efect insemnat
Balanta activa a unei tari- exporturi>importuri si un excedent de oferta de
dolari=>tind sa scada cursul dolarului si sa creasca cursul monedei nationale
Balanta comerciala pasiva-importuri>exporturi produc efectul invers.
Evolutia ratei dobanzii
Tara in care rata reala a dobanzii se ridica deasupra nivelului dobanzii reale din alta
tara poate sa vada crescand cursul monedei proprii,masurat in moneda celeilalte tari.
Inregistreaza afux de capital strain,in timp in ce-a doua tara se vede o retragere de
capital,o migrare catre exterior in cautare de plasamente mai avantajoase.
Acest proces dublu,sporeste oferta de valuta si creste cursul monedei nationale in tara
cu rata dobanzii mai mare si reduce oferta si cursul monedei nationale in tara cu rata
dobanzii mai mica
Factori psihologici
Increderea populatiei,a agentilor economici intr-o valuta oarecare antreneaza ridicarea
cursului acesteia intrucat apare o cerere suplimentara pentru ea.
71 Convertibilitatea internationala a monedei.
Valutele convertibile sunt acele valute care se po preschimba liber cu alte valute liber,fara
restrictii vizand sumele solicitate,scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc
sa efectueze schimbul.
Atunci cand circulatia internationala de marfuri cere monede de aur se pot preschimba si in
aceste monede.
Valutele convertibile functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in
intreaga lume.
In prezent monedele principale utilizate in decontarile iternationale sunt Dolarul si
Euro.
Din 1960 s-au utilizat pe scara crescanda si valutele altor tari europene,precum si
yenul japonez.
Valutele neconvertibile sunt valutele care se pot preschimba cu alte valute numai in cantitati
limitate si in conditii strict reglementate.
Partial aceste valute valute pot fi folosite ca mijloace de plata internationale,de regula
numai in interiorul tarii de catre turisti straini si personalul ambasadelor
De asemenea pentru a procura marfuri din orasele de granita ale tarilor vecine
Statutul de valuta neconvertibila al unei tari nu este dat odata pentru totdeauna: aceasta
poate deveni convertibila daca economia nationala realizeaza succese insemnate in
dezvoltarea productiei,in cresterea venitului national si in extinderea relatiilor sale
internationale.
Conditiile care pregatesc convertibilitatea
Producerea bunurilor de baza ca produse competitive in privinta calitatii si pretului,
atat in planul pietei interne,cat si al pietei externe.
Practicarea pe piata interna a preturilor libere,echivalenta cu formarea lor pe
temeiurile cheltuielilor de productie si relatiilor dintre cerere si oferta
Crearea treptata a unor rezerve monetare suficiente la dispozitia bancii nationale.
Efect al cresterii productiei si al productivitatii muncii nationale,convertibilitatea este la
randul ei,un mijloc al sporirii in continuare a acestora.
72 Curs valutar.
Schimbul de monede se realizeaza intr-un raport cantitativ,determinat.
Acest raport cantitativ,in care o valuta se schimba cu alta se numeste curs valutar.
Se poate defini si ca pret al unei monede nationale,exprimat in alta moneda.
O valuta oarecare apare in raporturi de schimb si de valoare cu un numar mare de alte valute.
De aceea cursul unei valute se exprima intr-un sir intreg de alte valute,limitat in ultima
instanta doar de numarul monedelor nationale diferite de ea.
x valuta A=y valuta B
y valuta B=x valuta A
Metode de cotare
Cotarea directa-in stanga ecuatiei apare o unitate din valuta straina iar in dreapta
ecuatiei numarul corespunzator de unitati din monede proprii,nationale,care asigura
echivalenta
Cotarea indirecta-in stanga ecuatiei apare o unitate din moneda nationala,iar in dreapta
numarul de unitati din valuta straina care asigura echivalenta.
Cursul valutar este oscilant,fiind influentat de mai multi factori
Dupa 1970 nici o tara nu mai utilizeaza bani convertibili in aur,cursul valutar nu mai depinde
hotarator de continutul in metal galben al monedelor nationale,ci de puterea de cumparare pe
piata interna.
Cursul valutar se defineste pe baza paritatii de cumparare
Cursul valutar depinde de capacitatea de cumparare a monedelor nationale care se schimba
intre ele,raportata insa nu la un singur cos de bunuri,ci la mai multe.
73 Operatii valutare.
Operatiile valutare se efectueaza autorizat de catre unitatile bancare si casele de schimb
valutar.
Operatori valutari sunt bancile si casele de schimb.
Bancile in calitate de principali operatori pe piata valutar efectueaza:
Operatiuni care servesc persoanele fizice si juridice nebancare
Operatiuni pe cont propriu
Operatiuni intre ele
Operatiuni care servesc publicul non-bancar au ca obiect schimbul valutei scripturale.
Operatiuni la vedere
Sunt operatiuni in care transferul efectiv de valuta are loc intr-un interval de 48
de ore lucratoare,socotite de la incheierea contractului
Intrucat apar ca vanzatori si cumparatori de valuta,ele fixeaza cursuri pentru
ambele operatiuni.
Bancile percep comision,pe seama caruia ele isi asigura acoperirea
cheltuielilor prilejuite de operatiunile valutare si un venit net.
In fixarea cursurilor,bancile tin seama de situatia prezenta,si de evolutiile
viitoare posibile ale cursurilor valutelor,deci se ia in calcul si riscul.
Cursurile practicate de banci sunt oscilante in functie raportul dintre cererea si
oferta de valuta.
Operatiuni la termen
Sunt operatiuni in care valuta se transfera efectiv,intr-un interval de timp care
depaseste 48 de ore lucratoare,calculate de la data incheierii contractului.
Acest interval poate fi de o luna doua trei.
Specificitatea operatiunilor la termen consta in faptul ca transferul valutei (la
scadenta fixata) se face nu la cursul zilei,ci la cursul stabilit prin contract.
Sunt operatiuni speculative-urmaresc un profit rezultat din diferenta dintre
cursul zilei si cel initial.
Operatiuni valutare de tip Hedging
Operatiune de punere la adapost de riscuri (Hedging)
Urmaresc evitarea riscurilor de catre marii importatori de marfuri
In scopul evitarii unor pierderi si evitarii riscurilor,care pot sa apara cand
valuta necesara platilor marfurilor se procura abia la scadenta,marii
importatori efectueaza intr-o zi anume o dubla tranzactie:
- Cumpararea la vedere a cantitatii de valuta de care are nevoie
- Vanzarea ei la termen
Operatiuni pe cont propriu
Operatiuni de arbitraj valutar
Operatiuni pur comerciale efectuate de banci pe cont propriu in scopul
realizarii de profit
Profitul incasat de banci are ca surse:
- Diferenta de curs intre doua valute pe doua piete diferite
- Diferenta de curs al unei valute pe aceeasi piata la date diferite
- Diferenta de curs intre doua valute si doua piete diferite
Arbitrajul direct-cumpararea de valuta la pretul cel mai scazut si concomitent
vanzarea ei la pretul cel mai ridicat
Tranzactia pentru clienti facuta de bancile comerciale,caz in care banca alege
calea cea mai buna de efectuare a operatiunilor de vanzare-cumparare a
valutelor aflate in cont.
Operatiuni interbancare
Operatiuni valutare SWAP (schimb reciproc,troc)
Sunt operatiuni de creditare reciproca intervenite intre doua banci centrale cu
scopul acordarii de imprumuturi.
Ele pot interveni si intre marile banci comerciale,in baza unor conventii sau
aranjamente.
Casele de schimb valutar
Efectueaza numai operatiuni la vedere denumite operatiuni de ghiseu sau schimb
manual
Acestea sunt tranzactii realizate cu valute efective,implicand preschimbarea unei
valute in numerar in alta valuta in numerar.
Cursul practicat la cumparare (mai mic) si cel la vanzare (mai mare) se aplica atat la casele de
schimb cat si la banci.
Cursul practicat de aceste case de schimb este si el schimbat,chiar in cursul unei zile,in functie
de cerere si oferta.
La operatiunile valutare participa si intermediarii din comertul exterior (brokerii si
comisionarii) si speculatorii.
74 Datoria externa.
Valutele constituie obiect al creditului intern si international,nu doar al schimbului,al
vanzarii-cumpararii.
Creditele internationale in valuta pot fi:
Pe termen scurt 1-3 ani
Pe termen mediu 3-5 ani
Pe termen lung-peste 5 ani
Datoria externa privata creditele acordate intreprinderilor private
Datoria externa publica creditele acordate intreprinderilor de stat,institutiilor de drept
public, unitatilor administrativ-teritoariale si guvernelor.
Datoria externa totala este formata din datoria externa privata si publica.
Datoria externa a unei tari se poate calcula ca:
suma absoluta
suma ce revine pe locuitor
ca procent din PIB
Datorii externe contracteaza cu deosebire tarile in curs de dezvoltare,si apar mai ales ca si
debitoare.(mai ales debitor net)
Tarile dezvoltate apeleaza la credite in calitate de debitori si creditori (mai ales creditor net)
Datoria externa trebuie sa fie rambursata intr-un anumit interval de timp,circumscris in durata
creditului.
Perioada de gratie intervalul cuprins intre momentul primirii creditului si inceperii
restituirii lui
Dobanda anuala-este dobanda percepta la datoria care insoteste creditul
Daca dobanda nu este platita la termenul fixat ea se transforma in credit nou si
se plateste dobanda la dobanda
Transele anuale scadente ale imprumutului aspect al datoriei externe
Serviciul datoriei externe este compus din
transele anuale scadente
dobanda anuala
Capacitatea tarii debitoare de a achita serviciul datoriei externe depinde de:
Evolutia economiei nationale
Soldul balantei comerciale
Modul si eficacitatea utilizarii creditului
Cand creditul este folosit rational,in vederea dezvoltarii productiei interne si
largirii exporturilor,restituirea creditului si achitarea dobanzilor nu sunt o
problema
Cand creditul este folosit in consumul neproductiv si al declinului economic,
datoria externa devine o povara si se apeleaza la noi imprumuturi pentru
achitarea celor vechi.
Aspecte ale datoriei externe
Datoria externa a crescut continuu pentru tarile in curs de dezvoltare
Incercarea de a se industrializa
Socurile petrolului
Utilizarea defectuoasa a mijloacelor imprumutate
Fuga peste granita a unor insemnate capitaluri proprii
Cresterea fiscalitatii recomandate de creditori
Reajustari monetare si bugetare
Transferurile financiare nete in favoarea lumii industrializate
Contractarea de datorii externe nu este nici benefica si nici nociva.
Depinde de ceea ce se intreprinde cu mijloacele imprumutate,eficacitatea
intrebuintarii lor.
75 Consecinte ale modificarii cursului valutar.
Influentat de o serie de factori fluctuanti,care partial se intrepatrund,cursul valutar este o
marime variabila
Gradul de variabilitate este inegal in diverse perioade,in functie de:
Reglementarile care stau la baza functionarii sistemului valuatar international
Adancurile vietii economice productive
Framantarile economice,adesea dificil de descifrat
Acordurile de la Bretton Woods
au inghetat ratele de schimb ale dolarului sau ale altor valute stabilind ca acestea
puteau sa se modifice doar in proportie de 1%
dolarul era asociat cu un pret fix al aurului - 35 dolari uncia
relatiile valutare internationale erau suficient de stabile
Convertibilitatea dolarului in aur devine in 1971 imposibila si SUA renunta la aceasta
datorita:
marilor investitii facute peste granita
costul foarte ridicat al razboiului din Vietnam
Valutele devin astfel flotante:
Nu se mai respecta limitele de 1%,
SUA nu mai livreaza aur la 35 de dolari uncia la nici o alta banca sau agentie ori
guvern
Din acest motiv,cursurile economice cunosc perturbari mai insemnate deoarece:
Preturile de vanzare nu sunt influentate doar de costurile de productie si de relatiile
dintre cerere si oferta
Pretul marfurilor este influentat si de cursul valutelor
Cursul valutar se modifica pentru fiecare moneda nationala,sub actiunea exercitata de
multiple cauze.
Cursul valutar oscilant influenteaza:
starea economiilor nationale
evolutia exporturilor si importurilor
turismul international
situatia creditorilor si debitorilor externi
Deprecierea cursului valutar al unei monede nationale favorizeaza exportul si defavorizeaza
importul tarii care a emis moneda respectiva.
Importul din aceasta tara devine mai ieftin
Ieftinirea importului stimuleaza alte tari sa cumpere mai multe marfuri,sporind astfel
incasarile valutare ale acesteia
Franeaza importul in tara respectiva
Contribuie la echilibrarea balantei de plati
Avantajeaza pe debitorii acestei tari intrucat ratele si dobanda se platesc in bani
devalorizati
Dezavantajeaza pe creditori-deoarece ei recapata imprumutul si dobanda in bani cu
valoare mai redusa.
Aprecierea cursului monedei nationale:
Defavorizeaza exportul-pentru ca il scumpeste
Favorizeaza importul pentru ca il ieftineste
Avantajeaza pe creditori
Dezavantajeaza pe debitori

vdiancu@gmail.com

Bibliografie:Economie Politica 1,Coordonatori Prof.univ.dr.Constantin Enache,
Prof.univ.dr.Constantin Mecu,Editura FRM,2007.