• Motol : având un comporLamenL/ra¡lonamenL, bun, corecL, in

conformlLaLe cu valorlle, facLorll culLurall (lsLorle, Lradlul, educaue,
credlnLe, eLc.) sl normele de comporLamenL (ale socleLá¡ll, grupulul,
culLurll, clvlllzauel, eLc.).
• Motolo. comporLamenLul omulul dln perspecuva alegerllor pe care le
manlfesLa ln respecLarea valorllor, normellor, sLandardellor,
codurlllor de comporLamenL, dln perspecuva alegerll lnLre blne sl rau
• MorallLaLea nu esLe o vlrLuLe dar se coaguleaza dln manlfesLarea
vlrLuulor (excelenLelor de caracLer), esLe aLrlbuLul gandlrll sl
comporLamenLulul nosLru dln perspecuva blnelul decurgand dln
alegerlle proprll ln raporL cu valorlle morale pe care dorlm sa le
respecLam sl sa le punem ln pracuca. MorallLaLea nu Lrebule prlvlLá
sLauc ca un daL, ca o proprleLaLe lndlvlduala cl dlnamlc, ßuenL ca o
modallLaLe concepLuala de gandlre sl/sau de acuune, nu exlsLa
aprlorlc oamenl morall sl lmorall, alegerea dlnLre blne sl rau ñlnd o
opuune fundamenLaLa de consulnLa morala sl manlfesLandu-se de
ñecare daLa ln concreLul declzlllor noasLre.
• íuco esLe sLudlul ñlozoñc*, slsLemauc, crluc (argumenLauv) al
moralel (morallLaLea esLe sublecLul sLudlulul)
• Luca se referá la mouvo¡lo care sLá la baza alegerllor, declzlllor
morale ce deLermlná gandlrea, ac¡lunlle ;l comporLamenLul nosLru
(motolltoteo oc¡looll). Luca furnlzeazá ctltetllle to¡looole peotto
Jeclzllle/oleqetlle noasLre morale.
• Morala esLe ceeo ce cteJ oomeoll có este bloe, lar euca esLe ceeo ce
este bloe.

*lllozoña: sLudlul slsLemauc, rauonal, crluc -argumenLauv- al
cunoasLerll

• Etica ca ramura a filozofiei are 3 domenii:
• Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si
intelesurile conceptelor etice ce stau la baza comportamentului
uman (binele, raul, exista bine?, ce este binele?, etc.).
• Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele
comportamentului, defineste si analizeaza codurile si seturile de
reguli care reglementeaza comportamentul uman in societate
sau in interiorul unui grup socio-profesional.
• Etica descriptiva studiaza insusi comportamentul uman (morala
si moralitatea ca obiect de studiu) in diversitatea sa.
Etica se fundamenteaza pe studiul valorilor care au semnificatie
pentru oameni si a datoriei pe care acestia le manifesta in respectul
acestor valori.
Valorile determina obligatia morala a respectarii si promovarii lor si
prin aceasta determina datoria (o datoria este o obligatie morala),
uaLorle
(obllgaue morala)
valorl* (personale,
culLurale)
*preferlnLe, callLau care
confera lmporLanLa, merlL,
semnlñcaue, care dau sens
vleul sau persoanel
ComporLamenL:
gandlre, acuune
8especL, proLe[are a valorllor (ñdellLaLe, caracLer lnLegru)

• ETICA MEDICALA este ramura eticii care se ocupa cu studiul moralei in practica medicala; este
relationata cu practica medicala, si astfel etica medicala este o forma aplicativa a eticii care
realizeaza raportarea eticii (ramura a filozofiei) si a moralitatii la practica medicala; etica medicala
realizeaza acest demers aplicativ construind, argumentand un sistem de principii, valori morale pe
care se fundamenteaza practica medicala.
• Etica medicala contine sistemul de valori si principii care permite medicului a rezolva dilemele
etice.
• Etica medicala priveste relatia medicului cu pacientul (ca fundament al practicii medicale), relatia
medicului cu societatea si cu ceilalti medici
• BIOETICA este un demers etic globalist prin care se incearca a se pune in acord in orice
domeniu* actiunile omului (faptele lui) cu valorile sale morale cautand binele intr-o abordare
interdisciplinara, adunand argumente provenind nu numai din etica sau din biologie dar si din
filozofie, religie, sociologie, etc.
• Nu tot ce este tehnic posibil este si moral. Dezvoltarea stiintei NU aduce de la sine mai multa
moralitate
• Daca etica este un demers filozofic general, conceptual, etica medicala este un demers aplicativ la
practica medicala iar bioetica un demers aplicativ interdisciplinar.
• BIOETICA MEDICALA este o ramura a bioeticii (dupa cum este etica medicala o ramura a
eticii) care studiaza moralitatea comportamentului in practica medicala cu deosebire in relatie cu
tehnologia medicala moderna si pune in acord umanitatea si moralitatea medicului cu
profesionalismul si competenta in exercitiul practicii medicale moderne
*domeniile bioeticii: stiintele vietii, ecologia, functionarea societatii, etc. in legatura cu generatiile actuale ori viitoare
• Nu to!i oamenii au aceea"i viziune asupra ac!iunii bune,
corecte, drepte, dupa cum nu au nici asupra adevarului.
• DI-LEMMA (dubla propunere, gr.). Intr-o dilema exista o dubla
solutie.
• O dilema este o alegere intre doua solutii (Atentie: intre doua
solutii iar nu intre o solutie si o ne-solutie: nimeni nu trebuie sa
aiba o dilema intre bine si rau! –constiinta etica-)
• În dilema etic! (o dilema complex#) cele doua (sau mai multe)
solu"ii/optiuni etice sunt egal inacceptabile în sensul c# desi
fiecare în parte constituie o solutie etica in dilema (adica
raspunde unora dintre valorile si principiile etice), simultan
încalc# alte valori ori principii/imperative etice ori de moralitate
devenind astfel contradictorii si daca sunt aplicate, genereaza
imoralitate si injustitie.
• Altfel spus, intr-o dilema etica niciuna dintre solu!ii nu pare
întru totul morala, corect# "i totu"i, una (doar una) trebuie s#
fie aplicat#, întrucât dilema necesit# o rezolvare concret#.
• Lsu medlc prlzonler lnLr-un camp concenLrauonal. Se declde reducerea
chelLulelllor.
• Lsu chemaL sl u se cere sa lndlcl pana malne Lrel deunuu slablu penLru a ñ
ellmlnau sl asLa zllnlc ump de 1 luna.
• uaca nu facl cooperezl vor ñ alesl 3 la lnLamplare, ceea ce conduce la
acelasl numar ellmlnaL: dlferenLa esLe ca ln varlanLa ln care cooperezl pou
lnßuenLa alegerea conducand cu sanse de supravleLulre spre sfarslLul
razbolulul pe unll dlnLre el (dln cel mal sanaLosl) ln ump ce daca nu
cooperezl ñlnd o alegere aleaLorle Le poaLe lnclude sl pe une lar daca vor
exlsLa supravleLulLorl vor ñ un exemplu de lnLamplare, adlca ar puLea sa nu
ñe deloc.
• 1l se spune ca esu lmpllcaL moral prln declzla La ln soarLa camarazllor Lal:
daca cooperezl unll se vor salva (daLorlLa ue), dar daca nu cooperezl cu
probablllLaLe vor murl Lou (chlar sl Lu) LoL daLorle ue. Ce alegl?
• ln acesL fel, in dllema moralá (eucá), prln neceslLaLea apllcarll
unel soluul se creeazá nevola (nedorlLa de agenLul ln declzle)
de a face o oleqete ce apare a ñ eqol Jefovotobllo.
• C dllema euca produce nellnl;Le morala, un lmpos motol.
• uln dllema euca cel ce se aßa ln declzle are 6 lesltl: (1) sa
cauLe blnele general (vlzlune bazaLa pe [usuue, echlLaLe sl
egallLaLe), (2) sa cauLe blnele celul mal slab pe care sa ll
promoveze (proLe[area celul vulnerabll-vlzlune bazaLa pe
[usuue, drepLurl, non dlscrlmlnare), (3) sa cauLa blnele celul
mal puLernlc pe care sa ll promoveze (proLe[area celul
puLernlc, a supravleLulLorulul sl a baga[ulul lor geneuc -
vlzlune blologlca-), (4) sa cauLe blnele proprlu (abandon al
aßarll unel soluul dar proLe[and proprllle lnLerese: vlzlune
egolsLa, egocenLrlsLa, maleñcenLa), (3) sa se recuze (abandon
al declzlel dar fara a aduna penLru slne -llpsa de raspundere),
(6) sa se sacrlñce
MCDLL DL DLCI2IL L1ICA
1. Cbserva conßlcLul euc
2. ldenuñca dllema/conßlcLul euc sl consLrulesLe balanLa euca punand
lnLr-un Laler o soluue euca lar ln celalalL, cealalLa soluue euca (evlLa
falsele dlleme -ex. nu amesLeca valorlle unel dlleme euce cu valorlle
unel dlleme legale, eLc.) -dellberarea fapLelor-
3. ldenuñca valorlle morale, prlnclpllle, lmperauvele care sunL ln [oc ln
ñecare soluue euca (conunuLul euc al balanLel) -dellberarea valorllor-
4. ConsLrulesLe argumenLele pro/conLra penLru ñecare soluue
3. uellbereaza soluua opuma -dellberarea alegerll blnelul-
6. Susune prln argumenLare alegerea facuLa -verlñcarea conslsLenLel
alegerll facuLe-
MLDIC
ÞACILN1
Lrorl frecvenLe ln anallza dllemelor euce,
alegerea soluullor sl formularea declzlel euce
1. lalsa/false soluul: lnLr-o dllema se balanseaza soluul ale dllemel lar nu false
soluul (ex. alegerea maleñcenLel - a producerll raulul- ceea ce nu esLe o
soluue)
2. lalsa dllema (falsa alegere):
1) Soluua lmorala: agenLul alege lnLre a face blne sl a face rau sl asuel
reallzeaza o falsa alegere lnLrucaL asuel aduce ln alegere un lmperauv (a
face blne) cu o alLa opuune ce nu consuLule o soluue accepLablla
2) Soluul euce vlablle, vallde, ce respecLa deopoLrlva valorlle morale sl
prlnclpllle euce lnLre care nu exlsLa conLradlcue
3) Soluul necomparablle ce aparun alLor upurl de dlleme (ex. deonLologlca,
[urldlca/legala, profeslonal-sulnuñca) prln foloslrea ln balanLa euca a
argumenLelor necomparablle
3. lalsa dlhoLomle:
– neldenuñcarea LuLuror soluullor
• Lx. dllema lul LuLhyphro
• SocraLe ll lnLreaba pe LuLhyphro
´íste cel plos (rò óotov) loblt Je zel peotto co e plos soo este plos peotto co este loblt Je zel?
" (ulalogurlle lul ÞlaLon)
• SocraLe sl LuLyphro dlscuLa despre naLura pleLaul. LuLyphro spune ca cel plos esLe cel lublL
de zel. SocraLe ll raspunde ca zell nu sunL Lou lnLoLdeauna de aceeeasl parere. LuLyphro
revlne spunand ca de fapL cel plos esLe cel lublL de Lou zell. SocraLe ll lnLreaba aLuncl daca
Lou zell ll lubesc pe cel plos penLru ca esLe plos sau esLe plos numal penLru ca ll lubesc Lou
zell? LuLyphro apreclaza ca prlma varlanLa esLe corecLa. SocraLe ll raspunde aLuncl ca asLa nu
poaLe ñ adevaraL lnLrucaL fapLul ca zell ll lubesc peotto co este plos nu expllca Je ce el esLe
plos sl nlcl Je ce ll lubesc zell sl ca asuel apare un cerc vlclos care nu ne lamuresLe naLura
plosenlel celul plos cl doar callLaLea de a ñ plos. SunLem asuel ln aceeasl nesulnLa ca la
lncepuL cu prlvlre la naLura pleLaul concluzloneaza SocraLe.

• Ceea ce esLe blne, (1) esLe blne penLru ca esLe blne sau (2) penLru ca esLe conslderaL blne?
• ln prlma varlanLa a ñ blne penLru ca esLe blne poaLe ñ o apreclere arblLrara (ln raporL cu ce
esLe blnele blne sl ce esLe blnele?),
• ln a doua varlanLa a ñ blne esLe blne penLru ca esLe conslderaL asuel, adlca blne (ca orlce
conslderare poaLe ñ eronaLa, clne sLabllesLe ce esLe blne -clne sl cum, pe ce baza?-).
• CaL ump blnele esLe de neLagadulL, blne ln slne, blne (bun) fara callñcare, ln afara orlcarel
lndolell (prlma varlanLa) dllema esLe o falsa dllema. Cresunlsmul resplnge dllema lul
LuLyphro ca o reala dllema morala sl o consldera o falsa dllema morala, soluua aßandu-se de
fapL ln a Lrela soluue, nespusa, prln care blnele se aßa ln naLura lul uumnezeu (sf. Augusun sl
1oma d'Aqulno) ceea ce deLermlna ca orlce alegere a Sa sa ñe buna.
C persoana are cancer sl esLe cunoscuLa de veclnl cu aceasLa boala. nu are
copll.
La un momenL daL veclnll lsl dau seama ca nu au mal vazuL-o de caLeva zlle
sl sperlau cheama pollua: esLe gaslLa cu venele LalaLe, comaLoasa dar lnca
ln vlaLa.
LsLe preluaLa ln urgenLa sl lnLernaLa ln vlaLa dar ln coma prln encefalopaue
anoxlca sl esLe pusa pe venulaLor penLru a-sl susune resplraua.
Medlcul curanL nu lnLrevede o amellorare sl se lnLreaba daca nu ar Lrebul
sa lnLrerupa venulaua aslsLaLa penLru a da curs dorlnLel lnluale nespuse
dar dovedlLe a paclenLel de a murl.
A IN1kLkUÞL VLN1ILA1IA
Dreptu| |a ||bertate, |a autodeterm|nare
A oo foce too (ooo-molefceoto)
kespectol petsoooel (ootooomlo)*

A NU IN1kLkUÞL VLN1ILA1IA
Dreptu| |a v|ata
uototlo, o oo foce too (ooo-molefceoto)
llJelltote (meJlc cotoot)
• ln lLallc valorl morale. ln bold valorl legale. ALenue la consLrucua balanLel argumenLelor
penLru a nu crea o falsa dllema
Cum snm ce este mora|?
• A8C8uA8L nCn-8A1lCnALA
! uorlnLa, CbedlenLa, CblsnulnLa, lmlLaue, lnLulue
• A8C8uA8L 8A1lCnALA
! 1eorla vlrLuul, anucl, cresunlsm: blnele se aßa ln excelenLa de caracLer,
ln vlrLuu
! 1eorla daLorlel
! uaLorla dln exercluul drepLurllor, !. Locke: blnele se aßa ln respecLarea
drepLurllor
! uaLorla ca prlnclplu unlc al moralel, lmm. kanL, (unlversallLaLea acuunll
morale devenlLa lege, respecLul umanlLaul): blnele se aßa ln exercluul
daLorlel
! uaLorla faLa de prlma daLorle lnLre LoaLe (daLorla maxlma), prlnclplul prlma
facle, Wu 8oss: blnele se aßa ln exercluul prlmel daLorll (daLorla maxlma)
! uaLorla faLa de rezulLaLul favorabll (conseclnuallsmul) sl a celel mal marl
canuLau de blne caLre caL mal mulu oamenl cu cosLurlle cele mal reduse
(uullLarlanlsm, uullLarlsm): blnele se aßa ln rezulLaLul faborabll sl larga
uullLaLe a rezulLaLulul
! 1eorla prlnclpllsmulul: blnele regaslL ln reunlunea a 4 prlnclpll
(beneñcenLa, non-maleñcenLa, auLonomle sl [usuue -prlnclpllle bloeucll):
blnele se aßa ln pracuca unlLara a unor prlnclpll ale morallLaul

Þrlnclplul moral care sLa la baza alegerll morale dupa kanL esLe prlnclplul
fundamenLal al daLorlel (prlnclplu cardlnal) care devlne asuel prlnclplul suprem al
moralel.
kanL a numlL acesL prlnclplu fundamenLal !"#$%&'()* ,&-$./%!,0

1"#$%&'()* ,&-$./%!, esLe /2*!.&-/%!) 3! 4$,$3&%: Se bazeaza pe daLorle. Ll esLe
calea de a evalua mouvaua corecLa (morala) a unel acuunl. lmperauvul caLegorlc
deñnesLe acuunl bune ln slne (necesare) penLru care volnLa esLe ln acord cu
rauunea. (8ozele metofzlcll motolel, 1785).

1"#$%&'()* !#/-$', esLe /2*!.&-/%!) 5&% 4) 3! 4$,$3&%: Se bazeaza pe dorlnLa
ñecarula, sl varlaza de la clrcumsLanLa la clrcumsLanLa, ñlnd decl clrcumsLanual, sl
ne lndlca ml[loacele cele mal poLrlvlLe aungerll scopulul. lmperauvul lpoLeuc
deñnesLe acuunl bune ca ml[loace penLru aungerea unul rezulLaL . (8ozele
metofzlcll motolel, 1785).

ÞenLru deñnlrea lmperauvulul caLegorlc (care esLe un slloglsm) kanL a oferlL 3 legl (maxlme).
Þrlmele doua legl acuoneaza ca premlze, a Lrela drepL concluzle. lmpreuna ofera lnLrunlrea
lmperauvulul caLegorlc, respecuv baza morallLaul acuunll:

Þr|ma prem|za (Þrlma maxlma -prlnclplul unlversallLaul) esLe ca o acuune esLe morala Joco
lototJeoooo sl lo otlce cooJlul ocuooeo so vo f cooslJetoto motolo 3! Je cotte cellolu oomeol
(decl dupa cum alege el sa faca ln raporL cu el vor face sl el ln raporL cu el: acuunea sa devlne
asuel apLa de a devenl o lege unlversala).

A doua prem|za (Maxlma a doua- prlnclplul demnlLaul) spune ca o acuune esLe morala aLaLa
ump caL aceasLa acuune nu LraLeaza oamenll (nlcl pe slne nlcl pe cellalu) mal ales ca pe slmple
ml[loace penLru aungerea scop cl chlar ca pe scopul ln slne , adlca acuunea sa ñe lndrepLaLa
mal ales spre beneñclul celullalL sl lnLr-o mal mlca masura spre proprlul beneñclu

Conc|uz|a (Maxlma a Lrela- prlnclplul auLonomlel) acuonand ln conformlLaLe cu prlmele doua
premlze agenLul devlne un leglslaLor al legllor unlversale. uemnlLaLea umana se comblna cu
unlversablllLaLea legll asuel lncaL agenLul esLe deopoLrlva sublecL al legll unlversale pe care a
concepuL-o penLru Lou (lncluslv penLru slne) dar sl suveran admlnlsLraLor al legll ln depllna
respecLare a auLonomlel sl llberLaul volnLel sale.
ullema concenLrauonala
4. 1eor|a enca p|ura||sta a dator|e| se lnLemelaza pe exlsLenLa acuunll
slmulLane a mal mulLor lndaLorlrl/obllgaul dlnLre care una devlne
#%!"& 6&,!$ (ob||gane abso|uta), Wu 8oss
1. lldellLaLe
2. 8eparaue
3. CrauLudlne
4. non-maleñcenLa
3. 8eneñclenLa
6. AuLo-perfecuonare
7. !usuue (drepLaLe)
cooJ toote lmpetouvele soot eqole este mol lmpottoot so evltom
ptoJoceteo toolol (ooo-molefceoto) Jecot o foce lo moJ pozluv bloele
(beoefceoto).
ue asemenea fJelltoteo (tespectoteo ptomlsloollot) ote ptlotltote
osopto beoefceotel.
ullema concenLrauonala Þlomba sl coroana
1LCkII L1ICL CCNSLCIN1IALIS1L. kAÞCk1UL CCS1-8LNLIICIU
1LCkIILL CCNSLCIN1IALIS1L se numesc Leleologlce sl se consldera a
avea un profund caracLer apllcauv faLa de Leorla bazaLa pe daLorle,
faLa de care se slLueaza ln opozlue.
C fapLa cu cooseclote bune esLe morala, o fapLa cu conseclnLe rele
esLe lmorala.
CurenLul ñlozoñc ,/43$,!4'&*!3- consldera ca morallLaLea
comporLamenLulul uman poaLe ñ deLermlnaLa pe baza anallzel cosL-
beneñclu a conseclnLelor acuunllor/lnacuunllor noasLre.
• Asuel o acuune esLe morala (corecLa/dreapLa) aLuncl cand
conseclnLele acuunll sunL mal mulL favorablle decaL nefavorablle.
• ÞenLru a puLea face aceasLa anallza Lrebule mal lnLal deLermlnaLe
LoaLe conseclnLele bune sl rele ale unel acuunl.
• Apol se anallzeaza daca LoLalul conseclnLelor bune esLe mal
lmporLanL decaL LoLalul conseclnLelor rele (ponderea?).
LxlsLa 3 Leorll conseclnuallsLe:
• íqolsmol euc : o acuune esLe morala aLuncl cand conseclnLele acuunll sunL mal
mulL favorablle decaL nefavorablle penLru persoana care lndepllnesLe acuunea)
• Alttolsmol euc : o acuune esLe morala aLuncl cand conseclnLele acuunll sunL
mal mulL favorablle decaL nefavorablle penLru celelalLe persoane orlcare alLele
decaL cea care lndepllnesLe acuunea)
• uulltotloolsmol: o acuune esLe morala aLuncl cand conseclnLele acuunll sunL
mal mulL favorablle decaL nefavorablle penLru LoaLa lumea
I||ozoha un||tar|ana (!eremy 8enLham 1748 -1832, !ohn SLuarL Mlll 1806 -1873)
susune ca acuunea dreapLa/corecLa/morala esLe acuunea care ºproduce cea mal
mare canuLaLe de blne penLru caL mal mulu oamenl".
!eremy 8enLham
1748 -1832
!ohn SLuarL Mlll
1806 -1873
ullema concenLrauonala
Þr|nc|p|||e b|oenc||

70 8$4$9,$4-&
:0 ;/4"&*$9,$4-&
<0 =)-/4/"!&
>0 ?)3''& (5%$#-&-$&)
ullema concenLrauonala

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful