Modele epice in romanul romanesc interbelic

-studiu de caz-

Ce folos sa dam definitia romanului, arhicunoscuta si atât de obiectiva? În esenta, fiecare roman are definitia sa proprie, marcata de amprenta lasata de autor. " Romanul este o oglinda purtata pe un drum principal".(Stendhal) Pe baza acestei afirmatii am încercat împreuna sa reunim drumurile pe care fiecare dintre voi rataceste în cautarea definitiei romanului.

Camil Petrescu
În perioada interbelica, perioada în care literaturii tendintelor umaniste democratice i se opuneau formelor ideologice rasiste, viata literara a cunoscut conflicte si polemici violente. Aceasta perioada a adus o serie de personalitati ale literaturii românesti, cei mai reprezentativi fiind Liviu Rebreanu. Hortensia Papadat-Bengescu si Camil Petrescu.

dar care încânta prin perpetuitate spiritele delicate. ”Camil Petrescu ramâne o inteligenta mereu în cautare de sisteme artistice. P. unul din acei scriitori mai putin înfaptuiti.“Hortensia Papadat-Bengescu are o experienta acuta. . Bengescu si decât Rebreanu”. ”Liviu Rebreanu in “Ion” e un creator mai solid. o situatie de observator exceptionala. ”Camil Petrescu e un scriitor mai sprinten. pe care poate din anume neîndemânari tehnice n-o exploateaza suficient”.”. mai rutinat decât H. poate.” (George Calinescu).

În aceste opere apar conflicte de idei. iar acest roman este structurat pe o pasiune. prin observarea vietii interioare.Camil Petrescu s-a remarcat prin opere ca ”Patul lui Procust” sau ”Ultima noapte de dragoste. pe un sentiment devenind astfel o ”monografie a unor idei”.”). continutul meu psihologic. elemente de modernitate. luciditatea sau relativismul. concepte estetice precum autenticitatea (”Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele. . Tema din opera sa ”Patul lui Procust” este introspectia psihologica. întâia noapte de razboi”.

Protagonistii sunt tipuri de intelectuali lucizi. În ”Patul lui Procust”. sunt conduse de framântari. etica umana si tensiune intelectuala. reflecta mutilarea propriilor sentimente.Ce mi se pare foarte interesant la personajele acestui autor este faptul ca sunt în cautare de certitudini. unele personaje trebuind sa-si amputeze trairile pentru a coborî la amorul vulgar al celor pe care-i iubesc. . semnificatia titlului reflecta starea interioara a personajelor. dar cu o mare inflexibilitate a constiintei. iar altii au complexe de inferioritate deoarece nu pot ajunge la acea iubire la care aspira.

” (Nicolae Manolescu). . degeaba se vrea cunoasterea absoluta a omului.“Întreaga poetica a romanului camil-petrescian exprima renuntarea curajoasa la iluzia cunoasterii absolute a omului.. Dar traim macar în iluzie . Asadar.. Suntem neputinciosi în fata propriilor eu-uri si plecam capetele resemnati..

Liviu Rebreanu -Ion- .

de inspiratie rurala. creandu-se iluzia unei viati obiective. publicat in 1920. cu acces la toate mecanismele vietii sociale si la intimitatea vietii afective este elementul prin care se reda complexitatea societatii descrise. Este un roman social. realist si obiectiv. intr-o societate in care clasele sociale sunt clar delimitate si care este stapanita de mentalitatea intiderilor de pamant. Naratorul obiectiv. In romanul realist este prezentata lumea in toata complexitatea ei.„Ion” este considerat primul roman modern din literatura romana pentru ca aduce in fata cititorilor un personaj credibil insiprat din zbuciumata viata a satului ardelenesc. Tema romanului este lupta taranului ardelean pentru avere.omniscient. .

. Fetele lui Herdelea asteapta printi ce nu mai vin. ritualuri specifice lumii taranesti. al vointelor infrante. idealurile lor naruindu-se prea repede. in care toate personajele au o tristete inerenta.Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi. obiceiuri. Laura sfarsind prin a se casatori cu un individ sters. dorinta arzatoare pentru pamant. traditii. pe care autorul o recreeaza in societatea descrisa. ca sursa de inspiratie. grupele sociale bine separate. in cazul romanului „Ion” . insa pastreaza elementele pe care se bazeaza actiunea romanului. Ion" este un roman prin excelenta realist. lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea si relatiile sociale din acea perioada. Liviu Rebreanu a folosit. Rebreanu modifica realitatea.

ce ravnea cu patima sa posede pamant nesfarsit.Herdelea vrea sa devina inspector. iar Ion al Glanetasului. pentru actul caritabil de a-i fi donat locasului de cult. este ingropat chiar in acest pamant.Bela Beck. dar nu reuseste si in cele din urma se scuza pentru greseala de a fi votat pentru deputatul ungur. Acestea toate sunt evenimente ale vietii intr-o nesfarsita curgere. tratate de Liviu Rebreanu intr-un stil adecvat. in curtea bisericii. fiind chiar ajutat sa dobandeasca un post mai bun. . despre care s-au spus cuvinte memorabile.

emotia. Liviu Rebreanu a folosit.. în cei 7 ani în care a lucrat la roman. O scena vazuta de scriitor pe colinele dimprejurul satului l-a impresionat în mod deosebit si a constituit punctul de plecare al romanului „Ion“. pe care autorul o recreeaza in societatea descrisa. . ca sursa de inspiratie. acumularea de material documentar. pe de o parte „impresia afectiva“.Geneza: Liviu Rebreanu marturiseste ca în lunga sa truda de creatie. in cazul romanului „Ion” . Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi. in “Marturisiri”(1932).. un rol important l-a avut. iar pe de alta parte.Geneza romanului Ion e intrepatrunsa de realitate si fictiune . lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea si relatiile sociale din acea perioada. Acest lucru este e mentionat de autor .

Scena ma uimit si s-a întiparit în minte.. Rebreanu a observat „. care s-a aplecat.Aflat la vânatoare. L-a sarutat ca pe-o ibovnica. dar fara vreun scop deosebit. un taran îmbracat în haine de sarbatoare“. ci numai ca o simpla ciudatenie“. Livia.. O alta întâmplare relatata de sora sa. ramasa însarcinata cu un tânar sarac. i-a retinut atentia: o fata înstarita. „care nu iubea pamântul si nici nu stia sa-l munceasca. deodata „si-a sarutat pamântul. a fost batuta cumplit de tatal ei pentru ca trebuia sa se înrudeasca acum cu un sarantoc.“ .

preotul Belgiug-tipul preotului avar.Ana tipul fetei bogate dar urate. cu atâta lacomie si pasiune. mandru . florica e tipul tarancei frumoase dar sarace .Un eveniment care l-a marcat în mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tânar taran vrednic. muncitor. pe nume Ion Boldijar al Glanetasului. George Bulbuc tipul taranului bogat . . care nu avea pamânt si pronunta acest cuvânt cu „atâta sete. Eroii acestui roman sunt tipuri sociale:Ion-tipul arivistului . parc-ar fi vorba despre o fiinta vie si adorata . Zenobia e tipul soacrei .

pentru ca:”pamantul ii era drag ca ochii din cap”.eroul fiind o victima previzibila a acestor doua patimi. Romanul Ion de Liviu Rebreanu . conflicte politice.Eroii actioneaza in imprejurari tipice:munca la camp.conflictele.”glasul pamantului” si “glasul iubirii”.coordonate ale evolutiei interioare a personajului principal:Glasul pamantului si Glasul iubirii.deoarece tema. De la inceput.Ion este sfasiat de doua forte interioare.Acestea reflecta.personale . .patimile conflictuale ale protagonistului:pamantul si iubirea.Patima pentru pamant il macina.este alcatuit din doua parti opuse si complementare.viata in gospodarie .in spirit modern.eroii . subiectul sunt luate din viata sociala si reala.

Personajul central al cartii este Ion al Glanetasului ..figura simbolica. cel putin nu atat cat si-ar dori el . cu toate ca nu-l detine ..de aceea considera ca trebuie sa o ia de nevasta pe Ana.fiica lui Vasile Baciu. care iubeste pamantul mai mult decat orice pe lume . . singulara prin iubirea pamântului si prin drama pe care o traieste.”.desi nu o iubea si o vedea ”sluta si uratica.”Glasul pamantului”il copleseste si intreaga lui fiinta “arde de dorul de a avea pamant mult. insa pe care incearca sa-l obtina prin metode deloc ortodoxe.saraca de ea!. Ion reprezinta taranul sarac.cat mai mult”.

asa ca trebuie sa gaseasca pârghiile de a se impune. Constientizând organizarea sociala nedreapta. . Pentru Ion pamantul e ibovnica sa. ci mai ales ca expresie a dorintei de a scapa de eticheta înjositoare de sarantoc si de umilinta de a repeta soarta tatalui sau. Ion întelege si ca toate calitatile sale nu sunt suficiente pentru a-i schimba statutul. ignorând atât sentimentele. care se învârte pe lânga cei bogati ca un câine la usa bucatariei. Incercarea disperata a lui Ion de a dobândi pamânt nu mai poate fi privita. în aceste conditii.Liviu Rebreanu realizeaza un personaj care seamana cu diferite personaje din lumea de azi . insa ceea ce e atat de iesit din comun la el nu sunt monstruozitatile pe care le savarseste . ci iubirea pentru pamant. cât si criteriul moral. doar ca expresie a lacomiei.

harnicia si priceperea.constituind pentru flacaul ambitios demnitate si totodata obiect al muncii asupra caruia isi exercita energia. Ion este nerabdator sa se insoare cu fata lui Vasile Baciu.pamantul insemna pozitie sociala.dar acesta nu vrea sa i-o dea cu niciun chip.Pentru Ion.Solutia vine de la tanarul Titu Herdelea.pe cand “Ana avea locuri si case si vite multe”. Ion fiind convins ca averea i-ar fi conferit respectul celorlati si nimeni nu ar mai fi avut curajul sa il jigneasca. .fiica vaduvei lui Maxim Oprea.este mai hotarat ca oricand sa puna mana pe zestrea Anei.Ion o iubea pe Florica.”fata cea mai frumoasa din pripas”.insa”mai saraca decat dansul”.posibilitatea de a munci cu folos.vigoarea.care il indeamna cu nonsalanta sa il sileasca.demnitate umana.

cu pamanturile ei.ca apoi.pe numele amandurora.dupa cununie.consimte sa ii dea Anei ca zestre toate pamanturile si amandoua casele.sa gandeasca in sine cu dispret”si sa raman tot .cerand doar sa fie scrise.fiind agreat si de Vasile Baciu.in clipa imediat urmatoare.de fapt.Cand a luat-o pe Ana. desi George Bulbuc ii facea curte.amenintari si jigniri indelungate.Ana ramane insarcinata si Ion o paraseste in asteptarea reactiei lui Vasile Baciu. Reusita flacaului se sprijina pe faptul ca Ana este indragostita de el.Capitolul “Nunta” il surprinde pe Ion penduland intre cele doua “glasuri”.Ion s-a insurat .care dupa tocmeli.mai intai”ce-ar fi oare daca as lua pe Florica si am fugi amandoi in lume sa scap de uratenia asta”.devenite voci interioare.Atunci lui Ion ii vine ideea sa-o necinsteasca pe Ana.sotia devenind o povara jalnica si incomoda.

sugereaza cealalta patima a lui Ion. Petru copilul este botezat cu numele de Petre.dar socrul il pacaleste.ii da numai”cinci locuri”pe care sa le munceasca si refuza sa ii faca acte.vorbea mai apasat cu oamenii. Acest monolog interior evidentiaza conflictul interior dintre cele doua patimi de care este mistuit flacaul.“calic pentru o muiere”.care nu ii da pace.Ana naste pe camp baietelul in ziua de Sf. Partea a doua a romanului .fiind batuta si alungata atat de sot cat si de tata. Din aceste moment .viata Anei devine un cosmar. .Pamantul obtinut de la Vasile Baciu il facuse tantos.”Glasul iubirii”.tanjirea dupa Florica sfasiindu-i sufletul.

este din ce in ce mai nestapanit in iubirea lui pentru Florica.simtindu-se liber.care intre timp se imbolnaveste foarte rau si in cele din urma moare. Dupa ce Ana s-a spanzurat.pe care o urmarea peste tot si .duce fara dubiu la destinul tragic al eroului.Are loc nunta lui George cu Florica.celalalt “glas” ce mistuie sufletul lui Ion. Odata satisfacuta patima pentru pamant.Ana simte aversiunea sotului.Ion.Evenimentul reaprinde in sufletul lui Ion dorinta nestapanita a iubirii si el nu isi poate lua ochii de la mireasa.La scurt timp.iubirea patimasa pentru Florica.Ana se spanzura in grajd.dar Ion se bucura si atentia lui se indreapta catre Petrisor.ii marturiseste ca o sa se omoare.

Dupa ce Ana s-a spanzurat,Ion,simtindu-se liber,este din ce in ce mai nestapanit in iubirea lui.”Ce folos de pamanturi,daca cine ti-e pe lume drag nu-i al tau?”Prietenia falsa cu Gerorge constituie o alta strategie a protagonistului pentru a se afla cat mai des in preajma Floricai. Din clipa in care Savista-Oloaga i-a deschis ochii,George intelege de ce Ion vine mereu pe la ei si planuieste sa revina pe neasteptate,pentru a se convinge de corectitudinea banuielii.Intors acasa pe neasteptate, in plina noapte,George aude zgomote in curte,ia sapa si pentru ca nu-i raspunde nimeni,izbeste la intamplare,fara sa vada nimic.

Simte ca “fierul a patruns in ceva moale”,apoi mai loveste inca o data si aude “un parait surd”,iar cand da a treia oara este convins ca l-a omorat. George este arestat,asteptand sentinta in inchisoarea din Bistrita,iar Florica ramane de rusinea satului. Liviu Rebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o crima pasionala,savarsita cu o unealta agricola cu ,care se lucreaza pamantul ce ii fusese atat de drag protagonistului. Liviu Rebreanu creeaza acest personaj fara a incerca sa-i scuze sau sa-i argumenteze faptele , ci il prezinta asa cum e oricat de crud si insensibil ar parea . el nu incerca sa diminueze rezultatele faptelor personajului ci il prezinta asa cum e , chiar daca ar ingrozi pe oricine.

Dintre eroinele propuse de romanul interbelic , fiecare reprezentand o ipostaza a misterului feminin ,unele de o feminitate tulburatoare ,Ana ,fata instaritului Vasile Baciu,pare nascuta sub semnul nefericirii ,fiind predestinata unei existente tragice. Autorul o surprinde in trei ipostaze succesive care ii contureaza treptat profilul moral prin analiza sufletului ei chinuit :cea de tanara femeie ,indragostita profund de Ion ,caruia ii incredinteaza cu generozitate viata ,aceea de sotie ,indurand cu umilinta vorbele grele si loviturile barbatului ,si aceea de mama ,ipostaza care in circumstante normale ar fi putut deveni o supapa salvatoare pentru femeia nefericita . Intreaga existenta a Anei este guvernata de iubire si blandete ,virtuti care intregesc un portret moral superior.

asa cum pare la inceput .rusinoasa .lui nu i se parea urata .supusa.Lui George Bulbuc .Ea este harnica . .imbatata de cuvintele si gesturile lui dragastoase .pentru Ion ea este o fata "slabuta" si "uritica".covarsita de vointa lui Ion .mai ales in comparatie cu Florica ai carei "obraji fragezi ca piersica" si " ochii albastri ca cerul de primavara "ii tulburasera sufletul flacaului .prototipul femeii de la tara. Firava si fara personalitate .Ana este insignifianta .insa nu ii zicea ca-i "cine stie ce frumoasa".flacaul bogat pe care Baciu il voia ginere "Ana ii placea".Ana va deveni o victima usoara a flacaului interesat numai de zestrea sa. Din punct de vedre fizic.

devine. o cumplita pedeapsa aplicata aceluia care i-a distrus viata . “Ion "are astfel valente multiple. "icoana complexa.fara sa fie in intentia sa .In ciuda acestei firi slabe care se anunta din primul capitol. bogata in amanunte de observatie a vietii Ardealului" .Destinul ei este tipic lumii rurale .nu-i reproseaza nimica lui Ion. Din dragoste pentru Ion .unde "femeia reprezinta doua brate de lucru .ajunge de rasul satului si e crunt batuta de tatal ei . vie fara exuberanta. fara stil". in sensul prezentarii "fara stralucire artistica.(Tudor Vianu) . chiar si insarcinata . a vietii satului ardelenesc in toate dimensiunile ei (Eugen Lovinescu). Moartea ei .Ana accepta relatia cu acesta si . Ana va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o putere de a rabda uluitoare. fiind un roman obiectiv si realist. o zestre si o producatoare de copii".prin urmarile ei .

Enigma Otiliei .

Romanul „Enigma Otiliei” este un roman de dragoste (este prezentata iubirea dintre Felix si Otilia). un bildungsroman (eroul unui astfel de roman nu mai este un simplu mostenitor al unei traditii sau al unui sistem de val. Albérès ca „romanul a înlocuit ideea de eternitate”.Pentru Hegel. romanul este „o epopee burgheza moderna”. examineaza pâna la capat unele din marile teme ale existentei”. Mie îmi place sa cred. un roman doric. . M. social. un roman realist de tip balzacian. de moravuri. ca si lui R. în timp ce pentru Milan Kundera este „o proza de mari dimensiuni în care autorul prin medierea unor personaje. este o fiinta care se afirma ca individualitate în confruntarea cu ceilalti si cu evenimentele si uneori chiar cu sine – de unde rezulta si latura psihologica a romanului).

Tot aici încadram si personajul modern Otilia care cere de la sine o tehnica cât se poate de moderna de caracterizare. îl cunoastem ca pe un roman realist – clasic. el este pe cât se poate de modern pentru ca exista o ambiguitate excesiva a personajelor pentru ca ele desi urmaresc un anume tipar. desi.Ce este foarte interesant la acest roman este ca. imprevizibile. în care tipologiile îsi fac prezenta cel mai adesea. totusi deraiaza de la aceasta si le face dupa parerea mea. .

De exemplu daca expresia fetei ei.Spre deosebire de celelalte personaje pentru care autorul gaseste cu usurinta tiparul în care s-ar încadra.trasaturile ei fizice ar veni sa sustina o anume trasatura dominanta de caracter. . ceea ce-i stârneste si mai mult curiozitatea. I se creeaza cititorului un sentiment al confuziei. tenul. imediat autocaracterizarea personajului ar anihila-o. personajul Otilia este o fiinta a contradictiilor.

cum zicea Balzac dar totusi ele sunt imagini rasturnate.defectul. deformate ale muribundului care se priveste în oglinda). dar care nu diminueaza din intensitatea calitatii ci o anuleaza de tot. daca stam bine si ne gândim este pe cât se poate e adevarat (o Otilie ca a lui Calinescu se poate înlocui oricând în realitate si confrunta cu ea.Aceasta ambiguitate a personajelor parca ar fi facuta pe principiul YING-YANG. adica or fi ele niste „fiinte de hârtie”. o calitate a unuia din personaje îsi gaseste corespondentul . . dar care îsi gaseste o proiectie a eternitatii într-un personaj. Referitor la faptul ca „romanul a înlocuit ideea de eternitate”.

un mizantrop si un Nosferatu (referindu-ne la asemanarea fizica) „aici nu sta nimeni” este pusa în corespondenta cu replica de la sfârsit – de aici si caracterul circular al romanului.Banala replica de la începutul romanului a lui mos Costache Giurgiuveanu. Tot prin aceasta replica. mos Costache anticipeaza finalul în care nu mai apare nimeni. Reluarea acestei replici „aici nu sta nimeni” îmi sugereaza ideea de eternitate. nici din clanul Giurgiuveanu. dar o altfel de eternitate. . care este personajul pivot al romanului. nici din clanul Tulea.

autorul alege tehnica balzaciana. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica si as zice eu si credibilitate. ipohondrul. Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avatarul.Diferentiem foarte bine între deznodamânt (momentul întâlnirii lui Pascalopol cu Felix. . gelosul). În portretizarea personajelor. acesta din urma nu reuseste sa o recunoasca pe Otilia în poza aratata de Pascalopol) si epilog –> revenirea pe aceasta strada Antim a eroului în cautarea doveziilor si certitudinilor ca atât Olilia cât si dragostea pe care i-au purtat-o acestia au existat vreodata.

Calinescu reuseste sa îsi puna în evidenta elementele de modernitate care reusesc sa încadreze romanul „Enigma Otiliei” undeva în „balzacianism fara Balzac” (Nicolae Manolescu). Acesta a fost un argument în plus ca desi este un roman de tip balzacian. de amestec si usuratate” putem sesiza ca este construit pe acelasi principiu ca si al personajului Otilia – un principiu contradictoriu si chiar ambiguu. . Tinând cont de tot ceea ce înseamna si este o enigma „acel amestec de luciditate si strengarie.Am putea spune si despre titlu ca este un element de modernitate.

Baltagul -roman interbelic traditional- .

"Ceahlaul literaturii romane". are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala.Mihail Sadoveanu. Viata satului romanesc este principala tema a epicii sadoveniene.Calinescu. moldoveanul cu viata aspra ca si meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza prozatorul in legenda de la inceputul romanului "Baltagul"). Taranul sadovenian este locuitorul de la munte. cum l-a numit Geo Bogza. “Stefan cel Mare al literaturii romane" cum i-a spus G. taranul lui Sadoveanu se particularizeaza prin cateva trasaturi specifice: . intrucat "taranul roman a fost principalul meu erou”. marturisea Sadoveanu. Puternic individualizat in literatura romana.

taranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepti. mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane. tin in sufletul lor dureri nestinse. se retrag in mijlocul naturii sau rabufnesc cu violenta.-taranul. cu un acut simt al dreptatii si al libertatii. . ca pastrator al lumii vechi. implinindu-si dreptatea. . aparatori ai unor principii de viata fundamentale statornicite din vremi imemoriabile.rabdatori in suferinta. arhaice si patriarhale .

conflictul. o «Miorita» in dimensiuni mari" (George Calinescu). aceea a existentei duale ciclice.Romanul "Baltagul" a aparut in noiembrie 1930 si este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu. Versul moto. conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele . de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei). discursul epic simplu. “Baltagul” are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: "Saiga" (setea de implinire a actului justitiar. "Dolca" (ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios). motivul. "Miorita" (tema./ Mai chiama si-un cane". succesiunea existentiala" de la viata la moarte si din nou la viata. careia Sadoveanu ii da o noua interpretare. "Stapane. argumenteaza viziunea mioritica asupra mortii. stapane.

aparand principii de viata fundamentale. sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii vechi.mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman). Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc. restrangand descrierea si dezvoltand actiunea prin construirea unor "caractere puternice. cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o balada populara: "Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai . Mihail Sadoveanu a pus accentul pe observatie. a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii. statornicite din vremuri imemoriabile. In romanul "Baltagul". probabil. acesta fiind. variate sau pitoresti". cu un mod propriu de a gandi. al traditiilor si al specificului national.

al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. Acest labirint. dar si labirint. care inseamna secure cu doua taisuri. aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata: Vitoria porneste in cautarea sotului din interior. cat si un labirint exterior. cu drumurile sale serpuite. Referitor la motive si simboluri observam direct titlul romanului care este categoric semnificativ: cuvantul "baltag" poate veni de la grecescul "labrys". al framantarilor sale de la neliniste la banuiala apoi la certitudine.putin sentimentalism decat in acest roman" (Nicolae Manolescu "Sadoveanu sau Utopia cartii"). In roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul serpuit pe care il parcurge Vitoria Lipan in cautarea sotului. atat un labirint interior. . la lumina. din intuneric pentru a putea ajunge in exterior.

exista si un plan al actiunii. Perpessicius spunea ca . pe de alta parte.nasterea.Baltagul este romanul unui suflet de munteanca “. legate de cele trei momente. . moartea. nunta. reprezentat de un personaj simbolic: Vitoria Lipan.. cu traditiile si obiceiurile ei.Modele epice –Vitoria Lipan Scriitorul urmareste doua elemente ale existentei: pe de o parte viata taranului.

din gandurile. Este.Comparat cu un Hamlet feminin.portretul moral reiesind in mod indirect.Personaj principal si figura reprezentativa de erou popular. trasaturile din exterior spre interior. in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate. Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta semnelor si dupa experienta sa morala. respectarea legilor stramosesti si a datinilor "ea nu e o individualitate. la inceput. Vitoria Lipan isi duce la bun sfarsit ideile implinindu-si dorinta arzatoare de a afla . intuitiva si actioneaza in functie de acestea. asadar. naratorul conturand. faptele si vorbele eroinei. un personaj mitic si un personaj-simbol pentru taranul roman. intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara. ci un exponent al spetei" (George Calinescu).

Subiectiv vorbind cred ca Vitoria Lipan este un model de urmat.o femeie care stie sa se descurce si sa depaseasca orice situatie. Acest personaj este considerat un model epic datorita darzeniei de care da dovada femeie fiind.adevarul si mai ales de a se razbuna(de a face dreptate). care nu renunta usor la ideile sale si care isi continua viata fara sa arate nici un moment ca inlauntrul sau lucrurile nu sunt chiar asa cum par. .

Maitreyi .

Cei doi apartin unor culturi diferite (orientala si occidentala) .Romanul Maitreyi de Mircea Eliade . (Perpessicius) . pentru ca valorifica trairea cat mai intensa . de catre personaje . fiica aristocratului indian Narendra Sen “ Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale umanitatii” . Prin povestea iubirii imposibile dintre inginerul englez Allan si exotica Maitreyi . este un roman al experientei si al autenticitatii . a unei experiente definitorii cum este iubirea . în plan interior . iar incompabilitatea se datoreaza diferentelor de mentalitate . a aparut in 1933 . . civilizatie si religie . amintind de cupluri precum Romeo si Julieta sau Tristan si Izolda .

cercetând caietele . un englez de douazeci si patru de ani . cu buzele carnoase si rasfrânte . de fecioara bengoleza crescuta prea plin . . Naratorul încearca . pe baza însemnarilor facute de autor în cei trei ani petrecuti în India . sa-si aminteasca momentul în care se îndragostise de Maitreyi .Romanul debuteaza cu starea de incertitudine a lui Allan . La început aceasta i se paruse urâta cu “ochii ei prea mari si prea negrii . ca un fruct trecut în copt . cu sânii puternici .

Dupa vindecare .Allan . aflat la începutul carierei sale în India . Narendra Sen îl sprijina pe Allan sa ocupe un loc de inspector intr-o zona de jungla . merge în vizita la profesorul Narendra Sen si Maitreyi i se pare acum mult mai frumoasa . inginer englez . inginerul îl invita sa locuiasca la el pe perioada cat va sta în India . dar acesta se îmbolnaveste . .

sora Maitreyiei. care îi plac mult lui Tagore”. Allan se simte ca in fata unei sfinte cand vede camera fetei. care are un pom al ei. Allan învata salutul traditinal si încetul cu încetul se împrieteneste cu Maitreyi. cat si al civilizatiei indiene. si pe care îl hraneste. atat in domeniul literaturii. Tânara de saisprezece ani avea o vasta si profunda cultura.Venit dintr-o alta civilizatie. El o invata pe ea frantuzeste. Puternic impresionat si emotionat. dar si in domeniul frumosului. El este fascinat de povestea micutei Chabu. . iar ea îl invata bengaleza. Tânarul european este mirat de firea inocenta si naiva a fetei si de faptul ca scria “poeme filozofice .

Între cei doi se manifesta o atractie irezistibila ce scapa de sub control :ea i se daruieste intr-o noapte. Cei doi schimba autografe pe care le scriu pe carti. vorbesc despre casatoria indiana. Allan se gandeste din ce in ce mai des la casatorie. Apoi Maitreyi îi daruieste o coronita de iasomie. Ea îi marturiseste ca l-a iubit treisprezece ani pe gurul ei Robi Thakkur. ceea ce duce la o apropiere. despre care Allan afla mai tarziu ca este semnul logodnei.Autenticitatea romanului este reflectata prin ilustrarea framantarilor interioare ale lui Allan. din dorinta de a intelege exact sentimentele pe care le are pentru Maitreyi. mai ales ca asista la o nunta si este coplesit de simpatia moderna a doamnei Sen. pe care o intelege gresit. si ca acum nu îl .

Iubirea dintre Allan si Maitreyi culmineaza cu mirifica lor logodna . În continuare romanul prezinta nefericirea profunda si bulversata a celor doi îndragostiti . ca doi serpi încolaciti si eroul primeste botezul logodnei . Ea îi da lui Allan inelul de logodna din fier si aur . de puternici trairi interioare . Ritualul acestei nunti compune o scena încarcata de vraja . divulga parintilor o scena între cei doi . oferita de Maitreyi dupa un ceremonial sobru ireal de frumos . Întâmplator . .mai iubeste pentru ca a descoperit dragostea adevarata . fapt ce determina ruptura dintre Allan si familia Narendra Sen . Chabu .

apoi încearca o relatie cu o tânara nemtoica Geurtie .Narendra Sen facand atac de cord . o evreica finlandeza si se simte dezgustat de aceasta aventura . Finalul romanului îl reprezinta replica lui Allan . s-a sinucis . În numele iubirii .Allan se retrage in Himalaya unde are o relatie amoroasa cu Jeni Isaac . Maitreyi . sora mai mica . De altfel . iar Chabu . dorind sa stie daca Maitreyi îl iubise cu adevarat : “si daca n-ar fi fost o pacaleala a dragostei mele ? De ce sa cred ? De unde stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei . Ea îsi dorea sa fie izgonita de acasa pentru a-l putea urma pe Allan . drama familiei este cutremuratoare . savârseste prin a se darui unui vanzator de fructe . “ .

fiind un erou în cautare de certitudini. El este un personaj analitic. deoarece el relateaza la persoana I sentimentul de iubire reciproca. cauta explicatii. Allan este un personaj lucid. despica firul în patru. Sen care pare sa încurajeze pâna la complicitate aproprierea celor doi. caldura cu care este primit si onoarea cu care este tratat de familia inginerului. fapt ce argumenteaza si autenticitatea romanului. Allan este personajul narator.Allan este personajul principal al romanului si întruchipeaza tipul indragostitului lucid si analitic. Tulburarile si framîntarile permanente ilustreaza firea dilematica a eroului care analizeaza în mod obiectiv elementele realitatii traite. care traieste o poveste de iubire exotica si ciudata pentru un european. .

este o îmbinare de nevinovatie virginala si un rafinament de iubiri patimase. dar fara sa treaca granitele impuse de religia lor. reportajul. dar ei îl adoptasera altfel. naratiunea la persoana I. în care se îmbina mai multe specii literare: jurnalul. deoarece nu poate întelege sinuozitatile subtile ale atitudinii ei. care îl contrazice pe Allan. Maitreyi are un comportament ambiguu. . o tânara bengaleza de saisprezece ani. fiind si primul roman exotic din literatura româna. spiritual. Romanul ”Maitreyi” de Mircea Eliade ilustreaza mitul cunoasterii si al fericirii prin iubire. eseul. Maitreyi.Mentalitatea de european a lui Allan îl face sa interpreteze atitudinea lor ocrotitoare ca un imbold spre mariaj.

Între „Scylla inimii” si „Charybda ratiunii” .

. conform lui Blaise Pascal este „Ultima noapte de dragoste. întâia noapte de razboi” a lui Camil Petrescu. nu a fost niciodata atât de bine evidentiata ca acum.deci. o dubla miscare: integrarea povestirii cotidiene în ansamblul verbal si luarea de distanta fata de informatie”.Aceasta dilema am putea spune ca este ubicua în marile romane ale perioadei interbelice. atât de prezenta în romanele lui Camil Petrescu. Liviu Rebreanu si Hortensia Papadat-Bengescu. O opera ce puncteaza îndeosebi intre „Scylla inimii” si „Charybda ratiunii”. Operele acestor trei mari scriitori pot fi integrate de asemenea în „realismul fenomenologic ” al lui Michel Butor: „Realismul fenomenologic presupune. Introspectia.

Elemente extrem de banale puncteaza tractul existential camilpetrescian.Putem spune ca aceasta opera este un roman de romane. Acest roman poate fi inclus în categoria romanelor ionice si are ca tema principala omul structural. romanul de razboi. într-o anumita maniera din care rezulta un roman de geniu. însa. romanul de dragoste si romanul social. incluzând astfel romanul psihologic.Manipularea acestora se face. . De aici se pot observa anumite similaritati cu „În cautarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust.

razboiul are functie catharctica. constientizarea esecului. Protagonistul operei este intelectualul Stefan Gheorghidiu. . autentic. sa se elibereze. caracterul unic. Un motiv ce constituie subiectul operei este gelozia.În esenta. în romanul lui Petrescu.Razboiul este de asemenea o tema care se regaseste pregnant în cadrul operei. Întregul câmp al sensibilitatii e lasat în imediatitatea indoielii torturante. inebranlabil al razboiului. coeziunea operei camilpetresciene. Prozatorul obisnuieste a-si presara opera cu butade personale. de fapt.Se poate observa clar. ce încearca asiduu de-a lungul operei sa-si regaseasca identitatea . sa-si curete constiinta. caracterul ecletic si ectetic validându-se si la nivel ideatic. a tribulatiilor unei constiinte care se alieneaza. ce reprezinta.

Asadar. .Gelozia se încearca a fi de mai multe ori justificata prin relativizare. sesizându-se astfel umanitatea personajului. mitul androginului nu are functionalitate pentru ca el percepe absolutul. în ciuda logicii exacerbate. pe când femeia fiinteaza doar în orizontul relativului. Personajul incearca sa judece cât se poate de obiectiv si ca om structural el încearca sa fie logic. atât de logic incât se transsubtiaza în personaj negativ. practic. pentru ca. e dogmatic. însa. ce evolueaza spre antierou. Pentru omul structural. Gheorghidiu este un personaj rotund. Cuplul format cu Ela este unul bazat pe mitul androginului. cei doi se afla la poli opusi.

coplesit de ideea esecului. un urphaenomen. atâta drama. la început. ne arata câta drama poate încapea în existenta unui muritor. caci operele sale sunt catalogate prin structura:" Câta luciditate. Camil Petrescu ne ofera prin "Ultima noapte de dragoste. pentru a termina prin a fi un cazuist sentimental.. întâia noapte de razboi". imaginea omului structural. În concluzie.” .Aceasta iubire este pentru Gheorghidiu.

Gh. 2003 B. E – Istoria literaturii române contemporane. – Poetica romanului românesc interbelic. Lazăr. George – Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Editura Demiurg. Editura Corint. Ana-Maria Chemencedji. Bucureşti. Bucureşti. Repere teoretice şi aplicaţii la manualele pentru clasele a XI-a şi a XII-a – Eugen Simion (coordonator). 1995 • . M. 1986 Crohmălniceanu. Dorica Boltaşu. Paicu. Piteşti. Bucureşti. 2006 Eseul. 2007 Hermeneutică şi naratologie aplicată – Emilia Boghiu. Editura Niculescu. Bucureşti. Grup Editorial Art. Clasele IX – XII – Mioriţa Got.BIBLIOGRAFIE • • • • • • • • • • • • • • A. Gal. Bucureşti. 1998 Paleologu. Editura Nemira. Editura Vitruviu. Studiul de caz şi dezbaterea. Humanitas. – Literatura română între cele două războaie mondiale. spirit al amplitudinii. Editura Eurocart. Bucureşti. Florina Rogalski. Mimi Gramnea. Editura Minerva. Bucureşti. Lăcrămioara Mutoiu. 1989 Manolescu Nicolae – Arca lui Noe. 1998 Lovinescu. Alexandru – Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu. Bucureşti. Lupu. 1972 Glodeanu. Studii critice şi teoretice Călinescu. Manual pentru clasa a XI-a – Eugen Negrici (coordonator). Ed. Manuale şi auxiliare didactice Limba şi literatura română. Ed. Bucureşti. Teme pentru bacalaureat: Studii de caz şi dezbateri – L. Bucureşti. I . Rodica Lungu. 1980 Muşat Carmen – Romanul românesc interbelic. 2007 Soviany. Editura Minerva. I. Editura Minerva. Bucureşti. Eugen – Mircea Eliade. Editura Minerva. Iaşi. Octavian Limba şi literatura română. 2008 Literatura română. Eseu despre romanul românesc. M. Ovid.III. Libra. 1997 Simion. Elena Oproiu. S. V.

SUPORT ELECTRONIC Designers & Producers: • Avram Daniel-Nicolae • Deaconu Ioan • Dumitrescu Robert-Constantin • Radu Lucian-Andrei Colaboratori: Mutu Alexandru .

Profesor Coordonator ISTRATE AMALIA .