Tigarile, trabucurile si tutunul de mestecat sunt facute din frunze de tutun uscate, dar contin si alte ingrediente pentru

aroma. Peste 4000 substante chimice cunoscute au fost identificate in tutun si in fumul de tigara. Dintre acestea, peste 60 sunt cunoscute drept cancerigene:
• • •

gudron – un lichid vascos ce contine majoritatea substantelor cancerigene benzen – un solvent industrial, ce provine din petrolul brut arsenic – cunoscut in special drept cauza a cancerului de piele si pulmonar. Se pare ca arsenicul de pe frunzele de tutun este unul dintre principalii agenti cancerigeni din tigari cadmiu – utilizat pentru fabricarea bateriilor formaldehida – utilizat pentru conservarea cadavrelor poloniu-210 – element radioactiv crom – utilizat pentru fabricarea vopselelor si a aliajelor 1,3-butadiena – utilizata pentru fabricarea cauciucului hidrocarburile aromatice policiclice acroleina – folosita in trecut drept arma chimica

• • • • • •

Majoritatea substantelor periculoase din fumul de tigara se gasesc in niveluri scazute. Dar, de-a lungul lunilor si anilor, acestea se acumuleaza, ajungand la cantitati ridicate in organism. Din acest motiv, riscurile de cancer si alte boli cresc odata cu cantitatea de tutun consumata zilnic si cu numarul anilor in care persoana fumeaza. Comparativ cu nefumatorii, nivelul acestor substante in sangele fumatorilor este:

– – – –

de 2 ori mai mult cadmiu de 4 ori mai mult poloniu210 radioactiv de 10 ori mai mult benzen de 10 ori mai mult arsenic Substantele prezente in fumul de tigara pot fi mai periculoase atunci cand sunt asociate. Ele pot interactiona intre ele, crescand in mod suplimentar riscul de cancer. Astfel, unele substante din fumul de tigara afecteaza direct ADN-ul celular, inclusiv genele care protejeaza impotriva cancerului. Printre aceste substante se numara benzo(a)piren, poloniu-210, benzen, acroleina si nitrozaminele. Dar efectul lor este agravat de alte substante. Arsenicul, cadmiul si nichelul afecteaza capacitatea organismului de a repara ADN-ul deteriorat.

1. Gudron Gudronul prezent in fumul de tigara este un reziduu negru si vascos, compus din sute de substante chimice, dintre care mai multe sunt considerate cancerigene. Printre acestea se numara in special hidrocarburile aromatice policiclice, aminele aromatice si compusii anorganici. 2. Arsenic Arsenicul este una dintre cele mai periculoase substante din tigari. Poate cauza cancer si afecta inima si vasele de sange. Cantitati mici de arsenic se pot acumula in organismul fumatorilor, iar in decursul anilor, concentratia devine tot mai mare. Pe langa efectele directe, arsenicul poate agrava si efectele altor substante chimice. Pestele si fructele de mare sunt o sursa alimentara de arsenic, dar intr-o forma mai putin toxica si mai usor de indepartat din organism. In schimb, fumul de tigara contine arsenic intr-o forma mai periculoasa. 3. Nicotina Nicotina este substanta prezenta in mod natural in frunzele de tutun si este responsabila de dependenta de tutun. Ea afecteaza sistemul cardiovascular si endocrin. 4. Monoxid de carbon Monoxidul de carbon (CO) se gaseste in fumul de tutun datorita combustiei incomplete. El reduce capacitatea globulelor rosii de a transporta oxigenul la tesuturi; inima, creierul si muschii scheletici necesita cea mai mare cantitate de oxigen si sunt prin urmare cele mai afectate de efectele monoxidului de carbon. 5. Formaldehida Agentia de Protectie a Mediului (EPA) din Statele Unite a clasat formaldehida printre

elementele ce pot prezenta un pericol moderat de cancer pulmonar asupra omului. Formaldehida poate avea efecte severe asupra sanatatii fumatorilor si a persoanelor expuse la fumul de tutun. Formaldehida este o substanta cu miros iritant, folosita pentru distrugerea bacteriilor, conservarea cadavrelor si pentru fabricarea altor substante chimice. Este una dintre substantele prezente in fumul de tigara cu cel mai mare potential de afectare a plamanilor si cailor respiratorii. Fumul de tutun este una dintre principalele surse de expunere la formaldehida. Locurile in care se fumeaza prezinta un nivel de 3 ori mai mare de formaldehida decat in mod normal. 6. Acid cianhidric Acidul cianhidric este considerat drept unul dintre agentii cei mai toxici ce se gasesc in fumul de tigara. Numeroase efecte toxice pe termen lung si scurt ale fumului de tigara pot fi puse pe seama acestei substante. Expunerea frecventa la concentratii mici de acid cianhidric antreneaza o slabiciune generala, dureri de cap, greturi si varsaturi, crestere a ritmului respirator si iritarea ochilor si a pielii.

7. Benzen Considerat drept toxic in anumite tari, benzenul poate avea efecte negative asupra sanatatii, indiferent de nivelul de expunere. Centrul International de Cercetare a Cancerului a inclus benzenul pe lista substantelor cancerigene de grupa 1 (rezervata pentru substantele cu cel mai ridicat grad de risc). Benzenul este un solvent utilizat in producerea altor substante, printre care benzina. Este dovedit ca benzenul poate cauza unele forme de cancer, in special leucemie. Fumul de tutun contine o mare cantitate de benzen si este responsabil in mare parte de expunerea la aceasta toxina. Fumatorul obisnuit inhaleaza de 10 ori mai mult benzen decat un nefumator. Unele studii arata ca inhalarea de benzen prin fumatul pasiv de-a lungul vietii poate creste riscurile de cancer. 8. Cadmiu Cadmiul este un metal utilizat in special pentru fabricarea bateriilor. Cea mai mare parte a cadmiului din organismul uman provine de la expunerea la fumul de tigara. Cantitatea de cadmiu din sangele fumatorilor este de doua ori mai mare decat cea din sangele nefumatorilor. Conform studiilor, cantitatea de cadmiu prezenta in fumul de tigara poate afecta sanatatea. Cadmiul este o cauza recunoscuta de cancer, dar poate afecta rinichii si peretii arterelor. 9. Poloniu Poloniul este o substanta radioactiva rara, ce emite un tip de radiatii foarte daunatoare (radiatii-alfa). Fumul de tigara contine urme de poloniu, ce se depun in caile respiratorii si emit radiatii direct catre celulele invecinate. Plamanii unui fumator sunt de 4 ori mai expusi la poloniu decat cei ai unui nefumator. Un studiu estima ca o persoana care fumeaza un pachet si jumatate de tigari pe zi, este expusa la o doza de radiatii egala doza emisa in cazul unei persoane ce efectueaza 300 radiografii toracice cu raze X pe an.

O statistica spune ca, in fiecare an, aproximativ 170.000 de americani sunt diagnosticati cu cancer pulmonar. Majoritatea dintre ei sunt diagnosticati cand boala este deja in stadiu avansat, aproape 90 de procente mai traind inca doi ani. Dar detectarea timpurie a cancerului pulmonar, cand interventia chirurgicala este inca o optiune, imbunatateste substantial sansa de supravietuire, 70 % dintre pacientii diagnosticati din timp supravietuind pentru inca 5 ani. Intre 1993 si 2001, investigatorii au studiat 154.942 de barbati si femei cu varste cuprinse intre 25 si 74 de ani. Printre acestia se aflau fumatori, fosti fumatori, cat si persoane care nu au fumat niciodata ("Nu exista nici o tehnica folosita la scara larga pentru detectarea timpurie a cancerului pulmonar", a spus Christine Berg).

Tot mai tanar, tot mai fumator
Desi efectele fumatului se cunosc, tot mai multi tineri incep sa fumeze de la varste fragede, iar motivele pentru care recurg la acest lucru sunt banale. Tinerii fumeaza pentru a parea mai moderni decat altii la inceput, din curiozitate, sa se integreze in anumite grupuri, sau pentru ca aud ca „fumatul calmeaza" si refuza sa creada ca pot muri din cauza tutunului. Diagnosticul de cancer pulmonar este extrem de traumatizant, fiind relationat cu temeri privind tratamentul, posibilitatea mortii si spaima de a trai constient de spectrul mortii. Teama de necunoscut si nesiguranta asupra viitorului pot fi traumatizante. Nu se poate spune ca se stie cum este, pana nu se ajunge la confruntarea personala cu boala. „De ce eu?" este o intrebare cumplita cu care se confrunta majoritatea bolnavilor de cancer. Unii incearca sa-si dea seama cu ce au gresit, iar altii se intreaba ce mai pot face in timpul ramas. Gandurile negative referitoare la sanatate, pot inrautati starea psihica, conducand adesea la depresie, anxietate, neincredere si lipsa compliantei la tratament. Este extrem de important ca persoanele diagnosticate cu cancer sa traiasca in prezent si sa nu se gindeasca posesiv la viitor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful