Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga

Zamfir Cristina Alexandra Clasa a X a A

“Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este un basm cult , publicat la 1 august 1877 in revista “Convorbiri literare” . Basmul cult este o specie literara a genului epic cult . Operä narativa in proza , de intindere medie , in care realitatea este transfigurata in fabulous , iar personajele poarta valori simbolice . Basmul cult are un autor cunoscut , respectand in linii generale , prototipul basmului folcloric si functiile acestuia (trasatura care se reliefeaza si in basmul supus discutiei). Reperele temporale si spatiale sunt vagi , nedeterminate .Sunt prezente clisee compozitionale , numerele si obiectele magice . In basmul cult , stilul este elaborat , se imbina naratiunea cu dialogul si descrierea. Tema basmului este initierea , parcurgerea drumului initiatic de la statiul de “boboc” la acela de om complet. Naratiunea la persoana a III a este realizata de un narator real , omniscient si omnipresent ( auctorial ) , dar nu si in totalitate obiectiv deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. Actiunea se desfasoara linear ; succesiunea secventelor narative fiind redata prin inlantuire. In basm sunt prezente clisee compozitionale ( formule tipice ) . Formula initiala : “Amu cica era odata “ si formula finala : “ Si a tinut veselia ani intregi , si acum mai tine inca ; cine se duce acolo be si mananca .Iar pe la noi , cine are bani bea si mananca , iara cine nu , se uita si rabda “ sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulous . Insa naratorul inoveaza formula initiala , punand povestea pe seama spuselor altcuiva : cica , adica se spune , fara a nega ca in basmul popular ( a fost odata ca niciodata ) , iar formula finala include o reflectie asupra realitatii sociale , alta decat in lumea basmului . Sunt prezente si formule mediene “ Si merg ei o zi , si merg doua , si merg patruzeci si noua “ care realizeaza trecerea de la o secventa naratica la alta si care intretin suspansul. Parcurgerea drumului maturizarii de catre eroul nostru presupune o serie de intamplari – momentele subiectului. Cele teri ipostaze ale protagonistului corespund in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala , de pregatire pentru drum , la curtea craiului . Mutatiile care se produc la nivelul personajului principal apropie basmul lui Creanga de un bildugnsroman ( basm al initierii ). Eroul nu are de trecut doar trei probe , ca in basmul popular , ci mai multee serii de probe , potrivit spuselor tatalui sau “ sa te feresti de omul ros , iar mai ales de omul span , cat ii putea , sa n -ai de-a face cu dansii ca sunt foarte sugubeti .” Raul nu este inntruchipat de fapturi himerice , ci de omul insemnat , de o inteligenta vicleana , reprezentat de Span si Omul Ros (Imparatul Ros ) . Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos crurajos , voinic , luptator priceput .

Inca naiv .. in plan simbolic.Urmarile lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului: calul il sperie cand isi arata puterile. Juramantul din fantana include si .In schimb. va de veni tovarasul si sfatuitotul tanarului . Drept rasplata pentru milostenia aratat Sf. Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea labirint . armele si hainele “ cu care tatal sau a fost mire pentru a izbandi . fara a se gandi la urmari. Destoinicia fiilor este probate mai intai de crai .Cum are nevoie de un initiator . ii marturiseste ce l-a sfatuit tatal si coboara in fantana . deghizata in cersetoare . purtandu-l in zbor pe fecior pana la nouri. conditie initial obligatorie pentru cel care aspira la tronul imparatesc .Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan . care neavand decat fete .Calul . caci pentru tanar se va incheia o rtapa si alta va incepe : “de la un loc i se inchide calea si incep a i se incurca cararile” . descoperit cu tava de jaratec dupa trei incercari .+ de la imaturitate la maturitate “ ne spune Mircea Eliade in “De la Zalmoxis la Ghenghis -Han “ . rob al Spanului (initiatorul). spatiu al nasterii si al regenerarii. nepriceperea tanarului de a distinge aparenta de esenta . este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului (initiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritatii mezinului ). unde va fi condus de Span. “Rautatea” Spanului il va pune in situatii dificile . in aceleasi conditii. luna si soare.. Coborarea in fantana are.Schimbarea numelui/a indentitatii reprezinta inceputul initierii spiritual . pentru a deveni Harap-Alb. mezinul primeste sfaturi de la acesta sa ia “calul . Duminici .Acestru lucru sugereaza faptul ca tanarul va repeata initiarea tatalui . lipsa de maturitate este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a devein imparat : “Spanul pune man ape cartea . are nevoie de un mostenitor la tron ( motivul imparatului fara urmasi ) . auzind aceasta. parca nu i-a prea venit la socoteala”) si sfaturile date din dorinta de a-l proteja de pericolele pe care si el le-a traversat candva.Feciorul de crai naiv intra in fantana. Aceasta reprezinta o proba a barbatiei . simbol al mortii si in acelasi timp al regenerarii. Intamplarile cu cersetoarea si calul pun in evident naivitatea . care “ da navala aspupra ursului . Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a veietii si se fae intr-un singur snes “trecerea primejdioaza de la un mod de existent la altul: *. ceea ce motiveaza “nemultumirea” lui (“Craiului. dincolo de spatial protector al casei parintesti. deghizat in ursul de la pod . “boboc in felul sau la trebi aieste “ (cum il caracterizeaza naratorul) . cele trei aparitii ale spanului il determina sa incalce sfatul parintesc si . a caror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare . crezand ca se afla in tara “tara spanilor” il tocmeste ca sluga . pe banii sip e armele fiului de crai”.Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga Zamfir Cristina Alexandra Clasa a X a A “Cartea “ primita de la Imparatul Verde .” Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri .

care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiecte magice:pentru urs o licoare cu “somnoroasa”. Flamanzila . punand-o in pericol pe a sa sip e a calului. ospatul pantagruelic cu mancare si vin din belsug:”12 harabale cu pane. primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa. fat ail insote ste pe Harap-Alb la curtea imparatului Verde.]. si atata vreme sa ai a ma sluji. tanarul hotaraste sa protejeze viata acestora.Drumul spre imparatul Ros .Simbolistica este aceeasi. pe langa curaj. iar a doua. A treia proba presupune o alta etapa a initieii.Mijloacele prin care trece probele tin de miraculous . manuirea sabiei. “dupa luna” – cu ajutorul lui Ochila si al lui Pasari-Lati-Lungila . Spanul ii supune la trei probe : aducerea sälätilor din Gradina Ursului . Ceata de personaje grotesti. Pentru a-i da fata . mai complicate . om cu “inima haina”. Ochila si Pasari-Lati-Lungila. pentru ca se indragosteste e fata. .dar... pentru ca allege sa treaca inot “o apa mare” . probate prin faptul ca Harap-Alb are acum initiative actelor sale. aducerea pielii cerbului.credincios juramantului facut. trecerea intr-o alta etapa a maturizarii. cum se gasesc” si a fetei imparatului Ros . este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici .Proba fiind trecuta de cal (prin inselaciune ). stapanirea de sine si respectarea juramantului. curaj si intelepciunea de a ajuta popoarele gazelor.Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici. Fata imparatului Ros . incepe cu trecerea altui pod. Ajunsi la curtea imparatului Verde.In plus. impune o ultima proba : calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aduca “trei smicele de mar si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete”. “cu cap cu tot. Setila . nu-i marturiseste adevarata sa identitate.Pentru erou acest drum este cea mai dificila proba .iar pentru cerb obräzarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot. iar ajutoarele (personakele adjuvante) au puteri miraculoase. cel care va deveni candva imparat dovedeste pricepere . ghicitul fetei – cu ajutorul albinei (motivul dublui ).Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga Zamfir Cristina Alexandra Clasa a X a A conditia eliberarii ( sfarsitul initierii) : “jura-mi-te pe ascutisul palosului tau ca mi-i da ascultare intru toate [. Prima proba ii solicita curajul.(alegerea macului de nisip – cu ajutorul furnicilor) straja nocturna la odaia fetei si prinderea fetei . in pofida ispitei de a se imbogati. imparatul Ros il supune pe HarapAlb la o serie de probe.Aceeasi rasplata o primeste de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. pana cand ii muri si iar ii invie”. monstri i il insoteste spre a-l ajuta pentru ca s-a aratat prietenos si comunicativ :Gerila . transformata in pasare.Drept rasplata pentru bunatatea sa . 12 ialovite fripte si 12 buti pline cu vin” -cu ajutorul lui Flamanzila si Setila. trecute datorita puterilor animaliere):casa de arama-cu ajutorul lui Gerila. “o farmazoana cumplita” . asa battue cu pietre scumpe.

smicelele de mar . Duminica :”Cand vei ajunge sit u odata mare si t are .Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga Zamfir Cristina Alexandra Clasa a X a A Fata il demasca pe Span. iar sugestia cromatica alb-negru .Numele personajului reflecta conditia duala : rob . avand semnificatia coborarii in Infern/a mortii initiatice : “A cobori in Infern insamna a cunoste o moarte initotica . cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. in viziunea autorului. In basm sunt prezente numerele magice:3. care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgate secretul si ii taie capul.Nunta si schimbarea statutului social (devine imparat) confirma maturizarea eroului.Conflictul dintre bine sir au se incheie prin victoria binelui. fapturi himerice (cei cinci tovarasi) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor .24. care are si functie de trimitator.Cuexceptia eroului al carui character evolueaza pe parcurs . rotund si eponym. semen ale totalitatii.In felul acesta il dezleaga de juramant. Eroul ( Protagonistul) este sprijinit de ajutoare si donator : finite cu insusiri supranaturale (Sfanta Duminica). bunatatea . animale fabuloase (calul nazdravan.semn ca initierea este incheiata. apa vie . mancaciosul).Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului.Sensul didactic al basmului este exprimat de Sf.se face Spanul pana jos praf si pulbere”. de a intemeia un nou mod de existent “ (Mircea Eliade). treversarea unei stari intermediare(initierea). prietenia . Harap-Alb este un personaj complex.Nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale (vitejie.12.Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompense :pe fata imparatului Ros si imparatia. pentru ca stii acum ce e necazul”. darzenie . curajul) necesare unui imparat . dar aspectul lor grotesc . se ironizeaza defecte umane (frigurosul. iar rolul Spanului ia sfarsit.Calul este acela care distruge intruchiparea raului:”sboara cu dansul in inaltul ceriului.si apoi. intre starea de inocenta/naivitate (negru) si “invierea” spiritual a celui ce va deveni imparat “alb”.dandu-i drumul de acolo . Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele.Prin portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroului . Invierea este realizata de farmazoana . Personajele ( atat oamenii cat si fiintele himerice cu comportament omenensc ) sunt purtatoare ale unor valori simbolice : binele si raul in diverse ipostaze. Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii. ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir-a-par si vei crede celor asupriti si necajiti. istetime). o experienta susceptibila. generozitatea . sluga “Harap” de roigine nobila “Alb”. celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o trasatura dominant. craiasa frunicilor si a albinelor). dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati psiho-morale/valori etice (mila . apa moarta ) si se confrunta cu raufacatorul/personajul antagonist (Spanul).

porpozitii interrogative”Ca alta. . caracterizari pitoresti (portretul lui Gerila. Registrele stilistice popular. ziceri tipice.verva. al modului de exprimare. Ochila) .teleap!”. Arta prozatorilor romani).. CONCLUZIE “Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult avand ca particularitati:reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului. Limbajul cuprinde:termini si expresii populare. sa peara rusinea.”Prin astfel de mijloace. zise Ochila. ironia “Doar unul este Imparatul Ros. care este de a se adresa nu unor cititori .Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga Zamfir Cristina Alexandra Clasa a X a A ascunde bunatatea si prietenia. diminutive : buzisoare . care difera de al naratorului popular prin specificul integrarii termenilor. iacata-o.Imparatul Ros si Spanul sun rau si vicleni . cu uni auditor. Modalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea. Placerea zicerii. regionalism fonetice si lexical. pune in evident idealul de dreptate.de adevar si de cinste. Creanga restiruie povestirea functiunei ei estetice primitive .Povestirea faptelor este uneori insotita de reflectiile/comentariile naratorului si este dulata de un plan al semnificatiilor simbolice.Insa.individualizarea personajelor. jovialitatea se reflecta in mijloacele lingvistice de realizare a umorului:umorul de limbaj :”sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri”. ia!colo dupa luna .” . ca orice basm.” Oralitatea stilului (impresia de zicere a textului scris) se realizeaza prin: Expresii onomatopeice “Si odata pronesc ei . capabil a fi cucerit prin toate elementele de sugestie ale graiului viu” (Tudor Vianu . Sfanta Duminica este inteleapta./Dinainte s-ar pazi!”).versuri populare “De-ar sti omul ce-ar pati. la razboi inapoi”.umanizarea fantasticului. oral si regional confera originalitate limbajului . ce pot sa zic?” si exclamative “Ma rog . Verbe imitative si interjectii “Mai Pasarila.vestit prin melegurile aceste prin bunatatea lui nemaipomenita si milostivirea lui nemaiauzita. expresii :Da-i cu cinstea . bautirica . foc de ger era : ce pot sa va spun mai mult!” . teleap. a zicatorilor introduce in text prin expresia “vorba ceea”)”La placinte inainte .erudutia paremiologica (frecventa proverbelor.omorul si specificul limbajului..”. teleap .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful