Lucian Blaga: „Omul e capturat de un destin creator”

Educația – artă a învățării

Educatorul-artist

Autorul-profesor

Scenariul

Ficțiunea didactică

.lipsă a capacității de „a sesiza și vibra în fața frumosului”.

Incapacitatea individului de a se raporta la „operele posibile” .

.

.

cea a confortului.  la o funcție. adăugată ulterior la funcţiile tradiţionale.  la lipsa de stil. precum şi la mentalitatea că “nimic nu e prea mult”.Termenul de “kitsch” se referă la:  epoca genezei sale estetice. .

 Criteriul antifuncţionalităţii.Criteriul aglomerării fără limite.  Criteriul heterogenităţii.  Criteriul de „autenticitate” kitsch.  .

 e)Principiul confortului.  c)Principiul sinesteziei.a)Principiul inadecvării.  b)Principiul acumulării.  d)Principiul mediocrităţii.  .

 kitsch-ul în arhitectură: Viollet-le-Duc Arhitectură .

mediocritatea . cumularea efectelor 3. sinestezia 4. disproporţia dintre mijloacele folosite şi tema sau scopul implicat 2.kitsch-ul în literatură  kitsch-ul muzical ~ factorii fundamentali ai kitsch-ului muzical sunt:  1.

Ochii negri. kitsch romantic: muzica ţiganească 3. Paloma 2.~ genuri de muzică kitsch: 1. kitsch kitsch: adaptare pentru orchestră de blues a unei teme de Berlioz din muzica ungurească 4. kitsch erotic: voci dulcege şi cântece cu dublu înteles . kitsch exotic: Dunărea albastră.

 kitsch-ul turismului  kitsch-ul religios  kitsch-ul ştiinţei .

~Frumosul este ceva suplimentar~ .

el este cel puţin modul estetic al vieţii de toate zilele.  Kitsch-ul este blând.  Dacă kitsch-ul nu este artă. insinuat.  Kitsch-ul e ca “Fericirea”. avem nevoie de ea în fiecare zi  . permanent și omniprezent.Kitsch-ul este produsul succesului incontestabil. pe plan universal.

Argumentul psihologic Argumentul ontologic Argumentul gnoseologic .

• Bunul simț • Existența noastră cotidiană este impregnată de estetic Argumentul psihologic Argumentul ontologic Argumentul gnoseologic • Empatia • Trasnspunerea .

 Cele care vizează formarea capacităţii de a percepe şi aprecia valorile estetice (obiective externe): identificarea şi cultivarea simţului estetic formarea gustului estetic formarea judecăţii estetice formarea atitudinii estetice .

însuşirea tehnicilor de exprimare artistică. a originalităţii. cultivarea stilului individual. . Cele care vizează dezvoltarea capacităţii de a crea valori estetice (obiective interne). formarea deprinderilor şi abilităţilor cerute de specificul creaţiei în diverse domenii ale artei. identificarea şi cultivarea aptitudinilor estetice.

 finalităţi tehnice şi profesionale.finalităţi naţionale şi sociale.  finalităţi estetice propriu-zise.  .

• Metoda incitării de interese culturale • Metoda conversaţiei pe teme • Metoda a exerciţiului.fie de valorificarea . principiul înţelegerii şi situării contextuale a fenomenului estetic. principiul perceperii globale. principiul receptării creatoare a valorilor estetice.fie de receptare. unitare a conţinutului şi a formei obiectului estetic.    principiul educaţiei estetice pe baza valorilor autentice.

*înfăptuirea esteticului din arta cuvântului. *preţuirea.Educaţia literară îşi propune ca obiective următoarele: *cunoaşterea. . *înfrumuseţarea vorbirii şi exprimării scrise.

ghicitori  Vârsta şcolară mare – romane .Înfăptuirea educaţiei literare pe vârste:  Copilul de vârstă preşcolară – limbajul corect  Vârsta şcolară mică – basme.

Cum se înfăptuieşte concret educaţia muzicală?  la vârsta preşcolară – ritmul muzicii  la vârsta şcolară mică – în postura de auditor  la vârsta şcolară mijlocie – predarea sistematică a elementelor de teorie muzicală  la vârsta şcolară mare – elementul teoretic .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful