P. 1
Chirurgia (Anul v)

Chirurgia (Anul v)

|Views: 8|Likes:
Published by Danyelka Toaca

More info:

Published by: Danyelka Toaca on Oct 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/25/2014

pdf

text

original

Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Catedra de Chirurgie
Şef de catedră: d.h.ş.m., profesor universitar, Om Emerit− Vladimir Hotineanu Conducătorul grupei: d.ş.m., asistent universitar – Caragaţ Zinaida

FOAIE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

Studentul grupei 1515

Birladean Ana

Chişinău 2013

Diagnosticul de internare: Ulcer perforant.neagă. În perioada copilăriei timpurii s-a dezvoltat conform vîrstei. Condiţii de trai şi mod de viaţă: satisfăcător. III.I. inapetenţă. ANAMNEZA Acuzele: II. find ulterior chemată asistenţa de urgenţă cu care a fost transportata la Spitalul Clinic Republican.09. Diagnosticul de trimitere: Ulcer gastric. în regiunea epigastrică cu iradiere în hipocondrul drept. Peste puţin timp a căzut intr-o stare de obnubilare.2013. vertij. numele. boli venerice. Situatia familiala este armonioasa . DATE GENERALE Familia. reducerea capacităţii de muncă. Maladii infecţioase ca tuberculoza. dureri acute în abdomen regiunea epigastrică şi hipocondriul drept. . IV. Peritonită difuză. prenumele:Leorda Ecaterina Ion. Colică renală pe dreapta. maladii cronice n-a suportat.2013 dimineaţa au apărut brusc dureri acute în abdomen. Dar în ziua de 02. adinamie. II. Astfel pe parcursul timpului el nu a efectuat nici un tratament. Acuzele la internare: slăbiciuni generale. II. HIV . IV. Rezina.2. Acuzele în ziua curaţiei: adinamie.09. Diagnosticul clinic: Boala ulceroasă. uneori se asociau cu vome sau mai rar cu scaune de păcură. boli venerice. Ulcer duodenal complicat cu perforaţie. Istoricul vieţii S-a născut la termen. ISTORICUL BOLII Se consideră bolnava din anul 1997 cînd au apărut durerile epigastrale puternice care se ameliorau după mîncare. ANTECEDETE PERSONALE Contact cu bolnavii de tuberculoză. Pacienta nu a acordat atenţia necesară de a se adresa la medic ignorînd evoluţia agravantă a simptomelor bolii. Alimentare: satisfăcătoare. Vârsta: 30 ani: Domiciliu: r. Data şi anul naşterii:2 august 1983. reducerea capacităţii de muncă. S-a adresat la punctul medical din localitate .1. febră. hepatita virală. durerile iradiază în clavicula şi omoplatul drept (semnul Eleker). durere slabă în regiunea plăgii postoperatorii. pierdere ponderală. Locul de muncă: casnica Data internării:02. greţuri. febră remitentă.

Anamneza obstetricala –necomplicata.nu se palpează. lipsa durerilor la palpare. Starea constituţională: . mişcări active. VII. paloare. medicamente -absente.  Ulcere trofice. Starea muşchilor: . la palpare superficială dureri nu se determină. DATELE EXAMENULUI CLINIC VII. simetrie contralaterală şi antropometrică. simetrică antropometric şi contralateral.h = 60 kg: Tegumentele şi mucoasele vizibile:  Coloraţia – pală. Pozitie antalgica.1. Inspecţia generală: Starea generală: . lucioase. Reactii alergice la produse alimentare.neaga. umede.normostenic. ANAMNEZA DE FAMILIE ŞI DEPRINDERI VICIOASE : Antecedente eredocolaterale – tatăl a suportat rezecţie gastrică cauzată de ulcer gastric. Manifestările de tipul anchiloză şi fracturi – lipsesc.consum de alcool in exces. La vîrsta de 13 ani a suportat comoţie cranio-cerebrală urmată de hipertensiune intracranială cronică şi cu dergelarea vederii (+3). herpes Zoster – lipsesc.70 m. Sistemul osteo-articular: dezvoltare normală – fără deformaţii.  Turgorul pielei – normal. Deprinderi vicioase: fumat. Faţa: exprimă suferinţă – facies hipocratic.nu se palpează.dezvoltare normală (conform vîrstei). Starea glandei tiroide: . Starea constituţională: . VI. lipsa crepitaţiilor. transpiraţii reci. Aparatul respirator . Ganglionii limfatici: . Starea amigdalelor palatine: . VII.2.  Pigmentaţie – simetrică  Umiditatea – scăzută.gravă. V. ANAMNEZA DE ASIGURARE: Asigurata conform CNAM. ochii anxioşi. fără depuneri. pupilele dilatate.La vîrsta de 6 ani a suportat operaţia de apendectomie – fără complicaţii postoperatorii. Talia: .1.culoare roz-pală.

 aria – 2 cm . Percuţia topografică: Înălţimea apexurilor pulmonare Pulmonul drept Pulmonul stîng Anterior 4cm 4cm Posterior 4cm 4cm Lăţimea benzii Kröning 6cm 6cm Limita inferioară pulmonară pe liniile topografice Linia Pulmonul drept Pulmonul stîng Parasternală Coasta5 -. se propagă uniform. . Bronhofonia.  ritmul –ritmic. • Pulsaţia regiunii inimii şi epigastrului –absenta . 7cm 7cm Auscultaţia plămînilor: .Respiraţia: . . Este respectată o simetricitate. amplitudine obişnuită.  puterea – puternic.3.Auscultativ.5 cm exterior de linia medioclaviculară stîgă în spaţiul intercostal 5.Axilară anterioară Coasta7 Coasta7 Axilară medie Coasta8 Coasta8 Axilară posterioară Coasta9 Coasta9 Scapulară Coasta10 Coasta10 Paravertebrală Coasta11 Coasta11 Mobilit. .aripile nazale participa in actul de respiratie. pe toată aria suprafeţei pulmonare.de tip mixt. Percuţia plămînilor: • Percuţia comparativă: percutor. • VII. în regiunile simetrice. pe regiuni simetrice se atestă sunet clar pulmonar. se determină murmur vezicular nemodificat. Aparatul cardiovascular • Pulsaţia venelor jugulare – absentă. .  înălţimea – înalt.limitei infer.Medioclaviculară Coasta6 -.frecvenţa = 18 respiraţii / minut . • Şocul apexian:  localizarea – 0.  Pulsul pe artera radială:  frecvenţa –90/min.  modificări eventuale – nu se decelează.ritmică. Zgomote respiratorii supraadăugate nu prezintă.liberă pe nas.

Cu 0. sternală stîngă 3 Cu 0. medioclaviculară stîngă Auscultaţia: .Sufluri cardiace şi extracardiace lipsesc. .5cm lateral de l. sternală parasternală dreaptă stîngă 4 Cu 0. La auscultaţia arterelor carotide nu se percepe nici un suflu. Asimetria.Frotaţie pleuro-pericardică şi cardio-pulmonară la auscultaţie nu s . Cu 1.4. Deci dereglări neurovegetative vasculare nu sînt ceea ce relevă că formaţiunea reticulară nu-i afectat. cu o frecvenţă de 90 bătăi/minut. intercostal4 intercostal 5 Superioară Sp. Tensiunea arterială: la ambele braţe = 140/80 mm Hg. Cu 1.au determinat.5cm lateral de l. parasternală dreaptă medioclaviculară stîngă 5 L. Aparatul digestiv . VII.  forma – înalt. La auscultaţia venelor jugulare nu se determină zgomot „de drîmbă”. plenitudine – plin.Zgomotele cardiace sunt ritmice. intercostal 4 intercostal 5 Limitele matităţii cardiace absolute Dreapta Stînga Pe marginea dreaptă a Cu 1.5cm medial de l. Percuţia: Limitele matităţii cardiace relative Dreapta Stînga Superioară Cu 0.5cm lateral de l. sternală dreaptă Cu 1. intercostal 3 Configuraţia cordului Spaţiile intercostale Dreapta Stînga 1 l. . Spaţiul intercostal 3 Parasternală stîngă în sp.5cm medial de l.5cm lateral de l. fără modificări patologice. sternală dreaptă Cu 1.  rezistenţă – moderată.5cm lateral de l. sternală dreaptă Cu 1cm lateral de l. sternală stîngă 2 l.5cm lateral de l. ondulaţiile pulsului şi a tensiunii arteriale lipsesc. sternului în spaţiul medioclaviculară stîngă în sp.5cm medial de l. medioclaviculară stîngă în sp.

VII. hipoparatireoidism.Inspecţia: Mucoasa cavităţii bucale e de culoare pală. Tulburări de micţiune ca: retenţie. Palpaţia: abdomenul la palpaţie este dur („abdomenul de lemn”) dureros în regiunea epigastrală şi în hipocondrul drept unde la fel se decelează „defence muscular”. curată. Aparatul urogenital: Examenul regiunii lombare: lipsa hiperemiei. sindromul Cushing.absente . maladia Addison. • Limba este umedă. Percuţia: Prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului („semnul Mendel . Sistemul endocrin: Dereglări de creştere şi a masei corporale nu se decelează. diabet zaharat. Semne de ascită şi hipertensiune portală nu sunt prezente. imobil. Palpaţia: la palpaţia bimanuală a rinichilor lipseşte senzaţia tactilă ce ar decela schimbarea poziţiei rinichilor (nu se palpează). Faringele şi amigdalele sunt uşor hiperemiate. Toate aceste semne relevă afectarea peritoneului. Ţesutul celulo-adipos este satisfăcător dezvoltat. Percuţia . Se decelează şi hiperestezia cutanată (semnul Delafois).6. de culoare roză. boala Basedow. ombilicul nu proiemină.5. La decompresiunea bruscă a peretelui abdominal exacerbează durerea (semnul Blumberg pozitiv). VII. Mucoasa palatului dur şi moale are culoare roz-pală. Palpaţia vezicii urinare nu atestă modificări patologice. .Grassman”). tumefierii şi a edemelor. La pacient lipsesc semnele de: tireotoxicoză.Razdolski”). micţiuni imperative. Glanda tiroidă nu se palpează. Tulburări circulatorii nu se decelează. incontenenţă de urină – nu acuză. mixedem. curată . • • • • Ficatul: . Se depistează o matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă în care pacientul simte o durere acută („semnul Kulenkampf .nu se palpează şi nici nu se percutează din cauza prezenţei aerului în cavitatea peritoneală. crăpături – nu se observă. umedă. Sunetul de percuţie pe regiunea hepatică este timpanic (semnul Spriajnîi pozitiv) reprezentînd dispariţia matităţii hepatice. Nu participă la actul de respiraţie. saburată. Auscultaţia: se relevă liniştea abdominală („silenţiu abdominal – semnul Mondor”). Proieminarea amigdalelor palatine în afara arcului palatoglos – nu se decelează. Micţiunea este liberă. indoloră. Tulburări de diureză. Tusea exacerbează durerea: semnul tusei pozitiv.semnul de tapotament Giordano – Pasternaţki este negativ. Se decelează şi existenţa unei matităţi declive pe diferite regiuni a abdomenului (ceea ce reprezintă un revărsat lichidian pleural). Abdomenul este plat.

lipsind anestezia. Reflexele cutanate: abdominale (superior. normale şi fără hiper. semnul Brudzinski superior lipseşte. durerile talamice. Pansament curat. Pacientul nu are dereglări de sensibilitate. durerile iradiază în clavicula şi omoplatul drept (semnul Eleker). curate. uneori se asociau cu vome sau mai rar cu scaune de păcură. semnul Brudzinski inferior nu se decelează. Plaga de dimensiunile 1×10 cm. reducerea capacităţii de muncă. Conştiiţa: neclară. Pe baza datelor anamnesticului actualei boli: Se consideră bolnava din anul 1997 cînd au apărut durerile epigastrale puternice care se ameliorau după mîncare. hipoestezii.sunt bine exprimate. şi fără eliminări patologice. furnicături. IX. fără depuneri. semnul Kernig lipseşte. hiperestezia. slab manifestat. mediu şi inferior) şi plantar . hiperpatii. Sensibilitatea auditivă şi olfactivă este satisfăcătoare. algică. febră. Sfera senzitivă: toate tipurile de sensibilitate: tactilă. STATUS LOCALIS Abdomenul este plat. Prin dren − eliminări sero-hemoragice în cantităţi mici. Rigiditatea muşchilor cefei nu se decelează.7. termică. DIAGNOSTIC PREZUMPTIV Luând în consideraţie acuzele pacientei: slăbiciuni generale. Pofta de mâncare: inapetenţă. Sistemul nervos: Dispoziţie : anxietate. doloră sunt fără modificări. Pacientul nu acuză dereglări în formă de dureri . Nu participă la actul de respiraţie. Deci lipsa acestor semne de afectare a meningelui denotă cert lipsa unei iritări meningiene şi totodată lipsa unei afecţiuni meningiene.VII. Se decelează „defence muscular” al abdomenului. dureri fantome. mişcări involuntare. dureri acute în abdomen regiunea epigastrică şi hipocondriul drept.sau hiporeflexie. Abdomenul la palpaţie este dur dureros în regiunea plăgii postoperatorii. Somnul : liniştit. adinamie. semnul Brudzinski mediu la pacient lipseşte. VIII. Pacientul nu acuză convulsii. cu marginile moderat hiperemiate. vertij. Memoria este bună. needemeţiate. parestezii. Modificări din partea nervilor cranieni nu se decelează. Vorbirea este clară. hipoestezia. etc. În regiunea plăgii se relevă hipertermie. . anestezii. greţuri. imobil. hiperpatia. înţepături.

C. nu participă la actul de respiraţie. IX. limba este umedă. Se depistează o matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă în care pacientul simte o durere acută („semnul Kulenkampf . pupilele dilatate. Peritonită difuză. Analiza generală a sângelui 2. umiditatea – scăzută.5 – 5 %) Limfocite: 38% (norma: 19 – 37 %) Monocite – 8% (norma: 3 – 11 %) VSH – 6 mm/oră (norma: 2 – 10 mm/oră) .05) 9 Leucocite: 5.Pe baza datelor obiective: starea generală – gravă. Poziţia antalgica faţa: exprimă suferinţă – facies hipocratic. (norma: 130 – 160 g/l) 12 Eritrocite – 3. Palpator: abdomenul la palpaţie este dur („abdomenul de lemn”) dureros în regiunea epigastrală şi în hipocondrul drept unde la fel se decelează „defence muscular”. tusea exacerbează durerea: semnul tusei pozitiv. transpiraţii reci. Se decelează şi existenţa unei matităţi declive pe diferite regiuni a abdomenului (ceea ce reprezintă un revărsat lichidian pleural). Se decelează şi hiperestezia cutanată (semnul Delafois). (norma: 0. Radioscopia cavităţii abdominale Rezultatele investigaţiilor paraclinice: 1.0 – 5. Analiza generală a urinei 5. saburată. Analiza biochimică a sîngelui 4. abdomenul este plat. paloare. – 0.EXAMENARI DE LABORATOR ŞI INSTRUMENTALE Planul investigaţiilor paraclinice: 1. tegumentele şi mucoasele vizibile de culoare – pală. Auscultativ: se relevă liniştea abdominală („silenţiu abdominal – semnul Mondor”). ochii anxioşi.8∙10 /l (norma: 4.Razdolski”). Percutor: Prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului („semnul Mendel . Analiza grupei sangvine şi a factorului Rh 3. La decompresiunea bruscă a peretelui abdominal exacerbează durerea (semnul Blumberg pozitiv). Diagnosticul prezumtiv: Ulcer duodenal perforat. Analiza generală a sângelui. imobil.6 ∙ 1012/l) I. USG organelor cavităţii abdominale 6. Hb – 125 g/l.85 – 1.Grassman”). de culoare roză.98.3∙10 /l (norma: 4 – 9 ∙109 /l) Neutrofile: nesegmentate – 2% (norma: 0 – 5 %) segmentate – 49% (norma: 47 – 72 %) Eozinofile: 1% (norma: 0. Sunetul de percuţie pe regiunea hepatică este timpanic (semnul Spriajnîi pozitiv) reprezentînd dispariţia matităţii hepatice.

parenchimul 1. coada-1. Rh+ 3.2 cm. Colecţii lichidiene: absente.15 cm.6 cm.2 μmol/l (norma: 5 .2 – 1.0 ml. parenchimul omogen. Analiza generală a urinei Cantitatea – 30. CBP=0. Mucozităţi – multe.15 g/l. Concluzie: din partea organelor examinate endoscopic – fără patologie vizibilă.2 μmol/l Concluzie: datele analizei biochimice relevate nu atestă modificări patologce.6×4.Concluzie: anemie hemoragică.4 cm.4 mmol/l) Ureea: 7. SBC – normal Rinichiul sting: 10. 2.4 cm.21 μmol/l) Bilirubina conjugată: Bilirubina liberă: 13. 0-1 în c/v. forma rotundă. Transparenţa – tulbure. Eritrocite – nemodificate. în lumen: calcului nu s-au depistat. Splina: 10. X. conturul net. contur net regulat. corpul 1.9 cm.2×3. Reacţia – acidă. LS – 5. DIAGNOSTICUL CLINIC . Concluzia: leucocitoză în urină 5. 6. Vena portă: 1. regulat. Culoarea – galbenă. USG organelor cavităţii abdominale Ficatul: LD – 12. 6.2 cm.4 cm Rinichiul drept: 10. Parenchimul omogen.3 cm SBC – normal. Proteina – 0. Densitatea – 1030 g/l.3 cm. Vezica urinară – goală. pereţii: 0. Leucocite – 11-12 în c/v.04 cm Căile biliare intrahepatice: nu-s dilatate. Analiza grupei sangvine şi a factorului Rh Grupa sanguină: I(0). parenchimul 1.1×1. Radioscopia cavităţii abdominale În cavitatea abdominală se detectă prezenţa aerului liber (pneumoperitoneum).0mmol/l (norma: 4 – 8 mmol/l) Bilirubina totală: 13.26 mmol/l (norma: 0.0 cm. 4. Pancreasul: capul 2. Analiza biochimică a sîngelui ALAT – 0.4 cm.0 cm. Colecistul.2 cm Vena lienalis: .4×4.

La decompresiunea bruscă a peretelui abdominal exacerbează durerea (semnul Blumberg pozitiv). 2013. XI. XIII. Ulcer duodenal perforat. Pe baza datelor anamnesticului actualei boli: Se consideră bolnav din anul 1997 cînd au apărut durerile epigastrale puternice care se ameliorau după mîncare. tegumentele şi mucoasele vizibile de culoare – pală. CONCLUZIA PREOPERATORIE Prezenţa la pacienta a clinicii de ulcer duodenal perforat şi a semnelor de peritonită difuză (diagnostic confirmat clinic) indică un tratament chirurgical în mod urgent. Şi pe baza examenului paraclinic: anemie hemoragică. greţuri. Se efectuează cu: Kalypsol. reducerea capacităţii de muncă. Pe baza datelor obiective: starea generală – gravă. Suturarea ulcerului perforat. Diagnosticul clinic: Boală ulceroasă. paloare. Sanarea şi drenarea cavităţii abdominale. nu participă la respiraţie. ANESTEZIA Neinhalatorie: combinată – neuroleptanalgezia. leucocitoză în urină. INTERVENŢIA CHIRURGICALĂ Laparotomie. pupilele dilatate. Se decelează şi existenţa unei matităţi declive pe diferite regiuni a abdomenului (ceea ce reprezintă un revărsat lichidian pleural).Razdolski”). uneori se asociau cu vome sau mai rar cu scaune de păcură. Fentamină. Lavaj. de culoare roză. umiditatea – scăzută. abdomenul este plat. Percutor: Prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului („semnul Mendel .09.Luând în consideraţie acuzele pacientei: slăbiciuni generale. faţa: exprimă suferinţă – facies hipocratic. febră. durerile iradiază în clavicula şi omoplatul drept (semnul Eleker). adinamie. în cavitatea abdominală se detectă prezenţa aerului liber (pneumoperitoneum). tusea exacerbează durerea: semnul tusei pozitiv. saburată. Ventilaţie Pc automat. XII.Grassman”). Se decelează şi hiperestezia cutanată (semnul Delafois). Intubaţie traheală: circiut semiînchis. Auscultativ: se relevă liniştea abdominală („silenţiu abdominal – semnul Mondor”). Relanium. Peritonită difuză. ora 1200 . Sunetul de percuţie pe regiunea hepatică este timpanic (semnul Spriajnîi pozitiv) reprezentînd dispariţia matităţii hepatice. Se depistează o matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă în care pacientul simte o durere acută („semnul Kulenkampf . Palpator: abdomenul la palpaţie este dur („abdomenul de lemn”) dureros în regiunea epigastrală şi în hipocondrul drept unde la fel se decelează „defence muscular”. Data:02. ataralgezia. ochii anxioşi. limba este umedă.1300 . imobil.Poziţia antalgica. dureri acute în abdomen regiunea epigastrică şi hipocondriul drept. transpiraţii reci.

0 Vit. preponderent pe flancul drept şi bazinul mic s-a depistat conţinut duodenal ~ 300 ml. TA – 130/80 mmHg. Postoperator. durere slabă în regiunea plăgii postoperatorii.1. INDICAŢII POSTOPERATORII Sol.3×0. Laparorafie.05% .După prelucrarea cîmpului operator sub anestezie generală.20C. Ulcer duodenal complicat cu perforaţie. XIV. . de 3 ori pe zi XV. inapetenţă.1.2% . În cavitatea abdominală.400.0 i/m de 3 ori pe zi Cerucal 2.400. fără plastrom.09. Lavaj.2013 Starea generală a pacientului – satisfăcătoare. febră. C 10% . La revizie s-a depistat: pe peretele anterior a bulbului duodenal ulcer perforat 0. Sanarea şi drenarea cavităţii abdominale cu 2 drenuri: spaţiul subhepatic şi bazinul mic. s-a efectuat laparotomie xifo-ombilicală.0 de 3 ori pe zi Prozerin 0. Pacientul acuză: reducerea capacităţii de muncă. Rs – 18/min. t0=37.1. NaCl 0.0 de 2 ori pe zi i/m Almagel 1 ling. EVOLUŢIA ZILNICĂ 03.5.0 Sol.0 Ryboxyni 5 ml i/v o dată pe zi i/v o dată pe zi Sol. Peritonită difuză.0 Axetini 750mg de 2 ori pe zi i/m Armitini 50 mg de 2 ori pe zi i/v Piafen 50 i/m de 3 ori pe zi Promedol 15 – 1.2. S-a efectuat suturarea ulcerului perforat în 2 straturi. Ps – 73/min. Poziţia bolnavului – activă. Glucosae 5% .400.4 cm cu marginile moi. Nacl 0.0 Papaverini 2% .9% . Promedol 2% . Doudenostaza nu s-a depistat. Diagnosticul postoperator: Boala ulceroasă. Faţa cu o expresie obişnuită. Conştiinţa – clară.0 i/v o dată pe zi Plathyphyllin 0.0 i/v de 2 ori. pentru combaterea sindromului algic se administrează so.9% .

edeme periferice – nu s-au relatat.pală. Poziţia bolnavului – activă. 04. şi fără eliminări patologice. Sistemul cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice. Micţiunile libere. Ps – 70/min. auscultativ – murmur vezicular. Ascita. elastică. elastică. curată. Vezica urinară şi rinichii nu se palpează. La percuţie simptomul Pasternaţki – negativ bilateral. durere slabă în regiunea plăgii postoperatorii. auscultativ – murmur vezicular. dureros în regiunea plăgii postoperatorii. crăpături – nu se observă. fără depuneri. Lipsa induraţiilor locale.2013 Starea generală a pacientului – satisfăcătoare. Sistemul reno–urinar: nu se relatează tumefierea.09. Prin dren − eliminări seroase în cantităţi mici XII. limba este umedă. curate. Palparea superficială a abdomenului: dur. Scaunul e normal. Rs – 17/min. Prin dren − eliminări sero-hemoragice în cantităţi mici(100 ml). Status localis: Plaga de dimensiunile 1×10 cm. Edemele lipsesc. Scaunul e normal. needemeţiate. rotundă. Auscultativ – peristaltica intestinală e obişnuită. lipsa suflurilor. Ascita. În regiunea plăgii se relevă hipertermie. cu marginile puţin hiperemiate. curată. edeme periferice – nu s-au relatat. Micţiunile libere. rotundă. fără dureri. Tonusul muşchilor drepţi abdominali – normal. Pansament curat. curate. durere slabă în regiunea plăgii postoperatorii Sistemul respirator: fără modificări patologice. La percuţie simptomul Pasternaţki – negativ bilateral. Pansament curat. Sistemul digestiv: Mucoasa cavităţii bucale e de culoare roz. Conştiinţa – clară. Lipsa induraţiilor locale. hiperemia regiunii lombare. pseudoascita. umedă. simptomul balotării şi ondulaţiei sînt absente. hiperemia regiunii lombare. cu marginile puţin hiperemiate. În regiunea plăgii se relevă hipertermie. lipsa suflurilor. . Vezica urinară şi rinichii nu se palpează. Sistemul cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice. de culoare roză: depuneri foliculare. curată. Ficatul – pe linia medioclaviculară dreaptă marginea inferioară a ficatului este netedă. Ficatul – pe linia medioclaviculară dreaptă marginea inferioară a ficatului este netedă. TA – 130/75 mm Hg. simptomul balotării şi ondulaţiei sînt absente. crăpături – nu se observă. indoloră. Pacientul acuză: reducerea capacităţii de muncă. needemeţiate. Sistemul reno–urinar: nu se relatează tumefierea. de culoare roză: depuneri foliculare. Sistemul digestiv: Mucoasa cavităţii bucale e de culoare roz. indoloră. pseudoascita.pală.80C. PROGNOSTIC Pronosticul pentru viaţă este favorabil. fără depuneri. umedă.limba este umedă. Tonusul muşchilor drepţi abdominali – puţin mărit. curată. t0=36. fără dureri Status localis: Plaga de dimensiunile 1×10 cm. Faţa cu o expresie obişnuită. şi fără eliminări patologice. Edemele lipsesc. Palparea superficială a abdomenului: dur. Auscultativ – peristaltica intestinală e obişnuită.Sistemul respirator: fără modificări patologice.

reducerea capacităţii de muncă. greţuri. Eritrocite – nemodificate. Motivele spitalizării: precizarea diagnosticului şi aplicarea tratamentului corespunzător al afecţiunii ulterior stabilite.2 – 1.C. Culoarea – galbenă. A fost examinat clinic. Au fost făcute următoarele investigaţii paraclinice: 1.0 ml. (norma: 130 – 160 g/l) 12 Eritrocite – 3. Analiza generală a sângelui Hb – 125 g/l.85 – 1. Transparenţa – tulbure. 2. Rezina a fost internata pe data de 2 .21 μmol/l) Bilirubina conjugată: Bilirubina liberă: 13.2013 în – secţia chirurgie cu următoarele acuze: slăbiciuni generale. EPICRIZA Pacienta l Leorda Ecaterina Ion în vârstă de 30 ani din r. Rh+ 3.09.05) 9 Leucocite: 5.0 – 5.15 g/l.XIII. vertij. Leucocite – 11-12 în c/v.2 μmol/l Concluzie: datele analizei biochimice relevate nu atestă modificări patologce. – 0. 4.0mmol/l (norma: 4 – 8 mmol/l) Bilirubina totală: 13. (norma: 0. 0-1 în c/v. Proteina – 0.8∙10 /l (norma: 4.26 mmol/l (norma: 0. Analiza biochimică a sîngelui ALAT – 0. Concluzia: leucocitoză în urină .98. Analiza grupei sangvine şi a factorului Rh Grupa sanguină: I(0). Reacţia – acidă.2 μmol/l (norma: 5 . febră. durerile iradiază în clavicula şi omoplatul drept (semnul Eleker). Mucozităţi – multe.6 ∙ 1012/l) I. Densitatea – 1030 g/l.4 mmol/l) Ureea: 7.3∙10 /l (norma: 4 – 9 ∙109 /l) Neutrofile: nesegmentate – 2% (norma: 0 – 5 %) segmentate – 49% (norma: 47 – 72 %) Eozinofile: 1% (norma: 0. adinamie. dureri acute în abdomen regiunea epigastrică şi hipocondriul drept.5 – 5 %) Limfocite: 38% (norma: 19 – 37 %) Monocite – 8% (norma: 3 – 11 %) VSH – 6 mm/oră (norma: 2 – 10 mm/oră) Concluzie: anemie hemoragică. Analiza generală a urinei ( Cantitatea – 30.

05% .2 cm. A primit tratament I.0 Vit. Glucosae 5% .1. Colecţii lichidiene: absente. 6.4 cm Rinichiul drept: 10.2% .15 cm.2.9% .400.6×4.400.4 cm. 6.9 cm. CBP=0. C 10% .5. A fost stabilit diagnosticul clinic: Boală ulceroasă.0 Papaverini 2% . forma rotundă.6 cm.400. medicamentos postoperator: Sol.2 cm.0 Sol. USG organelor cavităţii abdominale Ficatul: LD – 12.0 de 2 ori pe zi i/m . II. coada-1.9% . corpul 1. Concluzie: din partea organelor examinate endoscopic – fără patologie vizibilă. Vezica urinară – goală. parenchimul 1.0 de 3 ori pe zi Prozerin 0. parenchimul 1. LS – 5.3 cm. Pancreasul: capul 2.1. parenchimul omogen. Lavaj.0 i/m de 3 ori pe zi Cerucal 2.2 cm Vena lienalis: . Nacl 0.0 cm.1×1. NaCl 0. Radioscopia cavităţii abdominale În cavitatea abdominală se detectă prezenţa aerului liber (pneumoperitoneum).4 cm. conturul net.4×4.3 cm SBC – normal. Sanarea şi drenarea cavităţii abdominale. SBC – normal Rinichiul sting: 10. Ulcer duodenal perforat. chirurgical: Laparotomie.0 Ryboxyni 5 ml i/v o dată pe zi i/v o dată pe zi Sol.2×3. contur net regulat. Parenchimul omogen. în lumen: calcului nu s-au depistat. Splina: 10.5.0 i/v o dată pe zi Plathyphyllin 0. Colecistul.4 cm. Vena portă: 1. Peritonită difuză. regulat.0 Axetini 750mg de 2 ori pe zi i/m Armitini 50 mg de 2 ori pe zi i/v Piafen 50 i/m de 3 ori pe zi 8 zile Promedol 15 – 1. pereţii: 0.0 cm. Suturarea ulcerului perforat.04 cm Căile biliare intrahepatice: nu-s dilatate.

Almagel 1 ling. Consultaţia la medicul gastrolog cel puţin de 2 ori pe an. a dispărut febra remitentă cu instalarea unei temperaturi corporale normale. de 3 ori pe zi Starea generală s-a ameliorat: a apărut pofta de mâncare. Este externat pe data de 09. au dispărut durerile epigastrice şi hipocondriale drepte.09. Se externează la domiciliu cu următoarele recomandări: 1. Evidenţă la medicul de familie. Abţinerea de la efortul fizic timp de 2 luni 2. 3. slăbiciunile generale. greţurile. vertijul. .2013 în stare satisfăcătoare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->