10/5/13

ORASUL PALIMPSEST - Fundatia România Literara

Înapoi la pagina curenta

Lecturi: ORASUL PALIMPSEST de Pia Brînzeu
Alte articole de Pia Brînzeu

Palimpstine este Bombay, orasul palimpsest din The Moor^s Last Sigh (Ultima suflare a Maurului), romanul publicat de Salman Rushdie în 1995. Obsedat de India natală, unde nu se mai poate întoarce deoarece a fost exilat din această lume, Rushdie nu reuseste să se desprindă de orasul tuturor bucuriilor si al iluziilor, al incertitudinilor si deceptiilor, pe care, asemenea eroului său, Moraes Zogoiby, poreclit Maurul, îl iubeste si urăste cu pasiune. Exorcizarea operată în romanele anterioare, precum Midnight^s Children (Născuti la miezul noptii - 1981) sau The Satanic Verses (Versetele satanice - 1988), a fost insuficientă. Rushdie se întoarce din nou la orasul în care coordonatele spatio-temporale reale sunt răsturnate în fantezii si halucinatii, unde o multime de religii, nationalităti si limbaje coexistă într-un flux multi-secular al politicului, unde binele si răul se suprapun în dorintele fantasmagorice ale excesului si perversiunii. Orasul nu mai este o entitate geografică bine delimitată, un punct concret în spatiul asiatic, ci devine un eveniment stratificat în timp, traversat de propria-i istoricitate si de propriul său ritm intern. Descriind "cel mai indian dintre toate orasele indiene", Rushdie/ Moraes suprapune evolutia unei Indii hinduiste si islamice peste cea crestină si mozaică ("India islamică zace ca un palimpsest peste fata Mamei India" p. 299), India Asiei peste cea europeană a britanicilor, India prezentului independent peste cea a trecutului colonial si, în fine, India realitătii peste cea a mitului. Ceea ce orasul îsi dezvoltă în plus fată de alte metropole ale literaturii anglo-saxone - cum ar fi, bunăoară, Londra lui Defoe, Dickens si T.S. Eliot, Dublin-ul lui Joyce sau New York-ul descris de Dos Passos - este dimensiunea fantasmagorică, ireală, rezultată partial din încălecarea Europei cu Asia, translatia Europa/Asia este un fenomen firesc, fie că se desfăsoară pe coordonate geografice, istorice sau literare. Îl repetă si în Versetele Satanice, unde oferă o imagine neobisnuită a Londrei indienizate, transformată într-un Bombay al Europei. În ultimul său roman însă, translatia este directionată invers. Europa este transportată în Asia si adaptată acolo. Fenomenul se datorează în bună măsură eroului indian, de origine mauro-portughezo-spaniolă, ai cărui strămosi, pe de o parte descendenti ai ultimului sultan maur, Boabdil, pe de alta, ai lui Vasco da Gama, ajung cândva în India. În plus, spiritul orasului Bombay trăieste prin inepuizabila putere narativă a locuitorilor săi. Palimpstine este "un ocean de povesti", în care "toti locuitorii sunt naratori" si toată lumea "vorbeste odată" (p. 350), într-un iures năucitor al ideilor si al cuvintelor imposibil de stăpânit. Povestile dezlăntuite îneacă în lumea fantastică a vechilor mituri toate detaliile politice realiste - cum ar fi, bunăoară, relatiile Indiei cu Marea Britanie, fundamentalismul islamic, personalitătile istorice precum Jawaharlal Nehru si Indira Ghandi -, interesante mai ales pentru cei care cunosc bine istoria Indiei si pot savura baza satirică a romanului. Tot ele conturează arta realismului magic creat de Rushdie, o formă de postmodernism diferită de cea a scriitorilor sud-americani, de pildă, datorită contopirii a două traditii străvechi, total opuse: cea britanică si cea indiană. Interesantă este si mutatia imagologică pe care o operează acest scriitor al exilului atunci când scrie despre India. Conform teoriilor imagologice, natiunile au o imagine despre sine (self-image), creată din interior, si o imagine despre alte natiuni (hetero-image), creată din exterior. În cazul lui Rushdie (a cărui situatie nu este unică, ci se aseamănă cu cea a altor
www.romlit.ro/orasul_palimpsest?makePrintable=1

