Punerea în evidenţă a unor factori de risc sau prognostici 1.

Studiul caz-martor
Introducere Cercetarea clinică medicală vizează să evalueze relaţia între factori prognostici şi diverse boli. Astfel se poate evalua dacă există o legătura între un factor prognostic şi apariţia unei boli (ex. între fumat şi apariţia cancerului bronhopulmonar ), sau dacă un anumit factor prognostic modifică evoluţia unei boli ( ex. un tratament care poate sau nu duce la ameliorare sau vindecare). Factorii prognostici pot fi: factori de risc ( ex. duc la apariţia unei boli), sau pot fi factori protectivi (ex. previn aparţia bolii sau ajută la vindecare). În situaţia în care se doreşte să se evalueze dacă un anumit factor de risc este asociat cu o boală, şi/sau se doreşte să se evalueze cât de puternică este legătura între factor şi boală se pot face studii care să observe aceste aspecte fără ca cercetătorul să intervină – studii observaţionale. Dintre studiile observaţionale două sunt foarte des folosite: studiul caz-martor şi studiul de cohortă (sau expus-neexpus). În studiile caz-martor se identifică persoanele care au o anumită boală - cazurile (ex. copii cu maladia genetică X din spitalul Y) şi se compară cu persoane cu caracteristici similare (sex, vârstă, status socio-economic), dar care nu au boala martorii (ex. copii din acelaşi spital Y care nu au boala X, fiind internaţi pentru infecţii ale căilor aeriene superioare). Apoi se caută factori care ar putea fi asociaţi cu această boală. Pentru aceasta se întreabă atât cazurile cât şi martorii dacă îşi amintesc să fi fost expuşi la anumiţi factori de risc. O altă variantă este consultarea foilor de observaţie ale persoanelor înscrise în studiu pentru a găsi eventuali factori de risc. Studiile caz-martor sunt indicate în situaţia bolilor rare şi a bolilor cu perioadă lungă de incubaţie, sunt relativ uşor de realizat (puţin costisitoare, iau puţin timp), însă pot aduce informaţii eronate (ex. subiecţii uită anumite expuneri, sau subiecţii bolnavi au tendinţa să-şi aducă aminte mai bine expuneri chiar nesemnificative faţă de persoanele sănătoase). Lucrarea de faţă, precum şi alte lucrări care vor urma, au următoarea structură: • • O secţiune în care se descrie pe scurt un studiu (numită Scenariu). O secţiune cuprinzând protocolul studiului, în care trebuie completat cum s-a dorit realizarea studiului anterior descris (ce obiective s-au dorit a se urmări, ce tip de studiu s-a dorit a se folosi...). Acest protocol de studiu trebuie întocmit înaintea oricărui studiu, şi trebuie să conţină toate datele necesare realizării studiului. Mare parte din informaţiile din protocolul studiului vor fi apoi utilizate în redactarea
1

Înregistrarea datelor s-a realizat în fişierul Excel BD_CM(ro). Secţiunea de rezultate se va constitui în capitolul „Rezultate” a lucrărilor ştiinţifice. obiectivele cercetării (completaţi în spaţiile de mai jos) Scopul cercetării (evaluarea legăturii între un factor de risc sau protectiv X şi o boală Y (sau între o variabilă dependentă şi una sau mai multe variabile independente)/ evaluarea noului test diagnostic X pentru depistarea bolii Y sau precizarea diagnosticului acesteia/ evaluarea eficienţei (sau a efectelor adverse. Salvaţi pe local fişierele. pentru a stabili posibila legătură între consumul de alcool al mamei în timpul sarcinii şi apariţia despicăturilor labiale şi maxilare. Această secţiune va putea face parte din capitolul „Discuţii” a lucrărilor ştiinţifice. precum şi cum este această legătură. boală).xls. • O secţiune de interpretări. Datele au fost culese prin chestionarea mamelor privind prezenţa sau absenţa consumului regulat de alcool în timpul sarcinii. un lot de 43 de nou născuţi cu despicături labiale sau labio-maxilo-palatine şi un lot martor cuprinzând nou născuţii fără malformaţia congenitală menţionată anterior. cercetări personale. care va permite să aflăm dacă există sau nu o legătură între factorul de risc şi boală. etc. • O secţiune cu descrierea datelor. În cadrul studiului au fost alcătuite două loturi de subiecţi. utilă pentru înţelegerea rezultatelor studiului. Această secţiune va fi inserată în capitolul „Material şi metodă” a lucrărilor ştiinţifice. pentru prelucrare în Excel şi EpiInfo (vezi mai jos). Scopul.) unei noi atitudini terapeutice X într2 . Nu au existat diferenţe între lotul caz şi martor (excepţie prezenţa despicăturii labiale sau labio-maxilo-palatine la lotul caz). Doar după salvare se va deschide fişierul !!! Protocolul studiului 1. Scopul lucrării: • • • • dobândirea abilităţilor necesare realizării de studii caz-martor Utilitate: realizarea de studii caz-martor pentru lucrarea de diplomă. doctorat realizarea unui protocol de studiu caz-martor inţelegerea şi interpretarea studiilor caz-martor pe care le veţi citi ca viitori clinicieni Scenariu: În secţia de obstetrică a Spitalului Judeţean din Baia Mare a fost realizat un studiu asupra nou-născuţilor veniţi pe lume între anii 1960-2000. • O secţiune cu rezultatele obţinute. care ajută să ne facem o impresie despre aspectele care au fost studiate (factorul de risc.capitolului „Material şi metodă” a lucrărilor ştiinţifice ( ex în partea specială a lucrării de diplomă).

Populaţie ţintă şi eşantionul de studiu (completaţi în spaţiile de mai jos) Populaţia ţintă: • • Caracteristici clinice (ex. asocieri ) b. Spitalului Judeţean din Baia Mare • Criterii de excludere (aplicate subiecţilor ce întrunesc criteriile de includere. subiecţi cu boala X. stare funcţională) : Caracteristici demografice (restricţii pe anumite vârste. din mediu rural.Tipul studiului: (introduceţi un X în căsuţa corespunzătoare) A. stadiul Y. sex. subiecţi peste 60 de ani. stadiul bolii. nu se caută legături. boala. Descriptiv (nu se fac teste. comparaţii. comparaţii. În funcţie de rezultatele vizate a. Observaţional (cercetătorul nu intervine asupra subiecţilor şi evoluţiei bolii studite) b. în insuficienţă de organ Z) : • Caracteristici demografice (ex. Experimental (cercetătorul intervine asupra subiecţilor şi evoluţiei bolii studite – ex. administrare medicamente. cu venit scăzut. psihoterapie. status socioeconomic) : nou-născuţi Populaţia accesibilă (datorată unor constrângeri geografice/temporale pentru subiecţi sau cercetător…): subiecţi de studiu veniţi pe lume între anii 1960-2000 în secţia de obstetrică a Spitalului Judeţean din Baia Mare Eşantionul de studiu (indentificaţi şi completaţi criteriile de includere şi excludere în coloana corespunzătoare): • Criterii de includere (necesare definirii criteriilor care îi identifică specific pe subiecţi pentru a participa la studiu): •Caracteristici clinice (ex. se caută legături. Domeniu de cercetare (introduceţi un X în căsuţa corespunzătoare) Descrierea unui fenomen de sănătate Evaluarea unui procedeu diagnostic Evaluarea unei abordări terapeutice Cercetarea unor factori de risc şi/sau prognostici X 3. fără şcolarizare): nou-născuţi veniţi pe lume între anii 1960-2000. operaţii) X X 4. analize. În funcţie de obiectivele studiului a. Analitic (se fac teste. asocieri ) B. pot să lipsească): •Factori care induc erori (boli coexistente/tratamente concomitente): 3 .o boală Y/ descrierea unui nou fenomen de sănătate pentru căutarea de ipoteze privind posibilii factori prognostici ai acestuia): • Evaluarea asocierii între consumul de alcool al mamelor în timpul sarcinii şi apariţia cheilopalatoschizisului la copiii acestora Obiective (evaluarea existenţei unei legături între factorul prognostic şi boală / cuantificarea importanţei acestei legături / evaluarea caracterului cauzal al acestei legături ): • Evaluarea existenţei unei legături între consumul de alcool al mamelor în timpul sarcinii şi apariţia cheilopalatoschizisului la copii acestora • Cuantificarea importanţei acestei legături 2. analize. complicaţii.

foste boli). Caz . culoare păr) • Nominale ordonate (ex. Expus . Retrospectiv b(2). număr copii) • . timp până la deces) • 4 Discrete (ex. În funcţie de modul de alcătuire a grupei sau grupelor de subiecţi luaţi în studiu a. prin anamneză sau din foi de observaţie) (se culeg informaţii urmărind subiecţii în timp (ex. Exhaustivă b. făcând o „fotografie” a situaţiei medicale) (se culeg informaţii despre trecut sau viitor (evoluţia paotlogiei) faţă de debutul studiului) (se culeg informaţii (şi) din trecut (ex.•Reacţii adverse: •Factori ce fac dificilă/imposibilă obţinerea de date: •Probleme de etică: • Talia (mărimea) eşantionului este suficientă? (dacă este mai mare de 60 pentru acest studiu) (Da/nu): 5. se urmăreşte apariţia unei boli sau vindecarea) C. Transversală b. Supravieţuire (ex. Cantitative Continue (ex. altul neexpus la factorul prognostic) Precizaţi factorul de expunere fixat: Precizaţi boala urmărită: (se studiază două grupuri. unul expus la un factor prognostic.martor 6. În funcţie de populaţia cuprinsă în studiu a. Calitative (atribut) Nominale (ex. foste expuneri. altul martor (pacienţi indemni de boală) Precizaţi boala fixată : cheilopalatoschizis Precizaţi factorul de expunere urmărit: consumarea de alcool in timpul sarcinii X c. Prospectiv X X (datele se culeg la un moment dat. unul caz (pacienţi bolnavi). stadiu boală) • Dicotomiale (ex. Longitudinală b(1). Definirea variabilelor (completaţi în coloana corespunzătoare numele tuturor variabilelor studiate) A. În funcţie de durata culegerii datelor a. sex) • Cheilopalatoschizis • Alcool in sarcina B. Eşantion (se studiază un grup care copiază fidel caracteristicile reprezentativ populaţiei din care a fost extras) Precizaţi boala urmărită: Precizaţi factorul urmărit: b. greutate) • C. Prin eşantionare X (se studiază toată populaţia ţintă) (se studiază o parte din toată populaţia ţintă) B.neexpus (se studiază două grupuri. Modalitatea de culegere a datelor (introduceţi un X în căsuţa corespunzătoare şi completaţi în spaţiile de mai jos) A.

sub quartila 1 se află 25% din datele din esantion. linii sus si jos : +/1 DS (sau alte variante)  variabile non normal distribuite: grafic box and wiskers (box plot)  Aspect: Cutie cu o linie înăuntru – reprezintă mediana. pentru fiecare tip de variabilă): a. 68% din datele din eşantionul studiat • medie ± 2 SD se află aprox. Ex. Descrierea şi analiza datelor (introduceţi un X în căsuţa corespunzătoare. sau mult diferită de forma de clopot. quartila 3].xls. sub quartila 3 se află 75% din datele din esantion. nivelul colesterolului în lotul studiat este: 190 mg/dl [187-263]  Interpretare: sub mediană se află 50% din datele din esantion. pentru variabile cantitative: • descrierea unei variabile o variabile normal distribuite se vor utiliza: media şi deviaţia standard (SD). pentru variabile calitative: X • descrierea unei variabile o se vor utiliza: tabele de frecvenţă o se vor utiliza: grafice de tip sectorial (pie)  Interpretare: se va evalua egalitatea distribuţiei categorilor variabilei şi se va comenta care prezintă distribuţie mai largă. nivelul colesterolului în lotul studiat este: 190 ± 15 mg/dl (media ± 1 SD)  Interpretare: în intervalele: • medie ± 1 SD se află aprox. partea de sus a cutiei – reprezintă quartila 3. o se vor utiliza: grafice sintetice  variabile normal distribuite: grafic de medii (error plot)  Aspect: cerc/coloană – reprezintă media. partea de jos – 5 . b. între quartila 1 si 3 se află 50% din datele din esantion. bifați și apoi conștientizați metodele pe care le veți utiliza. doar după salvare se va deschide fişierul !!! • EpiInfo Baza de date folosită: Ctrl click pe link-ul corespunzător bazei de date şi salvarea acesteia în contul dumneavoastră Descrierea datelor (alegeți tipul variabilelor utilizate în acest studiu. mai târziu. 95% din datele din eşantionul studiat • medie ± 3 SD se află aprox. în formatul: medie ± deviaţie standard. Zonele gri sunt zone în care primiţi indicaţii) Programe folosite pentru prelucrarea datelor: • Excel –Salvaţi pe local fişierul BD_CM(ro). o se vor utiliza: tabele de frecvenţă o se vor utiliza: histograme – pentru descrierea distributiei  Interpretare: distribuţia e normală dacă urmează grosier o formă de clopot – adică valorile extreme sunt puţine şi majoritatea datelor sunt apropiate de medie. sau mai redusă.7. Distribuţia nu e normală dacă are o formă marcat asimetrică. Ex. 99% din datele din eşantionul studiat o variabile non normal distribuite se vor utiliza: mediana şi intevalul interquartilic în formatul: mediană [quartila 1.

sau testele statistice necesar a fi realizate şi formatul în care va trebui să scrieţi rezultatele) • Analiza prin tabele sau figuri a relaţiei dintre variabile o pentru variabile calitative: X  se vor utiliza: tabele de contingenţă  se vor utiliza: grafice de tip coloane • Interpretare: dacă raportul între variabile e proporţional – nu există legătură între caracteristici. Dacă dreapta pare oblic ascendentă atunci relaţia între variabile este direct proporţională. • se va utiliza: probabilitatea de supravietuire la un moment dat (ex. Analiza datelor (pentru fiecare obiectiv în parte sunt precizaţi indicatorii pe care va trebui să-i calculaţi.  Interpretare: în cazul în care într-una sau mai multe din categoriile variabilei de interes există prea puţine evenimente (mai puţin de 10). punctele din exterior – valori extreme. 5 ani) (fără zecimale)  Interpretare: procentul de supravietuire la un moment dat. mustatile – cel mai indepartat punct in intervalul 1. sau indicatorii statistici calculaţi (ex. • se va utiliza un tabel de contingenţă pentru variabila de interes şi variabila care indică statusul cenzurii. iar doar apoi vor apărea decesele datorate bolii urmărite). Pentru evaluare 6 . o pentru variabile cantitative:  se poate utiliza: diagramă nor de puncte (Scatter) • Interpretare: dacă punctele par să urmeze o dreaptă oblică. Se poate afla si din graficul Kaplan-Meier. sau numeroase alte variante. c. atunci estimările studiului sunt imprecise şi este probabil ca testele. atunci probabil există o legătură. rata hazardului) să nu atingă semnificaţia statistică • se va utiliza: curba de supravieţuire Kaplan-Meier • Interpretare: curba de supravieţuire arată probabilitatea de a supravieţui a subiecţilor studiaţi în timp. intersectare curbă supravietuire – de unde se trasează o dreaptă orizontală și se află probabilitatea supraviețuirii pe axa verticală. imediat după operaţie vor surveni relativ numeroase decese datorate riscului operator.5 distante interquartilice. Se poate afla si din graficul Kaplan-Meier. atunci posibil să existe o relaţie lineară între variabile. iar această legătură poate fi testată şi descrisă.quartila 1. dacă nu e proporţional. Forma curbei ne poate arăta faptul ca subiecţii realizează evenimentul mai accentuat inţial şi apoi mai moderat (ex. Pentru variabile de supravieţuire: • se va utiliza: mediana timpului de supravieţuire (fără zecimale)  Interpretare: mediana timpului de supravieţuire pentru un grup reprezintă timpul cât supravieţuiesc jumătate din subiecţii acelui grup. dacă dreapta pare oblic descendentă atunci relaţia dintre variabile este invers proporţională. trasand o linie orizontală de la valoarea de 50% a axei verticale până intersectează curba de supravietuire – de unde se trasează o dreaptă verticală și se află probabilitatea supraviețuirii pe axa orizontală. trasand o linie verticala pornind de la axa timpului (momentul de interes – ex 1/2/5 ani sau 12/24 luni).

Cu cât distanţa dintre curbe este mai mare cu atât diferenţa de probabilitate a supravieţuirii este mai mare. Dacă punctele par să urmeze o altă formă (ex. Dacă o curbă de supravieţuire corespunzătoare unei categorii se situează deasupra altei curbe de supravieţuire corespunzătoare altei categorii. Dacă punctele sunt dispuse fără să dea impresia de dreaptă oblică (ex. exponenţiale). sau pe o dreaptă orizontală sau verticală) atunci între variabile nu există o relaţie lineară. atunci mai probabil nu există diferenţe între categoriile corespunzătoare curbelor. curbă de gradul doi. atunci supravieţuirea pentru prima categorie este superioară celeilalte. pătratice. • Analiza statistică Obiective: • evaluarea existenţei unei legături între boală şi factorul de risc: • comparare date calitative o 2/>2 esantioane independente (valori peste 5 în tabel a șteptat în 80% din celule) • Testul Hi pătrat (Chi square) X • În EpiInfo: Chi square uncorrected o 2/>2 esantioane independente (valori sub 5 în tabel așteptat în peste 20% din celule) • Testul exact Fisher • În EpiInfo: Fisher exact test o 2 esantioane dependente/perechi • Testul Mc Nemar • comparare date cantitative normal distribuite (histograma in clopot.ulterioară se poate folosi corelaţia şi regresia lineară. simetrica) o 2 esantioane independente • Testul Student pentru eșantioane independente • Cu varianțe egale/inegale • În Excel: t test assuming equal/unequal variances • În EpiInfo: ANOVA (caz particular pentru 2 variabile) o 2 esantioane dependente/perechi • Testul Student pentru eșantioane dependente • În Excel: t test paired two sample for means • comparare date cantitative non normal distribuite o 2 esantioane independente • Testul Mann Whitney U • În EpiInfo: Kruskal-Wallis (caz particular pentru 2 variabile) o 2 esantioane dependente/perechi 7 . Pentru evaluare ulterioară NU se poate folosi corelaţia şi regresia lineară o pentru variabile de supravieţuire:  se poate utiliza: curbele de supravieţuire Kaplan-Meier • Interpretare: dacă două sau mai multe curbe de supravieţuire se suprapun. curbă exponenţială) atunci între puncte există alte relaţii (ex. stau aproximativ în cerc.

o Interpretare corectă pentru boli rare (prevalen ță <5% sau 10%): Odds ratio aproximează riscul relativ pentru boli rare și DOAR pentru BOLI RARE. • cuantificarea importanţei acestei legături – pentru studii de factori de risc (calcule în EpiInfo) o estimatorul punctual (oferă informatii despre ce s-a observat in studiu) şi intervalul de încredere 95% (oferă informatii despre ce se întâmplă în populatia tintă/în realitate) • culegere eșantion reprezentativ • Riscul relativ (Relative Risc/Risk Ratio – RR) = [a/(a+b)] / [c/(c+d)] o Interpretare: de câte ori este mai frecventă boala la expu și față de neexpuși • Riscul atribuabil/diferenta de risc (Attributable Risk/Risk Difference – RD) = [a/(a+b)] .05 nu se poate respinge ipoteza nulă o p este probabilitatea de a obţine un rezultat ca cel găsit din cauza întâmplării în situaţia în care în realitate nu există legătură între parametrii urmăriţi. Șansa nu e o probabilitate/procent!!!. poate fi interpretat ca el: de câte ori este mai frecventă boala la expuși față de neexpuși • în formatul: estimator puncual (95% CI limită inferioară8 . cu maxim 3 zecimale Ex. Șansa e probabilitatea unui eveniment (ex: bolii) împărțită la probabilitatea absenței acelui eveniment.05 se respinge ipoteza nulă (nonexistenţa legăturii) şi se consideră ca fiind adevărată ipoteza alternativă (existenţa legăturii) o dacă p>0.001 – test student pentru eşantioane independente • • • interpretare rezultat test statistic: o dacă p<0.01 .[c/(c+d)] o Interpretare: cu cât la sută este mai frecventă boala la expuși față de neexpuși • culegere expus-neexpus • Riscul relativ (Relative Risc/Risk Ratio – RR) = [a/(a+b)] / [c/(c+d)] o Interpretare: de câte ori este mai frecventă boala la expu și față de neexpuși • Riscul atribuabil/diferenta de risc (Attributable Risk/Risk Difference – RD) = [a/(a+b)] .numele testului folosit. p=0.• Testul Wilcoxon pentru eșantioane dependente comparare date de supravietuire o 2/>2 esantioane independente • Testul log-rank • În EpiInfo: Kaplan-Meier în formatul: p=valoare .001 atunci se scrie p<0. daca p<0.[c/(c+d)] o Interpretare: cu cât la sută este mai frecventă boala la expuși față de neexpuși • culegere caz-martor X • Rata Şansei (Odds Ratio – OR) = a * d / b * c o Interpretare corectă în general: de câte ori este mai mare șansa de boală la expuși față de neexpuși.test Student pentru eşantioane perechi Ex.

pentru date cantitative: media lungimii nou născutilor este: 45. consider ca este foarte important )  intervalul de incredere asociat – ne uităm la capetele lui si apreciem daca ni se pare importanta valoarea fiecarui capat. o interpretare corectă: intervalul de încredere 95% pentru un parametru al unei populaţii reprezintă un interval pentru care aproximativ 95% din intervalele construite similar pe eşantioane extrase la întâmplare din populaţia de interes. iar capatul drept e important – rezultate imprecise – interval de incredere larg) o dacă rezultatele obţinute nu sunt semnificativs statistic şi  dacă efectul observat este puţin important din punct de vedere clinic (vezi mai sus) şi • dacă studiul a fost efectuat pe un eşantion suficient de 9 • . Ex.limită superioară).7 cm. si rezultatele sunt precise – interval de incredere ingust. un risc relativ de a face cancer pulmonar de 13 ori mai mare la fumatori fata de nefumatori. sau ambele sunt putin importante rezultatele sunt clare si precise (interval de incredere ingust). a nu se confunda deviaţia standard cu eroarea standard.  Indicatorul medical care cuantifică importanta efectului apreciem daca ni se pare importantă sau nu valoarea lui ( ex. vor conţine parametrul urmărit.. o ex. OR sau RR sau HR: 3 (95% CI 1. (95% CI 43. Deviaţia standard se referă la variabilitatea datelor în eşantionul studiat. un risc relativ de a face cancer pulmonar de 13 ori mai mare la fumatori fata de nefumatori are un CI de la 1115 – ambele capete sunt importante clinic. o ex. eroarea standard se referă la cât de departe se află parametrul estimat faţă de adevăratul parametru al populaţiei • Interpretarea clinică o dacă rezultatele obţinute sunt semnificative statistic ne uităm la indicatorul medical care cuantifică importanta efectului/diferentei între grupuri si la intervalul de incredere asociat. o Intervalul de încredere 95% este aproximativ parametrul ± 2 erori standard (SE) o ATENŢIE. dar CI e de la 1.7).: 23% (95% CI 11%-35%).7-47. Daca ambele sunt importante.01-30 – capătul stâng e foarte putin important.. Datele se scriu cu o zecimală (mai multe sau deloc în funcție de importanță) interpretare interval de încredere: o interpretare simplificată: intervalul de încredere 95% pentru un indicator este intervalul de valori în care putem fi 95% siguri că se află adevăratul parametru al populaţiei țintă.2 – 7.4) o ex. daca un capat e important si altul neimportant – atunci in realitate putem avea orice variantă – rezultatele sunt imprecise (interval de incredere larg) (ex 1. 2 – pentru alt studiu acelasi risc relativ e de 12. pentru rezultate procentuale RD sau ARR sau Se .

Rezultate: Descrierea datelor 8.5% 34. Întâmplarea poate să ducă la rezultate importante chiar dacă în realitate nu există diferente. Nu uitaţi să etichetați corespunzător tabelele și figurile (tabelul nr.0% • Grafic sectorial pentru consumul de alcool în sarcină (din EpiInfo – Graph Pie): 10 .0% 110 100.5% 100. … deasupra tabelelor. Descrierea datelor (inseraţi în căsuţa de mai jos. … dedesubtul figurilor). respectiv figura nr. pentru fiecare variabilă în parte. descrierea datelor conform specificaţiilor din protocol. Indicaţii pentru descrierea datelor există aici. întrucât din întâmplare am fi putut găsi un astfel de rezultat  dacă efectul observat este important din punct de vedere clinic • atunci este posibil să existe semnificaţie clinică dar trebuie alte studii mai mari pentru a descoperi dacă acest efect există într-adevăr.mare – atunci cel mai probabil nu există semnificaţie clinică şi nu merită efectuate alte studii pe aceeaşi temă. • Tabel frecvenţă pentru consumul de alcool în sarcină (din EpiInfo Frequencies): ALCOOL_IN_SARCINA Frequency Percent Cum Percent Yes No Total 38 72 34. Trebuie făcut o analiză de putere pentru a avea argumente asupra lipsei efectului clinic util • dacă studiul a fost efectuat pe un eşantion mic – atunci este posibil să nu existe semnificaţie clinică.0% 100.5% 65. dar alte studii mai mari ar putea fi făcute pentru a verifica studiul de faţă.

• Tabel frecvenţă pentru cheilopalatoschizis (din EpiInfo .Frequencies): CHEILOPALATOSCHIZIS Frequency Percent Cum Percent Yes No Total 43 67 39.1% 100.1% 60.9% 39.0% 100.0% 110 100.Pie): 11 .0% • Grafic sectorial pentru cheilopalatoschizis (din EpiInfo – Graph .

Indicaţii de deschidere a bazei de date există aici. pentru calculul ratei şansei şi pentru aplicarea testului Hi pătrat (Chi square) utilizaţi comanda Tables din modulul Analysis din EpiInfo. respectiv la outcome variable se selectează variabila urmărită/boala/rezultatul urmărit. precum şi graficul asociat (din EpiInfo): 12 . realizaţi un tabel de contingenţă în Excel cu Pivot Table. Rezultate analitice (inseraţi în căsuţa de mai jos rezultatele obţinute. Utilizați formatul precizat mai sus. în protocol ! ) Indicaţii pentru analiza datelor există aici. Apoi se apasă butonul OK. Indicaţii • pentru tabelul de contingenţă dintre factorul de risc şi boală. şi apoi realizaţi graficul asociat • Tabelul de contingenţă dintre factorul de risc şi boală. • pentru graficul asociat tabelului de contingenţă. In fereastră se selectează la exposure variable variabila de expunere/factorul prognostic.Rezultate: Analiza datelor 9.

o Întrebare: Indicatorul (estimatorul punctual) se referă la ce s-a obținut pe datele din studiu sau la ce se întâmplă în populația țintă?  La ce s-a obtinut din datele din studiu. altfel rezultatele pot fi asa cum sunt din pura intamplare! apreciaţi mărimea indicatorului în context clinic(Vezi interpretarea din partea de interpretare clinica a datelor a protocolului de studiu):: • Foarte importantă/moderat/putin importanta apreciaţi precizia rezultatului (vezi lărgimea intervalului de încredere): • Precis/imprecis (interval larg – rezultate imprecise. ca exista o legatura intre prezenta cheilopalatoschizis la nou-nascuti si consumul de alcool la mame.• Rata şansei (OR – cross product) și intervalul de încredere asociat (din EpiInfo): OR=7. interval ingust – rezultate precise) 13 . Indicaţii pentru interpretarea rezultatelor există aici Statis • Rezultatul testului statistic (precizaţi dacă ipoteza pe care aţi testat-o a tic: ieşit sau nu statistic semnificativă.05.0000058 Interpretări 10. Clinic: Vezi secţiunea de interpretare clinică a protocolului de studiu ! Interpretarea clinică poate fi utilizabila dacă rezultatele sunt statistic semnificative. • Indicatorul statistic medical (precizaţi ce semnifică rezultatul obţinut.12.92.79] în care putem fi 95% siguri că se află adevăratul OR al populaţiei țintă. • Intervalul de încredere al indicatorului medical(Vezi interpretarea din partea de analiză a datelor a protocolului de studiu): o intervalul de încredere 95% pentru OR este intervalul de valori cuprins intre [2. o Întrebare: Intervalul de încredere se referă la ce s-a ob ținut pe datele din studiu sau la ce se întâmplă în populația țintă?  La ce se intampla in populatia tinta. intervalul de incredere=[2. Interpretaţi rezultatele (completaţi în spaţiile de mai jos). astfel ipoteza nula este respinsa si acceptam ipoteza alternativa. Scrieţi astfel încât să se înţeleagă chiar făcând abstracţie de textul scris până aici. Vezi partea de analiză a datelor a protocolului de studiu): p este mai mic decat 0. 16. Vezi interpretarea din partea de analiză a datelor a protocolului de studiu): o Exista un risc de 7 ori mai mare ca nou-nascutul sa prezinte cheilopalatoschizis daca mama a consumat aclool in timpul sarcinii.79] • Valoarea lui p (din EpiInfo – vezi tip test în zona de analiza statistică din protocol): P=0. si anume.0098. 16.

Studiile experimentale bine conduse pot aduce argumente importante pentru cauzalitate): • Da/Nu Concluziile laboratorului: lucrarea de astăzi ajută • în realizarea unor studii caz-martor pentru lucrarea de diplomă sau pentru alte lucrări ştiinţifice • la înţelegerea şi interpretarea studiilor caz-martor pe care le veţi citi ca viitori clinicieni Trimiteţi asistentului de grupă. 14 . acest document Word (după ce îl completaţi.legatura putin importanta (ambele capete cu valoare clinica putin importanta) • Imprecis (un capat cu valoare clinica importanta celalalt putin importanta) Precizați dacă e suficient un studiu ca acesta (observațional) pentru a trage o concluzie fermă legată de o relație cauzală între factorul de risc și boală (Studiile observaționale singure nu sunt suficiente pentru concluzii cauzale ferme – avem nevoie de multe studii diferite (fascicolul lui Hill de argumente de cauzalitate) pentru a proba cauzalitatea. salvaţi şi închideţi în prealabil). ca fişier ataşat (attachment). prenume.Apreciaţi intervalul de incredere în context clinic(Vezi interpretarea din partea de interpretare clinica a datelor a protocolului de studiu): • Precis – legatura importanta (ambele capete cu valoare clinica importanta) • Precis . În e-mail specificaţi la Subject: Nume. prin e-mail. grupă şi titlul lucrării. Studiile observaționale pot demonstra și cuantifica asocieri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful