LANTUL SUPRAVIETUIRII Insiruirea actiunilor care se efectueaza in cazul unei victime aflate in SCR in scopul supravietuirii acesteia reprezinta

LANTUL SUPRAVIETUIRII. Prima veriga a acestui lant indica importanta recunoasterii persoanelor cu risc de SCR si apelarea serviciilor de urgenta in speranta ca interventia precoce poate preveni SCR. Verigile din mijloc integreaza CPR-ul si defibrilarea drept componente fundamentale ale resuscitarii precoce pt revenirea la viata. CPR-ul precoce poate dubla sau tripla supravietuirea in SCR prin FV instalat in afara spitalului.Efectuarea doar a CTE este de preferat decat nimic.Inceperea resuscitarii cardiopulmonare si defibrilarea in SCR prin FV din afara spitalului in primele 3-5 min de la instalarea acestuia conduce la o rata a supravietuirii de 49-75%. Fiecare minut de intarziere a defibrilarii reduce probabilitatea de supravietuire cu 10-12%. Veriga finala in lantul supravietuirii se refera la ingrijirile post resuscitare si are ca scop conservarea functiilor vitale in special pe cele ale creierului si cordului. In spital,importanta recunoasterii precoce a pacientului critic si alertarea precoce a echipei medicale de urgenta care sa administreze tratamentul adecvat prevenirii instalarii SCR, sunt general acceptate. De-a lungul ultimilor ani, importanta ingrijirilor si trat post resuscitare, descrise in cea de-a patra veriga a lantului supravietuirii,a capatat o tot mai mare importanta.Diferentele in ceea ce priveste terapia post reuscitare s-au reflectat diferit in prognosticul pacientilor. ATENTIE!! Lantul supravietuirii este tot atat de puternic cat cea mai slaba veriga a sa. TOATE cele 4 verigi ale lantului supravietuirii trebuie sa fie puternice.

BLS la adulti INCONSTIENT ? I STRIGA DUPA AJUTOR I DESCHIDE CAILE AERIENE I NU RESPIRA NORMAL ? I SUNA LA 112 I EFECTUEAZA 30 COMPRESII TORACICE I 2 RESPIRATII DE SALVARE 30 COMPRESII BLS implica urmatoarea secventa de actiuni: 1. asigurati-va ca atat victima cat si salvatorii sunt in siguranta 2. verificati starea de constienta a victimei astfel: scuturati-o usor de umeri si intrebati cu voce tare:Va simtiti bine? 3. Daca victima raspunde: - lasati victima in pozitia in care ati gasit-o, asigurati-va ca nu este in pericol - incercati sa aflati ce s-a intamplat cu victima si cereti ajutor daca este nevoie - reevaluati victima regulat Daca victima nu raspunde: - strigati dupa ajutor - intoarceti victima pe spate si deschidetii-i caile aeriene prin ridicarea mandibulei - puneti mana pe fruntea victimei si impingetii-i usor capul spre spate - cu varfurile degetelor celeilalte maini pozitionate sub barbia victimei, ridicati barbia pt a deschide caile aeriene

4. Mentinand caile aeriene deschise, priveste, asculta si simte respiratia victimei:

- priveste miscarile toracelui - asculta la gura victimei zgomotele respiratiei - simte aerul expirat de victima pe obrazul tau - decide daca victima nu respira, respira anormal sau respira normal In primele minute dupa instalarea stopului cardiac victima mai poate prezenta respiratii rare, inegale, superficiale si zgomotoase. Nu confundati aceste respiratii cu respiratiile normale. Priveste, asculta si simte ,timp de cel mult 10 sec,pentru a decide daca victima respira normal.Daca ai dubii in ceea ce priveste respiratia victimei, actioneaza ca si cand victima nu respira normal. 5. Daca victima respira normal: - asezati victima in pozitie de siguranta - trimiteti pe cineva sau mergeti sa chemati ajutor- sunati la 112 - continuati sa evaluati respiratia normala Daca victima nu respira normal sau nu respira deloc - trimiteti pe cineva dupa ajutor si incercati sa obtineti un AED daca se poate daca sunteti singur, folositi tel mobil pt a alerta 112, parasiti victima doar daca nu aveti alta optiune Incepeti CTE dupa cum urmeaza: - ingenuncheati de o parte a victimei - plasati eminenta palmei pe mijlocul toracelui victimei (pe jumatatea inferioara a sternului) - plasati eminenta celeilalte palme peste prima - incrucisati degetele celor doua maini si asigurati-va ca nu apasati pe coastele victimei. Tineti bratele drepte.Nu apasati pe abdomenul superior sau pe extremitatea xifoida a sternului - pozitionati-va vertical deasupra pieptului victimei si comprimati sternul cu cel putin 5 cm (fara sa depasiti 6 cm) - dupa fiecare compresie,lasati toracele sa revina la normal, fara a pierde insa contactul dintre maini si stern; repetati miscarea la o frecventa de cel putin 100/min (fara a depasi insa 120/min) - compresiile si reculul sternului se vor face in perioade egale de timp 6. Combinati compresiile toracice cu respiratii de salvare - dupa 30 compresii deschideti din nou caile aeriene prin manevra de ridicare a fruntii, mandibulei si barbiei - pensati narile cu primele doua degete ale mainii care apasa fruntea - lasati gura sa se deschida mentinand barbia ridicata - inspirati si apoi pasati-va buzele in jurul gurii victimei asigurandu-va ca realizati o bunaa etanseizare - suflati constant in gura victimei urmarind ridicarea toracelui, timp de 1 sec, ca intr-o respiratie normala: aceasta este o respiratie de salvare eficienta - mentinand deschise caile aeriene, luati gura de pe gura victimei si urmariti reculul toracelui victimei(coborarea toracelui) - inspirati din nou si suflati din nou in gura victimei pt a obtine in total 2 respiratii de salvare eficiente. Cele 2 respiratii nu vor dura in total mai mult de 5 sec. Apoi pozitionati din nou rapid mainile pe sternul victimei, in pozitie corecta si efectuati alte 30 compresii. - continuati cu compresii si ventilatii de salvare intr-un raport de 30:2 - opriti-va pentru reevaluarea victimei numai daca aceasta incepe sa se trezeasca: misca, deschide ochii sau respira normal.In caz contrar nu intrerupeti resuscitarea. Daca respiratiile de salvare initiale nu au ridicat toracele victimei similar unei respiratii

normale, atunci, inainte de reluarea unui nou ciclu faceti urmatoarele: - priviti in gura victimei si indepartati eventualele obstructii - reverificati daca extensia capului si ridicarea mandibulei a fost executata corect - nu incercati mai mult de 2 respiratii de fiecare data inainte de a reveni la compresiile toracice Daca sunt prezenti mai mult de 1 resuscitator, celalalt va prelua CPRul dupa fiecare 2 min pt a evita epuizarea resuscitatorului. Asigurati-va ca schimbul resuscitatorilor se face in cel mai scurt timp posibil pt a minimaliza intreruperea CTE. CPR-ul doar cu compresii toracice se va face in urmatoarele situatii: - nu sunteti antrenat sau nu doriti sa efectuati ventilatii de salvare -daca se fac doar CTE atunci acestea vor fi facute continuu, cu o frecventa de cel putin 100/min (fara a depasi 120/min) 7. Nu intrerupeti resuscitarea pana cand: - soseste o echipa de profesionisti care preia cazul - victima se trezeste: misca, deschide ochii, respira normal - resuscitatorul este epuizat

Recunoasterea SCR Verificarea pulsului carotidian (sau a oricarui alt puls) nu este o metoda precisa pentru confirmarea sau infirmarea prezentei circulatiei, atat pentru resuscitatorii laici cat si pentru profesionisti. Atat profesionistii, cat si resuscitatorii laici, intampina dificultati in aprecierea respiratiei la victimele inconstiente.Aceasta se intampla deoarece victima poate prezenta gaspuri ocazionale in primele minute dupa instalarea SCR (40%).Resuscitatorii laici vor fi invatati sa inceapa CPR imediat, daca victima este inconstienta si nu respira normal. Se va insista in timpul instruirii resuscitatorilor asupra faptului ca prezenta respiratiei agonice (gaspuri) este o indicatie de incepere imediata a CPR Respiratiile initiale de salvare La adultii care necesita CPR, cauza primara de SCR este de regula cardiaca CPR-ul va incepe cu compresii toracice mai degraba decat cu ventilatii. Nu se va pierde vremea cu inspectarea cavitatii bucale pentru corpi straini decat atunci cand respiratiile de salvare nu reusesc sa ridice toracele. Ventilatia Nu sunt cunoscute inca volumul tidal optim,frecventa respiratorie si concentratia de oxigen in aerul inspirat necesare in timpul CPR-ului care sa asigure o oxigenare adecvata si eliminarea CO2. In timpul CPR , fluxul sanguin pulmonar este subtantial redus, de aceea un raport ventilatie-perfuzie adecvat poate fi mentinut cu volume tidal si frecvente ventilatorii scazute. Hiperventilatia este daunatoare deoarece creste presiunea intratoracica, scade intoarcerea venoasa spre inima si scade debitul cardiac. Pauzele in CTE scad supravietuirea. Resuscitatoii vor administra fiecare respiratie de salvare timp de aprox 1 sec, cu un volum suficient pt a face toracele sa se ridice, insa evitand ventilarea prea rapida sau fortata. Timpul necesar pt a efectua 2 respiratii de salvare nu va depasi 5 sec. Aceste recomandari se aplica tuturor formelorde ventilatie din timpul CPR, inclusiv ventilatiei gura la gura, ventilatiei cu masca si balon, cu sau fara suplimentare de

oxigen. Compresiile toracice Compresiile toracice genereaza un flux sanguin mic dar esential pt creier si miocard si cresc succesul defibrilarii. Tehnica corecta a compresiilor toracice: rata compresiilor = min.100/min adancimea compresiilor cel putin 5 cm (pt un adult), fara a depasi 6 cm permiteti reculul complet al toracelui dupa fiecare compresie aproximativ aceeasi durata de timp pt compresie ca si pt relaxarea toracelui Resuscitatorii pot fi monitorizati pt a obtine compresii cu frecventa si adancimea adecvate cu sisteme tip feedback incorporate fie in AED, fie in defibrilatoarele manuale, fie alte sisteme destinate acestui deziderat. CPR numai cu compresii toracice O parte a personalului medical, precum si resuscitatorii laici au o aversiune in a practica ventilatie gura la gura, mai ales daca victima este o presoana necunoscuta.Studii efectuate pe animale au demonstrat ca CPR-ul doar cu compresii toracice poate sa fie la fel de eficient ca si asocierea compresii-ventilatii in primele minute ale stopului non-asfixic..Daca caile aeriene sunt deschise, gaspurile ocazionale si reculul toracelui pot asigura schimburi gazoase, insa acestea pot asigura doar ventilarea spatiului mort. Cercetari matematice si studiile pe animale au demonstrat ca CPR-ul doar cu compresii duc la spolierea depozitelor arteriale de oxigen in 2-4 min. La adulti, prognosticul CPR-ului doar cu compresii toracice este semnificativ mai bun decat prognosticul celor cu stop cardiac non asfixic la care nu s-a practicat CPR. Au existat cateva studii de stop cardiac la oameni care au demonstrat rezultate similare pt RCP doar cu compresii si RCP-ul cu compresii si ventilatii. Compresiile toracice fara ventilatii pot fi suficiente doar la pacientii aflati in primele minute de SCR. CPR-ul doar cu compresii nu este insa la fel de eficient ca si CPR-ul standard la cei cu SCR de cauza non-cardiaca (ex. Inecati, sufocati) atat la adulti cat si la copii. Iata de ce, compresiile toracice combinate cu ventilatii, reprezinta metoda ideala de CPR atat pt resuscitatorii laici , cat si pt profesionisti. Salvatorii laici vor fi incurajati sa inceapa CPR doar cu compresii daca nu pot sau nu doresc sa administreze ventilatii de salvare, sau atunci cand sunt ghidati telefonic de un dispecerat specializat. Riscurile resuscitatorului Efecte fizice Incidenta efectelor adverse (febra musculara, dureri de spate, dispnee, hiperventilatie) este f mica in timpul CPR. Cateva studii pe manechin au demonstrat ca, urmare a oboselii resuscitatorului, adancimea compresiilor scade dupa 2 min de la inceperea CPR.Resuscitatorii se vor schimba la fiecare 2 min pt a preveni scaderea calitatii compresiilor datorata oboselii. Rotirea resuscitatorilor nu va intrerupe compresiile toracice. Riscuri in timpul defibrilarii

Studiile au demonstrat ca AED-urile sunt sigure indiferent de utilizator. Au fost raportate doar 29 evenimente adverse asociate defibrilarii.Doar unul dintre aceste 29 evenimente au fost raportate dupa 1997. Transmiterea de boli Au fost raportate f putine cazuri de transmisie de boli ca urmare a practicarii CPR. Trei studii au demonstrat ca utilizarea sistemelor de bariera au redus riscul transmiterii bacteriilor (studii de laborator). Deoarece riscul de transmitere a bolilor este f mic, se recomanda inceperea ventilatiilor de savare,chiar si fara dispozitive de protectie. Dcac victima este cunoscuta cu infectie severa se recomanda masuri de protectie adecvate. Pozitia de siguranta Exista cateva variante de pozitii de siguranta, fiecare cu avantajele ei. Nici una nu este perfecta pt toate victimele.Pozitia trebuie sa fie stabila, aproape de o adevarata pozitie laterala care sa sustina capul corect, fara sa existe nici un fel de presiune pe torace care sa interfere cu ventilata. Corp strain in caile aeriene (inecul) Corpul strain in caile areiene reprezinta o situatie rara de moarte accidentala, potential tratabila. Semnele si simptomele difera in obstructia usoara fata de cea severa. TRATAMENTUL OBSTRUCTIEI DE CAI AERIENE PRIN CORP STRAIN LA ADULT EVALUATI SEVERITATEA OBSTRUCTIEI I -------------------------------------------------------------------------------------I I ---------------------------------------------------------------OBSTRUCTIE SEVERA OBSTRUCTIE USOARA (TUSE INEFICIENTA) (TUSE EFICIENTA) I I I ---------------------------------------------------------------------INCONSTIENT CONSTIENT INCURAJATI TUSEA I I continua supravegherea ----------------------------------------------------INCEPE CPR 5 LOVITURI TORACICE pentru a surprinde o eventuala 5 COMPRESII ABDOMINALE deteriorare catre tuse ineficienta sau pana la indepartarea obstructiei Semne generale de obstructie a cailor aeriene prin corp strain: atacul survine in timpul mesei, victima se poate prezenta tinandu-si gatul cu palmele (tabelul de mai jos face diferentierea intre obstructia blanda si cea severa):

SEMNE

OBSTRUCTIE MODERATA

OBSTRUCTIE SEVERA

V-ati inecat?raspunde DA

nu poate vorbi, poate da din cap

Alte semne poate vorbi, tusi, respira nu poate respira, respira suierator Nu poate tusi desi incearca Inconstient ___________________________________________________________________________________ TERAPII ELECTRICE: AED DEFIBRILAREA AED-urile sunt dispozitive sigure, sofisticate, computerizate, care ghideaza verbal sau vizual resuscitatorii laici sau personalul medical pentru a defibrila in conditii de siguranta un pacient aflat in SCR. Functioneaza pe baza de baterii, sunt usor de utilizat, se produc si sunt disponibile in numar mare. AEDurile sunt sigure si eficiente chiar daca sunt utilizate de resuscitatori laici sau de personal antrenat in acest scop (in spital sau in afara acestuia). Utilizarea AED-urilor de catre resuscitatorii laici face posibila defibrilarea cu mult inainte de sosirea echipelor de specialisti. Analizeaza automat ritmul cardiac. Unele AED-uri sunt capabile sa detecteze miscarile spontane ale pacientului sau ale resuscitatorilor. Pot, de asemenea, sa ofere informatii referitoare la frecventa compresiilor toracice si adancimea acestora (pot analiza eficienta compresiilor toracice), prin aceasta pot imbunatati performanta resuscitarii.

SECVENTA UTILIZARII AED-URILOR

Algoritmul ERC de utilizare a AED-urilor este redat in figura de mai jos: INCONSTIENT? I -----------------------striga dupa ajutor I DESCHIDE CAILE AERIENE NU RESPIRA NORMAL ? I -----------------trimite sau pleaca dupa AED, suna 112 I CPR 30:2 PANA LA ATASAREA AED-ului I ANALIZA RITMULUI DE CATRE AED I I SE RECOMANDA SOC NU SE RECOMANDA SOC I I 1 SOC I I INCEPE IMEDIAT CPR 30:2 TIMP DE 2 MIN INCEPE IMEDIAT CPR 30:2 2 MIN I I CONTINUA PANA CAND VICTIMA SE TREZESTE:MISCA,DESCHIDE OCHII, RESPIRA NORMAL

1.asigurati-va ca atat victima cat si resuscitatorul sunt in siguranta 2.urmati secventa BLS-ului la adult daca victima nu raspunde sau nu respira normal, trimiteti pe cineva dupa ajutor si sa gaseasca si sa aduca un AED daca sunteti singur, folositi tel mobil pt a alerta serviciile de urgenta 112 parasiti victima doar daca nu aveti alta optiune 3.incepeti CPR conform secventei BLS-ului pt adult. Daca sunteti singur si aveti un AED la indemana, incepeti prin aplicarea defibrilatorului 4.de indata ce a sosit AED: porniti AEDul si atasati padelele pe pieptul dezgolit al victimei daca sunt mai multi resuscitatori, se va continua CPR-ul pana cand cealalta persoana ataseaza electrozii AED-ului pe pieptul victimei urmati indicatiile verbale/vizuale imediat asigurati-va ca nici o persoana nu atinge victima in timp ce AED-ul analizeaza ritmul 5.daca se indica soc asigurati-va ca nici o persoana nu atinge victima apasati butonul de soc conform indicatiilor reincepeti imediat CPR 30:2 continuati cf indicatiilor verbale/vizuale daca nu se indica soc incepeti imediat CPR folosind un raport compresii-ventilatii de 30:2 continuati cf indiatiilor verbale/vizuale 6.continuati sa urmati indicatiile AED-ului pana cand: soseste personal specializat care preia victima victima se treeste: misca, deschide ochii si respira normal resuscitatorul este epuizat

In orice situatie de stop cardiac nemonitorizat, personalul medical va efectua CPR corect pana la sosirea, montarea si incarcarea defibrilatorului.Nu se recomanda CPR de rutina (2-3 min) inainte de analiza ritmului si livrarea socului.

Utilizarea in siguranta a oxigenului in timpul defibrilarii Intr-o atmosfera imbogatita in oxigen, arcul electric creat de un defibrilator ale carui padele nu fac contact bun cu toracele poate genera flacara. Au fost raportate cateva cazuri de aprindere care au generat pacientului arsuri. Nu au fost raportate cazuri de aprindere atunci cand defibrilatoarele au folosit padele autoadezive.in doua studii pe manechin, concentratia de oxigen in zona de defibrilare nu a crescut atunci cand aparatura de ventilatie a fost atasata prin partea stanga a pacientului, iar sursa de oxigen se afla la cel putin 1 m de gura pacientului. Riscul aprinderii in timpul defibrilarii poate fi redus luand urmatoarele masuri de precautie:

indepartati masca de oxigen sau canula nazala si plasati-le la cel putin 1 m de torecele pacientului lasati balonul de ventilatie conectat la sonda traheala sau dispozitivul supraglotic de ventilatie. Alternativ, deconectati orice dispozitiv de ventilatie de sonda traheala sau dispozitivul supraglotic de ventilatie si plasati-l la cel putin 1 m de toracele pacientului in timpul defibrilarii. Daca pacientul este conectat la ventilator, de exemplu in sala de operatie sau sectie de ATI, lasati ventilatorul conectat . Daca deconectati tubulatura ventilatorlui, asigurati-va ca aceasta se afla la cel putin 1 m de pacient sau, si mai corect, opriti ventilatorul ( ventilatoarele moderne genereaza un flux mare de oxigen cand sunt deconectate).Pacientii din sectiile de terapie intensiva pot fi dependenti de PEEP (presiune expiratorie pozitiva) pentru a-si mentine oxigenarea, de aceea se recomanda ca acestia sa ramana conectati la ventilator in timpul defibrilarii (de obicei sursa de oxigen se afla la mare distanta de defibrilator). Minimalizati riscul aprinderii in timpul defibrilarii folosind padele autoadezive care sunt mult mai sigure decat padelele manuale.

Anumite modele mai vechi de dispozitive LUCAS pt CTE functioneaza generand o mare cantitate de oxigen in zona toracelui pacientului. Au fost masurate niveluri mari de oxigen la pacientii la care au fost folosite aceste dispozitive, mai ales la cei plasati in spatii mici, inchise, cum ar fi ambulantele. La acesti pacienti este necesara precautie in timpul defibrilarii. Tehnica obtinerii unui bun contact intre electrozi si torace Defibrilarea optima se obtine generand un curent prin miocardul fibrilant in conditiile unei impedante transtoracice minime. Impedanta transtoracica variaza considerabil, in functie de greutatea corporala, la adulti este de aprox 70-80 ohmi. Tehnicile descrise in cele ce urmeaza urmaresc sa plaseze electozii de defibrilare (padele autoadezive sau manuale) in pozitie optima, pt a minimaliza impedanta transtoracica. Raderea parului de pe torace Pacientii parosi au un contact prost al electrozilor cu toracele si aer interpus intre acestea. Acest fapt genereaza o impedanta crescuta, scade eficienta defibrilarii, creste riscul de arc electric si arsuri. Barbierirea rapida a toracelui inainte de plasarea electrozilor poate fi necesara , cu toate acestea nu intarziati defibrilarea daca nu aveti la indemana un aparat de ras. Forta de apasare asupra padelelor In cazul folosirii AED-urilor ne intereseaza doar ca padelele autoadezive sa fie bine lipite pe torace Pozitia electrozilor

Nu exista studii pe oameni care sa evalueze pozitia ideala a electrozilor de defibrilare in ceea ce priveste ROSC sau supravietuirea dupa SCR prin FV/TV. Se pare ca obtinerea maximului de curent transmiocardic in timpul defibrilarii se obtine atunci cand inima este plasata intre electrozii de defibrilare (in FV/TV ventriculii intre electrozi, in FiA atriile intre electrozi). De aceea pozitia optima a electrozilor poate fi diferita in aritmiile ventriculare si cele atriale. Multi pacienti au dispozitive electrice implantabile(pacemaker, ICD).Acesti pacienti ar trebui sa poarte bratari de avertizare. Aceste dispozitive pot fi distruse in timpul defibrilarii. Plasati electrozii la cel putin 8 cm de aceste dispozitive sau folositi o pozitionare alternativa a electrozilor (antero-lateral, antero-posterior). Patch-urile transdermice medicamentoase pot impieta bunul contact al electrozilor cu pielea generand arc electric si arsuri atunci cand electrozii sunt plasati direct peste patch in timpul defibrilarii.Indepartati patch-ul, curatati si uscati zona inainte de aplicarea electrozilor. Plasarea electrozilor in aritmiile ventriculare si stopul cardiac (conform indicatiilor de pe padele) Plasarea electrozilor (padele simple sau autoadezive) se face in pozitia conventionala stern-apex. Electrodul de dreapta (sternal) se va plasa in dreapata sternului, sub clavicula. Electrodul apical se va plasa in stanga liniei axilare medii, cam la acelasi nivel cu electrodul V6 pt EKG sau in zona de proiectie a sanului la femei.Aceasta pozitie nu trebuie sa se suprapuna peste san.Este important ca acest electrod sa fie plasat suficient de lateral. Alte pozitii acceptate: *plasarea electrozilor pe peretii laterali ai toracelui (bi-axilar) *un electrod in pozitie apicala standard, celalalt in regiunea toracelui drept posterior zona apicala *un electrod anterior, deasupra zonei precordiale, celalalt posterior de cord, sub scapula. Nu are importanta care electrod in ce pozitie este pus. Impedanta toracica s-a dovedit minima cand electrodul apical nu se suprapune este sanul femeii. Impedanta este mai mica daca electrodul pt apex este plasat longitudinal (nu transversal).

Dimensiunea electrozilor Se recomanda o dimensiune minima, astfel incat suma suprafetelor pt ambii electrozi sa fie de cel putin 150 cm patrati.. Electrozii mai mari au o impedanta mai mica, insa electrozii prea mari pot scadea intensitatea curentului transmiocardic. Pt defibrilarea adultilor, electrozii autoadezivi de 8-12 cm diametru sunt buni si functioneaza bine.Succesul defibrilarii pare sa fie mai mare cu electrozii de 12 cm comparativ cu cei de 8 cm diametru. AED-urile standard sunt compatibile si pt copii peste 8 ani.La copii intre 1 si 8 ani se vor folosi padele pediatrice cu atenuator pt a reduce energia livrata sau un modul pediatric daca este disponibil.Daca nu, folositi aparatura de care dispuneti, avand grija ca padelele de adulti sa nu supraincarce. Folosirea AED-urilor nu se recomanda sub 1 an.

Defibrilarea la copii Stopul cardiac este mai putin frecvent la copii.Cauzele cele mai frecvente de FV la copil includ:

trauma, bolile congenitale de cord, intervalul QT lung, supradozarea medicamentoasa si hipotermia. FV este relativ rara comparativ cu adultii, survenind la 7-15% din stopurile copiilor si adolescentilor. Defibrilarea rapida a acestora poate imbunatati prognosticul. Pt defibrilarea copiilor de peste 8 ani, se folosesc AED cu electrozi standard si energii standard. Pt defibrilarea copiilor intre 1-8 ani,se recomanda electrozi pediatrici cu atenuatori de energie. Cand astfel de electrozi nu sunt disponibili, poate fi folosit AED-ul cu electrozi standard . Pt defibrilarea copiilor sub 1 an nu se recomanda AED, desi au fost raportate cazuri. Incidenta ritmurilor socabile la sugari este f scazuta cu exceptia celor cuboala congenitala de cord.In aceste cazuri rare, daca AED-ul este singurul defibrilator disponibil,se poate lua in consideratie utilizarea lui (preferabil cu atenuator de energie). Utilizarea AED-urilor in spitale Avantaje: - Faciliteaza defibrilarea rapida sub 3 min de la instalarea SCR - Pot fi utilizate si de catre specialtatile medicale fara prea multa experienta in recunoasterea ritmurilor cardiace - Instruire rapida a personalului pentru folosirea AED-urilor SUPORT VITAL DE BAZA PEDIATRIC

ALGORITMUL BLS LA COPIL Resuscitatorii instruiti in BLS adult si care nu au cunostinte de resuscitare pediatrica, pot utilize protocolul de BLS adult , pornind de la premiza ca prognosticul va fi oricum mai bun decat sa nu faca nimic. Nespecialistii care doresc sa invete resuscitare pediatrica si care au responsabilitate fata de copii (profesori, asistente scolare, ingrijitoare, paznici etc) vor fi instruiti ca este preferabil sa modifice BLSul de adult si sa administreze 5 ventilatii initiale, urmate de 1 min CPR, inainte sa mearga sa ceara ajutor calificat.

Specialistii in urgente pediatrice vor urma protocolul descris mai jos: NU RASPUNDE ? STRIGA DUPA AJUTOR DESCHIDE CALEA AERIANA NU RESPIRA NORMAL? 5 RESPIRATII DE SALVARE NU PREZINTA SEMNE DE VIATA? 15 COMPRESII TORACICE 2 VENTILATII 15 COMPRESII TORACICE 1. Siguranta resuscitatorului si a victimei 2. verificarea starii de constienta stimulam copilul si il intrebam cu voce tare:Esti bine?Te simti bine? 3. A. Daca copilul raspunde verbal sau misca: - lasati copilul in pozitia in care l-ati gasit (cu conditia sa nu fie in pericol) - evaluati-l si cereti ajutor specializat la nevoie - reevaluati-l periodic B. Daca copilul nu raspunde: - striga dupa ajutor - intoarce copilul pe spate - deschide calea aeriana prin metoda hiperextensiei capului si ridicarii barbiei astfel: plaseaza o mana pe frunte si apasa pentru a obtine hiperextensia capului. In acelasi timp, cu varful degetelor celeilalte maini sub barbie, ridica barbia copilului. Nu apasa pe tesuturile moi de sub barbie pentru ca poti obstrua calea aeriana. Daca nu reusesti astfel sa deschizi calea aeriana, procedeaza la subluxatia anterioara a mandibulei : plaseaza primele doua degete ale ambelor maini pe mandibula copilului si trage mandibula in sus. Atentie daca suspectati leziuni ale gatului! In acest caz deschideti calea aeriana doar prin metoda de subluxatie anterioara a mandibulei. Daca aceasta metoda nu asigura o deschidere adecvata a caii aeriene, faceti si o usoara hiperextensie a capului. 4. mentinand calea aeriana deschisa, apropie-te cu obrazul de fata copilului privind spre toracele acestuia si evalueaza respiratia prin metoda PAS (priveste, asculta, simte): - priveste daca se misca toracele - asculta suieratul respiratiei

- simte aerul expirat pe obraz In primele minute dupa SCR copilul poate prezenta respiratii slabe, neregulate, numite gaspuri. PAS maxim 10 sec inainte de a decide daca ai cea mai mica indoiala ca respiratia copilului este normala, procedeaza ca si cand nu ar fi normala. 5. A. Daca copilul respira normal: - pune copilul in pozitie laterala de siguranta - trimite sau mergi dupa ajutor suna la 112 - monitorizeaza continuu respiratia B. Daca respiratia nu este normala sau este absenta: - indeparteaza cu grija orice obstructie vizibila - administreaza 5 ventilatii initiale - in timp ce practicati cele 5 ventilatii observati orice miscare sau tuse ca raspuns la actiunea dvs. Prezenta sau absenta acestor raspunsuri fac parte din ceea ce se numeste semne de viata (vor fi descrise ulterior) Ventilatiile de salvare la copilul > 1 an: hiperextensia capului si ridicarea barbiei penseaza nasul cu primele 2 degete ale mainii care sta pe frunte permite deschiderea gurii mentinand in acelasi timp barbia ridicata inspira, apoi acopera etans gura copilului cu gura ta expira in gura copilului timp de 1-1,5 sec, urmarind ridicarea toracelui mentinand hiperextensia capului si ridicarea barbiei, indeparteaza-ti gura ta de gura copilului, urmarind cum coboara toracele copilului cand aerul ii iese din torace inspira din nou si repeta aceeasi manevra de 5 ori. Urmareste ridicarea si coborarea toracelui copilului asemenea unei respiratii normale. Ventilatiile de salvare la copilul < 1 an: asigura o pozitie neutra a capului copilului si ridica-i barbia inspira, acopera etans nasul si gura copilului cu gura ta. Daca nu reusesti sa acoperi si nasul si gura cu gura ta, incearca sa acoperi etans fie nasul, fie gura copilului (daca ventilezi pe nas, incearca sa inchizi gura copilului pentru a preveni pierderea aerului expirat) expira in nasul si gura copilului timp de 1-1,5 sec astfel incat sa ridici vizibil toracele acestuia mentinand pozitia neutra a capului si barbia ridicata, indeparteaza-ti gura de victima si priveste cum toracele revine la pozitia initiala dupa ce aerul a iesit din plamanii copilului. repeta de 5 ori Atat la copiii > 1 an cat si la cei < 1 an, daca nu poti ventila eficient, calea aeriana poate fi obstruata: deschide gura copilului si indeparteaza obstructia vizibila. Nu incerca dezobstructia in orb. Asigura o hiperextensie a capului si o ridicarea a barbiei adecvate, avand grija sa nu produci o hiperextensie exagerata Daca hiperextensia capului si ridicarea barbiei nu deschide calea aeriana, incearca subluxatia anterioara a mandibulei

Executa 5 incercari de ventilatie eficienta. Daca nu ai reusit, executa compresii toracice.

6. Evalueaza circulatia: - in max 10 sec : cauta semne de viata miscare, tuse, respiratie normala (sunt excluse gaspurile sau respiratia anormala) - daca cauti pulsul, in aceleasi 10 sec, procedeaza astfel: la copilul > 1 an cauta la carotida sau la femurala; la copilul < 1 an cauta la brahiala sau la femurala (la jumatatea distantei intre spina iliaca antero-superioara si simfiza pubiana). 7.A. Daca esti sigur ca in aceste 10 secunde ai gasit semne de viata: * continua ventilatiile atunci cand este necesar, pana cand copilul respira singur si eficient * pune copilul in pozitie laterala de siguranta, daca acesta ramane in continuare inconstient * reevalueaza-l periodic 7.B. Daca nu detectezi semne de viata,si nu esti SIGUR ca palpezi un puls > 60/min in cele 10 sec: * incepe compresiile toracice * alterneaza compresiile toracice cu ventilatii

Compresiile toracice Pentru toti copiii, compresiile se fac pe jumatatea inferioara a sternului. Pentru a evita comprimarea abdomentului superior, localizati apendicele xifoid, efectuati compresiile pe stern la un lat de deget deasupra apendicelui xifoid. Compresiile trebuie sa deprime sternul cu cel putin 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui. Nu va temeti sa apasati tare: apasati tare si repede. Permiteti sternului sa revina la pozitia initiala intre compresii. Frecventa compresiilor trebuie sa fie de cel putin 100/min, fara a depasi insa 120/min. Dupa 15 compresii, deschideti calea aeriana prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei si administrati 2 ventilatii eficiente. Continuati compresiile si ventilatiile intr-un raport de 15:2. Metoda optima de efectuare a compresiilor difera la copil in functie de varsta.

Compresiile toracice la copilul < 1 an Daca exista un singur resuscitator, acesta va efectua compresiile sternale cu varful a doua degete de la aceeasi mana. Daca exista doi sau mai multi resuscitatori, se va folosi tehnica prin incercuire.Plasati buricele degetelor mari unul langa celalalt pe jumatatea inferioara a sternului, orientate cu varfurile catre capul copilului. Palmele incercuiesc toracele copilului, degetele sustinandu-i spatele. In ambele cazuri deplasarea sternului trebuie sa fie de cel putin 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui.

Compresiile toracice la copilul > 1 an Plasati podul palmei unei maini pe jumatatea inferioara a sternului copilului. Ridicati degetele pentru a nu apasa pe coastele copilului. Pozitionati-va vertical deasupra toracelui copilului si, cu bratul tinut drept, apasati pentru a deprima sternul cu cel putin 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui. In cazul copiilor mai mari sau daca resuscitatorii sunt mai mici, se poate utilize metoda de la adult (cu doua maini si degetele intercalate). 8.Nu intrerupeti resuscitarea pana cand: copilul prezinta semne de viata:se trezeste, misca, deschide ochii, respira normal si se palpeaza un puls de >60/min soseste ajutor calificat care preia cazul resuscitatorul este epuizat Cand sunam si chemam ajutor? Este vital ca resuscitatorul sa solicite ajutor cat mai repede posibil atunci cand un copil se prabuseste. Daca este prezent mai mult de 1 resuscitator, unul incepe resuscitarea, celalalt merge sa solicite ajutor. Daca este un singur resuscitator, va resuscita copilul aprox 1 minut inainte sa plece sa solicite ajutor. Pentru a intrerupe cat mai putin CPR-ul, poti lua copilul cu tine cand pleci sa soliciti ajutor. Singura exceptie cand nu se face 1 min CPR inainte sa chemi ajutor este cazul copilului care se prabuseste subit in fata unui singur resuscitator prezent. In acesta situatie, SCR pare sa fie indus de o aritmie cardiaca care necesita defibrilare rapida. Resuscitatorul, daca este singur, va pleca imediat sa ceara ajutor. Pozitia laterala de siguranta Un copil inconstient, cu cale aeriana libera si care respira normal, va fi asezat in pozitie laterala de siguranta. Exista mai multe pozitii de siguranta, toate au ca scop prevenirea obstructiei si a aspiratiei de fluide (saliva, secretii, voma etc) in caile aeriene superioare. Pozitionati copilul in pozitie laterala, cu gura libera, pentru a permite scurgerea libera a fluidelor si secretiilor. Pozitia trebuie sa fie stabila. La copiii < 1 an aceasta pozitie poate necesita o mica perna sau o paturica facuta rulou, pozitionata la spatele copilului, pentru a-l sustine. Evitati orice presiune asupra toracelui copilului care ar putea sa-i impiedice respiratia normala. Este necesar sa putem misca cu usurinta si in conditii de siguranta copilul din pozitie laterala pe spate si invers, tinand cont si de posibilitatea existentei leziunii cervicale, cand este necesara imobilizarea coloanei in ax. Schimbati pozitia de siguranta la fiecare 30 min pentru a preveni formarea escarelor de presiune Pozitia laterala de siguranta a adultului este potrivita si pentru copii.

OBSTRUCTIA CAII AERIENE CU CORP STRAIN LA COPIL In aceasta privinta nu sunt modificari fata de protocoalele vechi. Loviturile interscapulare, compresiile toracice si compresiile abdominale, toate acestea cresc presiunea intratoracica si pot determina expulzia corpului strain din caile aeriene. Peste jumatate din cazuri necesita mai mult decat o singura manevra pentru a indeparta obstructia. Nu exista suficiente date care sa ne indice ce masura trebuie sa luam mai intai sau care este ordinea in care trebuiesc efectuate anumite manevre. Daca o manevra nu a dat rezultat, incercati alta manevra, apoi alta, prin rotatie, pana cand obstructia este indepartata. In cazul obstructiei caii aeriane cu corp strain la copil, cea mai importanta diferenta fata de protocolul pentru adult este aceea ca la copiii < 1 an nu se practica compresiile abdominale. Aceasta datorita faptului ca ei au coastele orizontalizate si deci organele abdomenului superior mult mai expuse la traumatizare. Recunoasterea obstructiei de cale aeriana cu corp strain la copil Cand un corp strain patrunde in caile aeriene , copilul reactioneaza imediat prin tuse in scopul eliminarii acestuia. Tusea este cea mai eficienta si cea mai sigura metoda de indepartare a obstructiei. Daca insa tusea este absenta sau ineficienta, iar obiectul obstrueaza complet calea aeriana, copilul se va asfixia rapid. Interventia pentru indepartarea corpului strain din caile aeriene este din acest motiv necesara doar atunci cand tusea devine ineficienta . Aceasta interventie trebuie sa fie rapida si eficienta. Majoritatea episoadelor de inec la copii se produc in timp ce acestia se joaca sau mananca; momente cand, de regula, se afla cineva in preajma. Aceasta persoana poate deci sa intervina rapid,cat copilul este inca constient. Obstructia de cai aeriene cu corp strain la copil este caracterizata prin instalarea subita a detresei respiratorii, asociata cu stridor, tuse, imposibilitatea de a mai vorbi. Semne si simptome similare mai pot aparea si in obstructia caii aeriene de alta cauza (laringita, epiglotita), situatii in care conduita terapeutica este diferita. Suspectam obstructia de cale aeriana superioara cu corp strain la un copil sanatos, care instaleaza subit semnele si simptomele mai sus descrise, mai ales daca din istoric reiese ca acesta se juca cu obiecte mici sau manca in momentul instalarii detresei respiratorii. Semnele obstructiei caii aeriene cu corp strain la copil Semne generale de obstructie a caii aeriene Episod cu martori Tuse/Inec Instalare subita

Istoric recent ca se juca cu obiecte de mici dimensiuni sau manca Tuse ineficienta Nu poate vorbi Silentium sau tuse slaba Nu poate respira Cianoza Scaderea nivelului de constienta Tuse eficienta plange sau raspunde verbal la intrebari tuse eficienta, puternica poate inspira inainte sa tuseasca constient

ALGORITMUL DE TRATAMENT AL OBSTRUCTIEI CAILOR AERIENE SUPERIOARE CU CORP STRAIN LA COPIL EVALUEAZA SEVERITATEA OBSTRUCTIEI TUSE INEFICIENTA INCONSTIENT CONSTIENT Deschide calea aeriana 5 ventilatii Incepe CPR 5 lovituri interscapulare 5 compresii (toracice < 1 an abdominale > 1 an) TUSE EFICIENTA INCURAJEAZA TUSEA continua sa urmaresti eficienta tusei, deteriorarea constientei sau inlaturarea obstructiei

Protocolul FBAO la copil 1. siguranta resuscitatorului si a victimei si solicitarea ajutorului Siguranta resuscitatorului este esentiala. Atat resuscitatorul cat si victima trebuie sa fie in siguranta , resuscitatorul alegand pentru copilul cu obstructie de cale aeriana tratamentul optim. Daca copilul tuseste eficient, resuscitatorul nu va intervene in nici un fel . Va incuraja copilul sa tuseasca si il va supraveghea continuu. Daca tusea copilului este sau devine ineficienta, striga imediat dupa ajutor si evalueaza constienta copilului. 2. evaluarea starii de constienta a copilului cu FBAO Daca copilul este constient, insa nu mai poate tusi eficient, incepeti loviturile interscapulare. Daca loviturile interscapulare nu dezobstrueaza calea aeriana, treceti si efectuati compresii toracice (la copilul sub un an) sau compresii abdominale (la copilul peste un an).Aceste manevre actioneaza ca o tuse artificiala , crescand presiunea intratoracica si dislocand corpul strain.

Loviturile interscapulare la copilul <1 an Sustineti copilul cu capul in jos, in pronatie, pentru a ajuta gravitatia sa indeparteze corpul strain din caile aeriene. Resuscitatorul care sta pe scaun sau in genunchi poate sustine copilul in poala in conditii de siguranta. Sustineti capul copilului cu o mana plasata pe partile osoase ale mandibulei. Nu comprimati tesuturile moi de sub barbie, pentru ca puteti agrava obstructia. Administrati cu podul palmei pana la 5 lovituri interscapulare . Tinta este sa indepartati obstructia, chiar daca nu administrati toate cele 5 lovituri. Loviturile interscapulare la copilul > 1 an Loviturile interscapulare sunt mai eficiente daca copilul este pozitionat cu capul in jos. Daca copilul este mai mic poate fi tinut in poala resuscitatoruli. Daca acasta pozitie nu este posibila, sustineti toracele copilului usor aplecat catre inainte, pozitionati-va in spatele victimei si administrati cele 5 lovituri interscapulare. Daca loviturile interscapulare nu reusesc sa disloce corpul strain si copilul mai este inca constient, continuati cu compresii toracice la copilul < 1 an si cu compresii abdominale la copilul > 1 an. NU folositi manevra Heimlich (compresiile abdominale) la copilul < 1 an. Compresiile toracice la copilul < 1 an asezati copilul in supinatie cu capul mai jos decat trunchiul. Puteti obtine aceasta pozitie tinand copilul pe spate, cu capul in palma resuscitatorului si coloana de-a lungul antebratului. Sprijiniti bratul pe coapsa Identificati locul de efectuare al compresiilor toracice (jumatatea inferioara a sternului, la un lat de deget deasupra apendicelui xifoid) Executati 5 compresii toracice, similare celor din SCR insa efectuate mai brusc, mai cu forta si mai rar.

Compresiile toracice la copilul > 1 an Pozitionati-va in picioare sau ingenuncheati in spatele copilului, incercuiti corpul copilului cu bratele dumneavoastra (fara sa-i cuprindeti si bratele, pe sub bratele acestuia) Plasati pumnul strans intre ombilic si apendicele xifoid al copilului

Cuprindeti pumnul strans cu cealalta mana si comprimati brusc si cu putere abdomenul copilului din afara inauntru si de jos in sus Repetati de 5 ori Asigurati-va ca nu comprimati apendicele xifoid sau coastele inferioare (aceasta ar putea cauza leziuni ale organelor abdominale).

Dupa ce efectuati compresiile toracice sau abdominale, reevaluati copilul. Daca corpul strain nu a fost expulzat si copilul mai este inca constient, continuati aceleasi manevre (lovituri interscapulare si compresii toracice la copilul < 1 an; lovituri interscapulare si compresii abdominale la copilul > 1 an). Daca nu ati facut-o inca, sunati sau trimiteti pe cineva dupa ajutor calificat. Nu parasiti copilul in acest stadiu. Daca corpul strain a fost expulzat, evaluate starea clinica a copilului.Este posibil ca o parte din obiect sa mai ramana in caile respiratorii si sa determine complicatii. Daca aveti indoieli, cereti ajutor medical s[pecializat. Compresiile abdominale pot leza organelle interne. Toti copiii la care s-au efectuat compresii abdominale trebuie evaluati de catre un medic. 3. Copilul inconstient cu obstructie de cai aeriene prin corp strain Daca un copil cu obstructie de cai aeriene prin corp strain este sau devine inconstient, asezati-l in decubit dorsal pe o suprafata plana si dura. Sunati sau trimiteti pe cineva dupa ajutor daca nu ati facut-o inca. Nu parasiti copilul in aceasta etapa si procedati dupa cum urmeaza: Deschideti calea aeriana Deschideti gura si cautati obiectul care a determinat obstructia. Daca il vedeti, incercati o singura data sa-l indepartati cu degetul. Nu introduceti degetul in gura copilului in orb si nici nu faceti incercari repetate de a indeparta corpul strain aceasta manevra poate impinge obiectul in faringe si agrava situatia. Ventilatiile de salvare Deschideti calea aeriana prin hiperextensia capului si ridicarea mandibulei. Administrati 5 ventilatii de salvare. Evaluati eficienta fiecarei respiratii: daca prima respiratie nu ridica toracele, repozitionati capul si faceti urmatoarea incercare.

Compresii toracice si CPR Administrati 5 ventilatii de salvare si, daca nu aveti nici un raspuns din partea victimei (miscari, tuse, respiratii spontane), efectuati compresii toracice fara a mai evalua circulatia. Urmati indicatiile de la punctual 7B, pentru un singur resuscitator, adica 1 min CPR inainte de a merge sa cerem ajutor (daca nu a mers dj altcineva) Cand deschideti calea aeriana, inainte de a administra ventilatiile de salvare, uitativa in gura victimei si cautati corpul strain Daca vedeti vreun obiect, incercati o singura data sa-l indepartati cu un deget

Daca vi se pare ca ati indepartat obstructia, deschideti din nou calea aeriana si, daca copilul nu respira, administrati ventilatiile de salvare Daca copilul isi recapata constienta si respira spontan si efficient, puneti-l in pozitie laterala de siguranta. Monitorizati continuu respiratia si starea de constienta pana la sosirea ambulantei

BALONUL SI MASCA DE VENTILATIE Balonul este format dintr-un corp autogonflabil care la un capat are adaptarea pentru masca cu valva unidirectionala, iar la celalalt capat adaptor pentru sursa de oxigen cu rezervor si valva unidirectionala. Pentru a ventila cu acest dispozitiv, masca trebuie fixata etans pe fata pacientului, apoi se comprima corpul balonului, aerul fiind astfel impins prin nasul si gura pacientului catre plamani. Mastile de vantilatie sunt de diferite dimensiuni (adulti, copii, nou-nascuti). Sunt transparente, pentru a putea observa eventualele secretii ce necesita aspirare (voma, sputa). Masca de dimensiune adecvata trebuie sa acopere atat nasul cat si gura victimei si sa poata fi fixata etans pe fata victimei. Expirul pacientului se produce pasiv, aerul fiind evacuat prin valva aflata langa masca de ventilatie. Baloanele de ventilatie pot fi conectate la o sursa de oxigen printr-un furtun standard. Concentratia de oxigen livrata pacientului depinde de debitul de oxigen, de utilizarea sau nu a unui rezervor si de tehnica ventilatiei ( volumul curent, frecventa, raportul de timp intre ciclurile de compresie-relaxare). Balonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu oxigen. Folosind balonul fara rezervor, concentratia oxigenului in aerul ventilat nu depaseste 60%, iar cu rezervor 90% sau chiar mai mult. Utilizarea acestui tip de echipament are insa si inconveniente, utilizarea lui de catre un singur salvator face deosebit de dificila etanseizarea mastii, iar daca are maini mici nu va putea strange balonul astfel incat sa asigure un debit de aer corespunzator unei ventilatii eficiente. TEHNICA VENTILATIEI CU BALON SI MASCA 1. se incepe intotdeauna cu evaluarea pacientului 2. se deschid caile aeriene (hiperextensia capului si ridicarea mandibulei sau subluxatia anterioara a mandibulei in caz de suspiciune de leziune de coloana cervicala) 3. evaluarea respiratiei metoda PAS (priveste, asculta, simte) 4. daca pacientul nu respira se incep manevrele de RCP Cum ventilam pacientul cu balon si masca? 1. Ingenuncheati la capul pacientului. Mentineti hiperextensia capuluinsau subluxatia anterioara a mandibulei. 2. Deschideti si inspectati cavitatea bucala a pacientului pentru a identifica prezenta fluidelor, a corpurilor straine sau a danturii mobile. Aspirati daca este necesar. Utilizati pipa Guedel sau canula nazo-faringiana. 3. Alegeti o masca corespunzatoare. Masca trebuie sa acopere nasul in intregime si gura pana in santul mentonier.

4. Asezati masca pe fata pacientului. 5. Etanseizati masca pe fata pacientului astfel: ultimele trei degete ale mainii pe marginea barbiei tractionand in sus ,indexul pe baza mastii si policele pe partea superioara a mastii. Degetele de pe barbietractioneaza in sus, iar cele de pe masca apasa. 6. Comprimati balonul la interval de 5-6 sec. Incercati sa ventilati un volum corespunzator de aer. Pentru sugari si copii mici ventilati la un interval de 3 sec. 7. Verificati daca toracele se ridica la fiecare ventilatie. Daca toracele nu se ridica, fie masca nu etanseizeaza bine, fie exista o obstructie a cailor aeriene superioare. Daca este o problema de etanseizare, repozitionati masca. Daca este o problema de obstructie a cailor aeriene cu corp strain, urmati protocolul corespunzator. 8. Administrati oxigen. Nu uitati ca fara sursa de oxigen se va asigura doar 21% oxigen, iar cu un debit de 10-15 l/min se asigura pana la 90% oxigen. Aceasta ultima concentratie este vitala pentru un pacient care nu respira. Manevra de ventilatie pe masca si balon este dificila in cazul unei singure persoana. De aceea, cand este posibil, aceasta manevra va fi efectuata de doua personae (o persoana comprima balonul, cealalta asigura etanseitatea mastii). Cel care asigura masca va folosi aceeasi pozitie a mainii ca cea efectuata de un singur salvator, cu diferenta ca o face simetric cu ambele maini. Aceasta pozitie a mainilor asigura o etanseitate mai buna intre masca si fata pacientului. Ventilatia pe balon cu masca, corect efectuata, este importanta pentru ca poate salva vieti. De aceea trebuie exersata constant.