Tipăreste C uprins Nr. 9

1/4

dar cu distanta pe care i-o dă originea indiană (ne-am permis să numim această perspectivă infra-image). evident. acestea se conturează mai pregnant în acest roman decât în operele anterioare ale lui Rushdie. De fapt. orasul Bombay poate fi surprins în tridimensionalitatea sa pozitivă. bunăoară. pentru a-i evita pericolele. o lume a globalizării si suprapunerilor. fără control. 161). 19). Moraes consideră că se dezvoltă în toate directiile. având de fapt saptezeci si doi. ca "un zgârie-nori fără limite legale" (p. regina orasului. eroul tânjeste după normalitate fizică. Datorită ei. au si ei trăsături fabuloase. devine sinonimă cu involutia metropolei înspre necropolă. Datorită Aurorei. ca si orasul. apoi prin dansul anual. Dar. dezvăluite doar arareori. renuntând la identităti multiple. Atunci când la un moment dat orasul explodează. Aurora Zogoiby. ca "o asezare urbană modernă". Moraes se teme de însingurarea amândurora. În fine. reflectată prin perspectiva pe care Rushdie însusi o simte unică în felul ei si o defineste drept "stereoscopică" (Imaginary Homelands. La treizeci si sase de ani. Mama lui Moraes. este. istoria si familia. de pildă. mentionat în repetate rânduri în acest roman. negativă si fantastică. care înteleg că datorează supunere si fidelitate unei singure credinte. Doar printr-o luptă perseverentă. perspectiva locuitorilor asupra orasului este întotdeauna limitată. Timothy Mo etc. pe care Moraes Zogoiby învată să le citească pentru a-i putea urma căile. cu atât mai mult cu cât cronologiilor sale suprapuse li se adaugă o înăltime neobisnuită si o deformare a mâinii drepte. de diferentele si stranietatea cultivate până la autoanulare. Decăderea. sunt distruse într-un proces al mortii triumfătoare. Moraes. este. în ceea ce priveste coordonatele fantastice ale orasului. calde si fertile. Nici nu ajunge să se maturizeze pentru că a si îmbătrânit. situată undeva în subteranele orasului. Kazuo Ishiguro. al pietei negre si al închisorilor înfricosătoare. Într-un astfel de Bombay nu e loc decât pentru oamenii care stiu să se încadreze în comunitate. poluarea. asupra tatălui sau a lui Vasco da www. care. contorsionată si dureroasă se câstigă accesul spre interstitiile devoratoare ale metropolei. identificată cu metropola întâi când îi inhalează aromele fetide pentru a le reda în picturile sale. adică să îmbătrânească de două ori mai repede decât un om obisnuit. crudă.romlit. tot prin ea. ca. aduce ofrande zeilor indieni în fata unei multimi prosternate în adoratie. ca "o explozie demografică". al claxoanelor asurzitoare.Fundatia România Literara scriitori expatriati precum Hanif Kureishi. imaginile se nuantează în ambele directii. pentru a se bucura de imensa si inexhaustibila-i frumusete. Când.ro/orasul_palimpsest?makePrintable=1 2/4 . Infirmitatea fizică (extinsă si asupra altor personaje. politica si fantezia se încrucisează întrun peisaj urban romantic si atrăgător. Iată de ce romanele sale reprezintă interesante nuantări ale lumii postmoderniste contemporane. orasul îsi dezvăluie si fateta sa întunecată. Portretul unei Indii frumoase.). un personaj palimpsest. o vede din interior. ajunge în Închisoarea Centrală din Bombay. Când Rushdie vorbeste despre Anglia. acuzat fiind de trafic de droguri. se leagă de ideea maternitătii unificatoare: tara ca mamă si mama ca tară este un leit-motiv simbolizat de filmul Mama India. iar când vorbeste despre India câstigă perspectiva exterioară a celui care sia părăsit tara (alo-image). iar contactul trunchiat. toate lucrurile importante din Bombay. inclusiv picturile Aurorei Zogoiby. că are numeroase locuri ascunse si misterioase. De aceea. este un bătrân ce se gândeste la moarte. Datorită unei dereglări interioare care îl face să trăiască doi ani într-unul. fiind aleasa orasului. sărăcia par inevitabile în acest oras al multimilor îngrămădite. Desi Aurorei conditia lui Moraes i se pare cea a unui magic călător prin timp. Aspectul benign al orasului este reprezentat de deschiderile sale infinite. care se extinde mult prea rapid pentru a rămâne benign. Ele sunt create de mintile înclinate spre naratiune ale locuitorilor.10/5/13 ORASUL PALIMPSEST . în care. Cosmarul vietii sale înjumătătite îl transformă într-un simulacru de bărbat. Moraes întelege că metropola nu-si arată toate secretele dintrodată. cresterea necontrolată a orasului. p.

de aceea exist. posesoarea unor bijuterii de o frumusete si valoare neobisnuită. domnilor: un adevărat amestec din Bombay. Dar. un ghiveci. Despre bunica sa. creând din cele două cuvinte. Obsedat că îsi va da "le dernier soupir". ca si confesiunea lui Moraes. povestirea sa nu se poate contura dacă nu devine propria sa răsuflare: "Sunt ceea ce respir. unul din cele mai obsedante. eroul se simte asemenea unui alergător de cursă lungă. suficient de isteată să păstreze o bună parte din capturi. Sunt naratiuni supraîncărcate în stil indian. coplesit de povestea sa. mai aleasă.Fundatia România Literara Gama. nu pictează toti membrii familiei. Dar. al ultimei răsuflări. Da. incompletă. o reprezintă pentru Aurora redarea liniei ce desparte aerul de apă. Eram . un anonim evrolic. alte două noi. chinuite precum istoria familiei si psihologia membrilor săi. Picturile sale. dureroasă. simte că trebuie să-si spună povestea cât mai repede.atomizat. desigur. Împletirea elementelor naste celebrele tablouri spiralate ale pictoritei. musulmani si hindusi. o lume de carnaval unde se întâlnesc evrei. ci culorile. si arta sa este o artă a palimpsestului. îsi pierde normalitatea. cu rădăcini în copilăria petrecută la Cochin. Palimpstine este. sezând pe o sopârlă si legănând aer la pieptul său gol. "evrolic" si "catreu" (în engleză "jewholic" si "cathjew"): "Eram amândouă si nici una. Înciudat de supărarea tatălui." (p.10/5/13 ORASUL PALIMPSEST . 53). Moraes mărturiseste că a fost conducătoarea unei bande de hoti de smaragde. o nulitate catreu. Ca si în cazul lui Saleem Sinai. o revarsă chiar cu riscul. nu poate să nu realizeze marele său esec ca narator. nationale si istorice ce îi corup identitatea.romlit. lupta nu se dă pentru a stăpâni cuvintele./ Suspino ergo sum. /. Dificultatea tehnică majoră." (p. al dorintei de a însira povesti pentru ascultători. resimtită ca o nationalitate infirmă. ne dăm seama că nu-l putem crede nici pe el. nu-si poate gândi conditia decât în termeni ludici. chemat de tată pentru a-i face familiei un portret de grup. naratorul din Midnight^s Children.care e cuvântul ce se foloseste azi? . iar tărmurile erau scăldate de Oceanul Indian. deoarece înaintează prin ani cu o viteză mult mai mare decât cea ob isnuită. Pentru pictorita Aurora Zogoiby. are plăcerea de a submina legendele si de a răsturna traditiile. O respiratie nu este doar o respiratie.. o potaie corcită. Si universul său se numeste Palimpstine. crestini. Desi dă numeroase detalii cu privire la strămosii săi. Moraes. dimpotrivă. de a încerca prin exorcizare orală să scape de toate spectrele ce îl bântuie. al cărui autor este de fapt Vasco da Gama (nu întâmplător numit ca străbunul lui Moraes). acoperă pictura cu un alt tablou. o Europă suprapusă Indiei.. Desi ne asigură că cele narate de el sunt autentice. Rushdie devine un postmodernist al respiratiei oprite. Născut dintr-un tată evreu si o mamă catolică. al expiratiei dinainte de exitus.ro/orasul_palimpsest?makePrintable=1 3/4 . prin care fabulatori cu o îndelungată traditie îsi conturează o biografie diferită. Inspirăm lumea si expirăm semnificatia. Fiind însă îndrăgostit de mamă. recrează o natiune hibridă si plurală. De aceea. un pictor aciuit pe lângă casa lor) sugerează că în Bombay corpul fizic se destramă. "automitologizantă". intitulat www. subliniind suprapunerile sociale. Seria maură a picturilor sale s-a născut dintr-un tablou palimpsest. regăsim în Moraes Zogoiby povestitorul avid să însire cuvintele tumultuos. Respir. de a-si epuiza plămânii. ce constă pentru Moraes în a-si regla respiratia. 104). în care uscatul pretindea că este o parte a Angliei. rămâne totusi un sclav al cuvântului rostit. considerându-le doar fictiuni repetate cu nemărginită plăcere de rudele sale. "evreu" si "catolică". Istoria complicată a familiei îl apasă. are îndoieli cu privire la adevărul povestirilor auzite în copilărie. Desi este fortat de împrejurări exterioare să lupte cu naratiunea în scris (este tinut prizonier de Vasco da Gama în Spania pentru a scrie povestea familiei Zogoiby). Acelasi lucru este valabil si pentru nationalitatea lui Moraes. desigur. abundând de versiuni alternative. amenintat să colapseze dacă nu stie să-si regleze respiratia. ci doar pe Aurora. se deconstruieste. Eroul său simte că se apropie de moarte si. Prin Moraes. neluându-si nici măcar timpul necesar să răsufle.

în ultimul tablou al Aurorei.Fundatia România Literara ca si romanul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. când este pictat în exil. obsedată si ea de tema Maurului. © Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara www. Metamorfozând arlechinul abstract al gunoaielor într-un sultan învingător. a orasului peste locuitorii săi. a britanicului Rushdie peste India si a Indiei peste postmodernismul acestei planete. Maurul apărea ca o figură metaforică a pluralismului modern. Aceeasi temă este reluată de Aurora. o figură a răului. pictoritamamă-India îi redă Maurului umanitatea. desigur. numit si el. în tablourile sale.romlit. simbolul noii natiuni indiene. el ajunge în ultimii ani ai Aurorei. a impuritătii.10/5/13 ORASUL PALIMPSEST . Ultima suflare a Maurului pentru a sugera încă o dată în plus cât de complicată este stratificarea titlurilor. artelor si eroilor în acest roman. ce îsi întinde mâinile spre Palimpstine într-un gest suprem al iertării. devenind el însusi o umbră degradată de viciu si crimă. Dacă initial. îl salvează ca idee pentru generatiile următoare. a distorsiunii.ro/orasul_palimpsest?makePrintable=1 4/4 . Trăind în contextul incoerent al gunoaielor orasului. temelor. Este o ultimă suprapunere a lui Moraes peste strămosii săi. Totusi. Maurul intră într-o lume a fantomelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful