ANALIZATORII Analizatorii reprezinta structuri specializate prin care omul intra in relatie cu mediul exterior pentru a putea cunoaste

proprietatile fizice ale corpurilor si a informa fiecare moment al existentei de multiple calitati, fixe sau schimbatoare, utile sau nocive, a acestui mediu in care traim. Fiecare analizator se compune, in principal, din trei segmente: receptor, de conducere si central. - Segmentul de receptie, sau periferic, reprezinta fie terminatii dendritice libere, fie structuri celulare specializate, in contact cu terminatii dendritice, care la anumiti analizatori sunt integrate in organele de simt. Aceste structuri preiau stimuli ale diverselor forme de energie din mediul exterior, cum ar fi: raze luminoase, unde sonore, emanatii odorante, substante sapide sau atingeri, loviri, frigul, caldura s.a. Receptorii transforma specific formele de energie in potentiale de actiune. - Segmentul de conducere, intermediar sau de transmisie, este format din neuronii senzitivi din structura nervilor si caile nervoase ascendente din nevrax. Acesti neuroni sinapseaza intre ei, si astfel transporta impulsul nervos preluat de la nivelul receptorilor spre al treilea segment. - Segmentul central, cortical, situat la nivelul ariilor senzitivosenzoriale, reprezinta locul unde informatiile proiectate sunt analizate si sintetizate, devenind senzatii specifice. A. ANALIZATORUL OLFACTIV A. 1. SEGMENTUL DE RECEPTIE al acestui analizator este situat intr-o mica arie, de 2-3 cm 2, numita mucoasa olfactiva, situata sub lama ciuruita a etmoidului, pe plafonul fiecarei fose nazale. Receptorii din aceasta mucoasa sunt celule senzoriale, reprezentand in acelasi timp si neuronii bipolari – primul neuron pe calea olfactiva, situat printre celule de sustinere. Acesti primi neuroni au polul apical prevazut cu o umflatura care prezinta cili dispusi spre interiorul foselor nazale. Polul lor bazal se continua formand axonii acestor neuroni bipolari, ce alcatuiesc in ansamblu nervul olfactiv - nervul I cranian. Acest nerv strabate sub forma de grupuri axonice orificiile lamei ciuruite ale etmoidului pentru a face sinapsa endocranian (deasupra lamei ciuruite) cu neuronii din bulbul olfactiv. A. 2. SEGMENTUL DE CONDUCERE este reprezentat mai apoi de neuronii din bulbul olfactiv, care este o formatiune pereche, alungita, situata de o parte si de alta a liniei mediane, deasupra lamei ciuruite a etmoidului. Fiecare bulb olfactiv contine al doilea neuron al caii olfactive, neuronii mari numiti celule mitrale. In fiecare celula mitrala se concentreaza prin sinapse mai multi axoni ai neuronilor bipolari. Bulbul olfactiv se continua spre inapoi cu tractul olfactiv, ce reprezinta axonii celulelor mitrale, care se termina in segmental central prin trei strii olfactive: interna, mijlocie si externa, deci fara releu talamic. A. 3. SEGMENTUL CENTRAL este reprezentat de ariile corticale olfactive din lobul olfactiv (aria septala, spatiul perforat anterior, scoarta uncusului hipocampic si nucleul amigdalian). La nivel cortical se produc senzatiile olfactive. Receptorii olfactivi sunt impresionati de substantele odorante, volatizate sau hidrolizate (sub forma de aerosoli), din aerul inspirat. 1

pe mucoasa bucala mai sunt si 2 . nu sunt considerate mirosuri. deschis anterior. si fungiforme. . parfum). levantica). B. 1.a. Numarul substantelor odorante ca si senzatiile olfactive sunt imense. Exemplu de mirosuri avem: . tutun sau carne fripta). Pe langa aceste papile gustative. SEGMENTUL RECEPTOR este reprezentat de mugurii (corpusculii) gustativi din structura unor papile (ridicaturi mici) situate in mucoasa linguala la nivelul fetei dorsale.Moleculele odorii sunt absorbite de mucusul de la suprafata mucoasei olfactive si apoi se solva in lipoizii cililor olfactivi. De remarcat ca unele senzatii.aromatice (camfor. intepator sau racoritor. vizibil pe fata dorsala si spre baza limbii. situate mai ales inaintea “V”ului lingual. Aceste mirosuri au rol important si in viata afectiva. Aceste papile sunt: calciforme ce formeaza “V”-ul lingual. . marginilor si varful limbii.arzatoare (cafea prajita. nefiind percepute de nervul olfactiv ci de terminatiile senzitive ale nervului trigemen. .eterice (fructe) s. cum ar fi cele de iritant. ANALIZATORUL GUSTATIV B.balsamice (flori.

bastonasul gustativ. celule senzoriale cu polul aplical ciliat spre exterior. SEGMENTUL DE CONDUCERE este reprezentat de neuronii senzitivi ai nervilor cranieni micsti VII. IX. Alimentele trebuie sa se dizolve in prealabil in saliva. in mare. 2. amar. IX (glosofaringian) si X (vag). SEGMENTUL CENTRAL este reprezentat cortical de aria 43 din piciorul girusului postcentral. locul unde se formeaza senzatiile gustative. saratul pe fata dorsala. care nu prezinta muguri gustativi. filiforme si hemisferice. B. X a caror dendrite sunt indreptate spre receptori. sarat. iar amarul spre baza limbii. Perceperea excitatiilor gustative se realizeaza la nivelul mucoasei linguale. din nucleul fasciculului solitar. astfel: dulcele la nivelul varfului limbii. Polul bazal al celulei senzoriale este inconjurat de dendrite apartinand nervilor cranieni VII (facial). B. iar axonii acestor neuroni talamici se proiecteaza pe scoarta cerebrala.alte papile – foliate. ANALIZATORUL OPTIC 3 . Gusturile pe care le percepem. spre a veni in contact si a excita cilii gustativi. Axonii neuronilor din nucleul fascicului solitar fac sinapsa in unii nuclei talamici de releu – al III-lea neuron. in principal. C. iar axonii lor patrunzand intranevraxial sinapseaza cu al doilea neuron liber bulbar. acrul pe margini. Fiecare mugure gustativ contine printe celule de sustinere. 3. dulce. formand prin conglomerarea mai multor cili . sunt de patru tipuri: acru.

strict necesara vederii corecte. . este formata din tesut conjunctiv. . de numeroase vase si nervi care patrund sau ies din membranele de invelis. situata posterior in concavitatea scleroticii. Structura retinei vizuale cuprinde in principal trei straturi. care dinspre coroida spre interiorul globului ocular sunt: . Mai anterior de zona ciliara intalnim irisul care prezinta central un orificiu circular pentru trecerea razelor luminoase. ce va colecta umoarea apoasa din interior. formeaza sclerotica. care da culoarea alba a portiunii vizibile a globului ocular. inervate de fibre nervoase simpatice ce produc midriaza (dilatarea pupilei). este inclus intr-un organ de simt complex structurat . -Tunica nervoasa numita retina. situate posterior. avand forma aproape sferica. Epiteliul anterior al irisului este pigmentar imprimand culoarea specifica ochilor. avasculara. realizand in interiorul globului ocular o camera obscura. GLOBUL OCULAR este un organ pereche. spre indarat. care-si trimit axonii ce se concentreaza spre un loc situat in apropierea polului posterior al globului ocular. fiind rezistenta si avand rol protector. situat in orbita si inconjurat de anexele sale.stratul receptor al celulelor fotosensibile cu conuri si bastonase. ce formeaza peretii. Irisul are in structura sa fascicule musculare netede radiare. SEGMENTUL PERIFERIC DE RECEPTIE . ce dubleaza fetele profunde ale proceselor ciliare si ale irisului. una imprejurul celeilalte. ce se observa prin transparenta corneei. care este transparenta. dubland intern coroida si fiind cea mai intinsa. legat printr-un sistem venos de venele episclerale din orbita.una nefunctionala. iar axonii lor se indreapta spre dendritele nouronilor din urmatorul strat. unde formeaza corneea. La nivelul retinei se gasesc atat celulele receptoare cat si primii doi neuroni ai segmentului de conducere a analizatorului vizual. iar langa polul posterior se desprinde nervul optic. bogat vascularizata.C. mult atrofiata.globul ocular. In structura sa intra trei membrane de invelis situate concentric. care prin varful orbitei intra in craniu spre SNC. in care se va varsa aceasta umoare apoasa. Intre sclerotica si cornee exista un mic canal. Membranele de invelis sunt urmatoarele: -Tunica fibroasa. In cea mai mare parte. inervate parasimpatic ce produc mioza (micsorarea pupilei). dar bogat inervata. cu polul anterior putin mai bombat. Tunica fibroasa este mai bombata in partea anterioara. si circulare. -Tunica vasculara sau tractul uveal. 1. Retina prezinta doua portiuni: . este formata din: coroida. . retina vizuala. numit pata oarba. reprezinta stratul cel mai profound si mai important. muschii ciliari. si mai multe medii transparente luminoase inainte de a fi receptionate de segmentul periferic al analizatorului. 4 . in continuarea precedentei. si parasesc globul ocular formand nervul optic.stratul celulelor multipolare.stratul neuronilor bipolari a caror dendrite preiau impulsurile nervoase de la celulele fotosensibile. ce contine ghemuri vasculare (numite procesele ciliare).una functionala. care spre anterior se continua cu zona ciliara. circulare si radiale. numit pupila. cea mai intinsa. Sclerotica este strabatuta mai ales posterior. precum si fascicule musculare netede.

sunt foarte sensibile la lumina. fiind astfel principalul organ al acomodarii vizuale. sub actiunea muschiului ciliar cristalinul isi modifica curburile fetelor. ce constituie substanta fotosensibila specifica. care are numai celule cu conuri. care impreuna cu un pigment . reprezentand receptorii vederii nocturne (scotopica). se formeaza o mica depresiune – macula luteea. iar de aici printr-o retea venoasa in venele episclerale.corneea transparenta. . Inspre partea lor externa aceste celule contin scotopsina. o structura proteica.Pe suprafata interna a retinei. proiectand imaginea exterioara pe retina. iar in centrul acesteia este foveea centralis cea mai sensibila a ei. . au rolul de a refracta radiatiile luminoase. 5 .retineul. formeaza rodopsina (sau purpurul retinian). determinand vederea in lumina puternica (vederea fotopica) si perceperea culorii obiectelor. sunt: . Celulele cu bastonase. mai numeroase (circa 125 milioane). Celulele cu conuri. Inspre partea lor periferica aceste celule contin substanta fotosensibila specifica numita iodopsina. Razele luminoase de la exterior vor strabate aceste medii transparente. iar mai apoi straturile neuronale multipolar si bipolar pentru a ajunge la celulele fotosensibile impresionandu-le. dar care nu pot reda detalii ale obiectelor sau culoarea lor. situata in camera anterioara a ochiului (intre cornee si cristalin) formata din doua compartimente ce comunica prin pupila. situata in camera posterioara a ochiului (dintre cristalin si retina). dinspre anterior spre posterior. Aceste medii.umoarea apoasa. omogena. si declansand astfel impulsul nervos specific. in dreptul polului posterior al globului ocular.umoarea sticloasa este o substanta gelatinoasa. aceasta umoare este secretata de procesele ciliare si dreneaza in canalul circular situat intre cornee si sclerotica. prevazuta mai ales cu celule cu conuri. au pragul de sensibilitate si acuitate mult mai ridicat. Mediile transparente sau refringente. in numar cam de 5-7 milioane.cristalinul este o lentila biconvexa ancorata prin fibre ligamentare suspensoare de procesele ciliate. .

pe o lungime mai intinsa. o glanda exocrina. Ele sunt mai voluminoase spre partea interna si prezinta peri sprancenari.ANEXELE GLOBULUI OCULAR sunt situate in interiorul orbitei. Lacrimile se aduna apoi in unghiul intern al ochiului. iar profound un mic muschi pielosmuschiul sprancenos. care se deschide in partea anterioara a meatului inferior din fosa nazala. 6 . Glanda lacrimala. situate in fiecare margine libera. care dupa ce tapeteaza fata interna a pleoapelor. sa spele permanent fata anterioara a globului ocular. fiecare situate deasupra pleoapei superioare. formand funduri de sac. mai putin intinsa. cu glande sebacee si sudoripare modificate. . lacrimile se aduna intr-un mic rezervor membranos . se reflecta superior. a ploapelor (care nu prezinta cili). . cu rol protector. se gasesc numerosi peri numiti gene (cili). Sacul lacrimal se continua in jos cu un canal lacrimo-nazal. in partea anterioara si laterala. sau anterior ei. intern si inferior. Pe marginile libere ale pleoapelor spre partea laterala. si sunt reprezentate de urmatoarele formatiuni anatomice: .Aparatul lacrimal este alcatuit din mai multe formatiuni anatomice. De aici. avand rol in buna functionare a acestui organ de simt.lacrimile.sacul lacrimal. pentru a tapeta fata externa a globului ocular la exteriorul scleroticii.Sprancenele sunt doua proieminente arcuite. . este situata pe plafonul orbitei.Conjunctiva este o mucoasa fina. mobiliza. printr-un sistem de canalicule lacrimale. si un muschi pielos .orbicularul pleoapelor.Pleoapele sunt doua repliuri musculo-membranoase ce protejeaza anterior globul ocular. continuandu-se apoi cu epiteliul anterior al corneei. de a proteja. care-si trimite secretia . in asa numitul lac lacrimal. hrani globul ocular. prin fundul de sac conjunctival superior. avand in interior o membrana fibroelastica – septul orbital.

care se proiecteaza cortical in aria vizuala. impresiile vizuale receptionate de retina. -Grasimea orbitara.Nervii orbitei sunt de doua tipuri: . ca o seroasa. inclusive globul ocular. -Artera oftalmica. cu cel de partea opusa.Muschii striati ai globului ocular se insera pe sclerotica. in continuarea chiazmai optice. reprezentati de ramurile nervului oftalmic din trigemen (V). unde-si incruciseaza fibrele partial. IV. vascularizeaza prin colateralele ei formatiunile anatomice intraorbitale. Primul si al doilea neuron reprezinta neuronii bipolari si multipolari din retina.. alcatuind chiazma optica. frontal si lacrimal. . se formeaza cate o bandeleta (tract) optica. care asigura inervatia senzitiva intraorbitala prin ramurile sale nasal. umple spatiile ramase libere din interiorul orbitei. si este constituit dintr-un lant de 4 neuroni interconectati sinaptic. -Capsula lui Tenon este o membrana conjunctiva. unde se insera posterior. 7 . Acestia sunt: 4 muschi drepti (intern. facand sinapsa cu al treilea neuron. in partea anterioara si infero-interna este un muschi mai scurt. care transmit in aria vizuala corticala. Fiecare bandeleta optica se termina in corpul geniculat lateral din metatalamus. extern. superior. inferior) si marele oblic. 2. si in majoritatea lor provin din varful orbitei. Simetric. . De asemenea. ce contine fibre de la retina de aceeasi parte si de la cea opusa. care paraseste orbita pe la varful ei si ajunge endocranian. ram din carotida interna. SEGMENTUL DE CONDUCERE reprezinta calea optica. care inveleste polul posterior al globului ocular si prin niste ligamente fibroase ancoreaza globul ocular la peretii orbitei.motori (III. micul oblic. tot din fundul orbitei se desprinde si muschiul ridicator al pleoapei superioare. VI) care inerveaza muschii striati ai globului ocular si ridicatorul pleoapei superioare. Axonii ultimilor neuroni formeaza nervul optic. Axonii neuronilor III formeaza radiatiile optice.senzitivi. C. si de unde diverg spre globul ocular.

situat in partea laterala a capului. este reprezentat de ureche. Urechea externa este formata din pavilion si conductul auditiv extern. dar si rolul de a realiza tonusul cortical. 3. vederea avand rol nu numai in diferentierea luminozitatii. De remarcat ca prin analizatorul vizual se furnizeaza peste 90% din informatiile mediului ambient. SEGMENTUL CENTRAL se afla in ariile vizuale 17. care este un organ pereche. 1. constituit de trei segmente: urechea externa. din lobul occipital. Pavilionul are o structura cartilaginoasa (cu exceptia lobului. unde se produc senzatiile vizuale. SEGMENTUL PERIFERIC. din partea inferioara). medie si interna. 18. 19. D. formelor si culorilor obiectelor. D. orientarea in spatiu. ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR Acest analizator este format din doua componente-acustica si vestibulara. sau in mentinerea echilibrului. avand rolul de a asigura auzul respectiv echilibrul. fiind acoperit de piele si fiind mobilizat foarte 8 .C.

iar anterior. cu peri rudimentari. ce il separa de urechea medie. care se deschide endocranian. Inspre anterior si inauntru vestibulul osos comunica cu melcul osos. 9 . Urechea externa are rolul de a capta si dirija undele sonore din exterior spre membrana timpanica. Urechea medie (casa timpanului) situata tot in osul temporal. . iar inauntru de membrane ferestrei ovale prin scarita. ocupate de cate o membrana. Conductul auditiv extern. cu nazofaringele. Interiorul urechii medii este tapetat de o mucoasa care se prelungeste si in cavitatile si trompa lui Eustache cu care comunica. In vestibulul osos se deschid trei canale semicirculare. Urechea interna este formata din mai multe cavitati mici ce alcatuiesc labirintul osos. glandele sudoripare si sebacee modificate – glande ceruminoase.columela (modiolul). intrand in componenta osului temporal. este ingusta transversal si comunica posterior cu niste cavitati osoase celulele mastoidiene. avand o structura fibrocartilaginoasa in partea laterala si osoasa in partea interna.putin de trei muschi pielosi. ce face doua ture si jumatate in jurul unei structuri conice . care reprezinta un tegument modificat. Pe peretele intern al ei se gasesc doua mici orificii – ferestrele ovala si rotunda. Acest conduct este tapetat de o mucoasa. intre acestea doua se gaseste al treilea oscior . Urechea interna este sapata in stanca temporalului. un canal spiral. si corespunde in partea laterala urechii medii. atavici. orientate in cele trei planuri ale spatiului. In interiorul urechii medii sunt trei oscioare articulate intre ele. Orificiul intern al conductului auditiv extern este ocupat de o membrana – membrana timpanului. trei canale semicirculare osoase si melcul osos. iar intern conductului auditiv intern. printr-un canal stramt trompa lui Eustache. si fixate lateral de membrana timpanului prin ciocan.muschii auriculari. care cuprinde: vestibulul osos. continua spre inauntru pavilionul.nicovala. ambele corespunzand urechii interne. care are baza posterior spre conductul auditiv intern si varful spre anterior. ce secreta cerumenul.

se afla labirintul membranos. vibratorie. La nivelul melcului membranos se gaseste receptorul acustic (organul lui Corti) care este format astfel: . fiind mai lungi spre varf si mai scurte spre baza melcului.pe membrana bazilara se gasesc printre celulele de sustinere. ce comunica cu sacula. doua mici vezicule unite intre ele si situate in vestibulul osos. reprezentat de formatiuni cavitare inchise ce comunica numai intre ele si contin un lichid numit endolimfa. si urmeaza aceeasi turatie in melcul osos pana la varful columnei. . care se deschid in utricula si prezinta la un capat cate o dilatatie numita ampula.o membrana bazilara.trei canale semicirculare membranoase.utricula si sacula. dar de dimensiuni mici. celule senzoriale cu polul apical prevazut cu cili inclavati intr-o membrana tectoria. .melcul membranos. 10 . a caror fibre conjunctive constituiente au diferite marimi. Labirintul membranos este format din: . Intre peretii labirintului osos si labirintul membranos se gaseste un alt lichid numit perilimfa. .In interiorul labirintului osos.

ajung in conductul auditiv intern. Axonii ganglionilor lui Corti dupa ce au patruns prin columela prin canale mici paralele cu axul ei. se unesc si alcatuiesc nervul acustic. realinandu-se un potential de actiune in dendritele neuronilor din ganglionul Corti care infasoara baza celulelor senzoriale. care ar produce intrarea in vibratii rezonatorii a fibrelor membranei bazilare (e aceeasi frecventa cu a undelor sonore) din organul Corti al melcului membranos – pentru sunetele joase la varful melcului.La polul bazal al celulelor senzoriale se infasoara dendritele neuronilor dintr-un ganglion spiral a lui Corti. Aceste vibratii imping si celulele senzoriale. Vibrarea membranei ferestrei ovale se transmite perilimfei urechii interne ca unde vibratorii. care se alatura nervului vestibular. a caror cili de la polul apical vor lua contact cu membranea tectoria. Mecanismul auditiei se considera. ca s-ar produce astfel: excitatiile sonore preluate de urechea externa sunt transmise de la membrana timpanului spre membrana ferestrei ovale prin intermediul lantului de oscioare. de catre majoritatea autorilor. situate intr-un sant spiral sapat in columela. 11 . iar pentru cele inalte la baza melcului.

Aceste epitelii senzoriale alcatuiesc receptorul vestibular. In dreptul ampulelor canalelor semicirculare se gasesc creste ampulare prevazute tot cu celule de sustinere. iar printre ele celulele senzoriale au cilii patrunsi intr-o masa gelatinoasa. celule senzoriale cu cili la polul apical. La baza acestor celule senzoriale din utricula.La nivelul utriculei. dar fara a mai contine otoloti. printre celule de sustinere. 12 . se gasesc epitelii senzoriale a caror celule senzoriale sunt stimulate de accelerarea sau incetinirea miscarii intregului corp sau numai a capului. numit membrana otolitica. peste care se suprapune un strat gelatinos prevazut cu concretiuni calcare (otoliti). Axonii acestor ultimi neuroni formeaza nervul vestibular. La nivelul utriculei si saculei formeaza macule “acustice” care contin. sacula si ampulele canalelor semicirculare se dispun dendritele neuronilor vestibulari a caror corpuri celulare se gasesc in ganglionul Scarpa. saculei si ampulelor canalelor semicirculare membranoase. situate in conductul auditiv intern.

SEGMENTUL PERIFERIC . SEGMENTUL CENTRAL este reprezentat astfel: Ariile acustice sunt 41. vibratorie. Acesti receptori sunt situati in toate cele trei componente ale tegumentului (epiderm. si in care se gasesc foarte numeroase si variate tipuri de receptori ce determina sensibilitatile tactila (atingere).cuprinde fibrele axonice ale nervului acustic ce fac sinapsa in nuclei cohleari din jonctiunea bulbopontina. atat in ce priveste campul receptor. ANALIZATORUL CUTANAT Acest analizator este cel mai intins. termica si dureroasa. cat si caile de conducere si segmental central. a caror axoni sinapseaza in neuronii din corpul geniculat medial (metatalamus).D. si sunt fie terminatiuni nervoase libere. E. Calea ascendenta spre o arie corticala vestibulara este incerta. 1. hipoderm). derm. CALEA DE CONDUCERE este reprezentata de: Calea acustica . in legatura cu arhicerebelului. Axonii ultimilor neuroni se proiecteaza in aria auditiva corticala. presionala. Axonii ultimilor neuroni intra in circuitul vestibule-cerebelo-vestibular. fie incapsulate sub forma unor corpusculi senzitivi la capatul unor 13 . incerte. care ocupa toata suprafata exterioara a corpului. Ariile vestibulare. 42 si 22 din girusul temporal superior. pentru mentinerea echilibrului. s-ar gasi in apropoierea ariilor auditive. unde se formeaza senzatiile acustice. D. este situat in vastul teritoriu al tegumentului. Calea vestibulara este formata din nervul vestibular (VIIIv) al caror fibre fac sinapsa in nuclei vestibulari din jonctiunea bulbopontina. 2. E. 3.DE RECEPTIE .

loc unde si sensibilitatea este mult crescuta.a. unii dintre ei fiind gasiti si in structuri subdiacente (tesut celular subcutanat. Axonii nucleilor talamici se proiecteaza pe scoarta cerebrala. muschii piloerectori si unghiile. capsule si ligamente articulare. (cutis. ori tractiunea mecanica sau compresiunea etc. a caror segmente corporale cu o sensibilitate mai mare sunt mult mai intinse. Tegumentul Tegumentul. tendoane. Axonii neuronilor din ganglionul Gasser fac sinapsa cu al doilea neuron in nucleul senzitiv al trigemenului din trunchiul cerebral. care au originea reala in ganglionii spinali de pe radacina posterioara a acestor nervi. Dendritele acestor neuroni culeg de pe traiectul ramificatiilor sensitive ale celor trei ramuri ale nervului. iar axonii acestor ultimi neuroni sinapseaza in unii nuclei talamici de releu. uneori aceasta putand fi un simptom elocvent al unei boli. = piele). inclusiv virusuri. periost. ceea ce determina specificul durerii viscerale. Axonii neuronilor talamici se proiecteaza pe cortex. este situat la exteriorul intregului corp. distensia brusca sau spasmul unor viscere cavitare. Sensibilitatea exteroceptiva de la nivelul pielii capului. ce produce leziuni celulare. orice excitant puternic. Daca la nivelul tegumentului stimuli durerii sunt reprezentati de agenti chimici. reprezentata prin homunculusul senzitiv. Axonii acestor ultimi neuroni se incruciseaza cu cei de partea opusa si formeaza caile ascendente exteroreceptive. 14 . s. 2. E. ci si in viscere unde insa sunt intr-o densitate mult mai mica. lat. preluata de neuronii senzitivi ai nervului trigemen (V) situati in ganglionul Gasser. electrici s. pilea. SEGMENTUL DE CONDUCERE a analizatorului cutanat este reprezentat pentru pielea gatului. muschi. care ajung sa faca a doua sinapsa in unii nuclei de releu din talamus. microorganisme s. Receptorii durerii . 3. este.a. in capul cornului posterior. a foselor nazale si a cavitatilor lor anexe. SEGMENTUL CENTRAL cuprinde o arie intinsa din girusul postcentral. sau cutis. ca o structura complexa de grosime variabila. De remarcat prezenta in numar mult mai mare a receptorilor tactili in dermul degetelor si buzelor mai ales. cum ar fi: glandele sudoripare si sebacee. de dendritele neuronilor exteroceptivi a celor 31 perechi de nervi spinali.dendrite. Spre deosebire de celelalte sensibilitati. Axonii neuronilor ganglionari fac sinapsa.a. aproape toata sensibilitatea pielii capului. cu al doilea neuron. E.protectie fata de agresiunile externe. in majoritate. ca si a receptorilor termici indeosebi la nivelul tegumentelor mainii si fetei. trunchiului si membrelor.). care se continua la nivelul orificiilor naturale cu mucoasele organismului. Tegumentul indeplineste multiple roluri cum ar fi cele de: . se gasesc nu numai in structurile somatice. mecanici. care e mai vaga si imprecis localizata. sensibilitatea dureroasa nu are stimuli adecvati. cat si cea a cavitatii bucale.terminatiuni nervoase libere. firele de par (pili). sau in unii nuclei din bulb. la nivelul viscerelor durerea este declansata de inflamatia acestora. determina durerea. In structura pielii sunt unele anexe.. termici.

de la exterior spre interior.reglarea temperaturii corpuli. Straturile epidermului cuprind. print-o membrana bazala. fina. ca ultim strat tegumentar superficial. exfoliant. printre fibrele. alcatuind scalpul. sex s.a. apoi mai multe straturi celulare polimorfe. In hipoderm. canale de excretie ale glandelor sudoripare. termici si durerosi). de canalele excretorii ale glandelor sudoripare (care nu au pereti proprii). Hipodermul are rol in termoreglare (prin scadearea pierderilor de caldura din corp). si urmatoarele straturi se interpune o fascie superficiala. este alcatuit din tesut conjunctiv lax bogat in celule adipoase (adipocite).La nivelul cutiei craniene tegumentul adera puternic prin tracsuri conjunctive de o aponevroza epicraniana. presional. cu celule turtite. Acesta este separat de cutia craniana osoasa print-un tesut conjunctiv lax care-i confera mobilitate. de la membrana bazala spre suprafata: mai intai un strat bazal (regenator. cheratinizate.. fara intreruperea fasciei superficiale. si contin terminatii nervoase receptoare libere (capetele dendritelor neuronilor senzitivi). de grosimi variabele in functie de localizare. . alimentatie individuala. b) Dermul. planurile de la acest nivel. . sunt: epiderm. . dispus sub epiderm si mai gros ca acesta. Epidermul este strabatut de tulpinele firelor de par. alcatuind asanumitul panicul adipos. La nivelul extremitatilor cefalice aspectele structurale prezinta unele particularitati si anume: . pe care o ridica impreuna cu epidermul din loc in loc formand niste proeminente conice numite papile dermice. s.a. iar la nivelul trunchiului acopera stratul intermediar parietal osteocondrofibromuscular al toracelui sau musculo aponevrotic al abdomenului. profund la limita cu tesutul celular subcutanat. c) Hipodermul – stratul cel mai profund tegumentar.strat papilar de sub membrana bazala. separt de urmatorul strat. si strat reticular. a caror celule contin si cantitati variabele de pigament melanic sensibil la razele solare). celulele si substanta fundamentala a tesutului sau conjunctiv si glande sebacee cu partea dinspre suprafata a foliculilor pilosi la care sunt anexati muschii piloerectori. reprezinta si un depozit de grasimi. iar la suprafata un – strat descuamat.cel mai intins organ de simt al corpului (pentru receptionare stimulilor tactili. derm si tesutul celular subcutanat (hipoderm). care la nivelul membrelor acopera structurile profunde. Structural tegumentul este format din trei straturi principale care.foarte important rol de – organ de absortie a unor substante medicamentoase. 15 . a) Epidermul – este un epiteliu pavimentos pluristratificat. dermul. o bogata retea vasculara si numerosi receptori nervosi (terminatiuni dendritice libere sau corpusculi speciali inconjurati sau centrati de terminatiuni dendritice receptoare). este format din tesut conjunctiv dens in doua straturi: . dar permite si mobilitate epidermului si dermului. care se descuameaza si cad. Dermul contine.excretia apei si a unor produsi de catabolism (prin transpiratie sau sudoare). care uneste muschii pielosi frontali (anterior) si occipitali (posterior). anucleate.La nivelul fetei tegumentul acopera direct. .

care intecuieste un muschi pielos la fel de subtire. Fiecare glanda sudoripara are in hipoderm glomerulul (un canal contort) – partea secretorie a sudorii. cap si gat. . Glandele mamare caracteristice mamiferelor. inegal raspandite in piele. ovale. mai abundente in planta. Tulpina contine trei straturi concentrice. = sanul mamei. deschis print-un por la exteriorul pielii. . Glandele sunt formatiuni secretorii localizate in grosimea dermului facand parte din grupul glandelor exocrine. ANEXELE PIELII Anexele pielii sunt reprezentate de fanere si glande. mai este anexata radacinii o glanda sebacee. iar mai in interior fasciile cervicale mijlocii (care intecuieste muschii subhioidieni) si profunda (care acopera muchii prevertebrali). de la interior spre exterior. Unghia este o lama cornoasa anexata pielii in dreptul fetei posterioare a ultimei falange a fiecariu deget. Radacina este formata din bulbul firului de par (partea mai dilatata de la baza) in care patrunde papila dermica.La nivelul gatului in hipoderm exista o fina foita conjunctiva laxa (fascia superficialis). la nivelul tegumentelor corpuli.cuticula (epidermicula) cu celule cornoase turtite. Glandele sebacee sunt de tip acinos. mamela) mult mai dezvoltate la sexul feminin (regiune mamara). cu celule ce contin pigmenti (determina culoarea parului). sub radacina se afla matricea (zona de crestere a unghiei). o portiune mai depigmentata. situat anterolateral. sunt de tip tubular. de asemenea. de origine epodermica si fiind reprezentate de par si unghii.scoarta. ca un caracter sexual secundar. Fanerele reprezinta structuri cornoase. atasate bazei firului de par. mai sunt condensari conjunctive periviscerale (teaca viscerala) si perivasculare (teaca vasculara). Ea reprezinta un corp vizibil sub care se afla patul unghiei. Fiecare mamela este situata pe peretele antero-lateral al toracelui. Intre tegument si planurile profunde viscerale. De asemenea. Glomerulul este format din celule secretoare mari si celulele mioepiteliale asezate pe o membrana bazala. gr. exista fascia cervicala superficiala (care intecuieste muschii sternocleidomastoidian si trapez). iar posterior radacina unghiei acoperita de cuta supraungheala tegumentara. lubrefiaza parul. ce lubrefiaza firul de par atat in interiorul tegumentului cat si la suprafata sa. care se ridica de la suprafata pielii. Parul prezinta o portiune libera. a carei secretie – sebumul.. care secreta un lichid vascos – sebumul. care sunt: . intra in structura centrala a doua formatiuni simetrice – mamele (mamme. si una infundata oblic in tegument numita radacina. iar mai sus are inserta muschiul piloerector (care determina erectia firului de par). numita tulpina. cu celule mari. continuat cu un canal drept ce treverseaza dermul si se continua in epiderm cu un traiect sudoripar. parte componenta ale aparatului genital.maduva. lateral de stern si sub clavicula inaintea muschiului mare pectoralde fascia anterioara a carui 16 . palma. iar inaintea cutei supraungheale este lunula. Glandele sudoripare. dispuse in diferite locuri. numit pielosul gatului.

hipodermul. La sexul masculin regiunea mamara este mult mai restransa circumscrisa numai de inconjurul areolei mamare. iar in mijlocul ei o mica proeminenta – mamelonul.pielea. = ridicate) sa reflexa. forma si consistenta ei se modifica. dar si forma si consistenta lor difera in functie de varsta persoanei. Volumul mamelelor. situate in centrul regiunii. intr-o lama grasasa preglandulare mai groasa. ce prezinta circa 18-20 orificii in varf (deschiderea canalelor galactofore. prezinta central o zona circulara – areola. Structura mamelei. incepand de la suprafata. Receptorii analizatorului cutanat (pielii – epitelii senzoriale) 17 . si una retroglandulara. ale glandelor din profunzime). cand acest ligament devine lax are loc ptoza mamara (de obicei fiziologica la femeile mai in varsta). sub influnte hormonale. iar consistenta destul de ferma. e formata din 15-20 lobuli. lat. cu baza spre torace. de excretie (eliminare) a glandeii. in grosimea mamelonului sunt si fibre musculare netede. . in timpul sarcinii si alaptarii.adera print-o membrana fibroasa – ligamentul suspensor al mamelei. este: . sau de dezvoltarea tesutului adipos.glanda mamara. mult mai subtire. . adera posterior de ligamentul suspensor. dispusi radiar. in functie de starile fiziologice ale aparatului genital. Mai apoi. La fetele tinere forma mamelei este de semisfera. absenta in areola. fina. dinspre periferia mamelei spre interiorul ei se dedubleaza (ingloband central si intersectand structurile glandei mamare). de la care se desprind canalele galactofore. ce o fixeaza de clavicula. cu rol in erectie (erectio. avand structura tubulocinoasa complexa. cu mici ridicaturi (glande sebacee voluminoase). ultimul fixat de clavicula. starile ei fiziologice.

Corpusculi Ruffini Corpusculi Pacini Corpusculi Meissner Analizatorul cutanat F. intrand in circuitul paleocerebelos cu rol in ajustarea tonusului muscular la necesitatile posturii si in controlul miscarilor elementare ale membrelor. Acesti proprioceptori sunt de mai multe tipuri: fusuri neuromusculare si terminatiuni nervoase libere sau incapsulate. aponevroze. 2. Axonii neuronilor din nuclei bulbari se incruciseaza formand fasciculele proprioceptive constiente. F. Din punct de vedere functional. ori cu neuroni ai unor nuclei din bulb. unde informatiile sunt transformate in senzatii. cu originea reala tot in ganglionii spinali. 2 din girusul postcentral. SEGMENTUL PERIFERIC este alcatuit de proprioceptorii din muschi. ANALIZATORUL KINESTEZIC (MOTOR) F. 1. Axonii neuronilor din nucleii medulari formeaza fasciculele proprioceptive inconstiente spino-cerebeloase. 3. rolul analizatorului kinestezic este de a contribui la desfasurarea normala a activitatii motorii. capsule articulare. F. iar axonii ultimilor nuclei se proiecteaza pe scoarta cerebrala. membrane sinoviale. 18 . 1. SEGMENTUL DE CONDUCERE al acestui analizator este reprezentat de alte fibre sensitive ale neuronilor din nervii spinali. SEGMENTUL CENTRAL se afla la nivelul ariei sensitive 3. sinapseaza cu unii nuclei de releu din talamus. periost. tendoane. a caror axoni fac sinapsa fie cu neuroni ai unor nuclei din baza cornului posterior.

cat si. se descarca in muschii striati determinand contractile voluntare adecvate scopului si mentinand tonusul muscular. despre gradul de contractie a fiecarui muschi in parte. reprezentate de influxuri nervoase motorii.Analizatorul vizual. In plus aceste senzatii stau la baza elaborarii comenzilor. mai ales. 19 . Cortical aceste informatii sunt analizate si integrate determinand senzatiile de pozitii spatiale statice si dinamice ale corpului si segmentelor sale. contribuie impreuna cu analizatorul kinestezic la coordonarea activitatii reflexe subcorticale in vederea mentinerii echilibrului si coordonarii fine a miscarilor. care. vestibular. cutanat. prin cai descendente si apoi prin componentele motorii ale nervilor. diferitele miscari ale acestora. Analizatorul kinestezic informeaza permanent SNC asupra pozitiei corpului si segmentelor sale in spatiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful