You are on page 1of 40

UNIVERSITATEA :SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA


SPECIALIZAREA :MANAGEMENT
ANUL I

Subiecte statistica pentru specializrea management

1.Definiti obiectul de studiu al statisticii si precizati notiunile utilizate in statistica.
Obiectul de studiu al statisticii il constituie fenomenele de masa care prezinta proprietatea de a fi variabile
ca forma de manifestare individuala in timp,in spatiu si sub raport organizatoric.
Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative si calitative ale fenomenelor social-economice de
masa,fenomene care sunt supuse actiunii legilor statistice ce se manifesta in conditii concrete in timp si
spatiu.
Statistica studiaza fenomenele de masa dpdv cantitativ
Statistica le interpreteaza ca fenomene probabile
Este necesar sa se tina seama de :
Principiile teoriei probabilitatilor
Cerintele legii numerelor mari (Bernoulli)
Procesele si fenomenele studiate trebuie sa se incadreze in anumiti parametri calitativi
Notiuni utilizate in statistica sunt :
Colectivitatea statistica (populatia statistica)-desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura
(adica sunt omogene) care sunt supuse cercetarii statistice.
Statice exprima o stare si intindere in spatiu
Dinamice exprima un flux,devenire in timp
Unitatile colectivitii statistice : sunt purtatoare de informatii sau subiecte logice ale informatiei
statistice,deoarece asupra lor se exercita in mod nemijlocit observarea.
Reprezinta elementele constitutive ale colectivitii statistice si pot fi :
Statice
Dinamice
Caracteristicile statistice (variabile statistice sau aleatoare)-reprezinta acele insusiri, proprietati,
trasaturi comune unitatilor unei colectiviti statistice care :
Sunt retinute in programul statistic pentru a fi inregistrate.
Vor defini si delimita colectivitatea si fiecare unitate statistica in parte.
Formele concrete de manifestare a caracteristicilor la nivelul fiecarei unitati se numesc
variante
Numarul de unitati in care se inregistreaza aceeasi varianta se numeste frecventa sau
pondere.
Caracteristicile statistice-variabilele statistice-clasificare :
Dupa modul de exprimare
Variabile calitative-exprimate in cuvinte:nationalitate,meserie,sex
Variabile cantitative-caracteristici numerice :varste,note,cantitati
Dupa cardinaul multimii observatiilor (modul de manifestare)
Variabile alternative (binare) de tipul da-nu,0-1,masculin-feminin
Variabile cu un numar finit de valori numerice (se prezinta sub forma unui singur
raspuns) cu variante numerice (cantitative discrete cardMcardN) sau calitative
(multimea valorilor individuale).
Variabile cantitative continue-multimea valorilor individuale este un interval de
numere reale.
Dupa structura algebrica
Variabile calitative nominale-multimea specifica a valorilor individuale se masoara
pe o scara nominala si nu este inzestrata cu structura algebrica
Variabile calitative ordinale-se masoara pe o scala ordinala si multimea finita a
valorilor individuale este inzestrata cu o structura de ordine totala ().
Variabile cantitative ordinale-au o multime continua de valori individuale
inzestrata cu o structura de ordine si se masoara pe scala de interval (timpul
calendaristic,temperatura)
Variabile cantitative masurabile cardinal-multimea valorilor este inzestrata cu o
structura de corp ordonat,scala de masurare este scala de raport
Dupa continutul variabilelor
Variabilele de timp-sunt exprimate prin functii de timp,valorile lor individuale
apartin unor momente de timp sau intervale de timp.
Variabilele de spatiu (teritoriale)-definite ca functii de spatiu
Variabile atributive-definite prin functii asociate fiecarei unitati din populatia
statistica (esantionul) investigata.Valorile individuale care formeaza spatiul
observatiilor se exprima printr-un atribut numeric asociat unitatilor observate.
Datele statistice - sunt marimi concrete obtinute din experimente,observatii,numarare,masurare
sau din calcule.Sunt purtatoare de informatii.
Elemente :
Notiunea precizeaza fenomenul sau procesul la care se refera
Valoarea numerica
Clasificarea datelor statistice
Absolute sau relative
Primare sau derivate
Informatia statistica - continutul specific,semnificatia,mesajul datelor
Indicatori statistici sunt expresiile numerice ale categoriilor riguros definite de stiintele
economice teoretice sau aplicative.
Modelul statistic(empiric) - exprima sub forma unei constructii logice sau matematice
(functie,ecuatie,sistem de ecuatii/inecuatii) trasaturile,momentele,corelatiile esentiale din
manifestarile reale ale fenomenelor si proceselor.
Esantionul reprezinta un subset de elemente selectate dintr-o colectivitate statistica
Varianta/valoarea - reprezinta nivelul concret pe care il poate lua o variabila la nivelul unei unitati
sau grup de unitati statistice
Frecventa de aparitie a unei variante/valori - reprezinta numarul de aparitii al acestei
variante/valori in colectivitate.
2. Caracterizati fenomenele de masa.
Fenomenele de masa sunt fenomene complexe,atipice,rezultate din actiunea combinata si repetata a unui
numar mare de factori de influenta.
Particularitati :
Se produc intr-un numar mare de cazuri individuale
Se caracterizeaza prin variabilitate
Sunt forme individuale de manifestare concreta
Se manifesta in sensuri diferite (factorii de influenta se compenseaza reciproc)
Se produc si se manifesta in conditii de incertitudine
Abordarea statistica a fenomenelor de masa realizeaza trecerea de la datele individuale,numeroase la un
sistem de indicatori specifici unui ansamblu.
Fenomenele simple sunt cele de tip determinist,fenomenele de masa se produc sub influenta unor factori
sistematici sau intamplatori,esentiali sau neesentiali.
3. Explicati actiunea legilor statistice.
Legea statistica apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni individuale
Legea statistica nu poate fi cunoscuta decat daca se iau in studiu un numar mare de cazuri individuale care
sunt legate intre ele datorita actiunii diferite a acelorasi factori de influenta.
Legile statistice
Se manifesta sub forma de tendinta
Sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale
Pe baza datelor empirice se determina informatii cat mai precise asupra legii statistice de repartitie
a formelor individuale ale fenomenelor de masa care ne intereseaza.
Legitatile statistice necesita depistarea tuturor cazurilor individuale,abstractizarea succesiva si eliminarea
a tot ce este neesential si ntmpltor in producerea fenomenelor.
4. Aratati in ce consta metoda statisticii.
Metoda statistica este formata din totalitatea principiilor metodologice,procedeelor si tehnicilor de
cercetare ce apartin unor procese de tip stochastic.
Principiile metodologice sunt :
exprimarea numerica-exprimarea cantitativa a faptelor care:
sa permita prelucrarea,analiza si sinteza datelor obtinute prin observarea fenomenelor si
proceselor
observarea faptica proces complex care presupune :
studierea elementelor componente ale unei colectiviti in mod individual
studierea fenomenelor in interdependenta cu mediul economic din care fac parte
in timpul si spatiul in care se manifesta ca fenomen sau proces
5. Precizati care sunt particularitatile statisticii.
Fenomenele si procesele care fac obiectul de studiu al statisticii prezinta urmatoarele particularitati:
Se produc intr-un numar mare de cazuri
Variaza de la un element la altul,de la un caz la altul
Sunt forme individuale de manifestare concreta in timp,spatiu si sub raport organizatoric
Paricularitatile obiectului de studiu al statisticii :
Studiaza aspectul cantitativ concret al fenomenelor social economice de masa in conditii de timp
si spatiu,in stransa legatura cu aspectul calitativ al acestora
Utilizeaza un sistem de indicatori care este conceput ca un sistem de notiuni,de categorii
corespunzator trasaturilor esentiale ale feneomenelor cercetate,pentru fiecare etapa in parte in
conditii specifice de timp si spatiu.
6. Definiti observarea statistica si aratati care sunt particularitatile ei.
Observarea statistica este prima etapa a cercetarii statistice
Observarea statistica consta in culegerea datelor individuale de masa.
Observarea statistica consta in culegerea,dupa criterii unitare pentru toate unitatile colectivitii studiate,a
valorilor sau variantelor caracteristicilor prevazute in programul cercetarii.
Observarea statistica principii (L 11/94)
Autonomia metodologica
Confidentialitatea
Transparenta
Specializarea
Proportionalitatea
Deontologia statistica
Observarea statistica particularitati :
Trebuie facuta la fiecare unitate a colectivitii in parte
Este necesar sa se separe unitatile care apartin colectivitii de altele
Datele obtinute prin culegere trebuie sa indeplineasca :
Conditia de volum-sa fie suficient de numeroase a..prin prelucrare sa conduca la
descoperirea legitatilor obiective,dupa care s-au produs fenomenele.
Conditia de calitate sa fie corecte,autentice si reale,fara erori si furnizate in timp util
7. Clasificati observarile statistice.
Observari totale - rapoartele statistice si recensamintele-cuprind inregistrari ale caracteristicilor cuprinse
in programul de cercetare la toate unitatile colectivitii statistice.
Observari partiale inregistrarea dupa criterii bine stabilite a unui numar mai redus de unitati din
colectivitatea generala
Observari curente - inregistrarea sistematica,permanenta,pe masura ce se produc caracteristicile
fenomenelor analizate la nivelul unitatilor colectivitii (natalitatea,mortalitatea)
Observari periodice inregistrarea datelor asupra unitatilor se face la intervalle de timp bine stabilite.
Observari directe se realizeaza prin inregistrarea nemijlocita a datelor de catre cercetator
Observari indirecte inregistrarea datelor se realizeaza pe baza unor surse care au consemnat anterior
fenomenul studiat (inregistrarea pe baza de documente).
Rapoartele statistice (OUG 75/2001,OG 9/1992 sunt denumite cercetari statistice)
Documente oficiale pe care agentii economici - cu capital de stat sau privat au obligativitatea de
a le completa la termenele stabilite folosind o metodologie unitara de calcul
Se intocmesc pentru perioade scurte de timp
Sunt tipizate
Cuprind elemente de :
Forma - titlu,simboluri,forul care a aprobat formularul,perioada la care se refera datele
Continut indicatorii cuprinsi in formulare
Recensamantul
Cea mai veche forma de observare statistica
Este o observare totala efectuata periodic
Se culeg date de la toate unitatile colectivitii
Prezinta o fotografiere a fenomenului la un moment dat :
Dupa criterii unitare
Simultan la toate unitatile populatiei cercetate
Observarea selectiva (sondajele statistice,observarea partii principale)
Observare partiala
Are forma unui esantion
Ancheta statistica
Culegerea unor informatii prin intermediul unor chestionare speciale
Din datele culese se obtin informatii orientative asupra fenomenului cercetat
Monografia
Metoda de observare aprofundata,complexa a fenomenelor si progreselor ce au loc in activitatea
unui agent economic sau grup de agenti economici
Presupune nu numai culegerea datelor ci si interpretarea lor
8. Aratati care sunt etapele organizarii unei observari statistice.
Etapele unei organizari statistice cuprinde :
Scopul observarii - subordonat scopului general pentru care s-a organizat cercetarea statistica
Delimiteaza obiectul de observare
Defineste unitatile de observare
Stabileste programul observarii
Obiectul observarii
Este format de colectivitatea despre care urmeaza sa se culeaga date statistice
Definirea colectivitii se face dupa o serie de caracteristici esentiale
cu caracter stabil
sa asigure compatibilitatea datelor de la o observare la alta
Unitatea de observare este element constitutiv al colectivitii statistice
Programul observarii totalitatea caracteristicilor pentru care urmeaza sa se culeaga date
Se concretizeaza in intrebari inscrise in formularele statistice
Raspunsuri cu privire la nivelul de dezvoltare al caracteristicii sau forma lor de
manifestare
Timpul si locul observarii
Timpul observarii
Moment critic pentru inregistrarile care surprind fenomenul in mod static
O perioada de timp pentru inregistrarile continue
Timpul cat dureaza inregistrarea se stabileste in functie de
Volumul colectivitii studiate
Consistenta programului de inregistrare
Numarul de persoane care efectueaza inregistrarea
Locul observarii-are drept scop identificarea facila a unitatilor de observare
Formulare,instructiuni si procedee de culegere a datelor
Formularele sunt tipizate,se intocmesc pe baza programului observarii
Instructiunile sunt scurte dar complete,asigura intelegerea uniforma a lor de catre toti
observatorii
Probleme organizatorice
Au in vedere masuri organizatorice necesare desfasurarii normale a unei observari
statistice
Identificarea tuturor unitatilor de la care urmeaza sa se culeaga date
Efectuarea instructajului recenzorilor sau operatorilor
Tiparirea si difuzarea formularelor
Impartirea teritoriului
9. Explicati rolul recensamantului
Este cea mai veche forma de inregistrare statistica
Este principala lucrare statistica,cu sfera larga de cuprindere
Forme de recensaminte sunt :
Recensamantul populatiei
Recensamantul animalelor
Recensamantul locuintelor
Recensamantul intreprinderilor
Rezultatele cercetarii prin recensamant sunt de mare importanta pentru
Elaborarea politicilor economice ale tarii respective
Permite comparabilitatea rezultatelor obtinute pe plan national si international
Stabilirea unei ierarhii a tarilor in clasificarea internationala
10. Precizati elementele rapoartelor statistice.
Cuprind elemente de :
Forma - titlu,simboluri,forul care a aprobat formularul,perioada la care se refera datele
Continut indicatorii cuprinsi in formulare
11. Definiti prelucrarea statistica si aratati care sunt formele ei
Prelucrarea datelor statistice informatiile obtinute din observarea statistica sunt centralizate si
sistematizate ,pentru a deveni utile analizei.
Prelucrarea statistica este a doua faza a cercetarii statistice.
Prelucrarea datelor statistice este ansamblul operatiilor ce cuprinde:
Verificarea datelor
Sistematizarea datelor
Prelucrarea efectiva a datelor obtinute din observarea statistica
Formele prelucrarii statistice sunt:
Prelucrarea primara - prelucrarea informatiilor statistice primare
Prelucrarea secundara prelucrarea informatiilor obtinute in cadrul prelucrarii primare
Prelucrarea centralizata efectuata la nivel central (INS)
Prelucrarea descentralizata efectuata la nivel local (judetean,municipiu)
12. Precizati elementele componente ale planului prelucrarii.
Programul prelucrarii
Enumerarea caracteristicilor primare si derivate care se folosesc pentru calcularea indicatorilor
absoluti si derivati
Metodele si procedeele de calcul statistic aplicate pentru obtinerea sistemului de indicatori
Trebuie sa se aleaga pentru fiecare prelucrare in parte in functie de :
Scopul cercetarii
Natura specifica a fenomenelor si informatiei de care se dispune
Scopul aplicariii metodelor de prelucrare statistica este redarea intr-o imagine sintetica si
obiectiva a fenomenelor pe care le studiaza
Formele de prezentare a rezultatului prelucrarii
Seriile statistice
Tabelele statistice
Graficele statistice
Aspecte organizatorice ale prelucrarii
Se refera la locul si timpul cand se face prelucrarea si transmiterea rezultatelor prelucrarii
Planul prelucrarii precizeaza :
Machetele tabelelor de prelucrare
Nomenclatorul caracteristicilor dupa care se realizeaza centralizarea datelor
Formele de grafice care se vor utiliza pentru interpretarea datelor si redarea rezultatelor
13. Definiti seriile statistice si clasificati-le.
Sunt forme de prezentare a datelor formata din doua siruri de date statistice
Primul sir arata variatia caracteristicii de grupare
Al 2-lea sir arata rezultatul centralizarii frecventelor de aparitie
Trebuie sa ofere informatii cu privire la succesiunea,marimea valorilor inregistrate si frecventelor
corespunzatoare
Intre cele doua siruri de date exista o legatura univoca :
Unei valori individuale ii corespunde o anumita frecventa.
Un numar care arata de cate ori se repeta valoarea individuala respectiva.
Poate fi considerata o functie matematica in care :
Valorile dependente (y) sunt valori centralizate ale frecventelor sau caracteristicilor
Valorile caracteristicii de grupare (x) de care depind valorile (y)
Clasificarea seriilor statistice
Dupa posibilitatea de caracterizare a fenomenelor
Serii statistice independente (unidimensionale) rezulta dintr-o grupare simpla
Serii statistice conditionate (multidimensionale) obtinute dintr-o grupare combinata
Dupa continutul caracteristicii de grupare
Serii statistice de spatiu centralizarea se realizeaza in functie de variatia fenomenului in
profil administrativ teritorial
Serii statistice de timp (dinamice sau cronologice),prezinta variatia caracteristicii in
functie de timp : y
i
= f(t
i
)
i valorile caracteristicii
t
i
variabila de timp
Dupa timpul la care se refera datele prezentate
Serii dinamice de intervale valorile caracteristicii sunt rezultatul activitatii unui proces
socio-economic pe luni,trimestre,ani.
Serii de momente insumarea variabilelor statistice se face la anumite momente
Seriile statistice de distributie in care se foloseste pentru gruparea datelor o caracteristica
atributiva (numerica sau nenumerica).
14. Definiti tabelele statistice si aratati care sunt principalele tipuri de tabele
Forma tabelara este cea mai adecvata modalitate de prezentare a datelor statistice deoarece prmite :
Caracterizarea structurii colectivitii (populatiei) investigate
Caracterizarea legaturilor dintre grupele sale tipice
Tabelul statistic este format dintr-o retea adecvata de linii paralele orizontale si verticala in care sunt
incadrate datele
Tabelul statistic cuprinde una sau mai multe serii statistice.
Elementele tabelului
Subiectul colectivitatea sau esantionul reprezentat
Predicatul sistemul de caracteristici primare sau derivate ale caror valori sunt sistematizate,in
conditii de timp si spatiu.
Macheta este elementul de forma si este formata din :
Reteaua de randuri si coloane in care se inscriu in mod ordonat datele
Titlul general se trece in partea de sus si trebuie sa fie clar,complet si concis
Titlurile interioare se inscriu la capetele coloanelor sau randurilor si se refera la
elementele componentre ale subiectului (la capetele randurilor) sau predicatului (situate in
capetele coloanelor)
Notele explicative
Sursa datelor
Principalele tipuri de tabele sunt :
Tabele simple,descriptive
Prezinta indicatori statistici ai unitatilor complexe investigate
Indicatorii sunt ordonati dpdv cronologic,teritorial,organizatoric
Tabele utilizate in prelucrare
Instrumente intermediare folosite in parcurgerea unor algoritmi de calcul
Tabele de prezentare a datelor statistice structurate pe grupe/clase de variatie
Tabele de contingenta
Prezinta dubla intrare
Tabelul de asociere 2x2 repartitia unitatilor dupa doua caracteristici alternative corelate
intre ele.
Tabele statistice de prezentare a valorilor functiilor biometrice sau a repartitiilor statistice
teoretice.
Tabele de mortalitate
Tabelele repartitiei binomiale
Tabelele distributiilor Fisher,Student,etc.
15. Aratati avantajele utilizarii graficelor si precizati elementele unui grafic.
Reprezentarea grafica permite vizualizarea informatiilor statistice numerice in vederea :
perceperii globale a intregului ansamblu de mesaje informationale
formarii unei imagini cat mai clare despre caracterul si domeniul de variatie a valorilor individuale
Tipuri de grafice
Cronogramele (historiogramele) specifice reprezentarii seriilor cronologice
Diagramele polare folosita in cazul fenomeneor cu evolutie ciclica
Histograma,poligonul si curba frecventelor folosite pentru
serii univariate cu exprimare cifrica
serii univariate cu atribut calitativ
serii bivalente cu ambele caracteristici
serii calitative bivariate
serii bivariate cu o caracteristica exprimata atributiv
Cartogramele si cardiogramele
Avantajele utilizarii graficelor
Asigura popularizarea datelor statistice
Informeaza opinia publica despre dezvoltarea economica,viata sociala si culturala
Elementele unui grafic sunt :
Titlul graficului
Reteaua graficului
Scara de reprezentare
Notele explicative
Legendele
Sursa de informatie a datelor din grafice
16. Aratati rolul marimilor relative de structura.
Marimile relative exprima rezultatul compararii,sub forma de raport,a doi indicatori statistici
Arata cate unitati din indicatorul de la numarator revin la o unitate a indicatorului considerat o baza
de raportare
Etape de cercetare
Alegerea bazei de comparare
Asigurarea comparabilitatii datelor care formeaza raportul
Alegerea formei de exprimare a marimilor relative (numere intregi,fractii ordinare, zecimale,
procente,promile,prodecimile).
Coeficientul - cate unitati din indicatorul raportat revin unei singure unitati a indicatorului
baza de raportare
Procentul cate unitati din indicatorul raportat revin la 100 unitati ale indicatorului baza de
raportare
Promilele indicatorul comparat este mult prea mic fata de indicatorul baza de comparare
Marimile relative de structura ponderi sau greutati specifice-arata structura unei colectiviti statistice
luata in studiu
Exprima raportul intre parte si intreg
Se calculeaza ca raport intre marimea absoluta a fiecarei grupe si suma marimilor absolute ale
grupelor ce compun colectivitatea.
g

=
]
]
1uu gi ponderea sau greutatea ;f frecventa absoluta a fiecarei grupe ; f suma
frecventelor absolute.
Suma marimilor relative de structura calculate fata de aceeasi baza este egala cu 1 (in coeficienti)
sau cu 100 (daca se exprima in procente).
17. Explicati rolul marimilor relative de coordonare.
Caracterizeaza raportul in care se afla doua grupe ce compun aceeasi colectivitate
Caracterizeaza raportul dintre doua colectiviti de acelasi fel de pe spatii diferite
k
AB
=
X
A
X
B
1uu sou k
BA
=
X
B
X
A
1uu
X
A
- nivelul grupei A
X
B
- nivelul grupei B
Marimile relative de coordonare sunt in acelasi timp si indici
Admit proprietatea de reversibilitate
k
A/B
k
B/A
=1
Reversibilitatea unitatilor teritoriale comparate tratament egal pentru toate unitatile teritoriale
a.i. rezultatul calcuului sa nu fie influentat de alegerea unei unitati drept baza de comparare.
Reversibilitatea factorilor de influenta ai variabilei comparate
Circularitatea (sau tranzitivitatea)unitatilor comparate : I
A/C
=I
A/B
I
B/C

Consistenta matriceala. Se poate construi o matrice m x n daca datele variabilei urmarite in n
unitati teritoriale sunt structurate in mclase.
18. Explicati rolul marimilor relative de intensitate.
Evidentiaza gradul,intensitatea de raspandire a fenomenului in raport cu variabila la care se raporteaza.
Marimile relative de intensitate se stabilesc ca raport intre valorile a doua caracteristici primare legate
intre ele ,care au o semnificatie economica concreta
Raportul poate fi calculat a..sa defineasca un indicator direct sau indicator invers.
Marimile relative de intensitate se utilizeaza in domenii diverse:demografie,economie,social-cultural.
Exemple :
Productivitatea muncii
Cursul de schimb valutar
Pretul unitar
Rentabilitatea economica
Eficienta activelor fixe
Durata medie a zilei (lunii de lucru)
19. Explicati rolul marimilor relative de dinamica.
Caracterizeaza evolutia fenomenelor si proceselor din economie prin raportarea unui termen curent al
seriei a un termen anterior,considerat baza de comparatie.
Se folosesc pentru caracterizarea modificarii seriilor cronologice si arata de cate ori termenul comparat se
cuprinde in termenul baza de comparatie,de cate ori este mai mare sau mai mic decat acesta din urma.
I
X
1
X
0
=
X
1
X
0
1uu
X
1
nivelul indicatorului din perioada curenta
X
0
nivelul indicatorului din perioada de baza
I
X
1
X
0
indicele sau dinamica
20. Aratati legatura dintre marimile relative ale sarcinii de plan si cele ale indeplinirii planului.
Sunt marimi utilizate pentru urmarirea obiectivelor programate si arata daca activitatea se desfasoara
conform planului stabilit sau daca este constatata o decalare nefavorabila astfel incat sa se poata interveni
in timp util si in mod eficient pentru recuperarea intarzierii.
Adesea se retine valoarea care depaseste sau este sub 100%
Acest proces se numeste :
ritm de crestere sau scadere
ritm de depasire sau de realizare a planului.
21. Explicati de ce media are caracter abstract.
Marimile medii sunt instrumente statistice care exprima in mod sintetic si generalizat ceea ce este :
Normal
Esential
Tipic
General
in evolutia fenomenelor .
Media sintetizeaza normalul si ocupa o pozitie centrala spre care tind toate unitatile unei colectiviti
Media mai este denumita si speranta matematica.
Colectivitatea trebuie sa fie omogena pentru calculul mediei.
In cazul eterogenitatii se vor calcula medii partiale,iar pe ansamblu va aparea ca o sinteza a acestora.
Media prezinta un caracter abstract,chiar daca este exprimata in unitati de masura concrete.
Media caracterizeaza in mod sintetic ceea ce este esential si tipic in variatia unei caracteristici,pentru o
colectivitate statistica sau fenomenul studiat.
22. Definiti media si aratati care sunt principalele categorii de medii.
Marimea medie este un indicator derivat concretizat printr-o valoare reprezentativa,in jurul careia se
produce o tendinta de concentrare a nivelurilor individuale ale caracteristicii.
Media aritmetica simpla si ponderata : cea mai utilizata metoda de calcul a valorii medii a unei
caracteristici,cand fenomenul inregistreaza modificari aproximativ constante in progresie aritmetica.
Media aritmetica simpla-fiecare nivel individual al caracteristicii se ia in considerare o singura data la
calcularea mediei,astfel :
x
u
=
x

n

x
u
- media aritmetica
x

- suma nivelurilor individuale


n - numarul variantelor individuale
Media aritmetica ponderata se utilizeaza cand fiecare nivel al caracteristicii prezinta frecvente diferite
x
u
=
x


x
u
- media aritmetica ponderata
x

= x
1
, x
2
x
n
- nivelurile individuale

=
1
,
2

n
frecventele
Media armonica este o varianta cu aplicatii speciale a mediei aritmetice
Media armonica simpla x
h
=
n

1
x
i


Media armonica ponderatax
h
=
n
i

1
x
i
n
i
(i = 1, m

)
Media patratica este o marime medie calculata prin extragerea radacinii patrate din media aritmetica a
patratelor termenilor seriei.Se foloseste cand termenii seriei au valori pozitive sau negative si cand se
acorda mai mare importanta termenilor mari ai seriei.
x
p
=
_
x
i
2
n
in cazul seriilor simple

x
p
= _
x
i
2
n
i
n
i
in cazul seriilor de frecvente
Media geometrica se bazeaza pe relatia de produs ai termenilor seriei.Se mai numeste medie
logaritmica.Se foloseste in calculul ritmurilor medii de crestere a populatiei,productiei,venitului national.
Media geometrica simpla se calculeaza pentru serii simple
x
g
= __x

n
i

x

- produsul termenilor seriei


n - numarul termenilor seriei
Media geometrica ponderata se foloseste in seriile cronologice cu frecvente
x
g
= __x

n
i
n
i

Media cronologica este indicata pentru determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice de moment
Media cronologica simpla
x
c
=
x
1
2
+x
2
+x
3
++
x
n
2
n -1

Media cronologica ponderata
x
c
=
x
1
+x
2
2

1
+
x
2
+x
3
2

x
n-1
+x
n
2

1
+
2
+
n


23. Explicati conditiile necesare aplicarii mediei.
Conditii ale aplicarii metodei mediilor :
Folosirea unui numar mare de cazuri individuale diferite ale caracteristicii
Omogenitatea valorilor din care se calculeaza media
Alegerea acelei forme de medie care corespunde cel mai bine formei de variatie a caracteristicii si
informatiilor de care dispune.
Media trebuie sa fie analizata obiectiv :sa fie precis definita printr-o formula de calcul
Media trebuie sa fie reprezentativa,sa reprezinte toti membrii seriei.
Valoarea medie trebuie sa aibe o semnificatie concreta
Media trebuie sa fie simplu de calculat si sa se preteze la calcule algebrice ulterioare
Media trebuie sa fie putin sensibila la fluctuatiile de esantionare,de selectie.
24. Explicati proprietatile mediei.
Marimea mediei aritmetice se plaseaza intre valoarea minima si valoarea maxima-media aritmetica este
cuprinsa intre x
max
si x
min
: x
min
< x <x
max

Suma abaterilor individuale (diferentelor dintre toate valorile individuale inregistrate si media lor
aritmetica) ale variabilei aleatoare este nula
Demo: (x

-x
n
=1
) = x

-nx
n
=1
= nx -nx = u

(x

-x ) = u pentru serii simple



(x

-x )n

= u pentru serii de frecvente


Media calculata pe baza variantelor caracteristicii micsorate sau marite cu o constantaa se modifica in
acelasi sens cu aceeasi marime fata de media seriei initiale
Fie seria x
1
, x
2
. x
n

x

=
1
n
(x

_o) =
1
n
x

_o = x _o pentru serii simple



x

=
1
n
i
(x

_o)n

=x _o pentru serii de frecvente


Media calculata din variantele caracteristicii multiplicate sau simplificate cu o constanta k se mareste sau
se micsoreaza de k ori.
x

=

x
i
k
n
=
x
k
pentru serii simple

x

=

x
i
k
n
i
n
i
=
x
k
pentru serii de frecvente
Intr-o colectivitate structurata pe grupe,media acesteia este dependenta de media grupelor si de frecventa
grupelor respective
x = x =
x
]
n
]
p
]=1
n
]
p
]=1
unde x
]
cu ] = 1, p

este media grupelor


Media aritmetica a sumei sau diferentei dintre doua variabile independente este egala cu suma sau
diferenta mediilor celor doua variabile luate in considerare
x _y

= x +y
Media produsului a doua variabile aleatoare independente x si y este egala cu produsul mediilor celor doua
variabile
xy = x y
25. Precizati rolul mediei geometrice.
Spre deosebire de tipurile de medii prezentate anterior,care se bazeaza pe aditivitate,media geometrica se
bazeaza pe relatia obiectiva de multiplicare intre termenii aceleiasi serii.
Media geometrica se mai numeste si medie logaritmica deoarece se poate determina prin logaritmii
valorilor individuale,astfel:
ln (x
g
) =
ln x

n
=1
n
Jc unJc x
g
= cxp. _
1
n
ln (x

)
n
=1
_
Compensarea abaterilor individuale fata de tendinta centrala se exprima prin relatia :
_
x

x
g
= 1
n
=1

Calculul nivelului mediu ca medie geometrica are sens economic numai atunci cand relatia de multiplicare
a termenilor seriei este reala.
Daca cel putin o valoare individuala este nula sau negativa,calculul mediei geometrice este lipsit de sens
Media geometrica se utilizeaza pentru calculul ,indicelui mediu al dinamicii,pentru caracterizarea
tendintei centrale din seria indicilor cu baza mobila
Daca in 1992,1993 si 1994 s-a realizat un profit de 10 mil.lei,20 mil.lei si 160 mil lei si se
urmareste determinarea indicelui mediu al profitului :
prin media aritmetica se constata ca (2+8)/2= 5 ori pe an,ceeace este nereal.
prin media geometrica se constata ca x
g
= 2 8 = 4 ori pe an ceea ce este mai
corect,deoarece pornind de la 10 mil lei in 1992,profitul s-ar multiplica de 4 ori/an pana in
1994 si ar fi fost in final de 160 mil lei.
Media geometrica a produsului (raportului) dintre doua variabile este produsul (raportul) mediilor
geometrice ale valorilor variabilelor observate.
Media geometrica a raportului sau produsului dintre doua caracteristici independente este egala cu
raportul sau produsul mediilor geometrice ale celor doua caracteristici.
26. Explicati necesitatea utilizarii indicatorilor de variatie si asimetrie.
Gradul de complexitate al unui fenomen este dat de gama factorilor de influenta si variabilitatea
termenilor unei serii de repartitie.
Aceasta inseamna ca analiza unei serii centrale cu ajutorul indicatorilor medii necesita operatii de
verificare a reprezentativitatii lor in raport cu valorile individuale ale caracteristicilor inregistrate,adica
este necesara calcularea indicatorilor statistici ai variatiei intalniti in literatura de specialitate si sub
denumirea de indicatori ai imprastierii sau dispersiei.
Dispersia exprima gradul de imprastiere a valorilor individuale ale unei distributii in jurul unei
valori centrale.
Este datorata influentei factorilor aleatori.
Acesti indicatori ai variatiei sau imprastierii stau la baza calculului altor indicatori prin care se calculeaza
asimetria,excesul,interdependenta dintre factorii de influenta.
Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere si informare asupra :
Verificarii reprezentativitatii mediei ca valoare tipica a unei serii de repartitie
Verificarii gradului de omogenitate a seriei
Compararii in timp si spatiu a mai multor serii de repartitie dupa caracteristici independente sau
interdependente
Cunoasterea gradului de influenta a cauzelor dupa care s-a facut gruparea unitatilor statistice
inregistrate si separarii cauzelor esentiale de cauzele intamplatoare.
Indicatorii asimetriei dau informatii asupra modului de repartizare a frecventelor de o parte sau alta a
valorii centrale a unei serii.
Asimetria reprezinta o deviatie de la forma simetrica de distributie.
Sunt cunoscute distributii empirice : usor asimetrice sau pronuntat asimetrice
Pentru distributii perfect simetrice : media,mediana si modulul sunt egale intre ele
Indicatorii de simetrie pot fi calculati atat in marimi absolute cat si marimi relative si exprima
asimetria printr-un numar abstract,avand astfel o mare putere de comparabilitate
Asimetria in marime absoluta se calcueaza ca diferenta intre media aritmetica si modul :
As = x -Ho
Indicatori calculati pe baza frecventelor sunt:
Frecvente absolute (n
i
) - unitati concrete de masura,corespund fiecarei grupe.
Frecvente relative (n
i
) marimi relative de structura,se obtin prin raportarea frecventei fiecarei
grupe la totalul frecventelor relative.
Frecvente cumulate se calculeaza atat pentru frecvente absolute ,cat si pentru cele relative.
Poligonul frecventelor se obtine prin unirea centrului de interval din partea superioara a
dreptunghiurilor care au format histograma sau prin inscrierea intr-un sistem de axe de cioordonate
a frecventelor si a intervalelor pe abscisa
Ogiva (diagrama frecventelor cumulate) da posibilitatea determinarii quantilelor
(mediana,quartilele,decilele) si ofera informatii suplimentare.
Indicatorii tendintei centrale
Media aritmetica X

= j
1
n
i
[
x
i
-u
k
n

[ k +o
k marimea intervalului de grupare
a centrul de interval cu frecventa maxima
Indicatorii medii de pozitie
Quantilele valori concrete ale seriei care impart seria in parti egale
Mediana- imparte seria in doua parti,dupa ce termenii au fost ordonati crescator
sau descrescator
Este valoarea centrala a unei serii statistice
Este egala cu valoarea termenului central (intr-o serie cu termeni impari)
Este egala cu media termenilor centrali (intr-o serie cu termeni impar)
Valoarea medianei difera de valoarea mediei,prezinta o abatere.
Locul medianei este
n
i
+1
2

Quartilele
Sunt in numar de trei:
1
,
2
,
3

Impart volumul colectivitii in 4 parti egale


1
= x
0
+k
0
Q1
- n
i
Q
1
-1
i=1
]
Q1



2
= Hc



3
= x
0
+k
0
Q3
- n
i
Q3-1
i=1
]
Q3


u
1
=
1n
i
4
; u
3
=
3n
i
4

Decilele
Impart seria in zece parti egale si determina la fel ca mediana,tinand cont de
locul pe care-l ocupa.

1
= x
0
+k
0
D1
- n
i
D
1
-1
i=1
]
D1
; u
1
=
1(n
i
+1)
10
; u
9
=
9(n
i
+1)
10

Mediala (Md) este un indicator de pozitie egal cu acel nivel al caracteristicii care imparte
suma termenilor seriei x

in doua parti egale.


Serii simple
Se ordoneaza crescator termeneii seriei (x
i
)
Se determina valori cumulate ale termenilor x
i
(L
i
) Li= n

n
i
=1
, i = 1, n



Se stabileste locul medialei (U
Md
) u
Md
=
x
i
2
, i = 1, n


Se afla valoarea mediala prin determinarea aceluiu nivel al caracteristicii
x
i
,cumulat,egal sau mai mare decat locul medialei (L,U
Md
).
Seriile de frecventa
Se determina sirul produselor cumulate x
i
n
i

Se determina locul medialei u
Md
=
x
i
n
i
2


Se afla mediala HJ = x
0
+k
0
Md
-L
i-1
x
i
n
i
unde x
o
este limita inferioara a
intervalului medial,k marimea intervalului medial,U
Md
locul
medialei,L
i-1
-suma produselor cumulate pana la intervalul medial,
x
i
n
i
-produsul real corespunzator intervalului medial
Modul (valoarea modala sau dominanta)
Valoarea caracteristicii cea mai frecvent observata dintr-o distributie,adica
valoarea ce corespunde frecventei dominante ;punctul ce corespunde maximului pe
curba de frecventa.
H
0
= x
0
+k

1
+
2

27. Precizati care sunt indicatorii simpli ai variatiei si aratati care sunt inconvenientele utilizarii lor.
Amplitudinea absoluta a variatiei (A) se obtine ca diferenta intre valoarea maxima (x
max
) si valoarea
minima (x
min
) a seriei si are rolul de a masura intervalul de imprastiere in cadrul caruia se distribuie
unitatile colectivitii :
A = X
max
- X
min

Amplitudinea relativa a variatiei (A%) se exprima in coeficient sau in procent si se calculeaza ca raport
intre (A) si valoarea medie a caracteristicii (x )
A% =
A
x
1uu
Abaterile individuale absoute (d
i
) se calculeaza ca diferenta intre fiecare varianta inregistrata si media
aritmetica a acesteia arata gradul de imprastiere al valorilor caracteristicii.
d
i
= x
i
- x
Abaterile individuale relative (d%) raport intre abaterile individuale absolute si nivelul mediu al
caracteristicii-exprima abaterile valorilor individuale de la media lor.
d
i
% =
d
i
x
1uu =
x
i
-x
x
1uu pcntru i = 1, n


Gradul de variatie al unei caracteristici nu depinde numai de abaterile maxime care apar intr-un sens sau
altul,ci de toate abaterile variantelor inregistrate si de frecventele lor de aparitie.
Se aprofundeaza studiul cu ajutorul unei alte categorii de indicatori
Indicatorii simpli ai variatiei sunt calculati intre doi termeni,sau intre fiecare termen si media lor.
Nu pot exprima intreaga variatie a unei caracteristici inregistrate
28. Precizati care sunt indicatorii sintetici ai variatiei si aratati avantajul utilizarii lor.
Abaterea medie liniara media aritmetica simpla sau ponderata a sumei abaterilor termenilor seriei de la
media lor,luate in valoare absoluta.
J
x

=
|x
i
-x |
n
pentru o serie simpla

J
x

=
|x
i
-x |n
i
n
i
pentru o serie de frecventa

J
x

=
|x
i
-x |n
i
-
100
pentru o serie de frecventa relativa
Dispersia-se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a patratelor abaterilor termenilor fata
de media lor.
o
x
2
=
(x
i
-x )
2
n
pentru o serie simpla

o
x
2
=
(x
i
-x )
2
n
i
n
i
pentru o serie de frecventa

o
x
2
=
(x
i
-x )
2
n
i
-
100
pentru o serie de frecvente relative unde i = 1, n



Metoda momentelor centrate
o
x
2
=
(x

-x )
2
n


Metoda momentelor initiale
o
x
2
=
x

2
n

-x
2

Metoda de calcul simplificat

o
x
2
=
x

2
n

k -(x -o)
2

Abaterea medie patratica (abaterea standard)
o = o
2

Coeficientul de variatie (de omogenitate)
: =
d

x
1uu ; : =
c
x
1uu
Diferenta medie Gini-reprezinta o medie a diferentelor absolute a valorilor individuale luate prin asociere
combinate doua cate doua:
DG = 4
|x
i
-Mc|n
|x
i]
-n
|Mc]

n
i=1
n
2

Me mediana valorilor inregistrate
n
|x
i
]
-rangul fiecarui termen x
i

n
|Mc]
-rangul valorii mediane
n numarul de valori inregistrate
x

- valori individuale inregistrate pentru variabila


29. Explicati proprietatile dispersiei.
Dispersia este patratul abaterii standard,adica media patratelor abaterilor numerelor de la media lor.
Dispersia fiecarei grupe (dispersia partiala) se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a patratelor
abaterilor variantelor caracteristicii,de la media de grupa:
o

2
=
(
]
-
i
)
2
n
i] ]
n
i] ]

Arata masura in care factorii intamplatori in interiorul fiecarei grupe,influenteaza variatia valorilor
individuale ale caracteristicilor
Cu cat dispersia este mai mare cu atat grupa este mai putin omogena
Media dispersiilor de grupa este media aritmetica simpla sau ponderata a dispersiilor partiale
o
2
=
c
i
2

pentru numar egal de unitati



o
2
=
c
i
2
n
i
n
i
pentru grupe cu numar diferit de unitati

Dispersia dintre grupe este media aritmetica ponderata a patratelor abaterilor mediilor de grupa fata de
media colectivitii generale.Reflecta variatia caracteristicii dependente,datorata actiunii cauzelor
esentiale pe intreaga colectivitate
o
2
=
(
i
+
0
)n
i
n
i

Dispersia totala (generala) - se calculeaza ca medie aritmetica ponderata a abaterilor termenilor fata de
media totala
Masoara intreaga imprastiere a caracteristicilor rezultative (y),datorata actiunii cumultate a
cauzelor esentiale si intamplatoare care se intalnesc la nivelul intregii colectiviti.
Cu cat dispersia totala este mai mare ca zero,cu atat colectivitatea are un caracter mai eterogen.
o
0
2
=
(
i
-
0
)
2
n
]
n
]

30. Explicati regula de adunare a dispersiilor.
Arata relatia dintre dispersia totala si cele doua dispersii factoriale
o
0
2
= o
2
+o
2

o
0
2
este dispersia totala
o
2
media dispersiilor partiale
o dispersia dintre grupe
31. Aratati in ce consta cercetarea selectiva.
Cercetarea selectiva,selectia sau sondajul este o notiune ampla,care cuprinde :
Culegerea
Prelucrarea
Analiza
Extinderea rezultatelor asupra intregii colectiviti
Cercetarea selectiva etape :
Descrierea statistica
culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la esantion
calculul indicatorilor care definesc media,dispersia
Inferenta (extinderea) stratistica a datelor asupra intregii colectiviti
Cercetarea prin sondaj presupune confruntarea:
Colectivitatea totala pe care vrem sa o cunoastem
Esantionul pe care vrem sa-l inregistram
Cercetarea prin sondaj compara termeni perechi cu acelasi continut metodologic dar diferit dpdv al
informatiei:
Colectivitatea generala colectivitatea de selectie
Media colectivitii generale media colectivitii de selectie
Dispersia colectivitii generale dispersia colectivitii de selectie
Pregatirea cercetarii prin sondaj,presupune,planul (dosarul de sondaj) :
Precizarea obiectivelor sondajului
Esantionarea (alegerea bazei de sondaj)
Elaborarea planului de culegere si prelucrare a datelor
Verificarea indicatorilor de selectie si extindere a rezultatelor sondajului.
Reprezentativitatea esantionului si verificarea acestuia
Reprezentativitatea este buna daca greutatile specifice ale fiecarei grupe nu difera mai mult de
5% in raport cu structura colectivitii generale.
Verificarea reprezentativitatii esantionului se face prin compararea structurii pe grupe a
colectivitii de selectie cu cea a colectivitii generale,numita si structura programata,astfel :
k
d
=
|n
s
-n
p
|
n
; k
d
coeficient de realizare a structurii programate ;n
s
-frecventa absolutra a
sondajului efectuat ;n
p
-frecventa absoluta a sondajului teoretic ;n-frecventa totala a esantionului
Testarea reprezentativitatii se mai face si prin :
calcularea abaterilor de structura a esantionului
k
]
=
|

-F

|
n

compararea mediei de sondaj cu cea calculata

J
x
=
x -x
0
x
0
1uu

32. Precizati avantajele utilizarii cercetarii selective.
Este mai operativa se realizeaza in timp mai redus si este mai putin costisitoare
Permite un program mai vast de observare deoarece se efectueaza pe o populatatie mai mica
Se poate folosi in studiul unor fenomene social-economice complexe in timp mai redus si pentru care
observarea totala ar necesita cheltuieli banesti ridicate
Erorile de inregistrare sunt mai putine si mai usor de corectat
Se poate folosi in testarea calitatii produselor fara sa duca la distrugerea intregului lot
Erorile de inregistrare sunt mai putine si mai usor de corectat
Se poate folosi ca mijloc de control,testare,in cadrul organizarii unei observari totale,in vederea corectarii
eventualelor necorelari sau carente in organizare.
Se utilizeaza cu succes in prelucrarea preliminara a datelor unei observari totale,de exemplu
recensamantul.
In cazul observarii unei erori sistematice sondajul se poate repeta.
33. Descrieti procedeele de realizare a esantionului.
Selectia aleatoare
Procedeul tragerii la sorti extragerea din urna a unei bile ce contine o unitate si continuarea
extragerii pana la completarea colectivitii
Varianta bilei revenite bila extrasa se reintroduce in urna inaintea extragerii urmatoare
Varianta bilei nerevenite-bila extrasa nu se mai reintroduce in urna
Procedeul tabelului cu numere aleatoare extragerea pe baza unui tabel (Kendall) a nunitati din
multimea numerotata a unitatilor colectivitii generale
Procedeul selectiei mecanice-stabilirea unui pas de numarare K=N/n in functie de care se aleg
dintr-o lista unitatile care vor alcatui esantionul.Pasul are o valoare intreaga.
Selectia dirijata-alegerea unitatilor se face in mod frecvent constient de catre cei care culeg date cu privire
la colectivitate.
34. Explicati principalele tipuri de selectie.
Selectia statistica reprezinta operatia de extragere a unei parti dintr-o colectivitate statistica,a unei
subcolectiviti numita esantion,mostra,colectivitate partiala sau colectivitate de selectie.
Sondajul aleator simplu
Se aplica numai unor colectiviti cu un grad mare de omogenitate,formate din unitati simple de
observare si in care se urmareste variatia unei singure caracteristici de grupare
este prag sau nivel de semnificatie
intervalul de incredere defineste precizia estimatiei (0
n]
, 0
sup
)
P=1- caracterizeaza siguranta afirmatiei si se numese nivel de incredere.
Sondajul tipic
Este tipul de selectie ce se aplica cel mai frecvent in cercetarea fenomenelor social-economice de
masa.
Se aplica colectivitilor neomogene,care au fost impartite in grupe omogene dupa o
caracteristica esentiala,notate cu N
1
,N
2
,N
r
si reprezentate in sondaj prin volumul
subesantioanelor n
1
,n
2
,n
r.

Sondajul de serii
Este folosit pentru colectivitile compuse din unitati complexe,numite si serii
(echipe,brigazi,magazine)
Caracteristic acestui tip de sondaj este faptul ca in locul variantelor concrete ale
caracteristicilor,se vor folosi indicatori de selectie,calculati la nivelul seriei.
Analog cu seria simpla se vor elabora norme si pentru selectia de serii cu deosebirea ca :
In locul dispersiilor colectivitii totale se va folosi dispersia intre serii (
2
)
In locul esantionului (n) se va folosi numarul de serii din esantioane r
Coeficientul de corectie de sondaj va fi
R-r
R-1
unde 1 la numitor reprezinta o serie ca unitate
complexa.
Datorita avantajelor organizatorice pe care le prezinta sondajul de serii chiar cu carentele sale de
reprezentativitate se justifica utilizarea sa in numeroase domenii ale statisticii economice si
sociale :
Statistica preturilor in piata taraneasca
Statistica bugetelor de familie in cazul anchetelor integrate in gospodarii
35. Precizati pentru fiecare tip de selectie indicatorii de selectie.
Indicatorul statistic reprezinta expresia numerica a unor fenomene,procese,activitati sau categorii
economice si sociale,definite in timp,spatiu si structura organizatorica.
Sondajul simplu aleator
Media de sondaj x =
x
i
n
sondajul repetat

Dispersia mediei de sondaj (x ) = _
c
2
n
sondajul repetat

Eroarea limita de sondaj defineste siguranta estimarii mediei x
0
,prin variabila de sondaj x si se
masoara astfel : |x -x
0
| <
x
marimea
x
masoara precizia estimarii.

Z =
x -x
0
_
o
2
n
=

x
este variabila de la care se pornestre in determinarea erorii limita
Variabila Z are o repartitie normala,fiind valoarea tabelara care satisface relatia 2(Z

)=P=1-


x
= Z
u
p
x
= Z
u

_
c
x
2
n
pentru sondajul repetat

x
= Z
u
p
x
= Z
u

_
c
x
2
n
[1 -
n
N
pentru sondajul nerepetat
Volumul de sondaj (n)
n =
z
o
2
c
x
2

x
2
pentru sondajul repetat

n =
z
o
2
c
x
2

x
2
+
Z
o
2
o
x
2
N
pentru sondajul nerepetat

Sondajul tipic
Eroarea medie de sondaj p
x
=
_
c
x
2
n
; p
x
= _
c
x
2
n
[1 -
n
N


Eroarea limita
x
= Z
u
p
x


Volumul esantionului n =
z
o
2
c
x
2

x
2
n =
z
o
2
c
x
2

x
2
+
Z
o
2
o
x
2
N


Intervalul de incredere x -
x
< x
0
< x -
x

Sondajul de serii
Eroarea medie de sondaj p
x
=
_
c
x
2

; p
x
= _
c
x
2

[
R-
R-1


Eroarea limita
x
= Z
u
p
x



Volumul esantionului r =
z
2
c
x
2

x
2
r =
Rz
2
c
x
2
(R-1)
x
2
+z
2
6
x


Intervalul de incredere x -
x
< x
0
< x -
x


36. Explicati rolul analizei regresiei si a corelatiei.
Metoda corelatiei este tot mai frecvent utilizata in practica datorita necesitatii crescande a reflectarii
intr-o forma numerica adecvata a interdependentei obiective dintre fenomenele social-economice.
In analiza statistica a raporurilor de dependenta dintre fenomene,se pune problema masurarii relatiei care
exista intre doua sau mai multe caracteristici,cuprinse in programul unei cercetari concrete.
In cadrul acesteia se studiaza dependenta dintre :
O variabila (caracteristica) X denumita caracteristica factoriala,independenta sau cauz
O variabila (caracteristica) Y caracteristica rezultativa,dependenta sau efect.
Aceasta dependenta,daca exista,trebuie sa se exprime printr-un indicator simplu sau sintetic de
corelatie,care arata influenta variabilei X asupra variabilei reprezentative Y sub aspectul
naturii,directiei,formei de legatura intre ele.
Datele trebuie sa se refere la un numar mare de cazuri individuale concrete,diferite ca forma de
manifestare,in care distributia abaterilor este aproximativ normala.
Trebuie sa se foloseasca metoda abstractizariii suucesive a factorilor,prin care sa se poata studia
legaturile simple dintre fenomene legate prin cauzalitate,
legaturile partiale
legaturile multiple
In cea mai mare parte legaturile dintre fenomene sunt legaturi de cauzalitate,bazate pe relatia
cauza-efect.
Analiza de corelatie este o metoda statistica prin care se masoara intensitatea legaturilor dintre variabile.
Metodele de analiza intre fenomene conduc la necesitatea rezolvarii problemelor:
Identificarea si ierarhizarea factorilor de influenta a caracteristicilor rezultative
Identificarea existentei legaturii prin analiza logica a posibilitatii de existenta a legaturii intre
variabile
Stabilirea sensului si formei legaturii in vederea aplicarii metodei specifice a analizei de regresie
Determinarea gradului de intensitate a legaturii cu ajutorul analizei de corelatie
Testarea semnificatiei indicatorilor prin care am masurat legatura statistica.
Metoda regresiei este o metoda de cercetare a legaturilor statistice cu ajutorul unor functii,denumite
functii de regresie.
Este o generalizare a analizei dispersionale
Alegerea functiei de regresie se face cu corelograma
Confirmarea se face prin testul de analiza dispersionala
Functia de regresie exprima :
modificarea cantitativa a caracteristicii rezultative (y)
urmare a influentei exercitate de caracteristica factoriala (x)
ceilalti factori sunt considerati neesentiali
cu actiune constanta asupra tuturor unitatilor
Legatura dintre variabile se manifesta sub forma de tendinta
37. Clasificati tipurile de legaturi statistice.
Legaturile dintre fenomene se bazeaza pe cauzalitate,respectiv cauza-efect.
Legatura nula nu exista nici o influenta intre variabile.Variabilele sunt independente.
Legatura functionala modificarea unei variabile cauza produce variatia unei variabile efect.
Legatura de tip determinist
Relatia matematica este y = f(x)
Legaturi care se intalnesc in natura,in tehnica,mai rar in domeniul social-economic.
Legatura statistica (stochastica)
Modificarea unei variabile efect este rezultatul combinarii mai multor cauze care pot
actiona in acelasi sens sau in sensuri opuse
Pentru fiecare valoare a variabilei efect avem o distributie de valori a variabilei cauza
Legatura statistica y = f(x
1
,x
2
,x
n
) ; x
1
,x
2
,x
n
sunt valorile fenomenului cauza ; y este
valoarea fenomenului efect.
Clasificarea legaturilor statistice
Dupa numarul caracteristicilor independente luate in studiu
Legaturi simple y = f(x)
Dependenta dintre o caracteristica rezultativa (y) in functie de o singura
caracteristica independenta (x),considerata principala si variabila.
Legaturi multiple y = f (x
1
,x
2
,x
n
)
Dependenta dintre o caracteristica rezultativa (y) si doua sau mai multe
caracteristici independente (x)
Dupa directia legaturilor
Legaturi directe caracteristica dependenta(y) se modifica in acelasi sens cu caracteristica
independenta(x): daca x creste,y creste;daca x scade,y scade.
Legaturi inverse caracteristica dependenta (y) se modifica invers de caracteristica
independenta (x);daca x creste,y scade;daca x scade,y creste.
Dupa exprimarea analitica
Legaturi liniare-acele dependente pot fi exprimate cu functii liniare
Legaturi neliniare (curbilinii) acele dependente care pot fi exprimate cu functii
neliniare(parabole,hiperbole,functii exponentiale)
Dupa timpul in care se realizeaza
Legaturi sincrone (concomitente) se realizeaza in acelasi timp,se pot urmari in dinamica
in aceeasi perioada.
Legaturi asincrone (cu decalaj) caracteristicile factoriale (x) incep sa actioneze asupra
variatiei caracteristicii rezultative (y) dupa scurgerea unei perioade de timp.
38. Precizati principalele metode de studiere a legaturilor statistice.
Metoda seriilor paralele independente
Se urmareste raportul de dependenta dintre caracteristicile studiate (x,y).
Se ordoneaza crescator sau descrescator valorile variabilei independente,cauza (x).
Se ordoneaza valorile variabilei rezultative,efect (y).
Metoda gruparilor
Reprezinta un model de analiza calitativ,capabil sa surprinda aspecte esentiale dintre variabilele
economice si sociale
Metoda consta in repartizarea unitatilor in grupe omogene in functie de caracteristica
independenta.
Pentru fiecare grupa astfel constituita se centralizeaza datele numerice referitoare la
caracteristica rezultativa.
Se calculeaza medii pe fiecare grupa si marimi relative.
Prin comparatia variatiei caracteristice cu indicatorii calculati pentru caracteristica rezultata se
poate aprecia existenta si forma legaturilor dintre cele doua variabile.
Metoda tabelului de corelatie
Tabelul de corelatie este un tabel cu dubla intrare
Prezinta o grupare a unitatilor unei colectiviti in functie de doua caracteristici :
Caracteristica dependenta (y)
Caracteristica independenta (x)
Se foloseste un numar mare de observatii
Directia legaturii este data de pozitia diagonala in jurul careia se grupeaza frecventele
Concentrarea intensa a frecventelor in jurul diagonalei indica legaturi stranse
Frecventele imprastiate in reteaua tabelului fara nici o regularitate indica legaturi slabe sau fara
legaturi
Metoda grafica
Metoda de obtinere a graficului de corelatie corelograma
Valorile caracteristicii factoriale (x) se trec pe abscisa
Valorile caracteristicii rezultativa (y) se trec pe ordonata
Fiecare unitate observata se reprezinta printr-un punct
Reprezentarea grafica in campul de corelatie se numeste diagrama norului de puncte
Daca punctele sunt dispersate la intamplare intre variabile nu exista legatura semnificativa
Daca punctele se concentreaza in jurul unei anumite linii care nu este paralela cu OX,intre
variabile exista o legatura directa sau inversa.
Regresia simpla liniara
Regresia ne arata cum o variabila este dependenta de alta
Functia de regresie liniara este : y = a+bx (ecuatia dreptei)
Ecuatia de regresie are caracter de medie
Cei doi parametrii (a si b)
au continut de valori medii
trebuie sa fie reprezentativi pentru cele mai multe unitati observate
a exprima nivelul variabilei y daca toti factorii de influenta ar fi influentat in mod
constant asupra ei
Exprima ordonata la origine-valoarea lui y cand x=0,intersectia dreptei cu OY
Interpretarea economica se realizeaza in legatura cu problema analizata
b este panta dreptei,coeficientul unghiular de regresie,de mare importanta
Daca b=0,atunci cele doua variabile sunt independente,varioatia lui y depinde de
alti factori care au fost considerati constanti
Marimea lui barata cu cat se modifica y cand x se modifica cu o unitate
Cei doi parametri se afla,practic,cu ajutorul metodei celor mai mici patrate,pe baza
valorilor (x, y) observate intr-un esantion de volum.
Metoda celor mai mici patrate presupune indeplinirea urmatoarelor ipoteze
Valorile x si y s-au obtinut fara erori de observare sau masurare
Variabilele x sunt independente intre ele
Pentru a determina valorile ecuatiei de regresie,trebuie sa se calculeze a si b din sistemul de
ecuatii obtinut prin metoda celor mai mici patrate.
Daca x depinde de y atunci suma patratelor abaterilor valorilor empirice de la valorile ecuatiei de
regresie sa fie minima,adica : S = [y
i
-y
xi
]
2
= minim

Pentru tendinta liniara aceasta ecuatie este : [y
i
-(a+bx)]
2
= minim
Conditia de minim este indeplinita atunci cand derivatele partiale in raport cu a si b sunt
nule,deci :

_
6S
6u
= 2 (y

-o -bx

)(-1) = u
6S
6b
= 2 (y

-o -bx

)(-x

) = u

Dupa simplificare si separarea necunoscutelor se obtine :
_
no +b x

= y

o x

+b x

2
= x


Cu ajutorul determinantilor aflam valorile a si b,astfel :

o =
o
p
=
_
y

2
_
_
n x

2
_
=
y

2
-x

n x

2
-(x

)
2


b =
b
p
=
_
n y
1
x
1
x
1
y
1
_
_
n x

2
_
=
n x

-x

n x

2
-(x

)
2

Cu ajutorul coeficientilor a si b se calculeaza valorile ecuatiei de regresie pentru fiecare marime a
lui x.
Aceste valori ale ecuatiei de regresie se mai numesc si valori teoretice ale caracteristicii y
in functie de x.
Ajustare operatia de inlocuire a termenilor reali y cu valori ale ecuatiei de regresie.
Ecuatia functiei de regresie devine = a+bx
1

Corelatia simpla liniara
Corelatia ne arata gradul in care o variabila este dependenta de alta variabila.
Analiza de corelatie ne arata gradul de concentrare sau imprastiere al valorilor empirice y
i
in
jurul liniei de regresie teoretica date de valorile lui .
Intensitatea legaturilor se poate masura cu :
Coeficientul de corelatie (r
xy
)
Este un indicator sintetic
Masoara intensitatea relatiei intre x
i
si y
i

Se calculeaza ca o medie a produselor abaterilor normale normate (z
x
si z
y
)
z
x
=
x
i
-x
c
x
z

i
-
c
j


Coeficientul de corelatie este r
x
=
(x
i
-x )(
i
-)
nc
x
c
j


Coeficientul de determinatie si nedeterminatie sunt indicatori al gradului de intensitate al
corelatiei dintre fenomene stabilit din greutatea specifica a dispersiei formata pe baza
factorului inregistrat fata de dispersia totala
Sunt considerati marimi relative de structura
Suma celor doi coeficienti este unu.
Coeficientul de determinatie :
R

2
=
o

2
o

2
= 1 -
(y -y
x
)
2
(y -y)
2

Coeficientul de nedeterminatie :

K

2
=
o

2
o

2
=
(y -y
x
)
2
(y -y)
2


Raportul de corelatie este rezultatul extragerii radacinii patrate din coeficientul de
determinatie pentru a se aduce la acelasi grad valorile empirice si cele teoretice.
R = _1 -
(-
x
)
2
(-)
2

R e |u,1], scmnul lui R cstc Jot Jc scmnul lui o

Jinunctio Jc rcgrcsic.
Cu cot R sc opropic Jc +1 sou -1 cu otot lcgoturo cstc moi putcrnico.
Covarianta
este o metoda ajutatoare pentru masurarea legaturilor statistice
se obtine ca o medie aritmetica a produselor abaterilor variabilelor fata de media lor

co:(x, y) =
1
n
(x -x )(y -y)
n
=1

covarianta nula lipseste legatura de corelatie,variabilele sunt independente
semnul covariantei arata directia legaturii
+ pentru legatura directa
- pentru legatura inversa
covarianta creste,intensitatea creste
coeficientul de corelatie devine : r
x
=
co(x
i
,
i
)
c
xi
c
ji

Metodele neparametrice
39. Aratati principalele metode de regresie curbilinie.
In cazul metodelor curbilinii legatura dintre o variabila dependenta (y) si una independenta (x) se exprima
printr-o functie neliniara
Parabola de gradul II
y
x
= a +bx +cx
2

Prin metoda celor mai mici patrate: (y
i
-(a+bx+cx
2
))
2
= minim si se obtine sistemul :

_
na +bx + cx
2
= y
ax +bx
2
+cx
3
= xy
ax
2
+bx
3
+cx
4
= x
2
y

Se rezolva sistemul prin metoda determinantilor
Se calculeaza valoarea celor 3 parametri
Se ajusteaza valorile caracteristicii rezultative in functie de valoarea lui x
Hiperbola
y
x
= o +
1
x
b
Prin metoda celor mai mici patrate se ajunge la sistemul care se rezolva ca mai sus:

_
na +a
1
x
= y
a
1
x
+b
1
x
2
=
1
x
y

Functia exponentiala
y
x
=ab
x

Se logaritmeaza functia
log y = log a +x log b
Folosind metoda celor mai mici patrate se obtine sistemul :
_
nloga +logbx = logy
logax +logbx
2
= (xlogy)

Se obtine log a si log b
Prin antilogaritmare se obtin parametrii a si b
40. Aratati in ce constau metodele neparametrice de masurare a intensitatii legaturilor dintre fenomenele
social-economice.
Metodele neparametrice se folosesc pentru masurarea intensitatii corelatiei daca :
Distributiile caracteristicilor corelate nu sunt de tip normal
Variabilele sunt asimetrice
Variabilele nu au o distributie normala
Caracteristicile nu sunt exprimate numeric
Variabilele se exprima prin cuvinte
O variabial este cantitativa si alta calitativa
Ambele variante sunt cantitative dar nu se cunoaste forma de distributie
Metode neparametrice
Coeficientul de asociere (Yulle) =
ud-bc
ud+bc
e |-1,1]
Se calculeaza pe baza tabelului de asociere
Tabelul de asociere este format din 2 randuri si 2 coloane
La capetele radurilor se trece caracteristica independenta (x)
La capetele coloanelor se trece caracteristica rezultativa (y)
In interior se trec frecventele corespunzatoare (a,b,c,d)
Se face total sume pe coloane si randuri
Se face suma totala a frecventelor
Cand ad-bc = 0,inseamna independenta de asociere
Asocierea completa poate aparea:
Asociere complet absoluta
Asociere completa cu sens pozitiv
Asociere completa absoluta
Asociere completa cu sens negativ
Coeficientii de corelatie ai rangurilor se calculeaza pe baza numarului de ordine al variabilelor
numit rang.
Spearman r
s
= 1 -
6d
i
2
n(n
2
-1)
e |-1,1]

d
i
= R
x
R
y
R
x
rangul lui x si R
y
rangul lui y


d
i
este diferenta de rang intre variabilele corelate pentru aceeasi unitate de
observare
n este numarul perechilor de valori corelate
interpretarea coeficientului Spearman ce apartine [-1,1] este la fel cu r
xy

41. Definiti seriile cronologice si clasificati-le.
Seria cronologica (serie de timp sau serie dinamica) este formata dintr-un sir ordonat de valori ale unei
variabile,inregistrate pentru momente sau intervale de timp succesive.
Analiza serii lor de timp presupune studiul dinamicii unei variabile statistice in scopul descrierii,modelarii
si extrapolarii variatiei in timp pe componente definitorii.
Proprietatile SCR
Variabilitatea termenilor SCR-fiecare termen este format din faptul ca fiecare termen este format
din centralizarea unor date individuale
Omogenitatea termenilor SCR-datele sunt de acelasi gen si sunt efecte ale aceluiasi tip de cauza
Periodicitatea termenilor SCR-alegerea unitatii de timp la care se refera termenii seriei
Interdependenta termenilor SCR-termenii seriei sunt valori succesive ale aceluiasi fenomen ca
urmare a respectarii principiului unitatii de timp,spatiu si a structurii organizatorice.
Clasificarea SCR
SCR de intervale (serii de flux) termenii sunt insumabili pentru ca se formeaza prin cumulare
continua,pe masura curgerii timpului.Un flux este un eveniment produs intr-o perioada de timp.
SCR de momente (marimi de stoc) termenii nu sunt insumabili,contin elemente ale stocului
care coexista,in mod repetat,in momente diferite de timp.
42. Precizati modalitatea de constituire a seriilor cronologice.
Seria cronologica estre formata din doua siruri de date paralele in care :
primul sir arata variatia caracteristicii de timp
cel de-al doilea sir arata variatia caracteristicii cercetate,de la o unitate de timp la alta
Variabila y este legata functional de variabila de timp,a.. :
y =f(t) ,
unde t este variabila de timp,
variabila y ia valorile individuale y
i


43. Aratati care sunt principalii indicatori ai seriilor cronologice.
Alegerea unei baze de comparare
Baza fixa un nivel de referinta neschimbat pentru intreaga perioada analizata (y
0
)
Baza in lant (baza mobila) nivel de referinta mobil,ce gliseaza in timp simultan cu perioada la
care se refera indicatorul,de regula perioada imediat anterioara (y
t
se compara cu y
t-1
)
Indicatori exprimati prin marimi absolute
Indicatori de nivel valori individuale ale caracteristicii corespunzatoare conditiilor specifice de
producere a fenomenului urmarit.Notatie y
t

Volumul agregat sau suma termenilor SCR : y
t
1
t=1

Modificarea absoluta sporul sau scaderea absoluta-arata cu cate unitati de masura s-a modificat
valoarea individuala dintr-o perioada fata de o perioada baza de comparatie.
Modificarea absoluta cu baza fixa
t0

= y
t
-y
0
, t = 1, I



Modificarea absoluta cu baza mobila
tt-1

= y
t
-y
t-1
, t = 1, I


Indicatori exprimati prin marimi relative
Indicele de dinamica arata de cate ori s-a modificat valoarea caracteristicii fata de perioada
baza de comparatie
Indicele cu baza fixa I
t0

0
1uu; t = 1, I



Indicele cu baza mobila I
tt-1

t-1
1uu; t = 1, I


Ritmul modificarilor relative (rata sporului)
Ritmul cu baza fixa R
t0

t0
j

0
1uu = I
t0

1uu -1uu

Ritmul cu baza mobilaR
tt-1

tt-1
j

t-1
1uu = I
tt-1

1uu -1uu
Valoarea absoluta a unui procent de crestere (scadere)
Valoarea absoluta cu baza fixa A
t0

tt-1
j
R
t0
j
100
=

0
100


Valoarea absoluta cu baza mobila A
tt-1

t0
j
R
tt-1
j
100
=

t-1
100

Indicatori medii ai SCR
Nivelul mediu al termeneilor dintr-o SCR
y =

t
1
, t = 1, I

pentru SCR de intervale,media aritmetica simpla



y
CR
=
j
1
2
+
2
++
t-1
+
j
T
2
1-1
pentru SCR de momente (stoc)-media cronologica simpla
(daca momentele sunt echidistante)

y
CR
=

1
t
1
2
+
2

t
1
+t
2
2
++
n

t
n-1
2
t
1
2
+
t
1
+t
2
2
++
t
n-1
2
pentru SCR de momente (stoc) media cronologica
ponderata daca momentele sunt inegal distantate si n este nr.termenilor analizati.
Modificarea medie absoluta (

) spor mediu sau scadere medie este media aritmetica a


modificarilor absolute de la o perioada la alta de-a lungul intervalului de timp analizat

tt-1
j
1-1
=

T1
j
1-1

Indicele mediu de dinamica (I

) de crestere sau scadere-arata de cate ori s-ar modifica in medie


fenomenul analizat pe toata perioada,daca ra fi influentat numai de cauze sistematice.Este o
medie geometrica a indicilor dinamicii cu baza in lant.
I

= _
I
tt-1

1
t=2
T-1
=
_

1
=
T-1
_I
11
T-1


Ritmul mediu al dinamicii (R

) rata medie de crestere sau descrestere-exprima cu cate procente


s-a modificat fenoemenul analizat in medie.Se calculeaza pe baza indicelui mediu al
dinamicii,dupa relatia :
R

= I

1uu -1uu
44. Explicati media cronologica simpla si ponderata.
Media cronologica simpla se calculeaza daca
Termenii SCR sunt omogeni in orizontul de timp analizat
Termenii sunt insumabili
Media cronologica simpla calculeaza
nivelul mediu
media cronologica simpla
pentru seria de momente (de stoc) daca momentele sunt echidistante
formula este : y
CR
=
j
1
2
+
2
++
t-1
+
j
T
2
1-1

Exemplu
Stocul de marfa existent in semestrul I se prezinta astfel :
Data 1 I 1 II 1 III 1 IV 1 V 1 VI 1 VII
Stocul 500 450 520 490 470 540 600
Timpii (intervalele de timp) sunt egale cu o luna.
Calculul nivelului mediu folosind formula de calcul

y
CR
=
Suu
2
+4Su +S2u +49u +47u +S4u +
6uu
2
7 - 1
= SuS,SS
Media cronologica ponderata se calculeaza daca :
Termenii SCR sunt omogeni in orizontul de timp analizat
Termenii sunt insumabili
Intervalele de timp sunt inegale
Formula y
CR
=

1
t
1
2
+
2

t
1
+t
2
2
++
n

t
n-1
2
t
1
2
+
t
1
+t
2
2
++
t
n-1
2

Exemplu
Data 01.01 28.02 15.04 01.06 01.07
Stocul 500 520 480 540 600
Timpii (intervalele in zile) sunt inegali : t
1
= 58 ;t
2
= 46 ; t
3
=47 ; t
4
=30.
n numarul termenilor analizati n=5
Calculul nivelului mediu folosind formula de calcul este :

y
CR
=
Suu
S8
2
+ S2u
S8 +46
2
+48u
46 +47
2
+S4u
47 +Su
2
+6uu
Su
2
S8
2
+
S8 +46
2
+
46 +47
2
+
47 +Su
2
+
Su
2
=
9S6Su
181
= S17,4u

45. Aratati in ce consta ajustarea unei serii cronologice.
Pentru ca trendul sa reflecte dezvoltarea medie a unui fenomen trebuie eliminate oscilatiile
sezoniere,ciclice,accidentale si inlocuiti termenii reali (y
t
,t = 1, I)

cu termenii teoretici (y
t
, t =
1, I )

care exprima trendul.


Estimarea tendintei generale,aflarea termenilor
t
se realizeaza prin ajustarea SCR.
Operatiile de ajustare a unei serii cronologice constau in metode :
Metode de ajustare mecanice
Metoda mediilor mobile - presupune inlocuirea termenilor reali ai SCR cu mediile lor mobile
(glisante sau alunecatoare),ceea ce inlatura influenta factorilor care provoaca oscilatii periodice
si obtinerea unei noi serii care evidentiaza miscarea larga,continua din evolutia fenomenului
analizat
Mediile mobile sunt medii aritmetice partiale calculate dintr-un numar prestabilit de
termeni succesivi ai SCR
Metoda grafica de ajustare a trendului presupune reprezentarea grafica a seriei date
empirice,urmata de trasarea vizuala a dreptei sau curbei,astfel incat sa aiba abateri minime fata
de pozitia valorilor reale in grafic.
Metoda modificarii absolute medii (metoda sporului mediu MSM)
MSM este recomandata atunci cand modificarile absolute cu baza mobila sunt
aproximativ egale sau cand sirul membrilor SCR se aseamana cu o progresie aritmetica
(cu ratie egala,cu modificarea absoluta medie)
Relatia care sta la baza modificarii absolute medii va fi :
t
= y
0
+ t;

unJc t = 1, I


y
0
- termenul luat ca baza de comparatie
t - reprezinta variabila de timp
Metoda indicelui mediu de dinamica (MIM)
MIM este recomandat pentru estimarea tendintei centrale din evolutia fenomenului studiat
daca indicii de dinamica cu baza mobila sunt aproximativ egali,sau daca sirul termenilor
SCR au tendinta de crestere de forma unei serii geometrice (cu ratia egala cu indicele
mediu de dinamica)
Functia de ajustare se bazeaza pe relatia dintre primul termen,ultimul termen si indicii
dinamici cu baza in lant.
Fiecare indice cu baza in lant se inlocuieste cu indicele mediu :
t
= y
0

t

Metode analitice de ajustare
Se bazeaza pe functii matematice y
t
= (t),numite si functii de ajustare a trendului,de estimare a
tendintei centrale,unde t reprezinta variabila de timp,iar y variatia in timp.
Variabila de timp este utilizata numai pentru ordonarea termenilor SCR
Tendinta de evolutie a fenomenelor social-economice se aproximeaza pe baza reprezentarilor
grafice ale SCR (cronograma) si a altor criterii,printr-o functie de ajustare,exprimata de functii
matematice uzuale (parabola,hiperbola,exponentiala,liniara)
46. Definiti indicii si clasificati-i.
Indicele sintetizeaza intr-o expresie matematica,nivelul relativ al caracteristicii unui ansamblu de
elemente care formeaza fenomenul cercetat.
Indicele statistic indeplineste o serie de functii cognitive
Reflecta nivelul realizarii fenomenului in perioada anterioara luata ca baza de comparatie
Caracterizeaza gradul de realizare a fenomenului in perioada curenta
Masoara variatia fenomenului in timp si spatiu
Permite descompunerea fenomenelor complexe pe factori de influenta
Indicii se calculeaza sub forma de raport,deci sunt marimi relative adimensionale,ca urmare a faptului ca
atat la numarator cat si la numitor figureaza doua valori ale aceluiasi indicator.
Variatia fenomenului complex se descompune integral pe factorii inregistrati,ceea ce denota ca
intre nivelul ansamblului si variatia factorilor de influenta trebuie sa existe o relatie de produs.
Astfel,unul din factori este factorul calitativ,iar celalalt factor cantitativ Y = xf
Clasificarea indicilor
Dupa sfera de cuprindere :
Indici simpli (individuali)
Indici compusi sau de grup
Dupa destinatia lor
Cronologici
Teritoriali
Ai planului
Dupa caracteristica a caror variatie se urmareste
Indici ai volumului fizic
Indici ai pretului
Indici valorici
Indici ai productivitatii muncii
Indici ai salariului mediu
Dupa baza de raportare
Indici cu baza fixa
Indici cu baza in lant (mobila)
Dupa modul de calcul
Indici agregati
Indici sub forma de medii
Indici calculati ca raport de medii
Dupa modul de ponderare
Indici cu ponderi constante
Indici cu ponderi variabile
Dupa felul structurii,indicii de grup pot fi
Indici cu structura variabila
Indici cu structura fixa
Indici ai variatiei structurii
47. Aratati care sunt principalii indici simpli.
Indicele individual se calculeaza la nivelul unei unitati a colectivitii studiate
Indicele individual al indicatorului complex (Y = x f) exprima modificarea acestuia la nivelul unei
unitati a colectivitii studiate :
i
10

0
=
x
1
]
1
x
0
]
0

Indicele individual al factorului cantitativ (f) : i
10

=
]
1
]
0


Indicele individual al factorului calitativ (x) : i
10
x
=
x
1
x
0


Relatia existenta intre indicii individuali este i
10

= i
10
]
i
10
x

Indicii simpli individuali caracterizeaza schimbarea in timp a unor elemente individuale ale colectivitii
sau ale unor colectiviti omogene.
Indici individuali ai volumului fizic
Cu baza fixa
q
1
q
0
;
q
2
q
0
;
q
n
q
0


Cu baza mobila
q
1
q
0
;
q
2
q
1

q
n
q
n-1

Indici individuali ai pretului
Cu baza fixa
p
1
p
0
;
p
2
P
0
;
p
n
p
0


Cu baza in lant
p
1
p
0
;
p
2
p
1

p
n
p
n-1

Indici individuali ai valorii
Cu baza fixa
q
1
p
1
q
0
p
0

q
2
p
2
q
0
p
0

q
n
p
n
q
0
p
0


Cu baza in lant
q
1
p
1
q
0
p
0

q
2
p
2
q
1
p
1

q
n
p
n
q
n-1
p
n-1


48. Aratati care sunt principalii indici sintetici.
Indicii sintetici se calculeaza la nivelul unor grupe sau al intregii colectiviti analizate,sintetizand variatia
medie a fenomenului studiat.
Testul de reversibilitate in timp
Indicele calculat ca raport intre nivelul perioadei curente si cel al perioadei de baza,trebuie sa fie o
marime inversa indicelui obtinut prin raportarea nivelului de baza la cel cerut de perioada curenta
Testul de reversibilitate al factorilor
Produsul indicilor trebuie sa conduca la indicele variabilei complexe
Testul de tranzitivitate
Obtinerea indicelui cu baza fixa prin inmultirea unui sir complet de indici cu baza mobila pentru
perioada analizata.
Testul de circularitate
Verifica indicii cu baza mobila prin prisma posibilitatii de trecere dintr-o baza de calcul in alta.
Baza de raportare este astfel stabilita incat indicele sa reflecte variatia reala a fenomenului studiat
Formula de calcul se alege in functie de datele disponibile si de natura elementelor din colectivitatea
care alcatuieste fenomenul analizat.
Principalii indici sintetici sunt :
Indicele Laspeyres (ponderea constanta)
variatia fiecarui factor este ponderata cu nivelurile de baza (fo) si (xo) ale consumatorului.
Factorul constant este numit pondere si are rol de comasurator general
Pentru factorul intensiv :
I
10
(x)
=
x
1

0
x
0

0

Pentru factorul extensiv
I
10
(])
=
x
0

1
x
0

0


Indicele Paasche (ponderea variabila)
Variatia factorilor este ponderata cu (f
1
) si (x
1
) ale comasuratorului
Pentru factorul intensiv

I
10
(x)
=
x
1

1
x
0

1

Pentru factorul extensiv

I
10
(x)
=
x
1

1
x
0

1

Indicii Fisher
Sunt medii geometrice ale variabilelor cu pondere fixa si variabila stabilita pentru fiecare
factor
Sunt cunoscute ca formule ideale pentru ca satisfac testele de verificare a indicilor sintetici.
Pentru factorul intensiv :

I
10
](P)
= _
x
1

0
x
0

x
1

1
x
0

1

Pentru factorul extensiv :
I
10
](P)
= _
x
1

0
x
0

x
1

1
x
0

1

49. Aratati principalele metode de descompunere.
Pentru fundamentarea deciziilor este important sa se cunoasca si contributia diferitilor factori la
modificarea in timp a unui fenomen complex.
Descompunere geometrica este descompunerea indicelui general in produsul indicelui factorilor
Descompunere analitica(aritmetica) este separarea modificarii absolute totale in suma modificarilor
absolute datorate factorilor
Principalele metode de descompunere sunt :
Metoda substituirii in lant (MSL)-presupune :
anihilarea pe rand a influentei factorilor,
mentinerea variatiei unui singur factor
Substituirea in lant presupune aplicarea regulilor:
Indicele influentei primului factor se construieste folosind pondere cealalta sau celelalte
variabile la nivelul perioadei de baza
Un factor substituit ramane drept pondere la nivelul perioadei curente,pe tot parcursul
descompunerii pentru ceilalti indici factoriali
Varianta I este aleasa cand se cunosc valorile variabilelor pentru cele doua perioade.
I
10

(])
=
x
0

1
x
0

0

10
(])
= x
0

1
-x
0

0
= x
0

]


I
10

(x)
=
x
1

1
x
0

1

10
(x)
= x
1

1
-x
0

1
=
1

x

Varianta II

I
10

(])
=
x
1

1
x
1

0

10
(])
= x
1

1
-x
1

0
= x
1

]


I
10

(x)
=
x
1

0
x
0

0

10
(x)
= x
1

0
-x
0

0
=
0

x

Metoda influentelor izolate a factorilor
Considera influenta factorilor in mod uniform
Ponderile modificarilor factorilor x si f sunt cele din perioada de baza.
Se folosesc pentru ambii factori acelasi sistem de pondere
Pe langa influenta explicita a factorilor mai apare si o componenta Rest
nedescompus.
Considerand x = y , avem :

I
10
(])
=
x
0

1
x
0

0
si
10
(])
= x
0

1
-x
0

0


I
10
(x)
=
x
1

0
x
0

0
si
10
(x)
= x
1

0
-x
0

0

Restul nedescompus
I
10

= I
10
(])
I
10
(x)

10

=
10
(])

10
(x)

Relatiile de legatura sunt verificate mai sus si se observa ca sunt diferite de marimea
denumita rest nedescompus.
Aceasta apare datorita faptului ca indicii individuali se construiesc folosind un singur
sistem de ponderare care nu refelecta influenta variatiei ponderilor.
Repartizarea restului nedescompus :
Se atribuie integral unuia din factori conduce la procedeul substitutiei in lant
Se repartizeaza in mod egal pe factori
Se repartizeaza proportional cu influentele independente ale factorilor:
- x
0
f
- f
0
x
50. Explicati necesitatea utilizarii indicelui deflator PIB si a indicelui preturilor de consum (ICM).
Deflatorul PIB si Indicele preturilor de consum sunt indici de preturi utilizati in statistica macroeconomica
Indicele preturilor de consum are la baza supravegherea preturilor catre consumatorul final.
Se determina pe baza bugetelor de familie
Se calculeaza ca un indice Laspeyres,astfel :

ICN =
I
p
I
q
0
p
0
q
0
p
0
unue I
p
este inuicele pietuiiloi calculat: I
10
p
=
p
1
p
0


Indicele general al preturilor denumit si deflatorul PIB are in vedere micsorarea tuturor categoriilor de
preturi din economie,pornind de la destinatia rezultatelor economice :
PIB = CP + CG + FCB + ( X M ) = Di
CP consum privat
CG consum guvernamental
FBC formarea bruta a capitalului
( X M ) exportul net
Se calculeaza cate un indice de preturi de tip Paasche,utilizat pentru determinarea
deflatorului,astfel:

I
p
=
q
1
p
1

q
1
p
1
unde B
j
-
=
D
]
I
P
; Beoaiece PIB = Bj, iai PIB
-
= B
j
-
j
iezulta ca:
inuicele geneial al pietuiiloi I
gp
=
PIB
PIB
-
adica este raportul intre PIB exprimat in preturi
curente si PIB
-
= produs intern brut exprimat in preturi comparabile.I
gp
se mai noteaza si cu D.
Pe aceasta baza se calculeaza rata anuala a inflatiei Rinf = (I
gp
-1) 1uu
Deoarece reflecta modificarea preturilor bunurilor,se folosesc pentru a evidentia evolutia
economiei nationale.
51. Definiti colectivitatea statistica si exemplificati tipuri de colectiviti statice si dinamice.
Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura,care
sunt supuse studiului statistic,au o serie de trasaturi esentiale comune si sunt generate de acelasi complex
de cauze esentiale.
Colectivitile statistice au un caracter obiectiv si finit,determinarea lor presupunand definirea elementelor
din punctul de vedere al continutului spatiului.
Colectivitile pot fi :
Colectiviti statice-cele care exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu formand un stoc la
un moment dat.
Numarul de salariati inregistrati la data de intai ianuarie 2011,reprezinta o colectivitate
statica.
Colectiviti dinamice cele ce exprima un flux,o devenire in timp,caracterizarea lor presupunand
inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp.
Numarul de salariati inregistrati la data de intai ianuarie pe mai multi ani este o
colectivitate dinamica.
52. Definiti unitatea statistica si diferentiati unitatile statistice simple de cele complexe
Unitatea statistica reprezinta elementul component al colectivitii statistice.
Unitatile statistice pot fi:
Unitati simple - elemente constitutive specifice naturii fenomenului care formeaza aceeasi
comunitate ( angajatul,produsul)
Unitati complexe formate din mai multe unitati simple,organizate pe criterii social-economice
(familie,echipe de lucru,grupe de studenti)
53. Definiti notiunea de frecventa sau pondere.
Frecventa sau ponderea este numarul de unitati in care se inregistreaza aceeasi varianta a caracteristicii
unitatii.
Frecventa sau ponderea reprezinta numarul de unitati la care se intalneste aceslasi nivel de dezvoltare sau
forma de manifestare.
54. Definiti datele statistice si aratati importanta lor.
Datele statistice reprezinta caracterizarea numerica obtinuta de statistica in legatura cu unitatile,grupele
sau colectivitatea studiata.
Sunt marimi concrete rezultate din studiile efectuate pe baza de numarare,masurare sau calcul statistic.
55. Definiti indicatorii statistici si aratati care sunt elementele lor.
Reprezinta expresia numerica a unor fenomene,procese,activitati sau alte categorii economice si sociale
definite in timp si spatiu.
Orice indicator statistic trebuie sa ndeplineasca doua conditii:
sa aiba un continut stiintific bine determinat, o definitie sau o formula a sa;
sa indeplineasca conditia de compatibilitate
56. Descrieti etapele unei cercetari statistice.
Cercetarea statistica presupune actiuni de proiectare si organizare,culegere,prelucrare,analiza si
interpretare a datelor statistice specifice domeniului cercetat.
Etapele unei cercetari statistice sunt :
Observarea statistica culegerea datelor primare,a informatiilor,dupa o metodologie
unitara,pentru toate unitatile colectivitii
Prelucrarea statistica
Sistematizarea datelor prin gruparea statistica
Calculul indicatorilor statistici
Prezentarea datelor :
Tabele statistice
Serii statistice
Grafice statistice
Analiza si interpretarea statistica :
Confruntarea,compararea datelor
Verificarea ipotezelor
Formularea concluziilor asupra cercetarilor
Fundamentarea calculelor de prognoza
57. Explicati la ce se refera momentul critic.
Timpul observarii vizeaza doua probleme esentiale :
Timpul la care se refera datele
Timpul in care se face culegerea datelor
Se numeste moment critic timpul la care se refera datele.
Momentul critic difera de intervalul de timp (perioada) de culegere a datelor.
58. Aratati rolul formularelor si al instructiunilor.
Formularele sunt tipizatele pe care se culeg datele statistice si se intocmesc pe baza programului
observarii.
Instructiunile sunt instructiuni de completare a formularelor si trebuie sa fie cat mai scurte,dar complete,
asigurand intelegerea uniforma de catre toti observatorii.
59. Descrieti principalele procedee de culegere a datelor.
Rapoartele statistice-sunt documente oficiale denumite cercetari statistice
Sunt documente de raportare pe care agentii economici au obligativitatea de a le completa la
termenele prestabilite (de exemplu raportarile contabile)
Contin indicatori economici urmariti
Recensamantul este o forma de observare totala efectuata periodic si reprezinta o fotografiere a
fenomenului la un moment dat dupa criterii unitare si simultan la toate unitatile populatiei cercetate.
Recensamantul populatiei are o periodicitate de 10 ani
Se face in baza unui program,care cuprinde :
Date pentru identificarea precisa a persoanelor
Date pentru caracteristicile demografice,sociale,economice,culturale
Observarea selectiva este o observare partiala organizata ori de cate ori nu este posibila o observare
totala.Are la baza formarea unui esantion.
Ancheta statistica culegerea de informatii de la populatie si agenti economici prin intermediul unor
chestionare speciale.
Se obtin informatii orientative
Chestionarele se completeaza benevol
Monografia caracterizarea unei unitati statistice complexe
Este o metoda de observare aprofundata,multilaterala a unei singure unitati complexe sau a unei
singure probleme
60. Explicati conceptul de eroare statistica.
Erorile de observare sunt determinate de practica,deoarece datele obtinute prin observare nu pot fi
considerate exacte in sens absolut.
Erorile de observare pot fi :
Erori de inregistrare
sunt acele erori care se produc in toate formele de inregistrare statistica
arata diferenta dintre marimea reala si nivelul inregistrat
marimea erorilor este direct proportionala cu volumul inregistrarilor
Erori de reprezentativitate
61. Explicati erorile intamplatoare.
Se produc in timpul demersului statistic al observarii
Au caracter nepremeditat
Sunt produse din neatentie
Produc abateri in sensul maririi sau micsorarii nivelului real al fenomenului
Se produc in ambele sensuri,efectul se poate compensa
Cu cat inregistrarea este mai voluminoasa cu atat posibilitatile de compensare cresc.(Guss-Laplace)
62. Explicati erorile sistematice.
Produc abateri semnificative
Se produc intr-un singur sens
Efectul lor se cumuleaza si influenteaza rezultatele cercetarii statistice
Se datoreaza nerespectarii (neintelegerii) instructiunilor de culegere a datelor
Evitarea si minimalizarea lor se face prin :
Efectuarea de observari de proba
Stabilire de chei de control
Instructiuni clare
63. Explicati erorile de reprezentativitate.
Se intalnesc in cercetarea selectiva
Se datoreaza metodei de formare a esantionului
Esantionul nu poate reproduce strict structura calitativa a colectivitii totale
64. Aratati in ce consta centralizarea datelor statistice.
Centralizarea datelor statistice consta in totalizarea unitatilor statistice sau valorilor unei caracteristici la
nivelul grupelor tipice sau a colectivitilor observate.
Datele utilizate trebuie sa fie compatibile si aditive
65. Explicati metoda gruparii.
Formarea de clase sau grupe omogene din colectivitatea inregistrata
Grupele omogene sunt acele grupe (clase) in care sunt incluse acele unitati din colectivitate,la care valorile
individuale ale caracteristicii urmarite prezinta variatii minime,explicate prin influenta factorilor
intamplatori.
Gruparea statistica este o centralizare pe grupe a unitatilor colectivitii,prin metoda gruparilor statistice si
presupune separarea unitatilor unei colectiviti pe grupe omogene,dupa una sau mai multe caracteristici
de grupare.
66.Precizati principalele notiuni utilizate la grupare.
Completudine
Unicitate
Omogenitate
Continuitatea variatiei grupelor
Caracteristica (variabila) de grupare insusire care sta la baza impartirii colectivitii in grupe omogene
si este o caracteristica esentiala care exprima natura fenomenului cercetat si corespunde scopului urmarit.
Intervalul de grupare grup omogen de variante,despartit de restul colectivitii prin limitele inferioara si
superioara ale intervalului
67. Clasificati gruparile statistice.
Gruparile statistice sunt rezultatul unor operatii de prelucrare primara
Dupa numarul caracteristicilor :
Grupari simple
Grupari combinate
Dupa continutul caracteristicilor :
Grupari teritoariale
Grupari cronologice
Dupa caracteristici atributive :
Exprimate numeric
Exprimate prin cuvinte
68. Precizati care sunt elementele tabelului statistic.
Subiectul tabelului - colectivitatea statistica la care se refera datele prezentate
Predicatul tabelului sistemul de caracteristici pentru care s-a facut centralizarea datelor
Macheta tabelului titlul general,titlurile interioare,reteaua de randuri si coloane
69. Explicati rolul tabelului de asociere.
Tabelul de asociere este folosit pentru calculul coeficientului de asociere (Yulle)
Tabelul de asociere permite analiza :
Caracteristicilor exprimate numeric
Caracteristicilor exprimate calitativ
Tabelul de asociere este format din 2 randuri si 2 coloane
La capetele radurilor se trece caracteristica independenta (x)
La capetele coloanelor se trece caracteristica rezultativa (y)
In interior se trec frecventele corespunzatoare (a,b,c,d)
Se face total sume pe coloane si randuri
Se face suma totala a frecventelor
Produsul ad arata gradul de realizare a legaturii directe intre x si y
Produsul bc arata legatura inversa intre cele doua caracteristici cercetate
70. Precizati care sunt elementele de baza ale unui grafic.
Reprezentarea grafica este o metoda de descriere a datelor prin intermediul figurilor geometrice ori a
figurilor naturale.
Graficul este o imagine spatiala,cu caracter temporar,care prin diferite mijloace plastice de prezentare
scoate in evidenta ceea ce este caracteristic si esential in evolutia fenomenelor,in schimbarile
structurale,in ceea ce priveste proportiile si corelatiile cu alte fenomene de aceeasi natura sau calitativ
diferite.
Elementele de baza ale unui grafic sunt :
Titlul graficului
Reteaua graficului sistem de linii verticale si orizontale sau de cercuri geometrice care ajuta la
construirea graficului-sistemul de axe rectangulare,retele curbilinii sectoare de cerc
Scara de reprezentare stabieste realtia inre unitatea grafica de masura si unitatea de masura a
caracteristicii studiate
Graficul propriu-zis multimea de puncte,linii, construite proportional
Note explicative interpretarea graficului
Sursa datelor este obligatorie cand se folosesc date reale
71. Aratati in ce conditii se utilizeaza diagramele prin suprafete.
O serie teritoriala se poate reprezenta grafic prin diagrama de suprafata
72. Explicati modalitatea de construire a diagramelor de structura.
In diagrama prin suprafete se construiesc,figuri geometrice in plan,cu suprafetele proportionale cu
valorile reprezentate.
73. Precizati care sunt aspectele tehnice ale utilizarii marimilor relative.
Marimea relativa exprima numeric proportiile indicatorului primar in raport cu indicatorul baza de
raportare.(ponderi,greutati,procente)
Sunt coeficienti care arata cate unitati de raportat revin unei singure unitati baza de raportare
Sunt procente care arata cate unitati din indicatorul raportat revin la 100 unitati din indicatorul de baza de
raportare
74. Precizati care este specificul marimilor relative de intensitate.
Evidentiaza gradul,intensitatea de raspandire a fenomenului,in raport cu variabila la care se raporteaza.
Sunt considerate caracteristici derivate ce se obtin prin raportarea a doi indicatori absoluti,de natura
diferita,ce se afla in raport de interdependenta cu semnificatie economica concreta.
Permit aprofundarea analizei fenomenelor studiate,dar se impune ca la interpretarea lor sa avem in vedere
si nivelul indicatorilor absoluti din care s-au calculat.
Variabila depinde de doi factori :unul cantitativ,direct nsumabil,cellalt calitativ care nu poate fi nsumat
direct.
75. Aratati care sunt avantajele utilizarii marimilor relative de coordonare
Se folosesc pentru a compara
doua grupe ale aceleiasi colectiviti
doua colectiviti situate in spatii diferite,dar coexistente in timp
Oricare din termenii comparatiei pot fi luati baza de comparare
Se exprima sub forma de coeficienti
Se folosesc in studiul variatiei teritoriale indici teritoriali
76. Explicati in ce conditii se utilizeaza mediile ponderate.
Mediile ponderate se utilizeaza pentru repartitiile in care fiecarei valori a caracteristicii i se poate atasa o
frecventa care difera de la caz la caz.
Intr-o colectivitate statistica suficient de mare,unde de obicei multe unitati prezinta aceeasi
caracteristica,media aritmetica se va calcula ca medie ponderata.
Mediile ponderate se folosesc in calculul abaterii mediei absolute,dispersiei,abaterii standard indicele
Laspeyres,indicele pretului mediu,rata medie anuala a dobanzii,indicele IDU etc.
77. Aratati care sunt proprietatile mediei patratice.
Media ptratica are sens economic numai daca se calculeaza din valori pozitive.
Valoarea mediei patratice este mai mare decat a mediei aritmetice,atunci cand se calculeaza din aceleasi
date.
Media patratica se utilizeaza pentru a caracteriza tendinta centrala din ansamblul abaterilor valorilor
individuale de la valoarea medie.
78. Precizati rolul indicatorilor de pozitie.
Indicatorii de pozitie,in ansamblul datelor culese,evidentiaza tendinta de aglomerare,de concentrare a
unitatilor dupa caracteristica studiata.
Pentru completarea analizei seriilor de distributie,este necesar sa se calculeze indicatorii de pozitie.
79. Definiti mediana si aratati modalitatile de calcul a ei.
Mediana (Me) reprezinta acea valoare a caracteristicii localizata in mijlocul seriei sau repartitiei
statistice,cu valori individuale aranjate crescator sau descrescator.
Mediana imparte numarul unitatilor investigate in doua parti egale: numarul valorilor individuale
superioare medianei este egal cu numarul valorilor individuale mai mici decat mediana.
Seria simpla se ordoneaza crescator sau descrescator valorile individuale ale carcateristicii
Pentru seria cu numar par de termeni,Me coresunde cu valoarea caracteristicii de rang (n+1)/2
Pentru seria cu numar impar de termeni,Me se determina ca medie aritmetica intre valoarea
individuala n/2 si cea de rang (n+1)/2
Seria distributiei de frecvente
Seria pe distributii de frecvente pe variante distincte,valoarea mediana este acea valoare
care depaseste valoarea
n
i
+1
k
i=1
2

Seria de distributie de frecvente pe intervale
Se determina intervalul median,care corespunde primei frecvente cumulate
crescator ce depaseste valoarea
n
i
+1
k
i=1
2

In cadrul intervalului median,valoarea medianei se determina prin interpolare cu
relatia Hc = X
0
+b
n
i
+1
i
2
- n
i-1Mc i
n
]Mc

x
0
= limita inferioara a intervalului median
h = marimea intervalului median
n
j
Me = frecventa absoluta a intervalului median
n
i-1Me
= suma frecventelor precedente intervalului median
i
80. Definiti cuartilele si aratati modalitatile lor de calcul.
Quartilele
Sunt in numar de trei:
1
,
2
,
3

Impart volumul colectivitii,seria in 4 parti egale


1
= x
0
+k
0
Q1
- n
i
Q
1
-1
i=1
]
Q1



2
= Hc



3
= x
0
+k
0
Q3
- n
i
Q3-1
i=1
]
Q3


u
1
=
1n
i
4
; u
3
=
3n
i
4

81. Aratati rolul indicatorilor de variatie.
Indicatorii de variatie sunt indicatori ai imprastierii.
Indiferent de natura lor,indicatorii de imprastiere calculati ofera informatii necesare numai pentru
cunoasterea variabilitatii din seriile statistice analizate,dar si pentru aprecierea calitatii valorilor tipice
utilizate in procesul decizional.
Sunt indicatori ai variatiei valorilor individuale fata de tendinta centrala a caracteristicii.
82. Explicati rolul coeficientului de variatie.
Coeficientul de variatie este o masura a dispersiei relative care descrie abaterea medie patratica ca procent
din media aritmetica
Acest coeficient permite compararea imprastierii valorilor care nu sunt exprimate in aceeasi unitate de
masura
Coeficientul de variatie se defineste ca raport intre abaterea medie patratica si media aritmetica a
ansamblului de observatii.
83. Explicati variatia intercuartilica si interdecilica.
Cunoaterea relaiilor care se stabilesc ntre indicatorii medii de poziie ntr-o repartiie perfect simetric
permite interpretarea modului de distribuie a frecvenelor n repartiiile empirice.
Seriile perfect simetrice prezint o aezare simetric a cuartilelor fa de median i ndeplinesc
anumite condiii.
Astfel, distana dintre median i cuartila inferioar (Q1) este egal cu distana dintre cuartila
superioar (Q3) i median, conform relaiei: Me Q
1
=Q
3
-MeMe = (Q
1
+Q
3
)/2
Aceast relaie arat c, ntr-o serie perfect simetric, mediana este egal cu media aritmetic a
cuartilelor extreme.
De regul, seriile empirice se abat de la acest model al simetriei perfecte i relaiile anterioare nu se
verific.
Mrimea acestei abateri poate fi msurat cu ajutorul unor indicatori bazai pe cele trei cuartile,
numii indicatori ai variaiei intercuartilice.
Abaterea intercuartilic reprezint media abaterilor cuartilelor extreme (Q1, Q3) de la median:

A

=
(Hc -
1
) +(
3
-Hc)
2
=

3
-
1
2


Abaterea intercuartilic se msoar cu aceeai unitate de msur ca variabila analizat, ceea ce nu
permite comparaii ntre serii statistice diferite din punctul de vedere al unitilor de msur.
Coeficientul de variaie intercuartilic remediaz acest dezavantaj, raportnd abaterea intercuartilic la
median:
I
q
=

d
Hc
=

3
-
1
2 Hc
unJc I
q
e |u,1]

Cu ct distana dintre cuartilele extreme este mai mic n raport cu mediana, cu att coeficientul ia
valori mai mici.
Indicatorii variaiei intercuartilice pot oferi o msur semnificativ a seriilor cu un nivel redus de
asimetrie.
Pentru seriile cu asimetrie pronunat i cu un numr mare de grupe, analiza poate fi adncit prin
calcularea distanei dintre decilele extreme (D1, D9).
Acest interval include 80 % din termenii seriei, comparativ cu 50 % n cazul intervalului
intercuartilic.
Abaterea interdecilic este media abaterilor decilelor extreme fa de median:

A

=
(Hc -
1
) +(
9
-Hc)
2
=

9
-
1
2


Interpretarea acestui indicator se bazeaz pe faptul c ntr-o serie perfect simetric decilele
extreme (ca i cuartilele extreme) sunt egal deprtate de median:
Me - D
1
= D
9
Me
Pentru asigurarea comparabilitii ntre serii statistice diferite,indicatorul se calculeaz i n
varianta relativ, prin mprire la median.
Se obine astfel coeficientul de variaie interdecilic:
I

=
A

Hc
=

9
-
1
2 Hc
unJc I

= e |u,1]

Cu ct seria are o tendin mai pronunat de asimetrie, cu att coeficientul de variaie interdecilic va
avea o valoare mai apropiat de 1.
84. Explicati rolul indicatorilor de asimetrie.
Indicatorii de asimetrie sunt acei indicatori care care dau informatii asupra modului de repartizare a
frecventelor de o parte si de alta a valorii centrale a unei serii.
Indicatorii de asimetrie pot fi calculati atat in marimi absolute cat si in marimi relative sub forma de
coeficienti si exprima asimetria printr-un numar abstract,avand astfel o mare putere de comparabilitate.
85. Aratati care sunt principalii coeficienti pe baza carora se calculeaza asimetria.
Asimetria absoluta se calculeaza ca diferenta intre media aritmetica si modul
As = x -H
0

Coeficientul de asimetrie Pearson se afla ca raport intre asimetria absoluta si abaterea medie patratica
Cos =
x -Ho
o
x

Coeficientii de asimetrie interquartilici si interdecilici
Coeficientul Yule masoara asimetria in functie de pozitia quartilelor
Coy =
q
2
-q
1
q
2
+q
1

Coeficientul Bowley masoara asimetria in functie de pozitia decilelor
Cos
2
=
(
9
-Hc) -(Hc -
1
)
(
9
-Hc) +(Hc -
1
)

86. Explicati notiunile de: sondaj, matoda sondajului si teoria sondajului.
Sondajul statistic este o procedura prin care se caracterizeaza o populatie,in baza cercetarii unei parti a
acesteia,deci a unui esantion prelevat din populatia de origine (colectivitatea totala).
Sondajul mai este denumit si selectia statistica,este metoda partiala de observare statistica.
Rezultatele obtinute pe baza sondajului sunt extrapolate apoi (prin inferenta) asupra intregii populatii.
Metoda sondajului presupune folosirea indicatorilor
Colectivitatea totala totalitatea unitatilor simple si complexe care formeaza fenomenul supus
cercetarii
Colectivitatea de selectie esantionul,este colectivitatea partiala extrasa din colectivitatea totala
Teoria sondajului studiaza relatiile existente intre o populatie si esantionul extras din populatia analizata.
87. Aratati care sunt conditiile de baza ale realizarii selectiei.
Esantionul sa fie reprezentativ pentru colectivitatea originara
In esantionul selectat sa se regaseasca aceleasi trasaturi esentiale ca si in populatia originara.
Sondajul reprezentativ este acea care nu conduce la erori mai mari de 5% fata de colectivitatea
originara
Observarea selectiva este o observare partiala,organizata ori de cate ori nu se poate realiza o observare
totala.
88. Explicati care sunt caracteristicile selectiei intamplatoare.
Constructia esantionului este facuta la intamplare
Reprezentativitatea este puternic afectata de intuitia operatorilor de ancheta
Operatorii de ancheta trebuie sa respecte conditiile minime pentru asigurarea caracterului aleator in
constructia esantionului
Rezultatele obtinute sunt suficient de reprezentative
Colectivitatea din care se face selectia sa fie omogena
Esantionarea pe voluntari se formeaza pe baza optiunii voluntare a persoanelor care fac parte din esantion.
Esantioane dirijate sunt facute de catre persoanele care culeg datele in functie de anumite considerente.
Esantioanele pe cote sunt facute cu conditia respectarii compozitiei pe straturi a colectivitatii generale.
89. Explicati procedeul tragerii la sorti.
Procedeul tragerii la sorti extragerea din urna a unei bile ce contine o unitate si continuarea extragerii
pana la completarea colectivitii
Varianta bilei revenite bila extrasa se reintroduce in urna inaintea extragerii urmatoare
Varianta bilei nerevenite-bila extrasa nu se mai reintroduce in urna
90. Explicati procedeul tabelului cu numere intamplatoare.
Procedeul tabelului cu numere intamplatoare extragerea pe baza unui tabel (Kendall) a nunitati din
multimea numerotata a unitatilor colectivitii generale
91. Explicati procedeul selectie mecanice.
Procedeul selectiei mecanice-stabilirea unui pas de numarare K=N/n in functie de care se aleg dintr-o lista
unitatile care vor alcatui esantionul.
Pasul are o valoare intreaga.
92. Aratati in ce consta selectia dirijata.
Selectia dirijata-alegerea unitatilor se face in mod frecvent constient de catre cei care culeg date cu privire
la colectivitate.
93. Aratati rolul analizei dependenei dintre variabilele economice.
Statistica dispune de o serie de metode de studiere a dependentelor dintre doua sau mai multe variabile.
In cadru analizei de regresie si corelatie se studiaza legatura dintre :
variabilay denumita efect,rezultativa
variabila x denumita factoriala,cauza,independenta.
Regresia ne arata cum o variabila este dependenta de alta variabila (variabile)
Corelatia ne arata gradul (intensitatea) in care o variabila este dependenta de alta variabila.
94. Explicati metoda seriilor statistice.
Desi este un procedeu simplu,prezinta o serie de avantaj si da posibilitatea aplicarii in continuare a unor
procedee analitice de calcul statistic.
Posibilitatea folosirii datelor din diferite publicatii constituite din serii statistice
Pentru utilizarea acestei metode se porneste de la un set de observatii ale caracteristicilor studiate (x,y),
urmarind raportul de dependenta dintre ele.
Se ordoneaza:
crescator sau descrescator valorile variabilei independenta cauza (x)
in functie de ele valorile variabilei dependente efectul (y)
Prin acest procedeu se compara vizual cele doua variabile,observandu-se legatura dintre ele.
95. Aratati in ce consta metoda balantelor.
Metoda balantei serveste pentru analiza relatiilor care exista in cadrul unui proces stochastic.
Balantele sunt o dezvoltare a metodei gruparilor aplicate unor marimi stochastice caracteristice procesului
social-economic analizat.
96. Explicati metoda gruparilor.
Presupune stabilirea caracteristicii factoriale dupa care se efectueaza gruparea.
Asezarea in paralel a valorilor caracteristicii rezultative da posibilitatea identificarii legaturii dintre cele
doua variabile.
Gruparea se poate face si dupa variatia caracteristicii x in functie de gradul de amplitudine al variatiei.
Caracteristica rezultativa y poate sa apara ca valori centralizate pe grupele caracteristicii factoriale.
97. Explicati metoda tabelului de asociere si a coeficientului de asociere.
Este o metoda neparametrica de stabilire a legaturii dintre doua variabile dependente.
Permite analiza caracteristicilor numerice si calitative
Unitatile purtatoare sunt separate in 2 grupe sau sunt de forma unor caracteristici alternative.
98. Aratati care sunt particularitatile seriilor cronologice.
Seria cronologica masoara si ordoneaza nivelurile unei variabile statistice de-a lungul timpului
Seria cronologica poarta conceptul de serie de timp,prezinta evolutia in timp a unui fenomen sau a unui
proces.
Particularitatile seriei de timp sunt :
Variabilitatea termenilor SCR
Omogenitatea termenilor SCR
Comparabilitatea termenilor SCR
Interdependenta in timp a unei serii cronologice
99. Precizati care sunt modificarile caracteristice seriilor cronologice.
Modificarea valorii caracteristicii fata de perioada de baza de comparatie
Ritmul modificarilor relative denumita si ritmul sau rata sporului
Valoarea absoluta a unui procent de crestere sau scadere (din ritmul sporului)
Modificarea medie absoluta (sporul mediu)
Ritmul mediu al dinamicii (rata medie de crestere/descrestere)
100. Explicati metoda sporului mediu.
Metoda sporului mediu este recomandata atunci cand modificarile absolute cu baza mobila sunt
aproximativ egale sau cand sirul membrilor SCR se aseamana cu o progresie aritmetica (cu ratie egala,cu
modificarea absoluta medie)
Relatia care sta la baza modificarii absolute medii va fi :
t
= y
0
+ t;

unJc t = 1, I


y
0
- termenul luat ca baza de comparatie
t - reprezinta variabila de timp


BIBLIOGRAFIE:
1. Balu Mariana-Elena Bazele statisticiiEditura FRM, Bucureti, 2007
2. Popescu Angela Statistic Editura FRM. Bucureti, 2005

vdiancu@gmail.com