Conștientizarea divinății din noi

19

SEP

“Credincioşi sau necredincioşi, noi avem existenţa noastră în Dumnezeu şi Dumnezeu trăieşte în noi. Diferenţa este că unii sunt conştienţi, iar alţii nu. Necredinciosul nu încetează să acumuleze în el bariere până în punctul în care nu mai simte nimic, şi cum ceea ce nu simţim, nu există, el ajunge să spună: „Dumnezeu nu există.” Ceea ce este absolut adevărat: în aceste condiţii El nu există. În timp ce, pentru acela care crede în El, Dumnezeu există. Numai că, de cele mai multe ori, această credinţă nu este încă complet conştientă. Pentru ca ea să devină, el trebuie să ajungă să simtă că Dumnezeu trăieşte în sinea sa şi că el trăieşte în Dumnezeu, până când formează cu El o unitate absolut nedisociabilă. În acel moment, nimic nu îl mai poate face să se îndoiască, căci el trăieşte viaţa divină fară încetare, el se află în ea, este străbătut de ea. Depinde de om ca fiinţele şi lucrurile să existe sau nu pentru el. Cineva este pe cale să adoarmă: chiar dacă toate comorile lumii sunt îngrămădite în jurul lui, din moment ce doarme, el nu este conştient de acest lucru, şi este ca şi cum nu ar avea nimic. Putem spune că majoritatea oamenilor zac astfel în somnul inconştienţei. Iniţiaţii, care sunt fiinţe cu adevărat conştiente, văd splendorile care îi înconjoară şi sunt fermecaţi; ceilalţi au aceleaşi bogăţii în jurul lor şi în ei înşişi, dar nu îşi dau seama. Totul depinde deci de starea de conştiinţă. Când suntem treji, anumite lucruri devin o realitate; apoi, ele se şterg când adormim. La fel se întâmplă şi în privinţa lui Dumnezeu: acela care este adormit nu îl simte şi concluzionează că El nu există. Această imagine a somnului este foarte instructivă. Cercetătorii care au studiat problema somnului, au descoperit că însumează mai multe paliere. în acelaşi fel, în planul psihic şi în planul spiritual, există mai multe nivele de somn sau de veghe, adică mai multe nivele de conştiinţă. Sarcina noastră constă în a ne trezi. în tradiţia creştină, se spune că noi trebuie să ne naştem din nou. De ce să ne naştem din nou? Este termenul folosit de Iisus în discuţia avută cu Nicodim: „ De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă împărăţia lui Dumnezeu.” Dar în realitate, noua naştere, ca şi trezirea, este un proces continuu: fiecare progres pe calea luminii şi al adevărului este o nouă naştere, o nouă trezire. A fi treaz. Aceasta este semnificaţia numelui lui „Budha”: Cel care s-a trezit. Oricare ar fi eforturile teologilor sau ale filosofilor pentru a demonstra existenţa lui Dumnezeu, chiar dacă aceste argumente sunt interesante, în realitate, demonstraţia este imposibilă. Putem spune cu precizie necredinciosului că cea mai bună dovadă a existenţei lui Dumnezeu este existenţa sa şi cea a lumii care îl înconjoară, dar şi în acest caz, vor exista tot felul de oameni foarte savanţi care vă vor răspunde că omul, ca şi universul, este

Trebuie să ști ți că to ți sunte ți ni ște semin țe. Altminteri veți rămâne niște semințe sau în cel mai bun caz niște rădăcini. Nevoile superioare care se manifestă în om sunt expresia Divinităţii : oamenii atestă existenţa lui Dumnezeu prin aspiraţiile lor înalte. percepţii de un alt ordin vin să îi viziteze. puterile care reprezintă manifestarea Divinităţii în ei. Pe măsură ce conştiinţa lor se lărgeşte.” {Maestrul O. și că prin lucrarea voastră. de a crește până va deveni un arbore. aceea a acestei Fiinţe Sublime care pătrunde în ei înşişi.rodul întâmplării.Aivanhov} . talentul. cât şi prin activităţile lor binefăcătoare pentru ceilalţi. iar ei sunt din ce în ce mai mult locuiţi de prezenţa sa. ei se confundă încet. să fie ei mândri de această descoperire! Adevărul este că ei dorm! Şi fiindcă dorm. Intensificând această prezenţă. adică divinități în creștere. Fiindcă în noi Creatorul şi-a presărat semințele. iar predestinarea unei semințe este aceea de a încolți. Cea mai bună dovadă a existenţei lui Dumnezeu o găsim în noi.încet cu ea până când devin într-o bună zi asemănători Divinităţii. ei nu văd ceea ce posedă: harurile. flori și cu atât mai pu țin fructe. Există deci un zeu. Aminti ți-vă pilda grăuntelui de mu ștar. nu pot aprecia bogăţiile şi splendorile care îi înconjoară. Somnul este o formă de orbire: ochii. prin manifestările superioare ale existen ței voastre. dar există un lucru mult mai rău. ca şi cum ar fi fost o altă viaţă. frunze. ve ți deveni cu adevărat ni ște divinită ți. ochii spirituali sunt închişi. capacităţile.M. dar nicidecum ramuri. un creator care se numeşte întâmplarea! Ei bine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful