.

cu care nu te prea poţi înţelege. şi-a prins-o drept pe burta ei gogonată. au primit în dar o broşa s-o poarte cu rîndul. E în formă de semilună şi mare cît o farfurioară de păpuşi.Luna Betiluna şi Dora Minodora. Luna Betiluna nu voia s-o poarte la pescuit. cele doua păpuşi albastre. . dar Dora Minodora.

viteaz.Cum era de aşteptat. broşa se agaţă în undiţă. . ce stătea la pîndă. iar un păstrăv. o clămpăni din zbor. hap.

după ea. să prindă hoţul. ce fugi vioaie cu aşa pomană. iar Luna Betiluna. dar nu şi prost: « N . . Dora Păstrăvul e lacom.a r e rost s-o înghit».Minodora huştiuluc! în apa. grijulie. îşi zise şi o puse jos lîngă o mreană ca o havană.

Au luat-o şi păpuşile pe rîu la vale. cu o scrumbie (un fel de colonie) nu ştiau nimic de bijuterie. pînă ce au ajuns în Dunăre. . Trei scrumbii cu trei scrumbii. au început să întrebe. Odată ajunse.

. «Stimate domn. nu cumva aţi văzut o broşă?» Ce boşă. care boşă? Pasămite somnii nu-l spun pe r.Într-un colţ ferit dormea un somn.

Au mers o bucată de drum cu racul Dănilă. Ţiţirel-ţipar Ie-a îndrumat spre deltă unde. cică. care zicea că ştie el ceva. . dar cînd au băgat de seamă că merg de-a-ndoaselea s-au lăsat păgubaşe. e raiul peştilor.

i-o furase Caliban Bibanul. o vînduse lui Guţă Împodobit cu ea se fălea.Dar broşa in formă de semilună de mult nu mai era la mreană. Crap. neputînd-o înghiţi. . zicînd că el e regele crapilor. care.

păpuşile ieşiră puţin la suprafaţă să se încălzească. exclamară: . doi broscoi.Ajunse în deltă. Caraoac si Carachioi.

destul de gras. Arbitru: un caras.Şalâu-Cîine-râu şi Ştiuca-Năluca făceau un concurs foarte urît: cine înghite mai mulţi peştişori pe minut. .

— N-ai văzut tu semiluna ? întrebă Betiluna pe o caracudă galbena şi udă. Doctor plin. El e prieten cu toţi. . — Eu? nu! Poate ştie Lin. ce şade-n nămol.

dragă. acolo trebuie sa fie broşa voastră». . apa e mai limpede şi lumea mai luxoasă. la mare.Trei obleţi mai isteţi ca alti obleţi ziceau: «Duceţi-vă.

.La intrarea în mare. E vesel şi vorbăreţ. căluţul Hipocampus parca le aştepta de cînd lumea cu trăsurica lui.

un neam de sturioni. Morun. Nisetru.Dragi copii. să vi-i prezint: Cegă. Păstrugă. un neam foarte bun. .

nu mă bag. uite un crab. — Dă-I încolo. .— Peşte spadă. n-ai văzut o semilună? — Nu-mi amintesc. ziua bună.

.— Priviţi un rechin. . pe dînsul mai bine îl ocolim! Şi o tuliră printre meduze. un peşte hain..

dă-mi-o mie.În timpul acesta. un guvid şi c-un stavrid şi c-o hamsie trăgeau de bijuterie. dă-mi-o mie! .

Un calcan şi c-un zargan. Peşte-Mămăliga-Prăpădeşte. prieteni buni chiar aşa. ziceau: — Nu vă mai certaţi. . mai bine o duceţi stăpînului nostru. unul lung şi celalalt plin de nasturi.

.Curînd ajunseră şi păpuşile la reşedinţa lui -Peşte-Mămăliga-Prăpădeşte. regele peştilor.

pe o mămăligă mare. adu­ nată de prin undiţi de peştii din lumea întreagă. încît Dora Minodora a exclamat: — Te rog s-o păstrezi. mare. pentru noi tot e prea mare! . ziua şi noaptea.El şade. Era împodobit cu semiluna şi îi stătea atît de bine.

.Atunci Peşte-Mămăliga-Prăpădeşte. regele peştilor. spre mulţumire. le-a dăruit. un vas cu peşti ornamentali şi le-a trimis de unde vin. călare pe delfin.

Stau păpuşile. se uită în acvariu şi-şi amintesc: «Ohoho! ce mare întîmplare!» .

Bun de tipar. 31.III. Apărut 1978. Comanda nr. Bucureşti Republica Socialistă' România . 70 179 Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii".Lector : IOANA RICUS Tehnoredactor : ELENA GĂRĂJĂU Dat la cules 24.1977. Tiraj 136 000 br. 1430. Comanda nr. 1.V. Piaţa Scînteii nr.1977.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful