MINISTERUL TRANSPORTURILOR.

CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

N O R M A T IV P R IV IN D P R O IE C T A R E A C O N S T R U C Ţ IIL O R DIN LEM N (R E V IZ U IR E N P 005-96) IN D ICA TIV N P 005-03

Elaborat de UTCB - Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole. Catedra de Construcţii civile, inginerie urband şi tehnologică Rector: Responsabil temă: Colectiv de elaborare: prof dr mg Petre PÂTRUŢ prof dr ing Mana DARIE prof dr ing Maria DARIE şef lucrări mg Ruxandra ERBA ŞU as univ mg Lucian PANA as. univ mg Momea PANTELIMON Consultant: prof dr mg Mihai VO ICULESCU

Avizat de DIRECŢIA G EN ER A LĂ TEHNICĂ - M T C T Director general: Responsabil de temă: 4 ing Ion STĂNESCU ing Ion NICULESCU

C U PR IN S
' «i* I.Generalităţi .............................................. ............... 10 10 II
11

I .I . Obiect şi domeniu dc aplicare ................................... !.£ Unităţi de măsură..................................................... 1.3. Simboluri.................................................................

1.4. Clasificare elementelor şi a construcţiilor din lemn .... 25 1.5. Principii generale dc alcătuire şi calcul ...................... 28 1.5.1. Verificarea elementelor .................................. 1.5.2. Determinarea solicitărilor............................... 1.5.3. Caracteristicile materialului lemnos ................ 1.5.4. Condiţii speciale de calcul .............................. 1.5.5. Acţiuni .......................................................... • i|i 2. Materiale ..................... .... ........................................... 2.1. Specii de lemn utilizate şi domenii de folosinţa......... 2.2. Masa volumică ........................................................ 2.3. Rezistenţele caracteristice ale lemnului masiv la diferite solicitări 2 4. Rezistenţele de calcul ale lemnului m asiv.................. 2.5. Elemente metalice pentru îmbinări şi structuri mixte ...................................................................... 43 37 39 28 30 30 30 31 32 32 36

5

Cap. 3. Prevederi generale privind proiectarea construcţiilor din lemn ........................................................................ .44 3.1. Prescripţii generale de proiectare............................... .44 3.2. Prescripţii generale de alcătuire şi calcul ....................45 3.3. Stabilirea deschiderii de calcul...................................50 3.4. Deformaţii maxime admise ...................................... .51 3.5. Lungimi de flambaj şi coeficienţi de zvelteţe limită .... 55 Cap. 4. Calculul barelor din lemn cu secţiune simplă ....... .59

4.1. Relaţii generale de calcul ......................................... .59 4.2. Rare solicitate la întindere axială paralelă cu fibrele .... 61 4.3. Rare solicitate la compresiune axială paralelă cu fibrele..................................................................... .62 4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculară pe fibre........................................................................ .66 4.5. Rare solicitate la strivire oblică ..................................67 4.6. Bare solicitate la forfecare........................................ .69 4.7. Bare solicitate la încovoiere ..................................... .71 4.8. Bare solicitate la încovoiere oblică............................ .73 4.9. Bare solicitate la întindere şi încovoiere (întindere excentrică) 4.10. Bare solicitate la compresiune şi încovoiere (compresiune excentrică) .76 .75

Cap. 5. Calculul barelor din lemn cu secţiune compusă ........... .79 5.1. Definirea barelor compuse şi principii de ca lc u l........ .79 5.2. Bare compuse solicitate la întindere axială ................ .80 5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axială .......... .81 6

.2............................3.1..2....90 5......3.... 99 6....... .. . Bare compuse solicitate la compresiune şi încovoiere (compresiune excentrică) . Bare cu fururi lungi şi bare cu eclise continuc .90 5... îmbinări prin chertare...... 102 ..5..........................................5....................85 5.............lemente generale.......3.................. Clasificarea îmbinărilor.................2................1. îmbinări prin chertare la piese dispuse perpendicular .1 Alcătuirea barelor compuse încovoiate ....2.........4........ 93 6...91 7 ..— 102 6. ... 98 6.................81 5............3...... Bare cu fururi scurte...81 5.......3.... Condiţiile pe care trebuie să Ic îndeplinească îmbinările. Bare compuse solicitate la încovoiere.....1...3.2...... .2......3........86 5............... Date constructive ....... 94 6..3.........87 5......................................................2... Calculul barelor compuse comprimate ...... 6.........3....5..... 96 6....................3..........1..........3.. r......2........... Calculul grinzilor compuse solicitate la încovoiere Cap..... îmbinări prin chertare la piese amplasate în prelungire................... Alcătuirea barelor compuse comprimate . îmbinări prin chertare la piese amplasate sub unghiul a . Bare pachet ........4........................ ....3..5.......4. 98 6.............. ...1.. 98 6........81 5.... Calculul şi execuţia îmbinărilor elementelor de construcţie clin lemn ...................3............

.5......1........6.............................. 6.. Calculul îmbinărilor cu pene metalice inelare ............... dinţate sau cu gheare.............2..... 131 6........1.....1... Calculul îmbinărilor prin chertare frontală........... ...................5.............1.4..........3......... Date constructive...... 1 1• 6... 106 6............. prevederi generale..... ......................5....... prevederi generale............ 6................ Date constructive privind îmbinările cu tije cilindrice elastice .......4. 6.. îmbinări cu pene lamelare flexibile...........2...............4.. 1*6 6 5................................. Calculul îmbinărilor cu pene prismatice din lemn .. 6................4.........4.1..2.5.... 6.. I I I 6. îmbinări cu tije şi cu pene lamelare flexibile 6..... 140 127 130 1 24 127 120 120 I 19 114 .4.4.............3......... îmbinări cu pene prismatice din lemn ...............2....2...............4................4.1............................. Stabilirea numărului necesar de pene şi distribuirea lor pe lungimea elementului ...........4.... îmbinări cu tije cilindrice.... 6....2....... îmbinări cu pene prismatice din lemn şi cu pene inelare metalice....... I I I 6..............1.................... îmbinări cu pene inelare netede...... Capacitatea de rezistenţă a îmbinărilor cu tije .5.............5.... Date constructive 6...2.......... Tipuri de tije cilindrice ......3.....................

.. Capacitatea de rezistenţă a îmbinărilor cu pene lamelare flexibile...........5........ suhansamhlurilor şi a construcţiilor din lemn împotriva biodcgradftril şi a focului .......142 6..6..........185 9 .146 6.........147 6..... îmbinări cu asamblaje metalice. ........................5......... Hlemtntc generale.........152 Comentarii ............. Capacitatea de rezistenţă a îmbinărilor cu tije solicitate la smulgere....... ............................ .... ...144 6............... Date constructive .....6.149 Cap........................ ..............2..143 6.......... imbinări încleiate.........................8.8 I .........6......6.............................143 6.......... Prezentarea elementelor..................................................................... imbinări cu tije solicitate la smulgere .............................. Date constructive privind îmbinările cu pene lamelare flexibile .............7.141 6..6........2 Date constructive şi particularităţi privind realizarea elementelor inclciate..................8............................157 Bibliografie..........7..... ................................1..................................................... 7............147 6...

rezistenţele de calcul şi prescrip­ ţiile constructive din prezenta normă pot fi aplicate şi la proiectarea construcţiilor din lemn cu alte destinaţii decât cele de la punctul I . 1.BUCUREŞTI 10 .09. 1. I . 1.1.măsurile de prezervare necesare.N ORM ATIV PR IV IN D PRO IEC TA REA C O N STRU CŢIILO R DIN LEMN (R E V IZ U IR E NP 005-96) Indicativ NP 005-03 înlocuieşte: NP 005-96 Cap. Prezenta normă tehnică stabileşte reglementările dc calcul şi alcătuire constructivă a elementelor de construcţie din lemn masiv utilizate la construcţii civilc. Temperatura maximă a mediului ambiant în care pot fi exploatate construcţiile din lemn se limitează la maximum 55°C.2003 Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII . Obiect şi domeniu dc aplicare 1.1. . I ţinând seama de condiţiile tehnice specifice construcţiilor respective. CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI.3. G E N E R A L I T Ă Ţ I 1. 1.1. l a proiectarea clementelor de construcţie din lemn.2.modul de alcătuire a elementelor de construcţie. precum şi de condiţiile specifice de exploatare. Principiile de proiectare. trebuie să se ţină seama de regimul dc expunere la intemperii şi la umiditate.1. cu ordinul nr.1. Aprobat de: MINISTRUL TRANSPORTURILOR.clasa de calitate a lemnului şi specia utilizată. industriale şi agrozootehnice. . in proiectele de execuţie se stabilesc. in funcţie de aceşti factori.1. .4. 303 din 16. pentru asigurarea durabilităţii lor.

......rezistenţa caracteristică la forfecare în lungul fibrelor. pentru masa volumică . .pentru tensiuni normale şi tangenţiale ........pentru încărcări distribuite pe suprafaţă.. kN/m. N/mm.... ....... Po...... ..... ...... Unităţi de măsură Unităţile de măsură folosite corespund sistemului internaţional dc măsuri SI: ...IM Pa). kg/m .valoarea minimă a masei volumice..valoarea maximă a masei volumice. .. fractilul dc 95 %..pentru forţe $i încărcări concenlralc. kN/m'..95 0....N sau kN......1...... Nmm sau kNm.......pentru momente încovoietoare......05 R R..o* Piv» 0..N/mm ... ....rezistenţa caracteristică la compresiune in lungul fibrelor..(15 E II ...rezistenţa caracteristică la întindere.. * < i ...rezistenţa caracteristică la compresiune în plan normal pe direcţia fibrelor.......2..temperatura mediului înconjurător..... R..i */| Ru R0. .pentru încărcări distribuite linear .. ... .rezistenţa caractcristicâ la forfecare în plan normal pc direcţia fibrelor...........3.fractilul de 5 %... 1.. •modulul longitudinal dc elasticitate..... Simboluri 0 < p .rezistenţa caractcristicâ la încovoiere statică.. . . • fractilul de 95 %.. . fractilul dc 5 %. .. R... •rezistenţa caracteristici. •umiditate relativă a aerului: ..valoarea caracteristică a modulului longitudinal de elasticitate.. N/mm2 (IN/mm2 ..

/. •coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi în funcţie dc durata dc acţiune a încărcărilor.coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru modulul longitudinal de elasticitate la încovoiere statică: m .modulul transversal dc elasticitate: /?.valoarea caracteristică a modulului transversal de elasticitate: G . muU .coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi in funcţie de durata de acţiune a încărcărilor pentru încovoiere statică şi forfecare.cocficicnţi ai condiţiilor dc lucru stabiliţi în funcţie de durata dc acţiune a încărcărilor pentru compresiune: . .rezistenţa dc calcul: // / .coeficienţi ai condiţiilor dc lucru care introduc în calcul umiditatea dc echilibru a materialului lemnos pentru încovoierea statică: mM . / / / * / . mtii .' .| . ntmi .o s .„ .coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc in calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru compresiune în plan normal pe direcţia fibrelor.coeficienţi ai condiţiilor dc lucru care introduc in calcul umiditatea dc echilibru a materialului lemnos pentru forfecare in plan normal pe direcţia fibrelor. mh .coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea dc echilibru a materialului lemnos: mu j .G’n .h .coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea dc cchilibru a materialului lemnos pentru compresiune in lungul fibrelor.coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru întindere: mu . i».ţ -coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea dc cchilibru a materialului lemnos pentru forfecarc în lungul fibrelor.

. A * săgeata datorată încărcărilor temporare.lungime dc flambaj. L .săgeata datorată încărcărilor permanente. .deschidere de calcul.mm * săgeata instantanee datorată încărcărilor permanente. fi. Am» .coeficienţi parţiali de siguranţă: .* m. £ivy» .i. .coeficienţi parţiali de siguranţă pentru forfecare în lungul fibrelor. I. .săgeata datorată deformat iei îmbinărilor.contrasăgeata iniţială a grinzii neîncărcate . . Yt| Y<i y. / a h h c .| y. y. 1 3 .coeficienţi parţiali de siguranţă la întindere: . . f. •grosimea secţiunii transversale: .coeficienţi parţiali de siguranţă pentru forfecare In plan normal pe direcţia fibrelor.înălţimea secţiunii transversale.efort efectiv în tijă.săgeata instantanee datorată încărcărilor temporare.m. .lungimea minimă a chertării. y.coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi în funcţie de durata de acţiune a încărcărilor pentru modulul longitudinal de elasticitate. / . kjet " coeficient care ia în considerare durata de acţiune a încărcărilor şi clasa de exploatare a construcţiei.adâncimea maximă a chertării.coeficienţi parţiali de siguranţă pentru compresiune în lungul fibrelor: •coeficienţi parţiali de siguranţă pentru compresiune în plan normal pe direcţia fibrelor. fmmjmr dcfoimaţic maximă finală la încovoiere.coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi în funcţie de durata dc acţiune a încărcărilor pentru întindere. I. . f .efort capabil în tijă.coeficienţi parţiali dc siguranţă la încovoiere: . y. -coeficient de frecare. . /o • lumina golului.

. i a .coeficient de tratare.arie slăbiri. . A. *n ff/i .capacitatc dc rezistenţă la forfecare în plan normal pe Vr direcţia fibrelor.capacitate dc rezistenţă la compresiune în plan normal Qr pe direcţia fibrelor. Fr K h F.rezistenţă de calcul la forfccarc in plan normal pe direcţia fibrelor.rezistenţă de calcul la compresiune In lungul fibrelor.rezistenţă de calcul la compresiune în plan normal pe direcţia fibrelor.iluhiri .rezistenţă dc calcul la întindere: V /Tel . .zvelteţe admisibilă: .unghiul dc înclinare a forţei faţă de direcţia fibrelor. m. .capacitate de rezistenţă la întindere. . . -capacitatea de rezistenţă la strivire sub unghi a.capacitate de rezistenţă la forfecare în lungul fibrelor.rezistenţă de calcul la forfccarc în lungul fibrelor. .arie de calcul.arie netă. ..rază de giraţie. . . 1 4 . .caracteristica secţionată. A cuhni . K\ . Nr .capacitate dc rezistenţă a barei la solicitarea /.rezistenţă de calcul la încovoiere statică. Ak m. .coeficient de reazem. s. . . As * arie de strivire. Tr Ab ru t .aria secţiunii care sc foarfecă.coeficient dc flambaj.rezistenţă la strivire sub unghi a. .zvelteţe. Af .capacitate de rezistenţă la compresiune axială paralelă CV cu fibrele.arie dc contact.coeficient de zvelteţe: .arie brută. Rî .

forţă totală efectivă de întindere într-o bară compusă: Tef.excentricitate de aplicare a forţei.efort axial de compresiune pe direcţia de aplicare a momentului.capacitate dc rezistenţă la încovoiere pe direcţiay\ M \.rezistenţă dc calcul a lemnului masiv la întindere axială. M . . pentru bara /. T*f . Lr . fm .deformaţie maximă admisibilă: Af . . S î\ . P .capacitatc de rezistenţă la înc6voi ere pe direcţia x\ W r . Ahmt . pentru bara /.efort de compresiune axial dc calcul.coeficient dc frecare. T.. Aneti Wr F. C \. . / . .modul de elasticitate.m.M . lr . R .efort de întindere axial de calcul: A/v .lungimea pragului de forfecare. Tr 1 5 ./ . .arie brută a secţiunii de calcul.moment încovoietor de calcul./'m m deformaţie maximă finală la încovoiere pe direcţia x.coeficient ce ţine cont de tipul forfecării. supusă la întindere axială. e .t . f.capacitatc dc rezistenţă la lunecare. ■arie netă a secţiunii de calcul.forţa tăietoare de calcul. .moment încovoietor efectiv pe direcţia r. •capacitate de rezistenţă la întindere axială a elementului /. ^hrw * modul de rezistenţă brut. L'k / mu T. .moment static. S . . Ci.. M r . •capacitatc de rezistenţă a unei bare compuse din lemn.moment de inerţie.moment încovoietor efectiv pe direcţia v. . .m 7 „m / deformaţie maximă finală la încovoiere pe direcţia y.coeficient de repartiţie a încărcărilor.coeficient dc tratare a lemnului. • forţă efectivă de întindere aferentă elementului /.capacitate de rezistenţă la încovoiere: ^ (u / c u /” modul de rezistenţă de calcul.moment încovoietor maxim final. . .

paralelă cu fibrele: A u *ni ' aria secţiunii de calcul a tuturor elementelor componente ale barei pachet: pt. în sens perpendicular pe rosturi: . . în raport cu centrul de greutate al secţiunii.C V . k h h r l. după axa v-v. .. în raport cu axa r-. C r v . după axa x-x: . în raport cu axa r-..v.coeficient de majorare a zvelteţii barei compuse: .v-v normală pe rosturi: R\ || . in raport cu axa v-v. în raport eu axa >-y.coeficient dc flambaj.moment de inerţie al elementelor principale. / / .t. in raport cu axa v-v. < / a X.coeficient de calcul.lungime de flambaj a barei: .coeficient dc zvelteţe a barei.T . 16 ..coeficient de flambaj. . • rază minimă de giraţic a secţiunii. .număr efectiv dc secţiuni de forfecare: • diametru tijă. ix / /M A» i.coeficient de zvelteţe transformat al barei. /. . .moment de inerţie al elementelor secundare. în raport cu axa y-v: . paralelă eu rosturile.dimensiunea secţiunii transversale a unei bare compuse.rezistenţă dc calcul a lemnului masiv la compresiune axială.număr dc rosturi. X.capacitatc dc rezistenţă la compresiune a barelor pachet în raport cu axa .coeficient dc zvelteţe a barei. . . .grosimea celei mai subţiri piese din pachet: • aria elementelor principale ale barei compuse.moment de inerţie al elementelor principale. în raport cu axa v-r. .capacitate portantă la compresiune a barelor paehct în raport cu axa v-v paralelă cu rosturile: ip(l X" ji .dimensiunea secţiunii transversale a unei bare compuse. după axa x-x. în raport cn centrul dc greutate al secţiunii. în raport cu centrul de greutate al secţiunii. .rază dc giraţie a secţiunii.

.moment încovoietor maxim final. Ln .numărul de elemente principale.capacitate de rezistenţă corectată a barei la încovoiere. .moment static al secţiunii în raport cu axa neutră.ra7k dc giraţie.distanţă dintre două fururi scurte. 17 . ’ m° d ul dc rezistenţă în raport cu axa y-y. . A i -suprafaţă a diagramei forţei tăietoare. . în raport cu axa perpendiculară pe direcţia de acţiune a forţelor.coeficient de zvelteţe al unui element izolat. . . a unui element izolat. .rezistenţă de calcul a lemnului masiv la încovoiere statică.' n \t /i f* i /i A\ C.ri C. . A.capacitate de rezistenţă a elementelor dc îmbinare.capacitate portantă a barei la compresiune. . . după axa>*-v. perpendiculară pe planul de acţiune a solicitărilor: A ţ . după axa v-y: . . în raport cu centrul de greutate al secţiunii. pentru kw R] L. .moment dc inerţie brut al secţiunii in raport cu axa principală de inerţie. in raport cu axa y-y. .efort de compresiune efectiv.coeficient de zvelteţe echivalent al barei. în raport cu axa y-y. perpendiculară pe planul dc acţiune al solicitărilor.arie a unui element izolat.forţă dc lunecare totală.coeficient dc reducere a modulului de rezistenţă. în raport cu axa perpendiculară pe direcţia dc acţiune a forţelor.A. . 5 / secţiunea cea mai solicitată a elementului compus.moment de inerţie al clementelor secundare. în raport cu centrul de greutate al secţiunii. M\ .moment de inerţie al unui element izolat. K1[( .

factor dc distribuţie al forţei dc lunecare la mijloacele dc îmbinare: .rezistenţa la compresiune perpendicular pc fibra lemnului. .coeficient de reducere a momentului de inerţie. .capacitate de rezistenţă a îmbinărilor la piese amplasate perpendicular.f n L. perpendiculară pe direcţia de acţiune a forţelor: . /.capacitate dc rezistenţă a barei la compresiune. . /?‘urlI .moment de inerţie corectat. . .capacitate de rezistenţă a barei la încovoiere. . .j ( ’„ A/. M rx Mr .capacitate dc rezistenţă la încovoiere. cu valoare dc calcul.coeficient de reazem. . la piese dispuse perpendicular. stabilit în raport cu axa x-x.modul de rezistenţă la încovoiere corectat. -efort efectiv de compresiune perpendiculară pe fibra lemnului. R \u {)„ R\i At nir mr . în raport cu axa neutră: cu valoare de calcul: H'îaArf.capacitate de rezistenţă a unui element de îmbinare: . în raport cu axa x-x: . .rezistenţa la compresiune perpendicular pc fibra lemnului. cu valoare de calcul.număr dc clemente de îmbinare.modul de rezistenţă al secţiunii nete a barei. . • moment de inerţie al secţiunii brute. •arie de contact dintre două clemente de lemn dispuse perpendicular.unghi format de direcţia de acţionare a efortului de compresiune şi direcţia orizontală: a 1 8 . în raport cu axa x-x.coeficient dc tratare a lemnului.moment încovoietor maxim final.rezistenţa la strivire perpendiculara pc fibra lemnului. k.

. .înălţime element în sccţiane transversală.lungime de forfecare a celui de-al doilea prag de chertare. . A. h.capacitate de rezistenţă a zonei comprimate (strivite).înălţime a primului prag de chertarc (adâncimea chertării). . .coeficient de reazem.unghi determinat între direcţia de acţiune a forţei de compresiune şi direcţia orizontală. .capacitate de rezistentă la strivire sub unghiul a a unei îmbinări prin chertare frontală cu prag simplu. . . h lr /. paralelă cu fibrele. . paralel cu direcţia fibrelor.i h<2 Ir i lr 2 lf\ la Nr CV N.rezistenţă de calcul a lemnului masiv la compresiune axială.capacitatc dc rezistenţă a zonei comprimate (strivite). . .lungime de forfecare a pragului de chertare.proiecţia suprafeţei pragului pe direcţie perpendiculară cu fibrele piesei care se striveşte. perpendicular pe direcţia fibrelor.rezistenţă dc calcul a lemnului masiv la compresiune. . paralel cu direcţia fibrelor. .lungime prag dc chertare. .lungime a celui de-al doilea prag dc chertare. .11 Ar i tnr pcrpcndiculară pe direcţia fibrelor. . . 19 .h.capacitate de rezistenţă la strivire sub unghiul a a unei îmbinări prin chertare frontală cu prag simplu.înălţime a celui dc-al doilea prag de chertare (adâncimca chertării)..lungime dc forfecare a primului prag de chertarc. R\ x .înălţime prag de chertare (adâncimea chertării). Cr Qr a 1 1 .proiecţia suprafeţei pragului pe direcţic paralelă cu fibrele piesei care se striveşte.lungime a primului prag de chertare. .capacitate de rezistenţă a zonei comprimate (strivite). .

corespunzătoare celui de-al doilea prag de chertare.capacitate dc rezistenţă la strivire a celui de-al doilea prag de chertare: .capacitate dc rezistenţă la strivire a primului prag de chertare: .capacitate de rezistenţă a celui de-al doilea prag de chertare la forfecare: A. A/ nif Fr| 20 .rezistenţă dc calcul a lemnului masiv la forfecare paralelă cu fibrele: .capacitate de rezistenţă a pragului la forfecare: Fr RL f | . A .arie de strivire a celui de-al doilea prag de chertare. Afi .i .aria pragului la forfecare: .i 2 .forţă efectivă de forfecare. F f/ . care acţionează perpendicular pe pragul dc chertare. mf| .N'r N r.forţă efectivă de forfecare. corespunzătoare primului prag de chertare.încărcare efectivă de calcul. F<cfi .coeficient de forfecare corespunzător primului prag de chertare.încărcare efectivă dc calcul.capacitate de rezistenţă totală la strivire a unei îmbinări frontale cu prag dublu: .coeficient dc forfecare: . Nutf\ . aferentă primului prag de chertare.forţă efectivă de forfecare.2 .< f .arie de forfecare a primului prag de chertare.capacitate de rezistenţă a primului prag de chertare la forfecare: F r2 .i .coeficient de forfecare corespunzător celui de-al doilea prag de chertare. .încărcare efectivă dc calcul. Ft/1 .arie de strivire a primului prag de chertare. A . carc acţionează perpendicular pc pragul de chertare.arie de forfccarc a celui de-al doilea prag de chertare. Ncet . A\.

capacitate de rezistenţă minimă a unei tije.rezistenţă de calcul a oţelului la întindere. A..rezistenţă dc calcul a lemnului la comprcsiunc. L illt.număr dc buIoane. Vd .unghi între piesele îmbinate.r .capacitatc dc rezistenţă a unei pene la strivire.> .„ .rcacţiune verticală în îmbinare. stabilită din condiţia de forfccarc. R) A. . / . L . L . m. L ţt.arie netă a bulonului de solidarizare. Lu .coeficient dc reazem.unghi dc înclinare a laturii scurte a penei.rezistenţă de calcul a lemnului la forfecare.efort axial efectiv dc compresiune în îmbinare: a . ^lup s ' capacitate de rezistenţă a unei pene la strivire paralelă cu fibrele. ( . . m0 .capacitatc dc rezistenţă a unei pene.componentă orizontală a efortului din bulonul de solidarizare. R[ Av m.efort de lunecare care acţioncazil asupra unei pene. L . n .^ct b u h m ~efort axial din bulonul de solidarizare. .. . 21 . r t . w /. N(vpMtwr capacitate de rezistenţă a bulonului de solidarizare.suprafaţă de forfecare a penei. R.suprafaţă de strivire a penei: .capacitatc dc rezistenţă a unei pene la strivire P perpendiculară pe fibre: .număr dc cuie necesare.capacitatc dc rezistenţă a unei pene.lungime pană dc îmbinare. . Nt .capacitatc dc rezistenţă la strivire perpendiculară pe fibre.coeficient dc lucru al bulonului în îmbinare.m . .coeficient dc forfecare. . Qn .

. dr b. . .br Lctf .efort în bulon. .distanţă între centrul penei şi capătul elementului de îmbinat. . . tăiat oblic.grosime inel pană inelară. R\ u . L‘". Lu„.. in z . . tăiat drept. . Lf . .i Qt. stabilită din condiţia de forfecare.lăţime a suprafeţei de forfecare. 22 .rezistenţă dc calcul a lemnului la forfecare paralelă cu fibrele.fantă tăiată după generatoare a unei pene inelare netede reglabile.*1 si sy Lc/f.distanţă între ccntml penei şi capătul elementului de îmbinai.efort efectiv care acţionează asupra unei pene: • capacitate de rezistenţă minimă a unei pene. .capacitate de rezistenţă a unei pene stabilită din condiţia de strivire.arie brută a buloanelor de strângere.suprafaţă de forfecare a grinzii între două pene. .interspaţiu între clementele îmbinate.efort de lunecare pc grinda. .efort minim capabil al unei pene. .număr necesar dc pene. L1 ^ ’ m in.înălţime pană inelară. L*opt " capacitate de rezistenţă a grinzii pe porţiunea dintre două pene.distanţă între centrele a două pene consecutive.coeficient care ţine cont de slăbiri în zona filetată a bulonului.diametru interior pană inelară: .ut .lunecare din încovofere pe întreaga lungime a elementelor care se îmbină. . A* A ™ k. c w .

m„ P I, e a ku a

- coeficient dc utilizare a mie/ului de lemn din interiorul penei; - coeficient dc ncuniformitate a distribuţiei eforturilor unitare tangenţiale pe suprafaţa de forfccare; - lungime prag de forfecarc; - braţ de pârghie al cuplului de forfecare: •grosime dulap de lemn; - coeficient dc rcducere a capacităţii dc rezistenţă a penelor; - unghi determinat de direcţia efortului ce acţioncază asupra unei pene şi direcţia fibrelor piesei de lemn;

n "pm ‘ număr necesar de pene inelare; h t** - efort axial total; d - diametru tijă; * adâncime de pătrundere a unei tije introduse prin batere sau înşurubare; l,„o - lungime tijă; - diametru gaură pregătită pentru introducerea unui bulon: * diametru tijă; iw* lungime necesară a unui cui: n - număr piese din pachet; c - grosime piese din pachet; / - grosime pachet piese lemn, care se strânge cu buIoane; si * distanţă între axele tijelor în lungul fibrelor clementului; xj - distanţă de la tije până la capătul elementului din lemn, în sens longitudinal fibrelor; S) - distanţă între axele tijelor pe direcţia transversală fibrelor elementului: s4 - distanţă între ultimul rând de tije şi marginea elementului din lemn, pe direcţia transversală fibrelor clementului; c - grosimea celei mai subţiri piese din pachet; - capacitatc dc rezistenţă a unei îmbinări cu tije; y - coeficient parţial de siguranţă; 23

Lm ,„, - capacitate de rezistenţa minimă a unei tije, intr-o secţiune dc forfecare; n, - număr tije; n, - număr secţiuni dc forfccarc în care lucrează tijele; mu - coeficient al condiţiilor de lucru; niu - coeficient care introduce în calcul repartiţia neuniformă a încărcărilor la tije; Uup, - capacitatc de rezistenţă a unei tije intr-o secţiune de forfecare; kt - coeficient de multiplicare; (kt ) n - coeficient de multiplicare; Uori - capacitate de rezistenţă a unei tije cilindrice la strivirea elementelor centrale, pentru o secţiune de forfecare: capacitate de rezistenţă a unei tije cilindrice la strivire elementelor marginale, pentru o secţiune de forfecare; Lumini * capacitate dc rezistenţă a unei tije cilindrice la încovoierea tijei, pentru o secţiune de forfecare; c - grosime a celei mai subţiri piese centrale: a - grosime a celei mai subţiri piese marginale; ku •coeficient dc multiplicare; (ka)u 2 - coeficient de multiplicare; h, - adâncime locaş în grindă; Lear m m" capac itatc de rezistenţa a unei pene lamclarc flexibile din lemn; • capacitate de rezistenţă a unei pene lamelare flexibile din lemn, stabilită din condiţia dc strivire a lemnului; L,uPi - capacitate de rezistenţă a unei pene lamelare flexibile din lemn, stabilită din condiţia de încovoiere a penei; R\x /?,' hp hp tr - rezistenţă de calcul a lemnului la compresiune perpendiculară pe fibre; • rezistenţă de calcul a lemnului la încovoiere statică; - lăţime pană; - înălţime pană; - grosime pană;

24

mK j

- coeficient de variaţie a distribuţiei eforturilor de strivire pc înălţimea penei: ni; - coeficient de variaţie a eforturilor unitare din încovoiere; L^pt - capacitate de rezistenţă a unei pene lamelare flexibile din oţel, stabilita din condiţia dc strivire a lemnului; R\ u m, n /, a / - rezistenţă dc calcul a lemnului la compresiune paralelă cu fibrele; - coeficient de variaţie pe înălţimea penei a distribuţiei eforturilor dc strivire paralelă cu fibrele: - lungime de încastrare a tijei; - grosimea clementului care se susţine: - lungime a tijei şurubului: capacitatc dc rezistenţă a unei îmbinări cu tije solicitată la smulgere: -3,14 - diametru cui; - lungime dc încastrarc a cuiului: - rezistenţă la smulgere a unei tije; - diametru şurub; • lungime de încastrarc a şurubului.

n dt A R\ dy /,

1.4. Clasificarea elementelor şi a construcţiilor din lemn
1.4.1. Din punctul de vedere al raportului dimensiunilor geome­ trice, elementele dc construcţie din lemn se clasifică în: - elemente lineare (bare), la care lungimea elementului este sensibil mai mare decât dimensiunile secţiunii transversale (grinzi simple sau compuse, stâlpi); - structuri plane, la carc una dintre dimensiunile elemen­ tului este sensibil mai mică dccât celelalte două şi care pot

25

precum şi construcţiile demontabile şi remontabile cu durata dc exploatare pe un amplasament sub doi ani. umiditatea de echilibru a lemnului nu va depăşi 12 % .4. care preiau solicitări pe trei direcţii. < . 26 .3. caracterizată prin umiditatea conţinută dc materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi 0 = • 20 ± 2 °C şi a unei umidităţi relative a acrului tp. 2°C şi a unei umidităţi relative a aerului 65 % < . • clasa 2 de exploatare.). caracterizată prin umiditatea conţinuta de materialul lemnos superioară celei dc la clasa 2 de exploatare.4. 1. In prezenta specificaţie tehnică construcţiile şi elemente de construcţie din lemn se clasifică. se definesc următoarele clase de exploatare: • clasa I de exploatare. 80 % . arce. eşafodaje şi susţineri.4. cadre etc. dezvoltate tridimensional.prelua forţe in planul acestora (grinzi cu zăbrele. La elementele dc construcţie din lemn exploatate în clasa 1. 1. 1. (p. • clasa 3 de exploatare. iar la cele din clasa 2. £ 65 % . Din punctul de vedere al condiţiilor în care se exploatează elementele de construcţie din lemn. în funcţie de durata de exploatare în: definitive şi provizorii.4. Observaţie In categoria elementelor şi construcţiilor provizorii se includ: elementele din lemn pentru cofraje. caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi 0 = 20 i.2. umiditatea de echilibru a lemnului nu va depăşi 20 % . pentru asigurarea stabilităţii în plan transversal pe planul elementului se iau măsuri suplimentare de rigidizare şi contravântuire: structuri sţHjţiak’.

Curbele de echilibru higroscopic a lemnului.1.1. 1.1 şi 1. sunt prezentate în figurile 1. Variaţia umidităţii de echilibru a lemnului in funcţie de umiditatea relativa a aerului interior.4.2 UMIDITATEA RELATIVĂ A A E R U LU I INTERIOR % T E M P E R A T U R A A E R U L U I IN T E R IO R °C Flg. în funcţie dc condiţiile dc mediu 27 .5. la diferite temperaturi.

< p .5.5.1. 1. Calculul elementelor de construcţie din lemn se fa pe baza principiilor generale dc verificare a siguranţei construcţiilor prevăzute în S T A S 1 0100/0-75.1. în funcţie dc umiditatea relativă a acrului. prin verificarea comportării corespun­ zătoare faţă de stările limită ce pol apare în diferite etape (execuţie. IV.2. Umiditatea dc echilibru a lemnului. 1 . la temperatura ! 1.5.2 . Verificarea elemeţitelor 1.Flg. Princip ii generale dc alcătuire şi calcul 1. 28 . I I Rlctnentele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului.5.

1.ruperi de diferite naturi.exploatare. Stabilirea celor mai defavorabile caracteristici ale lemnului de construcţie luate în considerare în calcul se va face conform prevederilor de la punctul 1. 1 5.5. Verificarea se face ţinând seama de cele mai defavorabile ipoteze de solicitare şi de cele mai defavorabile caracteristici ale materialelor. stări care implică ieşirea din lucru a construcţiei datorită unor deformaţii remanente excesive.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei.1. principalele fenomene ce pot să conducă la apariţia acestei catcgorii dc stări limită sunt deplasările statice sau dinamice excesive.3.1.5 Influenţa unor abateri sistematice. I 5.3.1. Stabilirea celor mai defavorabile condiţii de solicitare luate în calcul se va face conform prevederilor de la punctul 1. b) stări limită a/e exploatării normale ce corespund întreruperii capacităţii de asigurare a unei exploatări normale a elemen­ telor dc construcţie. Observaţie: în afara verificărilor menţionate.5. a unor condiţii speciale de exploatare sau a unor simplificări introduse în calcule se iau în considerare prin intermediul unor coeficienţi ai condiţiilor dc lucru pentru element.4. principalele fenomene ce pot să conducă la apariţia acestora sunt: . . perioade de reparaţie). cc pot apare în condiţiile considerate.5. 1. 29 .5. a unor alcătuiri parti­ culare.6 La calculul elementelor şi a construcţiilor din lemn se iau în considerare următoarele stări limită: a) stări limită ultime cc corespund epuizării capacităţii de rezis­ tenţă sau unei alte pierderi ireversibile a calităţilor necesare exploatării construcţiilor. prin proiectare trebuie să se asigure durabilitatea construcţiei din lemn la biodegradare printr-o alcătuire corespunzătoare şi măsuri dc prezervare.2.1.

1.5.2. Determ inarea solicitărilor 1.5.2.1 . l a determinarea solicitărilor pentru verificarea la diferite stări limită se va lua în considerare modul real de lucru al elementelor sau al structurii în ansamblu la starea limită considerată, ţinând cont şi de caracterul construcţici (definitivă sau provizorie). 1.5.2.2. Calculul solicitărilor se face cu luarea în considerare a încărcărilor conform prevederilor din ST A S 10101/0-75. valorile normate şi dc calcul fiind stabilite conform standardelor pentru diferite categorii de încărcări. 1.5.2.3. in relaţiile dc calcul din normativ, solicitările sunt considerate cu valorile lor absolute.

1.5.3. Caracteristicile materialului lemnos 1.5.3.1. Valorile de calcul ale rezistenţelor diferitelor specii de lemn utilizate în tehnica construcţiilor sunt stabilite în capitolul 2 pe baza valorilor rezistenţelor caracteristice ale lemnului natural (cu defecte), ţinând seama de fluajul lemnului, de clasa dc exploatare a construcţici şi de siguranţa ncccsară în exploatare. 1.5.3.2. Proiectantul va analiza condiţiile reale dc exploatare a elementelor şi construcţiilor din lemn, care pot conduce la modificarea caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos şi va introduce în calcul coeficicnţi ai condiţiilor de lucru specifici.

1.5.4. Condiţii speciale de calcul 1.5 4.1. Pentru construcţiile dc importanţă excepţională, nominalizate de către organele abilitate prin lege, pot fi admise măsuri de asigurare la nivel superior cclui din prezentul normativ şi pot fi

30

adoptate prescripţii specialc; proiectele astfel elaborate se aprobă de către organele stabilite prin lege. 1.5.4.2. Pentru construcţiile din lemn de serie mare (de ex: case prefabricate) sc pot folosi şi alte relaţii de calcul dccât cele cuprinse în prezentul standard, sau se pot introduce coeficienţi suplimentari ai condiţiilor de lucru, pe baza unor justificări teoretice şi verificări experimentale concludcntc; sc pot, de asemenea, adopta dispoziţii constructive speciale, verificate experimental. 1.5.4.3. I.a clementele de importanţă secundară, pentru verifică­ rile la stările limită ale exploatării normale se permite să se utilizeze metode de calcul simplificate, sau să se verifice numai satisfacerea unor condiţii constructive corespunzătoare, dacă aceste prevederi nu conduc la rezolvări ncacoperitoare prin calcul sau la un consum sporit dc material.

1.5.5. Acţiuni 1.5.5.1. Valorile încărcărilor normate şi ale coeficienţilor parţiali de siguranţă aplicaţi încărcărilor se stabilesc pc baza standar­ delor de acţiuni în vigoare. 1.5.5.2. f.fectul variaţiilor de temperatură climatică nu sc ia în considerare la calculul construcţiilor din lemn. Variaţia dimensională a lemnului în lungul fibrelor la variaţii dc temperatură este mult mai redusă decât la celelalte materiale de construcţii. Coeficientul de dilatare termică a lemnului în lungul fibrelor este de 3. .6 milionimi din lungime pentru fiecare grad de creştere a temperaturii, iar normal pc fibre este de aproximativ 10 ori mai mare. Valoarea redusă a variaţiei dimensionale a lemnului în lungul fibrelor la variaţii de temperatură elimină necesitatea prevederii de rosturi de dilataţie. 1.5.5.3. în cazul unor utilaje şi instalaţii care nu sc încadrează în standardele de acţiuni prevăzute la punctul 1.5.5.1., precum şi la 3 1

calculul elementelor de construcţie din lemn utilizate pentru cofraje, sprijiniri şi eşafodaje, valorile normate ale încărcărilor, ale coefici­ enţilor parţiali dc siguranţa aplicaţi încărcărilor şi ale coeficienţilor dinamici sc determină de către proiectant pe baza datelor din proiectul tehnologic, sau a celor prevăzute în instrucţiunile tehnice speciale.

1.5.5.4. Grupările de încărcări pentru diferitele slări limi ultime şi pentru stări limită ale exploatării normale se stabilesc conform S T A S IOIOI/OA-77.

Cap. 2. M A T E R I A L E 2.1. Specii dc lemn utilizate şi domenii de folosinţă
2.1.1. Principalele specii de lemn indigen utilizate sunt; Lemn dc răşinoasc • bradul, care se încadrează la categoria lemnului uşor şi moale, cu contrageri mici şi rezistenţe mecanice medii; prelucrările mecanice se fac fllră dificultăţi, dar relativ mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre; • b ricele , caracterizat ca un lemn potrivit de greu, moale, cu rezistenţe mecanice foarte mari pentru specia de răşinoase; • molului, caracterizat ca un lemn uşor şi moale, cu contragere totală mică şi rezistenţe mecanice medii; prelucrarea mecani­ că a lemnului de molid se realizează fără dificultăţi; • pinul, care se încadrcază în categoria lemnului greu şi moale, cu rezistenţe bune la solicitări mecanice.

32

2.1. care este un lemn greu şi tare. cu contrageri mari şi rezistenţe apropiate de cele ale stejarului: • gorunul. 33 . atestat ca un lemn greu şi tare. lemn relativ greu şi tare. cu contrageri şi rezistenţe mecanice reduse: • cerul. cu contrageri mari şi rezistenţe mecanice mari.2. cu contrageri mari şi rezistenţe mecanice medii. lemn greu şi tare. care se încadrează în categoria lemnului greu şi tare. având tendinţa dc a crăpa şi a se deforma: • frasinul. din clona indigenă. lemn relativ greu şi tare. cu contracţii mari. care se încadrează in categoria lemnului greu şi tare. cu contrageri şi rezistenţe mecanice la nivel mediu pentru specia de foioase. cu contrageri reduse şi rezistenţe mecanice reduse. lemn uşor şi moale.1. superioare fagului: • fagul. şi din clona adaptată la condiţiile de vegetaţie din ţara noastră (euramcrican). lemn greu şi tare. • plopul. Domeniile de utilizare în tehnica construcţiilor ale diverselor specii de lemn de răşinoase şi foioase sunt prezentate în tabelul 2. similare cu cele ale stejarului: • stejarul. lemn greu şi potrivit de tare. negru sau tremurător. cu contrageri şi rezistenţe mecanice mari. • mesteacănul. cu contrageri mari şi proprietăţi mecanice medii: prezintă dificultăţi la uscare. cu rezistenţe încadrate în categoria medie. • paltinul de câmp sau de munte. • salcâmul de plantaţie.Lemn de foioase • carpenul.

frasm . tâm plărie Elemente structurale cu solicitări mecanice im portante la construcţii civile. industriale şi agrozootehnice. construcţii provizorii. tâm plărie Brad. gorun Stejar Observaţie.1. industriale şi agrozootehnice Elemente structurale in cazul unor solicitân mecanice reduse Elemente structurale la construcţii agrozootehnice. tâm plărie Elemente structurale la dâdiri civile. stâlpi pentru eşafodaje şi susţineri Stâlpi de rezistenţă la construcţii civile. Domeniile dc utilizare a diverselor specii dc lemn indigen la realizarea elementelor structurale Specia Dom enii de utilizare Elemente structurale la clădiri civile. case prefabricate.Tu beiul 2. industriale şi agrozootehnice. case prefab'icate. lem n lamelat încleiat. industriale şi agrozootehnice. m olid Lance Pin Carpen. construcţii provizorii. stâlpi pentru eşafodaje şi susţineri Elemente structurale la clădiri ovile. Domeniile de utilizare pentru diferitele specii de lemn prezentate în tabelul 2. şarpante de acopenş cu deschideri m ici şi m edii Elemente de rezistenţă la construcţii provizorii stâlpi pentru eşafodaje şi susţineri Elemente structurale la construcţii civile. construcţii provizorii panouri de cofraj tâm plărie Elemente structurale cu solicitări reduse. industriale şi agrozootehnice. industriale şi agrozootehnice. paltin Fag Mesteacăn Plop Salcâm Cer. nu sunt restrictive. şarpante de acoperiş pentru deschideri m ici şi m edii.1. Pentru diversele 34 . panouri de cofraj. case prefabricate.

grinzi cu două. Manele şi prăjini” . • S T A S 3416-75 „Lemn rotund pentru piloţi": • S T A S 4342-85 „Lemn rotund de foioase pentru construcţii". Lemnul ecarisat şi semiecarisol se foloseşte sub formă de: scânduri şi dulapi.1. Lemn hrut (rotund): • S T A S 256-79 „l emn pentru mină” : • S T A S 257-78 „Stâlpi şi adaosuri de lemn pentru linii aeriene de telecomunicaţii şi pentru reţele electrice de distribuţie". I. 2. . Materialul lemnos pe sortimente.1. precum şi de corelarea acestora cu categoriile pieselor şi elementelor din lemn prevăzute în prescripţiile tehnice din domeniu. utilizat pentru elementele dc rezistenţă ale construcţiilor din lemn este specificat în următoarele standarde: 2. stabilitate. 2. cu respectarea condiţiilor de rezistenţă.şipci şi rigle. comportare la umiditate şi biodegradare etc.4.4 2.1.4. La alegerea materialului lemnos se ţine seama de condiţiile de exploatare în cadrul construcţiilor. restrole. lăturoaie.categorii dc construcţii se pot utiliza şi alte specii. . cu trei şi cu patru feţe plane şi paralele între ele şi grinzi cu teşituri (cioplitură). . • S T A S 1040-85 „Lemn rotund de răşinoase pentru construcţii.margini.1.3. Sortimentele dc chcrcstca (lemn ccarisat) se livrează la dimen­ siunile stabilite conform ST A S 942-86 „Cherestea de răşinoase. 2. de defectele şi anomaliile admise. 35 .

constructii provizorii. tâm plârie Elemente structurale cu solicitări mecanice im portante la construcţii civile. tâm plârie Larice Pin Carpen.1. lemn lam elat încleiat. case prefabricate. Domeniile de utilizare a diverselor specii dc lemn indigen la realizarea elementelor structurale Specia Brad. tâm plârie Elemente structurale la ciâdi'i civile industriale şi agrozootehnice. tâmplârie Elerrei'te structurale cu solicitări reduse. panouri de cofraj. stâlpi pentru eşafodaje şi susţineri Elemente structurale la construcţii ©vile industriale şi agrozootehnice Elemente structurale in cazul unor solicitări mecanice reduse Elemente structurale la construcţii agrozootehnice stâlpi pentru eşafodaje şi susţineri Stâlpi de rezistenţă la construcţii civile. stâlpi pentru eşafodaje şi susţinen Elemente structurale la clădiri civile. gorun Stejar Observaţie: Domeniile de utilizare pentru diferitele specii dc lemn prezentate in tabelul 2.Tabelul 2. şarpante de acopenş pentru deschideri m ici şi m edii. nu sunt restrictive.1. frasm . construcţii provizorii. case prefabricate. panouri de oofraj. industnale şi agrozootehnice. industnale şi agrozootehnice. Pentru diversele 34 . industriale şi agrozootehnice. case prefabricate. industriale şi agrozootehnice. şarpante de acoperiş cu deschiden mia şi m edii Elemente de rezistenţă la construcţii provizorii. paltin Fag Mesteacăn Plop Salcâm Cer. m olid Domenii de utilizare Elemente structurate ia clădiri civile. construcţii provizorii.

scânduri şi dulapi. de defectele şi anomaliile admise. • S T A S 4342-85 „Lemn rotund dc foioase pentru construcţii” . 2. stabilitate. 35 .4. 2. lăturoaic.1.şipci şi rigle. Sortimentele de cherestea (lemn ecarisat) se livrează la dimen­ siunile stabilite conform ST A S 942-86 „Cherestea dc răşinoasc.margini.1. comportarc la umiditate şi biodegradarc ctc. precum şi dc corelarea acestora cu categoriile pieselor şi elementelor din lemn prevăzute în prescripţiile tehnice din domeniu. cu respectarea condiţiilor dc rezistenţă. cu trei şi cu patru feţe plane şi paralele între ele şi grinzi cu teşituri (cioplitură). 2.4.1. Lemnul ecarisat şi semiecarisat se foloseşte sub formă dc: .2.1 4. Materialul lemnos pc sortimente.3. utilizat pentru clementele de rezistenţa ale construcţiilor din lemn este specificat în următoarele standarde: 2.categorii dc construcţii se pot utiliza şi alte specii. grinzi cu două. Lemn brut (rotund): • ST A S 256-79 „Lemn pentru mină” : • S T A S 257-78 „Stâlpi şi adaosuri de lemn pentru linii aeriene dc telecomunicaţii şi pentru reţele elcctricc de distribuţie*’: • S T A S 1040-85 „Lemn rotund de răşinoasc pentru construcţii. La alegerea materialului lemnos se ţine seama de condiţiile de exploatare în cadrul construcţiilor. Manele şi prăjini": • S T A S 3416-75 „Lemn rotund pentru piloţi*'. . rcstrolc.1. .

2. plop. Dimensiuni nominale". Clase de calitate". S T A S 1961-80 . salcie şi tei.o s 400 500 375 520 430 775 P0.93 1 Brad 2 Lance 3 Molid 4 Pin negru 5 Pin silvestru 6 Carpen 480 600 440 750 560 900 750 700 600 550 840 780 Mesteacăn Paltin Plop Salcâm Cer. Tabelul 2. care se ia în considerare la stabilirea greutăţii proprii a elementelor de construcţie din lemn este specificată în tabelul 2. Clase de calitate".2. jugastru. Clase de calitate".1. Clase de calitate". stejar 36 ..Cherestea de arin. Comentariul C. gorun. mesteacăn şi salcâm. Clasele de calitate pentru diferitele specii de lemn sunt specificate în S T A S 1928-90 „Cherestea de stejar. M asa volum ică Masa volumică pentru principalele specii dc material lemnos utilizate în construcţii. S T A S 3575-86 .Dimensiuni nominale" şi conform S T A S 8689-86 „Cherestea de foioase. păr şi ulm. paltin. frasin. S T A S 1949-86 „Cherestea de răşinoase.95 Nr.2 2. Specia p o . Masa volumică p (kg/m3 ) Nr.Cherestea de fag. Clase de calitate'.. 7 8 9 10 1 1 1 2 Fag Specia p o . Clase de calitate". carpen. S T A S 3363-86 „Cherestea de cireş.2.2. S T A S 6709-86 „Cherestea de arţar.4. precum şi la dimensiunile stabilite pe bază de înţelegere între producător şi beneficiar.o s 630 600 510 310 710 640 P0.

2. în N/mm’. 2.3.3. 37 . sunt date pentru umiditatea de echilibru a lemnului de 12 % şi pentru durata dc acţiune a încărcărilor de cel mult 3 minute.3. Rezistenţele caracteristice ale lem nului masiv la diferite solicitări 2.1.2. se vor majora cu 15 % . Comentariul C. • Rezistenţele de calcul luate în considerare la proiectarea construcţiilor din lemn sunt determinate în paragraful 2. pentru diferite solicitări ale diverselor specii de material lemnos (în cazul lemnului masiv) sunt date în tabelul 2. Pentru lemnul rotund.3.4.1.3. Comentariul C.2. Rezistenţele caracteristice.Observaţie. 2.3. 2.3.05) în cazul în care rezultanta supraîncărcărilor ce solicită elementele dc construcţie din lemn acţionează antigravitaţional (caz frecvent întâlnit la calculul acoperi­ şurilor uşoare din lemn cu pantă redusă în zonele cu valori mari ale presiunii dinamice de bază a vântului). indiferent dc spccic. Comentariul C‘.3. •Lemnul ce se înscrie în clasa III dc calitatc nu va fi folosit la realizarea elementelor structurale. 2. rezistenţele caracteristice specifi­ cate în tabelul 2. Observaţii • Rezistenţele caracteristice specificate în tabelul 2. La stabilirea celor mai defavorabile condiţii dc solicitare luate în considerare în calcul se va adopta valoarea maximă a masei volumice (pooj) în cazul în care rezultanta supraîncărcărilor care solicită elementele de construcţie acţionează gravitaţional şi valoarea minimă a masei volumice (P 0. 2.

1 1 9 .8 27.6 - 4 .6 20.0 160 45.05) Şi ale modulul de elasticitate transversal (C/'o.5 - 6. salcâm frasin.8 Rti 1 direcţia fibrelor 1 0 .7 2. 6 ) pentru diferite specii de lemn şi pentru umiditatea de echilibru a lemnului având valoarea de 12 % sunt date în tabelul 2.5 13.4 9.0 8.7 3. Valorile caracteristice ale modulului dc elasticit dirccţic longitudinala fibrelor (£ 0. R.T abelul 2.8 5.0 - 3.4 9.5 1 6 .4 5.3 21.24.2 1 0 . a.2 3 . Rezistenţele caracteristice ale lemnului natural (N/mm") Molid.6 4.5 6.0 - .3 22.0 28. 38 .0 4 .4 1 6 .8 1 5 .0 1 2 . lance. mesteacăn.0 24.3.4 7.0 1 4 .0 21.2 3.2 2.0 2 - 2.8 9.5 1 8 .0 31.0 4. carpen Plop Clase de calitate 1 II III 1 II III 1 II III 1 II in Încovoiere statică Ri Întindere în lungul fibrelor Com presiune in lungul fibrelor Com presiune in plan norm al pe direcţia fibrelor Forfecare in lungul fibrelor *.3.7 1 4 .9 2 40 1 15.3. 8 . cer.os). Fag.9 1 9 .0 1 2 .5 - Forfecare in plan norm al pe 2 .4 - 1 1 .7 - 5.9 - 1 0 .0 1 - 2.0 40. pin Natura solicitării Simbol Stejar.6 6.4 8 . precum şi valorile medii (£.0 1 0 .4. gorun.3 3. brad.4 .0 4.8 11.0 1 6 .

frasin. brad. se stabilesc cu relaţia: Rt.4. mesteacăn.4.4. carpen 9 000 8 000 9 500 E 11300 10 000 11500 8 000 12000 14 300 10 000 Modulul de elasticitate transversal G (N/mm*) G 0 . Rezistentele de calcul.0 3 4 000 G 5 000 Specia materialului lemnos C omentariul C. în funcţie de condiţiile de exploatare ale elementelor dc construcţie care se proiectează. /?. în care: • m „ sunt coeficienţi ai condiţiilor dc lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos.T abelul 2.) 39 .4.1. salcâm Fag.. pin Plop Stejar. definiţi pe baza condiţiilor de microclimat în care sunt exploatate elementele dc construcţie care se proiectează şi a căror valori sunt date în cadrul paragrafului 2.3. Valorile caracteristice şi medii ale modulului de elasticitate Modulul de elasticitate paralel cu direcţia fibrelor la limita de proporţionalitate E (N/mm2 ) Eo .3. 2. la diverse solicitări. h . 2.cs Molid. larice. ale diferitelor spccii dc material lemnos. R. Rezistenţele de calcul ale lem nului m asiv 2.1. (2. cer.. gorun.2.

•ni,/, sunt coeficienţi ai condiţiilor dc lucru, stabiliţi în funcţie de durata de acţiune a încărcărilor, cu valorile specificate în cadrul paragrafului 2.4.3.; •R, sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. la diverse solicitări, specificate în tabelul 2.3.: •y, sunt coeficienţi parţiali dc siguranţă, definiţi în funcţic dc tipul solicitărilor in paragraful 2.4.4. Comentariul C. 2.4.1.

2.4.2. Coeficienţii condiţiilor dc lucru m,„ au valorile da tabelul 2.5., în funcţie de solicitare şi de clasele de exploatare a elementelor de construcţie din lemn care se proicctca/ă. definite conform paragrafului 1.2.2. Comentariul C'. 2.4.2.

2.4.3. Coeficienţii condiţiilor dc lucru mlf, au valorile da tabelul 2.6.. in funcţie dc tipul acţiunilor şi dc durata de acţionare a acestora asupra elementelor de construcţie. Comentariul C. 2.4.3

2.4.4. l.a proiectarea elementelor structurale din lemn. valo cocficientului ni,,, sc stabileşte luând în considcrarc ponderea procen­ tuală pe care o au diferitele tipuri dc încărcări, în funcţie de clasa de duratâ (permanente, de lungă durată sau de scurtă durată).

40

Tabelul 2.5. Valorile coeficienţilor condiţiilor de lucru mH l Valorile coeficienţilor m u , pentru clasa de exploatare 1 2 3 0,75

Solicitarea

Simbol

Esenţa

încovoiere statică

m oi

Râşinoase Foioase

întindere in lungul fibrelor Compresiune în lungul fibrelor Compresiune in plan norm al pe direcţia fibrelor Forfecare in lungul fibrelor Forfecare in plan norm al pe direcţia fibrelor Modulul de elasticitate la încovoiere staticâ

m m

Râşinoase Foioase Râşinoase Foioase

0,90 0.75 0,70 1,00 0,90 0.70

M u C 'i

Râşinoase Foioase Râşinoase Foioase

msi

0,80

m utj.

Râşinoase Foioase Râşinoase Foioase

0,80

m*

0,90

41

T abelul 2.6. Valorile coeficienţilor de lucru Valorile coeficienţilor m < * pentru esenţa: răşinoase. foioase moi 0,55 lt)d S 0,65 1,00 0,80 m ac 0,85 1 ,D O 0,90 m < n 0.95 1 .00 mat 1,00 0,95 1,00 0,85 0.90 foioase tari 0,60 0,70

Solicitarea

Clasa de durată a încărcărilor

Simbol

Permanente încovoiere statică Forfecare Lungă durată Scurtă durată Permanente Compresiune Lungă durată Scurtă durată Permanente întindere Lungă durată Scurtă durată Modulul de elasticitate Toate clasele

Observaţii: în catcgoria răşinoase sunt incluse spcciilc: molid, brad, laricc şi pin: în catcgoria foioase moi este inclus plopul; în catcgoria foioase tari sunt inclusc: stejarul, gorunul, cerul, salcâmul, fagul, mesteacănul, frasinul şi carpenul.

2.4.5. Coeficienţii parţiali dc siguranţă y, au valorile din tabelul 2.7., în funcţie de solicitări.

5. 2. 1 Valorile coeficienţilor yi 1. crt. Elem ente metalice pentru îm b in ă ri şi structuri mixte 2. S T A S 1454-80.20 Y « 1. conform S T A S 2111-90. şuruburi pentru lemn conform S T A S 925-80.1. S T A S 1451-80.4.25 Solicitarea încovoiere intindere: Simbol Y' •în secţiuni fără slăbiri -în secţiuni cu slăbiri 2 3 Compresiune în lungul fibrelor şi perpendicular pe direcţia fibrelor Forfecare în lungul fibrelor -unilaterală -bilaterală Yc|.4. S T A S 1455-80 şi S T A S 1755-80.5. Valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă Yi Nr. S T A S 1453-80. S T A S 1452-80.10 5 Forfecare în plan normal pe direcţia fibrelor Comentariul C.40 1.10 1. Pentru realizarea asamblajelor la eonstrucţiilc din lemn se folosesc următoarele mijloace de îmbinare metalicc: -cuie din sârmă de oţel.7. Yci 4 1.25 Y'l Y»i 1. 43 .10 1.T abelul 2. 2.

măsuri dc protecţie şi detalii de alcătuire care să permită ventilarea elementelor de construcţie fară a inducc în structura de rezistenţă deformaţii pericu­ loase sau creşterea eforturilor secţionale. C A P . şaibe confecţionate din tablă groasă. se vor adopta de 44 . inele metalice. pentru realizarea elementelor întinse (montanţi.5. diagonale.1. 3.2.. în acest caz. 2. La proiectarea construcţiilor din lemn sc vor adopta măsuri şi soluţii constructiva dc protecţie împotriva atacului ciuper­ cilor şi a insectelor xilofage şi de evitare a umezim. 3. Dacă la punerea în operă materialul lemnos are o umiditate mare (dar maxim 2 0 % ) şi nu există posibilitatea de a fi uscat pe şantier. sc vor adopta soluţii constructive. în conformitate cu ST A S 2925-86 „Protecţia lemnului din construcţii împotriva atacului ciupercilor şi insectelor xilofage” .). care să conducă la o conservare bună a materialului lemnos folosit. profilc laminate ele.1. oţelbeton sau profilc laminate.1.1. tiranţi etc.piuliţe hexagonale şi pătrate conform ST A S 922-89 şi ST A S 926-90: . tălpile inferioare ale fermelor. Rezistenţele de calcul ale acestor elemente sc iau conform ST A S 10108-94. P R E V E D E R I G E N E R A L E P R IV IN D P R O IE C T A R E A C O N S T R U C Ţ IIL O R D IN L E M N 3.huloane confecţionate din oţel beton O B 37.2. Prescripţii generale de proiectare 3. La proiectarea şi execuţia unor subansamble de cons ţie lemn-metal sc foloseşte.

cu asamblaje metalice) şi care sunt uşor accesibile pentru reglare şi control (este exclusă folosirea îmbinărilor cu cep). popi. grupate în următoarele situaţii de încărcare: Ipoteza I încărcarea permanentă + încărcarea din zăpadă. subansamblelor şi a construcţiilor din lemn. 3.2. cu tije. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale” . pane. cu cuie din lemn sau cu pene elastice. Sistemele constructive se vor stabili astfel încât să se asigure o execuţie şi o montare simplă in acest scop se va folosi un număr cât mai redus dc secţiuni diferite de cherestea (fTirft a spori însă consumul dc material). I’entru calculul elementelor.2. căpriori.2. 3. Prescripţii generale de alcătuire şi calcul 3. elementele metalice folosite pentru montaj sau solidarizare trebuie sâ permită controlul şi protecţia in timpul exploatării şi să poată fi înlocuite uşor. se recomandă folosirea unor subansamble structurale fiiră piese metalice.3. cu excepţia elementelor şarpantei.preferinţa îmbinări care nu sunt influenţate de variaţiile de umiditate (îmbinări încleiate.1. 45 . De asemenea. 3. Clementele şarpantei (astcrcala. pe şantier executându-se numai operaţiuni de montare.4. In cazurile în care construcţiile sunt supuse acţiunii unor medii corosive pentru metal. contrafişe.1. cleşti şi tălpi) se calculează la încărcările de calcul stabilite conform standardelor de acţiuni. 3. şipci.1. de exemplu cu îmbinări prin încleierc. se iau în considerare grupările de încărcări stabilite in ST A S I0I0I/0A-77 „Acţiuni în construcţii.2. se vor prefera subansamble constructive ce se pot prefabrica în ateliere dotate corespunzător.

46 . în cazul acoperişurilor foarte uşoare (la care încărcarea permanentă are valori reduse) amplasate în zone cu valori mari ale presiunii dinamice de bază a vântului. 3. iar dacă distanţa este mai mare de 15 cm. se consideră că forţa concentrată sc distribuie pe o lăţime dc 50 cm.2.Ipoteza a Il-a: încărcarea permanentă 4 încărcarea exterioară din vânt (la care se adaugă efectul sucţiunii interioare) f jumătate din intensitatea încărcării din /ăpadă. dacă distanţa între axele scândurilor este sub 15 cm sc consideră că forţa conccntrată se distribuie la două scânduri. forţa concentrată se repartizează unei singure scânduri.4. Observaţii: • La calculul şipcilor nu se ia în considerare ipoteza a Hl-a.5 % . • La calculul asterelci.2. dacă elementul dc construcţie nu trebuie dimensionat constructiv şi dacă sortimentul de material lemnos existent nu conduce la valori ale eforturilor unitare mai reduse. întrucât circulaţia pe acopcrişul în execuţie. inclusiv ancorajele. In cazul a două straturi de scânduri suprapuse. sau în cazul unui strat dc scânduri solidarizat cu rigle transversale.2. respectiv . majorată cu un coeficient al încărcării n ■ * 1. Eforturile unitare efective nu trebuie să difere faţă dc rezistenţele dc calcul decât în limitele ccartului de + 3%. Ipoteza a Hl-a: încărcarea permanentă + o forţă concentrată (aplicată în poziţia în care produce cea mai defavo­ rabilă stare dc solicitare) având valoarea normată de 1000 N. se asigură pc podini de repartiţie a încărcărilor sau numai pe căpriori. elementele de acoperiş. se vor verifica suplimentar la ipoteza dc calcul: Ipoteza a lV-a: încărcarea permanentă + încărcarea exterioară din vânt (la care se adaugă efectul presiunii interioare).3. 3. în acest caz.

se vor respecta următoarele recomandări: se vor evita îmbinările la care transmiterea eforturilor se face prin mai multe mijloace dc asamblare cu rigidităţi diferite (dc exemplu chertâri şi tije).la elementele întinse. Pentru asigurarea comportării în exploatare a sistemelor constructive adoptate cât mai aproape dc ipotezele de calcul admise. în calcul se va ţine cont de solicitările suplimentare cc apar. . barele vor fi centrate la noduri.la clementele comprimate.5.)- 3. se recomandă ca îmbinările de continuitate să fie amplasate în apropierea nodurilor şi să se realizeze transmiterea eforturilor direct prin îmbinare cap la cap. amplasate dc fiecare parte a rostului. la grinzile cu zăbrele.3.2. eclisele dc solidarizare vor avea o lungime dc ccl puţin trei ori mai mare decât lăţimea clementelor înnădite şi vor fi fixate cu cel puţin două buloane cu diametrul mai marc sau egal cu 12 mm. o repartizare uniformă a eforturilor in toate elementele componente ale barelor compuse comprimate sau întinse. prin adoptarea unor prinderi corespun­ zătoare: . pe cât posibil. acestea vor fi obligatoriu verificate la acţiunile provenite din transport şi 47 .2. în cazul utilizării unor subansamble prefabricate.se va urmări. ferme cu zăbrele static determinate etc. se recomandă adoptarea unor sisteme static determinate (grinzi simplu rezemate. . când nu se pot folosi subansamble prefabricate. evitându-se momentele datorate excentricită­ ţii. arce cu trei articulaţii. găurile pentru buloane vor fi ovalizatc pentru a asigura transmiterea dircctâ a efortului în barele comprimate. se recomandă ca eforturile sâ se transmită centric. în cazurile în care din considerente de ordin constructiv nu se pot evita prinderile excentrice.6. iar îmbinările de continuitate vor fi amplasate în zonele cu solicitări reduse.

în cazul elementelor portante cu secţiune compusă. este necesar ca grosimea minimă a unei piese (scânduri) să fie dc 24 mm şi să aibă aria sccţiunii transversale de cel puţin 1. 3.2. în cazul elementelor solicitate la întindere pentru carc tensiunea normală maximă depăşeşte 70 % din rezistenţa de calcul la întindere./ ^ 0. când sc asigură in permanentă forţa dc compresiune printr-o supraveghere continuă a construcţici.9. Rectul favorabil al forţei de frecare nu sc va lua in calcul decât in cazuri cu totul excepţionale. Având în vedere valoarea redusă a eforturilor suplimen­ tare ce apar din cauza variaţiei de temperatură. în acest ca/.3 pentru suprafeţe frontale: .7.montaj.2. stabilite de către proiectant.6. Grosimea secţiunii slăbite trebuie să fie de minimum 38 mm. hlemcntclc portante cu secţiune simplă întinse din lemn trebuie să aibă aria secţiunii nete (rezultată în urma scăderii slăbirilor din secţiune) de cel puţin 4 000 mm' şi minimum 2/3 din aria secţiunii brute. în cazul în care frecarea acţionează cu cfcct defavorabil. adoptându-se schemele statice şi grupările de încărcări corespunzătoare acestor faze de lucru.2 pentru suprafeţe laterale. 3. realizată din scânduri bătute în cuie sau prin încleicre.10. a uscării sau umflării lemnului. 3.2. coeficienţii de frecare. iar a secţiunii brute de minimum 58 mm.400 mm2./ luaţi in calcul nu vor depăşi valorile: / s 0. Nu se admite luarea în considerare a frecării intre piesele supuse la vibraţii sau şocuri. acestea nu se iau în considerare la calculul construcţiilor din lemn 3.8. coeficientul de frecare se va lua cu valoarea 0.2. Grosimea pieselor 48 .

(3. I. a . 3.0.5 h când R / bh 5 0. (3.1 h când R / bh > 0. 49 .0.5 N/mm’ .2).5 h Observaţie: h _ C JL + . in mm.25 /.a grinzile încovoiate trebuie evitate slăbirile amplasate in zonele de solicitare maxima la forţă tăietoare.11.1) şi (3. când 120 mm < h < 180 mm. când h £ 120 mm. când £ 180 mm. 3.care alcătuiesc elementele compuse încleiate nu este limitată inferior.2 N/mm2 . Cliertarcn grinzilor încovoiate la reazem Pentru valori intermediare ale raportului R/bh.2. iar b şi h dimensiunile secţiunii transversale.0. t Observai ie: a . în N. R fiind rcacţiunea.5 h a . a se va determina prin interpolare liniară.1.3 h a = 0.) să se limiteze la valorile: a ~ 0.1) a = 0.*+ Fig.2) Pentru mărimea a se va adopta valoarea minimă rezidtată in urma aplicării relaţiilor (3. and R / bh ~ 0.1.3 N/mm2. în cazurile în care acest lucru nu este posibil se recomandă ca adâncimea maximă a chertării în zona întinsă de la reazem (fig 3. iar superior se recomandă să nu depăşească 50 mm.

S tab ilirea dcschidcrii dc calcul 3-3. Stabilirea dcschidcrii dc calcul la grinzi din lemn. I.2.3. rc/cmalc pc zidărie 50 .3. Lungimea minimă a clicrtării (v. astfel: 3.2). 3.1). 3.1.1. fig.2.) trebu îndeplinească condiţiile: c> h şi Ci >4a.3. (3-3) Sc recomandă ca tăierea să se facă oblic (linia punctată din figura 3.1.1.12.a grinzile simplu rezemate care sprijină pe zi direct sau prin intermediul unor centuri (fig. Deschiderea de calcul a elementelor de construcţie din lemn sc va stabili în funcţic dc lipul elementului dc construcţie. 3. schema statică adoptată şi natura reazemelor. astfel încât să nu sc depăşească rezistenţele dc calcul în Icnin la compresiune perpendiculară pc fibre şi va fi dc miniin 200 mm. 3. In cazul în care în apropierea reazemelor acţionează forţe concentrate cu valori mari sc intcrzicc cxecutarca chcrlărilor. lungimea de rezemare a acestora direct pe zidărie sc va determina prin calcul. deschiderea dc calcul sc va considera egală cu lumina golului majorată cu 5 % . Fi}*.

3.4. nu vor depăşi valorile deformaţiilor maxime admise.2.1.3.1. în cazul grinzilor cu contrafişe (fig.. U . deschiderea dc caicul va fi egală cu distanţa între axele elementelor dc reazem.1.3.pentru travcilc I .3.5). care nu induce împingere orizontală în clementul vertical.. şipci. având deschidcrca dc calcul egală cu lumina între reazeme. stabilite pc baza relaţiei (3. 5 a (34) V / *• 3 \ / i4 o . 3. blementele dc şarpantă (astereală. D eform aţii maxime admise 3. =/„ ♦a : pentru travcca«.I). Informaţiile maxime finale ale elementelor încovoiate. \ / U u I ' . 5 1 .2. date în tabelul 3.3.3.3.1.(/? . 3.1.4. 3.4. căpriori şi pane) se calculează ca grinzi simplu rezemate. însă cel mult distanţa între axele reazemelor.o " \ \ / / •. La grinzile simplu rezemate care sprijină pe stâlpi sau pc grinzi din lemn. majorată cu 10 cm. Deschiderile de calcul ia grinzile continue se vor considera egale cu distanţele între axele reazemelor. 3. o* S S w-2 • n-1 s / f» K Fig.3) deschiderea de calcul va fi: .o 2 /4 = / n + l .3. 3. Deschideri dc calcul la grinzi cu contrafişe Observaţie: La stâlpul marginal se recomanda varianta cu contrafişa dusă până la fundaţie.

3.. •cu finisai din tencuială Elemente de şarpantă astereaiă şi şipa -pane şi căpriori. -cu finisaj din lem n. f i săgeata datorată încărcărilor temporare: .4.fi .f . Defbrmaţiile maxime finale de încovoiere (fig. (3-5) în carc: . pentru elemente de construcţie cu caracter: Definitiv Grinzile planşeelor dintre etaje -cu finisaj din lem n. -cu finisaj din tencuială Sprosunle ferestrelor Ferme din lem n.2. Rigle şi stâlpi la pereţi.f este săgeata (deformaţia transversală pe axa elementului) datorată încărcărilor permanente. carc se stabileşte prin calcul ca fiind săgeata grinzii încărcată cu sarcinile permanente şi cu 1/2 din sarcinile utile. -pane ladolii. * * = / > +/>+/.contrasăgeata iniţială a grinzii neîncărcate. Valori ale dcformaţiilor maxime admise Valoarea deformaţiilor maxime admise (A). in funcţie de deschiderea de calcul (/«).săgeata datorată defomiaţiei îmbinărilor: . Tabelul 3. -cu alte tipun de îm binări Grinzi realizate prin incleiere 52 fc/ 250 kl 300 fc/150 t/200 fc/400 tel 250 k l 300 Ic1200 k l 400 kl 500 kl 500 k 1350 fc/400 k l 150 k l 300 k 1200 Ici 250 Provizoriu kl 200 k l 250 Elementul de construcţie . -cu îm binări cu tije.1.4 stabilesc cu relaţia: / . grinzi cu inim ă plină.3.

00 3 1.6) 3. V: )■ (3.4.2.4 2. Clasa de durată a încărcărilor Permanente Lungă durată Scurtă durată Clasa de exploatare a construcţiilor 1 şi 2 0.4.50 0. Valorile coeficientului Nr.25 0.2. în funcţie de durata dc acţiune a încărcărilor şi dc clasa de exploatare a construcţici sunt date în tabelul 3. Valorile coeficientului A:*. Tabelul 3.00 .50 0.2 Săgeţile şi se stabilesc pc baza încărcărilor normate.2. pentru secţiunea brută a clementului. 1 .2.3. 2.00 0. 3. luând în considerare modulul dc elasticitate mediu E. neafectate dc coeficienţii încărcărilor. Deformaţii le ţ\ şi /? sc stabilesc ca valori finale ţinând cont de fenomenul de fluaj şi dc umiditatea de cchilibru a materialului lemnos.. cu relaţiile: f\ = /i fi sf i^ (1 ' k\k. 3 4. crt. Sflgeata maximă finală ta grinzile încovoiate 3.Fii*. 3.1.

Grinzile cu zăbrele executate fară tavan j suspendat se vor executa cu o contrasăgcatâ de minim / . j 54 . -buloane.0 mm 0 . crt.2 4. 3.3. ftră contrasăgeată. / 200 (/t fiind deschiderea de calcul a grinzii).efortul efectiv în tijă. în funcţie de tipul îmbinărilor şi de diametrul tijelor. în mod obişnuit. Dct'ormaţia din curgerea lentă a îmbinărilor.4. . La grinzile cu secţiune compusă solicitate la încovoiere.0 m m 0.5 d ( L I L ivp )^ 2.4. 3.0 mm 3.0 2 3 Observaţie: d reprezintă diametrul tijei. Valori ale deformaţiilor îmbinărilor. 1 Tipul îmbinării Îm binări prin chertare îm binări cu tije dlindnce: -cuie./. I J £ 2.. se execută o contrasăgeată egală cu săgeata produsă de încărcărilc permanente plus jumătate din acţiunile | temporare cvasipcrmanente.00 m) sc realizează. Nr.3.3. -şuruburi imbinăn cu pene Deformaţia maximă datorată curgerii lente a îmbinărilor (mm) 1. / . Grinzile din lemn încovoiate. Tabelul 3. .5 0. valorile din tabelul 3.l</ +lmm£2. alcătuite cu sccţiunc simplă şi utilizate la elemente de construcţie cu deschideri reduse (/ < 6. prccum şi la grinzile cu zăbrele.LiUr capacitatea dc rezistenţă minimă a tijei.4.4.3.

Lungimi de flambaj la bare comprimate axial Tipul de rezemare nodl: translaţie şi rotire îm piedicate nod k: translaţie şi rotire îm piedicate nodi: translaţie împiedicată şi rotire hberă nod k: translaţie şi rotire îm piedicate nodi: translaţie împiedicata şi rotire bberâ nod k: translaţie împiedicată şi rotire liberă nodi: translaţie liberă şt rotire împiedicată nod k: translaţie şi rotire îm piedicate 55 .5.3.5. Tabelul 3.4. ale barelor cu secţiunc simplă solicitate la compresiune se iau din tabelul 3. Lungimile dc flambaj.1. în funcţie de tipul legăturilor mecanice la capete. L u n g im i d c fla m b a j şi c o e fic ic n ţi de zvelteţe lim ită 3.4.

2. Lungimile dc flambaj.3. 56 .5. I ale barelor grinzilor eu zflbrcle se iau conform tabelului 3.5.

/ t .5.Tabelul 3.distanţa intre nodurile fixate îm potriva deplasăm elem entului transversal planului grinzii cu zăbrelele 57 . Lungimi de flambaj la barele grinzilor cu zăbrele Grinzi cu zăbrele simple Lungim i de flam baj (/ » ) a elem entelor Talpă in planul grinzii 1 Diagonale şi m ontanţi / Schema grinzii Direcţia de flam baj transversal planului h 1 in care: /.lungim ea elem entului între nodurile teoretice de la capete.

6. 1 A /i! H/v?l Lungimea de flambaj (li) a diagonalelor h 1 0.valorile absolute ale eforturilor N \ şi N? 3. I Nil (ilAbl . 58 .Grinzi cu zăbrele încrucişate prinse intre eie in punctul de intersecţie Schema grinzii Direcţia de flam baj in planul grinzii Relaţii între N \ şi A / 2 A / 2<0 in planul norm al pe planul grinzii în cazul in care. Coeficienţii de zvelteţe.8 x/ A 0./ . W ? . N \ . A / ? =0 N2>0. ai elementelor comprim definiţi ca raportul dintre lungimea de flambaj şi raza de giraţie corespunzătoare secţiunii elementului pe direcţia de calcul la flambaj.efortul in contradiagonalâ.5. lungimile de flambaj ale stâlpilor se vor lua egale eu distanţa dintre legăturile cc împicdică deplasarea pe această direcţie. X„.8 x/ . prevăzute în tabelul 3. 3. La structurile în cadre din lemn.4. nu vor depăşi valorile maxime admisibile. In care.efortul la compresiune In bara ce se calculează la flam baj. lungimile dc flamb planul cadrului pentru stâlpi cu secţiune constantă se stabilesc în funcţie de condiţiile de rezemare mecanică la extremităţi. cele negative compresiune.3. 1 N\\ <1 A / a i Ni> 0.5. > . valorile pozitive reprezintă întindere. în plan normal pe planul cadrului.

Tabelul 3. =/?( 4 -S.1. mr (4. C A L C U L U L BA R E LO R DIN LEM N CU SECŢIUNE SIM PLA 4.este capacitatea de rezistenţă a barei din lemn masiv la solicitarea i (întindere. diagonale şi m ontanţi de reazem -celelalte elemente 2 Stâlpi principali Stâlpi secundari (la pereţi. pentru: Construcţii definitive La gnnzi cu zăbrele şi arce -tdlpi. stabilită în funcţic de specia de material lemnos.1. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: F. crt Denumirea elementelor 1 3 4 Cap. 4. la diferite solicitări. . R î rezistenţa de calcul la solicitarea /. Coeficienţi < le zvelteţe maximi admişi Coeficienţi de zvelteţe maximi admişi.1. Relaţii generale de calcul 4.6. clasa de calitate a lemnului şi 59 .1) în care: F. forfecare etc. încovoiere. compresiune. luminatoare etc) şi zăbrelele stâlpilor cu secţiune compusâ Contravântuiri 150 175 120 150 200 Construcţii provizorii 175 200 150 175 Nr. Capacitatea de rezistenţă a barelor simple din lemn.) în N sau N mm.

.90 4. •alte caracteristici.00 3 Procedeul de tratare 3 0.85 0.1.1 Valori ale coeficienţilor de tratare.3.00 1. 4 Lemn ignifugat 1.1.2).1. modul de rezistenţă). 4. (tab. Tabelul 4. dimensiunile pieselor şi clasa de exploatare a construcţiilor. pentru: •m odulul de elasticitate. 1 2 Clasa de exploatare a construcţiei 1şi 2 Lemn netratat Lemn tratat pe suprafaţă Lemn tratat în masâ având m axim um 100 m m grosim e. 4. în funcţie de metodele de prezervare.. crt. Comentariul C. 60 .caracteristica sccţională (arie. ntr coeficient dc tratare (v. la proiectarea acestora se vor respecta rapoartele maxime indicate in tabelul 4.1.2. Pentru a se evita supradimensionarea elementelo construcţie din condiţia de stabilitate laterală. în mm sau mm’.70 0.95 0. m.90 0. Coeficienţii de tratare.) introduc în c modificarea rezistenţelor materialului lemnos.1.1.90 0.condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie conform relaţiei 2. S. mT Nr. 4. paragraful 4. în N/mm2 .2.

). A.1. 1 2 3 Condiţii de asigurare la flambaj lateral Când nu există reazeme interm ediare pe latura comprimată Când se asigură rigidizarea laturii com prim ate cu pane sau tiranţi Când se asigură rigidizarea laturii compnmate prin platetajul elem entului de planşeu Când se asigurâ rigidizarea elementului în planul flam bajului atât în zona com prim ată. =/?.Tabelul 4.coeficientul de tratare a lemnului cu valoarea specificată în tabelul 4.1.2. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie. stabilită conform paragra­ fului 4. Bare solicitate la întindere axială paralelă cu fibrele 4.2. . în funcţie de specia de material lemnos. (4.. stabilită conform relaţiei (2.aria netă a secţiunii calculate. m. în N/mm‘.2.. în N.2. sc stabileşte cu relaţia: T. crt. cât şi In zona întinsă Raport maxim h/b 4/1 5/1 6/1 4 9/1 4.2. C'apacitatca dc rezistenţă a elementelor din lemn masiv solicitate la întindere axială paralelă cu fibrele.1. in care: R] rezistenţa de calcul a lemnului masiv la întindere axială. Condiţii de asigurare la flambaj lateral Nr.m . AWI -mr . .2) 6 1 .

coeficient de flambaj.coeficient de tratare a lemnului. subunitar. Aiailt.2.3.4.1). < 44> în care: /?‘u . în funcţie de specia de material lemnos.3. 62 . stabilită conform relaţiilor din paragraful 4.3) In care: Ahrut “ aria secţiunii brute a clementului. în mm".2.3.suma ariilor tuturor slăbirilor cumulate pe maxim 200 mm lungime.2. în mm". clasa de calitate a lemnului şi condiţiile dc exploatare a elementelor de construcţie.3. în N. ntr . C f. Aria netă a secţiunii barei întinse se caleulcazâ cu relaţia: An ir/ ~ Ahmi ~ Aylâfiiris (4. în N/mm2 .2. paralelă cu fibrele.rezistenţa dc calcul a lemnului masiv la compresiune axială. 4. cu valorile specificate în tabelul 4.3.9. Aria netă a secţiunii de calcul şi dimensiunile secţiunii vor îndeplini condiţiile prevăzute în paragraful 3. în mm": A sicthm .1. tp < . se stabileşte cu relaţia: C. calculat conform indica­ ţiilor din paragraful 4. stabilită conform relaţiei (2. Capacitatea de rezistenţă a elementelor din lemn m cu secţiune simplă.i ~ aria secţiunii de calcul a barei slăbite. B a re solicitate la compresiune axială paralelă cu fibrele 4. solicitate la compresiune axială paralel cu fibrele.1.

c) .pentru secţiuni cu slăbiri ce depăşesc 25 % din secţiunea brută şi nu sunt pc feţele paralele cu direcţia de flambaj (fig.1. . h )= 4■ A „.A l1lhul « A fle . a şi b) . 4.4. barele sc calculează la compresiune cxcentrică. sau cu slăbiri ce nu depăşesc 25 % din secţiunea brută şi nu sunt pc feţele paralele cu direcţia de calcul la flambaj (fig.1. .2. x 63 . < /).Aiaiiul = Ah n t.pentru secţiuni fară slăbiri..pentru secţiuni cu slăbiri simetrice care sunt pc feţe paralele cu direcţia dc flambaj (fig. . Aria de calcul la barele comprimate sc stabileşte în funcţie dc At. momentul rezultând din aplicarea cxccntrică a forţei de compresiune. 4. /3 S Ahm .3. rcspcctiv netă a secţiunii celei mai solicitate). 4 .1.n „ şi Anrt (aria brută. astfel: . In cazul slăbirilor nesimetrice care sunt pc feţele paralele cu direcţia dc flambaj (fig 4.1.

4.1. *1 -0 3100 < f> c in care: *U f oo Jî pentru X S 75 (4. cu valorile din tabelul 4 calculează cu relaţiile: < (> . Cocflcicntul de flambaj.. Variante de apariţie a slăbirilor la barele comprimate: .A" N |N Tu T rX I In T Fi«.v . /. < p .. şi raza minimă dc giraţie pe direcţia de flambaj considerată. i. 64 . stabilit ca raportul dintre lungimea dc flambaj.coeficientul de zvelteţe al barei.5) pentru k > 75 X2 X .3.v direcţia de calcul la flambaj 4.3.

226 8 0.3.409 0.562 0.5.608 0.336 0.712 0.749 0.450 0.878 0808 0.998 0. Comentariul C.672 0.256 65 .3 9 1 0.974 0.682 0. în acest caz: C r ~ ^i|| ' ^calcul ' mT • în care caracteristicile au semnificaţiile din relaţia (4.4 6 1 0.992 0.845 0.6 4 1 0. 4.999 0.986 0.3.574 0.8 3 1 0.239 5 0.2 6 1 0.243 4 0 999 0984 0.722 0.585 0.866 0. (4. Lungimile de flambaj. în funcţie dc tipul barei 4.758 0.993 0.937 0.958 0913 0.693 0.800 60 7 0 80 90 10 0 110 0.234 6 0.000 0.942 0.702 0.323 0.816 0.902 0.537 0.304 0.997 0.979 0. 4.419 0.950 0.3 5 1 0.329 0.4.731 0.968 1 1.859 0.852 0.597 0.310 0.6) T abelul V alo rile coeficienţilor dc flam baj < p 4 în funcţic dc coeficientul de zvelteţe 1 0 1 0 20 0 1.439 0 .891 0.5.775 0.995 0.230 7 0.000 0.000 0.954 0.872 50 I 0.550 0.3.619 0.316 0.6 5 1 0.472 0. influenţa flambajului este nesemnificativă.429 0.343 0.971 0.896 0.298 0.484 0.281 0.374 0. relaţia pentru calculul capacităţii de rezistenţă la compresiune ccntrieă paralel cu direcţia fibrelor este.Observaţie: Coeficientul dc zvelteţe nu va depăşi valorile din tabelul 3.961 0. Pentru barele la care 5 10.223 43.767 0.838 0. conform indicaţiilor din paragraful 3. ale barelor comprimatc se stabilesc în funcţie de condiţiile de rezemare la capete şi de legăturile pe lungimea barei care împiedică deplasarea la flambaj.271 0.630 0.928 40 0.366 0.662 0.990 0.965 0.922 0.400 0.982 0.823 0.740 0.523 0.287 0.946 0.933 0.792 0.276 0.885 0. /.266 0.5).383 0.918 0.784 0.988 0.. 9 0.6.977 0.908 0.509 0.219 30 0.358 0 292 0.248 3 0.3.496 0.252 2 1.996 0.

1 2 0 1 3 0 1 4 0 15 0 16 0 17 0 1 8 0 19 0 200 0 0.083 4 0.084 - 3 0. mr . 66 . în N/mm2 .0 9 4 0.136 0. Capacitatea de rezistenţa a elementelor din lemn mas sccţiune simplă.205 0.087 0.175 0152 0.1) in funcţie dc specia de material lemnos.099 C .105 C .1 3 1 0. .193 0.120 0.1.170 0147 0.077 0.140 0.121 0.106 0. solicitate la compresiune perpendiculară pe direcţia fibrelor. in N.145 0.118 0.186 0.165 0143 0.110 0.107 0096 0.101 00 9 1 0.X .coeficient dc reazem. stabilit conform indicaţiilor din para­ graful 4.aria de contact dintre cele două elemente (aria reazemului).125 0.154 0. stabilită conform relaţiei (2.4.090 0.134 0. .081 - 7 0.178 0.r în care: mr« H .095 0.089 0.163 0.126 0.167 0.102 0.079 - 9 0.160 0.115 0.158 0.088 0.1 1 1 0.100 0.086 0.085 - 2 0.172 0.078 - 4.149 0 .097 0.2 0 1 0.141 0.1S6 0.129 0.1.117 0.215 0.104 0093 0. m.208 0.181 0. A. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a clementelor de construcţie.4.2.114 0. B are solicitate la c om presiune p e r p e n d ic u la ră pe fibre 4.156 0.198 0.092 0.098 0.212 0. în mm2.081 - 6 0.082 - 5 0.112 0.127 0.132 0.coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate în tabelul 4.4.193 0.123 0109 0.7 ) /?' j este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la comprcsiunc perpendicular pe fibre.080 - 8 0189 0. Qr. se stabileşte cu relaţia: (ţr = Rli.138 0.

7). Capacitatea dc rezistenţă la strivire. Comentariul C. m. perpendicular pe direcţia fibrelor. a ).. 4.00 : .2. mr . se determină cu relaţia: N . astfel: . 67 .2. în îmbinări cu pene prismatice care au fibrele dispuse normal pc fibrele clementelor îmbinate (fig. in M când forţa de compresiune tace un unghi a cu dirccţia fibrelor (fig.5. în N. 4. dacă a > h şi a £ 10 cm. stabilită cu relaţia (4.2. în care A c este proiecţia arici dc contact pc direcţie perpendiculară fibrelor piesei care se striveşte. in N%stabilită cu relaţia (4. b).4..2.1. 4. 4. 4. se stabilesc în funcţie de relaţia dintre dimensiunile elementului comprimat şi cele ale elementului de reazem.R) C.1.6 0 : . cos a in care: CV capacitatea de rezistenţă a zonei comprimate (strivite).0 0. mr = 2 . m„ sc stabileşte conform paragrafului 4.capacitatea de rezistenţă a zonei comprimate (strivite). precum şi la îmbinări cu crestări laterale (fig./).2.5.2. 4.4.4. 4.2. ~ 1 . -sin a + £>.. (4. Valorile coeficientului de reazem..2. precum şi la suprafeţele de reazem ale construcţiilor din lemn (fig. c şi d).5. a . = -■-. 4. în care ^ C akui este proiecţia arici de contact pc direcţia perpendiculară pe fibre. iar coeficien­ tul de reazem. paralel cu direcţia fibrelor. tf).6).la striviri sub şaibă.la piesele dc rezemare (fig.. e). B a re solicitate la strivire oblică 4. .unghiul dintre direcţia forţei de compresiune (strivire) şi direcţia fibrelor. Q..pentru elemente la care aria de contact este egală cu aria elementului comprimat (fig.

2.Fig. Variante de rezemare a pieselor amplasate perpendicular sau sub unghiul a şi variante dc piese solicitate la forfecare . 4.

2.11) 69 . 4. (4. /). Capacitatea de rezistenţă la forfecare perpendiculară pe direcţia fibrelor elementelor din lemn masiv cu secţiune simplă.2. 4.6.4. forfecare în lungul fibrelor la îmbinările prin chertare pe lungimea pragurilor de forfecare (fig. se stabileşte cu relaţia: Vr .5.2.rezistenţa la strivire perpendiculară pe llbre. Capacitatea de rezistenţă la strivire sub unghi « faţă de direcţia fibrelor sc poale stabili şi cu relaţia: 'v r .este rezistenţa la strivire paralelă cu fibrele. /). V în N. B are solicitatc la forfecarc 4. R h . 4.6. 4.1.2.9) /?*U . a . Solicitările de forfecare pot apare la elementele din lemn masiv cu secţiune simplă sub formă de: forfecare perpendiculară pe llbre la grin/ilc încovoiate.6. 4. solicitate de forţe concentrate mari (fig.2.2.R ţ t 'A s mT m care: (4. As aria de strivire: n ij — ■ coeficientul de tratare.10) (4. 4.R f i A f irij-. < '). sau la penele prismatice cu fibrele dispuse normal pe direcţia fibrelor pieselor îmbinate (fig. h).unghiul de înclinare a forţei faţă de direcţia fibrelor. sau la penele prismatice cu fibrele dispuse în aceeaşi direcţie cn fibrele elementelor îmbinate (fig.

h’ r. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie. se calculează cu relaţia: m .coeficient dc forfecare. =! în care: (5 este coeficientul ce ţine cont dc tipul forfecării. în funcţie dc specia de material lemnos.3. stabilită cu relaţia (2.13) 70 . .aria secţiunii care sc foarfecă. în N/mm": A.caracteristica secţionată a clementului (aria de forfecare).9). = R'f i ‘ A . in funcţic dc spccia mate­ rialului lemnos. în N/mm’. Capacitatea de rezistenţă a pieselor din lemn m as secţiune simplă la forfecare in lungul fibrelor.este rezistenţa la forfecare perpendiculară pe dirccţia fibrelor stabilită cu relaţia (2. precum şi modul de producere a forfecării (unilaterală sau bilaterală).12) este rezistenţa de calcul la forfecare paralelă cu direcţia fibrelor. cu valoarea dc 0.4): (4. A. 4.1 . in N . Coeficientul de forfecare ni.125 pentru forfecare bilaterală (fig. m. mj aceeaşi semnificaţie ca în relaţia (4. în care: m u /m f . sc stabileşte cu relaţia: F . (4. . care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare şi excentricitatea de aplica­ re a forţei faţă de direcţia pragului. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie.1).25 pentru forfecare unilaterală şi 0.coeficient de tratare a lemnului. egală cu aria piesei care preia efortul (aria secţiunii grinzii sau a penelor). în m n r: nii . cu valoarea specificată în tabelul 4 . în mm.1). 4.in care: R ) j . .6.

în N/mm'. limitată superior la 10 hj.3.1.modulul dc rezistenţă axial pentru secţiunea cea mai solicitată a elementului ( WhrM dacă clementul nu prezintă slăbiri în secţiunea de calcul. in carc: (4. dacă clementul are slăbiri în zona de calcul): 71 . clasa de calitate a lemnului şi eondiţiilc de exploatare a clementelor de construcţie. în mm. B a re solicitate la în c o v o ie re 4. excentricitatea de aplicare a forţei de forfecare faţă de axa netă a elementului. 4. A/r. este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la încovoiere statică stabilită cu relaţia (2. în Nmm... în mm.lr i lungimea pragului de forfecare.7. .14) R. Forfecare unilaterală (a ) şi bilaterală (b ) 4. W ' .7. în funcţic dc specia dc material lemnos. tts . Capncitatca de rezistenţa a clementelor din lemn masiv cu secţiune simplă solicitate la încovoiere.1). Fig. se stabileşte cu relaţia: w r -R. respectiv fVlh.

Capacitatea de rezistenţă a grinzilor încovoiate la care in zona cea mai solicitată din apropierea reazemelor.11).15) h . stabilită cu relaţia (2.7. în special dc forţe concentrate aplicate in apropierea reazemelor. Comentariul C . în planul determinat dc axa neutră. se stabileşte cil relaţia: /. în care: este rezistenţa de calcul la forfecare paralelă cu direcţia fibrelor. 4.2 pentru a sc evita supradimensionarea elementelor de construcţie din condiţia dc stabilitate laterală.7.S . 4. /?y| b I m. în N .mr coeficient dc tratare a lemnului cu valorile specificau: în tabelul 4 . Pentru grin/ilc scurte din lemn. în I mm. 72 . Comentariul C .7. 4.1.2. acţionate dc încă mari.1) în funcţie de specia materialului lemnos. în N/m nr. în m m 1 .. (4.1. Observa/ie: L a proiectarea elementelor din lemn solicitate la încovoiere trebuie să se respecte rapoartele dintre dimensiunile secţiunii transversale specificate în tabelul 4. se va face obligatoriu şi verificarea la forţă tăietoare cu relaţia ( 4 . momentul de inerţie axial brut al sccţiunii în raport cu axa centrală de inerţie perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor.lăţimea secţiunii în planul în care se calculca/ă efortul. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile dc exploatare a elementelor de construcţie.7.3. 4. /.2.

capacităţile de rezistenţă ale barei la încovoiere statică pe direcţia celor două axe centrale principale dc inerţie. x-x. todm _. 4. cu valorile din tabelul 3.8. corespunzătoare axelor principale de inerţie ale clementului. 4.deformaţia maximă admisă. S . M * şi M ţ . stabilite cu relaţia (4.4. M> M *j şi efectiv sunt (de componentele momentului încovoietor centrale calcul).m: .17) v . în Nmm./wf in carc: (4.16) fum \ (> *«t este deformaţi* maximă finală din încovoiere.coeficient de tratare a lemnului cu valoarea specificată în tabelul 4. L a elementele încovoiate se verifică în mod obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie).1.1.12). B a re so licitate la în co v o ie re oblica 4.5). în mm*.8. 73 . x-x şi respectiv v-v. 4.7.momentul static al zonei care lunecă in raport cu axa neutră. perpendiculară pe planul de acţiune a solicitărilor. Barele simple din lemn masiv solicitate la încovoiere oblică se verifică cu relaţia: ± în care: Ml M ţ ML (4. în Nm m . stabilită cu relaţia (3. cu relaţia: fn m.4). i _ _5 _ s j i 0 . respectiv v-v (fig. stabilite în funcţie de schemele de încărcare şi deschiderea de calcul a elementului.1.

74 . finul ) " * "( / m a s fiiuil ^ ^f înlm • (4. 4. săgeata maximă admisibilă. Comentariul C. 4. 4. Deformaţia maximă finală la elementele solicita încovoiere oblică sc calculea/ă prin însumarea vectorială a deformaţiilor maxime de pe cele două direcţii principale. cu relaţia: i în care: in »x . condiţiile de exploatare.8. deformaţia îmbinărilor şi de contrasăgeata iniţială a elementului. /mut ~^ (f m#x .3. Bara solicitată la încovoiere oblica La determinarea momentelor încovoietoare efective.8.4.18) f nux /W »» / „ m / w se stabilesc cu relaţia (3. deschide­ rile dc calcul ale elementelor se vor stabili conform indicaţiilor din paragraful 3.5) în funcţie de schema dc încărcare şi deschiderea de calcul a elemen­ tului.1.Fig. cu valorile din tabelul 3 .2.

Mr (4.9. respectiv pentru ll\.. minim şi M. in N. în N: T.a determinarea momentului încovoietor A/.capacitatea de rezistenţă a barei la întindere centrică.2). este încărcarca axială dc calcul în bară. M. ..3. Aria netă a secţiunii de calcul.9.2. în Nmm. deschiderea de calcul a elementului se va stabili conform indicaţiilor din paragraful 3. Comentariul C. I.o ..momentul încovoietor de calcul. . pentru Me . stabilită cu relaţia (4. precum şi dimensiunile secţiunii transversale vor îndeplini condiţiile' din paragraful 3. maxim şi Ws . M. . în Nmm: capacitatea dc rezistenţă a barei la încovoiere în raport cu aceeaşi axă.3). corespunzător. Bare solicitate la întindere şi încovoiere (întindere excentrică) Rarele simple din lemn masiv solicitate la întindere excentrică se verifică cu relaţia: f in care: Ll T. Rara se va verifica în zonele cele mai solicitate.19) Tt.4.. stabilită cu relaţia (4.9.14). 4.. stabilit în raport cu axa centrală dc inerţie perpendiculară pe direcţia dc acţiune a forţei. corespunzător. ^ L < |. 75 . stabilită cu relaţia (4.

perpendiculară pc direcţia dc acţiune a forţei. in Nmm SA U «ef 'Mef " _ 0. 4.10. B a re solicitate la compresiune şi încovoiere (compresiune excentrică) 4. M . ('.0 .4.5). în N.momentul încovoietor maxim final smbilit în raport cu axa centrală principală dc inerţie. Bară solicitată la compresiune excentrică 76 .. în Nmm. cu relaţia: c vi S i.4). stabilită cu relaţia (4. stabilită cu relaţia (4. în fig. m care: £ 1 . calculai conform indicaţiilor din paragraful 4.12). în N. -v k 0 «r Fig.5.20) esic efortul axial de calcul în bară.2.10. . (4..capacitatea de rezistenţă a barei la încovoiere in raport cu acceaşi axă. . Barele simple clin lemn masiv solicitare la compre excentrică sc verifică în raport cu axa perpendiculară pe direcţia forţelor ce produc încovoierea {x-x. 4. capacitatea dc rc/istenţă a barei la compresiune.10. A/.1.

Momentul încovoietor cfcctiv final se calculează ţinând cont şi de momentul încovoietor secundar (moment de ordin inferior) produs de forţa axială dc compresiune care acţionează excentric faţă de axa barei.os •'«„/ unde: m.>..21) in care: este momentul încovoietor maxim de calcul. cu valorile date în tabelul 2. în N/mm": niu f.4. la determinarea valorii momentului încovoietor Mt. C . mi . în mm.oj este modulul de elasticitate caracteristic.2. în mm1 . în Nmm.5. in N.4. . (4.3: O .. 1 . / t i]. lungimea de flambaj a barei. în funcţie de esenţa şi de clasa de exploatare a elementului de construcţic din lemn care se proiectează. în N: Ci efort axial dc compresiune pe direcţia de aplicare a momentului.5. stabilit în raport cu axa principală de inerţie perpendiculară pe direcţia de acţiune a forţei. coeficient al condiţiilor de lucru. 77 . stabilită conform indicaţiilor din paragraful 3.22) £o.10.1. cu relaţia: (4.. in funcţie de specia de material lemnos utilizată. deschiderea dc calcul a elementului se va stabili conform indicaţiilor din paragra­ ful 3. cu valorile din tabelul 2. =Jt* •£. stabilit cu relaţia: SI. l.coeficient dc tratare a lemnului cu valorile specificate în tabelul 4.efort axial de calcul în bară.momentul de inerţie axial în raport cu axa perpendiculară pe direcţia dc aplicare a forţelor ce produc încovoierea.

10. Prin utilizarea. stabilită în zona cea mai solicitată a elementului. prin care se majorează forţa tăietoare de calcul datorită influenţei reciproce a compresiunii şi a încovoierii. se introduce în calcul efectul dc ordinul 2.4. este capacitatea de rezistenţă a barei la lunecare. în relaţia 4.23) l . în N. stabilită cu relaţia (4.15).10.4. ncglijându-sc influenţa momentului încovoictor. în funcţie de schema de încărcare a acestuia şi de momentul încovoictor cfcctiv final. i[ f . în cazul valorilor mici ale lui M ' când A / i /lVhrul reprezintă mai puţin decât 1 0 % din C tt verificarea sc facc numai la compresiune cu flambaj.21). 4. în care: (4. . stabilit cu relaţia (4. 78 . în N. Verificarea la lunccarc a elementelor solicitate la comprcsiunc cu încovoiere se face cu relaţia: S L1 '.3.5.23. stabilită în funcţie dc A//. 4.10. L rf .4).forţa tăietoare de calcul.6. 4.10. Capacitatea de rezistenţă a barei în plan normal pc planul încovoierii sc stabileşte cu relaţia (4. a forţei tăietoare finale.

5. 79 . 5.2. forfecare longitudinală. valorile coeficientului dc repartiţie sunt: . datorită modului de comportare a tuturor clementelor de îmbinare folosite pentru solidari/are (cu excepţia cleiului) şi anume de a se deforma in timp sub acţiunea solicitărilor dc lungă durată la care sunt supuse. suprapuse sau alăturate şi solidarizate între ele prin diferite procedee de îmbinare.1. I. 5. rigle. mH .C a p .90 pentru solicitările de încovoiere.a stabilirea capacităţii dc rezistenţă a barelor compuse. compresiune şi întindere în lungul fibrelor.mK 0.1.1.3. supuse la diferite solicitări. sc introducc in calcul coeficientul de repartiţie a încărcărilor m* care ţine seama de posibilitatea dc repartiţie neuniformă a încărcărilor în elementele componente ale secţiunii compuse. Pentru secţiuni compuse alcătuite din maximum trei elemente şi la carc îmbinările asigură conlucrarea elementelor componente. I.1.1.1.a calculul barelor din lemn cu secţiune compusă se ţine scama de reducerea rigidităţii acestora faţă dc rigiditatea barelor cu secţiune simplă. C A L C U L U L B A R E L O R DIN L E M N CU S E C Ţ IU N E C O M P U S Ă 5.00 pentru alte caracteristici. dulapi. Barele cu secţiune compusă sunt alcătuite din două sau mai multe clemente (scânduri. grinzi). Definirea b a re lo r com puse şi principii de calcul 5.

2.1).aria netă a secţiunii de calcul pentru bara / '.2.2..2.2. Capacitatea de rezistenţă a barei compuse solicitată la întindere axială se stabileşte prin însumarea capacităţilor dc rezistenţă ale elementelor componente stabilite cu relaţia (5.rezistenţa de calcul a lemnului masi\ la întindere axială. /-I (5.i . în mm2. / '. în N/mm : A„f.3.1. în ipoteza în carc toate clementele componente au acelaşi modul de elasticitate fi): T . cu valoarea conform indicaţiilor din paragraful 5.2) 5.2.1) în funcţie de specia de material lemnos. în N: (5. la întindere axială se stabileşte cu relaţia: Tr = Rt /W mr '”*■ în care: 7Weste capacitatea de rezistenţă a elementului /. ntr cocficientul de tratare a lemnului cu valoarea specificată în tabelul 4. clasa dc calitatea a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie. 5. forţa efectivă de întindere Tef.1. Capacitatea dc rezistenţă pentru fiecare element compo­ nent. se stabileşte prin repartizarea forţei totale 7.5. stabilită conform paragrafului 4. stabilită conform relaţiei (2.1.i r rj . niK coeficientul de repartiţie a încărcărilor.3./ proporţional cu secţiunea brută a barelor: T* j = Tr) ■ (5-3) 8 0 . .1) R f . Pentru verificarea fiecărui element al barelor compuse întinse.2. Bare compuse solicitate la întindere axială 5.

3.1 Bare pachet a) Capacitatea de rezistenţă a barelor pachet în raport cu axa x-x normală pc rosturi.3. în raport cu axa x-x\ mr . 5.2.1. paralel cu fibrele.coeficientul de flambaj. . la care numai clementele principale sunt acţionate la extremităţi.5. 5. fururile şi eclisele continue constituie elemente secundare carc măresc rigiditatea barei. Al0kui ~ ar'a secţiunii de calcul a tuturor elementelor componen­ te ale barei. a). c). la carc clementele principale sunt amplasate distanţat şi asamblate între ele cu fururi scurte şi izolate. în N/mm‘. se recomandă ca aria slăbirilor să fie maxim 25 % din aria brută a barei.3. calculat conform indicaţiilor din paragraful 4. A lcătuirea barelor compuse com prim ate Barele compuse solicitate la compresiune axială se pot realiza sub formă dc: . stabilită conform relaţiei (2. în N (v. C alcu lu l barelor compuse com prim ate 5. d ). 5. 5. 5. fig. in care: ">T- (54> R ţ este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la compresiune axială.3. 5. la care toate clementele sunt acţionate la extremităţi (fig.1. C „.bare cu fururi scurte (fig.coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate în tabelul 4.1). .1.2. a): bare cu fururi continue (fig. (|V. în funcţie de specia dc material lemnos.1.3. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor dc construcţic.1. 81 . b) şi bare cu eclise continue (fig. B a re compuse solicitate la compresiune axială 5.bare pachet.3.1.1. se stabileşte cu relaţia: C f.

1. Tipuri dc bare solicitate la compresiune .Fig. 5.

wt.numărul de rosturi de-a lungul cărora elementele de îmbinare deformându-se pot permite lunecarea reciprocă a elementelor componcnte ale barei. paralelă cu rosturile. care se (5. < p n este coeficientul de flambaj.numărul efectiv dc secţiuni de forfecare.5) RK . fig. .4). in mm.7) m care: k este coeficientul de calcul. Cn. în mm. Alukui şi nii au aceleaşi semnificaţii ca în relaţia (5. în funcţie de coeficientul de zvelteţe transformat al barei stabileşte cu relaţia: (5. se stabileşte cu Cn = R < \ \ in care: '< Pc> (5.1.00 m lungime dc bară.b) relaţia: Capacitatea de rezistenţă a barelor pachet în raport cu axa v-y. h . lf . b . 5.lungimea de flambaj a barei. a). distribuite pe 1. în raport cu axa v-v. calculat conform indicaţiilor din paragraful 4. H. cu valorile din tabelul 5. în mm: r . 83 .dimensiunea secţiunii transversale a barei paralelă cu rosturile. în N (v.3.3.1.dimensiunea secţiunii în sens perpendicular pe rosturi. care se stabileşte cu relaţia: .6) H este coeficientul de majorare a zvelteţii barei compuse.

1 2 3 Cuie Domuri. * - î* n Fig. V alo rile coeficientului Nr. respectând distantele prevăzute în capitolul 6. şuruburi şi buloane din oţel Domuri de stejar k Valorile coeficientului k pentru Felul legăturilor Compresiune 1 /10d2 1 / 3d2 1/ 15d Compresiune şi încovoiere 1 /5d? 1 / 1. cu cuie 84 I .1.Tabelul 5. • A/ ' 1\ ( v T SECŢIUNCA i . c) Dispoziţii constructive Tijele cilindrice se dispun in rânduri transversale.2).I SSB9 2» i— S | £ 6a l. 5.2. Distanţa maximă între două rânduri transversale de tije nu trebuie să depăşească dc 6 ori grosimea clementului cel mai subţire din pachet.5d2 1 / 10d Observaţie' c/este diametrul tijei. crt. Solidarizarea barelor compuse tip pachet. în mm. > 3q A d a td b > 3 a doua g i r u r i c u ie . se dispun minim două şiruri de cuie in secţiune transver­ sală (fig. 5.

c). în mm4.5). şi plV se determină cu relaţia (4.3. . 5. în raport cu centrul de greutate al secţiunii după axa x-x. Bare cu fururi lungi a) bare cu eclise continue Capacitatea de rezistenţă a barelor cu fururi lungi (v. b) şi a barelor cu eclise continue (v.10) H .4).2.. în raport cu axa x-x normală pe rosturi se stabileşte cu relaţia (5. fig. fig. c). paralelă cu rosturile se stabileşte cu relaţia (5. după axa x-x. fig. în care a este grosimea celei mai subţiri piese din pachct. în care Alttll.„.1. b) şi a barelor cu eclise continue (v. în carc: (5.9) ln este momentul de inerţie al clementelor principale in raport cu centrul de greutate al sccţiunii. în care Ault.1.i « Ar (aria elementelor principale) şi < p n se determină cu relaţia (4.7) U . 5. 5.coeficicnt de majorare a zvelteţii barei compuse conform relaţiei (5.8) in care: (5. 5.2. 4a “ momentul de inerţie al elementelor secundare. în carc: (5.Lungimea de încastrare a cuielor va fi de minim 3c//4.5).Ar (aria elementelor principale). 5.1. b) Capacitatea de rezistenţă a barelor cu fururi lungi (v.5). în mm1 .1. în raport cu axa y-y. fig.

14) în care: H este coeficient dc majorare a zvelteţei barei compuse. 86 . 5. în mm : momentul de inerţie al elementelor secundare. fig.3. se determină conform relaţiei (5. în raport cu centrul dc greutate al secţiunii.5) în care: (5. în raport cu axa y-y paralelă cu rosturile se stabileşte conform paragrafului 5. (/)..Ar.13) in care: /.coeficientul de zvelteţe al barei în raport cu axa v-v conform relaţiei (5. în raport cu axa x~x normală pe rosturi se stabileşte cu relaţia (5. în care m A. b) Capacitatea de rezistenţă a barelor cu fururi scurte (v.1. care sc hy .2.(5.1. In mm .3 Bare cu fururi scurte a) Capacitatea de rezistenţă a barelor cu fururi scurte (v.1.2. 5. care se stabileşte cu relaţia (5.1. în raport / ly cu centrul de greutate al secţiunii... .4).9).„ iar ip. < /). iar (p. se determină cu relaţia (4. b).11).7). după axa y-y.12) in care: Ipy este momentul de inerţie al elementelor principale. fig 5. după axa >-v. cu precizarea că AK lttK „i . se determină în funcţie de coeficientul dc zvelteţe cchivalent calculează cu relaţia: (5.

). stabilită cu relaţia (4.v. 5. Barele compuse realizate din clemente din lemn masiv. * /.coeficientul de zvelteţe al unui element izolat. cu relaţia: . a unui element izolat. se va determina atât coeficientul de zvelteţe X.numărul dc elemente principale componente.* . A.4. Cr in care: W J Cu M l (5. în raport cu axa./fUf ~ Ap (aria clementelor principale). Bare compuse solicitate la compresiune şi încovoiere (compresiune excentrica) 5. în care A«. în N. se verifică: a) La condiţia dc rezistenţă în planul dc acţiune al momentului încovoictor. 87 . în N. 00.± — 2 ..raza de giraţie.distanţa între două fururi scurte. fi .n . Cr -capacitatea de rezistenţă a barei la compresiune.4).. .v-. In cazul în carc secţiunea compusă realizată cu fururi scurte are un număr redus de legături sau dacă legăturile au o lungime redusă.15) C re s te încărcarea axială de calcul în bară.1.4. cât şi coeficientul dc zvelteţe X| (ncţinând scama dc legături şi acceptând ipoteza că fiecare element lucrează independent. Observaiie. dat de relaţia: /i . solicitate la compresiune cu încovoiere în raport cu axa v-v. /.S i .

1. b) La lunecare de-a lungul unui rost. calculat conform indicaţiilor din paragraful 4. în mm’.£ i „ în carc: (5. în mm3. R\ . în Nmm. stabilită cu relaţia (2.rezistenţa dc calcul a lemnului masiv la încovoiere statică. stabilit în raport cu axa y-y perpendiculară pe direcţia dc acţiune a forţelor. .90 pentru barele cu un rost de lunecare.80 pentru barele cu două sau mai multe rosturi de lunecare.■ (5.M[. : 1 . dc la extremitatea barei până la secţiunea de moment maxim. stabilită cu relaţia: < în care: = *„•*. forţa dc lunecare to L. m.a' '■r = . cu valorile: k„ * 0.16) kw este coeficientul dc reducere «i modulului de rezistenţă. în raport cu axa y-y. ” modulul de rezistenţă în raport cu axa y-y\ pentru secţiunea cea mai solicitată a elementului compus.10.capacitatea de rezistenţă corectată a barei la încovoiere. în Nmm.momentul încovoietor maxim final.17) S este momentul static al secţiunii în raport cu axa neutră.f . kM3 3 0. M r . în N/mm'. ce ţine scama de deformaţiilc îmbinărilor.y . . în mm1.momentul de inerţie brut al secţiunii în raport cu axa: principală de inerţie perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor.1) în funcţie de specia de material lemnos. în N.coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate în tabelul 4. stabilindu-se cu relaţia: c. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie. perpendiculară pe planul dc acţiune al solicitărilor.2.

calculată cu relaţia: L „ = / . c) La condiţia de stabilitate a barei în raport cu axa x-x (flambaj în afara planului de încovoiere).4.„. în N.A. •*•/.10) pentru bare cu fururi scurte. (5. n L „ .8) pentru bare cu fururi lungi şi pentru bare cu eclise continue şi (5. 5.18) în care: f i este factorul dc distribuţie al forţei dc lunecare la mijloacele de îmbinare.4).5 dacă mijloacele dc îmbinare se distribuie uniform pc lungimea grinzii şi egal cu 1. numărul de elemente de îmbinare dispuse pe jumătate din lungimea elementului.! suprafaţa diagramei forţei tăietoare de la reazemul barei şi până la mijlocul deschiderii. cu relaţia: 89 .2. stabilită pe baza forţei tăietoare finale. cu observaţia că Aulttu / m Ar (aria barelor principale). capacitatea dc rezistenţă a barei compuse în raport cu această axă se stabileşte cu relaţia (5. egal cu 1/1. determinate conform indicaţiilor de la paragraful 4 10. Rarele compuse sol ic itatc la compresiune şi încovoiere în raport cu axa x-x se verifică: a) La condiţia dc rezistenţă în planul de acţiune al momentului încovoietor. in N.capacitatea de rezistenţă a unui element de îmbinare conform capitolului 6. iar coeficientul de flambaj < p lţ sc va determina în funcţie de coeficientul de zvelteţe calculat cu relaţiile (5.0 dacă distribuţia clementelor de îmbinare se face împărţind suprafaţa diagramei de forţă tăietoare în părţi egale şi dispunând câte un clement de îmbinare la extremitatea dinspre reazem a fiecărei fracţiuni dc suprafaţă.capacitatea de rezistenţă a elementelor dc îmbinare dispuse pe jumătate din lungimea elementului.3: .

5. astfel ca grinda să se comporte cât mai aproape de o grindă cu secţiune unitară. în Nmm.Ar (aria elementelor principale) şi coeficientul de flambaj (p. în mod obişnuit se folosesc ca elemente dc îmbinare: pene elastice (fig.2.5. stabilit în raport cu axa x-x. b) La condiţia de stabilitate în raport cu axa y-y% confo paragrafelor 5.3. pentru bare cu fururi scurtc. b.3.2. pene de lemn prismatice cu fibrele amplasate 90 . calculat conform indicaţiilor din paragraful 4.2. luând Arattvf . m : --. pentru bare pachet. 0 0 . b. In N . pentru bare cu fururi lungi şi pentru bare cu eclise continue şi 5. S.3.— ± — ^ * 1 .TA r\ (5.. stabilit cu relaţia (5. stabilită cu relaţia (4. îmbinate longitudinal cu m ijloace de îmbinare ce pot prelua eficicnt forţele dc lunccare dintre piesele îmbinate. 5.este încărcarea axială de calcul în bară. b.2. perpendiculară pe direcţia de acţiune a forţei dc încovoiere şi pc direcţia rosturilor. M rx. în Nmm.3).19) în care: C V . B a re compuse solicitate la încovoiere 5.1.9): x momentul încovoietor maxim final.c .t calculat cu cocficientul de zvelteţe X*. stabilită cu relaţia (4 12). C v. 5.4). A lc ă tu irc a b arelo r compuse încovoiate G rinzile compusc solicitate la încovoiere se pot realiza din două sau mai multe piese din lemn suprapuse.capacitatea de rezistenţă a barei la încovoiere în raport cu axa x-x. r t M .1. în N : C'rx .capacitatca de rezistenţă a barei la compresiune.2.10.3.

buloane etc.20) R| C este rezistenţa dc calcul a lemnului masiv la încovoiere statică. e) faţă de fibrele elementului. 5.2. în Nm m . Elemente compusc încovoiate solidarizate cu pene elastice (a) şi cu pene metalice inelare (b) 5. ' î I I I » .r --------r .“t ------. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie. în care: (5.2. T ------.21) 91 . 5.5.) în funcţie dc specia dc material lemnos.3. b).longitudinal (fig. în mm'. 4.1------. 4. h) sau transversal (fig.T ------. W^aiaii ~ modulul de rezistenţă corectat pentru secţiunea cea mai solicitată a grinzii.2. /. în N/m m ’.i V ■+ ~T r f îiP ~ L -k I •s* a b Fig.3. Capacitatea de rezistenţă a grinzilor compusc solicitatc la încovoiere. C a lcu lu l g rin z ilo r compuse solicitate la încovoiere 5.+---! f i i f l'1 H .+ --. stabilită cu relaţia (2. Mr.2. stabilit cu relaţia: (5.--. ţinând cont de deformabilitatea îmbinări­ lor.. pene inelare netede sau dinţate realizate din oţel (fig.1. se stabileşte cu relaţia: W .1------.5.

respectiv 0.kw . respectiv trei clemente dispuse cu interspaţiu între ele: Wn i.8.14).7.8. având valoarea 0. mf . momentul dc inerţie al secţiunii brute in raport cu axa neutră.1.coeficient dc reducere ce ţine seama de deformabilitatea îmbinărilor şi care are valorile: kM= 0. considerată ca o grindă unitară. îmbinările fiind considerate indeformabile. respectiv 0. cu observaţia că la determinarea deformaţiei maxime finale se ia in calcul momentul de inerţie corectat. 5..2.coeficient dc tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelul 4.9 pentru grinzi din două. este forţa de lunecare totală pe jumătate din lungimea grinzii.5. este coeficientul de reducere al momentului dc inerţie care ţine cont dc deformabilitatea îmbinărilor. .5. Verificarea la forţă tăietoare.3. lhfv. calculată cu relaţia: (5 24) 92 .2.2.modulul de rezistenţă al secţiunii nete a barei. respectiv trei elemente dispuse farâ interspaţiu între ele: kw* 0.22) în care: k.23) în care: L. 5. în N. considerând întreaga secţiune a barei. Verificarea rigidităţii (săgeţii) la grinzile compuse încovoiate sc face cu relaţia (4. stabilit cu relaţia: (5.6 pentru grinzi din două. luând în considerare forţa de lunccare la care trebuie să reziste fiecare element dc îmbinare se face cu relaţia: (5.

C A L C U L U L Ş I E X E C U Ţ IA Î M B I N Ă R I L O R EI I Ml M l I OK DE C ONSTR UC ŢIE D IN L E M N îmbinările clementelor din lemn masiv apar necesare datorită sortimentului limitat atât ca lungime.suprafaţa diagramei de forţă tăietoare dc la extremitatea barei şi până la mijlocul acesteia. La construcţiile din lemn.realizarea unor secţiuni compuse. a şi /> ).capacitatea de rezistenţă la lunecare a mijloacelor dc îmbinare.momentul static al jumătăţii dc secţiune în raport cu axa neutră. în mm4 . 6. 6 . 6.1 şi 5. Cap. fig. Lr. distribuite pe jumătate din lungimea grinzii. in mm'.îmbinări dc prelungire (fig.S . perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor.1.îmbinări între piese la noduri sau la intersecţii. 5. îmbinările se folosesc pentru. . . c şi (I). când sortimentul existent este insuficient pentru preluarea solicitărilor (v. 18). / .momentul de inerţie brut al secţiunii în raport cu axa centrală principală de inerţie perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor.3). carc nu corespund întotdeauna cu deschiderile ncccsarc şi cu solicitările din elementele de construcţie. . . executate atunci când două sau mai multe piese fac un unghi a între ele (fig. .1. în Nmm.îmbinarea în lung a pieselor din lemn . 93 . stabilită cu relaţia (S. în cazul grinzilor acţionate de sarcini mobile. A. . reprezintă înlUşurătoarca forţelor tăietoare maxime pe o jumătate de grindă. cât şi ca secţiune.

Tipuri dc îmbinări a dc prelungire la piese tensionate.1. pe baza unor tehnologii modeme. 4 . executate pe şantier sau în ateliere spccializatc.1. 2 .scoabe.dorn.1. 94 D u p ă m odul de execuţie.1f dere Fig. b . 6.cuie. d .de prelungire la piese comprimate. 3 . C lasificarea îm b in ă rilo r 6. îmbinările pot fi demont I . 1 buloane. c îmbinare pop-contrafişa. 6.1.îmbinarea montantului şi a diagonalei la o grinda cu zăbrele. sau nedemontabile.

b. paragraful 6. 6. dornuri sau buloane la îmbinarea de prelungire a barelor comprimate din figura 6.1.2.de rezistentă.4. dimensionate pe bază de calcul la eforturile pc carc Ic transmit. nu sc tine scama în calcul şi carc sc execută pe criterii constructive. . de exemplu solidarizarea cu scoabc. c: . buloane. 6.6). plăcute elastice) la care deform ările sunt foarte mici în prima etapă şi crcsc mult în timp. solicitate în principal la încovoiere. para­ graful 6.3.1.1.îmbinări prin păsuire. iar în timp dcformaţiilc crcsc foarte puţin. solicitate la strivire şi forfecare (v. D u p ă ro lu l pc care îl au.5). la care efortul sc transmite direct. care se prevăd în vederea asigurării stabilităţii relative a elementelor. îmbinări nepăsuite (cuie. la accstc tipuri de îmbinări deform ările iniţiale sunt mari datorită aşezării pieselor in îmbinare. ftră piese dc legătură. îmbinări cu cuie şi şuruburi pentru lemn.1. solicitate la strivire şi forfecare (v. cu dinţi sau cu gheare.3). flexibile.îmbinări cu tije cilindrice şi cu pene lamelare. transmit eforturi dc care. iar elementele îmbinate solicitate la strivire (v. paragraful 6. solicitate la smulgere (v. îmbinările pot fi: . . în general. elementul principal al îm binării fiind suprafaţa de contact.îmbinări prin chcrtare.6.4). pot fi: . pot fi: . sau solidarizarea cu scoabc la îmbinarea din figura 6.îmbinări cu pene prismaticc şi pene inelare netede. In funcţie de m ijloacele dc îm b in are utilizate şi de n atu ra s o lic ită rilo r la c arc sunt supuse.de solidarizare. paragraful 6. D in punctul de vedere al d c fo rm a ţiilo r in iţiale şi în tim p c are se produc în îm b in are.1. 95 .

îmbinări încleiate. fracţionarea elementelor de transmitere a eforturilor (tije cilindrice sau lamelare. crăpături medulare etc. de exemplu: îmbinările înciciate nu se pot utiliza decât la lemn ecarisat sub formă de scânduri sau dulapi.. pene prismatice sau inelare etc ).8). asigurându-se astfel un număr mai marc de secţiuni de lucru şi prin urmare o rezistenţa şi o siguranţă sporită a îmbinărilor chiar în cazul prezenţei unor defectc (noduri.să se realizeze.2.).7). care lucrează în principal la forfecare (v. . îmbinările cu inele necesită material ecarisat de calitate superioară. piese pentru articulaţii etc. . tiranţi. .juguri.tipul de îmbinare ales trebuie să se potrivească cu mate­ rialul lemnos folosit şi cu solicitările din piese. 6. îmbinările trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .îmbinările trebuie astfel realizate încât să se evite efecte­ le defavorabile ale contracţiei şi umflării şi să nu faciliteze apariţia fenomenului dc biodegradare (prin stagnarea apei sau împiedicarea aerisirii îmbinării). pe cât posibil. îmbinările prin chertare transmit numai eforturi de compresiune la piese din lemn rotund sau din lemn ecarisat de tip grinzi sau rigle. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească îm binările Pentru a satisface exigenţele de performanţă impuse. trebuie să se asigure o repartizare uniformă a eforturilor în elementele componente ale barelor compusc: suprasolicitarea unor elemente apare datorita inexactităţilor de execuţie a îmbinărilor şi a prezenţei unor deformaţii iniţiale inegale. paragraful 6. nu se pot realiza construcţii exterioare 96 . paragraful 6.prin mijloacele de îmbinare utilizate. (v. având umiditatea de echilibru maxim 18%. .îmbinări cu asamblaje mecanice care preiau diferite solicitări . clemente de rea/cm.

îmbinate cu cuic. dar integral şi succesiv. 97 .2. chiar în cazul protejării acestora. slăbirea secţiunii trebuie să fie minimă: . deoarece acestea sunt in general dc scurtă durată. se recomandă ca la realizarea construc­ ţiilor din lemn să se aleagă tipuri de îmbinări ce sc pot realiza industrializat şi se pot asambla uşor pe şantier (de exemplu: îmbinări încleiate..efectul favorabil al forţelor de frecare sc ia în considerare în condiţiile prevăzute în paragraful 3.la calculul îmbinărilor nu se iau în considerare forţele de frecare favorabile pentru comportarea elementelor de construc­ ţie în îmbinări.îmbinările trebuie astfel realizate încât să nu reducă sensibil capacitatea de rezistenţă a pieselor îmbinate. datorate legăturilor de strângere (buloane sau cuie). excentricităţile prezente la noduri măresc secţiunile barelor datorită faptului că acestea lucrează la solicitări compuse (întindere sau compresiune excentrică). sc permite transmiterea eforturilor prin diferite mijloace de îmbinare. . 6. . .îmbinările trebuie astfel concepute încât să fie uşor de executat şi întreţinut.8. întrucât rugincsc din cauza umidităţii relative mari a aerului exterior. îmbinări cu plăcuţe multi-cuie. Comentariul C. asamblaje metalice).2. . .datorită modului de lucru diferit al diverselor tipuri de îmbinări (diferenţe mari de deformaţii iniţiale şi în timp) nu este permisă pentru transmiterea aceluiaşi efort folosirea îmbinărilor de diferite tipuri. sau care necesită manopera mai puţin calificată (de exemplu: îmbinări cu cuie sau buloane).îmbinările trebuie astfel concepute încât să se menţină axialitatea eforturilor în bare.

în figura 6. 6.3. dar se ţine seama dc slăbirile de secţiune pe care acestea le produc./. după realizarea contactului dintre piese 6. J.2./. E lem en te generale 6.1.3. îm b in ă ri prin c h erta rc la piese am plasate în prelungire 6.6. Piesele unei îmbinări prin chertare se fixează între ele prin buloane.3.3. în calculul dc rezistenţă al îm binărilor prin chertare nu se ţine seama de eforturile pe carc ar putea eventual să le preia elementele de prindere.2. îm binările prin chertarc asigură transmiterea eforturilor de la o piesă la alta. La realizarea îm binărilor dc prelungire la piese comprimate se recomandă respectarea datelor constructive prevăzute 6. îm b in ă ri prin chertare 6.1.2.1. până la rcali/area unui contact direct între suprafeţele care transmit efortul şi deformaţii mai m ici in fa/a a doua a solicitării. care au rolul de a menţine contactul între suprafeţele carc transmit efortul şi dc a împiedica deplasările relative între piese. .3. îmbinările prin chertare se caracterizează prin deformaţii mari în prima fază a solicitării.2.3. direct pe suprafaţa de contact corespunzător pâsuită. 6.2.3.3. scoabe sau tiranţi.32. N u se recomandă imbinări prin chertare nesimetricc deoarece produc momente în bare datorită dezaxării eforturilor.

2. Pentru asigurarea stabilităţii la deplasări laterale. b şi f).3 2. îmbinări dc prelungire prin chertare solidarizate 6. Pentru a se transmite efortul pe suprafaţa de contact.3. b) buloane.R ^ i 6.3.3.3. L a realizarea acestor îmbinări trebuie să se respecte datele constructive prezentate în figura 6. c) zbanţuri Fig.3. a stâlpilor sau popilor pe tălpi. Dacă îmbinarea este supusa şi la moment încovoietor. 6 3.4. a . At / a)cclise. 6. îmbinarea se rigidizează cu cepuri (fig.3. adâncimea locaşului va depăşi cu 5..3. legăturile cu zbanţuri sau buloane se verifică la acţiunea acelui moment.2. 10 mm înălţimea cepului. 6. a subgrinzilor de la nodurile fermelor cu zăbrele pe cosoroabe etc.3.6. Verificarea capacităţii de rezistenţă a îmbinării este satisfăcută apriori întrucât R s ‘l/ .3 2.3 I îmbinările transversale prin chertare pentru solidarizare se utilizează la rezemarea grinzilor pe stâlpi. c şi c) sau scoabe (fig.. îm b in ă ri p rin ch ertare la piese dispuse p erp end icu lar 6. 99 . 6.

3. c): nu se recomandă chcrtarca fără teşirea grinzii (v. în mm*. m.3.3. . talpă. 6. In cazul utilizării îm binărilor cu cep. dacă sunt îndeplinite condiţiile constructive prevăzute in figura 6.coeficient dc reazem. .coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate în tabelul 4. 6.3. c/). rezemarea grinzii pc stâlp se realizează prin chcrtarca cu teşitură a grinzii (v. Capacitatea dc rezistenţă a îm binărilor la piese am pla­ sate perpendicular se stabileşte cu relaţia: Qn în care: -AK m r mr > (6.aria de contact dintre cele două elemente (aria reazemului).3. 100 .3. cosoroabă şi în lungul fibrelor la stâlpi şi popi. cu valoarea 1. stabilită conform relaţiei (2.1. stabilită conform indicaţiei din paragraful 6.4. A.6. . Transmiterea efortului pc suprafaţa de contact dintre cele două elemente se face prin strivire normală pc fibre la grindă. la calculul suprafeţei de contact sc va scade suprafaţa cepului. în cazul utilizării lemnului rotund. 6.3. în N/mm’.3.3.1) R [ j este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la compresiune(strivire) perpendicular pc fibre.3. rn.3. fig.. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile dc exploatare a elementelor de construcţie.1) în funcţic dc specia de material lemnos. 6. fig. subgrindă.3.3.5.60.

4 . 12 bulon.cutie metalica.subgrindă. 6*3.talpă superioară fermă.scoabe.talpă inferioară fermă. Tipuri dc bare compusc solicitatc la compresiune perpendiculara pc fibre: 1 .Fi}».talpă: 6 . 8 . 9 .saboţi: 7 . 5 . 1 3 .cep. 3 . 101 . 2 stâlp.grinda. 10 .cuie. 1 1 cosoroabâ.

. Dare constructive a. p nu mări dimensiunile elementului vertical. dacă Q.6.4.f .3.3. 6. salcâm).1. aceştia se fixează împotriv deplasării laterale prin buloane dispuse in găuri ovali/atc. în funcţie dc mărimea solicitărilor şi de dimensiunile p componente. talpa se poate realiza dij lemn de foioase (fag.6. stejar. F ig .3.4. îmbinările cu chertare frontală se realizează cu unul sa două praguri. U rc/cmarca popilor pe tălpi. astfel inci transmiterea efortului să se facă pe suprafeţele de strivire şi nu pri buloane. Posibilităţi dc ieşire a pragurilor simple (a şi b) şi duble (c şi d) 6.4. în cazul utilizării saboţilor. îm b in ă ri p rin ch ertare la piese am plasate sub unghiul a 6. 6.3.3. g ) sau a unor cutii metalice (fia 6. sau se poate mări aria de contad prin dispunerea unor saboţi (fig.3. h). 102 . < Q .

lungimea pragului sc ia: l. 6. L a îmbinările frontale cu prag simplu sc vor avea în vedere următoarele date constructive (fig.3. £ 2h: /. • în cazul în care din calcul rezultă diametre mai m ici. 6. b şi < /).4.la bisectoarea unghiului exterior dintre cele doua piese.1.b. a): • înălţimea pragului (adâncimea chertării) /?.. trebuie să fie: /. • subgrinda va fi astfel alcătuită încât butoanele să treacă simetric faţă de Ieşitura ei. respectiv hi4). 2h: • butoanele de solidarizare sc amplasează perpendicular pc talpa superioară. trebuie să fie m inim 2 cm la grinzi ccarisnte. respectiv /. la valori ale unghiului a < 30°.4. • lungimea pragului /. d.perpendicular pe elementul comprimai.. < . c.. la unghiuri a < 30° (fig.« : /. Teşirea pragurilor se realizează: . butoanele se vor lua cu diametrul minim 1/25 din lungimea lor şi cel puţin 12 mm. respectiv 3 cm la cele rotunde şi maxim hi3 la nodurile de reazem ale grinzilor cu zăbrele. îmbinările prin chertare ortogonală cu prag dublu se folosesc in cazul în care efortul din îmbinare nu poate fi preluat de un singur prag. la valori u £ 30° şi se poziţionează la m ijlocul Ieşiturii./4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu zăbrele sau la elementele cu o grosime mai m ică de 8 cm. a şi c): . la unghiuri a > 30° (fig. adâncimea dc chcrtare rezultată din calcul depăşind adâncimea maximă admisă (///3. l ^ roentariui C . 6.5. < ■10//. 6. şi perpen­ dicular pe teşitură.4. £ 20 cm: • pentru calculul îmbinării la forfecare.. : /. £ 10 /. L a o asemenea îmbinare sc 103 .

.i £ 10 ti l.. respectiv 3 cm la c e ll rotunde: • înălţimea celui de al doilea prag. . se recomandă ca centrarea nodului să sc facă du axa netă a tălpii inferioare.impune condiţia ca ccle două praguri să lucreze concomitent. Ir ^ 10 K i: trebuie să fie lni £ 10 h. sau elementele cu o grosime mai mică de 8 cm. L a proiectarea îmbinărilor frontale cu prag dublu se vor avea ifl vedere următoarele date constructive (fig. eeca a sc poate obţine numai printr-o execuţie extrem de îngrijită. lungim pragurilor se ia: I . h.\ şi * 2h\ lr2 * 10 ln : • pentru calculul îmbinărilor la forfecare. trebuie să fie cu c<l puţin 2 cm mai mare decât înălţimea primului prag şi să (■ limitată superior în raport cu înălţimea grinzii chertate la m axil /i/3 la nodurile de reazem ale grinzilor eu zăbrele.\ < . este obligato montarea buloanclor de siguranţă şi a subgrinzilor: in acest ca| se respectă aceleaşi condiţii ca la îmbinarea prin chert. t r e b u i să fie minim 2 cm la grinzile ecarisate. 2/.5. • la unghiuri de înclinare a ă 4 5 °. respectiv hf{ la nodurile intermediare ale grinzilor cu zăbrele. 104 l . 6. b ): • înălţimea primului prag (adâncimea chertării) / . • lungimea pragurilor l.. frontală cu prag simplu: • având in vedere eforturile relativ mari care acţionează i | îmbinare.

2 .subgrindă.5. îmbinări prin chertare frontala. eosoroabă.Fig. a .6.cu prag simplu. 6. 3 . Fig. e.buloane de siguranţa. 6.a nodurile intermediare ale grinzilor eu zăbrele se admite eâ transmiterea eforturilor din zăbrelele comprimate să se facă prin intermediul unui călcâi (fig. 4 . foaie de carton bitumat I. cuie. îmbinare cu călcâi la nodul intermediar al unei 105 .talpa inferioară.talpa superioară.6). 6. 5 6 7 b cu prag dublu. 1 .

Ar i . stabilite conform relaţiei (2.1.capacitatea de rezistenţă a zonei comprimate (strivite) perpendicular pc direcţia fibrelor. Aro .6. mr .2 ) C’r s in 2 a iQ r cos2 a în carc: ( '.3. respectiv perpendiculară pe direcţia fibrelor. în mm’. .2.| •m. paralel cu direcţia fibrelor. .proiecţia suprafeţei pragului pe direcţie perpendiculară cu fibrele piesei care se striveşte. în N/mm'’. în N.2. stabilită cu relaţia: (6. ni) .60. stabilită cu relaţia: r R i\ \ Ap. este capacitatea de rezistenţă a zonei comprimate (strivite). Capacitatea de rezistenţă la strivire sub unghiul a a un îmbinări prin chertare frontală cu prag simplu sc stabileşte cu relaţia: ( 6 . în funcţie de specia de material lemnos. (6.coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelul 4.coeficient dc reazem cu valoarea 1.4.4.4) a unghiul pc care îl face pragul cu direcţia elementului carc se striveşte: fibrelor ‘ h şi i? ‘ A rezistenţele dc calcul ale lemnului masiv la compresiune paralelă cu direcţia fibrelor. .proiecţia suprafeţei pragului pe direcţie paralelă cu fibrele piesei carc se striveşte. clasa dc calitate a lemnului şi condiţiilc de exploatare a clementelor dc construcţie. în mm . conform indicaţiilor din paragraful 4. Calculul îmbinărilor prin chertare frontala a.3) Q. in N.1).

11).| A . m 1 2 * 107 .6) /?)u este rezistenţa de calcul la forfecare paralelă cu fibrele.a ria pragului la forfecare.7) 2 n ii . precum şi modul de producere al forfecării (unilaterală sau bilaterală). . .5) c. în funcţie de specia de material lemnos. (6. care introduce raportul dintre lungimea pragului dc forfecare şi excentricitatea dc aplicare a forţei (aţă de direcţia pragului. stabilită cu relaţia (2. cu relaţia: F r y = 0 .cocficient dc tratare a lemnului cu valoarea specificată în tabelul 4. •m t Im . stabilit cu relaţia (4. La îmbinările frontale cu prag dublu. . în carc: (6.R )n ■ A . • pentru al doilea prag. capacitatea de rezisten­ ţă a pragului la forfecarc se stabileşte cu relaţia: F r = R ). A . astfel: • pentru primul prag.2 = ^ / 1 | ‘ m. La îmbinarea frontală cu prag simplu.X rA (6.b l . determinate cu relaţia (6. : m.1. d.'. /m /. . cu relaţia: F . 7 . La îmbinarea frontală cu prag dublu. în mm . A f .2): K . clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor dc construcţie.1).coeficient dc forfecarc. capacitatea de rezisten­ ţă totală dc strivire se stabileşte ca sumă a capacităţilor de rezistenţă ale fiecărui prag în parte. m. .. capacitatea de rezistenţă a pragurilor la forfecare se stabileşte pentru fiecare prag în parte.b.

.i aria de forfecare a primului prag. î n c ă r c a r e a efectivă dc calcul.aria dc strivire a primului prag.2) dacă elementul este solicitat la tensiune ccntrică (nodul sc axează prin centrul de greutate al secţiunii nete. a ) şi cu relaţia (4.4.10) . a unghiul dintre cele două bare ale îmbinării: ( * 12) -4 . / .-.). cu relaţia: K / = N li:/ -cosa.aria dc strivire a celui de-al doilea prag..h • /.V. 2 = * • / .N . . . astfel: • la îmbinarea frontalii cu prag simplu.4/2 . în mm*: . c o sa . Capacitatea de rezistenţă a tălpii întinse sc stabileşte cu relaţia (4.pentru pragul al doilea: F. . Forţele efective de forfecare care acţionează asupra pragurilor se stabilesc ca proiecţii ale forţelor de strivire pe direcţia pragurilor de forfecare.). e.7.19)..în care: R ) . • la îmbinarea frontală cu prag dublu. în m m ' (A . şi mr au semnificaţiile din relaţia (6.J . în care: ( 6 . i /<•'<. . 6. 108 . încărcarea efectivă de calcul aferentă primului prag. care acţionează perpendicu­ lar pe prag: /V .//. /. (6. cu relaţiile: pentru primul prag: (6. . c o s a ..1 . (l/.aria de forfecare al celui dc al doilea prag. »?/. stabilită cu relaţia: N ««n = W t «r . f.6): /i. 1 1) W .9) F l4 f| . în mm ( A . in m nr. fig.

carc se stabileşte cu relaţia: ^ \[ a cap bulon ’^Oi ’ • (6. care se stabileşte prin scăderea slăbirii date de filet din aria brută a bulonului. A.dacă elementul este solicitat la tensiune excentrică (nodul se axează prin centrul de greutate al secţiunii brute. Fig. 6. carc sc determină cu relaţia: Nh * * ^c«pbulon Aft. b).15) efortul axial efectiv de compresiune din îmbinare. . Centrarea nodului dupâ axa neta a tălpii inferioare (a) şi după axa bruta a tălpii inferioare (b) j». Verificarea butoanelor de solidarizare se face cu relaţia: iitik M i ^ in care: /V .13) este efortul axial din bulonul de solidarizare./ ' n> < * ( 6 .rezistenţa de calcul a oţelului la întindere.h . unghiul dintre piesele care se îmbină.7.. în N/mm2. 6. 109 .14) capacitatea de rezistenţă a bulonului de solidarizare.7. fio. fig. în N .. .a ) : (6.aria netă a bulonului de solidarizare. în mm". stabilită conform S T A S 10108/0-78. t g ( 6 0 ° .

este reacţiunea verticală în îmbinare.17 c. m care: /.deformaţii mari în prima fază a încărcării. necesar prinderii subgrinzii de talq inferioară se determină cu relaţia: L 1.6.pene prismatice transversale reglabile (fig.pene prismatice longitudinale drepte (fig. i. Penele prismatice din lemn sc folosesc la îmbinările de prelungire a unor piese tensionate sau la crearea de grinzi compuse. Date constructive ye .5.coeficient dc lucru al bulonului în îmbinare.8. h. 6. Numărul de cuie. elementele care sc îmbină pot fi în contact (fig. aceste tipuri de pene nu sc foloscsc la nodurile fermelor. îmbinările cu pene din lemn impun o execuţie îngrijită a lucrării. nh. stabilit conform indicaţiilor din paragraful 6. n.3. realizate din elemente suprapuse. 6. sau cu interspaţii între ele (fig. pot fi: .numărul dc buloane. a)\ . Îm b in ări cu pene prismatice (lin lemn 6. b. 1 1 0 III . cu abateri dimensionale minime. în N.4.. Qn . în N. a. Comentariul C . 6. care ţine cont dc acţiunea dinamică a încărcării şi dcformaţia bulonului în îmbinare.8. d.capacitatea de rezistenţă la strivire perpendicular pe fii a suprafeţei de contact dintre subgrindă şi cosoroal stabilită cu relaţia (4. b şi c). până la realiza­ rea contactului dircct între suprafeţele între care se transmit eforturile. *Qn> in carc: (6 161 V.8. Verificarea la strivire a suprafeţei de contact dintre subgrim şi piesa de reazem (cosoroabă) sc face cu relaţia: 6. 6.4. < /). 6. pene prismaticc longitudinale oblice (fig. este componenta orizontală a efortului din bulonul de solidtfl rizarc.2 L.2. cu valoal 0. 6. b şi < /). a şi c).mo . /. îm binări cu pene prismatice din lemn şi cu pene inelare metalice 6.capacitatea de rezistenţă minimă a unei tije.7). stabilită cu relaţia: •*'"«: < 61® L„ . La îmbinările cu pene prismatice din lemn. e.8.8. .4. în funcţic dc direcţia fibrelor penelor faţă de direcţia fibrelor pieselor care se îmbină. asigurându-se ventilarea pieselor. îmbinările cu pene prismatice din lemn sc caracterizează prin: . /.4.1.deformaţii mici în timp. (6. în N.

b .. penele transversale sc fac lungi decât piesele de îmbinat cu 2. Fiecare pană transversală este alcătuită din două p i< având ficcare câtc o faţetă tăiată oblic (cu înclinare 1/6.îmbinare cu pene longitudinale la piese cu inierspaţii între elementele componentc. a). 11 2 . • Penele prismatice transversale se realizează din lem foioase (stejar sau fag impregnate cu substanţe antiseptice) şi suj reglabile pentru a sc asigura împănarea.îmbinare cu pene longitudinale la piese in contact. Pentru a se asigura reglarea lor. d .îmbinare cu pene transversale la grinzi cu inierspaţii între clementele componente. 6. îmbinări cu pene prismatice din lemn: a . c .8.i/6 ww Fij»..1/10) (v.3 cm..îmbinări cu pene oblice. chiar după ce lemnul a suf< contracţii..8. 6.

• adâncimea ehertării h. • înălţimea interspaţiului c la grinzile compuse distanţate (v. la carc se ia egală cu distanţa de la capătul 113 . . fig. r .. Ir şi adâncimea chertării în grindă. • Penele prismatice longitudinale oblice sc execută similar celor drepte şi prezintă avantajul că nefiind solicitate la forfecarc au o siguranţă mai mare în exploatare. va fi 3. l /l 0 faţă de direcţia normală la grindă. • lumina între pene.• Penele prismatice longitudinale drepte se execută din lemn de răşinoase tară noduri şi alte defecte. în grindă va fi: minim 2 cm la grinzile ccarisate şi 3 cm la cele rotunde. Butoanele de strângere care împiedică răsucirea penelor se dispun în general la mijlocul distanţelor dintre pene.maxim h/5 la grinzile ecarisate şi d/A la cele rotunde.. cu excepţia îmbinărilor cu pene oblice. 6..8. în toate cazurilc. având fibrele drepte şi paralele cu fibrele pieselor de îmbinat. • capetelc penelor longitudinale trebuie tăiate normal pe direcţia fibrelor. dar nu vor fi folosite decât în cazul în care preiau eforturi de un singur sens.4 cm. trebuie să fie ccl puţin egală cu lungimea penei. fig. • lungimea de forfecarc a pragurilor pieselor îmbinate. 6. a şi c). • la penele transversale reglabile trebuie ca feţele comune unei perechi de pene să fie înclinate cu 1/6. a y se ia în calcul egală cu lumina între pene (v. b şi c).8. se recomandă să fie mai mare sau egal cu 5.. a. La îmbinările realizate cu pene prismatice din lemn se vor respecta următoarele date constructive: • raportul dintre lungimea penei. f. iar penele vor fi astfel dispuse încât fibrele lor să aibă aceeaşi direcţic cu cele ale pieselor dc îmbinat.

fig. d)\ în calcul.unei pene până la mijlocul penei următoare (v.capacitatea de rezistenţă a unei pene determinată din condiţia de strivire a acesteia. lungimea de forfecare a pragurilor pieselor îmbinate se limitează la maximum 10/?t. i U p .1. se face cu relaţia: (A 19) în care: Lfţr . Calculul îmbinărilor cu pene prismatice din lemn Calculul îmbinărilor cu pene prismatice din lemn constă in: .efortul dc lunecare care acţionează asupra unei pene. în N. .2. cu relaţia: ^ 114 c a p ' mr> < 620) . a.verificarea penelor la strivire pe suprafeţele dc contact: . Verificarea îmbinărilor cu pene din lemn la strivire (fig.verificarea penelor la forfecare: . 6. 6 4.8.dimensionarea butoanelor de strângere a pieselor.verificarea grinzii pe porţiunea dintre două pene la forfecare. .

20). în care R l = R [l * (3 . suprafaţa de strivire a penei. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie.1). b. it). stabilită cu relaţia (6. 6. cu valoarea specificată în iiir L a penele dispuse oblic. ): tabelul 4. stabilite cu relaţia (2. A. capacitatea de rezistenţă la strivire a unei pene sc stabileşte cu relaţia: în carc: L capt este capacitatea de rezistenţă a penei la strivire paralel cu fibrele.1. în N. ni] . stabilită cu relaţia (6. în N. pt .coeficient de tratare a lemnului.20). coeficient de reazem.în carc: Rţ este rezistenţa de calcul la compresiune (strivire) paralela cu fibrele (la pene dispuse longitudinal). relaţia: Verificarea la forfecare a penelor (fig. cu valoarea 1.unghiul de înclinare a laturii scurte a penei (v.60 pentru penele prismatice transversale.capacitatea dc rezistenţa a penei la strivire perpendicu­ lar pe fibre. în mm* ( A s =b h . fig.10) se face cu Lct p <1° ttipf ' (6 v 22) ' 115 .8.00 pentru penele longitudinale şi cu valoarea 1. sau perpendicu­ lara pc fibre (la pene dispuse transversal). 6. în funcţie dc specia materialului lemnos. în N/mm . în care R [ .

cu valoarea specificată în tabelul 4. în N . cu relaţia: (6. diagrama eforturilor Rc( pe lungimea penei - capacitatea de rezistenţă a unei pene. determinată din condiţia de forfecare a acesteia. în N/mm2. în funcţie dc specia materialului lemnos.10. mf . an de forfecare a i b tp* ^/Ref m a b m Fig. stabilite cu relaţia (2. 6.cocficicnt dc tratare a lemnului. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la forfecare schema îmbinării. în N. clasa de calitate a lemnului ş condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie. carc introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare şi excentricitatea de 116 .coeficient de forfecare.1.1). mŢ .23) în carc: R ) este rezistenţa la forfecare paralel cu fibrele (la pene dispuse longitudinal) sau perpendicular pe fibre (la pene dispuse transversal).în care: L ip e ş te efortul dc lunecare care acţionează asupra unei pene.

23). 117 . în mm.capacitatea dc rezistenţă a grinzii pe porţiunea dintre două pene.lungimea dintre două locaşuri consecutive ale pieselor îmbinate. cu excepţia îmbinărilor cu pene oblice. unde se ia egală cu distanţa de la capătul unei piese până la mijlocul penei următoare. determinată din condiţia de forfecare cu relaţia: L.t/ v este efortul dc lunecare carc acţionează pe porţiunea respectivă dc grindă.25) R‘ n |cstc rezistenţa la forfecare paralel cu fibrele. stabilită cu relaţia (2.1) în funcţie dc specia materialului lemnos.lungimea penei. b .lăţimea suprafeţei dc forfecarc.„pt = ^mi ^ i în carc: ^ni j * (6. în mm. precum şi modul de producere a forfecării (bilaterală în acest caz). Verificarea pieselor îmbinate la forfecare pe porţiunea dintre locaşurile penelor (fig. în mm’ ( A * =«•/)). ~ lr b lr . a . în mm: bp . cu observaţia că în acest caz forfecarca este unilaterală. având valoarea stabilită cu relaţia (4. au aceleaşi semnificaţii ca în relaţia (6.11).11) se face cu relaţia: < 624> in care: l. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a elementelor de construcţie.suprafaţa de forfecare a grinzii între două pene. mr şi m.suprafaţa de forfecare a penei: A .lăţimea grinzii. L * f . în N.aplicare a forţei faţă dc dirccţia pragului. în N/mm2. A * . în mm. c. Af . 6.

în N . Ro Lţ . cu valoarei (Jf.coeficient de lucru al bulonului în îmbinare. efortul din bulon (fig. pe lungimea de forfecare a grinzii d.9.11. A ria hruici a butoanelor de strângere se stabileşte cu relaţia: 4 bnii " ’Qb (6 26) "'o * : în carc: k> i este coeficientul ce tine cont de slăbirile ce apar în zom filetată a bulonului.. cu valoarea 1.pton de forfecare z Fig.25. în N .* c )//.rezistenţa dc calcul la întindere a oţelului. 0. în N/m nr. 6. stabiliti conform S T A S 10108/0-78 „Construcţii civile. 1 1 8 . 6. care se determină cu relaţia: ft-W * . industriale şi agricolc.efortul de lunecare efectiv care acţionează asupra unei pene. mo . C alculul elementelor din oţel“ . Solicitarea grinzii dc lemn la forfecare între locaşurile a două pene: a b schema îmbinării: diagrama eforturilor Rt.12). în care: <6-27)1 Lfţp ..

23). Comentariul C . Schema de calcul a efortului din buloancle dc strflngerc la îmbinările cu pene din lemn 6 4. în mm: lr .3. în mm.1./ .20) şi (6.. Fig.. in care: (6. // efortul minim capabil al unei pene.4.lunecarea din încovoiere pe întreaga lungime a elemen­ telor carc sc îmbină.28) L Mai . Numărul necesar de pene se stabileşte cu relaţia: . în mm: c .2...intcrspaţiul dintre elementele îmbinate. b. 6. Penele se distribuie în lungul grinzii astfel: uniform pe întreaga lungime a grinzii compuse: în acest caz încărcarea penelor este inegală. ele preluând un efort mai 119 .adâncimea dc chertare.lungimea penei. 6. stabilit cu cea mai mică valoare re/ultatâ din relaţiile (6.< . în N . Stabilirea numărului nec esar de pene şi distribuirea lor pe lungimea elementului a.. 1.12.

6. dcci se pot folosi numai la construcţii acopcrite) şi se execută în ateliere sau fabrici dotate corespunzător realizării unoi operaţiuni cu precizie ridicată. la distanţe variabile. către reazeme. Penele inelare netede.1. numărul dc pene rezultat din calcul se majorează cu 50 % . dinţate sau cu gheare se folosesc la executarea unor îmbinări de piese ce sc întâlnesc sub diferite unghiuri (la nodurile grinzilor cu zăbrele sau la nodurile de cadru).13) şi se montează în 120 . la îmbinări dc prelungire ale barelor tensionate sau comprimate. dinţate sau cu gheare 6 4. fiecare pană se aşază pe grinda. b. Dote constructive a. unde eforturile de lunecare sunt reduse. îm b in ări cu pene inelare netede.marc sau mai mic în funcţie de poziţia pe carc o au pe lungimea grinzii compuse şi dc variaţia diagramei de lunccări pe lungi­ mea elementului. înaintea diagramei de lunccări aferentă.2 din deschide­ rea grinzii. pentru a se evita supraîncărcarea unor pene peste efortul capabil. c. nu se dispur pene. precum şi la realizarea unor grinzi compuse încovoiate.4 din deschidere grinzii.2. îmbinările cu pene inelare neccsită material lemnos uscat. ferit de variaţii de umiditate (pentru a nu apare fenomene accentuate dc contragere. 6. la distanţe egale pe o lungime de 2 x 0.2. numărul dc pene rezultat din calcul se' majorează cu 20 % . în acest caz. Penele inelare netede sc execută din oţel laminat sub formi unor inele tăiate după generatoare (fig. stabilite prin împărţirea diagrame» dc lunecări în suprafeţe egale cu numărul dc pene rezultat din calcul. pe distanţa centrală de 0. pc carc trebuie să o preia.4.

41 2 500 60 4 68 200 Pl4 140 25 3 442 0. d p . mm lăţimea.24 1800 60 4 58 180 Pl2 120 25 3 380 0. Sortimentul dc pene inelare. 121 .5 505 0. m m | Greutatea pe bucată kg 1 Slăbirea secţiunii dulapului. b P. cu dispozitive mecanice. tp .14) se execută dintr-o bandă de oţel în carc se taie şi se ascut dinţii penei pentru a se uşura pătrunderea in lemn. utilizând prese speciale. utilizate la îmbinarea elementelor de construcţie din lemn este prezentat în tabelul 6. 6. ele sunt autorcglabilc.1. T abelul 6. Penele inelare dinţate (fig. mm înălţimea penel. minime ale | dulapilor d. mm ! şaibei Dimensiunile . Tipuri de pene inelare netede Caracteristici pene Pi# Diametrul interior.1. mm2 1 Dimensiunile Tipuri de pene Ph 160 30 3.locaşuri create în elementele de îmbinat. aceste tipuri dc pene sc montează prin presare în elementele dc îmbinat.61 3 300 60 4 68 220 latura pătratului. mm grosimea. mm Perimetrul penei. mm Grosimea inelului. mm grosimea.1* 1 100 50 4 58 140 180 35 4 568 0. | produsă de o pană.20 1 600 60 4 58 160 PlQ 100 20 3 317 0. netede.

Pene inelare netede reglabile a . pentru a menţin contactul dintre suprafeţele pieselor îmbinate. dispuse în centrul ficcărci pene.13. îmbinările cu pene metalice se solidarizează cu bul prevăzute cu şaibe.detaliu panii: b elevaţie îmbinare: c seefiune îmbinare * > yf v dp Fig.I ţ b >tfp♦ i*(ynm i i a >bp ♦ 30m t Fig.14. 122 . 6. Pană inelara cu dinţi e. 6.

penele metalice sc vor amplasa astfel încât să se respecte următoarele distanţe (fig.între centrul penei şi capătul elementului dc îmbinat.5 dp la elementele întinse. .13. 7 5 d p la elementele comprimaic. în funcţie dc specia de lemn folosit. 6 . 2 = ( 0. 6.13.j 3 £ 0 . .15): . tăiat drept: ’S2 2:1. penele inelare cu dinţi şi penele cu gheare pătrund prin presare în elementele care se îmbină. fig. fig. 6.între centrul penei şi capătul elementului de îmbinat.f. • L a realizarea îm binărilor cu pene metalice trebuie să sc penele inelare netede reglabile au fanta tăiată după genera­ toare..10) c/p . • la îmbinarea unui element de construcţie se vor folosi pene metalice de acelaşi tip.0. . 6.25 d r la elementele întinse. 123 . • lăţimea b a elementelor carc sc îmbină cu pene metalice trebuie să fie mai mare cu cel puţin 40 mm decât diametrul interior al penelor (v. fig. fanta penei inelare netede respectc următoarele date constructive: trebuie să sc dispună pe diametrul perpendicular pe direcţia efortului transmis în îmbinare (v.s2 t d r la elementele comprimate. c).între centrele a două pene consecutive £2 • dp \ .13. diametru şi înălţime. h): • • penele metalice inelare netede trebuie să pătrundă simetric pe aceeaşi adâncime în cele două elemente care se îmbină. • b)\ grosimea minimă a a dulapilor utilizaţi în im binările cu pene metalice trebuie să fie cel puţin 58 mm sau hr + 30 mm (v . .05. tăiat oblic: -sy £ 1.

capacitatea de rezistenţă minimă a unei pene. Calculul îmbinărilor cu pene metalice inelare a. i /?‘B.29 L d p este efortul efectiv care acţionează asupra unei pene. respectiv forfecare.15.Fij».1). ) şi din condiţia de forfecare ( L * r ). stabilite cu relaţia (2. Verificarea penelor inelare netede sc face cu relaţia: S iS * . Dispunerea penelor inelare în îmbinare: a b în cazul tăierii drepte a capetelor elementelor. în N stabilită din condiţia de strivire ( / . determinate cu relaţiile: (6-30) L n. în cazul tăierii oblice a capelelor elementelor 6. R ) n sunt rezistenţele la compresiune (strivire).r r = R n\ A f în care: mr lm /> (6 3 . paralel cu fibrele. în care: (6.4 2. în N.2. . 6. în 124 .

cu valoarea 0.32) f) este coeficientul dc ncuniformitatc a distribuţiei eforturilor unitare tangenţiale pe suprafaţa de forfecare. în care: (6. în mm. pene inelare pc ambele părţi.8. luat în calcul cu pene inelare pe o singură parte. în mm. //. 125 .2 când efortul ce acţionează asupra unei pene face unghiul a cu dirccţia fibrelor piesei în care se produce efectul de strivire sau de forfecare. clasa de calitate a lemnului şi condiţiilc de exploatare a elementelor de construcţie.0. precum şi natura efortului transmis de pană. cu valorile: 0. al capacităţii de rezistenţă a valorile din tabelul 6. carc se calculează cu relaţia: mf m j = 1+ p /.lungimea pragului de forfecare. în mm' (A f . /t>. As .grosimea dulapului. .it d 2 / 2 ): tn/ • coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate în / / > „ tabelul 4.suprafaţa de strivire. în mm. coeficientul de utilizare a miezului de lemn din interiorul penei. 0.25</ pentru dulapi cu 0. A.250 pentru îmbinările carc transmit eforturi de tensiune. care se ia: . care se ia: I f ~ d p \ e . kn . care introduce raportul dintre lungimea pragului dc forfecare şi excentricitatea dc aplicare a forţei faţă de direcţia pragului.suprafaţa dc forfecare.coeficientul de reducere penelor.braţul de pârghie al cuplului de forfecare. coeficient de forfecare.1.125 pentru îmbinările carc transmit eforturi de compresiune. în mm2 ( A s = d r bp ).funcţie de specia materialului lemnos. în N/mm'.50*/ pentru dulapi cu a .

4. pc bază de experimentări standardizate.30) şi (6. cu relaţia (4.2). La barele întinse este obligatorie verificarea capacităţii dc rezistenţă a barei în secţiunea cea mai slăbită. stabilită ca valoare minimă din relaţiile (6.5 90° 0.este efortul axial total din bara întinsă sau comprimată. în carc se calculcazâ în ipoteza că toate slăbirile (determinate de locaşul penelor şi de gaura pentru bulonul de strângere) sunt concentrate în aceeaşi secţiune transversală. d.2. în N.Tabelul 6. 6.1) în carc: V0 " ' . 126 . ^c»pm in ~ capacitatea de rezistenţă a unei pene. c.2.0 20° 0 .4 Comentariul C. Valorile coeficientului ku a *« 0° 1.31). Capacitatea de rezistenţă a penelor inelare dinţate şi a penelor cu gheare se stabileşte de către producător.3. b. Numărul necesar de pene inelare se determină cu relaţia: (6.9 40° 0. rcspectiv lunecarea totală pe lungimea barei încovoiate.7 60° 0. in N.2.

■ o . c .a IC c. introduse în elementele de îmbinai în sens transversal direcţiei efortului pe care îl transmit dc la un clement la altul (fig. e .tija propriu-zisâ.1.16. Tijele cilindrice (cuic. 3 .5.şurub cu cap pătrat. şuruburi pentru lemn.şurub cu cap înccat. cm k O a a _ . I capul tijei. 127 .5.domuri. buloane) suni piese metalice sau din lemn. b . 6.6.1. Fig.t° a . îmbinări cu tije cilindrice .bulon. 6. Tije cilindrice elastice folosite în îmbinări: cuie. a d .16). dornuri.5. 2 .1.prevederi generale 6. îm binări cu tije şi cu pene lamelare flexibile 6. de formă cilindrică.piuliţă.

în funcţie de modul dc solicitare. .1. . dornuri.8. c. 128 .17. şuruburi cu d < .3.17. contactul dintre suprafeţele de transmitere a eforturilor fiind perfect la început. b..„„) şi cu diametrul mai mic cu 1 mm decât diametrul tijei (cuie cu d > > 6 mm. unde c/este diametrul tijei).17. îm binările cu iije cilindrice se caracterizează prin: . 6. Găurile în care se introduc butoanele se realizează cu iar găurile în care se introduc dornurile şi ştifturile se realizează cu —(0.3. ftră pregătire prea­ labilă a locaşurilor (cuie cu t / i 6 mm. ştifturi).1.introduse prin batere sau înşurubare în găuri pregătite pc o parte din adâncimea de pătrundere (/***» = 0. şuruburi cu d > 4 mm). a ) sau cu mai multe secţiuni de forfecare (fig. c). C lasificarea îm binărilor cu tije se face în funcţie de diferite crite rii: a. 6..5.1. tijele pol fi: introduse în locaşuri pregătite în prealabil (buloane. 1 . II).0 )m m . cu două secţiuni de forfecare (fig.deformaţii finale mari.17 . .2. 6. 6 5. Comentariul C. 6. îmbinările cu tije cilindrice pot fi simetrice (fig.75 /.deformaţii iniţiale mici. 4 mm. După numărul planurilor în care se poate produce deplasarea clementelor îmbinate. 6. după modul de execuţie al îmbinărilor. datorită contragerii lemnului la uscare.6. b şi d).introduse prin batere sau înşurubare. se deosebesc îmbinări cu o singură secţiune de forfecare (fig. 6.1) sau nesimetrice (fig.17.5.

129 .14. 5 5 5 ? JL II. 6. La îmbinările cu cuie sau dornuri se montează buloane de strângere (circa 25 % din numărul total de tije) necesare pentru strângerea etanşă a pachetului dc elemente.\n In î[ a i. if °t i Fij».17. d . Tipuri dc îmbinări cu tije cilindrice: I îmbinări simetrice: a .5.cu doua secţiuni dc forf'ccarc.cu trei secţiuni de forfecare. b .cu o secţiune de forfecare. 6. îmbinări ncsimetrice: c . în timpul executării lucrărilor şi pentru a preveni desfaccrca rosturilor în procesul exploatării din cauza deformării datorate contracţiei lemnului.cu patru secţiuni de forfecare.

La batere. b . La stabilirea lungimii necesare a cuielor (vezi fig.18. fig.depăşind grosimea pachetului.5. sau pot rămâne înecate (fig.5 + l . cuiclc pot avea lungimea egală cu grosimea paclic tului dc strâns. a pe întreaga grosime a pachetului.18).2. c). c . care se consideră că nu lucrează la] transmiterea eforturilor.5</ (lungime efectivi ftră vârful cuiului de l. 6. 6. Grosimea minimă a eelei mai subţiri piese care se îmbină cui cuie trebuie sa fie cel puţin 4< 1 .18.l). 6 . .5d. 5 M (6.5.8. pentru a nu crăpa piesele în momentul în carc se bat cuiele. vârful cuiului şi adâncimca minimă de pătrundere în ultima piesă: = « . cuiul trebuie să pătrundă în piesa respectivă cu cel puţin 3.2 » (3 .18) se ia în calcul grosimea pieselor care sc îmbină..8.34) 130 . Posibilităţi de pătrundere a cuielor în pachetul dc îmbinat. pot depăşi grosimea pachetului (deci ies pe part< opusă). Cuiele pentru construcţii din lemn ( S T A S 2111-90) au diametrul cuprins între 1.0 mm şi lungimea între 30. eventualele rosturi cc pot apare între piesele care se îmbină (cu lăţimea de aproximativ 2 mm).e + (w . Fig. /.înecat Pentru a lua in considerare secţiunea de forfecare.2. 6. T ip u ri de tije cilindrice 6.6. 250 mm.

I/4 0) / . cu diametrele oţelului beton neted folosit în construcţii ( d = 12. /> ). d. 6. cu cap seniiînecat ( S T A S 1453-80). Şuruburile pentru lemn pot fi: cu cap bombat crestat ( S T A S 1451-80). în cazul în care lungimea efectivă a cuielor depăşeşte grosimea pachetului de strâns (v. 6.2..5.m care: n . şuruburile şi domurile se dispun pc un număr par de rânduri longitudinale.2. la calculul capacităţii dc rezistenţă a tijelor se ia în considerare grosimea ultimei piese care se îmbină. redusă cu 1. pentru a evita amplasarea unui rând de tije în zona centrală slabă a inimii lemnului.3.1. fig.4 Dom urile au diametrele oţelului beton şi vârful ascuţit pentru a pătrunde uşor in piesele din lemn.. c . Bidoanele.5.2.5*/. 131 . Diametrul bulonului se alege în mod obişnuit (1/3 0 .numărul de piese din pachet.2. unde / este grosimea pachetului care se strânge. întrucât fibrele se rup la ieşirea cuiului din piesa respectivă. cu cap hexagonal (S T A S 1454-80) sau cu cap pătrat ( S T A S 1455-80).18. cu cap înecat crestat (S T A S 1452-80).5.grosimea pieselor.. Butoanele se execută din oţel-beton O R 37. 6.3.diametrul tijei. 6.5..25 mm ). 6. dar minimum 12 mm. cu cap şi piuliţă dc strângere. Date constructive privind îmbinările cu tije cilindrice elastice 6.3.5.

2. în carc. 6. astfel încât piesele din lemn să nu sc despice la batere sau în exploatare) sunt date in tabelele 6. b .. în sensul longitudinal al fibrelor.în rânduri drepte. 54 . 132 . S2 . Cuiele sc dispun atât pc un număr par. . pe direcţia transversală fibrelor.19). J i este distanţa între axele tijelor în lungul fibrelor elementului în carc sc bat cuiele (pc direcţia efortului).distanţa între tije pc direcţia transversală fibrelor.distanţa între ultimul rând de tije şi marginea clementului din lemn.in zigzag.5. ---.3.3 şi 6. în zig-zag sau pc diagonală (fig. cât şi impar rânduri. Dispunerea cuielor într-o îmbinare de prelungire: a .---— 4 t Fig. Distanţele minime dc aşezare a tijelor (stabilite încercări pe modele. 6.5.3. drept.distanţa de la tije până la capătul clementului din lemn.19.3.4. c in rânduri diagonale 6.6.

5. 6.3. şuruburilor pentru lemn şi dornurilor îmbinări cu: [Grosimea pachetului ■Distanţe [minime în lungul |ftbrelor între axele tijelor Din axa tijei extreme la marginea piesei intre axele tijelor Din axa tijei extreme la marginea piesei Buloane.Tabelul 6. şurubun şi dornuri de otel Dornuri de stejar >10d 5d 5d 3d 2.5d Ip Si >1 0 c/ 7d 7d 3.5d *10 d 4d 4d 2. Amplasarea tijelor la nodurile unei grinzi cu zăbrele 133 .5d I Si IDistanţe Rnimme | transversal pe fibre Si I Si 6.3.5d 3d *10 d 6d 6d 3d 2. Distanţe minime de am plasare a butoanelor.20.20).• /. 6. -cs# Fig.5d 2. La prinderile în noduri ale barelor grinzilor cu zăbrele k p e c ta rc a regulilor de distribuţie a tijelor este obligatorie pentru fcccarc piesă în parte (fig.

Tabelul 6. Distanţe minime de am plasare a cuielor Cuie bătute fără găurire prealabilă Şiruri longitudinale sau in zig-zag c Şiruri oblice Cuie bătute în: Grosimea celei mai subţiri piese Intre axele cuielor Din axa cuielor extreme la marginea piesei Intre axele şirurilor de cuie De la şirul marginal de cuie la marginea piesei *1Qd 15d = 4d 25d *10d Md 20d Si 15d Distante minime In lungul fibrelor Si 15d 1 5 < J S3 4d 3d Distante minime perpendicular pe direcţia fibrelor $ 4 4d 6d(5d) Cuie bătute cu găurire prealabilă Intre axele cuielor Distanţe minime in lungul fibrelor Din axa cuielor extreme la marginea piesei între axele şirurilor de cuie De la şirul marginal de cuie la marginea piesei Si S2 10d 10d 15d 10d 10d 15d Distanţe minime perpendicular pe direcţia fibrelor S 3 4d 3d S4 4d 6d(5c0 134 .4.

a ). pentru fixarea unei piese trebuie wcvăzute cel puţin patru cuic. 6.21.3. distanţele se stabilesc ţinând cont dc cuicle de pe ambele părţi ale pachetului de îmbinat (fig. 135 . 6. • Distanţele trecute în paranteză sunt pentru lemnul de fag şi stejar. distanţele între cuie sc stabilesc independent. Iar dacă pătrund pe o adâncime mai marc sau egală cu 2c/3.dacă adâncimca dc pătrundere în piesa centrală este mai mică decât 2c/3.21.21. 6.3. Distanţele de amplasare a cuielor în cazul baterii încrucişatc: a .6.5. valorile lui Si se interpol ează liniar.5. 6. Fig. iar în nodurile în care prinderea )ieselor se face cu ajutorul cuielor trebuie prevăzut cel puţin un bulon de strângere cu diametrul d= 12 mm. în cazul baterii încrucişatc a cuielor. dacă capetele lor litru nd în piesa centrală din ambele părţi pe o adâncime mai mică lecât 2c/3 (fig. I.a îmbinările cu cuic. b dacă adâncimea de pătrundere în piesa centrală este mai marc dccât 2c/3 6.5.O bservaţii: • Pentru valorile lui e cuprinse între 4d şi I0r/. b).

75 pentru clasa 3 de exploatare a construcţiei.5. Capacitatea dc rezistenţă a îm b in ărilo r cu tije 6.35) în care: y este coeficientul parţial de siguranţă stabilit conform paragra (ului 6. 0. 136 .coeficientul care introduce în calcul repartiţia neuniformă a încărcărilor la tije.4.5..S. cu valorile stabilite în paragraful 6.4.3.7. realizate cu cuie. r / . L în N.5. într-o secţiune de forfecare. capacitatea dc rezistenţă minimă a unei tije. .4 I. . sc stabileşte cu relaţia: ^cp. n. (6.numărul dc tije.3. L„„„ .5.5. •"»/ m u -w#.2. Coeficientul parţial de siguranţă y are valorile tabelul 6.4. . Capacitatea de rezistenţă a unei îmbinări cu tije.5.. n. mu . definit în funcţie dc condiţiile dc microclimat în care funcţionează îmbinarea cu tije. 6.1.4.numărul secţiunilor dc forfccare în carc lucrează tijele. in N. îmbinările de prelungire la piese întinse nu se admi 6.6. nij cocficient de tratare a lemnului cu valorile şpecificatc în tabelul 4.5.2.4. nin .00 pentru clasa 1 de exploatare a construcţiei.85 pentru clasa 2 de exploatare a construc ţiei şi cu valoarea 0..5. stabilită conform paragrafului 6.coeficientul condiţiilor de lucru. cu valoarea 1. . stabilite în funcţie de tipul tijelor şi de clasa de durată a încărcărilor.

5. pentru lemn de pin. Valori ale coefic ientului y Clasa de durată a încărcărilor Permanente Lungă durată Scurtă durată Buloane şi domuri 0. 6.3..Capacitatea de rezistenţft a unei tije. modul de lucru al îmbinărilor (simetrice sau imctrice).85 1. pm şi cu coeficientul (*. cu minimum două buloane pc un rând: • mH = 0. dimensiunea pieselor de lemn din îmbinare.4 5.6 se'vor multiplica cu coeficientul kK . în N.90 pentru îmbinări cu cuie şi şuruburi pentru lemn.6.)' pentru solicitarea dat *n tabelul 6.- Tabelul 6.4.60 0. 6.85 6. într-o iccţiune de forfecare.5. pentru îmbinări cu dornuri şi buloane dispuse pc două rânduri. Itform relaţiilor din tabelul 6.4. când efortul ionca/ă paralel cu direcţia fibrelor. molid şi brad.4 Valorile din tabelul 6.00 Cuie şi şuruburi pentru lemn 0. Pentru alte specii de lemn. pentru solicitările şi Lu. valorile din tabelul 6. cu minimum trei buloane pe un rând. 137 .80 pentru îmbinări cu domuri şi buloane dispuse pe patru rânduri. posibilitatea dc cedare a îmbinării (prin strivirea lemnului u prin încovoierea tijei).8.70 0.5. molid şi brad. sc stabileşte în funcţie de tipul diametrul tijei. Coeficientul mR introduce în calcul posibilitatea reparti­ ţiei neuniforme a încărcărilor în tije şi are valoarea: • mH * 0.5.6 sunt valabile pentru lemnul dc pin.70 0.

grosimea cclci mai subţiri piese centrale. d. în mm. c . îmbinări simetrice Tipul îmbinării Buloane.diametrul tijei cilindrice.6 se vor înmulţi cu: dc rezistenţă a tijei. 4cd 2cd 3ad Lctfim Strivirea elementelor centrale. stabilită ca minimum între Z. în mm. valorile eforturilor din tabelul 6. în mm. în relaţia (6.6.35) sc va introduce valoarea minimă a capacităţii ^ cap in c2.C apo £cap«* 138 . 2cd Sad Lctp m încovoierea tijei. îmbinări nesimetnce îmbinări nesimetrice şi simetrice 5ad 3cd 5ad 5ad Zcd Sad Lctfi e Strivirea elementelor marginale. pentru: Condiţia de calcul Cuie Strivirea elementelor centrale. a . Domuri şuruburi şi de stejar dornuri de oţel 4cd Lup c Strivirea elementelor marginale. U^inc 3 0 < P 2O d * 5d* N otaţii.Tabelul 6. în cazul în care direcţia efortului din tije face un unghi a cu direcţia fibrelor elementelor asamblate. Capacitatea de rezistenţă a unei tije cilindrice pentru o secţiune de forfecare Capacitatea de rezistenţă a tijelor in N. O bservaţii: 1.grosimea celei mai subţiri piese marginale.

molid. mentariul C .80 0. Valorile coeficientului ■Unghiul a(grd) Valorile coeficientului k . La barele tensionate este obligatorie verificarea >acităţii de rezistenţă în secţiunea cu slăbiri maxime.5.70 1 6 1.10 Plop.75 0.90 0. mesteacăn.00 Domuri do stejar 1.6.65 0. stejar. brad 1. .80 0. frasin.00 1.00 0. şi Lcopm . salcâm.85 10 1. pentru ttje de oţel cu diametrul mm) de: £6. salcie 0.00 0.1) pentru bare cu secţiunea compusă.00 0.90 0.98 0.00 0.00 1.7 pentru eforturile L llip.coeficientul (kit) 1 1pentru efortul L atp Tabelul 6. utilizând relaţia (4.00 Gorun.2) pentru bare cu secţiunea simplă şi relaţia (5.4.00 0. 6.8. carpen 1.80 | k e 6.00 1.50 0 [ j 30 60 1 90 Tabelul 6. Valorile coeficientului kf 1 Specia Pin.cocficientul kn din tabelul 6.95 0.80 8.7.55 25 1.95 0.60 0.90 0.60 20 1.00 0.5..5 1.00 1.00 0. cer 1.4.30 Fag.5 1.90 0.70 0.75 12 1.

detaliu pană.3.1 Penele lamelare flexibile (fig. 1 0 % şi trebuie 140 . de formă lame Iară.5. se folosesc la realizarea grinziloi cu secţiune compusă solicitaic la încovoiere.5. . b cu pene dispuse pe întreaga lăţime a grinzii. 6. aces trebuie să aibă umiditatea în timpul asamblării de 8 . c cu pene dispuse alternativ pc feţele grinzii 65. îm binările cu pene flexibile sc cxccută mecaniz locaşurile fiind realizate cu o maşină electrică de dăltuit. îm b in ă ri cu pene lam elare flexibile .22) sunt piese din sau lemn de esenţă tare (stejar). Fij>.5. . precum şi la unele tipuri de grinzi cu zăbrele.5.preved eri generale 6. pentru alcătuirea secţiunii compusc a tălpii comprimate. îmbinări cu pene lamelare flexibile: a . care se introduc transversal în piesele îmbinate pentru a împiedica deplasarea relativ i longitudinală a pieselor în contact.5. 6.22.5.6.5.2. în cazul folosirii penelor flexibile din lemn. 6.

5 /. 6. • = 4. • /».-( 10.2.0.22. L a penele flexibile din oţel se vor respecta următoarele date constructivc: • tp~ 4 . /> ). prin calibrarea maşinii electrice carc realizează locaşurile. 6 mm.6.5b + 0.. folosite în cazul în care lăţimea b a grinzii este mai mare de 150 mm..6. • bP .22.b.3..astfel confecţionate şi montate încât să fie solicitate la forfecare transversal pc fibre..1 Adâncimea locaşului / / .5. în fiecare grindă trebuie să fie cu I mm mai mare decât jumătate din înălţimea lamelei şi maxim 1/5 din înălţimea fiecărei grinzi componente.3hp. 6. folosite în cazul in care lăţimea b a grinzii este mai mică de 150 mm (fig . Etanşeitatea contactului dintre plăcuţa din lemn şi pereţii locaşului trebuie să fie asigurata prin confecţionarea mecani­ zată a penelor dc dimensiuni tip. 6.5.. pentru pene carc străbat complet înălţimea grinzii... L a penele flexibile din lemn sc vor respecta următoarele date constructive: • 10 £ /. se recomandă lP = 12 mm. 141 .6. • aZ 9 t p . c). I)a tc constructive privind îm b in ă rile cu pene lam elare flexibile 6.12)/pi • bP = b\ • a = (25. precum şi prin utilizarea proprietăţii lemnului uscat de a se umfla normal pc fibre in cazul umezirii ulterioare.6. • br ...30)/. pentru pene care se dispun pe o parte şi pe alta a grinzii (fig. £ 15 mm.5. 6. 6.5.

br . cu relaţia: ^ c Ps = * c V W i" r ( 638) 142 . în mm. Capacitatea dc rezistenţă a îm b in ărilo r cu pene lam elare flexibile 6. în mm.înălţimea penei. respectiv la încovoicrc statică pentru lemnul de stejar. stabilite cu relaţia (2. m.5. cu valoarea 0. tp . 6. /n.1. în mm.6. cu valoarea 0.5.6. Capacitatea de rezistenţă a unei pene lamelare flexi din oţel se stabileşte din condiţia dc strivire a lemnului din elementele îmbinate.lăţimea penei. în N . .coeficient de variaţie al eforturilor unitare din încovoiere.1). I capmin. se determină ca valoare minimă din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia dc încovoicrc a penei.i .' sunt rezistenţele dc calcul la (637) compresiune perpendicular pe fibre.grosimea penei.7. stabilite cu relaţiile: • din condiţia de strivire a lemnului: ^.1. Capacitatea de rezistenţă a unei pene lamelare flexib din lemn.7.coeficientul dc tratare a lemnului cu valorile specificate în tabelul 4. m -r .ps = rc*l ' hP ’hP mr • din condiţia de încovoiere a pen ei: < 636) ^capf m *t * > p‘lr ml în carc: rt‘A şi /?.coeficient de variaţie a distribuţiei eforturilor de strivire pe înălţimea penei.2. hp . în N/mm2.5.7..5.

bp y hp şi m. stabilită cu relaţia (2.L I.36) şi (6.şuruburi pentru lemn 143 .3.coeficientul de variaţie pe înălţimea penei a distribuţiei eforturilor de strivire paralel cu fibrele elementelor care se îmbină. îmbinări cu tije solicitatc la smulgere: a . îm binări cu tije solicitate la smulgere 6.37).' este rezistenţa dc calcul la compresiune (strivire) paralelă cu fibrele pentru esenţa de lemn din care sunt realizate elementele care se îmbină. îmbinările cu cuic şi şuruburi pentru lemn solicitate la smulgere (fig. Date constructive 6. în special. cu valoarea 0. b . sau în cazul aplicării dinamice a încărcărilor.23.1). w .cuie.■ in carc: /?. .au aceleaşi semnificaţii ca în relaţiile (6.6.1. H .6. 6. Nu se admit aceste tipuri de îmbinări în cazul în carc tijele necesită găurire prealabilă.6. A 6.23) se utilizează. 6. pentru susţinerea ■Jem cntclor de tavan suspendat. Fig.

• cuiele şi şuruburile se dispun astfel încât să se evite despicarea lemnului.39) d fiind diametrul cuiului. C apacitatea de rezistenţă a îm b inărilo r cu tije solicitate la smulgere 6. N (vp„ în N.23).2. în mm. în mm. medulară. se stabileşte cu relaţia: * Vc n p > 144 * (ic K K m T' (641) . 6. (6. descentrat faţă de axul elementului în care îşi transmit efortul pentru a se evita zona centrală. La alcătuirea îmbinărilor cu tije cilindricc solicitate la smulgere trebuie respectate următoarele date constructive: • lungimea de încastrare a cuiului. / fiind lungimea tijei şurubului. (6. /. 6. trebuie să fie: A S 0.5 d ). /. in mm.6.40) • grosimea a a elementului susţinut trebuie să fie cel puţin Ad.. iar a grosimea clementului care se susţine.2. respectând distanţele minime. în mm. • lungimea de încastrare a şuruburilor.2.6.1. cu fisuri şi crăpături de creştere (v. • în cazul utilizării unui singur rând de tije. sc recomandă ca acestea să sc amplaseze. La îmbinările cu cuie solicitate la smulgere capaci de rezistenţă a unei tije. /v £ 2a. trebuie să fie: /<> l(W.6 6.1. pentru o grosime mai mică a lui a .. în mm.5.6 /. strivirea sub capul şurubului trebuie preîntâmpinată cu ajutorul şaibelor. fară a ţine seama de Vârf (1.33. fig. respectându-se distanţele minime prevăzute în paragraful 6.

în mm. carc se ia in considerare numai pc porţiunea filetată. în N/mm2 .rezistenţa la smulgere a unui cui.' Esenţa Clasa de exploatare a construcţiei 1 2 şi 3 1 2 şi 3 Valorile lui R»e . Comentariul C.9.7 0. Valorile rezistenţei la smulgere.1.0 Răşinoase Foioase 145 . R[ .lungimea de încastrare a şurubului.1.2. . în mm. La îmbinările cu şuruburi pentru lemn solicitate la smulgere. pentru cuie cu diametrul mai mare de 5 mm se ia < / . . 6.în care: dt este diametrul cuiului.6.6. /?' şi n ii . /.2 0.lungimea de încastrare a cuiului. în mm. in N. 6.1.diametrul şurubului.2). Tabelul 6.5 0.2. se stabileşte cu relaţia: (6.2.4 şuruburi 1. pentru cuie 0.6. stabilita conform p.nragrafului 6.au aceleaşi semnificaţii ca în relaţia (4. capacitatea de rezistenţă a unei tije.5 0. * 5 mm: /. conform recoman­ dărilor din paragraful 6.42) în care: < / v . în mm.0 1.7 2. /?.6 2.9: /«/— coeficient de tratare a lemnului cu valoarea specificată în tabelul 4. in N/mm\ cu valoarea specificata în tabelul 6.

tiranţi pentru preluarea împingerilor). buloane pentru articulaţii şi ancoraje. arcc.3. grosimea minimă a pieselor confecţionate din oţel trebuie să fie de 6 mm.2. !a piesele întinse carc preiau solicitări importante se prevăd contrapiuliţc.7. plăci dc repartiţie şi de distri­ buţie) utilizate în construcţiile din lemn servesc atât pentru realizarea unor elemente întinse la ferme.5. rulouri de reazem. Solicitările care apar în piesele metalice utilizate la construcţiile din lemn se stabilesc pc baza teoriei staticii construcţici şi a rezistenţei materialelor.7. 6. Datorită acţiunii corosive pe carc o au agenţii atmosferici asupra oţelului. zbanţuri.7. se recomandă realizarea unor asamblaje mecanice cu două feţe paralele libere pentru a permite ventilarea pieselor din lemn.7. Nu se recomandă folosirea unor cutii de reazem închise deoarece favorizează putrezirea lemnului. cât şi pentru asamblarea pieselor din lemn între ele.7. 6. îm binări cu asamblaje metalice 6.1. iar diametrul minim al pieselor rotunde dc 12 mm. iar verificarea clementelor mecanice şi stabilirea capacităţii de rezistenţă a acestora se face conform S T A S 10108/0-78. 146 . cadrc (zăbrele. întinderea tiranţilor sc realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete.7. tălpi inferioare. Pentru a mări suprafaţa dc strivire dintre piuliţe şi piesa din lemn sc dispun şaibe a căror suprafaţă se calculcază astfel încât să nu se dcpâşcască rezistenţa la strivire a lemnului. Pentru a evita deşurubarea piuliţelor.6. 6.4. Piesele metalice (tiranţi. 6.

5 N/mm2 după o oră de fierbere sau după o imersie de 48 ore în apă. 147 .. Din punctul de vedere al durabilităţii peliculei. [ După temperatura de inelcierc. Elem ente generale 6.25)°C. im binări încleiate 6. cleiurile sc [împart în următoarele patru grupe • grupa I .1.1. Pentru realizarea îmbinărilor încleiate sc folosesc . cleiurile pot fi sub formă de soluţii (fluide).cu priză la rece (15.răşini termoactive sau termoplastice.. .cleiuri nerezistente la apă.cleiuri naturale. . cu o rezistenţă minimă de 0. cu o rezistenţă minimă dc 1. in funcţie de rezistenţa la apă a peliculelor se deosebesc: cleiuri foarte rezistente la apă. cleiuri sintetice .7 N/mm2după o oră de fierbere sau 24 ore imersie în apă. 150)°C..8.2. . şi melominoformaldchidă şi cleiuri epoxidice.1. în această grupă se încadrează cleiurile pe bază dc fenol. prafuri sau pelicule (filme).8.8. a microorganismelor şi a variaţiilor mari de umiditate.1.6.cu priză la cald (50.8. cleiurile pot fi: cu priză la temperaturi înalte (100..cleiuri rezistente la intemperii (cu pelicula mai durabilă decât lemnul). 6.70)°C.cleiuri rezistente la apă.. .. rezorcină. având o rezistenţă deosebită la acţiunea apei (caldă sau rece). în funcţie de starea de agregare fizică. înlăturând posibilitatea oricărei deformaţii independente a elementelor componente. îmbinările prin încleiere asigură comportarea monolită a tuturor elementelor carc se îmbină.

1.0 5. 1.8.• grupa a Il. • grupa a III. în această grupă se încadrează cleiurilc de gelatină şi em ulsiile polivinilice 6.5 6.10. in această grupă se încadrează cleiurilc dc albumină şi cazcină. Rezistenţele minime de rupere ale îm b inărilor încleiate solicitate la forfecare Rezistenţa de rupere la forfecare.0 4. in N/mm2 .a . T a b e lu l 6.a cleiuri semirezistente (cu rezistenţa limitată la acţiunea apei şi la bacterii).X. 148 .4.3. la probe din: Răşinoase incercarea probelor In stare uscată încercarea probelor după imersia lor in apă 24 de ore 6.0 Felul încercării Foioase tari 8.10. în această grupă se includ clciurilc ureoformaldehidice. N u se admit îmbinări încleiate solicitate la întinde perpendicular pe direcţia fibrelor. Rezistenţele minime de rupere ale îm binărilor încleiate supuse la încercări de forfccarc sunt date in tabelul 6. care nu sunt rezistente la acţiunea umidităţii şi la atacul ciupercilor.cleiuri rezistente la apă şi intemperii pe timp limitat. • grupa a IV-a cleiuri de interior.

în zona comprimată. precum şi în zona centrală slab solicitată. O ale constructive şi p a rticu la rită ţi p rivin d realizarea elem entelor încleiate 6.H. 6.5.2. 149 .dinli-pană îm binările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi la ■em entele încovoiate drepte sau curbe. care nu trebuie să depăşească 5 cm grosime în cazul elementelor drepte şi 1/300 din raza de curbură. îm binările scândurilor şi dulapilor la piesele incleiate se pol face cap la cap.2. in cazul elementelor curbe. pe suprafaţa teşită sau cu dinţi pană (fig.2. Pentru realizarea elementelor dc construcţie încleiate se ■utilizează numai piese din lemn ecarisat. l.6. 6.24) C .2.8.

X.cmnul folosit pentru realizarea elementelor de rezis tenţft încleiate trebuie să fie din răşinoase.7 R » 1 * ţ x Nt ^ C oU gon o C oteţor.2. £ R#f * 0. 6. Intr-o secţiune transversală sc poate admite întreruperea a maximum 1/4 din numărul total al scândurilor sau dulapilor.4 Elementele încleiate se alcătuiesc din piese de lemn dc diferite categorii. Piesele din lemn sc amplasează în ansamblul elemen­ tului de construcţie cu inelele anuale convergente.7 Rt fo * # g c n o q -Ş R*f > 0 .îmbinările pc suprafeţe teşite şi în dinţi pană sc folosesc la elementele întinse şi în zonele întinse. conform indicaţiilor din fig.X. având umiditatea de maxim 1 8 % .C £ Nc ~ \ Cot#qyio II Şj? IT. iar între îm binările teşite (lum ina între capetele teşiturilor) de minimum 10a.5.2. Distanţa între îmbinările cap la cap învecinate trebuie să fie de minimum 20a (a fiind grosimea scândurii sau dulapului).-*■ (oltqoi'ia ni Cfitegor-a II ri C ^ Caregyi a II ^ 1 d ____ Cflltscrt 1 ' Fig.25.3. 6. astfel încât în rostul 150 . in funcţie dc destinaţia elementelor şi în raport cu natura şi mărimea solicitării. puternic solicitate ale pieselor supuse la încovoiere sau compresiune excentrică. 6. 6.25. lemnul dc foioase se admite numai in cazul în carc se iau măsuri de protecţie împotriva biodegradării şi se creează un regim special de înclcicre.a II III ^ . I.2. Categorii de material lemnos utilizate la elementele încleiate în funcţie de solicitări 6 8. .

. mai uşor dc preluat de către pelicula de clei (fig.. care sunt greu de preluat dc cătrc pclicula dc clei (fig. după care se asamblează şi se presează. Modul dc realizare a pachcielorde scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorecta) a inelelor anuale şi aşezarea convergenta (corecta) a inelelor anuale 6. în cazul întrebuinţării cleiului de cazeină şi 16°C.. 6.. 6. Suprafeţele încleiate trebuie să fie rindeluite şi curăţate de praf. iifrl« « a Fij*.26. în cazul întrebuinţării adezivilor sintctici > i umiditatea interioară < p .55. a ). în mod obişnuit. 10 min. cu cel puţin 12 ore înainte de încleiere.. în cazul aşezării alternative a inelelor B n u a lc . Suprafeţele date cu clei se ţin descoperite 5.26..0.6.3 şi 0. pneumatice sau hidraulice.2. presiunea la încleiere variază între 0.■ncleiat să «pară eforturi dc lunecare..26. pete de ulei. 151 .5 N/mm2.. pe rostul încleiat apar eforturi de întindere.8.3 mm. . prosim ea peliculei de clei trebuie să fie 0. lac etc.1 . Presarea pieselor se realizează cu prese manuale. Executarea elementelor încleiate se facc în fabrici sau ateliere echipate cu utilaje necesare prelucrării lemnului.65 % ) . cu spaţii ■peciale pentru uscarea lemnului şi încăperi încălzite pentru a sc crea ■ondiţiile de m icroclim at optime (m inim I2 °C . 6. C leiul sc aplică manual cu pensula sau cu ajutorul unor valţuri. /> ).

puţin durabile : molid.Cap. salcâm. molid. S U B A N S A M B L E L O R Şl A C O N S T R U C Ţ IIL O R D IN L E M N ÎM P O T R IV A B IO D E G R A D Ă R II Ş l A FO C U LU I 7.agenţi biologici xilofagi (ciuperci. clasa a V-a . Din punctul dc vedere al durabilităţii la alterarea biologica. 152 . pin (duramen). plop. cer. brad.agenţi termici (foc). P R E Z E R V A R E A E L E M E N T E L O R . mesteacăn.2.clasa I foarte durabile : cireş. salcâm: . plop. insecte): .durabil: M durabilitate medie: S .clasa a IV-a ulm.m ijlociu durabile. Clasele de durabilitate ale principalelor specii dc lemn industrializabile sunt: • faţă de atacul ciupercilor xilofagc: . anin. 7.nedurabile.speciifoarte durabile : stejar. 7. fag. laricc. paltin.sensibil. frasin. specii de durabilitate norm ala: brad.clasa a I l-a durabile.3. • faţă dc atacul insectelor xilofage: D . 7. industriale $1 agrozootehnice poale fi expus acţiunii unor: . fag. salcie. speciile dc lemn sc clasifică in: specii puţin durabile. pin. tei. stejar (duramen): . Lemnul masiv utilizai în construcţii civile. . clasa a IIl-a . carpen. mesteacăn.1.

.Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii” . nr.6. dar după un interval dc 2-3 ore cu un tratament sub presiune..C46-86: .5.Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului" . în privinţa impregnabilhftţii elementelor.. . • Clasa a lll-a .uşor de tratat: lemnul debitat poate 1 1 penetrai cu un tratament sub presiune.în mod virtual im posibil de tratat: o cantitate mic3 din produsul de protecţie este absorbit chiar după 3-4 orc dc vatam ciit sub presiune.P I 18-83. La aplicarea măsurilor dc protccţic chimică a lemnului trebuie să se ţină seama de clasele de risc.. care definesc condiţiile de 153 . fară dificultăţi: • Clasa a Il-a destul de uşor de tratat: in mod obişnuit o penetrare completă nu este posibilă...H G .6) mm dc penetrare laterală. 7. 7. subansamblclor şi construcţiilor din lemn sunt utilizate patru niveluri dc clasificare: • (Masa 1. l a proiectarea.I lotărâre privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii dc prevenire şi stingere a incendiilor*’ . Se obţin penetrări laterale şi longitudinale minime.4. 51/1992.C58-86.7. • Clasa a IV-a . este posibilă atingerea unei penetrări laterale de peste 6 mm.„Norm ativ privind prevenirea şi combaterea buretclui de casă la materialele lemnoase folosite în construcţii” . cxccuţia şi în exploatarea construcţiilor din lemn trebuie să se respecte următoarele norme tehnice care Ibglcmentcază măsurile dc protecţie biologică şi împotriva focului a Clementelor de construcţie din lemn: ...d ific il de tratat cu un tratament de 3-4 ore sub presiune sc obţin maxim (3.

grinzi şi stâlpi aparenţi.1.1 Clase de risc pentru domeniile de utilizare ale lemnului Clasa de risc 1 Domenii de utilizare ale lemnului Fără contact cu solul. şipci. grinzi. neacoperit In contact cu solul sau cu apa dulce în apă sărată Condiţii de expunere la umezire a lemnului In operă Nu Apariţia agenţilor Dioiogici Ciuperci Insecte Da 2 Ocazional Da Da 3 4 5 Frecvent Permanent Permanent Da Da Da Da Da Da 7. • G ra d u l 2 . Clasele de risc pentru domeniile dc utilizare ale lemnului se consideră conform tabelului 7. unde nu există pericolul de umczirc care să favorizeze instalarea şi dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajări interioare. pereţi interiori). stâlpi.lemnul utilizat în construcţii acolo unde sunt condiţii minime de degradare sub atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub acoperiş: căpriori. parchet). scări interioare. sub acopenş. Lemnul utilizat în construcţii este expus la patru grad risc de biodegradare: • (.7.utilizare ale acestuia şi exigenţele tratamentului de protecţie aplicat. sub adăpost Fârâ contact cu solul. T ab elul 7.ra d u l 1 lemnul utilizat în interiorul construcţiilor. astereală. cu risc de umezire Fără contact cu solul. 154 .

tălpi inferioare pe pământ sau pc socluri de zidărie.9. Produsele pentru prezervarea biologică focului vor avea atestarea producătorului. La alegerea produselor şi tehnologiilor dc protecţie a lemnului trebuie să se ţină scama de condiţiile şi locul de utilizare ale ţestuia. rame. grinzi. Buprafaţa metalului trebuie curăţată de pojghiţa de laminare (tunderi) şi de alte impurităţi (praf. scări exterioare. traverse | şi montanţi pentru panourile de pereţi exteriori.): • G ra d u l 4 . 7.8. .• G radul 3 . balustrade etc.himbare dc destinaţie pc timpul exploatării acesteia.lemnul utilizat în construcţii cu risc dc biodcgradare Id e către ciupercile xilofage. La proiectarea construcţiilor din îmn sc vor lua în considerare cerinţele impuse de beneficiar în incţie de destinaţia viitoare a construcţiei. grăsimi) şi să fie perfect uscată. pulveIrizarc. care trebuie să acopcrc întreaga suprafaţă a elementului f metalic. şi împotriva 7.11. pereţi din lemn rotund sau I ecarisat. respectiv de riscul mai mare sau mai mic de biodcgradare pc îrioada de exploatare a construcţiei. precum şi dc eventuala . Tehnologiile de aplicare ale substanţelor dc protecţie jnsectofungicidă şi ignifugă pot fi: prin băi ealdc-rcci.lemnul utilizat în condiţii favorabile de biodegradare. înainte dc aplicarea stratului de protecţie anticorozivă. 7. oxizi. imersie.alternarea umezirii cu usca-ea (lemn utilizat la elementele de construcţie exterioare: lambriuri exterioare. în situaţii în carc umiditatea acestuia poate atinge valoarea dc 3 0 % . care este în permanent contact cu solul (piloţi pentru fundaţii. balcoane. pensularc sau vid.10. Piesele metalice folosite la îmbinări se protejează prin [grunduire cu vopsea preparată cu ulei de in dublu fiert şi miniu de plumb. traverse şi rame din panouri dc pardoseală) sau care este permanent expus la intemperii fărâ a fi finisat peliculogen (şiţc şi şindrile la acoperişuri). 7.

COMENTARII .

i m A T M 3 M O O * .

N . în F. C.2. 159 . M asa volum ică Masa volumică variază în funcţie de specie. cu valoare de 10 % .media valorilor pe ţară. pentru solicitările de încovoiere şi de compresiune se Aplică prin introducerea unui coeficient de reducere a rezistenţei I lemnului fără dcfccte. determinată în cadrul lucrărilor de cercetare.coeficientul de variaţie maxim admis.2.4. prin determinare vizuală şi/sau mecanică. în norma canadiană CAN/CSA-086. care variază în funcţie de mărimea nodurilor. . I. coeficient verifi­ cat în cadrul cercetărilor experimentale efectuate.C.2.1-M 91 „Bngineering I d c sign in Wood (Lim it States Dcsign)" rezistenţele mecanice ale diferitelor specii de lemn la diverse solicitări sunt grupate în trei grade (S S .B.L. I şi No.RC Bucureşti. Clase de calitate la lemn E Valorile caracteristice ale rezistenţelor mecanice ale diferitelor Ipecii de lemn.2. şi IN C F.N 338 „Structural Timher-Strcngth Clasess” sunt Ipecificatc pe trei clase. în A ST M . de condiţiile de ecreştere a arborelui. de poziţia în arbore şi dc umiditatea lemnului.. Având in vedere influenţa marc a umidităţii lemnului asupra valorilor ■nasci volumice. No. 2) dacă încadrarea sc face prin examinare vizuală şi în 14 grade când testarea se face mecanic.C.1. conform S T A S 2682-83 “ Lemn. Luarea probelor şi debitarea epruvetelor pentru încercări fizico-mecanice” . de Ip o /iţia nodurilor faţă dc starea de efort din fibrele lemnului şi de dimensiunea clementului. în norme raportarea se face pentru umiditatea de 12%.D 245-86 „Standard Methods for Establishing Structural Grades and Relatcd Allowable Properties For Visually praded Lumber” corecţia rezistenţelor pentru lemnul de diferite clase Bc calitate. Masa volumică a diferitelor spccii de material lemnos s-a M abilit plecând dc la: . elaborată dc I.

I.0 40.2.645 V ' ) Din analiza efectuată în studiul de cercetare a rezultat că diferenţele între valorile caracteristice ale masei volum ice stabilite prin cele trei tipuri de distribuţii analizate (normală. rezistenţa la compresiune sc reduce cu aproximativ 3 0 % . Rezistenţele caracteristice ale lemnului natural Rezistenţele caracteristice ale lemnului natural s-au determinat pe baza rezistenţelor caracteristice ale lemnului ideal (tab. Din această cauză.3.2 . Astfel.^ ) ' (C .0 Plop încovoiere statică întindere în lungul fibrelor Compresiune în lungul fibrelor 40. în cazul scăderii masei volum ice carac teristice p(. cer. in practică se limitează folosirea lemnului care are p> . gorun.0 93.2.).< sub 400 kg/m . lognormală şi W c ib u ll) suni sub 2 % . Tabelul C.0 Nr.2..1 .) P.1.1.o5 = /Mo (1 + 1.) stabilite în lucrarea /34/. frasin. C. larice.« pentru răşinoase de la 500 la 400 kg/m’.0 70. brad. C. crt 1 2 3 Natura solicitării Molid. pentru realizarea elementelor dc rezistenţă. Rezistenţele caracteristice ale lem nului idea! (N/nun2 ) Fag. salcâm carpen 80. Stejar.0 48. corectate cu coeficienţi care introduc influenţa defectelor. pin 48.V alo rile caracteristice ale masei volum ice s-au determinat aplicând funcţia de distribuţie normală şi ş-au calculat cu expresiile: P <> o< = / » p ( 1 .0 33.0 90.0 75.0 23.0 25. V ariaţia masei volum ice a lemnului influenţează şi proprietăţile mecanice ale acestuia. 6 4 5 . meateacin.0 160 . .1.

0 6.0 4 5 6 Compresiune în plan normal pe direcţia fibrelor Forfecare in lungul fibrelor Forfecare in plan normal pe direcţia fibrelor 4. coeficienţii de variaţie maximi admişi cu valori dc 11 % pentru solicitarea de forfecare în plan normal pe direcţia fibre­ lor. mesteacăn. pentru diferite solicitări şi spccii dc material lemnos. determinate în cadrul lucrării /34/.0 3.Nr. cit Natura solicitării Molid.2.0 14.1 3. 1 5 % pentru solicitarea dc încovoicrc statică şi 2 0 % pentru solicitările de întindere in lungul fibrelor. coeficienţi verifi­ caţi în cadrul cercetărilor experimentale efectuate în lucrarea /34/.0s = / w „ ( l . conform S T A S 2682-83 „Lem n . gorun. pin Plop Stejar. brad. 6 4 5 T r ) (C.2. cer.0 30. 13 % pentru solicitarea dc compresiune paralelă cu fibrele.0 4. comprcsiunc în plan normal pc direcţia fibrelor şi forfecare în lungul fibrelor. frasin. W e ib u ll) sunt sub 2 % . 161 .l . larice.8 15.0 La stabilirea rezistenţelor caracteristice (normate) pentru lemnul ideal (tără dcfcctc) s-au luat în calcul: mediile rezistenţelor pe ţară.4 13.) Din analiza efcctuată în studiul /34/ a rezultat că diferenţele între valorile caracteristicc ale rezistenţelor distribuţii la diferite analizate solicitări (normală. Luarea probelor şi debitarea cpruvetelor pentru încercări fizico-mecanice” .2 20. 9alcâm carpen 13.0 8. stabilite cu cele trei tipuri dc lognormală. V alo rile rezistenţelor caracteristice ale lemnului ideal (fară defecte) s-au determinat aplicând funcţia de distribuţie normală şi s-au calculat cu relaţia: *o.

0.40%.pentru solicitarea de încovoiere statică.0. rezistenţa la rupere este 0..Coeficienţii care introduc influenţa defectelor s-au luat în considerare cu valorile: . cu atât rezistenţa elementelor din lemn natural este mai redusă (fig.pentru solicitarea de întindere în lungul fibrelor.0.8 . reducerile rezistenţele! mecanice faţă de cele ale lemnului din clasa I sunt cu 10. literatura dc specialitate şi în valorile obţinute la cercetările efectuaie în ţară. 162 .. respectiv 60. Coeficienţii condiţiilor de lucru care introduc influenţa defecte lor aplicaţi în cadrul acestei norme se încadrează în valorile date îi.. de aceea.1. stabilindu-se rezistenţele caracteristice pentru lemnul natural din clasa I.2.50.0. . Experimentările arată că..3 . Pentru lemnul din clasa II şi III. Astfel: • Prezenţa nodurilor influenţează rezistenţa la întindere a lemnului natural în funcţie de poziţia şi dimensiunile lor (tal C. cu cât fibra torsă este mai înclinată. 70 % .pentru solicitările de compresiune in plan normal pe direcţia fibrelor. • Fibra torsă. C.5 .pentru solicitarea de compresiune în lungul fibrelor . forfecarc în lungul fibrelor şi forfecare în plan normal pe direcţia fibrelor.)/15/.0.. în special în cazul prezenţei lor în zona întinsă. .1.la încovoiere este foarte mare.a nodurilor şi a fibrei torse . la care direcţia fibrelor nu coincide cu direcţia forţei micşorează rezistenţa din cauza apariţiei unor componente perpendiculare pe direcţia fibrelor. pentru cea mai periculoasă poziţie a nodurilor . în zona întinsă .2. • Influenţa defectelor principale .ta muchie. în funcţie de solicitări.).şi pentru mărimea lor de 1/3 din latura secţiunii elementului. Aceşti coeficienţi s-au aplicat rezistenţelor caracteristice ale lemnului ideal date în tabelul C..2.6 .45 din rezistenţa lemnului ideal.2.

.a nodurilor şi a slăbirilor locale este mai redusă la compresiune decât la întindere. T ab elul C .. Experienţa arată că.5 0.22 163 . datorită comportării mai plastice la compresiune.23 0.6.0 31. Rezultatele încercărilor la întindere a pieselor din pin /15/ -----------: Poziţia şi . dimensiunile nodurilor Rezistenţele medii de rupere (N/mm2 ) Rezistenţele maxime de rupere (N/mm*) Raportul dintre rezistenţa de rupere a epruvetelor mari şi rezistenţa de rupere a epruvetelor -i_i_ _ ii_i.16. 22.. cu dimensiuni aproximative de bl 4 32.0. 25. cu aceleaşi dimensiuni.0..• Influenţa defectelor .2.9 40. cu dimensiuni de aproximativ: bl 4 27..17 20. 11.0 0. rezistenţa la compresiune este 0..2.7 din rezistenţa epruvetelor fără noduri.4 0..6 16.35 bl 3 Pe latura mare.0.27 bl 3 >bl 3 Cu ieşire la margine şi muchie (până la b l 3) 21.0. standardizate Pe latura mare.. In apropierea marginii. în cazul mărimii nodurilor de 1/3 din latura secţiunii elementului.29 o o o co 25...5.. care contribuie la uniformizarea supraîncărcărilor locale.7 28.0 0.3 31.0..0 0.17.0 32.

0.50 (id diametrul nodului şi h . cu ieşire pe lat (pânâ la b l 3) 8.1.2.5 10. Influenţa fibrei torse asupra rezistenţei lemnului /15/ • In norma A S T M D 245/86 reducerea rezistenţei lemnului la încovoiere slatică în cazul prezenţei nodurilor pe faţa tensionată este 15.0..09 Şl FI3RE Fig. 164 .55% pentru valori d t h ..0 0.15.Poziţia şi dimensiunile nodurilor Rezistenţele medii de rupere (N/mm*) Rezistenţele maxime de rupere (N/mm2 ) Raportul dintre rezistenţa de rupere a epruvetelor mari şi rezistenţa de rupere a epruvetelor standardizate Noduri grupate pe muchie.7.dimensiunea piesei)..0 . C..

când înclinarea fibrei depăşeşte 9 % .35 % când d / h “ 10.55 % când d / h ~ 90 % .6 şi 0.. proprietăţile mecanice sunt puţin modificate pentru o înclinare a fibrei de până la 9 % . este în general mai redusă decât la piesele ecarisate.20% şi 4 0. poziţia nodurilor pc lungimea clementului.... faţă dc cazul în care sunt amplasate în zona comprimată. 2 . Influenţa defectelor la lemnul rotund. C.. cu reduceri dc 3... . deoarece la lemnul rotund lipsesc ieşirile pe muchii ale fibrelor tăiate în timpul debitării şi desprinderile dc fibre tăiate din fibra torsă în apropierea nodurilor. raportul dintre diametrul nodului şi dimensiunea piesei. rezistenţele la încovoie­ re statică şi la compresiune paralelă cu fibrele scad cu 6 . stabilindu-sc că prezenţa nodurilor în zona centrală a elementelor conduce la reduceri cu peste 30 % mai mari decât în ca/urilc în care nodurile sunt amplasate în zona marginală a elementului încovoiat. cu valori mult sporite (până la 40 % ) în cazul în care nodurile sunt amplasate în zona tensionată a elemente­ lor.2 J . Rezistenţele caracteristice ale lemnului rotund Majorarea rezistenţelor caracteristice ale lemnului natural rotund se datorează faptului că la experimentări s-au obţinut rezultate mai bune. raportul dintre rezistenţa de rupere a clementelor cu defecte şi rezistenţa de rupere a epruvetelor din lemn ideal (fără defecte) variind între 0.32 % în funcţic dc specie şi dc solicitare. care se observă la elementele din lemn ecarisate. • In cazul prezenţei fibrelor înclinate.♦ Reducerile rezistenţei de rupere la încovoiere statică în cazul prezenţei nodurilor variază în funcţie dc: poziţia nodurilor în secţiunea transversală a elementelor. în cazul în care clementele sunt supuse la încovoiere sau la compresiune. valorile fiind apropiate de cele ale probelor martor.8.

Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate transversal G0 0 5 s-au stabilit pe baza datelor din lucrarea /19/.C.1.1. Aceste valori s-au determinat aplicând funcţia de distribuţie normală şi s-au calculat cu expresia: E l o. . Luarea probelor şi debita­ rea epruvetelor pentru încercări fizico-mecanice” este prea marc.3. = £ '(1 . neatingându-se la diferite serii de experimentări efectuatc în ţara noastră de-a lungul anilor.) S-a apreciat că valoarea de 2 0 % a coeficientului de variaţie maxim admis în S T A S 2683-82 „Lem n. £ u.coeficienţilor dc variaţie. considerate ca valori medii şi aplicând aceeaşi relaţie dc calcul..2. 5 „Design o f Timbcr Structures” şi a 166 . Valorile modulului de elasticitate Valorile modulului de elasticitate paralel cu direcţia fibrelor > la limita de proporţionalitate. cu valori între 8. sunt definite în prezenta normă ca valori medii ale acestei caracteristici mecanice.mediei valorilor pe ţară pentru diferite specii de material lemnos.) s-a făcut conform Eurocode nr.1 . stabiliţi în cadrul lucrării /8/..6 4 5 Vh:) (C.3.2.2. Valorile caracteristice ale modulului dc elasticitate paralel cu dirccţia fibrelor £ 0 " 0J s-au stabilit în cadrul lucrărilor /8/ şi /34/ pe baza: . obţinute prin prelucrarea statistică a datelor experimentale prezentate în lucrările /8/.3. Rezistenţele de calcul ale lemnului natural Abordarea rezistenţelor de calcul sub forma relaţiei (2. C./19/şi/34/.4.13 % .4.

rezistenţele caracteristice ale diverselor specii de material lemnos.1.I-M 91 „Engineering Design in W ood (Lim it States Design)” factorul de exploatare kn având semnificaţia coeficientului mvl din prezenta normă. X k . relaţia de calcul pentru determinarea istcnţelor de proiectare ale diferitelor specii dc lemn la diverse licitări este similară cu observaţia că factorul de rezistenţă / este trodus explicit in relaţia de stabilire a capacităţii dc rezistenţă şi are |valori subunitarc (0. iar valorile coeficienţilor m„ şi m j apar eparat explicitate. >care introduc în şicul influenţa umidităţii de echilibru a materialului lemnos asupra îaracteristicilor mecanice s-au stabilit luând în consideraţie specifica­ ţiile din următoarele norme şi referinţe bibliografice: a) în norma canadiană CAN/CSA-086.. cu (1.2. în funcţie de solicitări.I~M 91 „Engineering Design in Wood (L im it States Design)” . dacă este utilizat în mediu uscat.2.4.9)..8. yM .factorul parţial de siguranţă pentru diferitele proprie­ tăţi mecanice ale materialului. Coeficienţi ai condiţiilor dc lucru m. are valorile: . în Eurocode 5 rezistenţele de proiectare ale materialului. valori supraunitare C. simt definite astfel: ^ d ~^vnoA ' ^ k h M înde: (C. în norma canadiană.0.0..1. pentru lemn masiv. aşa cum s-au introdus şi în prezenta normă. km n d este factorul de modificare a rezistenţelor materialului în funcţie de durata de acţiune a încărcărilor şi de umiditatea de echilibru a materialului lemnos.00. 167 . X j.2.■ orm ei canadiene C A N /C S A 086..i Valorile coeficienţilor condiţiilor dc lucru mu .3).4.).

dacă este utilizat în mediu umed şi dimens nea pieselor depăşeşte 89 mm.. .0.67. brad şi stejar.1-M 89 astfel: în cărcări permanente..! 2 ) ] .00. şi valori 0. Coeficienţi ai condiţiilor dc lucru încărcările s-au încadrat în clase dc durată în conformitate cu standardele dc acţiuni din România. 0.50. 168 . în care: (C.94.60.05 pentru solicitarea de compresiune în lungul fibrelor la lemn de pin şi larice. în funcţie de durata de acţiune a încărcărilor. luând în considerare şi indicaţiile din Kurocodc I şi 5 şi din norma canadiană C A N /C S A 086. C..4. 2 .) u este umiditatea materialului lemnos: c este coeficientul de corecţie a rezistenţei pentru 1 % diferenţă de umiditate cu valorile: .03 pentru solicitarea de forfecare în lungul fibrelor.2. c) în lucrările /15/ şi /19/ relaţia de recurenţă între rezistenţa lemnului la o umiditate oarecare a u şi cea la umiditatea standardizată de 12 % (<T|:) este: o .04 pentru solicitarea de încovoiere statică.C '( i f ..< j „ [ l . cc sc aplică în mod continuu. .0.0.0.1.. şi 0. b) în Eurocode 5 coeficientul carc introduce influenţa umidităţii de echilibru a materialului lemnos asupra caracteristicilor mecanice este inclus în coeficientul global km o j cu valori 0. cu durata de acţionare asupra elementelor dc construcţie între 10 şi 50 de ani (la limită pe întreaga durată de viaţă a construcţiei).10 pentni clasele 1 şi 2 de serviciu. cu o intensitate practic constantă în raport cu timpul.0..04 pentru molid.5.1.67..0.2.3.90 pentru clasa 3 dc serviciu.. dacă este utilizai în mediu umed şi dimensiu­ nea piesei este mai mică de 89 mm.

00 pentru acţiuni cu durată normală (standard).15 pentru acţiuni dc scurtă durată.i 169 . a şi b — coeficienţi carc depind de material.tim p u l.1.65 pentru acţiuni cu durată continuă (permanente).1. în ceea ce priveşte valorile coeficientului de durată nij. americane şi m n a d ic n c . încărcarea din zăpadă. luând în considerare durata de funcţio­ nare a construcţici din lemn . din seisme. încărcări din vânt sau zăpadă cu intensităţi dc vâri'. în cazul unei combinaţii de încărcări. din încărcări utile). Valorile coeficienţilor dc durată carc reprezintă raportul dintre rezistenţa de durată şi rezistenţa la solicitare instantanee s-au stabilit ealculându-sc pc baza ecuaţiei curbei logaritmice: (C. ce acţionează asupra elemente­ lor dc construcţic mai puţin dc 7 zile consecutive sau cumulate pe durata de viaţă a construcţiei (de exemplu. Comparaţii cu date din normele tehnice europene. . specie şi solicitare. .media rezistenţelor la rupere instantanee.). t .) R {. în respectiva normă valoarea coeficientului de durată se calculează cu relaţia: R. sunt: 0. = a \ $ t + b jîn care: este rezistenţa teoretică dc durată. din vânt.în cărcări de lungă durată. . .încărcări de scurtă durată. stabilită ca asimptotă a curbci logaritmicc.50 de ani. mu. precum şi cu cele din referinţele bibliografice.6. cu durata cumulata dc acţio­ nare asupra elementelor de construcţic între 7 zile şi 10 ani (de exemplu.2.. şocuri etc. Intensităţile încărcărilor considerate în prezenta clasificare sc •vor corela cu stările limită şi grupările dc încărcări la care se face ■verificarea. relevă că: a) în norma canadiană valorile cocficienţilor dc durată k(.

k j = l. în funcţie dc durata de acţiune a încărcărilor. cvasipcrmanente şi ccic din precomprimarc. 0.5 lo g [ (D + £ ) / Z . carc acţionează mai mult dc 10 ani.permanente.0 .7. b) în Eurocode 5. gheaţă.] > 0 . cu valori 0. .) D L sunt încărcările pennanentc..instantanee.1.2.) şi la ecuaţiile particulare pentru cele două specii de brad analizate: 170 . presiunea hidrostatică. C. încărcări date dc zăpada.de lungă durată . componentele orizontale ale încărcărilor statice. . c ) cercctărilc cfectuate de C.10 pentru clascic I şi 2 de serviciu şi valori 0. L. Gcrhards şi C. stabilind efectele încărcării de durată.de scurtă durată. Link privind efectul vitezei de aplicare a încărcării asupra rezistenţei la încovoiere statică pentru două sortimente din lemn de brad pentru construcţii. prin intermediul unui model ce merge până la rupere. Rezultatele prelucratc în urma experimentării a 250 de elemente solicitatc la încovoiere statică cu 3 viteze diferite de încărcare au condus la ecuaţia generală: S L = . 6 5 în care: (C.de durată medie.60. împingerea pământului.90 pentru clasa 3 dc serviciu. carc acţionează mai puţin de o săptămână.a \ n T t + bt (C. care sunt grupate în: . .50. 0 . care acţionează între o săptămână şi 6 luni. care ia în considerare şi influenţa umidităţii.. sunt încărcările de exploatare. arată o dependenţă liniară a mediei rezistenţei cu logaritmul vitezei de încărcare.8.2. . coeficientul cc introduce influenţa încărcărilor asupra caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos este dat global în cadrul coeficientului k„t n j.. care acţionează între 6 luni şi 10 ani.

) a .46In/ +94. OIn / + 9 5 . / .69. Ronai. a şi b .Sbm r-2.9 % .6.9 ’ în carc: S L (stress levcl) reprezintă nivelul forţei de rupere pentru încărcarea de durată. în procente. F. valori pomparabile cu rezultatele obţinute în urma experimentărilor prezenta­ te în lucrarca /8/. 1 0.1 h\ R0...0 S L = -1.Ro pentru / = 0.rezistenţa de rupere la încovoiere statică la solicitări rapide.4. în normele străine aceşti coeficienţi sunt definiţi astfel: a) în norma canadiană C A N /C S A 086. d) prof.56.2.coeficienţi ce depind dc spccia dc material lemnos. în care: (C. Pentru durata de 50 de ani. Coeficienţi parţiali de siguranţă Valorile coeficienţilor parţiali dc siguranţă au fost stabilite pe baza testărilor numerice efectuate. care afectează capacitatea de rezistenţă a 1 7 1 .) se obţine S L = 60.2. care au fost preluate în prezenta normă (m. C. dr. Pentru stabilirea rezistenţei de durată la solicitarea dc icovoicre statică se indică o ecuaţie logaritmicâ similară celei din >rezenta normă: R . normată pentru construcţiile din lemn./.timpul în minute.9.4.10.2. aplicând relaţiile (C.64). .1-M 91 coeficienţii tiali de siguranţă /. faţă dc forţa aplicată standardizat (cu viteza de cod). =-6*log/ + 0 . în studiul privind influenţa duratei de Rncărcare asupra unor proprietăţi mecanice ale lemnului dc construcţii indică ca durată normată 50 dc ani pentru construcţiile din lemn. peste îeastă limită rezistenţa de rupere la încovoiere statică rămâne practic Mistantă.0.

8 . 172 . de compresiune oblică şi dc întindere în lungul fibrelor. la numitor. =r. b) în Eurocode 5. R.4 .9 .în cazul combinaţiilor accidentale de încărcări . paragraful 2. este rezistenţa de calcul la solicitarea /. de lunecare. • pentru stările limită ale exploatării normale 1.elementului clin lemn sunt dispuşi în relaţia de calcul la numărător. în care: (C .4. şi au valorile: • pentru stările limită ultime: în cazul combinaţiilor fundamentale dc încărcări 1.pentru solicitările dc compresiune în lungul fibrelor şi dc compresiune perpendicular pc direcţia fibrelor. 0.1) este similară celor prevăzute în normele canadiene şi americane /6/. cu deosebiri în ceea ce priveşte stabilirea rezistenţelor de calcul (v. ca > i în prezenta normă. /36/.3.1. .00.) /este factorul parţial de siguranţă. astfel: a) în C A N /C S A 086. k „ ktl k s k .pentru solicitările dc încovoiere. coeficienţii parţiali de siguranţă g y interv relaţia dc stabilire a capacităţii de rezistenţă.00 ('. k . -S. k . k N k( . cu valori subunitare.4 $i comentariu). S i .91 „Enginccring Design in W (Lim it States Design)” relaţia generală de stabilire a capacităţii de rezistenţă a barelor la solicitarea / este dată sub forma: F.I.caracteristica secţională. având următoarele valori pentru lemn masiv: 0.1 M .1. = / • * . R e laţii generale pentru calculul capacităţii de rezistenţă a barelor din lemn Relaţia generală de determinare a capacităţii dc rezistenţă a barelor simple din lemn la diferite solicitări (4.

cap. C. b) în norma americană „Uniform Building Codc/1991 .3. 173 .5) a coeficientului de flambaj introdusă în norma revizuită este similară cu cea din norma actuală şi corespunde cu prevederile din normele pentru calculul celorlaltc materiale de fcnstrucţic (de exemplu metalul). kn coeficient dc durată.. în care: (C. f este rezistenţa caracteristică la solicitarea i.2. k( .coeficient de tratare.4. în cazul barelor comprimate. C. kH .4.) s.coeficient de repartizare a încărcărilor.8) rezultă din compunerea geometrică a eforturilor flinitare de compresiune paralel cu fibrele şi perpendicular pe fibre. este efortul unitar efectiv la solicitarea /.4.3. în zona de comportare elastică a materialului.rezistenţa caracteristică a lemnului de diferite spccii şi clase de calitate. ks . kr . Coeficientul de flambaj < p * . Relaţia de calcul (4. ks . r.■ k: coeficient dc influenţă al dimensiunilor.coeficientul condiţiilor de exploatare. B are solicitate la strivire oblică Relaţia (4. în cazul elementelor compuse. variind în limite p du se coeficienţii şi mărimile rezistenţelor caracteristice c) în Eurocodc 5 relaţiile dc verificare sunt date sub forma: * . I.S.coeficient ce ţine cont de slăbiri. la solicitarea /. .coeflcicnt de flambaj.< / . RVocd” relaţiile generale de calcul sunt similare.

re? rci * (051.4.. C.b).I.C . Fig. Comportarea lemnului la încovoiere statică în stadiul elastic (a) şi în stadiul plastic (b) Ruperea elementelor din lemn supuse la încovoicrc începe în mod obişnuit cu fibrele extreme din zona comprimată.7.2.) (fig. alura diagramei eforturilor unitare normale în zona comprimată fiind curbilinie. C apacitatc» de rezistenţă a barelor solicitate la încovoiere în mod curent.4.4.a).53. Cercetările experimentale mai recente arată însă că distribuţia eforturilor unitare normale pe secţiunea elementului încovoiat poate fi considerată liniară numai în faza iniţială a încărcării. ca şi în cazul solicitării de întindere sau de compresiune. Pc măsură cc solicitarea creşte.2. C. iar deformaţiilc liniare specifice din zona comprimată (et) fiind aproxima tiv egale cu cele din zona întinsă ( e.0. unde se formează ondulaţii (care se explică prin apariţia deformaţiilor plasticc 174 . calculul elementelor solicitate la încovoicrc se bazează pe o serie de ipoteze simplificatoare...55)h.55)/».. C.75. axa neutră începc să se deplaseze spre zona întinsă. 0. iar raportul dintre deformaţiile liniare specifice de compre siune şi dc întindere se reduce până la 0. poziţia axei neutre coincizftnd cu centrul de greutate al secţiunii.2.0.4. admiţându-sc că se poate aplica legea lui Hookc şi că lemnul are aceeaşi caracteristică de elasticitate la încovoiere.80 la trepte dc încărcare ce prcccd ruperea elementului (fig. ajungând la stadiul de rupere la valorile h\ = (0.

fiind coeficienţi dc corecţie cc depind de poziţia axei neutre. respectiv a m om entului exterior cu cuplul eforturilor unitare normale. în prezenta normă s-a considerat că elementele încovoiate lucrează în domeniul elastic. care ţine cont de comportarea în domeniul >st-elastic a materialului lemnos. V e rificare a grinzilor încovoiate la forfecare Ncccsitatca verificării la forfecare apare numai la grinzile foarte iurte. după o funcţie H k p o n cn ţia lă în zona comprimată şi după una lineară în zona întinsă | f i g . C. O ccepţie o constituie cazurile amplasării unor sarcini concentrate mari pi apropierea reazemului.53 hy se obţin kc * 0.2.3. în aceste condiţii. = 1.7.M !W \ <j„ = * . eforturile unitare normale în fibrele extreme sc pot stabili cu expresiile: o a ~ k . 175 .) Parametrii A şi li sunt determinaţi din condiţia de egalitate a ■eforturilor rezultate din zona comprimată şi întinsă.4. utilizate la C o n s tru c ţii de importanţă deosebită trebuie să se considere că distribu­ i t a eforturilor unitare normale pc secţiune sc realizează conform IB e o rie i mecanicii sistemelor elasto-vâsco-plastice.4.«astfel deplasarea axei neutre spre zona întinsă şi se termină prin I «ruperea fibrelor din zona întinsă.4.4. a căror deschidere nu depăşeşte de cinci ori înălţimea. * A ( 1 -(?-*' (C.10. .) ]A . . In cazul unor elemente cu deschideri foarte mari. şi k. Idoptând pentru poziţia axei neutre valoarea determinată iperimental / / / ■ 0.2. C.M tW (C.4. L a calculul elementelor menţionate se va introduce un coefici­ ent al condiţiilor de lucru.): a .95 şi k. când la momente încovoietoare relativ mici >ar eforturi dc forfecare mari.

eforturile finale rezultă din însumarea algebrică a eforturilor unitare." Fig. 6.19) se iau în considerare rezistenţele dc calcul diferite ale materialului la cele două solicitări (întindere. C. B a re solicitate la întindere şi încovo iere (în tin d e re excentrică) L a calculul barelor simple din lemn solicitate la întindere excentrica nu sc ţine seama de efectul favorabil al solicifării dc întindere asupra deformaţici din încovoiere a barelor. C o n d iţiile pe care trebuie să le îndeplinească îm b in ă rile L a îmbinarea din figura C.9. respectiv încovoicrc (fig. Bară solicitată la întindere excentrică ©ef C . % r? M#f ____ © R . B u re solicitate la în covoicrc oblică L a solicitarea de încovoiere oblică. fig. Pentru zona de comportare elastică a materialului. C.4. luând în calcul proiecţiile încărcării pe aceste axe (v.3.C. respectiv încovoiere).8.4.6.4. 4.3). Prin aplicarea relaţiei (4.1. stabilite în raport cu cele două axe centrale principale de inerţie ale elementului. a o parte din efort se transmite prin chertarc (îm binare păsuită). 2. C. cealaltă prin buloane (îmbinare 176 . în domeniul dc comportare elastică a materialului. x-x şi v-y.4. eforturile llnalc rezultă din însumarea algebrică a eforturilor unitare normale rezultate din soliei tarea de întindere.5).

1. Fig. determinată de componenta orizontală.Nt sin a ) fcxercită o apăsare asupra pragului în zona eforturilor maxime de forfecare.4.6.începe să lucreze îmbinarea mai rigidă (chcrtarca). influenţând favorabil comportarea pragului la forfecare.Inepăsuită). c . D ate constructive la îm b in ă ri p rin c h erta re am plasate sub unghiul u M odul de lucru sau capacitatea dc rezistenţă a unei îmbinări prin chertare frontală depinde în foarte m arc măsură de forma tăieturii pragului. Transmiterea eforturilor la nodul unei grinzi cu zăbrele: a .6. îmbinarea este defectuoasă întrucât deform aţiilc celor două ■mijloace de îmbinare sunt diferite .3. este Identică cu cea de compresiune. b) sau prin buloane H fig . Componenta vcrticală (V .prin buloane C. până aproape de rupere şi apoi intră în lucru ■ttibinarca mai puţin rigidă (buloanele). C. in acest caz corect este ca tot l efortul să sc transmită prin chertare (fig .2./ cazul ch errării ortogonale (fig.I.1 .6. forţa de strivire N . 177 .concomitent prin chertare şi buloane.1.c ). b .6 .prin chertare. a ) pragul fiind tăiat perpendicular pe direcţia forţei de compresiune «V(. C . C . /.6. C.

adică cele două clemente (talpa superioară şi inferioară) lucrează cu rezistenţe egale la strivire. iar V ' < V Rezultă că o îmbinare cu tăietura pragului după bisectoare este solicitată întotdeau­ na mai favorabil la forfecare decât o îmbinare cu chertare ortogonală.' este mai mare decât /V.6. b după bisectoare //. C. h ) forţa de compresiune N c se descompune în componentele V.6.VS' şi N " corespunzătoare celor doua suprafeţe dc strivire (1-2 şi 2-3). 178 .. şi a forţei dc apăsare T 'm a i m ici /18/.Fij>. Descompunând pe N*’ într-o componentă orizontală A *'/ şi una verticală V\ se observă că in acest caz N .2. si A V \ rcspcctiv . datorită forţei dc forfecarc A /’ / mai mari.2. cazul îm b in ă rii cu tăietura p ra g u lu i după h i sectoare (fig C.ortogonală. Strivirea carc facc unghiuri egale cu fibrele celor două elemente. Scheme privind transmiterea eforturilor la îmbinările prin chertare frontala cu prag simplu: a .

2) este unghiul pe carc îl face pragul cu Direcţia fibrelor elementului care se striveşte. C a lc u lu l îm b in ă rilo r cu pene m etalice inelare In îmbinările cu pene metalice inelare. C.6. ('.4. ca şi în azul îm binărilor cu pene din lemn.3). se consideră că bulonul dc strângere este dispus la marginea penei.C.6. respectiv la forfecare. direcţi» de acţionare Fig. C a lc u lu l îm b in ă rilo r cu pene prism atice din Icinn în calcul. F.2. pentru o siguranţă sporită.3. având valori maxime pe diametrul paralel cu direcţia efortului transmis şi valoarea zero pe direcţia diametrului perpendicular pe ■ceastă direcţie (fig.3.a stabilirea adâncimii pragurilor de chertare sc vor respecta condiţiile constructive specificate in paragraful 6. C.3.exterior al pieselor. transmiterea efortului se face prin solicitarea lemnului la strivire.4.2.4.2.4.7 din relaţia (6.4.2.6. C. C.1 Coeficientul 0. C alculul îm binărilor prin chertare frontală Unghiul « din relaţia (6. I.6.forturile unitare de strivire apar adial. t/.6. Valoarea accstui unghi ieste egala cu valoarea unghiului a la praguri tăiate ortogonal pe axa ipiesei comprimate (vezi fig.1.7) introduce în calcul posibilitatea supraîncărcării primului prag. c şi c/ la pragul al d o ilea) şi egala cu valoarea unghiului b/2 la praguri tăiate după biseetoarca unghiului . Distribuţia eforturilor unitare normale de strivire pe o pană inelară .6.

In calcul se admite ipoteza distribuţiei uniforme a eforturilor pe diametrul interior al penei. L a forfecare se consideră că lucrează porţiunea din lemn din interiorul inelului metalic. c .6.6. C.4. C.). h ). Existenţa tăieturii după generatoare asigură posibilitatea de m odificare a formei iniţiale a inelului metalic şi intrarea în acţiune a ambelor jum ătăţi ale acestuia (fig. Comportarea la forfecare este influenţată de natura efortului din îmbinare: la eforturi de compresiune.4. Q Fig. unde distribuţia eforturilor unitare dc forfecare este ncuniformă (fig. b . C. deci comportarea este mai favorabilă.poziţia deformată a penei după încărcarea grinzii.distribuţia eforturilor unitare de strivire pe pană.. diagrama dc distribuţie a eforturilor unitare pe planul de forfecare este mai uniformă. Comportarea la strivire a unei pene inelare netede reglabile: a .4). întrucât scurgerea eforturilor se face din două sensuri..Rezultă că strivirea lemnului se produce pe semilungimea cercului interior al penei inelare. spre deosebire de îm binările la carc sc transmit eforturi de tensiune.poziţia penei înainte de încărcarea grinzii.max. dcci comportarea este mai defavorabilă. 180 .6. cu valori variabile ale efortului unitar de strivire (0.

C.6.5.1.3. Clasificarea îm binărilor cu tije
Noţiunea de secţiune de forfccarc este convenţională deoarece nu se poate produce forfecarea tijelor metalice; ruperea efectiva a îmbinării cu tije se produce, de obicei, nu ca rezultat al forfecării nirecte a tijei de către elementul din lemn. ci ca rezultat al unor solicitări compicxe: încovoierea tijei, strivirea neuniformă a lemnului clementelor îmbinate (sau a tijei dacă este executată din lemn) şi forfecarea sau dcspicarca elementelor îmbinate.

C.6.5.4. C ap a citate a de rezistenţă a îm b in ă rilo r cu tije în îm binările cu tije cilindrice elasticc. sub influenţa forţelor licăre tind să deplaseze piesele asamblate, apar eforturi de strivire atât in piesele asamblate, cât şi în tijă. care sc roteşte puţin şi se încovoaie (fig C 6.5, /> ). In aceste tipuri de imbinări nu apar eforturi dc forfccarc a m ei datorită rezistenţei sporite a metalului la accst efort (se produce strivirea lem nului) şi nici rotiri mari ale tijei în îmbinare datorită {eforturilor de strângere care acţioncază între tija şi elementele îmbinate. I
li

variaţia
prniM nIlnr

varialia
m rtiim ilo r

a

b

Fig. C.6.5. Deformaţia unei îmbinări cu tije şi diagrama eforturilor de strivire în locaş a - pentru o tijă rigidă; b pentru o tijă elastică

1 8 1

C alculul im binârilor cu tije cilinrlricc presupune verificare.) rezistenţelor atât a tijelor (la încovoiere dacă sunt confecţionate din oţel. sau la încovoiere şi strivire normal pe fibre dacă sunt din lemn cât şi a lemnului (elementelor îmbinate la eforturi de forfecare, despicare şi rupere in secţiunea cea mai slăbită. strivire

F.vitarca forfecării şi despicării lemnului între tije sc rcali/ea/.i prin respectarea distanţelor minime intre tije şi intre tije şi marginile pieselor îmbinate (conform paragrafului 6.5.3.3.). Pentru calculul 'îmbinărilor cu tije se utilizează o serie de meto­ de aproximative la baza cărora stau diverse ipoteze simplificatoare care conduc la relaţii uşor aplicabile în calculele practice, se admiti că: - eforturile de strivire. în sens transversal pc axa tijei, sun distribuite uniform pe o suprafaţă diametrală şi nu distribuite neuniform pe suprafaţa cilindrică (cum sunt în realitate): - eforturile de strivire sunt distribuite pc întreaga lungime a tijei; - diagrama de variaţie a eforturilor de strivire în lungul tijei este liniară, ceea ce echivalează cu ipoteza că axa tijei est», rectilinie pe toată lungimea ci (fig. C.6.5. < /). Pornind de la aceste ipoteze simplificatoare, capacitatea dc rezistenţă a unei tije se stabileşte din condiţiile de: - strivirea clementului central. /,c-pt; strivirea elementului marginal, î cap(W ; încovoierea tijei, /.C itpm. Relaţia de calcul (6.35) utilizată pentru determinarea capacităţii de rezistenţă a unei îmbinări cu tije se înscrie in metodologia di stabilire a capacităţilor dc rezistenţă pentru barele din lemn şi pentru celelalte tipuri de îmbinări. Relaţiile pentru stabilirea capacităţilor di rezistenţă ale diverselor tipuri de tije, la diferite solicitări, date in tabelul 6.6. păstrează metodologia de abordare din norma revizuită. în norma canadiană C A N / C S A 0X6.1-M 91 capacitatea di rezistenţă a îm binărilor cu tije se stabileşte printr-o relaţie similară ci

182

ÎJbrele

635). Capacitatea de rezistenţă a unei tije la încărcări paralele cu elementelor îmbinate, respectiv perpendiculare pc fibrele elementelor îmbinate, se dă intabulat în funcţie de specia de material imbină. în burocodc 5. capacitatea de rezistenţă a tijelor se stabileşte în

lemnos. diametrul tijelor şi dimensiunea pieselor din lemn ce sc

■incţic de: tipul îm binării (cu una sau cu două secţiuni dc forfecare): - lăţimea clementului îmbinat, respectiv adâncimea de pătrundere a tijei in ultimul element îmbinat: diametrul tijei: - tipul ecliselor din îmbinare (din lemn sau metal): - caracteristica de rezistenţă a tijei.

C.6.6. îm binări cu tije solicitate la smulgere
C uiele rezistă la smulgere datorită forţelor de frecare carc apar mtre suprafaţa cilindrică a tijei cuiului şi pereţii locaşului in care H c s te a au fost introduse, horţele de frecare sc micşorează mult în liz u l apariţiei fisurilor şi crăpăturilor in lemn, care reduc forţa dc Itrângcre a cuiului, de aceea pentru cuie ce lucrca/ă la smulgere este obligatorie respectarea aceloraşi norme de aşezare ca şi in cazul cinelor carc lucrează la solicitări obişnuite. Pe bază de experimentări s-a demonstrat ca rezistenţa la smul­ gere a cuielor creştc proporţional cu suprafaţa de frecare dintre lemn şi cui. dar numai pentru cuiele cu diametru sub 5 mm; pentru cuie cu diametrul mai marc de 5 mm, din cauza devierii fibrelor în timpul Şateni, rezistenţa la smulgere rămâne aproximativ egală cu cea a cuielor cu diametru dc 5 mm, la aceeaşi lungime de încastrarc. Din ■cest m otiv, sc recomandă folosirea cuielor cu diametru maxim de 5 fim . Şuruburile rezistă la smulgere datorită pătrunderii filetului în pe care acesta îl taie în lemn în momentul înşurubării. D in acest rezistenţa la smulgere a şuruburilor depinde în marc măsură de

183

3. adâncimea de încastrare şi masa volum ică a lemnului.4 1) şi (6.1-M 91 capacitatea de rezistenţă a tijelor solicitate la smulgere se stabileşte pe baza unei relaţii sim ilare cu relaţiile (6 . Capacitatea dc rezistenţă a tijelor se stabileşte in funcţie de diametru. şi 8< / pentru celelalte tipuri de tije.modul de înşurubare. în Eurocode 5 adâncimea dc încastrare a tijelor este 12< / pentru cuie netede. 184 .3. de aceea nu se admite baterea şuruburilor cu ciocanul. Totodată. in N/mm* în funcţie de diametrul tijei şi de specia de material lemnos utilizată. pentru a se asigura o strângere corectă a pieselor asamblate şi pentru a se evita despicarea lemnului este necesară respectarea distanţelor minime dintre şuruburi prevăzute in paragraful 6. în care rezistenţa tijei se dă intabulat.5.42). în norma canadiană C A N / C S A 0 86 .

. 1996. 1955.1 -m89 F. 6. Editura Tchnica. . Preform ances des constructions en bois et m aintenance ■ in Annales dc l'lnstilut Tehniquc du Batiment et des Travaux I Publics.x x x A ustralian Standard N ational Tim ber Fram ing ('o d e. Z eller E.. P. A S I 1684/1992. . Eurocode 5 . 1990. 1997.. Cod pentru calcu lu l ş i alcătu irea elem entelor de construcţii din lemn . I Am crican Socicty for Tcsting and Materials.A . X x x x C’A N P E R C A S 086.B IB L IO G R A F IE I I I I Darie m. Paris. VficSreanu r. voi.C alcu l des structures en bois. Volume 04.S D E SIG N ).C onstrucţii moderne din lemn.. I şi 2.09. 5.. 3 M arusccac D. 2. 1994. 185 . voi. x x x i hyrolles. 4 Natterer J. 1991. 19 9 1.NI* 005-96. 7 .G . Ontario. . I Bucureşti. x x x Annual Book o f A STM Standard*. Editura de stat pentru arhitectura si construcţii. Canada. V o i? M .ditions B. Wood.S .ngineering Design in Wood | (L IM IT STA TF.C onstruire en bois. Karlscn G . I Lausannc. Herzog Th.C onstrucţii din lem n.

2 C alcu l dc slructures. third edition. 11. W OOD. x x x W O O D D ES/G N M AN UAL. Canadian W ood Council. 13. 186 . voi. Paris 1997. x x x Slructures en hois aux etals li m iies.10. x x x Slructures en bois aux etats lim iles. x x x U N IFO R M B U IL D IN G CO D E-CAP. O ttaw a 1990. N ew York.. voi. M c Ciravv-I lill Inc. 1999. x x x Wood Engineering and Construction Handbook. 14. Paris 1996. I M aleriaux el bases de calcu l. 1991. 12.

aprobată prin ordin M LP A T nr. 10/1995. indicativ P 134-03. Având în vedere avizul nr 39/08 07 2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate. Ministrul transporturilor.Prezentul ordin va fi publicat In Monitorul O ficial al mâniei. şi văzută în anexa1care face parte integrantă din prezentul ordin Art. . 2. In temeiul prevederilor art 2 pct 45 şi ale ari 5 alin (4) din “ târârea Guvernului nr 740 / 2003 privind organizarea şi funcţionarea inisterului Transporturilor. filiala Timişoara.Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire vederile prezentului ordin M IN IST R U . elaborată de ÎN C ER C . 302 din 16. 3.ÎNCERC Bucureşti 187 . 1 . CONSTRUCŢIILOR $1 TURISMULUI O R D IN U L Nr.09. . indicativ P 134-03 In conformitate cu prevederile ari 38 alin 2 din Legea nr. . Partea I Art.MINISTERUL TRANSPORTURILOR.S e aprobă reglementarea tehnică „N orm ativ privind ■proiectarea planşeelor com puse din tablă cutată-beton (revizuire P 134-93)“ . vind calitatea in construcţii. cu modificănle ulterioare. . 4. M IR O N T U D O R M IT R E A Anexa se p u b lic i în Buletinul Construcţiilor editat de Institutul National de Cercetareoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . indicativ P 134-93. 22/N/07 07 1993 Art.2003 pentru ap robarea reglem entării teh nice „N o rm ativ privind proiectarea plan şeelo r c o m p u se din tablă cutată-beton (revizu ire P 134-93)” . Construcţiilor şi Turismului.La data publicării prezentului ordin işi încetează Valabilitatea reglementarea tehnică Instrucţiuni tehnice pentru calculul şi Gâtuirea plăcilor compuse din tablă cutată-beton. construcţiilor şi tunsmului emite următorul O RD IN : Art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful