Prezentare generala a textelor

Ideea de latinitate si de dacism se poate remarca prin texte precum LaItalia de Gheorghe Asachi scris in perioada prepasoptista, Memento mori de Mihai Eminescu aparut in epoca marilor clasici si Revolta fondului nostrunelatin de Lucian Blaga, scris in perioada interbelica. La Italia de Gheorghe Asachi In poezia La Italia de Gheorghe Asachi sunt puse in valoare atat maretiacivilizatiei romane cat si influenta pe care a avut-o Imperiul Roman asupra Daciei. In prima strofa ne sunt prezentate asezarea geografica a imperiului roman(Cungiurate de mri gemeni, mprite de-Apenin), dar si un personaj care a influentat viata sociala din Roma si anume ginta Cornelia (Undre mndre monumente ale domnitoarei ginte). Prin cuvantul ginte se face referire la monumentele inchinate gintei Cornelia. De asemenea se precizeaza si de numele antic al imperiului roman si anume Ausonia. In versurile Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin se pune in evidenta asezarea in josul Italiei si ca acolo nu este tot timpul senin. In a patra strofa se descrie victoria Imperiului roman asupra Daciei, dar si procesul de romanizare prin care a trecut poporul geto-dac, altfel zis strofa aceasta ne prezinta inceputul simbiozei ( latinizarii) poporului roman cu cel dac,rezultand mutarea unei parti din poporul roman pe taramul dac. In urma acestei mutari si a convietuirii celor doua popoare, a rezultat latinizarea poporului dac care a devenit un popor latin. In urma simbiozei a rezultat limba, legile, numele romanilor si obiceiurile pastrate si acum. V urez, frumoase rmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mri gemeni, mprite de-Apenin, Unde lng laurul verde crete-olivul cel ferice, Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin, Undre mndre monumente ale domnitoarei ginte nviaz mii icoane la aducerea aminte! V urez... c cine poate fr dor, fr-umilin, Acea pulbere s calce, al eroilor mormnt, Ce n curs de ani o mie a sttut n biruin -astzi vii sunt prin esemple de virtute i cuvnt, nct n asemnare nu a fost, subt orice nume, Mai mre, nimic, nici trainic, de cnd omul este-n lume! Pe a Tibrului es Roma tbrt-i ca un munte Din palaturi surupate i mormnturi adunat, ntre care Capitolul o crunt nal frunte Ce de barbari i de timpuri cu respect i s-a pastrat; Unde un popor de statui, a lui Fidias urzire, Vnta Greciei -a Romei mi arat la privire.

ntre surupate temple, obelisce i coloane, Ca un turn de fier ntreag st colona lui Traian; Pre ea vd: Istrul se pleac Iasienei legioane, Cum cu patria sa pere-a Decebalului otean i cum n dearta Dacie popor nou se-ntemeiaz, De-unde limba, legi i nume a romnilor dereaz.

Memento mori de Mihai Eminescu In opera Memento mori de Mihai Eminescu se pune in prim plan evocarea epocilor in care omenirea a creat niste civilizatii extraordinare pentru vremea lor ,dar care au avut parte si de un sfarsit, in functie de diferite circumstante. . Titlul insusi reproduce un adevar teoretic antic, drag imparatului Marcus Aurelius, "Memento mori" adica "Aminteste-ti ca vei muri".