Cheltuielile de judecată, Adriana NICOLAE, Ana-Maria PUIU, Andi Constantin PUIU

Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.RO - 2007

Studiul de faţă reprezintă o analiză a ceea ce înseamnă cheltuielile de judecată în procesul civil. Cu siguranţă nu este o prezentare exhaustivă. Veţi găsi însă în această lucrare „portretul” cheltuielilor de judecată creionat din mai multe unghiuri: - Reglementarea (I) - Definiţia (II) - Conţinutul (III) - Temeiul juridic (IV) - Natura juridică (V) - Părţile raportului juridic având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată (VI) - Acordarea cheltuielilor de judecată (VII) - Principii procedurale ce trebuie respectate în soluţionarea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată (VIII) - Dovada cheltuielilor de judecată (IX) - Limitele acordării cheltuielilor de judecată (X) - Cazurile în care nu se acordă cheltuieli de judecată (XI) - Privilegiul cheltuielilor de judecată (XII) - Regimul cheltuielilor de judecată în situaţia în care parte în procesul civil este un străin sau un apatrid care nu are domiciliul în România (XIII). Noi am acceptat provocarea participării la concurs (având speranţa unui câştig, dar, desigur, asumându-ne şi riscul unei nereuşite) şi vă lăsăm pe dumneavoastră sa decideţi în ce măsura poate fi această materie demnă de înfăţişarea creată prin rândurile ce urmează. Autorii

CHELTUIELILE DE JUDECATĂ
I. Reglementare La începutul analizei juridice a oricărei materii ori instituţii de drept, se cuvine a se stabili dacă aceasta este o creaţie doctrinară, jurisprudenţială sau beneficiază de un sediu al materiei în legislaţie. Răspunzând acestei exigenţe, facem precizarea că legiuitorul român a reglementat cheltuielile de judecată. Acestea au făcut apoi obiectul unor articole în literatura de specialitate 1.
1

A se vedea spre exemplu: S. Beligrădeanu, Dreptul instanţelor judecătoreşti de a face aplicarea art. 274 alin. 3 C.pr.civ. şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 51/1995 , în Dreptul nr. 6/1997, p. 31; S. Munteanu, Discuţie în

1

Cheltuielile de judecată, Adriana NICOLAE, Ana-Maria PUIU, Andi Constantin PUIU
Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.RO - 2007 Apreciem însă că această materie a incitat în mică măsură specialiştii dreptului, în ciuda incidenţei sale în practică. Astfel, deşi referirea la cheltuielile de judecată se regăseşte în aproape toate hotărârile judecătoreşti, puţină cerneală a curs pentru prezentarea regimului juridic al acestei materii. Şi pentru că am spus deja că legiuitorul a reglementat în mod distinct cheltuielile de judecată, trebuie precizat care este sediul acestei reglementări. Pentru cheltuielile de judecată a fost rezervată o secţiune aparte în Codul de procedură civilă. Vorbind aşadar despre cheltuielile de judecată, vom şti că ne situăm pe tărâmul dreptului privat, anume pe cel al dreptului procesual civil. În Codul de procedură penală, art. 193 vorbeşte despre „ cheltuielile judiciare făcute de părţi2”. Revenind la obiectul studiului de faţă, pentru a completa precizarea referitoare la sediul reglementării cheltuielilor de judecată, vom indica articolele 274-277 din Codul de procedură civilă. Cele patru texte se găsesc în Cartea a II-a ( Procedura contencioasă), Titlul al III-lea (Procedura înaintea primei instanţe), Capitolul al IV-lea (Hotărârile), Secţiunea a IV-a (Cheltuielile de judecată).

II. Definiţie Pentru definirea cheltuielilor de judecată vom face apel şi ne vom mulţumi cu definiţia dată în Dicţionarul explicativ al limbii române3. Astfel, în accepţiunea DEX-ului cheltuielile de judecată reprezintă o suma de bani pe care este obligat să o plătească, pe baza unei hotărâri judecătoreşti, cel care a pierdut un proces părţii care a câştigat procesul.

III. Conţinut

legătura cu temeiul obligaţiei de a plăti cheltuieli de judecată , în R.R.D. nr. 9-12/1989, p. 44-47; G.C. Frenţiu, Un aspect specific al cheltuielilor de judecată în cazul admiterii contestaţiei la executare , în Dreptul nr. 10/2003, p. 155; C.N. Popa, Inadmisibilitatea pretinderii de către reclamant a cheltuielilor de judecată aferente repunerii pe rol a cererii sau acţiunii sale, după aplicarea art. 1551 C.pr.civ., deşi, în final, o atare cerere sau acţiune a fost admisă , în Dreptul nr. 11/2002, p. 78, T. Pungă, Cheltuielile de judecată în procesul civil, Dreptul nr. 12/2000, p. 61-74, C. Marica, Exonerarea la plata cheltuielilor de judecată a pârâtului care a recunoscut pretenţiile reclamantului , în R.R.D., nr. 3, 1969, p. 118- 121, Al. Toader, Obligaţia la plata cheltuielilor de judecată în cazul acţiunilor având ca obiect paternitatea şi pensia de întreţinere, în R.R.D., nr. 19, 1969, p. 90-94.
2

Învederăm că art. 193 C.pr.pen. reglementează modalitatea de imputare a cheltuielilor judiciare efectuate de părţi în cadrul procesului penal în caz de achitare, condamnare, de admitere sau renunţare la exercitarea în cadrul procesului penal a acţiunii civile, însă, în ultimul alineat se stipulează că “in celelalte cazuri privind restituirea cheltuielilor judiciare făcute de părţi în cursul procesului penal, instanţa stabileşte obligaţia de restituire potrivit legii civile”.
3

Dicţionar explicativ al limbii române, Ediţia a II-a, Universul Enciclopedic, Bucureşti, 1996

2

Cheltuielile de judecată, Adriana NICOLAE, Ana-Maria PUIU, Andi Constantin PUIU
Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.RO - 2007 Cheltuielile de judecată reprezintă, potrivit definiţiei de mai sus, o sumă de bani în care se regăsesc toate cheltuielile pe care partea care a câştigat procesul le-a efectuat în cadrul litigiului soluţionat prin hotărâre judecătorească. Cu privire la conţinutul cheltuielilor de judecată, în doctrină s-a afirmat că acestea se compun din taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorariile avocaţilor şi cheltuielile făcute de aceştia în interesele clienţilor, sumele cheltuite pentru administrarea probelor, pentru transportul şi cazarea părţilor, deci din toate cheltuielile ocazionate de desfăşurarea procesului4. Într-o altă lucrare, într-o prezentare mai detaliată, se arată că în conţinutul cheltuielilor de judecată intră taxele de timbru, timbru judiciar, onorariile avocaţilor şi experţilor, cheltuieli făcute pentru administrarea probelor ori pentru deplasarea părţilor şi martorilor la instanţă, eventual şi cazarea lor, dacă locuiesc în altă localitate decât cea a sediului instanţei. Intră, de asemenea, în cuantumul cheltuielilor de judecată, sumele plătite pentru deplasarea instanţei cu ocazia cercetării locale precum salariul cuvenit părţilor sau martorilor pentru ziua când s-au deplasat la instanţă şi pe care nu le-au încasat de la locul lor de muncă5. Date privind conţinutul cheltuielilor de judecată sunt furnizate şi de alineatele 2 şi 3 ale art. 274 C.pr.civ. Astfel, potrivit primului alineat menţionat, judecătorii nu pot micşora cheltuielile de timbru, taxe de procedură şi impozit proporţional, plata experţilor, despăgubirea martorilor, precum şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat va dovedi ca le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul, spune alin. 3, sa mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. Aşa cum a statuat pe acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în bogata sa jurisprudenţă 6, se poate afirma că şi în dreptul intern partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli (în temeiul art. 274 C.pr.civ.) decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil. Aşadar, se poate spune că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar şi rezonabil au fost plătite de partea care a câştigat procesul în timpul şi în legătură cu acel litigiu.

4 5 6

G. Boroi, Codul de procedură civilă comentat şi adnotat, Vol. I, Editura All Beck, Bucureşti, 2001, p. 458. M. Tăbârcă, Drept procesual civil, Vol. I, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005, p. 690.

Hotărârea din 26 mai 2005, definitivă la 26 august 2005, în Cauza Costin împotriva României, publicată în M. Of. nr. 367 din 27 aprilie 2006, Hotărârea din 21 iulie 2005, definitivă la 30 noiembrie 2005, în Cauza Străin şi alţii împotriva României, publicată în M. Of. nr. 99 din 2 februarie 2006, Hotărârea din 23 februarie 2006 în Cauza Stere şi alţii împotriva României, publicată în M. Of. nr. 600 din 30 august 2007, Hotărârea din 19 octombrie 2006 în Cauza Raicu împotriva României, publicată în M. Of. nr. 597 din 29 august 2007, Hotărârea din 27 iunie 2006 în Cauza Petre împotriva României, publicată în M. Of. nr. 591 din 28 august 2007 etc.

3

Cheltuielile de judecată, Adriana NICOLAE, Ana-Maria PUIU, Andi Constantin PUIU
Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.RO - 2007 Astfel, în mod corect instanţele7 au obligat partea care a căzut în pretenţii la suportarea doar a timbrului judiciar necesar (impus, pretins de lege) pentru un anumit gen de litigii. Faptul că reclamanta, căreia i s-a admis acţiunea, din eroare a aplicat un timbru judiciar de valoare mai mare decât cea pretinsă de lege, nu îi poate fi imputat părţii adverse. De altfel, în caz contrar, s-ar putea ajunge la o îmbogăţire fără justă cauză, având în vedere că există posibilitatea restituirii taxei plătite şi nedatorate, în condiţiile art. 23 din Legea nr. 146/19978. Dimpotrivă, dacă reclamanta nu a aplicat un timbru judiciar complet, iar instanţa nu a dispus completarea lui, în cazul admiterii acţiunii pârâta nu va putea fi obligată la suportarea timbrului judiciar pretins de lege, pentru că în acest caz de asemenea s-ar putea ajunge la o îmbogăţire fără just temei9. În ceea ce priveşte sumele ce pot fi solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată, fostul Tribunal Suprem a statuat că partea nu poate fi obligată să îşi angajeze avocatul numai din localitatea în care se dezbate procesul. Aşa fiind, ea este îndreptăţită la cheltuieli de judecată care să reprezinte şi cheltuielile ocazionate de deplasarea apărătorului său la sediul instanţei10.

7

“Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării, având în vedere dispoziţiile art. 274 C.pr.civ. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanţa urmează să admită cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, pârâtul va fi obligat la plata către reclamantă a sumei de 6,50 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (6,2 RON) şi timbru judiciar (0,3 RON). La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate, instanţa a avut în vedere cheltuielile necesare, cele pretinse de lege pentru exercitarea acestei acţiuni. În acest sens, art. 3 alin. 1 (interpretat sistematic, raportat la alin. 2) O.G. 32/1995 prevede că se aplică un timbru mobil de 0,3 lei pentru acţiunile al căror obiect este mai mic de 100 lei.” (sentinţa civila nr. 4968/23.10.2006, nepublicată, pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 8737/2006. În speţa soluţionata prin această hotărâre, reclamanta aplicase un timbru judiciar în valoare de 1,5 lei.
8 9

Legea privind taxele judiciare de timbru, publicată în M. Of. nr. 173 din 29 iulie 1997.

“Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării, având în vedere dispoziţiile art. 274 C.proc.civ. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanţa urmează să admită cererea creditoarei privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, debitoarea va fi obligată la plata sumei de 39,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (39 lei) şi timbru judiciar (0,3 lei).”(sentinţa civila 5164/30.10.2006, definitivă, nepublicată, pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 10071/2006). În speţa, creditoarea a aplicat un timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, în loc de 1,5 lei, aşa cum s-ar fi cuvenit în temeiul art. 1, 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995, iar instanţa, în ciuda prevederilor art. 9 din acelaşi act normativ nu a sesizat şi nu a sancţionat acest fapt.
10

Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 220/1975, în R.R.D. nr. 10/1975, p. 65. În acelaşi sens, merită citată şi sentinţa civilă nr. 1898/02.04.2007 (nepublicată), pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 517/200/2007: „Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării, având în vedere dispoziţiile art. 274 C.proc.civ. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanţa urmează să admită cererea creditoarei privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, debitoarea va fi obligată la plata sumei de 56 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (39 lei), timbru judiciar (3 lei) şi bilet de călătorie seria DBfcw nr. 2452365/02.04.2007 (14 lei). ” În practicaua acestei hotărâri s-a reţinut solicitarea creditoarei de obligare a debitoarei la suportarea cheltuielilor de judecată, respectiv a taxei de timbru şi a cheltuielilor de transport, acestea din urmă reprezentând contravaloarea biletului de călătorie de la Târgovişte la Buzău (seria DBfcw nr. 2452365/02.04.2007, în valoare de 14 lei).

4

Cheltuielile de judecată, Adriana NICOLAE, Ana-Maria PUIU, Andi Constantin PUIU
Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.RO - 2007 De asemenea, apreciem că, faţă de dispoziţiile art. 134 din Statutul profesiei de avocat 11, în conţinutul cheltuielilor de judecată pot fi incluse onorarii orare, onorarii fixe (forfetare), onorarii de succes. În ceea ce priveşte onorariul de succes, apreciem însă că acesta va putea fi solicitat doar pe cale principală, după finalizarea definitivă a procesului în care s-a prestat asistenţa judiciară în schimbul acestui onorariu. În cele ce urmează, oferim spre lecturare considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe care le-a reţinut pentru o soluţie parţial contrară12 celei pentru care optăm noi: „Conform prevederilor art. 299 alin. (1) C.pr.civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţionale. Aşadar, hotărârile irevocabile, inclusiv cele date în materie de revizuire, nu sunt supuse recursului, astfel încât recursul de faţă este inadmisibil şi va fi respins ca atare în temeiul art. 312 alin. (1) C.pr.civ. Intimata C.M. a solicitat pe cale de întâmpinare obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată făcute pentru a se apăra în cauza de faţă constând în onorariul de avocat în sumă de 400 RON plătit pentru redactarea întâmpinării. Sub acest aspect, cererea intimatei este întemeiată potrivit art. 274 alin. (1) C.pr.civ. şi va fi admisă. În schimb, nu va fi primită cererea aceleaşi intimate referitoare la suma de 1000 RON promisă prin contractul de asistenţă juridică sub titlu complementar de onorariu de succes, deoarece asemenea cheltuială, nefăcută până la data prezentei judecăţi, dar chiar de se va face, nu este imputabilă părţii căzute în pretenţii, constituind o recompensă suplimentară muncii efectiv prestate de avocat în cauza de faţă, cu vădit caracter voluntar şi voluptoriu al părţii promitente (subl. n.).” Nu putem fi de acord cu soluţia instanţei supreme pe aspectul onorariului de succes. În primul rând subliniem faptul că era suficient a respinge solicitarea de acordare a onorariului de succes pentru simplul motiv că nu s-a plătit, deci nu reprezintă o cheltuială efectuată. Din faptul că Înalta Curte s-a grăbit în a oferi o motivare pentru respingerea acordării onorariului de succes chiar şi în ipoteza în care ar fi fost plătit, ne permitem să tragem concluzia că a dorit sa creeze un „precedent judiciar” care să beneficieze de girul instanţei supreme.

11 12

Adoptat în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 25 septembrie 2004, publicat în M. Of. nr. 45 din 13 ianuarie 2005.

Decizia nr. 9043/09.11.2006, pronunţată de Secţia Civilă şi de proprietate intelectuală în dosarul nr. 1287/33/2006, publicată pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, www.scj.ro.

5

Curtea a reamintit că a acordat întotdeauna sume cu titlu de cheltuieli de judecată în cazurile în care onorariile.pr. Instanţa va putea fi sesizată ulterior. pe calea unei acţiuni separate. Avocatul s-a angajat. motiv pentru care Curtea a apreciat rezonabil să acorde în solidar reclamanţilor suma de 4000 de Euro pentru procedura în faţa Curţii.pr. publicată în M. nr. în caz de exista cerere. care are următorul enunţ: „Avocaţii desemnaţi pentru asigurarea apărării şi asistenţei prevăzute la art. 2 C. Adriana NICOLAE. Natura juridică. În această cauză reclamanţii au solicitat acordarea unei sume de 9771. Cu toate acestea. Ana-Maria PUIU. în totalitate sau parţial.civ. solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată a fost pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României 13. reclamanţii au depus copia convenţiei de asistenţă judiciară. Curtea a considerat că suma totală solicitată de reclamanţi cu titlu de cheltuieli pentru onorariile avocatei este oarecum excesivă. 3 al art. 6 . expusă chiar de către aceasta în considerente.78 de Euro pentru onorariile avocatului în cadrul procedurii în faţa Curţii. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. 75 alin.). În cauză. O soluţie interesantă în privinţa sumelor.civ. este de apreciat. pe calea unei acţiuni distincte. Ca document justificativ. precum şi decontul pentru 99 de ore de muncă şi tarifele pe oră percepute de aceasta. merită amintit articolul 81 alin. în condiţiile art. 274 C. nu şi a celor ce urmează a fi achitate. semnată la 17 octombrie 2003 cu avocatul acestora. Raţiunea acestei soluţii adoptate de Curte. considerăm că în dreptul intern nu vor putea fi acordate cheltuieli de judecată în maniera la care s-a oprit Curtea Europeană a Drepturilor Omului.pr. deşi convenţia de asistenţă a fost încheiată după decizia de admisibilitate. 1 pct. 274-277 C. întrucât o asemenea interpretare ar constitui un element de descurajare pentru mulţi avocaţi să reprezinte în faţa Curţii reclamanţi cu mijloace financiare reduse.civ. în această materie multe dintre soluţiile instanţei europene sunt fundamentate pe „elementele pe care le are la dispoziţie precum şi pe jurisprudenţa în materie”. a spus Curtea. În ceea ce priveşte faptul că reclamanţii nu au achitat încă onorariile datorate avocatei. Of. În plus. să nu ceară achitarea onorariului său până la momentul în care reclamanţii au resurse financiare suficiente. 484 din 8 iunie 2005. De altfel. opinăm că se justifică această soluţie în faţa Curţii pentru motivul că ar fi împovărător şi inutil pentru Curte a fi sesizată ulterior. nimic nu conduce. pentru pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună rambursarea cheltuielilor de judecată plătite ulterior soluţionării procesului care le-a generat. Tot la capitolul onorarii ce se regăsesc în cheltuielile de judecată.Cheltuielile de judecată. după ce se vor fi plătit sumele pentru completarea cheltuielilor de judecată acordate. reprezentând onorariu de avocat. a alin. rămăseseră neachitate de reclamanţi.2007 Noi apreciem că va putea fi acordat şi un asemenea onorariu.RO . Curtea a amintit că acordarea de despăgubiri pentru onorarii nu trebuie să se limiteze doar la sumele achitate deja de reclamanţi avocaţilor lor. de asemenea. (inclusiv cu aplicarea. A se vedea infra. În dreptul intern optăm pentru restituirea doar a sumelor efectiv plătite. la concluzia că aceasta ar fi simulată. 2 au dreptul să ceară instanţei de judecată ca onorariul 13 14 Hotărârea din 28 septembrie 2004. Aşa cum vom puncta mai jos14.

nu pot fi actualizate oricât ar fi durata de timp a soluţionării litigiului16.civ. 374 1 C.civ. cheltuielile de judecată. în Pandectele Române.civ. cu posibilitatea atestării identităţii părţilor. 2 raportat la art. 2 constituie titlu executoriu15. p. 1 din Legea nr. apreciem că trebuie să fie incluse şi cheltuielile efectuate de reclamant în procedura administrativă impusă de Legea nr. republicată. asistenţă şi reprezentare juridică sunt inadmisibile. nr. inclusiv a acţiunilor introductive în instanţă. printre altele. (Tribunalul Buzău. această parte solicită acordarea cu titlu de cheltuieli de judecată a „onorariului” plătit unei astfel de societăţi. Cheltuielile generate de procedurile amintite sunt în legătură directă.pr. a conţinutului şi a datei actelor.RO . nu necesită investit cu formula executoriu. secţia civila. Pentru a pronunţa această soluţie. cu rezumat şi nota de Adriana Nicolae şi Ana-Maria Puiu).pr. dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. În acest sens. faptul că activităţile juridice de consultanţă.” Alineatul al treilea al aceluiaşi articol prevede ca dispozitivul hotărârii cuprinzând obligaţia de plată a sumelor prevăzute la alin. faţă de prevederile art. 3741 C. 7 . precum şi de redactare de acte juridice. 7201 C.Cheltuielile de judecată.pr.civ. 10/2001. precum şi cele efectuate de reclamantul comerciant în procedura concilierii directe reglementate de art.2007 lor să fie pus în sarcina celeilalte părţi. 5/2007. 521.. p. 916/2005. 46 alin. 356 din 6 aprilie 2007. 109 alin.pr. O problemă care s-a ivit în practică în legătură cu conţinutul cheltuielilor de judecată este aceea a posibilităţii acordării „onorariului” plătit unei societăţi comerciale de consultanţă. indisolubilă cu procesul pe care îl precedă. Raportul dintre norma generală şi norma specială de drept procedural . 16 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procedura de soluţionare a cererilor de investire a cecului cu formulă executorie. Adriana NICOLAE. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că în lipsa unei dispoziţii legale. a stabilit că cererile de autorizare şi de înmatriculare a societăţilor comerciale de consultanţă. decizia nr. Soluţia contrară nu ar putea fi decât inechitabilă din moment ce pentru a avea acces efectiv la instanţă reclamantul este obligat prin lege a parcurge aceste proceduri. decizia nr. Noţiunea de interes procesual. la care se referă art. în aplicarea dispoziţiilor art.. Trebuie amintit mai întâi faptul că prin Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis un recurs în interesul legii şi.pr. asistenţă şi reprezentare la o societate comercială având un astfel de obiect de activitate. 274 C. cu modificările şi completările ulterioare. Jurisprudenţa Secţiei civile pe anul 2005. S-au întâlnit astfel în practică situaţii în care partea care (ulterior) a câştigat procesul a apelat pentru consultanţă. 31/1990 privind societăţile comerciale.. apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice a 15 Şi în temeiul art. de reprezentare şi asistenţă juridică. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. Lipsa de interes a creditorilor de a solicita instanţelor investirea cu formulă executorie a filelor CEC. Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.civ. În cuantumul cheltuielilor de judecată. Ana-Maria PUIU. a se vedea: Investirea cu formulă executorie a filelor CEC. instanţa supremă a reţinut. 188-199. asistenţă şi reprezentare de către partea care a câştigat procesul. 274 C. În temeiul art.

9 şi 10 din Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. prin încheiere. cu modificările şi completările ulterioare) sau celei de executor judecătoresc (art. de exercitare şi motivare a căilor de atac. 51/1995. a mai spus Înalta Curte. cu contract individual de muncă. cererea de înmatriculare". Dar ce consecinţe va avea activitatea societăţilor comerciale având ca obiect consultanţă. va respinge. 8 . iar textul art. Ana-Maria PUIU. 36/1995.Cheltuielile de judecată. adică în calitatea lor de funcţionari publici sau de angajaţi. dar contravine şi normelor cu caracter imperativ înscrise în art. asistenţă şi reprezentare juridică. 31/1990. reglementate în art. cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină.2007 drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. activităţi specifice profesiei de avocat. constituie. cu respectarea legii privind asociaţiile şi fundaţiile. (1) din Legea nr. 7 din Legea nr. atunci "când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii. cum sunt cele de reprezentare juridică. în conformitate cu prevederile art. cu modificările şi completările ulterioare. nu se justifică admiterea constituirii. asistenţă şi reprezentare juridică înmatriculate anterior pronunţării şi publicării acestei decizii? Revenind la problema pe care dorim să o soluţionăm. Ce efecte a produs aceasta decizie? După publicarea acestei decizii. vom reitera principiul care trebuie să guverneze soluţionarea oricărei cereri de acordare a cheltuielilor de judecată: partea va putea obţine rambursarea cheltuielilor de judecată doar în măsura în care se stabileşte realitatea lor. din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie. republicată. dar astfel de activităţi le sunt permise a le presta numai în condiţiile reglementate prin art. 21 din Statutul consilierilor juridici nu numai că depăşeşte în mod vădit cadrul instituit prin legea în baza căreia a fost adoptat. în raporturile cu autorităţile publice. de redactare a unor acte juridice. reformulăm întrebarea: Se vor acorda sau nu cheltuielile de judecată reprezentând „onorariu” plătit unor astfel de societăţi? Pentru a găsi răspunsul. după caz. O atare soluţie se impune. de societăţi comerciale având ca obiect de activitate consultanţă. 1-4 din Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare). profesiei de notar public (art. Curtea supremă a recunoscut faptul că anumite activităţi juridice. 3 din Legea nr. judecătorul delegat. 514/2003 este permisă organizarea consilierilor juridici doar în asociaţii profesionale. 5.RO . 67-81 din Codul de procedură civilă. de către consilierii juridici. 188/2000. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. 20 şi 21 din Legea nr. de formulare de acţiuni. 514/2003. care se referă la modul de reprezentare a părţilor în instanţă şi la asistenţa judiciară. 46 alin. teoretic. necesitatea şi caracterul rezonabil al cuantumului. nu au mai fost înmatriculate astfel de societăţi comerciale. De aceea. Adriana NICOLAE. 8. pot fi îndeplinite de consilierii juridici. deoarece. cât timp prin art. la o persoană juridică de drept public sau privat. motivat.

chiar dacă în final. decizia nr. Aşadar. deşi.civ.RO . 242. o atare cerere sau acţiune ar fi admisă 19. cu titlu de cheltuieli de judecată. o atare cerere sau acţiune a fost admisă . 17 Pentru că așa cum se exprima Istrate Micescu: „Învoieli şi dispoziţii cu efect derogator/La tot ceea ce priveşte interesul tuturor/De nimeni să nu se facă sub niciun fel de cuvânt/Pentru că şi de sar face. în C. Adriana NICOLAE. instanţa nu va putea obliga partea care a căzut în pretenţii la suportarea taxelor de timbru aferente repunerii pe rol a cererii sau acţiunii.2007 Dacă în ceea ce priveşte realitatea sumelor solicitate. apreciem că nu este necesară plata unui „onorariu” unei societăţi comerciale având ca obiect consultanţa.pr.” 18 19 Trib. 155 1 C. considerăm că activitatea prestată de societăţile comerciale având ca obiect de activitate consultanţa. 1551 C. 11/2002. Popa. în Dreptul nr. secţia civilă. asistenţa şi reprezentarea juridică este ilegală (contravine normelor procedurale cu caracter imperativ). în final. apar ca nefiind necesare plăţile efectuate de partea care a câştigat procesul unor societăţi comerciale care desfăşoară activitate ilegală. Din acest punct de vedere. reţinând că rolul instanţei în procesul civil este şi acela de a veghea la respectarea procedurii.pr. în lumina celor de mai sus. p. 78. 5 17. Suprem. 67-70 C.civ. o chitanţă. Temeiul juridic Fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părţii „care cade în pretenţii”.civ. p. după aplicarea art.. având în vedere că în temeiul dispoziţiilor art. ca şi nefăcute sunt. după aplicarea art. instanţa va constata nulitatea absolută a clauzei în virtutea căreia a fost plătit onorariul şi va respinge solicitarea acordării acestei sume cu titlu de cheltuieli de judecată. un document justificativ ar valida acest caracter. nefiind admis ca judecătorii să încurajeze practici ilegale. se referă la posibilitatea instanţei de a suspenda judecata când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante. în aplicarea art..pr. IV. 9 . Ana-Maria PUIU.civ. instanţa nici nu ar trebui să permită punerea de concluzii de către reprezentanţii unei asemenea societăţi comerciale. În aceste condiţii. 1410/1976. Suma plătită pentru o activitate contrară normelor imperative nu poate fi necesară.N.. Inadmisibilitatea pretinderii de către reclamant a cheltuielilor de judecată aferente repunerii pe rol a cererii sau acţiunii sale. C. Acesta este motivul pentru care fostul Tribunal Suprem a concluzionat că dacă un copărtaş a formulat cereri care s-au dovedit a fi nefondate.Cheltuielile de judecată.pr.D. 1976. 966 şi 968 C. Făcând trimitere la motivarea deciziei amintite. Articolul 1551 C. Culpa procesuală este cea care trebuia să fundamenteze fiecare sumă la care va fi obligată partea care a căzut în pretenţii.civ. cheltuielile ocazionate de acestea. asistenţa şi reprezentarea juridică. vor fi suportate exclusiv de acea parte18.. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.

. 274 C. Culpa procesuală nu trebuie confundată cu exercitarea cu rea credinţă a drepturilor procesuale (art.civ. vor deveni aplicabile dispoziţiile art. Aşa cum s-a exemplificat în doctrină20. Adriana NICOLAE. 2005. cât şi pârâtul. Editura Universul Juridic. Drept procesual civil.Cheltuielile de judecată. 108 1 sau art. astfel încât s-a admis acţiunea reclamantului. 691. 288 alin. 2 şi art.civ. dar nu l-a înştiinţat pe reclamant. 1082.civ. dacă îşi execută obligaţiile pe parcursul procesului. Astfel înţeleasă culpa procesuală pe care se întemeiază reglementarea din art. reclamantul este în culpă procesuală dacă cererea de chemare în judecată a fost anulată ca netimbrată. observăm că fapta acesteia declanşează o răspundere 20 M. în tot sau în parte (caz în care culpa procesuală priveşte partea de pretenţii considerate neîntemeiate).pr.RO . codul de procedură civilă prevede (în art. 10 . Bucureşti. p.2007 Culpa procesuală presupune fie înregistrarea pe rolul unei instanţe a unei cereri. Culpa procesuală aparţine pârâtului: dacă nu şi-a executat obligaţiile.pr. ori calea de atac exercitată a fost anulată ca netimbrată sau ca fiind depusă la instanţa care soluţionează calea de atac (art.). ceea ce a determinat declanşarea procesului. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. V. 1081 C.pr. 723 C. Aceste despăgubiri se vor putea acorda la cererea părţii interesate. Într-o exprimare sintetică. exercitarea unei acţiuni ori susţinerea unor apărări neîntemeiate. Pentru acordarea cheltuielilor de judecată este necesar şi suficient a se reţine culpa procesuală a părţii care a pierdut procesul şi a căzut astfel în pretenţii. 302 C. Tăbârcă. dacă pretenţiile sale nu sunt întemeiate.pr. dacă renunţă la judecată sau la dreptul subiectiv. culpa procesuală reprezintă formularea unei cereri. Ana-Maria PUIU. dacă a chemat în judecată o persoană străină de raportul juridic dedus judecăţii. 1083) posibilitatea obligării la plata unei despăgubiri a celui care cu intenţie sau din culpă a pricinuit amânarea judecăţii prin una din faptele prevăzute în art.civ). Ori de câte ori se va depăşi limita culpei şi se va intra în sfera relei credinţe (a intenţiei). dacă cererea s-a perimat. Distinct de cheltuielile de judecată şi de amenda judiciară. pe lângă cheltuielile de judecată la care este îndreptăţită partea care a câştigat procesul.civ. „partea care cade în pretenţii” poate fi atât reclamantul. Vol. fie susţinerea unor apărări neîntemeiate (care echivalează cu zădărnicirea reclamantului în încercarea sa de a răsturna prezumţia relativă sus amintită).pr. Natura juridică Stabilind că temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este atitudinea procesuală culpabilă a părţii care a căzut în pretenţii. şi. dacă pârâtul şia executat obligaţia înainte de sesizarea instanţei. 723 C. I. acţiuni ce se dovedeşte a fi neîntemeiată (deci determinarea pârâtului de a ieşi din pasivitatea confortabilă pe care i-o asigură prezumţia că nu datorează nimic nimănui). adversarul litigant va putea fi sancţionat cu amendă judiciară în temeiul art.

RO .812. Aşadar natura juridică a cheltuielilor de judecată este aceea de despăgubire acordată părţii care a câştigat procesul pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuală a părţii care a căzut în pretenţii. şi Narinen împotriva Finlandei. calculate la un tarif orar de 250 euro. Rapoarte 1997-V.03.L. Of. prin acţiune separată. De altfel. definitivă la 24 august 2005. câştigul pe care partea care a câştigat procesul l-ar fi putut realiza în lipsa acestui proces nu reprezintă „cheltuieli de judecată”. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.2006. respectiv calitatea de avocat a reclamantului. Ana-Maria PUIU. ori pe cale principală.15 ore de lucru la un tarif de 250 euro pe oră.. pentru 189. reclamantul a solicitat. publicată în M. 108 3 C. a punctat că nu poate acorda o sumă cu acest titlu privind orele pe care însuşi reclamantul le-a petrecut lucrând pentru cauza sa.pr. Este vorba despre un prejudiciu material care. În această speţă. 21 Hotărârea din 24 mai 2005. Hotărârea din 23 septembrie 1997. Hotărârea din 1 iunie 2004). paragraful 44. paragraful 50.5 ore pe care el însuşi le-a alocat pregătirii cererii sale către Curte şi observaţiilor subsecvente. adică de restituire a sumelor pe care partea care a câştigat procesul a fost nevoită să le realizeze. În acest context.063 euro pentru onorariile pe care el le-ar fi perceput pentru procedurile naţionale. presupunând conferinţe şi conferinţe telefonice cu avocatul său. 61. nu schimbă această abordare. nr. Curtea constată că circumstanţele specifice ale acestei cauze. 1.375 euro pentru onorariile sale. Cererea nr. Partea I. S. cu privire la procedura internă. aşa cum vom vedea mai jos. alături de alte sume. reclamantul Petru Buzescu (avocat de profesie) a solicitat printre altele suma de 20. Adriana NICOLAE. având în vedere că acest timp nu reprezintă costuri monetare suportate efectiv de acesta (subl. n. Lucrum cessans.) (a se vedea Robins împotriva Marii Britanii. Totodată. Curtea. în conformitate cu jurisprudenţa sa. analizarea problemelor. în ceea ce priveşte costurile şi cheltuielile.027/98..Cheltuielile de judecată.civ. documentare şi redactarea acţiunilor şi recursurilor. Cererea nr. pag.302/00. corespunzând numărului de 80. 210/08. sumele efectiv cheltuite (damnum emergens) în susţinerea procesului respectiv ori pentru apărare. poate fi dovedit prin documente justificative. Cu privire la procedura în faţa Curţii. denumirea instituţiei pe care ne-am propus să o analizăm este foarte expresivă: cheltuielile de judecată sunt sumele cheltuite pentru şi în timpul procesului ce s-a încheiat. 45. merită amintită soluţia pe care a pronunţat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Buzescu împotriva României21. cheltuielile de judecată reprezintă pierderea efectiv suferită.2007 civilă delictuală al cărei conţinut îl constituie obligaţia civilă de reparare a prejudiciului cauzat. 27. 11 . Posibilul prejudiciu moral pe care l-ar putea suferi partea care câştigat procesul va putea fi solicitat a fi reparat fie în condiţiile art.

Culpa procesuală poate aparţine aşa cum punctam mai sus şi reclamantului 22. Temeiul juridic. 12127/200/2006. ca fiind despăgubirile acordate. Prin dispozitivul acestei hotărâri. pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.RO . Acest comportament culpabil al pârâtei a cauzat reclamantei un prejudiciu. la cererea pârâtului. În alineatul 1 se edictează regula conform căreia reclamantul poate să renunţe oricând la judecată. Partea despre care vorbim este cea care a suferit un prejudiciu material. VI. Părţile raportului juridic având ca obiect obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată Articolul 274 alin. 12 . iar pârâtul va fi partea căreia i se vor acorda cheltuielile de judecată.02. 2601 din 07. a celei care a fost în culpă procesuală. a respins acţiunea şi a obligat reclamanta să-i plătească pârâtei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. fie prin cerere scrisă. nepublicată) nr.pr.pr. fie a pârâtului. cheltuielile de judecată apar pe de o parte ca fiind prejudiciul material (damnum emergens) suferit de partea care a câştigat procesul. iar pe de altă parte.01. Partea îndreptăţită a cere şi a obţine cheltuielile de judecată urmează a fi aflată de la caz la caz în persoana fie a reclamantului. cheltuielile de judecată reprezentând prejudiciul cauzat de culpa procesuală şi totodată despăgubirile pe care partea care a căzut în pretenţii trebuie să le plătească celeilalte părţi.2007). ulterior introducerii cererii de chemare în judecată (la 08. este victima culpei procesuale a părţii care „cade în pretenţii”. se prevede că dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată. Practic. Ana-Maria PUIU. instanţa a admis excepţia autorităţii de lucru judecat. O astfel de speţă este cea soluţionată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.Cheltuielile de judecată. 1422/200/2007 prin sentinţa civilă (definitivă şi irevocabilă. sumele încuviinţate de instanţă a fi returnate părţii care a câştigat procesul. Faţă de cele de mai sus. vorbeşte doar despre partea care „cade în pretenţii”.2007 Presupunând finalizarea unui proces.2006). instanţa. deşi pârâta şi-a îndeplinit obligaţia de plată (la 12.civ. 810 din 12. Culpa procesuală va aparţine pârâtului chiar dacă îşi execută obligaţiile pe parcursul procesului. fie verbal în şedinţă.civ. 246 C. prin sentinţa civilă (definitivă şi irevocabilă. În acest sens. va obliga pe reclamant la cheltuieli. De această dată reclamantul va fi îndreptăţit la recuperarea cheltuielilor de judecată. În alineatul al treilea însă. Un caz aparte în care legiuitorul a avut în vedere posibila culpă procesuală a reclamantului este cel reglementat de art.05. 22 A se vedea supra. Adriana NICOLAE. caz în care el va fi partea care va cădea în pretenţii. fie a chematului în garanţie. partea îndreptăţită la aceste cheltuieli este adversara litigantă a celei care cade în pretenţii. concretizat în cheltuielile cauzate de judecată.12.2007. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.2007. 1 C. instanţa a reţinut culpa procesuală a pârâtei constând în determinarea reclamantei de a deschide un proces pe rolul instanţei. apreciem că natura juridică a cheltuielilor de judecată este una bivalentă. nepublicată) nr.

civ..5. intervenientul accesoriu nu poate fi obligat la plata acestora în sensul că dacă partea pentru care a intervenit cade în pretenţii. Editura All Beck.A. această soluţie fiind argumentată de faptul că intervenţia voluntară accesorie nu trebuie să aibă drept consecinţă sporirea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta partea care va cădea în pretenţii24. Este vorba despre situaţiile în care se pot exercita acele aşa-zise acţiuni în regres. M. 3 din Codul civil şi art. Pentru aceste considerente de fapt şi de drept. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. 136/1995 prevede în art.civ. În materia asigurării obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. indiferent dacă hotărârea s-a pronunţat ori nu în favoarea părţii pentru care a intervenit. 7424/1/2006. www. Prin articolul 1341 Codul civil. 49 că asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund. opinie potrivit căreia în cazul în care partea ce a avut câştig de cauză a făcut o serie de cheltuieli numai pentru a combate susţinerile intervenientului accesoriu. cu titlu de cheltuieli de judecată. nr. faţă de terţe persoane păgubite prin accidente 23 Decizia nr. în baza art. dacă este evins.RO . p. 998. uneori.2007 reprezentat de cheltuielile de judecată pe care aceasta a fost nevoită să le suporte.. casând decizia şi sentinţa supuse controlului şi respingând acţiunea ca rămasă fără obiect a statuat că. Legea nr. 274 C. cumpărătorul. se ajunge ca o altă persoană decât cea care a căzut în pretenţii să suporte cheltuielile de judecată. 1341 pct.10.scj. 49. I. ca rămase fără obiect şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 21. 50 din Legea nr. 13 . reglementând obligaţia vânzătorului de garanţie pentru evicţiune.Cheltuielile de judecată.pr. 24 25 G. Vol. Publicată în M. 999 C.7 lei (RON) cheltuieli de judecată către recurenţiireclamanţi. stabileşte că atunci când vânzătorul este răspunzător de evicţiune. prin dispoziţia legii. 8638/27. De asemenea. a respins capetele 1 şi 2 ale cererii de chemare în judecată (debit principal şi penalizări). Buzău împotriva pârâtei P. acesta din urmă va fi obligat la plata cheltuielilor respective. trebuie reparat. Vom exemplifica prin menţionarea următoarelor norme: art. în baza legii. 206. în temeiul art. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ana-Maria PUIU. Codul de procedură civilă comentat şi adnotat. Bucureşti. prejudiciu care. Suntem însă de acord cu opinia exprimată în doctrină. Intervenientul accesoriu trebuie să suporte întotdeauna cheltuielile propriei cereri. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România25. publicată pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. instanţa a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta R. deoarece restituirea terenului s-a produs după introducerea cererii de chemare în judecată23. 2001. numai aceasta va suporta cheltuielile de judecată avansate de adversar. Adriana NICOLAE. 303 din 30 decembrie 1995. are dreptul de a cere de la vânzător: …spezele instanţei (cheltuielile de judecată) deschise de dânsul în contra vânzătorului şi ale celei deschise de evingător în contra sa. Problema suportării cheltuielilor de judecată se pune şi în ceea ce priveşte intervenientul accesoriu. la toate instanţele. Astfel.M.ro. intimatul-pârât Consiliul Local Petrila va fi obligat la 3348.2006. Boroi. pronunţată de Secţia Civilă şi de proprietate intelectuală în dosarul nr. Pe de o parte. Trebuie precizat că nu întotdeauna partea care a căzut în pretenţii într-un proces suportă în mod definitiv cheltuielile de judecată la care este obligată. Of.

pr. judecătorul. Dacă părţile.2007 de autovehicule. art. 136/1995 a considerat că în temeiul asigurării de răspundere civilă.civ.RO . ceea ce înseamnă că acestea vor fi acordate numai în măsura în care au fost solicitate. În această situaţie. menţionăm faptul că în alineatul 1 al art. în cadrul acesteia se pot insera şi prevederi legate de suportarea cheltuielilor de judecată. va trebui să pună în discuţia părţilor această omisiune.Cheltuielile de judecată.civ. 129 alin. 49. consacrat de art. 93/200/2007 acţiunea formulată de persoana păgubită prin producerea unui accident auto împotriva persoanei vinovate de producerea accidentului. asigurătorul trebuie să acorde asiguratului pârât despăgubiri pentru pagubele cauzate reclamantului. nu există „parte care cade în pretenţii”. Având de soluţionat în cadrul dosarului nr. Acordarea cheltuielilor de judecată De la început. făcând aplicarea rolului activ.2007. prin întâmpinare ori prin cererea reconvenţională fuseseră solicitate cheltuieli de judecată. Există însă posibilitatea ca părţile. 50 din Legea nr.pr. În aceeaşi ordine de idei.civ. 271 C. vor lăsa această chestiune la aprecierea instanţei. apreciem că instanţa. Judecătoria Buzău.06. precum şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil. nepublicată) nr. inclusiv cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil. Fiind un drept de care părţile pot dispune.). se poate ivi pe fondul reglementării Secţiunii a 5-a (Medierea în cazul unui litigiu civil pe rolul instanţelor de judecată ) a Capitolului al 5-lea (Procedura de mediere) din Legea nr. în măsura în care prin cererea de chemare în judecată. VII. Aceasta. la cerere. prin sentinţa civilă (definitivă şi irevocabilă. 3514 din 18. trebuind să se pronunţe şi cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. o va respinge ca neîntemeiată. în cazul în care se hotărăsc să stingă litigiul prin încheierea unei tranzacţii. 274 C. făcând aplicarea art. Adriana NICOLAE. dar va conţine şi respingerea ca neîntemeiată a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată. Ana-Maria PUIU. deoarece în prezenţa tranzacţiei. se stipulează că partea care cade în pretenţii va fi obligată. trebuie precizat că regimul acordării cheltuielilor de judecată este cârmuit de principiul disponibilităţii. precum şi prin avarierea sau distrugerea de bunuri”.. precum şi cererea de chemare în garanţie formulată de persoana vinovată-asigurat împotriva asigurătorului de răspundere civilă obligatorie. tranzacţionând cu privire la dreptul litigios să omită a se înţelege cu privire la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate până la acel moment. după cum. eventual neasistate de apărători. să plătească cheltuielile de judecată.pr. 6 C. acestea pot renunţa la solicitarea acestora. deşi puţin probabil să se întâlnească în practică având în vedere profesionalismul de care trebuie să dea dovadă proaspeţii mediatori. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. dispozitivul hotărârii instanţei va cuprinde conţinutul tranzacţiei (în temeiul art. O situaţie identică. De asemenea. 192/2006 privind medierea şi 14 . Aşadar. 50 din acelaşi act normativ are următorul enunţ: „despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces.

2007 organizarea profesiei de mediator26. Dar se poate întâmpla ca până la momentul la care s-a suspendat judecarea cauzei în vederea recurgerii la procedura medierii să fi intervenit şi alte cheltuieli. instanţa va dispune. instanţa va pronunţa. restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentru învestirea acesteia. (alin. Redăm în următoarele rânduri enunţul celor 3 articole care alcătuiesc cuprinsul secţiunii amintite. potrivit dispoziţiilor art. Dacă persoanele implicate într-un litigiu nu au solicitat cheltuieli de judecată în cadrul procesului. Articolul 62 alin. procesul aflat pe rolul instanţei să fi generat cheltuieli de judecată. judecarea cauzelor civile de către instanţele judecătoreşti sau arbitrale va fi suspendată la cererea părţilor. spune alin. fie cu ocazia executării capătului/capetelor principale sau ulterior. 271 din Codul de procedură civilă. dar părţile prin acordul la care au ajuns în urma procedurii de mediere nu au statuat cu privire la suportarea cheltuielilor de judecată? În ceea ce priveşte taxele de timbru.civ. 63. 1) În cazul în care conflictul a fost dedus judecăţii. 15 . la cererea părţilor. (alin. 1 al art. 2) Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere. nimic nu se opune ca acestea. acceptată de părţi. 2) Odată cu pronunţarea hotărârii. 1 prevede că pentru desfăşurarea procedurii de mediere. mediatorul este obligat. Spre exemplu. dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere. în toate cazurile să informeze în scris instanţa de judecată dacă părţile au ajuns sau nu la o înţelegere în urma procesului de mediere.pr. legiuitorul a acordat părţii interesate posibilitatea de a i se restitui aceste cheltuieli în baza dispozitivului hotărârii instanţei de judecată. 192/2006. Se poate însă imagina ipoteza în care până ca părţile să apeleze la mediere. Astfel. 3) Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru. Ana-Maria PUIU. soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniţiativa părţilor ori la recomandarea instanţei. instanţa va trebui să respingă ca neîntemeiată cererea de acordare a acestor cheltuieli deoarece nicio parte nu cade în pretenţii. Of. 63 alin. la cererea părţii interesate. plata onorariului de expert. Medierea poate avea ca obiect soluţionarea în tot sau în parte a litigiului. În cazul în care conflictul a fost soluţionat pe calea medierii. E drept că jurisprudenţă pe această materie nu se găseşte dat fiind faptul că instituţia medierii e una tânără. 2 din Legea nr. 1 pct. 242 alin. Adriana NICOLAE. o hotărâre. la începutul carierei sale. (alin. (alin. Ce soluţie va pronunţa instanţa în cazul în care fusese deja sesizată cu cererea de restituire a cheltuielilor de judecată. Apreciem că şi în această situaţie. 2) La încheierea procedurii de mediere. după cum se observă din lecturarea art. să se înţeleagă asupra modalităţii de restituire a cheltuielilor suportate de către una 26 Publicată în M.RO .Cheltuielile de judecată. cu privire la drepturi asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii. 1 C. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. articolul 61 are următorul enunţ: (alin. în condiţiile prevăzute de art. 441 din 22 mai 2006. nr.

de asemenea. debitoarea va fi obligată la plata sumei de 42 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (39 lei) şi timbru judiciar (3 lei). Adriana NICOLAE.civ. este o neglijenţă (fără relevanţă juridică) din partea pârâtei. Dacă acesta a omis să solicite acordarea cheltuielilor de judecată în cuprinsul cererii.2007 (nepublicată): „ Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării. la cerere. cheltuielile de judecată se solicită pe cale accesorie. 129 alin.” 28 C.civ.Cheltuielile de judecată. părţii adverse debitele plătite de aceasta cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a se evita situaţiile în care partea care obţine câştig de cauză nu solicită cheltuieli de judecată din simpla omisiune. prin iniţierea unui nou proces. 112 C. Pentru acest motiv. are posibilitatea să solicite acest fapt la prima zi de înfăţişare. iar cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei avocatul reclamantului a precizat că nu se solicită cheltuieli de judecată. apreciem că instanţa nu va fi ţinută decât de cererea de chemare în judecată27. 1118/26. 274 C. soluţionând dosarul nr. intervenientul principal prin cererea de intervenţie. 1 C. însă. Dreptul nr. să plătească cheltuielile de judecată. Această cale prezintă avantajul incontestabil că se judecă odată cu fondul cauzei. instanţa nu a putut lua act de renunţarea la capătul de cerere privitor la cheltuielile de judecată. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată. 4 27 În acest sens. deci un act de dispoziţie pentru care era necesar un mandat special pe care însă domnul avocat nu l-a învederat instanţei. Însă nereiterarea cererii de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată şi cu ocazia dezbaterilor în fond. 10/2004.pr. aceasta reprezenta o renunţare. prin cererea introductivă de instanţă. potrivit art. apreciem că în mod judicios Judecătoria Buzău. instanţa urmează să admită cererea creditoarei privind acordarea cheltuielilor de judecată. 995/200/2007 a reţinut în sentinţa civilă nr. notă la încheierea din 21 aprilie 2004 dată în dosar nr. În acest sens. obligarea reclamantului la plata cheltuielilor prin întâmpinare sau prin cererea reconvenţională.02. în cadrul legal stabilit de art.RO . faţă de cum a fost formulată cererea de chemare în judecată. Dacă reclamantul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată prin cererea de chemare în judecata. atât cererile principale. Partea care a pierdut procesul poate să plătească de bunăvoie. Deşi apărătorul creditoarei a declarat că nu solicită cheltuieli de judecată. Ana-Maria PUIU. chematul în garanţie prin întâmpinarea sau cererea reconvenţională etc. considerându-se probabil că este suficientă cererea făcută cu ocazia întâmpinării. care nu poate fi sancţionată cu decăderea din acest drept28.civ. Turianu.pr. Reclamantul are obligaţia de a-şi preciza obiectul. chiar în lipsa unei dispoziţii cuprinse în hotărârea judecătorească. chiar în cadrul litigiului care le-a ocazionat.pr. 16 . în virtutea rolului activ. având în vedere dispoziţiile art. 240. Pârâtul poate solicita.2007 dintre părţi. p. 2957/2003. cât şi cele accesorii. motiv pentru care nu necesită cheltuieli distincte şi niciun supliment de energie şi timp. 69 alin. fără a prezenta în acest sens un mandat special (aşa cum pretinde art.) care să-l împuternicească a renunţa la capătul accesoriu al acţiunii. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. De regulă. Momentul procesual la care se pot solicita. Judecătoria Mediaş.

RO . asupra căruia instanţa se va pronunţa prin dispozitiv. 11/1959. 760/C/1990. 146/1997 31. 31 32 33 Legea nr.1999 După cum se observă. Articolul 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.civ. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.. 173 din data de 29. 146 / 1997 privind taxele judiciare de timbru stipulează că „nu se timbrează . fiind supus regimului care guvernează cererea principală. se pune problema dacă acesta se va timbra distinct. aprobate prin Ordinul nr. Dacă însă însoţeşte o cerere ce se timbrează potrivit Legii nr. atunci şi acest capăt va fi scutit. textul de lege nu distinge după cum cererea accesorie însoţeşte o cerere principală supusă timbrării sau scutită de taxa judiciară de timbru.08. atunci când instanţa solicită părţilor punctul de vedere cu privire la cheltuielile de judecată. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. Chiar si în aceasta situaţie.07. nr.Cheltuielile de judecată. atunci când toate capetele de cerere ale acţiunii (inclusiv cel referitor la cheltuieli) sunt respinse. Indiferent insa de soluţia ce se va pronunţa cu privire la acordarea cheltuielilor. publicată în M. Ana-Maria PUIU. judecătorii vor lămuri părţile asupra dreptului pe care îl au de a solicita plata cheltuielilor de judecată. 760/C/1999 32 referitor la Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. iar soluţia din cererea principala determina admiterea/respingerea cererii de acordare a cheltuielilor. Soluţionare..pr. dacă sunt solicitate pe cale accesorie în cadrul procesului care le-a ocazionat. desigur. potrivit cărora timbrul judiciar nu se aplică în cazurile în care nu se percepe taxa de timbru. De asemenea. Fiind un capăt distinct de cerere. chiar şi în lipsa unei prevederi legale exprese. soluţia pe acest capăt de cerere trebuie sa se regăsească în dispozitiv si trebuie în mod firesc sa se regăsească motivarea în considerentele hotărârii.1997 Ordinul nr. In această situaţie. Of. instanţa va29 pune în discuţia părţilor dreptul pe care îl au de a cere cheltuieli de judecată. Timbrajul. În ceea ce priveşte timbrul judiciar. apreciem 29 De altfel. devin incidente prevederile art. 30 Dacă însă instanţa a omis să facă acest lucru. nu va putea lua act prin dispozitiv că nu se solicită cheltuieli din moment ce partea nu a renunţat în mod expres la solicitarea cheltuielilor de judecat ă. trebuie cercetat dacă există o reglementare normativă distinctă. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.2007 C. însă. ceea ce înseamnă că este incident în ambele situaţii analizate. deoarece ar intra în puterea lucrului judecat o renunţare presupusă a părţii care a câştigat procesul. este suficienta menţionarea în dispozitiv a faptului ca se respinge acţiunea. Dacă se formulează ca accesoriu al unei cereri scutite de taxa judiciară de timbru. cererile accesorii privind cheltuielile de judecată”. 32/1995 privind timbrul judiciar. pentru sumele cerute cu titlu de cheltuieli de judecată nu se datorează taxa judiciară de timbru33. Adriana NICOLAE. nr. Of. cu respectarea celorlalte principii de drept procesual30. opinăm că instanţa are obligaţia de a lua act prin dispozitivul hotărârii de declaraţia părţii care a câştigat procesul. Plenul Tribunalului Suprem a statuat ca înainte de închiderea dezbaterilor. Prin urmare. Desigur. Cererea pentru acordarea cheltuielilor de judecata are caracter accesoriu deoarece soluţionarea ei intervine doar după rezolvarea capătului principal.. 17 . prin decizia de îndrumare nr. fiind un capăt accesoriu cu care este investita instanţa. publicat în M. evaluabil în bani. în virtutea principiului accesorium sequitur principale. 1 alin. considerăm că nimic nu împiedică partea să declare că îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe calea unei acţiuni separate. 380 din data de 10.

atât instanţa de la domiciliul pârâtului. 35 36 G. calitatea procesuală activă/pasivă. Codul de procedură civilă. Adriana NICOLAE. care reglementează prorogarea legală de competenţă. cererii principale. 2 pct. Taxele de timbru. îşi găseşte aplicare regula cuprinsă în art. procesul care are ca obiect numai acordarea cheltuielilor de judecată este un proces civil. Calea de atac ce poate fi exercitata împotriva soluţiei date cererii de acordare a cheltuielilor de judecata este cea care poate fi exercitata împotriva capătului principal. p.civ. de timbru judiciar. Instanţa competentă. Ana-Maria PUIU. indiferent de natura procesului în care au fost efectuate cheltuielile respective (civil. Fiind vorba de o competenţă teritorială alternativă. precum şi de prescripţia dreptului la acţiune. taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar mobil. din punct de vedere material. judecătoriei. 14 din Ordinul nr. În cazul solicitării cheltuielilor de judecată printr-o cerere separată. 434 A se vedea prevederile art. 12 C. Se pune întrebarea dacă această regulă este incidentă şi atunci când cheltuielile de judecată se solicită pe cale principală. Competenţa teritorială a instanţei se stabileşte potrivit dreptului comun. competenţa în prima instanţă să aparţină tribunalului 36.Cheltuielile de judecată. 5 C. câştigat de acesta. 760/C/1999. atunci când cheltuielile de judecată sunt solicitate în cadrul unui proces pendente. Referitor la solicitarea cheltuielilor de judecată pe cale principală se impune a fi punctate anumite aspecte legate de instanţa competentă.pr. în cadrul procesului în care Primus l-a chemat în judecată pe Secundus pentru plata unei sume de bani. O. 18 . competenţa în prima instanţă aparţine. în funcţie de valoarea solicitată. urmând să fie analizată ca o cerere personală patrimonială cu individualitate proprie. cererea capătă autonomie în raport de litigiul care a generat cheltuielile respective. În acest caz. fiind competente.proc. Editura All BecK.Boroi. pe cale accesorie.proc. Secundus are posibilitatea să formuleze o cerere reconvenţională prin care să solicitate obligarea lui Primus la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul unui alt proces purtat între aceleaşi părţi. Spineanu-Matei. 17 C. Prin urmare.civ. îşi găsesc utilitatea prevederile art. chiar dacă procesul ce a ocazionat cheltuielile respective a fost rezolvat de o instanţa superioară. Nu este exclus ca.1 C. 10 pct. etc. Astfel cum am arătat anterior. în cazul în care cheltuielile de judecată sunt solicitate printr-o cerere separată. în raport de prevederile art.. 34 Spre exemplu.2007 însa ca.. cât şi instanţa de la locul săvârşirii faptei ilicite.proc. in virtutea principiului accesorium sequitur principale. invocând totodată compensarea judecătorească a celor doua creanţe. Bucureşti 2005.RO . Se poate imagina însă şi situaţia în care cheltuielile de judecată pot fi cerute pe cale incidentală34. 8 coroborat cu art. potrivit art.civ. litigiu de muncă. distinct 35. instanţa este datoare sa motiveze respingerea capetelor accesorii ale cererii. reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.). Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. în considerente. Subliniem însă ca. implicit.civ. comercial. atunci. acestea fiind scutite de taxa judiciară de timbru şi. în cadrul unui dosar separat. în principiu.

32/1995. când cererile au ca obiect exercitarea unei căi de atac”.1 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 760/C/1999. cu excepţiile prevăzute de lege. Adriana NICOLAE.000.” 37.000 lei. (1). 3 alin. Alineatul al doilea are următorul enunţ: „ În cazul în care cererile prevăzute la alin. prin împărţirea la 10. când cererile au ca obiect exercitarea unei căi de atac. Taxa judiciară de timbru reprezintă plata serviciilor prestate de instanţele judecătoreşti (art.000 lei. indiferent dacă privesc fondul sau o cale de atac. Alineatul al doilea are următorul enunţ: „În cazul în care cererile prevăzute la alin. 146/1997. în valoarea prevăzută de lege. adresate instanţelor judecătoreşti. în prealabil. potrivit dispoziţiilor art.3 lei. iar dacă valoarea este de peste 10. se timbrează cu timbru judiciar în valoare de 0. finalizate este supusă taxei judiciare de timbru. indiferent dacă privesc fondul sau o cale de atac.G.000 lei. 14 din Ordinul nr. 2 din O.000”.1 din Legea nr. se aplică timbre judiciare de 50. în cazul în care se solicită soluţionarea în fond a cauzei. rezultă că cererea principală prin care se solicită acordarea cheltuielilor de judecată suportate de reclamant în cadrul unor procese anterioare. „toate sumele în monedă veche prevăzute în actele normative emise anterior datei de 1 iulie 2005 se înlocuiesc cu sumele în monedă nouă.15 lei. text legal ce va fi valorificat cu ocazia aplicării timbrului judiciar asupra cererii principale de acordarea a cheltuielilor de judecată.000 lei . 19 . cererile de chemare în judecată. iar dacă valoarea este de peste 100. regula este timbrarea cererilor şi acţiunilor.G. nr. În lumina acestor principii care se desprind din legislaţia privitoare la taxele de timbru. 3 alin. dacă valoarea este de peste 10.Cheltuielile de judecată. se timbrează cu timbru judiciar în valoare de 3. 5 alin. fiind prevăzută ca atare de lege. 146/1997. 1 din acelaşi act normativ.000 lei. Aşadar. Ana-Maria PUIU. în cazul în care se solicită soluţionarea în fond a cauzei. iar potrivit unui principiu esenţial al dreptului. În temeiul art.000 lei. 1 şi alin. se aplică timbre judiciare de 15. şi în valoare de 1. nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale (publicată în M. 1 alin. 1 din Legea nr. 760/C/1999). adresate instanţelor judecătoreşti. 1 din O. se aplică timbre judiciare de 3 lei. cu excepţia cazurilor în care nu se percepe taxa de timbru. excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis).15 lei. câteva chestiuni legate de taxele de timbru.500 lei. 2 alin. 146 / 1997 privind taxele judiciare de timbru aprobate prin Ordinul nr. în materia taxelor de timbru şi a timbrului judiciar. 1 din Ordinul nr. (1). În ceea ce priveşte timbrul judiciar. Of. rezultă că acţiunilor şi cererilor adresate instanţelor judecătoreşti li se va aplica timbru judiciar mobil. taxa judiciară de timbru datorată se va calcula în funcţie de cuantumul debitului solicitat. Potrivit art. se aplică timbre judiciare de 0. subliniază că sunt plătitori ai taxelor judiciare de timbru toate persoanele fizice şi persoanele juridice. 37 Articolul 3 alin. 664 din 23 iulie 2004). au ca obiect o valoare mai mare de 1. 32/1995 privind timbrul judiciar are următorul enunţ: „ Cererile de chemare în judecată.000. Fiind o cerere evaluabilă în bani.000 lei. au ca obiect o valoare mai mare de 100 lei. acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Scutirea de la plata acestor taxe constituie excepţia. se aplică timbre judiciare de 30. se aplică timbre judiciare de 5 lei. iar art. 760/C/1999.000 lei.” Potrivit art.000. 5 din Legea nr. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. dacă valoarea este de peste 1. din interpretarea art.000 lei. interpretând per a contrario prevederile art. şi în valoare de 0.2007 Pentru a răspunde la această întrebare este necesar să analizăm.RO .

stipulează că prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită.pr. 39 În această ipoteză. ar fi utilă modificarea legislaţiei taxelor de timbru în sensul exceptării de la obligaţia timbrării şi a cererii principale prin care se solicită rambursarea cheltuielilor de judecată38.Cheltuielile de judecată.pr. In ceea ce priveşte calitatea procesuală activă. pentru îndreptarea omisiunii nu poate fi folosită procedura reglementată de art.proc. Adriana NICOLAE. statuează. nu putem să nu remarcăm ironia: prin admiterea cererii de acordare pe cale principală a cheltuielilor de judecată pârâtul din acest nou proces ar trebui sa fie obligat o dată la plata cheltuielilor ocazionate de litigiul anterior. Ana-Maria PUIU. cât şi a cheltuielilor efectuate de partea care a câştigat procesul). Cum dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecată este un drept de creanţă. iar la finalizarea acestora.civ. regula este prescripţia cererilor şi acţiunilor. şi a doua oară la cheltuieli de judecată constând în taxele de timbru achitate în cel de al doilea proces… Dacă pârâtul ar putea scăpa de această corvoadă printr-o analiză strictă a culpei sale procesuale. 3 alin. o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac reglementate de lege. una sau chiar mai multe căi de atac.. putându-se intenta. aceasta va aparţine părţii căreia i s-a dat câştig de cauză în procesul anterior. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. partea le poate cere şi pe calea unei acţiuni separate. că dreptul la acţiune. în termen de 3 ani de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii prin care i s-a dat câştig de cauză. partea care iniţial a câştigat procesul (şi care era îndreptăţită la acordarea cheltuielilor de judecată) putând deveni partea care a pierdut procesul (obligată la suportarea atât a cheltuielilor de judecată proprii. Art. Aşadar. Partea interesată ar putea recurge însă la procedura reglementată de art. reamintim că art. 2 C. în materia drepturilor patrimoniale.2007 De lege ferenda. 281 C. 1 din Decretul nr. De altfel. ar rămâne reclamantului sa suporte definitiv taxele de timbru. 38 Raţiunea subzistă si în cazul cererii principale de acordare a cheltuielilor de judecată. 281 2 C. iar calitate procesuală pasivă va avea partea care a căzut în pretenţii în litigiul care a cauzat cheltuielile ce se solicită pe cale separată. 167/1958. În nici un caz. ca o sancţiune pentru faptul de a nu fi solicitat cheltuielile de judecată pe cale accesorie. în funcţie de natura litigiului. cu titlu de principiu. 1 alin. iar nu o eroare materială. termenul de prescripţie fiind de 3 ani (cf. instanţa a omis să se pronunţe asupra solicitării39. pentru a se obţine cheltuielile datorate pentru etapa recursului şi asupra cărora instanţa de recurs a omis să se pronunţe. 1). deşi au fost cerute.civ. de strictă interpretare şi aplicare. 20 .civ.RO . iar potrivit unui principiu esenţial al dreptului. se stinge prin prescripţie. 322 pct.1 din acelaşi act normativ. acesta este supus prescripţiei extinctive în termenul general de prescripţie. având un obiect patrimonial. Imprescriptibilitatea constituie excepţia. în dreptul privat român. Prescripţia dreptului la acţiune. 7 alin. In ipoteza solicitării cheltuielilor de judecată pe cale separată se poate ajunge la o inversare a calităţilor procesuale în situaţia în care procesul anterior s-a soluţionat în favoarea pârâtului. şi să ceară completarea hotărârii. dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. şi nici calea contestaţiei în anulare specială. art. Pentru a cerceta dacă o astfel de acţiune este supusă prescripţiei extinctive şi în ce termen. Calitatea procesuală. pentru că în acest caz a fost săvârşită o eroare de judecată. partea interesată poate uza şi de calea apelului sau recursului ori a revizuirii întemeiate pe art. În cazul în care nu s-a cerut acordarea cheltuielilor de judecată ori. Este firească o astfel de soluţie întrucât.

Pornind de la aceste reguli de drept. prin care i-a fost admisă acţiunea. ceea ce ar conduce la prelungirea termenului de judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 1 din Decretul nr. a solicitat obligarea pârâtului B Gh. termenul de prescripţie fiind de 3 ani (cf.civ.. la plata sumei de 2450 lei. se stinge prin prescripţie. Aşadar. reclamanta a formulat. partea le poate cere pe calea unei acţiuni separate. cheltuielile de judecată nu se acordă din oficiu. având un obiect patrimonial. excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis). chiar art.I. deşi au fost cerute. precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. Drept expresie a principiului disponibilităţii. reclamanta B. 3 alin. reprezentând cheltuielile pe care le-a facut cu procesele intentate de pârât împotriva sa.03. 274 alin. 998 C. ci numai la cerere. acţiune ce a urmat toate căile prevăzute de codul de procedură civilă. motivat de faptul ca de la data efectuării acestor cheltuieli şi până la data înregistrării acestei cereri pe rolul instanţei a trecut o perioadă de timp mai mare de trei ani.. acţiune în constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren de 266 mp în baza art. a arătat că în anul 2003. cu mai mult de trei ani. 1). că dreptul la acţiune.2004 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti. art. Ilustrativă în acest sens este sentinţa civila nr. dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. 7294/2003 al Judecătoriei Buzău. 167/1958 statuează.Cheltuielile de judecată. în temeiul art. pârâtul a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune privind onorariu de avocat şi taxa de timbru plătite în cadrul dosarului nr. regula este prescripţia cererilor şi acţiunilor. În motivarea acţiunii. 7 alin. în termen de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care i s-a dat câştig de cauză. definitivă. În cazul în care nu s-a cerut acordarea cheltuielilor de judecată ori. În soluţionarea acestei excepţii. 21 . 5/200 din data de 03.RO .07. Imprescriptibilitatea constituie excepţia. consacrat de art.. pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 1 din acelaşi act normativ.civ. de altfel. hotărârea definitivă fiind decizia civilă nr. instanţa analizează excepţia ridicată din oficiu verificând dacă în cazul de faţă acţiunea a fost exercitată în termenul de prescripţie prevăzut de lege.2007. 5/200/2007. cu titlu de principiu.pr. instanţa a omis să se pronunţe asupra solicitării. Ana-Maria PUIU. 1 C. Adriana NICOLAE.2007. În cadrul dosarului privind judecata cererii de cheltuieli de judecată. iar potrivit unui principiu esenţial al dreptului. 1074-1076 C. instanţa a reţinut următoarele: „art. 6 C.01.civ. în contradictoriu cu pârâtul. 1 alin. nepublicată. Art. fiind eventual incidente şi dispoziţiile referitoare la casarea cu trimitere. 1322 din data de 08. stipulează că prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită.civ. 2147/22. 129 alin. în materia drepturilor patrimoniale. aşa cum prevede.pr.2007 Acest principiu îşi dovedeşte utilitatea în special în cazul în care judecata parcurge mai multe cicluri procesuale.

07. de faptul că. printre altele.civ.01. În respectiva cauză. Cu privire la situaţiile în care au fost solicitate cheltuieli de judecată. să realizeze un inventar al cheltuielilor de judecată pentru ca acestea să se execute în temeiul unei singure hotărâri41. Curtea de Apel Bucureşti nu s-a pronunţat cu privire la aceste capete de cerere. în cadrul dosarului nr. Problema cheltuielilor de judecată se discută.” Prin prisma acestor considerente. cât şi cheltuielile efectuate de partea adversă. 1887/09. Ana-Maria PUIU. pârâta intimată urmează a fi obligată să plătească recurentei reclamante suma de 7. 6169/1/2006. nota II la decizia nr.scj. 3 C. iar pe fond s-a admis acţiunea promovată.2007 Cum în prima instanţă. după soluţionarea în fond a cauzei de către instanţa de fond competentă material. Autorul susţine că în cazul admiterii unei căi de atac. decizia fiind definitivă. anulare sau casare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că a existat o încălcare a articolului 6 alin. 19 din 11 ianuarie 2001.71 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale. apreciem că este necesar ca întotdeauna instanţa care pronunţă o hotărâre irevocabilă să centralizeze. În acest context.2004) a început să curgă dreptul la acţiune al reclamantei.814. Subscriem acestei păreri. numai în aceste condiţii aceasta putându-se pronunţa asupra tuturor cheltuielilor de judecată. cu atât mai mult atunci când cauza este pe rolul unei instanţe care urmează să pronunţe o hotărâre irevocabilă. dar instanţa a omis să se pronunţe asupra acestui capăt de cerere. conform art. p. publicată în M.1 pct. şi aceasta. nr.RO . publicată pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.04. www. deşi a solicitat despăgubiri civile şi restituirea cheltuielilor de judecată. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.proc. în final. reclamantul s-a plâns. „Cu aplicarea art. De asemenea.I.2004.2004 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti a fost admis apelul declarat de aceasta. pronunţată de Secţia comercială în dosarul nr. acţiunea promovată de reclamanta B.Cheltuielile de judecată. 7294/2003 al Judecătoriei Buzău a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 6 alin. Jurisdicţia europeană de contencios al drepturilor omului a apreciat că nu există nici un dubiu asupra caracterului civil. Prin urmare. Luncean.” (Decizia nr. 1 din Convenţie. 232/18. termen care nu se împlinise la data introducerii prezentei acţiuni.pr.civ. admitem că se pot întâmpla regretabile astfel de erori.Târgu-Mures.ro. Adriana NICOLAE. C. al cererii de acordare a despăgubirilor civile şi 40 41 V. de la aceasta dată (22. merită menţionată opinia40 exprimată într-o notă la o decizie a Curţii de Apel Târgu-Mureş. 377 alin. aceasta a fost obligată să suporte atât propriile cheltuieli. 2147/22. instanţa care judecă o astfel de cale de atac şi găseşte întemeiată calea de atac desfiinţează sau casează hotărârea atacată şi trimite cauza la instanţa competentă. 12/2004. Of. (1) C. instanţa a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată. 1263/R/2003. Prin decizia civila nr.2007. 22 . 1.. însă atenţia în realizarea actului de justiţie trebuie să fie sporită. În acest sens amintim şi atragem totodată atenţia asupra faptului că prin hotărârea pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României42. 266. A. Dreptul nr. 274 alin. în sensul art. fără a putea obliga intimatul la plata cheltuielilor de judecată prin decizia de desfiinţare.07. 42 Hotărârea din 4 mai 2000.

2007. nepublicată. De asemenea. pronunţată în jurisprudenţa recentă43. 1169 C. Analizând actele şi lucrările dosarului. 5087/2005 şi 1926/2006 ale Judecătoriei Buzău şi dosarul nr. 1182/2005.03. În ceea ce priveşte forma procedurală aleasă pentru valorificarea pe cale separată a dreptului la restituirea cheltuielilor efectuate într-un proces câştigat. În cadrul acestor dosare.RO . apreciem că nu este admisibilă nici cererea de acordare a cheltuielilor de judecată pe calea somaţiei de plată.civ. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. dovada raporturilor contractuale ar fi putut fi făcută şi printr-un înscris însuşit de părţi prin semnătură. în dosarul civil nr.Cheltuielile de judecată. chiar dacă partea interesată ar reuşi să justifice urgenţa unei astfel de măsuri. creditoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată.civ. pronunţată de Judecătoria Buzău 1848/200/2007. 5/2001. instanţa a reţinut că între creditoare şi debitori au existat litigii civile pe rolul instanţelor din Buzău legate de dreptul de proprietate şi de posesia unui imobil.2007. Cercetând condiţiile de admisibilitate ale somaţiei de plată. Înscrisurile depuse de creditoare la dosarul cauzei (chitanţe şi facturi prin care se pretinde că s-au efectuat anumite cheltuieli legate de susţinerea mai multor litigii) nu îndeplinesc aceste condiţii cerute de OG nr.. 581 C. iar Curtea de Apel Bucureşti era competentă să se pronunţe cu privire la acestea. stipulate în art. Considerăm că nu este admisibilă cererea de ordonanţă preşedinţială prin care s-ar solicita cheltuieli de judecată necerute în cadrul altui proces. referitoare la vremelnicie şi neprejudecarea fondului. 1848/200 din data de 05. în principiu. 1640 din data de 22. definitivă şi irevocabilă. Adriana NICOLAE. creditoarea a solicitat emiterea unei somaţii de plată pentru obligarea debitorilor la plata sumei de 5. creditorul trebuie să aibă o creanţă a cărei obligaţie corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani. fără a prezenta relevanţa.pr. Procedura. Ana-Maria PUIU. 5 / 2001. nefiind întrunite condiţiile stipulate în art. 1571/2005 al Tribunalului Buzău. În lipsa unui contract care să cuprindă aceste elemente.1 din OG nr.. instanţa a constatat că. 1 alin. însuşit de părţi prin semnătură sau în alt mod admis de lege. În temeiul art.000 lei. creditoarei îi revine obligaţia de a face dovada existenţei unei creanţe certe. reprezentând cheltuieli de judecată suportate de aceasta în cadrul dosarelor nr. neînsuşite în niciun mod de debitori. Această opinie este susţinuta şi de o soluţie de speţă. în primul rând.2007 cheltuielilor de judecată.03. 23 . apreciem că aceasta este doar procedură de drept comun. 43 Sentinţa civilă nr. regulament ori altui înscris. astfel cum a fost modificată şi completată. fiind însă necesar ca această obligaţie să fie asumată prin contract constat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut. fiind vorba de înscrisuri care emană de la creditoare. prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. izvorul acestei obligaţii. Astfel. lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani.

2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor). iar. Suma solicitată era de 300 lei. irevocabilă fiind prin respingerea recursului (decizia Tribunalului Buzău nr. 12205/200/2006 instanţa a soluţionat o cerere de acordare pe cale principală a cheltuielilor de judecată efectuate într-un litigiu anterior (plângere formulată în temeiul art. partea care a căzut în pretenţii. pârâta în acţiunea separată. Faţă de cele deja precizate. pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. Faţă de cele precizate mai sus. cuantumul eventualelor cheltuieli de judecată la care ar fi îndreptăţită creditoarea în dauna debitorilor era incert. 3317/03. de a solicita cheltuielile de 24 ..2007.Cheltuielile de judecată. parte care a câştigat litigiul deschis prin plângerea contravenţională.2007 În al doilea rând. Instanţa a înlăturat apărările formulate în întâmpinare. partea care cade în pretenţii va fi obligată. sentinţa civilă nr. 465/2006). 31 din O. instanţa a apreciat susţinerile pârâtului ca fiind neîntemeiate. prin întâmpinarea formulată. Ana-Maria PUIU.2006 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.N. În ceea ce priveşte pretenţiile exprimate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.civ. în speţă. nu este o probă concludentă. „cade în pretenţii” şi acela care a păstrat o atitudine procesuală pasivă.G. reprezentând onorariu de expert plătit.01. ca neîntemeiate pentru următoarele motive: În principal. sentinţă care. În acest context. apărarea pârâtului critică soluţia instanţei care a soluţionat plângerea contravenţională pentru faptul că aceasta şi-a întemeiat soluţia pe concluziile raportului de expertiză care. Prin sentinţa civilă (definitivă. a afirmat instanţa. creanţa trebuie să fie certă. instanţa a reamintit pârâtului că unul dintre efectele hotărârii judecătoreşti este acela că hotărârea se bucură de putere de lucru judecat. probe ce au determinat cheltuielile ce se solicită. concludenţa probelor în temeiul cărora prima instanţă a pronunţat soluţia. creanţa nefiind nici exigibilă. Printre cheltuielile de judecată se numără şi onorariile experţilor. avea putere de lucru judecat. nu mai poate pune în discuţie pertinenţa. urmând a fi stabilit în baza şi a altor probatorii. În aceeaşi măsură.07. Trebuie precizat că în ipoteza în care cheltuielile de judecată sunt solicitate pe cale separată. apare întemeiat dreptul reclamantului C.RO . irevocabilă.pr. decât a înscrisurilor depuse. 1 C. 1688/2006. 395/22. IPJ Buzău critica. nepublicată) nr. ceea ce înseamnă că hotărârea este prezumată a exprima adevărul şi nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre ( res iudicato pro veritate habetur).. 274 alin. La baza obligaţiei de restituire a cheltuielilor de judecată (temeiul juridic al restituirii) se află culpa procesuală. Adriana NICOLAE. eventualele sale critici pe aspectele invocate în întâmpinare puteau fi formulate pe calea obiecţiunilor la raportul de expertiză ori pe calea recursului. să plătească cheltuielile de judecată. susţine pârâtul. text aplicabil în acest litigiu. lichidă şi exigibilă. instanţa a reţinut că potrivit art. la cerere. Pentru ca o parte să fie considerată că a pierdut procesul nu este obligatoriu ca ea să fi învestit instanţa cu o cerere pe care aceasta să o fi respins. nr. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.

care cauzează altuia prejudiciu. Aşadar.civ.) sau prin executare silită (art.” Pe marginea acestui text ar putea fi făcute unele menţiuni: Intr-o acţiune în constatarea dreptului (în care reclamantul nu urmăreşte condamnarea paratului). Aceasta înseamnă că dacă partea a câştigat procesul. observând că acţiunea cu care a fost sesizată instanţa a fost formulată în termenul general de prescripţie prevăzut de art. neputând fi puse în executare.civ. 1.civ. Executarea obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată. 1 C. afară de încheierile executorii. 274 alin. Vom cita primele două alineate ale acestui articol. 3711 alin. obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat. aşa cum prevede. 371 1 alin. 1 C.civ. cheltuielile de judecată nu se acordă însă din oficiu. partea le poate cere pe calea unei acţiuni separate. a continuat instanţa. a-l repara”). instanţa a considerat că acţiunea formulată de reclamantul C. relevante în acest context: „(alin. 1688/2006 al Judecătoriei Buzău.RO . (alin. în contradictoriu cu pârâtul IPJ Buzău este întemeiată. a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 300 lei reprezentând onorariu de expert suportat de reclamant în dosarul civil nr.pr. pârâtul din prezenta cauză. 269 alin. În concluzie. fiind cea mai în măsură să cântărească avantajele şi dezavantajele soluţiei adoptate. În cazul în care nu s-a cerut acordarea cheltuielilor de judecată. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.).pr. Adriana NICOLAE. 2 C.pr. de hotărârile executorii provizoriu si de alte hotărâri (…) care se execută fără formula executorie. instanţa se pronunţă asupra lor prin dispozitiv. de altfel.civ. Pentru a putea fi executate cheltuielile de judecată. 405 C. 2) Investirea hotărârilor cu formulă executorie se face de prima instanţă. 1 din Decretul nr.civ. luând în considerare actele justificative depuse de părţi în acest scop. respectiv de la IPJ Buzău. Ana-Maria PUIU. faţă de prevederile art. 274 alin. 1 C. ci numai la cerere.N. şi art. hotărârea prin care acestea au fost acordate trebuie să îndeplinească cerinţa prevăzută în art. În consecinţă. Obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată acordate prin hotărâre definitivă şi irevocabilă se aduce la îndeplinire de bunăvoie (art. 3 alin. 374 C.pr.civ. 998 C. precum şi ale art.2007 judecată pe care le-a efectuat în cadrul acelui proces. Şi în această materie îşi găseşte aplicarea principiul non reformatio în pejus. 998 C. Daca insa instanţa 25 .pr. acţiunea separată privitoare la cheltuielile de judecată nu poate fi respinsă. hotărârile nu sunt titluri executorii (strict pe capătul principal de cerere referitor la constatarea existentei ori inexistentei unui drept subiectiv). Drept expresie a principiului disponibilităţii.pr. reţinem că partea îndreptăţită să obţină cheltuielile de judecată este cea care are alegerea dintre căile posibile analizate anterior.civ.) în termen de 3 ani (art.. de la partea care a căzut în pretenţii. 1) Hotărârea judecătorească (…) se execută numai dacă este învestită cu formula executorie prevăzută de art. Dacă s-au cerut cheltuieli de judecată. în termen de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care i s-a acordat câştig de cauză.Cheltuielile de judecată. („orice faptă a omului. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă. în temeiul art.

fie de către parat). trebuie respectate toate regulile generale care guvernează desfăşurarea procesului civil. vom afla împreună care principii ale procesului civil nu au fost respectate. p. 35-90. I.” VIII. Tăbârcă. 805/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene din 21 aprilie 2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate: „ In cazul în care o hotărâre judecătoreasca cuprinde o hotărâre executorie privind cheltuielile de judecata.RO . Apreciem că în soluţionarea acestei cereri. ca în cazul oricărui alt capăt accesoriu. acestea. Pentru o prezentare amplă facem trimitere la doctrină44. care de altfel este şi cel mai des întâlnită în practică. odată acordate (reclamantului sau paratului. a chemat în judecată Primăria Municipiului Bucureşti solicitând instanţei să oblige pârâta să se pronunţe prin dispoziţie/decizie motivată cu privire la notificarea adresată 44 M. în funcţie de soluţia data capătului principal de cerere). Adriana NICOLAE. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. în conformitate cu legislaţia statului membru de origine. 2005. impun si justifica interesul pentru investirea hotărârii cu formula executorie. 26 . de asemenea ca titlu executoriu european în ceea ce priveşte cheltuielile cu excepţia cazului în care. Principii procedurale ce trebuie respectate în soluţionarea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată Am hotărât să abordăm şi acest aspect al soluţionării cererii de acordare a cheltuielilor de judecată din cauza uşurinţei. a lejerităţii manifestate de instanţele de judecată în ceea ce priveşte acordarea cheltuielilor de judecată. După ce o vom expune. Deşi cele ce vor fi spuse în această secţiune a analizei noastre îşi găsesc aplicarea în soluţionarea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată atât pe cale principală. inclusiv dobânzile. ne vom referi doar la cea de a doua modalitate de solicitare şi de acordare a cheltuielilor de judecată. Vol. acestea se certifica. Daca au fost acordate cheltuieli de judecata printr-o încheiere. de Tribunalul Bucureşti (în apel) şi de Curtea de Apel Bucureşti (în recurs). hotărâre executorie. Din considerente de spaţiu şi de utilitate. cât şi pe cale accesorie. debitorul s-a opus în mod special obligaţiei sale de a-si asuma cheltuielile respective.C. pentru a fi executate. 6045/302/2006 reclamantul R. Editura Universul Juridic. Drept procesual civil. Bucureşti. pentru executarea cheltuielilor de judecata nu mai este necesara investirea cu formula executorie. vom prezenta o speţă soluţionată de Judecătoria Sectorului 5 (în primă instanţă). în cursul procedurii in justiţie. Ana-Maria PUIU. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti sub nr.2007 a fost investita cu cererea de acordare a cheltuielilor de judecata (fie de către reclamant. Pentru a exemplifica superficialitatea cu care unele instanţe de judecată se apleacă asupra soluţionării acestui capăt accesoriu al acţiunii. analiza de faţă vizează doar anumite principii. Tot la capitolul executării obligaţiei de plata a cheltuielilor de judecata acordate prin hotărâre judecătoreasca. citam articolul 7 din Regulamentul (CE) nr.Cheltuielile de judecată.

cu cheltuieli de judecată. Dezvoltând.2007 acestei instituţii de reclamant. instanţa a admis-o în parte. 951/14. neputând fi luate în considerare în analiza legalităţii şi temeiniciei sentinţei apelate.02. dată fiind complexitatea acestuia. Prin decizia civilă (nepublicată) nr. A fost invocată totodată şi nerespectarea dispoziţiilor art.C. deoarece prima instanţă a utilizat alte criterii decât cele prevăzute de lege.Cheltuielile de judecată.” (!!!) 27 . Ana-Maria PUIU..2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. apelantul-reclamant a apreciat că nu au fost respectate principiile procesului civil având în vedere că instanţa a redus cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat fără ca intimata-pârâtă să solicite acest lucru şi fără să pună în discuţia părţilor posibilitatea reducerii cheltuielilor de judecată. În ceea ce priveşte însă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. Având în vedere că de la data notificării – 14. Tribunalul Bucureşti a reţinut că împrejurarea că pârâtul nu a solicitat micşorarea cuantumului acestor cheltuieli de judecată nu reprezintă o cerinţă legală care să fi fost încălcată de prima instanţă. sector 2. instanţa a admis acest capăt de cerere şi a obligat pârâta să emită decizie/dispoziţie motivată cu privire la notificarea nr.06.pr. 3 C. Adriana NICOLAE.civ.09. au trecut mai mult de 60 de zile. luând în considerare dispoziţiile articolului 274 Cod de procedură civilă şi reţinând culpa procesuală a pârâtei. respingerea în totalitate a cererii accesorii de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată”. Prima instanţă. instanţa a avut în vedere faptul că litigiul nu a necesitat decât două termene de judecată.pr. 6045/302/2006 criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în privinţa soluţionării capătului accesoriu privitor la cheltuielile de judecată. sector 2.2002 privind imobilul situat în Bucureşti. reprezentând cheltuieli de judecată. 274 alin. 1428A/08. cum eronat se apreciază. Instanţa de apel nu s-a mai pronunţat pe cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în apel. 274 alin.2006 pronunţate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în Dosarul nr. analizând actele şi lucrările dosarului. şi cel formulat de pârâtă. formulată de apelantul-reclamant (1200 RON).2002. Astfel. 3953 din 08. 3 C. a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 RON (din 4900 RON). notificare prin care R.RO . a apreciat că pârâta trebuia să se conformeze obligaţiei legale şi să emită răspunsul.02. dintre care unul în faţa Judecătoriei Sectorului 5 şi. Pentru a pronunţa această soluţie. a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Bucureşti. sunt evident neîntemeiate. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. astfel cum nu poate constitui nicio situaţie de încălcare a principiului „cât timp pârâtul a solicitat respingerea acţiunii promovate de reclamant şi. Tribunalul Bucureşti a mai afirmat în motivarea deciziei că „susţinerile apelantului referitoare la privarea sa de un grad de jurisdicţie prin aplicarea art.C.civ. 6045/302/2006 a fost respins apelul formulat de R. implicit. în condiţiile Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Reclamantul a formulat apel împotriva sentinţei civile (nepublicată) nr.

privind plata cheltuielilor de judecată. ca atare. 6045/302/2006 Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ca nefondat.2007 Recursul formulat de reclamant a vizat în continuare modalitatea de reducere a cheltuielilor de judecată. Prin decizia civilă (nepublicată) nr. „cererea având ca obiect cheltuielile de judecată trebuia să fie respinsă”. de numai două termene de judecată”. Hotărârea instanţei de recurs a fost motivată pe faptul că judecătorul cauzei are dreptul să micşoreze onorariile avocaţilor ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mari. este principiul disponibilităţii. În ceea ce priveşte faptul că instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra cererii reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată. faţă de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat. În continuare. iar pârâtul. pentru stabilirea cheltuielilor judiciare constând în onorariul de avocat.Cheltuielile de judecată. 571R din 09. nu trebuie avută în vedere munca depusă de avocat în procedura administrativă desfăşurată în faţa Primăriei Municipiului Bucureşti.03.RO . instanţa a mai arătat că reclamantul nu poate obţine rambursarea cheltuielilor decât în măsura în care dovedeşte caracterul real. pe cele ale apărării . necesar şi rezonabil al valorii lor. În mod corelativ. Raportat la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. şi instanţa de recurs a apreciat că cererea formulată de reclamant. În privinţa temeiniciei soluţiilor pronunţate de instanţele inferioare. Principiul fundamental care guvernează procesul civil. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. proces al intereselor private.2007 pronunţată în dosarul nr. Acest principiu presupune că judecătorii trebuie să se pronunţe numai asupra cererilor formulate de reclamant şi numai asupra apărărilor făcute de către partea adversă. Una dintre regulile pe care le presupune principiul disponibilităţii este aceea că reclamantul este cel care determină limitele cererii de chemare în judecată. respectarea principiului disponibilităţii presupune acordarea cheltuielilor de judecată numai în măsura şi în cuantumul în care au fost solicitate. tot principiul disponibilităţii impune ca judecătorii să micşoreze 28 . instanţa de recurs a arătat că „durata procesului nu reprezintă unul din criteriile enunţate de legiuitor şi că durata scurtă a unui proces nu echivalează în toate situaţiile cu un volum de muncă redus al avocatului. Şi instanţa de recurs a apreciat că. Ana-Maria PUIU. a fost pusă în discuţia contradictorie a părţilor fiind admisă parţial de instanţa fondului. Adriana NICOLAE. fără a fi necesară o cerere a părţilor şi folosind exclusiv criteriile stabilite de lege. criticând în acelaşi timp şi nesoluţionarea capătului de cerere referitor la cheltuielile de judecată în faza procesuală a apelului. instanţa de recurs a apreciat că prin decizia sa instanţa de apel a respins apelurile ca nefondate şi. însă în cauza dedusă judecăţii complexitatea pricinii şi munca depusă de avocat pot fi apreciate şi prin prisma duratei procesului. De asemenea.

la cerere. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. ar fi trebuit să pună în discuţia părţilor acest aspect şi să facă aplicarea principiului contradictorialităţii47. să plătească cheltuielile de judecată. 274 alin. instanţa va utiliza criterii pe baza cărora va putea da satisfacţie solicitării expertului. instanţa îl va obliga pe pârât la suportarea sumei de 150 lei. 1724/26. Doar în măsura în care părţile nu sunt de acord cu suplimentarea acestui onorariu.” În considerentele hotărârii. în raport de valoarea pricinii şi de munca îndeplinită de avocat.. având în vedere valoarea mică a pricinii precum şi munca îndeplinită de avocat. 12183/200/2007 s-a reţinut: „În baza rolului activ şi în temeiul art. nepublicată) nr. 2001.pr. deci să reducă valoarea cheltuielilor de judecată doar la solicitarea pârâtei.pr.pr. Având a se pronunţa în temeiul art. în cunoştinţă de cauză îşi dau consimţământul neviciat să plătească un onorariu de expert mai mare. Dacă însă părţile. 6 C. Acţiunea lui nu încetează la momentul solicitării cheltuielilor de judecată în faţa primei instanţe. 339. Adriana NICOLAE. teza finală a articolului 129 a fost înlăturat prin Legea nr.civ. încălcându-se principiul contradictorialităţii. 3 C.2007 pronunţate de Judecătoria Buzău în dosarul nr.. Editura All Beck. Titlul III Procedura înaintea primei instanţe. În cazul în care. cu luarea în considerare a concluziilor apărătorului ales al reclamantei. Însă nu trebuie să se înţeleagă prin această exprimare că regulile ce guvernează procesul civil trebuie neglijate la acest moment. Apărătorul reclamantei lasă acest aspect la aprecierea instanţei . 129 alin. 45 Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care se solicită suplimentarea onorariului de expert. Articolul 274 se regăseşte în Cartea a II-a Procedura contencioasă. instanţa. va reduce onorariul de avocat la care va fi obligat pârâtul cu titlu de cheltuieli de judecată. p. acordând astfel posibilitatea reclamantului de a susţine valoarea cheltuielilor pretinse şi dovedite prin chitanţa depusă la dosar. În acest sens. 29 . ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari. Vol. ceea ce înseamnă că prima instanţă ar fi trebuit să soluţioneze acest capăt de cerere şi cu respectarea principiului disponibilităţii. 3 C. exercitându-şi rolul activ 46. Ana-Maria PUIU. 274 alin. instanţa nu va putea pronunţa hotărârea in baza unor împrejurări care nu au fost discutate in contradictoriu. de către părţi. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată. potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale. deşi pârâtul va fi obligat să plătească în favoarea copilului său minor o pensie de întreţinere majorată. nu poate cenzura voinţa părţilor.Cheltuielile de judecată.2007 cuantumul cheltuielilor de judecată numai în situaţia în care partea care a căzut în pretenţii a solicitat acest lucru45. instanţa pune în discuţie posibilitatea reducerii onorariului de avocat la momentul calculării cheltuielilor de judecată la care urmează să fie obligat pârâtul. în baza art. Articolul 274 alineat 3 Cod de procedură civilă prevede că „judecătorii au (…) dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor. Deşi această regulă fundamentală a procesului civil nu-şi mai găseşte consacrarea expresă în codul de procedură civilă (fostul alineat 2. Boroi. faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat”. I. G. hotărârea este susceptibila de a fi desfiinţată prin intermediul cailor de atac. şi asupra acestui capăt accesoriu al cererii de chemare în judecată. din suma de 500 lei solicitată de reclamantă.pr. anexând în acest sens ca document justificativ chitanţa de onorariu de avocat în sumă de 500 lei.RO . deşi reţine culpa procesuală a pârâtului (acesta fiind de drept în întârziere).civ. irevocabilă. instanţa. instanţa aprecia prea mare valoarea cheltuielilor de judecată solicitate.” 47 Daca pricina nu a fost repusă pe rol. 274 C.03. Instanţa este ţinută să solicite punctul de vedere al părţilor. Bucureşti. instanţa a motivat: „faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării.civ. In caz contrar. în cadrul procesului intereselor private. instanţa reţine că reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. iar principiul disponibilităţii este principiu al procesului civil tocmai pentru faptul că îl guvernează pe toată desfăşurarea sa. Codul de procedură civilă comentat şi adnotat. 46 În practicaua sentinţei civile (definitive. respingând în acest fel susţinerile părţilor. având în vedere dispoziţiile art.civ.

cu nesocotirea tuturor principiilor fundamentale ale procesului civil. consacrat prin art..V.civ. Prin nesocotirea tuturor acestor principii dreptul de apărare al reclamantului a fost golit de conţinut. În jurisprudenţa europeană. fără a pune în discuţia părţilor. 27 octombrie 2003).pr. PaysBas. 30 . prima instanţă a încălcat şi principiul oralităţii. Nu putem să nu reţinem şi să nu criticăm motivarea Curţii de Apel Bucureşti. interpretând dispoziţiile art. Nr. Deşi reclamantul a uzat de toate căile de atac interne.. Un alt principiu încălcat de prima instanţă este cel al egalităţii armelor. Curtea europeană a drepturilor omului a afirmat în nenumărate rânduri în jurisprudenţa sa că acest principiu este o componentă a garanţiilor unui proces echitabil în sensul articolului 6 paragraf 1 CEDO. dacă legea nu dispune altfel. în principiu. 3 C. niciuna dintre instanţele superioare nu a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil. potrivit căruia pricinile se dezbat verbal. fiind privat în acest fel de un grad de jurisdicţie în care ar fi avut dreptul şi interesul să combată aprecierea instanţei privind mărimea onorariului de avocat. 127 C. Prin faptul reducerii cheltuielilor de judecată cu ocazia deliberării în Camera de Consiliu. 274 alin. Of.civ. acest principiu semnifică tratarea egală a părţilor pe toată durata desfăşurării procedurii în faţa unui tribunal fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte în proces.RO . Iată cum prima instanţă a reuşit să încalce şi principiul organizării justiţiei pe sistemul dublului grad de jurisdicţie. 609 din 14 iulie 2005.Cheltuielile de judecată. se impunea şi se subînţelegea respingerea capătului de cerere accesoriu. Instanţa de recurs a apreciat că din moment ce apelul a fost respins. în sensul conferirii judecătorului a unui drept absolut de reducere a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat.din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. După cum a decis în mod constant Curtea. fiind nesocotit în acest fel articolul 6 – articol care recunoaşte şi garantează dreptul la un proces echitabil . Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. acest principiu – unul dintre elementele noţiunii mai largi de proces echitabil – impune fiecărei părţi să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-şi susţine cauza sa în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie de net dezavantaj în raport cu „adversarul” ei şi că exigenţa „egalităţii armelor” în sensul unui just echilibru între părţi are. care a apreciat că instanţa de apel a procedat în mod corect nepronunţându-se pe capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată solicitate pentru apel. fără a da acestora ocazia de a-şi expune motivele. acelaşi rol atât în procesele civile. Ana-Maria PUIU. în detrimentul justiţiabilului. Reducând cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant. cât şi în cele penale (Dombo Beheer B. c.2007 219/200548). în avantajul evident al pârâtei (şi fără ca pârâta să fi solicitat acest lucru). motiv pentru care apreciem că se poate susţine faptul că reclamantul nu a beneficiat de o procedură echitabilă. a fost în mod vădit prejudiciat de posibilitatea susţinerii pretenţiilor sale. 48 Publicată în M. Un alt principiu al procesului civil este cel al oralităţii. instanţă de recurs.pr. Adriana NICOLAE.C. R.

Cheltuielile de judecată.C.. împotriva pârâtului P./Respinge cererea pârâtului. B.pr. Acest text din Codul de procedură civilă este deseori invocat ca fiind sediul reglementării principiului disponibilităţii. 49 Cităm şi dispozitivul sentinţei civile (definitivă şi irevocabilă.E. 6 C.I. E. prin care instanţa. până la intervenirea altor modificări. 1261. considerăm că motivarea Judecătoriei Buzău nu este inutilă ori superfluă. 2 C.2007). Executorie de drept. Buzău. 12103/200/2006.civ.civ.. a statuat: „faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării. 1109 din 26.. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.(subl. Definitivă.01. (născută la …). începând cu data introducerii acţiunii (31. până la majoratul minorei (…). precum şi în virtutea principiului accesorium sequitur principale (accesoriul urmează principalul). statuează că în toate cazurile..2007. Ana-Maria PUIU. cu domiciliul în comuna Glodeanu Sărat. dar nu mai târziu de 26 de ani.2007).. 6 C.RO . sat …. începând cu data introducerii acţiunii (31. amintită mai sus. reglementează totodată obligaţia judecătorilor de a se pronunţa cu privire la toate capetele de cerere.pr. apreciem că părţii trebuie să i se explice..” 50 Facem din nou trimitere la Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României. dacă nu intervin alte modificări. respingând cererea de emitere a unei ordonanţe care să conţină somaţia de plată. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale50.C.01.2007. cu participarea Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei Buzău. judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii. în cuantum de 39 lei lunar . de acordare a cheltuielilor de judecată.2007). Pronunţată în şedinţă publică astăzi. în temeiul art. o pensie de întreţinere majorată. În caz contrar. Adriana NICOLAE. să i se motiveze în chiar hotărârea care îi este destinată respingerea oricărei cereri.G. o pensie de întreţinere majorată.pr..02. având în vedere caracterul accesoriu al capătului de cerere privitor la acordarea cheltuielilor de judecată. până la finalizarea studiilor.pr. recunoscut prin art. Având în vedere că justiţia este un serviciu public care trebuie să se realizeze în interesul justiţiabilului. Obligă pârâtul să plătească reclamantei P. Admite acţiunea având ca obiect majorarea pensie de întreţinere formulată de reclamantele P. (născută la …) o pensie de întreţinere majorată.01.03.). 05.civ. 31 . prin prisma dreptului la un proces echitabil.2007 Considerăm incorectă această apreciere pentru considerentele ce vor urma: Articolul 129 alin.I. Dar. jud. calculată în funcţie de venitul minim pe economie. S. 806/200/2007: „Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat. toate cu domiciliul în Buzău. doar asupra cererilor cu care au fost sesizaţi. ca neîntemeiată. 322 pct. calculată în funcţie de venitul minim pe economie. mai ales în condiţiile în care hotărârea este irevocabilă. În acest sens. Obligă pârâtul să plătească reclamantei B. P. nepublicată) nr. E drept că ceea ce vrea să spună legiuitorul prin acest articol este în primul rând faptul că judecătorii nu se vor pronunţa decât asupra obiectului judecăţii.. calculată în funcţie de venitul minim pe economie. pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 274 C. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. dorim să cităm sentinţa civilă (irevocabilă. ca neîntemeiată. În lumina celor de mai sus. („… sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut…”) suntem îndreptăţiţi să considerăm că art. pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. n. Obligă pârâtul să plătească reclamantei P./ Ia act de faptul că reclamantele nu au solicitat cheltuieli de judecată.S.civ. în cuantum de 39 lei lunar .C.. nepublicată) nr. asistată de ocrotitorul legal B.C.S. instanţa urmează să respingă şi acest capăt de cerere”49. având în vedere ipoteza din art. judeţ Buzău. 129 alin. începând cu data introducerii acţiunii (31. partea poate pretinde că nu a beneficiat de o procedură echitabilă. în cuantum de 39 lei lunar .

RO . să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. în dauna (uneori ireparabilă) a justiţiabilului. 298. Dovada cheltuielilor de judecată După cum am aflat din secţiunea rezervată modalităţilor de solicitare şi de acordare a cheltuielilor de judecată. 723 alin. Stătescu şi C. a se vedea în acest sens: C. De asemenea. Bucureşti. non qui negat). se încalcă cele mai elementare principii ale procesului civil. Ediţia a III-a. Editura All Beck. Corelativ. 1 din Codul de procedură civilă statuează: „părţile au îndatorirea ca. 129 alin.pr. 1. susţinem că soluţionarea capătului de cerere privitor la cheltuielile de judecată trebuie să beneficieze de aceeaşi atenţie a judecătorului.2007 Concluzionând. partea care a câştigat procesul trebuie să facă o cerere expresă (accesorie sau principală). trebuie să respecte toate principiile procedurii civile. partea care a câştigat procesul are obligaţia de a proba cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. ele au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile. pentru rambursarea cheltuielilor de judecată (pe cale judiciară). Fără o aplecare serioasă. Drept civil.pr.pr. iar dacă înţelege să beneficieze. 129 alin. precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările. Aşadar. necesară în judecarea oricărei cereri. în condiţiile legii. Această parte are sarcina de a proba cuantumul cheltuielilor de judecată pe care pretinde că le-a efectuat (conform adagiilor latine actori incumbit onus probandi sau ei incumbit probatio qui dicit. Bîrsan.Cheltuielile de judecată. 2000. Această cerinţă este un reflex al principiului disponibilităţii. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.” Am făcut apel la acest text din Codul de procedură civilă şi nu la renumitul 1169 din Codul civil (la care în mod mult prea facil se face referire în practica instanţelor) din simplul motiv: articolul 1169 este cel care deschide Capitolul al IX-lea (Despre probaţiunea obligaţiilor şi a plăţii51).civ.civ. documente. 51 Plata însăşi reprezentând în dreptul nostru civil executarea unei obligaţii. judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii (art. apreciem că în temeiul art. Titlul al III-lea (Despre contracte sau convenţii ). ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător. Cartea a III-a (Despre diferitele moduri prin care se dobândeşte proprietatea) din Codul civil. responsabilă asupra acestor solicitări.. 1 C. înscrisuri justificative. Partea are dreptul de a obţine restituirea cheltuielilor de judecată. 6 C. 1 C.). Adriana NICOLAE. 32 . să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. În ceea ce priveşte dovada cheltuielilor de judecată solicitate amintim că articolul 129 alin.civ. p. Regula este că dovada cheltuielilor de judecată se face cu acte. Teoria generală a obligaţiilor. 274 alin. aşa cum reiese şi din enunţul art. Ana-Maria PUIU. are obligaţia de a cere în mod formal acest lucru. să uzeze de acest drept.. IX.

53 Suntem profund împotriva practicii de primire la dosar şi de luare în considerare a chitanţelor reprezentând diversele cheltuieli de judecată după rămânerea în pronunţare. (cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească). Reclamantul (care îşi avea domiciliul într-o altă localitate decât cea în care funcţiona instanţa) fusese prezent la toate termenele.civ. în măsura în care apreciază necesar. Ghe. Cauza soluţionată prin această sentinţă a presupus acordarea a patru termene de judecată.pr.pr. instanţa a admis în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 161 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (125 lei). Adriana NICOLAE. Încălcarea ei reprezintă cea mai flagrantă nesocotire a principiului contradictorialităţii. 274 alin. aşa cum am văzut mai sus. Pentru dovedirea acestor cheltuieli. la închiderea dezbaterilor părţile vor prezenta instanţei un decont al cheltuielilor făcute. având în vedere că şi în privinţa acestui capăt de cerere funcţionează regula înscrisă de art. 2007.civ. deşi reclamantul a solicitat suma de 66 lei.Cheltuielile de judecată. Editura Universul Juridic. 5. Dincolo de referirea la dispoziţiile art. 534/29. instanţa a observat că. A fost solicitată suma de 66 lei cu titlu de cheltuieli efectuate cu transportul reclamantului şi a celor doi martori ascultaţi la propunerea sa. Buta. alin.civ.2007 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. În acest scop. timbru judiciar (3 lei) şi bilete de călătorie în valoare de 33 lei. trebuie să aducă la cunoştinţa părţii adverse cuantumul onorariului. Pentru a fi prezent. Ţinând seama de caracterul accesoriu al cererii de acordare a cheltuielilor de judecată care. 1 pct. însoţite de acte doveditoare. 10455/2006. Ana-Maria PUIU. 112 alin. instanţa a apreciat că.RO .civ. pe care am criticat-o mai sus. Chiar şi în situaţia în care se acceptă depunerea chitanţei de plată a onorariului de avocat la închiderea dezbaterilor53. reclamantul a depus la dosar 3 bilete de călătorie (dusîntors). În cele ce urmează vom face o prezentare şi o scurtă analiză a unor soluţii din practica judecătorească. În ceea ce priveşte valoarea acestora din urmă. 1169 C.2007 S-a afirmat52: „Cheltuielile de judecată se acordă numai în măsura în care au fost dovedite. 52 M. 3 C. p. 138 C. În continuare. 116. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. apreciem că soluţia instanţei este corectă. Codul de procedură civilă comentat şi adnotat cu legislaţie. reclamantul a pretins că de fiecare dată a parcurs drumul de la domiciliu la instanţă cu un mijloc de transport în comun. instanţa.01. o apreciem neprocedurală. nepublicată) nr.” Deşi cunoaştem că aceasta este practica instanţelor. 2. Nu poate fi acceptată nicio abatere de la această exigenţă. această cerere era întemeiată doar în parte. 33 . Prin sentinţa civilă (definitivă. să solicite aplicarea art. respectă regimul oricărei cereri adresate instanţei. jurisprudenţă şi doctrină . pentru ca aceasta. Bucureşti. în baza rolului activ ce-i este impus şi permis totodată. 733. Tăbârca. a depus documente justificative doar pentru suma de 33 lei. Preţul unei călătorii dus-întors era de 11 lei. 1169 C. apreciem că şi pentru dovedirea cuantumului cheltuielilor de judecată trebuie respectate dispoziţiile art.

1688/2006 al aceleiaşi judecătorii. 1 din Legea nr. 1688/2006 al Judecătoriei Buzău. Ana-Maria PUIU.. O speţă interesantă prin prisma problemei discutate este cea care a fost soluţionată în apel de Tribunalul Bucureşti. Pentru a pronunţa aceasta soluţie. 10611426/25. Instanţa nu putea să admită în totalitate acest capăt de cerere. instanţa a admis acţiunea prin care au fost solicitate pe cale principală cheltuielile de judecată dintr-un dosar anterior şi a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 300 lei reprezentând onorariu de expert suportat de reclamant în dosarul civil nr. spre exemplu. Tribunalul a respins apelul declarat de pârât. 3 C.2006 nu cuprinde nici un element din care să reiasă că a fost eliberată pentru plata onorariului aferent dosarului de apel54. Secţia a V-a Civilă. Redăm în cele ce urmează considerentele deciziei Curţii de Apel Bucureşti: În ceea ce priveşte cererea intimatului de a-i fi acordate cheltuielile de judecată în apel. Apelantul-pârât a solicitat reducerea.civ. 1254/25.RO .05. Secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi familie. iar pentru această 54 Facem precizarea că apelul fusese formulat de către pârât tot pe aspectul cheltuielilor de judecată. în temeiul art. Recurentul reclamant a criticat decizia tribunalului sub aspectul modului de soluţionare a cererii sale de acordare a cheltuielilor de judecată aferente fazei procesuale a apelului. pe de o parte că un onorariu de avocat de 1500 RON nu se justifică în raport de numărul de termene din apel şi de complexitatea cauzei. Adriana NICOLAE. 34 .2007. instanţa în mod corect a admis în parte cererea reclamantului şi i-a încuviinţat acestuia rambursarea doar a sumei de 33 lei (reprezentând cheltuieli de transport). Prin sentinţa civilă (definitivă. 822/08. în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă. întrucât chitanţa nr. prin decizia civilă nr.civ. Recurentul reclamant a invocat nelegalitatea soluţiei pe cheltuieli de judecată (art. 28 alin. dar nu a acordat intimatului cheltuielile solicitate pentru faza procesuală a apelului (1500 RON).pr. instanţa a avut în vedere chitanţa de plată a onorariului de expert achitat de reclamant în dosarul civil nr. decizia civila nr.Cheltuielile de judecată. 274 alin. 51/1995.pr. considerând.2007 Faţă de documentele justificative existente la dosarul cauzei. a cheltuielilor de judecată acordate în prima instanţă (1200 RON). Se poate presupune că partea a fost găzduită între două termene la o rudă. 274 alin. 3 C.2007 (nepublicată). emisă în baza contractului de asistenţă juridică încheiat cu avocatul său. tribunalul a apreciat-o ca neîntemeiată. iar pe de altă parte că acest onorariu nici nu a fost dovedit. 304 pct. Potrivit art. apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile art.2006 (nepublicată) şi în recurs de Curtea de Apel Bucureşti. prezumând că pentru fiecare termen partea s-a deplasat de la domiciliu la instanţă şi înapoi. 9 Cod de procedură civilă) arătând că a făcut dovada onorariului de avocat suportat în apel cu chitanţa de plată a onorariului de avocat. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoana fizică sau juridică. pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.09. nepublicată) nr. 12205/200/2006.01.09. irevocabilă. 395/22.

recurentul a arătat că instanţa de apel nu putea nici să înlăture în întregime onorariul de avocat.A. putând cel mult să solicite.pr. instanţa de apel nu putea socoti ca nedovedite cheltuielile de judecată aferente apelului. oricum în cauză nu s-ar fi justificat nici măcar reducerea onorariului de avocat. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. prezentarea contractului de asistenţă juridică pentru a determina conţinutul raportului juridic stabilit între avocat şi clientul său.09. emisă în baza contractului de asistenţă juridică. Secţia a V-a Civilă.A. 1061426/25. recurentul-reclamant a înfăţişat instanţei contractul de asistenţă juridică. Ana-Maria PUIU.09. conform art.pr. a apreciat că soluţia contestată este. Adriana NICOLAE. ca parte care câştigase procesul.. respectiv în faza procesuală a apelului. care atestă dreptul avocatului P. De aceea. 274 alin..C. în faza procesuală a apelului.Cheltuielile de judecată. în exercitarea rolului activ. 1061426/25. 27282/2/2005 al Tribunalului Bucureşti. Aşadar.RO . chitanţa nr.. 1 din Statutul profesiei de avocat. 274 alin.civ. care erau suficiente pentru a permite tribunalului să reţină ca dovedit onorariul de avocat suportat de reclamant în apel. unite cu împuternicirea avocaţiala (fila 9 dosar apel).civ. în întregime. avocatului P. Astfel. iar partea adversă nu a solicitat reducerea onorariului. Secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi familie. iar pe de altă parte pentru că nu existau motive de reducere a onorariului de avocat. cuantumul onorariului plătit de client avocatului său este stabilit prin contractul de asistenţă juridică. contrar celor reţinute de instanţa de apel. aflată la fila 8 din dosarul de apel. în condiţiile în care avocatul a făcut demersuri în interesul clientului său. într-adevăr. Faptul că chitanţa nr.C.2006 fusese eliberată pentru plata onorariului de avocat aferent apelului cu care tribunalul fusese investit rezultă din menţiunile făcute în cuprinsul său.2006. făcea dovada neîndoielnică a onorariului de avocat plătit de reclamant pentru asistenţa juridică ce i-a fost acordată de avocatul P. 305 C.A. pe de o parte pentru că reclamantul. 1 C. 127 alin. contractul de asistenţă juridică (fila 11 dosar recurs) prevede drept onorariu convenit de 35 . a onorariului de avocat. numărul termenelor de judecată acordate şi complexitatea cauzei reprezentând criterii de micşorare a onorariului de avocat şi nicidecum de înlăturare.C. de a acorda asistenţă juridică reclamantului în dosarul nr.pr. făcuse dovada cheltuielilor de judecată suportate în apel. conform art. conform cărora suma de 1500 RON reprezintă onorariu de avocat plătit de reclamantul R. Dincolo de aceste elemente.C.2007 activitate avocatul are dreptul la onorariu.civ. probă ce i-a fost încuviinţată în baza art. greşită. iar depunerea în proces a originalului chitanţei de plată a onorariului. în recurs s-a prezentat şi contractul de asistenţă juridică care a stat la baza emiterii împuternicirii avocaţiale şi a chitanţei de plată a onorariului de avocat. având deci vocaţie la acordarea cheltuielilor de judecată.. ca instanţă de recurs. 3 C. faţă de depunerea originalului chitanţei de plată a onorariului de avocat. Pe de altă parte. naşte prezumţia că acesta este onorariul stabilit prin contractul de asistenţă juridică pentru respectiva cauză. conform art. Ca înscris nou. Curtea de Apel Bucureşti. element care trebuie menţionat obligatoriu în cuprinsul contractului de asistenţă juridică.

care a căzut în pretenţii faţă de el prin respingerea apelului şi cât timp reclamantul a dovedit cheltuielile de judecată suportate în apel. 274 alin. Exprimându-ne indignarea faţă de decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti. erau îndeplinite. Aşa fiind. în faza procesuală a apelului. ne putem întreba: Ce s-ar fi putut întâmpla dacă acţiunea era supusă taxei de timbru şi dacă în chitanţa de plată a taxei nu era indicat numărul dosarului? Putem să ne temem că s-ar fi anulat acţiunea pentru netimbrare! 36 .civ. avocatul reclamantului a făcut şi alte demersuri în interesul clientului său. suportat de reclamant în apel.civ. 3 C. permite numai micşorarea onorariilor de avocaţi. nici argumentul subsidiar reţinut de tribunal. confirmându-se o dată în plus ca onorariul achitat cu chitanţa nr.2007 avocatul P.civ. în speţă condiţiile textului nu erau întrunite. Ana-Maria PUIU. în mod greşit tribunalul a respins cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată aferente fazei procesuale a apelului. suntem alinaţi totuşi de soluţia înţeleaptă (şi pertinent motivată) la care a ajuns Curtea de Apel Bucureşti şi la care subscriem în totalitate.C. în condiţiile în care. 1. prezentând instanţei dovezi ce au concurat şi ele la soluţia de respingere a apelului.2006 are aferent asistenţei juridice acordate reclamantului R.. iar nicidecum înlăturarea totală a acestora.pr. 27282/2/2005 al Tribunalului Bucureşti. 274 alin. Având în vedere considerentele expuse.pr. neputându-se aprecia că onorariul de avocat de 1500 RON. 9 C. 304 pct. 274 alin. 274 alin.RO . dă dreptul instanţei de judecată să micşoreze onorariul avocaţial ori de câte ori constată motivat că acesta este nepotrivit de mare faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.. după cum rezultă din practica şi considerentele deciziei recurate. suma de 1500 RON pentru asistenţă juridică în dosarul nr.Cheltuielile de judecată. cât timp reclamantul a cerut să i se plătească cheltuielile de judecată de către apelantul-pârât.09. şi clientul său R. Adriana NICOLAE. este de observat că deşi art. 1 şi 3 C. condiţiile art.pr. 1 C. 1061426/25. nu poate susţine soluţia de respingere a cererii reclamantului de cheltuieli de judecată.A. Curtea a apreciat că soluţia tribunalului de respingere a cererii reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel este rezultatul interpretării şi aplicării greşite a dispoziţiilor art. ceea ce face operant motivul de modificare prevăzut de art. miraţi fiind în continuare de modalitatea în care Tribunalul Bucureşti a soluţionat capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată.C. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.civ. Secţia a V-a Civilă. 3 C. ceea ce obligă instanţa de apel să-i admită cererea de cheltuieli de judecată. ar fi fost nepotrivit de mare în raport de complexitatea pricinii şi de prestaţia avocatului.pr. acela că onorariul de avocat de 1500 RON este nejustificat de mare pentru faza apelului. În ceea ce priveşte limita admiterii acestei cereri. De aceea. acesta făcând dovada certă a cheltuielilor de judecată suportate în apel. Mai mult.C.pr. aceasta cu atât mai mult cu cât art. compuse din onorariu de avocat în cuantum de 1500 RON.civ.

dacă nu o face.65 euro. Recursul a fost respins cu consecinţa păstrării soluţiei din apel care a respins cererea de cheltuieli de judecată. Astfel. că din punct de vedere conceptual. 588 din 27 august 2007. dacă ar fi existat. Nr. în speţă. mai precis 477. operaţiuni care premerg şi nu se confundă cu efectuarea plăţii. Nr. p. ea rămâne exclusiv o probă a existenţei contractului şi a negocierii onorariului (în sensul art. publicată în M. însă nu şi-a detaliat şi nici nu şi-a justificat cererea. pot fi rambursate doar cheltuielile despre acre s-a stabilit că au fost cu adevărat 55 56 C. În acelaşi sens. Guvernul nu s-a opus la plata acestor cheltuieli. soluţionată în recurs55. 2 din Statutul profesiei de avocat). poate fi amintită Hotărârea din 24 mai 2006 în Cauza Weissman şi altii împotriva României59. în Cauza Albina împotriva României57. S-a afirmat. deoarece reclamanta nu a precizat valoarea acestor cheltuieli şi nu a depus niciun document jusificativ în acest sens. Ana-Maria PUIU. definitivă la 26 aprilie 2006. acordă cheltuieli de judecată numai în măsura în care acestea sunt dovedite cu acte justificative.. 1049 din 25 noiembrie 2005 Hotărârea din 26 ianuarie 2006. decizia nr. întemeindu-se pe un decont amănunţit şi pe facturile corespunzătoare. 588 din 7 iulie 2006.Beck. Editura C. Guvernul a atras atenţia asupra faptului că reclamanţii nu au furnizat nici un document justificativ în sprijinul cererii lor. 3/2003. 328. P.H. Dimpotrivă. Of. 139-140. complinită cu apărarea propriu-zisă ca. Jurisprudenţa civilă comentată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a altor instanţe judecătoreşti .S. Curtea. Of.2007 Într-o speţă. dar. Curtea a observat că aceste cheltuieli sunt justificate prin documente doveditoare. 41 din Convenţie. Reclamanţii au pretins 7000 USD pentru cheltuieli de judecată. comentată de P. fără a preciza dacă este vorba de cheltuieli efectuate în faţa jurisdicţiilor interne sau pentru prezentarea cererii în faţa Curţii. Publicată în M. reclamanta a solicitat rambursarea cheltuielilor de judecată. secţia civilă.Cheltuielile de judecată. definitive la 28 iulie 2005. din punctul de vedere al art. adică. ea putea fi numai chitanţa semnată de avocat şi înmânată clientului său. Perju în Dreptul nr. într-un comentariu aprobativ56.RO . Analizând solicitarea reclamantului în lumina principiilor degajate din jurisprudenţa sa. n-ar exista obligaţia de probă a cuantumului acestui onorariu. Deşi Guvernul nu s-a opus rambursării cheltuielilor de judecată cu condiţia ca ele să fie justificate. forma scrisă a contractului de asistenţă juridică poate consemna efectuarea plăţii onorariului. făcând referire numai la raportul de expertiză realizat pentru stabilirea prejudiciului material. necesare şi rezonabile. 94 alin. ca nedovedită.J. în cauza Lungoci împotriva României 58. Curtea a considerat ca fiind rezonabil să-i acorde reclamantului în întregime suma solicitată. Şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 5143/2001 (nepublicată). 3 din Statutul profesiei de avocat. Of. Nr. p. 94 alin. Adriana NICOLAE. 37 . Bucureşti. 57 58 59 Hotărârea din 28 aprilie 2005. În mod curent. justificarea plăţii onorariului de avocat a fost făcută cu forma scrisă a contractului de asistenţă juridică. înscrisul constatator al plăţii este chitanţa semnată de creditor şi remisă debitorului. 2007. în jurisprudenţa sa. Curtea a amintit faptul că. reclamantul a solicitat plata a 477. Perju.65 euro. a decis să nu îi acorde nicio sumă cu acest titlu. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. în sensul art. publicată în M.

ro. reclamanta a solicitat şi rambursarea cheltuielilor de judecată angajate în faţa instanţelor interne. Curtea apreciază că este rezonabil să i se acorde 100 euro cu acest titlu. Curtea a considerat rezonabil să îi acorde suma de 1000 euro cu acest titlu (fiecare guvern urmând să plătească 500 euro). reprezentaţi de un avocat în faţa ei. pronunţată în cauza Bock şi Palade împotriva României 61. nu detaliază. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. În Cauza Monory împotriva României şi Ungariei60. căruia i se admite acţiunea ce fusese supusă taxelor de timbru. fără a preciza vreo sumă sau a furniza documente justificative. Curtea a admis că reclamantul trebuie să fi suportat unele costuri şi cheltuieli judiciare. Curtea a decis să nu le acorde nicio sumă. instanţa este datoare a încuviinţa restituirea către reclamant a sumelor reprezentând taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar (care se presupune că au fost plătite din moment ce acţiunea nu a fost anulată pentru netimbrare). ţinând cont de încălcările constatate. Prin urmare. dacă în cauză a fost întocmit raport de expertiză la solicitarea reclamantului. Ana-Maria PUIU. 1055 din 26 noiembrie 2005 Nepublicată în Monitorul Oficial al României. Cu toate acestea.RO .000 euro. 60 61 Hotărârea din 5 aprilie 2005. instanţele trebuie să ia în calcul înscrisurile de la dosar care probează efectuarea unor cheltuieli de către partea care a câştigat procesul. În speţă.Cheltuielile de judecată. definitivă la 5 iulie 2005. publicată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată. Curtea a fost de părere că reclamanţii. Ţinând cont de faptul că reclamanţii nu au justificat cheltuielile de judecată pretinse. Dar. Ceea ce vrea şi instanţa de contencios european să releve este faptul că instanţele nu trebuie să fie excesiv de formaliste. a spus Curtea.csm1909. Ţinând cont de circumstanţele cauzei. Of. Curtea a constatat că reclamantul şi-a prezentat cererea fără a ataşa vreun document justificativ. chiar şi atunci când partea nu dezvoltă cererea. Curtea a observat că reclamanţii nu au depus niciun act doveditor privind costurile şi cheltuielile ocazionate de procedurile interne şi cele în faţa Curţii. precum şi elementele aflate în posesia sa referitoare la cheltuielile de judecată plătite de reclamantă în această procedură. atunci când reclamantul. Cu toate acestea. În Hotărârea din 15 februarie 2007. www. Partea trebuie să dovedească sumele solicitate. în Cauza Raicu împotriva României. nu i se pot acorda sumele integrale. Deşi pot părea contradictorii ori discriminatorii soluţiile prezentate mai sus ale instanţei europene. că erau necesare şi în cuantum rezonabil. care se referă numai la procedura de recurs în anulare în faţa Curţii Supreme de Justiţie. Nr. chiar dacă nu s-a referit la ea în cerere în mod expres. suntem de părere că şi în dreptul intern.2007 efectuate. solicită acordarea cheltuielilor de judecată fără a dezvolta. 38 . a trebuit obligatoriu să susţină unele plăţi. acesta va fi îndreptăţit să obţină rambursarea sumei pe care a achitat-o cu titlu de onorariu expert. ea consideră rezonabil să le acorde împreună suma de 2. În consecinţă. De asemenea. Adriana NICOLAE. publicată în M. inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

pr. precum şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat va dovedi ca le-a făcut. În condiţiile art. În ceea ce priveşte taxa de timbru. în cuantum de 257. 146/1997. nepublicată.civ.2007. 146/1997. Limitele acordării cheltuielilor de judecată Astfel cum am dezvoltat anterior. aceasta a achitat o taxă judiciară de timbru în cuantum de 325.I. 7294/2003. Ana-Maria PUIU. a a fost îndreptat împotriva 62 A se vedea supra. cât şi de natură penală. anterior citată. Conţinut 39 . plata experţilor despăgubirea martorilor. ţinem să precizăm că aceasta va fi acordată în întregime numai în măsura în care aceasta a fost plătită într-un cuantum legal. precum şi de obiectul şi complexitatea cauzei. prin care solicita pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare. instanţa are dreptul să cenzureze cheltuielile de judecată solicitate de către partea îndreptăţită şi să le acorde numai în măsura în care acestea apar drept justificate în raport de soluţia pronunţată. având ca obiect cererea formulată de B. invocăm sentinţa civila nr. 998 C. Instanţei îi revine îndatorirea de a cerceta cu atenţie înscrisurile doveditoare depuse de părţi. 11 alin. 274 alin. 1 din Legea nr. astfel cum am precizat anterior.pr. Adriana NICOLAE. În susţinerea celor afirmate. aceste cheltuieli au caracter de despăgubire pentru partea îndreptăţită a le primi. întrucât.I.civ. 274-277 C. pentru a le acorda doar cheltuielile efectiv alocate pentru susţinerea acelui proces. 12/1998 privind taxele notariale. cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată.000 lei vechi. chiar prin mijlocirea instanţei. definitivă. 31 din Legea nr. 2 C. acţiune ce va fi analizată atât prin prisma dispoziţiilor de la art. nefiind indicat ca acestea să se transforme într-un izvor de îmbogăţire fără justă cauză pentru parte. reclamanta a promovat prezenta acţiune. cheltuielile se acordă numai în măsura în care au fost dovedite. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.2007 X.Cheltuielile de judecată. În cadrul dosarului nr. judecătorii nu pot micşora cheltuielile de timbru. chiar în prezenţa unor înscrisuri doveditoare. a din acest din urmă act normativ. cât şi a prevederilor art. calculată în temeiul Anexei I pct. Conform art. Dacă partea a plătit mai mult decât datora faţă de prevederile legale. taxe de procedură şi impozit proporţional. în funcţie de valoarea declarată. Pentru recuperarea sumelor avansate cu titlu de cheltuieli de judecată/cheltuieli judiciare în cadrul acestor dosare. Potrivit art. 5/200/2007.civ. aceasta ar fi trebuit să plătească o taxă judiciară de timbru în conformitate cu prevederile OG nr. Cu toate acestea.. Cum apelul promovat de către B.03.000 lei vechi. unde s-au reţinut următoarele: Între părţi au avut loc mai multe litigii atât de natură civilă. în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani. 1322 din data de 08. acesteia i se va acorda doar valoarea legal datorată62. corect determinat în raport de obiectul litigiului.RO . având ca obiect soluţionarea unei cereri de acordare a cheltuielilor de judecată pe cale principală.. pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.

98/28.15).2004.5 litri combustibil/100 km = 16. 40 .2004 – 3.750 lei vechi. 470.000 lei şi 127. apare drept nefondată cererea de obligare a părţii adverse la suportarea acestei sume cu titlu de cheltuieli de judecată.2004.500 lei taxa judiciară de timbru legal datorată.250 lei vechi. deşi s-a cerut contravaloarea a două drumuri. În ceea ce priveşte cheltuielile legate de transportul martorului în instanţă.000. Calea Galaţi.07.04.000 lei vechi. instanţa stabileşte că s-au consumat 16. Ana-Maria PUIU. 132 dosar fond nr.04.000 lei (fila nr.05. domiciliat în Brăila. 257.000.000 lei onorarii avocat. Adriana NICOLAE. aceasta reflectând munca depusă de avocat şi nefiind exagerat de mare în raport de onorariile practicate.B. fără a se arăta ce anume reprezintă şi pentru ce dosar. nu 200. 7294/2003 al Judecătoriei Buzău. 115/15.000 lei vechi plătit de reclamantă cu chitanţa nr.2004. având în vedere că martorul I. Cum s-a depus distinct dovada achitării onorariului pentru redactarea motivelor de apel către acelaşi cabinet de avocatură.2007 hotărârii evaluabile în bani prin care i-a fost respinsă hotărârea în întregime.50 litri combustibil). instanţa va obliga partea adversă doar la suportarea cheltuielilor legate de această deplasare. instanţa apreciază că se impune obligarea părţii adverse la plata acestora. 8. ulterior pronunţării sentinţei în fond pe data de 09.500 lei/litru.2007. Luând în considerare acordul părţilor privind modul de calcul al contravalorii combustibilului consumat.03.2007.000 lei (fila nr. de 28. cât a achitat în fapt aceasta.2004 – 3.07.5 litri/100 km x 13. chitanţa nr.092. şi anume 127. Faţă de valoarea combustibilului trecută în bonul de la fila 131 din dosar nr.Cheltuielile de judecată.16).04.000 lei (fila nr.50 litri combustibil (110x2x7. instanţa va acorda cheltuielile de deplasare.2004 – 2. adică 909. În ceea ce priveşte onorariul de 1. 303.250 lei combustibil Brăila.000.07. Instanţa urmează să adune toate aceste sume. în total 9.. chitanţa nr. taxa judiciară de timbru datorată era de 50% din taxa legal plătită pentru acţiunea în fond. având în vedere o distanţă medie de aproximativ 110 Km între Buzău şi Brăila.2 RON.500 lei vechi. deşi procuratorul reclamantei a învederat că a efectuat două drumuri dus-întors pentru a-l aduce pe acesta de la Brăila la Buzău. deşi a fost emisă pe data de 28. în raport de cele analizate anterior.750 lei contravaloare combustibil Ploieşti.06.500 lei vechi (preţul unui litru GPL. calculate după cum urmează: 2 termene x 75 kmx2 (distanţa unei deplasări dus-întors Buzău Ploieşti) x 7.000.2004 şi anterior promovării apelului la data de 25. 7294/2003 al Judecătoriei Buzău). a făcut în realitate o singură deplasare dus-întors.04. la ambele fiind prezenţi procuratorul reclamantei şi apărătorul acesteia. Criticile formulate de apărătorul pârâtului în legătură cu valoarea onorariului încasat pentru redactarea motivelor de apel nu sunt întemeiate. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.2004 şi 15. 2691461/23. cuantumul combustibilului consumat este de 470. 98/28.RO . Referitor la onorariile de avocat plătite de către reclamantă cu chitanţa nr. se constată că această chitanţă a fost depusă la termenul din data de 15. Având în vedere că pentru judecarea apelului au fost două termene 28.000.000 lei. astfel cum rezultă din bonurile depuse) = 303. întrucât cuantumul acestora nu este disproporţionat în raport de munca prestată de avocat.

Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. ceea ce presupune în mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil.civ. cu atât mai mult cu cât un tablou al onorariilor minimale nu există. 401 din 14 iulie 2005. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul a apreciat că textul de lege criticat încalcă prevederile art. în absenţa unei prevederi constituţionale exprese. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. investită fiind cu soluţionarea pretenţiilor de rambursare a cheltuielilor de judecata. lichid şi exigibil. Articolul 133 alin. în raport de complexitatea cauzei. singurul care. Of. este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. a mai adăugat Curtea Constituţională. consacrarea prin lege a prerogativei instanţei de a cenzura. 3 şi art. 3 C. a statuat că acestea 63 Trebuie să menţionăm ca actualul statut al avocaţilor interzice stabilirea unor onorarii minimale.RO . ceea ce constituie regula în materie. O asemenea prerogativă este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu. dintre textele de referinţă menţionate. 6 C.. Ori. 129 alin. În acest sens a arătat că instanţa de judecată nu este îndreptăţită să dispună asupra cuantumului onorariului de avocat. 1 din Constituţie. presupune în mod necesar angajarea acestuia pe calea unei convenţii. 2 din Constituţie. care. convertit în cheltuieli de judecată. 848 din 20 septembrie 2005. opozabilitatea sa faţă de partea potrivnică. 11 alin.pr. Adriana NICOLAE. Ana-Maria PUIU. Acceptând un asemenea raţionament. prin domeniul de reglementare. dacă a căzut în pretenţii.63 Prin Decizia nr. În sensul celor arătate. 7294/2003 al Judecătoriei Buzău şi nr. 2.civ. 274 alin. art. şi aceasta doar prin prisma raţionamentului că dreptul de a fi asistate de un avocat ales.pr. 24 alin. 4518/2004 al Curţii de Apel Ploieşti. 21. art. ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari faţă valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale. 31 alin. stabilit în contractul de asistenţă.pr. 2. cu plata unui onorariu stabilit de comun acord. publicată în M. prin prisma proporţionalităţii sale cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse. stipulează că judecătorii au dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor. recomandate sau maxime de către organele profesiei. cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată. Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2007 Cu respectarea principiului disponibilităţii. exprimând rezultatul acordului dintre client şi avocatul său. în care sunt cuprinse şi onorariile avocaţiale. instanţa urmează să admită în parte acţiunea şi să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 909. 1 teza a II-a din Statutul profesiei de avocat statuează că este interzisă fixarea de onorarii minime. nr. întrucât doar aceste cheltuieli făcute de parte şi analizate de către instanţă au fost solicitate de reclamantă. ar putea fi considerat relevant este numai art. consacrat de art. 274 C. 52 alin. Curtea a constatat că. 41 . potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale.” Alineatul 3 al art. 24 alin. de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi. cuantumul onorariului avocaţial convenit. urmează a fi suportat de partea potrivnică. nimic nu interzice. este consecinţa însuşirii sale de instanţă prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creată dobândeşte caracter cert. art.civ.2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată făcute pe parcursul soluţionării cauzei ce a format obiectul dosarului nr.Cheltuielile de judecată.

274 C.civ. Cu titlu de exemplu..03.civ. aspecte care au condus la tergiversarea judecării cauzei. pârâtul va fi obligat la plata către reclamantă a sumei de 252. Ana-Maria PUIU. instanţa nu a 64 Redăm considerentele sentinţei 1322/08. care se menţine în întregime.2007 pronunţată de Judecătoria Buzău. potrivit art. iar ca urmare a rolului activ manifestat de instanţă a fost modificată.2007 urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute.. Apreciem însă că instanţa nu intervine în contractul de asistenţă juridică dintre avocat şi client. că obiectul cauzei. cităm sentinţa civilă nr. chiar după ce a fost precizat defalcat. 146/1997 în raport de cuantumul pretenţiilor admise. instanţa este îndreptăţită să aprecieze în ce măsură onorariul părţii care a câştigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut.pr. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată. având în vedere dispoziţiile art. să plătească cheltuielile de judecată. prin care a fost admisă în parte cererea reclamantei de majorare a pensiei de întreţinere. 42 . s-ar putea afirma că aceste dispoziţii legale contravin dispoziţiilor art. 969 C.civ. 276 C. 3 alin. 274 alin. La prima vedere. cu privire la cheltuielile de judecată solicitate pe cale accesorie în cadrul dosarului respectiv. Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării. însă nu este îndreptăţită să pretindă părţii adverse să-i achite cu titlu de cheltuieli de judecată decât onorariul stabilit de instanţă prin hotărârea judecătorească64. Articolul 274 alin. faţă de mărimea pretenţiilor şi de complexitatea cauzei. Adriana NICOLAE. se arată următoarele: “Faţă de cuantumul onorariului avocat plătit de reclamantă.proc. În lumina dispoziţiilor art. 30 din Legea nr.pr. conform cărora “contractul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat direct sau indirect. ca urmare a adresei efectuate de instanţă în acest sens. 2 alin.civ. 51/1995 şi nici cele din Statutul profesiei de avocat.civ. În această hotărâre. timbru judiciar în valoare de 1. c din Legea nr. Prin reducerea onorariului plătit de către reclamantă apărătorului său ales. în limita unui cuantum rezonabil. 30 din Legea nr.2 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru legal datorată de 79.2 lei calculată potrivit art. instanţa a avut în vedere faptul că acţiunea principală a fost admisă în parte. instanţa urmează să admită în parte cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată. existând prin urmare o culpă procesuală şi din partea celui care a iniţiat acest proces.. Instanţa are în vedere faptul că acţiunea principală a fost admisă în parte.1 lit. contractul de asistenţă juridică producându-şi pe deplin efectele între părţile contractante. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. În lumina dispoziţiilor art. la cerere. 32 / 1995. 2884/200/2007. nu reprezintă o excepţie a principiului pacta sunt servanda şi nu derogă în consecinţă de la obligativitatea contractului de asistenţă juridică. de niciun organ al statului”. 3 C. instanţa va reduce valoarea acestuia de la 500 lei la 300 lei. 3011/24. Părţii contractante îi incumbă obligaţia de a plăti în întregime onorariul stabilit către avocatul său (obligaţiile contractuale nefiind în niciun mod afectate).Cheltuielile de judecată. în lumina principiului conţinut de art.RO . 274 alin. 3 C. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. precum şi art. 3 C. instanţa este îndreptăţită să aprecieze în ce măsură onorariul părţii care a câştigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut. că apărătorul ales al reclamantei s-a prezentat în instanţă doar la unul dintre cele două termene acordate.civ.civ. a fost modificat. existând prin urmare o culpă procesuală şi din partea celui care a iniţiat acest proces.2 din Ordonanţa Guvernului nr. referitor la cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată. faţă de mărimea pretenţiilor şi de complexitatea cauzei. Atunci când a intervenit asupra cuantumului acestui onorariu.5 lei. instanţa nu a încălcat prevederile art. revenind instanţei sarcina de a calcula aceste pretenţii. de apărător. că cererea de chemare în judecată a fost formulată cu încălcarea prevederilor art. Prin reducerea onorariului plătit de către reclamantă apărătorului său ales. 42 C.pr. În acest sens. că avocatul respectiv a fost angajat după sesizarea instanţei participând doar la două termene de judecată.pr.2007 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.. 9 din Decretul 31/1954 şi art. contravaloare copii xerox 20 lei şi onorariu avocat parţial de 150 lei. nefiind corect precizat.pr.05. în scris.

Când se pune problema aplicării prevederilor art. să aprecieze asupra muncii îndeplinite de avocat pe parcursul desfăşurării judecăţii în faţa primei instanţe65. nu poate susţine soluţia de respingere a cererii reclamantului de cheltuieli de judecată. înţelegem şi valoarea bunului. 822/08. decizia civila nr. 3 C.. în lumina principiului conţinut de art. Având însă în vedere faptul că textul reprezintă o restrângere a dreptului părţii care a câştigat procesul de a i se restitui cheltuielile de judecată. având permanent în vedere culpa procesuală a părţii care a căzut în pretenţii. Prin valoarea pricinii. 274 alin. iar nicidecum înlăturarea totală a acestora”. www.Cheltuielile de judecată.2006 pronunţată de Secţia Civilă şi de proprietate intelectuală în Dosarul nr.RO . numai instanţa de fond ar fi putut. instanţele vor micşora onorariile. instanţa nu are căderea să facă aprecieri asupra a ceea ce ar fi putut face avocatul părţii care a câştigat procesul şi nu a făcut. Altfel spus. şi pentru o cauză de divorţ ar fi nepotrivit de mic). contractul de asistenţă juridică producându-şi pe deplin efectele între părţile contractante. 274 alin. Spre exemplu.scj. instanţa să considere. 969 C.civ. Ana-Maria PUIU.12.pr. 30 din Legea nr.pr.civ.2007. 65 Decizia nr. în paranteză fie spus. cu de la sine putere. Munca îndeplinită de avocat va fi analizată doar prin prisma culpei procesuale a părţii care a căzut în pretenţii. publicată pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 10041/07. în temeiul art. prin utilizarea exclusiv a celor două criterii amintite. instanţa nu va putea reduce onorariul pentru motivul că acesta este nepotrivit de mare cu posibilităţile materiale ale părţii în culpa procesuală.ro.. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că în baza prevederilor art. Sectorul 2. 3 Cod de procedură civilă permite numai micşorarea onorariilor de avocaţi. 51/1995 şi nici cele din Statutul profesiei de avocat. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. în ipoteza formulării acestei cereri de către reclamant. (3) C.05. (Curtea de Apel Bucureşti. În acelaşi sens: „ De aceea. acela că onorariul de avocat de 1500 RON este nejustificat de mare pentru faza apelului. 274 alin. 11220/1/2006. judecătorii trebuia să aibă în vedere că reclamantul plătise onorariul avocatului său pe care îl angajase pentru faza administrativă (obligatorie) şi de judecată în vederea obţinerii restituirii în natură a imobilului din Bucureşti.civ. Adriana NICOLAE. posibilitatea instanţei de a înlătura în totalitate cheltuielile de judecată constând în onorariul de avocat.” Soluţionând un recurs prin care s-a solicitat şi reducerea cuantumului onorariului de avocat de la fond. în speţa prezentată mai sus (în secţiunea Principiile…).2007 încălcat prevederile art.civ. Apreciem că este inadmisibil ca într-o asemenea procedură. considerăm că judecătorii pot micşora onorariile utilizând doar cele două criterii legale66: valoarea pricinii ori munca îndeplinită de avocat. 43 . 66 În niciun caz nu poate fi recunoscută. nici argumentul subsidiar reţinut de tribunal. că un onorariu de 4900 RON este nepotrivit de mare şi să încuviinţeze rambursarea doar a unui onorariu de 500 RON (care. nepublicată).pr. 274 alin. 3 C. aceasta cu atât mai mult cu cât art. Secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi familie. utilizând acest criteriu. Aşadar.

6 din Convenţie. deoarece ambele părţi sunt în culpă procesuală. instanţa va acorda celui ce a câştigat procesul numai o parte din cheltuielile de judecată. Trib. cea dintâi are dreptul de a i se rambursa întregul onorariu plătit. ori părţile reprezentate de avocaţi scumpi nu vor avea niciodată parte de returnarea integrală a onorariului. nepublicată în Monitorul Oficial al României. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. persoanele mai puţin înstărite nu vor putea beneficia de avocaţii dintre cei mai buni). 274 alin. să o oblige pe aceasta la plata în parte a cheltuielilor de judecată efectuate de partea adversă. acceptând acest risc. E drept că legea le oferă posibilitatea să reducă onorariile solicitate de partea care a câştigat procesul atunci când ar fi nepotrivit de mari. 274 alin. Adriana NICOLAE. 68 Poziţia juridică de parte câştigătoare în proces este determinată de raportul dintre conţinutul obiectului acţiunii şi rezultatul obţinut prin hotărârea de soluţionare a litigiului. dacă instanţele ar uza neresponsabil de puterea conferită de art. iar cel care a pierdut pentru că a provocat procesul.67 Pe de altă parte. Urmează deci ca. această putere.civ. 274 alin. atunci când pretenţiile ce formează obiectul litigiului sunt admise numai parţial. proporţional cu pretenţiile admise. 3. să planifice o piaţă care se vrea a fi liberă (a se vedea şi dispoziţiile art. 274 alin.ro). Exercitând. partea adversă fiind evident în culpă procesuală. Altfel spus.68 Întrucât temeiul acordării cheltuielilor de judecată se situează pe tărâm delictual. 133 alin. la cerere. instanţele trebuie în primul rând să aibă cunoştinţă despre realitatea pieţei avocaturii. corespunzător pretenţiilor admise. Buzescu.RO . www. 240 44 . în C. p.civ. Această chestiune prezintă interes în cazul în care pretenţiile reclamantei sunt admise într-un cuantum mult diminuat în raport cu cel 67 În Cauzele Albina.. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art. 3 C. pentru lipsa unei motivări responsabile.pr. având în acelaşi timp obligaţia unei motivări temeinice atât în cazul admiterii cât şi în cazul respingerii solicitării de micşorare a onorariului de avocat. toate împotriva României.Suprem. cel care a câştigat pentru că a solicitat mai mult decât i se datora. Gheorghe (în cea din urmă cauză Curtea a pronunţat Hotărârea din 15 martie 2007.! Dacă pretenţiile care formează obiectul judecăţii sunt admise parţial. instanţa să acorde celui ce a câştigat procesul numai o parte din cheltuielile de judecată. În caz contrar.pr. 1816/1976. 3 C. consistente a hotărârilor judecătoreşti. 3 C.D.civ.pr. Considerăm că şi atunci când partea care a câştigat procesul a optat pentru a fi reprezentată de un avocat „foarte bine cotat”. instanţele trebuie să dea dovadă de foarte mare responsabilitate în aplicarea dispoziţiilor art. ori la avocaţi scumpi (se prezumă şi buni) ar ajunge doar persoane înstărite (şi ducând mai departe raţionamentul. instanţa ar ajunge ca indirect să dirijeze. 1 teza a II-a din Statutul profesiei de avocat).Cheltuielile de judecată. dar poate fi lecturată în limba română pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.2007 Chiar şi atunci când fac aplicarea dispoziţiilor art. în măsura în care consideră că vina procesuală a părţii care a câştigat parţial procesul este mai mare. s-ar putea discuta dacă regula redată anterior este universal aplicabilă sau dacă instanţa este îndreptăţită să aprecieze asupra atitudinii culpabile a părţilor în litigiu şi. Ana-Maria PUIU. judecătorii trebuie să respecte toate principiile procesului civil.csm1909. Şi încheind acest subiect ne permitem o întrebare ce se doreşte a fi doar retorică: De ce oare instanţele judecătoreşti nu manifestă aceeaşi grabă în a mări onorariile avocaţilor ori de câte ori constata că sunt nepotrivit de mici? Această posibilitate este oferită de acelaşi art. decizia nr. secţia civilă. printre altele.

instanţa urmează să oblige reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 751 lei. având în vedere dispoziţiile art. au dovedit că debitul are o valoare mult mai mică. prin probele administrate. astfel încât susţinerile acestora se justifică într-un procent invers proporţional faţă de admiterea acţiunii principale. 274 C. iar în urma administrării de probatorii.pr. Având în vedere că prin acţiunea introductivă. reprezentând onorariu expert. Instanţa reţine că reclamanta a făcut cheltuieli de judecată.45 lei. Ana-Maria PUIU. Adriana NICOLAE.296.358 ROL). prestaţia stabilită de instanţă ca fiind cea datorată sau cel puţin o prestaţie într-un cuantum sensibil apropiat aceasta ar fi plătit de bunăvoie? Redăm. 45 . în opinia noastră) ca reclamanta să plătească pârâţilor mai mult chiar decât are de primit de la aceştia cu titlu de debit 69 În legătură cu sentinţa anterior menţionată. iar pârâţii au efectuat cheltuieli în valoare de 900 lei (onorariu avocat şi onorariu expert). ţinem să precizăm că reclamanta formulase şi o cerere de chemare în garanţie (care.RO .2007 solicitat. precum şi prevederile art. În aceeaşi proporţie. reclamanta a solicitat cu titlu de pretenţii. 2217/19.). a condus la tergiversarea soluţionării cauzei). suma de 6029 RON (60.civ. Deşi s-a stabilit că pârâţii datorează o parte din suma. pe baza considerentelor ce vor fi dezvoltate în continuare. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată. instanţa a stabilit că pretenţiile sale sunt întemeiate doar pentru suma de 689. Compensând aceste sume. în urma apărării temeinice a pârâtei. onorariu expert etc. în mod evident.pr. la cerere. instanţa urmează să compenseze parţial aceste cheltuieli.2007 pronunţate de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 276 C. proporţional cu admiterea acţiunii principale.. În ce măsură culpa părţii care a pierdut (chiar şi numai în parte) procesul poate fi apreciată ca fiind considerabilă şi chiar mai mare decât a celeilalte părţi. în acest sens. rezultând suma de 46 lei. să plătească cheltuielile de judecată. cu titlu de cheltuieli de judecată. în cuantum de 400 lei.04. aceştia fiind îndreptăţiţi să primească cheltuieli de judecată în valoare de 797 lei. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. încât să justifice obligarea acesteia la cheltuieli de judecată? Nu s-ar putea oare considera că dacă partea adversă i-ar fi pretins. socotim totuşi discutabilă soluţia anterior prezentată. anterior declanşării litigiului. cerere ce a fost respinsă.”69 Independent de orice culpă a părţilor în declanşarea şi derularea procesului. acestora nu le revine întreaga culpă procesuală. întrucât instanţa nu a analizat şi culpa pârâtului. ajungându-se astfel la o soluţie disproporţionată (cel puţin aparent. care atesta posibilitatea instanţei de a compensa cheltuielile efectuate de părţi. apărare care a necesitat efectuarea anumitor cheltuieli (onorariu avocat. întrucât. considerentele sentinţei civile nr. 10593/2006: “În raport de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării. se constată că acţiunea acesteia a fost admisă în procent de 11.45 %.Cheltuielile de judecată.civ. vor fi acordate şi cheltuielile de judecată.

74 Dispoziţiile art. legată de schimbarea liniei de hotar. în procesele având ca obiect o acţiune în grăniţuire. 2/1983. 73 La baza obligaţiei de restituire stă culpa procesuală. Ar fi trebuit. în întregime sau doar în parte. dacă în sarcina părţilor nu se constată vreo activitate culpabilă. etc. 17.. 300/1996. p. decizia nr. ci proporţional cu culpa procesuală.civ. 73 Desigur că acest aspect va fi dezvoltat în cadrul considerentelor. termene acordate ca urmare culpei procesuale exclusive a părţii care a câştigat procesul.RO . Ana-Maria PUIU.2007 principal. potrivit cu care cheltuielile de grăniţuire se fac pe jumătate. să învedereze că aceasta a solicitat obligarea pârâţilor la plata unei sume cu titlu de debit principal şi la penalităţi aferente acestui debit. ambele părţi suportă cheltuielile de judecată. în RRD nr. cât şi cele pricinuite de acţiunea în hotărnicie. în ipoteza în care hotărârea a suferit modificări parţiale în căile de atac. Achiesăm la opinia exprimată în jurisprudenţa instanţelor.civ. au în vedere atât cheltuielile pentru înnoirea hotarului. decizia nr. este mai potrivită decât formularea “proporţional cu pretenţiile admise”. 584 C. Secţia civilă. 72 Avem în vedere claritatea cererilor şi a apărărilor formulate. instanţa va compensa. decizia nr.74 70 Considerăm că alta ar fi fost situaţia dacă anterior declanşării litigiului. apropiată de cea stabilită de instanţă. dacă pârâtul a schimbat abuziv hotarul. 3/1983. În cazul în care există cereri ale ambelor părţi admise total sau parţial. În virtutea prevederilor art. soluţia instanţei ar fi fost convingătoare şi mai presus de orice critică. Ceea ce stă la baza stabilirii dreptului la restituirea cheltuielilor de judecată este. după caz. printre care proporţia în care cererea formulată a fost admisă. instanţa va compensa. Tribunalul Suprem. astfel cum am dezvoltat anterior. 71 Curtea de Apel Bucureşti. pentru a se da posibilitatea instanţei de control judiciar să cenzureze şi aceste aprecieri. aprecierea acesteia realizându-se în funcţie de mai multe criterii72. culpa procesuală a părţii. 46 . Adriana NICOLAE. poziţia juridică de parte câştigătoare fiind determinată de raportul dintre conţinutul obiectului acţiunii şi rezultatul obţinut prin hotărârea de soluţionare a litigiului. Tribunalul Judeţean Suceava. termenele solicitate pentru completarea sau modificarea cererii. secţia civilă. total sau parţial. dar şi pentru a nu se crea dificultăţi de executare. Dimpotrivă. cheltuielile de judecată. Poate în lumina unor argumente suplimentare. în sensul că. sub aspectul cheltuielilor de judecată.71 Considerăm că sintagma “proporţional cu culpa procesuală”. în RRD nr. 62. precum şi faptul că a formulat o cerere în garanţie. admise în întregime ori în parte. p. cheltuielile de judecată. cheltuielile de judecată nu se acordă în întregime. în situaţia admiterii în parte a acţiunii. să analizeze în detaliu culpa procesuală a reclamantei..70 Instanţa şi-a motivat hotărârea matematic. el va fi obligat la plata integrală a cheltuielilor de judecată. 211/1982. pârâţii ar fi fost de acord să plătească o anumită sumă de bani. Compensarea se poate face şi în cazul în care a fost admis numai unul dintre capetele de cerere.Cheltuielile de judecată. făcând aplicarea mecanică a regulii de trei simple. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. 58. consemnând-o pe numele reclamantului. Când cererea reclamantului are mai multe capete de cerere şi numai unele au fost admise sau când există cereri de partea ambelor părţi. că nu datorează penalităţi de întârziere. 584 C. în timpul discuţiilor dintre părţi sau cu ocazia îndeplinirii procedurii prealabile a concilierii directe. p. instanţa a stabilit că pârâţii datorează doar o parte din debitul principal. secţia comercială. respectând litera legii şi fiind conformă cu spiritul acesteia. 698/1982. în Culegere de Practică Judiciară Comercială 1993-1998. în măsura în care au fost cerute. cum în urma administrării de probatorii. respingând şi cererea de chemare în garanţie. de asemenea.

XI. Punerea în întârziere reprezintă manifestarea de voinţă din partea creditorului prin care el pretinde executarea obligaţiei de către debitor. 1).cit. astfel încât fiecare să fie obligat la plata cheltuielilor pe care le-a provocat prin cererea sau apărarea sa.77 Există şi situaţii în care nu este necesară îndeplinirea unor formalităţi de punere în întârziere. cheltuielile de judecată vor fi suportate în mod egal. 47 .pr.civ.). În cadrul proceselor de împărţeală judiciară. în acele cazuri în care partea care a obţinut aceste despăgubiri a pierdut procesul. de către toţi copărtaşii. prevede că debitorul este de drept în întârziere în cazurile anume determinate de lege78. Cazuri în care nu se acordă cheltuieli de judecată Există şi asemenea cazuri deoarece legiuitorul a vrut acest lucru prin articolul 275 C. 277 C. când s-a contractat expres că debitorul va fi în întârziere la împlinirea 75 76 G.civ. C.civ. p. dobânda curge de drept (alin. după cum stipulează art.civ. afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată”. Bucureşti.75 În cazul coparticipării procesuale. pot pune concluzii (art. proporţional sau solidar. 318. Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ţinut a justifica despre vreo pagubă: nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată. fie prin cererea de chemare în judecată a debitorului.76 Punerea în întârziere se poate realiza fie prin notificare prin intermediul executorilor judecătoreşti. legal citate. 77 Există situaţii în care punerea în întârziere se poate efectua doar prin cerere de chemare în judecată. în măsura în care nu au fost executate. potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. potrivit căruia la obligaţiile care au de obiect o sumă oarecare. Boroi. 1370 C. cheltuielile de judecată vor fi suportate. de fidejusiune şi societate (alin. op. 78 A se vedea art. p.civ. Stătescu. 1544 teza I C. 134 C.civ. De asemenea. art. Ediţia a III-a. Adriana NICOLAE. 459 C. Astfel.pr. după lege. Ana-Maria PUIU. afară de cazurile în care. art.. vor fi avute în vedere la compensarea cheltuielilor de judecată.RO . Teoria generală a obligaţiilor. 1079 C. Drept civil. 2).2007 Despăgubirile acordate în timpul judecăţii pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale. 1088 C. prevede că dacă împrumutatul nu întoarce la timpul stipulat lucrurile împrumutate sau valoarea lor. în principiu.civ. care are următorul enunţ: „pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.Cheltuielile de judecată. 1586 C..pr. trebuie să plătească şi dobânzi de la ziua cererii prin judecată a împrumutului. Este socotită ca primă zi de înfăţişare aceea în care părţile. afară de regulile speciale în materie de comerţ. dauneleinterese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală. Bîrsan. Editura All Beck. potrivit cotei ce revine fiecăruia. O astfel de ipoteză este reglementată de art.civ. 2000.

275 C. p. 2007.A. Drept civil. Secţia comercială şi de contencios administrativ.2007 termenului. prin răspunsurile date în cadrul administrării probei cu interogatoriul. Buta. decizia nr. p. Contracte speciale . 48 . jurisprudenţă şi doctrină . I.. decizia nr. jurisprudenţă şi doctrină . p./2000. 2007. 542/2004. Adăugăm că în raporturile de drept comercial.. în interesul pârâtului debitor. Stătescu. datorită caracterului alimentar al prestaţiei la care se obligă debitorul şi care trebuie să fie efectuată în mod succesiv. 255.J. de contencios administrativ şi fiscal. 322. termenele stipulate pentru executare au caracter esenţial. întrucât el este de drept în întârziere potrivit art. Tabârcă.com. Tăbârcă. punerea în întârziere a debitorului nu este obligatorie. p. decizia nr. 7201 C. 79 În contractele cu obligaţia de întreţinere. debitorul fiind de drept în întârziere. Codul de procedură civilă comentat şi adnotat cu legislaţie.A. 736. Editura Universul Juridic. I. p.79 Doctrina80 mai menţionează printre cazurile în care debitorul este de drept pus în întârziere situaţia obligaţiilor continue (cum sunt obligaţiile de furnizare a apei. C. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. în general. Sunt necesare totuşi unele menţiuni. Manifestarea de voinţă în sensul recunoaşterii pretenţiilor reclamantului trebuie să fie neîndoielnică83. Editura Universul Juridic. B.. B. p. 736.Cluj. cu atât mai puţine raţiuni sunt pentru a fi aplicabil art. Bucureşti. fără a fi necesitate de notificare şi când obligaţia nu putea fi îndeplinită decât într-un timp determinat. Codul de procedură civilă comentat şi adnotat cu legislaţie. deoarece această probă se administrează de cele mai multe ori după prima zi de înfăţişare. Ghe.81 Aceiaşi autori fac menţiunea că punerea în întârziere este necesară numai pentru neexecutarea unor obligaţii contractuale. Bucureşti. Adriana NICOLAE. 551/2000. Ana-Maria PUIU. Secţia civilă.J. vol. Teoria generală a obligaţiilor. 319. B.civ. Editura Universul Juridic. ibidem.A. 735.Cluj. se cer a fi îndeplinite anumite condiţii: Pârâtul trebuie să recunoască pretenţiile reclamantului.Cheltuielile de judecată. 126/2000. 2000. 43 C. 82 C. ibidem. Bucureşti. energiei electrice sau aceea de a întreţine un anumit bun) şi ipoteza încălcării obligaţiilor de a nu face (art. În materie extracontractuală nu mai este necesară punerea în întârziere.. 2001.civ.J.pr. Secţia comercială. Pentru ca pârâtul să evite obligarea la plata cheltuielilor de judecată./2004.RO . Deak. achiesare. prin întâmpinare. Fr.pr.civ. Ghe.civ. Nu interesează modalitatea în care se realizează această recunoaştere: mărturisire.). sesizate şi bine punctate într-o lucrare relativ recentă 84: Se poate întâmpla destul de rar ca recunoaşterea făcută prin interogatoriu să producă efectele art. Editura All Beck.Cluj. M. Editia a III-a. 82 Având în vedere că în cazul proceselor în materie comercială sunt incidente şi dispoziţiile art. ce debitorul a lăsat să treacă. Tratat de drept civil. 81 C. 275. 80 C.pr. 1078 C. Bîrsan. Buta. 541. p. 275 C. 83 84 C. p. citată în M. vol.

B. 275 C. 2007.civ.. 173/1997. 275 este inaplicabilă.J. p. Filipescu.85 Ceea ce interesează este recunoaşterea cu efecte în procedura civilă. C. Ghe. în general. Pentru a se bucura de efectele art. care renunţă a mai susţine apărări ce se vor dovedi ulterior neîntemeiate. 2006. s-a afirmat că desfacerea căsătoriei prin divorţ. 242. Filipescu. din care să rezulte că-i aducea la cunoştinţă naşterea copilului. Ediţia a VIIIa.I.RO . 118-121. Tratat de dreptul familiei. Astfel. decizia nr. 275 C. 61-74. 1 C. Exonerarea la plata cheltuielilor de judecată a pârâtului care a recunoscut pretenţiile reclamantului . Ana-Maria PUIU.. iar nu în apel sau recurs ori cu ocazia rejudecării. decizia nr. Divorţul nu este susceptibil de procedura punerii în întârziere fiindcă mărturisirea este lipsită de relevanţă juridică. Nu este suficient aşadar ca pârâtul să recunoască în afara forului instanţei drepturile reclamantului (continuând a le nega în faţa judecătorilor cauzei). Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE.civ. unde recunoaşterea mamei copilului nu se poate face înainte de proces. 87 88 89 T. I. Bucureşti. Recunoaşterea să aibă loc în acele litigii în care pârâtul poate să recunoască pretenţiile reclamantului. dacă pârâtul recunoaşte pretenţiile la primul termen de înfăţişare şi nu a fost pus în întârziere. întrucât mărturisirea calificată şi complexă reprezintă în realitate răspunsuri negative asupra faptelor în legătură cu care partea este interogată. 1969.. sunt aplicabile dispoziţiile art. dar că se aplică acţiunilor pentru stabilirea paternităţii. 274 alin. citată în M. p.pr. respectiv în soluţionarea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată. culpa procesuala derivă din fapta acelui care a creat o atare situaţie pentru rezolvarea căreia este necesară introducerea unei acţiuni în justiţie. 275 numai dacă mărturisirea este simplă. Editura Universul Juridic.P.Bucureşti. 736. A. 49 .R. pe baza art..pr. Buta. Codul de procedură civilă comentat şi adnotat cu legislaţie. aşa că dispoziţia art.civ. acţiunile de stare civilă derogă de la regula statornicită de art.Ploieşti. Adriana NICOLAE. 85 C. Recunoaşterea trebuie să fie făcută la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe. nr. cheltuielile de judecată se acordă. T.88 Într-o altă părere89 s-a susţinut că aceste dispoziţii nu se aplică acţiunilor privind pensia de întreţinere şi pentru tăgăduirea paternităţii. Tăbârcă. 274 C. 86 În acţiunile pentru tăgăduirea paternităţii. p. întrucât stabilirea pensiei de întreţinere sau modificarea ei în faţa instanţei nu poate fi rezolvată prin înţelegerea părţilor.2007 Apoi. Marica. iar cea făcută în timpul procesului produce efecte dacă se coroborează cu alte probe. jurisprudenţă şi doctrină. Pungă. 275 reprezintă o gratificare a pârâtului care se desistează din propria-i culpă procesuală . acţiunea în tăgada paternităţii 86 şi. Nu are importanţă recunoaşterea făcută de debitor (viitorul pârât) făcută anterior procesului ori în afara instanţei de judecată. Cheltuielile de judecată în procesul civil. ea însăşi o excepţie de la principiul consacrat de art. Dispoziţiile art.pr. întotdeauna. 407. p./1993-1997. p.civ. 478/1992.pr. Editura Universul Juridic. 12/2000.Cheltuielile de judecată. Dreptul nr.A. Culegere de practică judiciară civilă pe anul 1992. Secţia a III-a civilă. p. pârâtul trebuie ca în faţa instanţei şi până la termenul prescris de lege să recunoască pretenţiile reclamantului.D. Bucureşti.87 De asemenea. prin scrisorile mamei copilului. dacă recunoaşterea este făcută prin interogatoriu. 3. în R. 620.

Ghe.Cheltuielile de judecată. s-a susţinut 90 că dispoziţiile art. privilegiul este un drept. se referă la diligenţa reclamantului care. Privilegiul cheltuielilor de judecată Importanţa instituţiei cheltuielilor de judecată este relevată şi prin faptul inserării de către legiuitor a cheltuielilor de judecată printre creanţele privilegiate. potrivit art. Astfel. pârâtul putea recunoaşte în mod voluntar copilul. cheltuielile de judecată sunt amintite în trei articole: 1727. Capitolul al II-lea (Despre privilegii). 275 C. În cazul legii speciale (nr.civ. 1969. Cartea a III-a (Despre diferitele moduri prin care se dobândeşte proprietatea ). va fi obligat la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate de partea care a câştigat procesul. privind punerea în întârziere.civ. sau să nu fie de drept în întârziere. într-un caz de drept comun.2007 În sens contrar. 56 C. chiar dacă a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului.D. 91 Secţia civilă şi de proprietate intelectuală. Tăbârcă. nepublicată. 1729 şi 1731. Înalta Curte a susţinut că dispoziţiile art. în R. 10/2001. Titlul al XVIII-lea (Despre privilegii92 şi ipoteci). 275 C. iar dacă nu a făcut acest lucru el este în culpă procesuală de a fi provocat litigiul..civ. Dacă pârâtul însă a fost pus (sau era de drept) în întârziere. p.pr. 735. Faptul că nu se prevăd alte sancţiuni. adică de debitorul obligaţiei de executat. 1722 C. 19.fam. jurisprudenţă şi doctrină . ce dă unui creditor calitatea creanţei sale de a fi preferit celorlalţi creditori. 274 C. nu înseamnă că debitorul obligaţiei de executat este exonerat de plata cheltuielilor de judecată în procesul declanşat de reclamant tocmai ca urmare a nerespectării unui termen prevăzut expres de lege.. 1171/2006. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. 90 Al. decizia nr. Bucureşti.R.pr. trebuie să anunţe intenţia declanşării unui litigiu în situaţia neexecutării de bună voie a obligaţiei de către viitorul pârât. dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 91. în Codul civil. Adriana NICOLAE. este cea referitoare la posibilitatea acordării cheltuielilor de judecată în soluţionarea unei acţiuni/cereri întemeiate pe Legea nr.civ. nu operează în acţiunile pentru stabilirea paternităţii. XII. 50 . O problemă interesantă. 92 Potrivit art. citată în M. astfel că va fi obligat întotdeauna la restituirea cheltuielilor de judecată. 10/2001) nu este nevoie ca debitorul obligaţiei de executat să mai fie formal pus în întârziere după trecerea termenului legal de 60 de zile deoarece legea stabileşte imperativ această obligaţie. numai dacă ar face dovada că nu a făcut recunoaşterea copilului din cauze obiective.. Pârâtul ar putea beneficia de prevederile art.pr. Obligaţia la plata cheltuielilor de judecată în cazul acţiunilor având ca obiect paternitatea şi pensia de întreţinere. 90-94. nr.RO . Editura Universul Juridic. 2007. fie chiar ipotecari. potrivit art. Pârâtul să nu fi fost pus în întârziere înainte de sesizarea instanţei. Codul de procedură civilă comentat şi adnotat cu legislaţie. deoarece. p. Toader.civ. 275 C. Buta.pr. Ana-Maria PUIU..

Regimul cheltuielilor de judecată în situaţia în care parte în procesul civil este un străin sau un apatrid care nu are domiciliul în România Existenţa ca parte în procesul civil a unui străin sau a unui apatrid care nu are domiciliul în România presupune aplicarea unor norme de drept aparte. în Curierul Judiciar nr. Articolul 1729 din Codul civil stabileşte cheltuielile de judecată făcute în interesul comun al creditorilor ca fiind primele creanţe privilegiate asupra tuturor mobilelor. publicată în M. a se vedea: Ş.2007 Potrivit primului articol amintit. 98 . 189/2003 privind asistenţa 51 . Of.94 Condiţia juridică a străinului sau a apatridului care nu are domiciliul pe teritoriul României.09. Condiţia juridică a străinului ca parte în procesul civil. Ana-Maria PUIU.Beck. Într-o asemenea conjunctură se pune problema condiţiei juridice a străinului ca parte în procesul civil. 95 Cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. Stănescu. Capitolul al II-lea (Despre privilegii). 1 din Legea nr. Articolul sus amintit are următorul enunţ: „cheltuielile de judecată.RO . 245 din 1 octombrie 1992.108. ca parte în procesul civil este guvernată de anumite principii. publicată în M. p. cheltuielile de judecată nu se mai numără printre creanţele privilegiate enumerate la secţiunea privilegiilor generale. Cartea a V-a (Obligaţiile). 96 Privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială. 105/1992 95 şi art. 163 alin.H. În Proiectul Noului Cod Civil93. Adriana NICOLAE. precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor se preiau din preţul bunurilor mobile sau imobile urmărite şi trec înaintea tuturor creanţelor în interesul cărora au fost făcute. Of. Fără a le enumera pe toate.” XIII. Codul civil statuează: „cheltuielile de judecată vin înaintea tuturor creanţelor în interesul cărora au fost făcute”. nr. Reglementând rangul privilegiilor asupra mobilelor. în privinţa tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute.Cheltuielile de judecată. fie ele chiar privilegiate sau ipotecare. Pentru o analiză detaliată a acestui subiect. Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. 30 din Legea nr.8/2005. cheltuielile de judecată sunt privilegiate atât asupra mobilelor. nr. 44/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2006. vom preciza în primul rând faptul că aceste persoane beneficiază în procesul civil de regimul naţional. prin aceasta înţelegându-se ansamblul drepturilor şi obligaţiilor recunoscute de legea română străinului în cadrul acestui proces. Bucureşti.A. la caz de concurs între ele. unicul articol al Secţiunii a 5-a (Preluarea cheltuielilor de judecată). Despre cheltuieli de judecată vorbeşte art. publicat la Editura C. Titlul al VIII-lea (Despre privilegii şi garanţii reale).2004. 337 din 19 mai 2003. 7 . 189/200396 şi vom prezenta principiul potrivit căruia străinii nu pot fi obligaţi la plata unei 93 94 Adoptat de Senat la 13. pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. modificată prin Legea nr. conform art. cât şi asupra imobilelor. pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită. 1800.

163 alin. 1036 din 28 decembrie 2006. abrogată prin O. O traducere certificată a acestor documente în limba statului solicitat. 187/200397 (art. 98 Privind facilitarea accesului internaţional la justiţie. 105/1992 (art.G. 104. nr. Nu poate fi impusă nicio legalizare sau formalitate similară. Cine s-ar fi gândit că se pot scrie 40 de pagini pe marginea a patru articole din Codul de procedura civilă? Noi nu am avut speranţe atât de mari. a părţii din dispozitivul hotărârii pe care străinul a fost obligat la plata respectivelor sume (art. Potrivit acestor texte. Adriana NICOLAE. 191/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană.. străinul (reclamant sau intervenient) nu poate fi obligat la depunerea unei cauţiuni care să garanteze plata cheltuielilor legate de proces în cazul în care va cădea în pretenţii. Acest principiu este consacrat legislativ în următoarele acte normative: Legea nr. Dar acum bănuim că se poate şi mai mult. Autorii judiciară internaţională în materie civilă şi comercială. un document din care să rezulte că decizia nu mai poate forma obiectul unei căi ordinare de atac în statul de origine şi că este executorie în statul respectiv. 375 din 2 iunie 2003. Of..2007 cauţiuni/garanţii (cautio judicatum solvi) pentru singurul motiv că nu au naţionalitate română sau domiciliul în România. 17 din Convenţie. nr.A. aprobată cu modificări prin Legea nr. în orice stat contractant. 2. 3. Condiţia juridică a străinului ca parte în procesul civil. la care România a aderat prin Legea nr. care se referă la taxe şi la cheltuieli. p. Pentru a nu expune însă partea adversă riscului de a nu putea recupera cheltuielile de judecată în ipoteza în care străinul ar cădea în pretenţii şi nu ar avea bunuri de executat pe teritoriul României99. precum şi din dispozitiv. 7 . 189/2003 (art.RO . Andi Constantin PUIU Premiul I obținut în cadrul Concursului JURIDICE. 15 din Convenţie). un extras al părţii din decizie care menţionează numele şi calitatea părţilor. în Curierul Judiciar nr. Stănescu. *** Iată-ne ajunşi la finalul acestui periplu. publicată în M. Of. 53). a fost instituit dreptului creditorului cheltuielilor legate de proces la recunoaşterea în mod gratuit ca executorie. recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene. 215/2003 publicată în M.U. pe cale diplomatică sau în mod direct de către creditor şi trebuie însoţită de: 1. Legea nr. 119 din 21 decembrie 2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană. 191/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. Legea nr. 52 . cererea de exequatur va fi transmisă prin intermediul autorităţii expeditoare desemnate de statul solicitant. publicată în M. Ana-Maria PUIU. În temeiul art. 3). Of. 99 Ş. nr. 333 din 16 mai 2003. 31) şi Convenţia de la Haga din 198098 (art. nr.8/2005.Cheltuielile de judecată. 14). 97 Privind competenţa de jurisdicţie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful