1. Filosofia concepţie despre lume şi modalitate de gândire.

Corelaţia dintre filosofie şi alte forme de cultură: mitologie, religie, ştiinţă. Filosofia şi ştiinţa economică. Filosofia este une din principalele forme a manifestarii spiritului uman, constiintei umane. Ea este teoria despre lume si om in unitatea lor dialectica. Denumirea filosofie provine de la cuvintele din limba greaca phileo-dragoste si sophos-intelepciune, ce inseamna iubire de intelepciune. Ea este un mod spiritual-practic de asimilare a lumii. Practica ne da folos, cunoasterea stiintifica ne da adevarul, estetica reflecta realitatea prin frumos, morala prin bine, virtutea, religia-prin credinta. Filosofia generalizeaza cunosinte din diferite domenii ale activitatii umane si formeaza o conceptie generala despre lume. Cu toate acestea ea nu este o disciplina specifica. Ea nu se orienteaza nemijlocit la schimbarea lucrurilor, dar se adreseaza omului insusi, reorganizeaza mentalitatea lui. Conceptia despre lume este totalitatea de idei despre lume in intregime, despre om. Locul lui in aceasta lume este totalitatea de cunostinte despre natura, societate si om. Stiinta cu ajutorul cunostintelor formeaza tabloul lumii, filosofia este tabloul lumii este numai o amprenta. Mitologia- este cea mai veche forma a culturii, este o modalitate specifica de intelegere a

realitatii si explicare a acesteia. Ea contine in sine diferite legende, povestiri, istorii sacre despre aparitia lumii. Forma de cultura: religiase spune ca ea apare pe baza celei mitologice, ea reiese din dedublarea lumii in 2 parti: naturale si supranaturale… Stiintaun sistem de cunoastere obiective universale si necesare despre lume. ( nu include si atitudinea celui care efectueaza cercetarea). Filosofie- o forma a culturiideosebita si contrara mitologiei si religieideoarece ea recunoaste ponderea intelectuala a omului, deoarece ea este o gindire laica. Ea se formeaza cu ajutorul teoriilor si notiunilor respective, argumentelor si demonstratiilor logice. Filosofie si stiinta economica: stiinta economica are ca obiect de studiu o specie de valori fundamentale pentru mentinerea existentei umane- valori utilitare. A 2-a particularitate- este o stiinta umanista, avind ca obiect de studiu oameni cu nevoile si modul de satisfacere printr-o activitate economica rentabila. 1. Obiectul de studiu şi problema fundamentală a filosofiei. Conceptia filosofica are obiectul sau nu atit lumea ca atare , cit sensul existentei omului in lume. Obiectul filosofiei contine acele cunostinte care omul le foloseste pentru a construi tabloul universal al lumii sub unghiul de vedere al Adevarului, Frumusetii, Binelui si Echitatii. In obiectul filosofiei intra nu tot generalul din existenta materiala, dar acel general care este legat

de raportul omului, atitudinii lui cu lumea. Problema fundamentala a filosofiei- determina raportul dintre gindire, constiinta , spirit, ideie pe de o paret si materie, natura, univers, existenta pe de alta parte. Determinarea raportului lumea spirituala, ideala si cea materiala au 2 laturi: 1) latura existentiala (ontologica)- ce exista (primordial) constiinta, lumea ideala sau lumea materiala. Se impart in doua categorii Materialistii si Idealistii. 2) latura cognoscibilitatiidaca e posibila sau nu cunoasterea lumii, cunoasterea esentei lucrurilor ce ne inconjoara. Se impart in 3 categorii: -optimistiicunostintele noastre corespund realitatii; -agnosticii-nu , ei spun ca omul nu poate cunoaste, el cunoaste doar aparenta, exteriorul); -scepticii- pun la indoiala, nu stiu si nu pot fi siguri nicicind, ca ceea ce eu stiu este asa cum eu stiu.

sunt niste carti care au fost alcatuite pe parcursul mileniului I inaintea lui Hristos. • • • Maeuticasocratica este dialogul Dialecticametoda de expunerea a lumii in miscare Metafizicaabordeaza obiectele si procele in mod izolat Analiza fenomenologicaselecteaza pe teorie constiinta internationala.• 2. scoala Sarvana. 4 carti principale 1) Samaveda 2)Jajur veda 3) Athar va veda 4) Rig veda. Dao este izvorul tuturor. Daosismul. descriu diferite modalitati de gindire si conduita. Funcţiile şi metodele de cunoaştere ale filosofiei. budismul raspunde: • Viata este suferinta • Daca viata este suferinta atunci trebuie sa existe si anumite cauze care o fac asa.in traducere cunostinta. Scoala Sarvanapromoveaza edeea ca atit sufletul cit si corpul sunt compuse din particule. -Fundamenteaza. (starea ideala) Scoala Joinistapromoveaza ideea ca sufletul trebuie sa biruie corpul.teorie despre morala • Estetica. trebuie impus prin lege sa respecte. sociologica. justifica si analizeaza conceptia despre lume. Cauza principala este dorinta omului de asi satisface dorintele Daca exista anumite cauze trebuie sa existe si anumite mijloace de depasire.incearca de a lamuri lumea prin ea insasi fara a apela la fortele supranaturale. metal. problema functionarilor statului. Adica ea: sintetizeaza cunostintele si creaza tabloul unic ce ar corespunde nivelului de dezvoltare al stiintei. nicicind nu poate fi educat. culturii si experientei istorice. -Formuleaza o metodologie generala a cunoasterii si activitatii omului in lumea inconjuratoare. • Gnosiologiateorie generala a cunoasterii • Logica. om si raportul lui cu realitatea ea indeplineste mai multe functii : ontologica. Omul trebuie sa traiasca in conformitate cu natura.se ocupa cu analiza metodelor de cunoastere.teoria generala a valorii • Etica.stiinta despre formele si legile gindirii corecte • Metodologia. Scoala Yoga. reprezentanţii. Cauza miscarii – interactiunea dintre fortele contrare In si Ien caracteristica materiei. praxiologica. 2 directii: heterodoxa. Ele constituiau cartea de capatii a aristocratiei. antropologica. scoala jainista. • Moista. Mai este o cale: inabusirea tuturor sentimentilor aducerea corpului uman la starea suprema Nirvana. Filosofia antica orientala apare ca o modalitate de rationalizare a religiei. Scoala budista. norme morale.prima jumatate mileniului I era noastar. studiaza categoriile frumosului.care reiesea din interpretarea libera a cunostintelor Vedelor. La nastere se unesc. Filosofia China-problema ei spun ca lumea este vesnica si prezinta un tot unitar. apa. cetatean si stat. Fiindca filosofia este o teorie despre lume in intregime.teorie artei. axiologica. Filosofia antică orientală: şcolile. 3. Esenta culturii antice induse se contine in asa numitele “vede”.teorie generala a existenteistudiaza fundamentele existentei. • Ontologia. evitarea erorilor si a minciunilor. Deasemenea in orient de la bun inceput exista o deosebire/diferentiere intre filosofie si stiintele exacte. problematica. • Mijloace: ducerea unui mod de viata corect. • Confucianismulproblema functionarii statului ( ca in familie) • Legista. estetica. folosirea corecta a cuvintelor. metodologica. • .omul este rau de firea lui. Budismul. Scoala Nyaya. adica ca o continuare specifica a religiei. traditii. la moarte se divid. gnosiologica. Compus din 5 elemente: foc.acre accepta autoritatea “vedelor” Scoala vendanta.totul se supune Dao (legii). • Axiologia. lemn. etica. Filosofia din china.la intrebarea sensului vietii . Ei spun placerile trebuie traite din plin Ortodoxa. Afirma ca omul este dominat de 2 pasiuni : dor de a trai si frica de moarte. Domeniile principale ale reflecţiei filosofice. In centrul ei sta problema corelatiei dintre om si societate. pamint.

Pentru filosofii din aceasta perioada este primordiala problema temeiului ultim.la baza universului se afla apa. Ei cauta raspuns la intrebarile: ce este universul? Din ce este constituit? De unde a aparut? Scoala din Milet< Thales este acel care promoveaza problema temeiului ultim. a substantei primordiale. sensibilitate (reprezentantii muncii fizice) Aristotel. inceputul intregii existente. prin 2 maxime:”Omul este masura tuturor lucrurilor”. VI i. soldatii) .) este caracteristica studierea cosmosului.temei ultim numerelesunt esenta si substanta tuturor lucrurilor. prin atingerea linistei supreme a sufletului. Reprezinta cauza oricarei nasteri si pierii. dupa moartea corpului sufletul nimereste in lumea ideilor pure .este unic se afla in miscare si este nedeterminat.a. infinit. Din Milet. • Socrate_-“Cunoa stete pe tine insuti”.Omul dupa parerea lui este o fiinta sociala ( animal rational si ca animal politic) – omul este unica fiinta care gindeste. totul se naste din foc si se transforma in foc. nimic nu poate exista fara apa ( spune asa.omul • • • . Epicur. Socrate. • • • trebuie sa se cunosac pe sine si numai atunci cunoscindu-se pe sine numai atunci se poate atribui pe sine societatiicunoscindu-si propria valoare. Aerdivinitate.Sufletul conform conceptiei lui Platon este vesnic si nemuritor. Omul este centrul universului. este o intruchipare a finitului si infinitului. gindirii lui. omul se invesniceste prin ratiunea si sufletul sau. norii. Pythagora. Aristotel. Problema temeiului ultim în filosofia cosmologică a Greciei Antice.).Pentru perioada cosmologica ( sec.e. Meritul sofistilor consta in aceea ca ei au reorientat filosofia de la cercetarea naturii la cunoasterea omului. Ideile lor pot fi exprimate. Sufletul este compus din 3 parti: ratiune (filosofii). Platon. Filosofia lui Epicur – activitate ce duce la o viata fericita a omului.. Heraclit. Al treilea reprezentant al sc.este fericirea .e. apa. Anaximenetemei ultim aerul= cu apeironul aerul este principiul de baza.temei ultim. Oamenii pot fi condusi atit prin convingeri cit si prin violenta considera ca omul se afirma ca o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare cunoscind 2 lumi: sensibila si inteligibila. Tot ce exista este un foc . Lumea este un foc vesnic.n.430 i. apoi se reincarneaza in alt corp. totul se naste si piere in el.• 4. tot ce exista contine in sine apa. Focul . 5.scopul vietii. ce sta la baza universului. stoicii ş. Problema temeiului ultim in filosofie cosmologica a Greciei antice. pietrelesunt in sine diverse stari ale aerului.focul. ea se atinge prin satisfacerea necesitatilor naturale .n. Apeironul este vesnic. vointa (ofiterii. hrana tuturor vietuitoarelor si insasi caldura se iveste din apaconditionata de mitologia egipteana. Problema omului în filosofia antică greacă (sofiştii. Epicur. Platon. pamint. Alt reprzentant al scolii din Milet – Anaximandrutemei ultim (principiu)apeironul. • Thales.

Caracteristica generală a filosofiei lui Aristotel. Adevarata cunoastereaccesibila filosofilor. Caracteristica generală a filosofiei medievale: etapele de dezvoltare şi problemele principale. Interpretarea simbolica si alegorica a realitatii • • • • • Principala problema in filosofia medievala a fost raportul dintre credinta si ratiune. Aparitia lucrurilor este “formarea materiei in procesul careia participa 4 cauze: materiala. Ca si la Platon exista in lumea formelor o anumita ierarhizare care se incheie cu forma suprema. Il orienteaza pe om spre lumea interioara. reflectarea ei. Învăţătura despre materie şi formă. Specific este paradigma gnosiologica a lui Platon. Autoritatea suprema. spunind ca doar ei se poate gasi principalul si unicul sprijin. 8. este lumea vizibila. Materia-I pasiva si forma. Forma preceda materia in timp. Lucrurile senzoriale permanent apar si dispar. Adevarata lume. filosofie si teologie. lumea lucrurilor.• Stoicii. Conoasterea senzoriala ne da cunostinte si pareri. religie si stiinta. In explicarea realitatii Platon reiese din recunoasterea lumii ideilor si lumii lucrurilor. Adevarata cunoastere este cunoasterea rationala care are obiectul sau lumea ideilor. iar ideile sunt esenta lumii. Ea sa rezolvat foarte original: prin formularea teoriei adevarului dublu: sunt adevaruri ale ratiunii .Omul trebuie sa se supuna ordinii cosmice. 6. Filosofia medievala contine urmatoarele perioade: • • • Sec. Aristotel considera ca obiectiv este lumea materiala. Cunoasterea necesara pentru educare si modul de trai corect. 7. Obiectul cunoasterii senzoriale. copia imperfecta a lumii ideilor. el nu trebuie sa doreasca ceea ce nu e in puterea lui. afectiva si finala. existenta este lumea ideilor si lumii lucrurilor este numai umbra.a introdus o suma de concepte : materia . VIII-XIV scolastica. cunoasterea rationala si cea senzoriala. Meritul lui Aristotel. IV-VIII patristica Sec. obiectele concrete sunt combinatie materiei si formei. in ele nu-I nimic stabil si adevarat. Ontologia şi gnoseologia în concepţia filosofică a lui Platon. forma. Materia este materialul din care se formeaza lucrurile. Lumea materiala este primara dar nu-I identica cu materia. • Paradigma ontologica se refera la intelegerea lumii si existentei. El face deosebire clara intre cunostinte si pareri. Învăţătura despre lumea ideilor şi lumea lucrurilor senzoriale. Caracteristici: • Orientare generala si caracter religios (dominatie religiei si a bisericii) Are un caracter propavaduitor Se exclude subiectivitatea Poarta un caracter retrospectivprincipala autoritate era antechitatea.activa. se schimba si se misca. … Cunoasterea este reamintirea a ceea ce sufletul a privit in lumea ideilor pure. Ideile sunt vesnice.Dumnezeu. formala.biblia. infinite. I-III care se numeste apologetica Sec.

maximal se apropie de Dzeu. Galilei . In sens restrins umanismul este o miscare ideologica continutul careia este studierea si popularizarea limitilor. Cu aceasta problema se ocupau scriitorii.filosofice si adevaruri ale credintei. Tendinta oamenilor de a renaste valorile si idealurile antichitatii. despre valoarea vietii pamintesti. unitatea lui fizica si spirituala. In univers exista infinit de sori. • Umanistii dezvolta idei despre libertatea si demnitatea omului . Numai un stat puternic poate sa faca ordine in societate. Umanismul este conceptia conform careea omul este valoarea suprema si trebuie de creat conditii umane pentru dezvoltarea multilaterala si armonioasa a fiecarei personalitati. Cartea naturii. • Umanismulproblema omului si locul lui in lume . Scolastica“Scoala”. Tertulnenprovine de la cuvintul “ parinte” – activitatea unei pleiade de ginditori care au elaborat dogmele invataturilor principale ale bisericii. paminturi care se rotesc in jurul planetelor. • • 9. Bodin. Orientata spre om. J. atribuindu-I naturii calitati divine. Pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele . Bruno. Djovani Boccacio. navigatiei marine. religiei. politica si relatii politice . El este creatur de el insusi. Martin Luther. noapte). poetii… Dante Aligheri. nu in cu noasterea lui D-zeu. Filosofia naturiiJ. G.trebuie sa faca aceste dogme accesibile pentru oamenii neinstruiti si sa duca lupta cu falsificarea religiei crestine. N. Cazanus il apropie pe D-zeu de natura. Societatea trebuie sa formeze un om mare capabil la un comportament binevoitor. Toma d’Aquino. literaturii. stat. Francesco Petrarea. noile descoperiri geografice. Asta a fost un fel de impacare intre religie si stiinta. filosofia socialpolitică. Caracteristica generală a filosofiei renascentiste: umanismul.este scrisul in limba matematicii. artei si culturii antice. filosofia naturii.. formele de guvernare. Machiaveli neaga conceptia religioasa conform careia statul depinde de biserica ca putere suprema. Scopul filosofiei in conceptie reprezentantilor consta in cunoasterea naturii reale . caracter umanist. Galilei considera ca mecanica si matematica stau la baza tuturor stiintilor. pictorii. se roteste in jurul soarelui. Coperneformuleaza conceptia heliocentrica conform careia pamintul se roteste in jurul axei sale ( zi. Machiaveli. • Apologeticaapararereprezinta aparatorii ai religiei crestine PatristicaAugustin. Studierea naturii era in strinsa legatura cu dezvoltare a modului de productie. • Filosofia socialpolitica – se refera la crearea teoriilor despre societate si relatii sociale. Bruno sistemul mostru solar este numai unul din multiplele sisteme asemanatoare. J. Omul este zeificat.

Bodin. Senzualism – (vine de la senzație. Monarhul este unirea si absoluta sursa a dreptului. Locke. în fantezia omenească. 2 începuturi în explicarea lumii – materială și spirituală. indoiala. Pluralismul este o concepție filosofică idealistă care neagă unitatea materială a lumii.“ Ma indoiesc. Statul rezolva problemele familiei. Izvorul cunostintelorratiune.conceptie care recunoaste ca temelie a existentului o substanță unică fie ea materiale ori spirituală. opusrationalismului. susținînd . cuget deci exist”.: concepțiile lui Democrit. J. Ex. R. Empedocle. Sec XVII. intuitive – ne dă adevărul. Hobbes. Pentru a depasi acesti idoli. Dualism – concepție ce afirmă 2 substanțe egale. Kant. XIX. cun.teorie ce admite o multitudine de începuturi ori tipuri de existență.secolul stiintei si revolutiilor stiintifice dar si secolul revolutiilor filosofice. Empirismul materialist. Cunoastereaactivitate intelectuala a subiectului de a reproduce realitatea obiectiv. Filosofia moderna sec XVII. Reprezentanți: Platon. Anaxagora. se dobindesc prin experienta. 10. Descartes. Spinoza evidențiază 3 feluri de cunoastere: senzoriale – care ne dă cunoștințe neclare.sursa experientei senzoriale este lumea exterioara. Empirismul Idealist – Hume – experienta reprezinta totalitatea senzatiilor. În istorie a existat monism materialist și idealist.Interesele statului el le pune mai presus de religie. Toate cunostintele se • bazeaza pe experienta. Monismul. Monismul caută izvoarele acțiunii tot înăuntrul lumii. Hegel care face parte din curent filosofic cu referinta la problema cunoasterii care recunoaste cunostinta drept baza a cunoasterii. cun. Descartes. deci cuget. simțuri) afirmă unicul izvor de cunoastere sunt senzațiile organelor de simț. Problema substantei filosofia modernă: dualismul. monismul. • Empirismuldoctrina filosofica cu referire la domeniul cunoasterii ce afirma ca experienta sensoriala este unica sau principala sursa a cunoasterii.sunt bune.F. Temelia gindirii filosofice se transfera din sfera religiei in sfera stiintei. 12. Pluralism. Critica scolasticii şi problema metodei cunoaşterii ştiinţifice. Filosofia modernă. Francis Bacon evidentiaza faptul ca in procesul cunoasterii omul se ciocneste cu anumite dificultati “ cum sunt idolii si notiunile false” metoda proprie de depasire a tuturor obstacolelor in calea dobindirii de cunostinte era cea a inductiei. Empirismul este aproape de sensualism. Descartes și Spinoza înțelegeau substanța ca ultima instanță a existenței. Bacon. RationalismulDescartes. pluralismul.unica met. Spinoza. De cunoastere. deci se afla numai prin ratiune.. XVIII. raționale – ne dă cunoștințe despre modurile substanței.

a elaborat un sistem de categorii ale dialecticii(esență. Nietzche dezvoltă conceptul supraomului. Locke. continuitatea tradițiilor. ce neliniștește mintea omenească este exprimat prin nevoia de a-și potoli mirarea. a reflectat marile transformări sociale ale epocii și descoperirile științelor naturii. „Emile sau despre educație” 14. subliniind caracterul activ al cunoașterii. Kant prin teoria sa cosmologică și evidențierea contradicțiilor rațiunii pure. Ideile iluministe privind metodele pedagogice pentru instruirea și educația tinerei generații au fost ilustrate de Rousseau în lucrarea. Marxismul a influențat puternic dezvoltarea gîndirii filosofice. Descoperirea si elaborarea metodei dialectice de gindire in filosofia clasica germana(de la Kant. având ca reprezentanți pe Kant.Schopenhouer si F. Lupta de clasă duce la lichidarea societății cu clase antagoniste și respectiv lichidarea exploatării.XX. fenomen. Schopenhauer subliniază că principala și singura diferență dintre om și animal este aceea că: omul gîndește prin concepte. Filosofia cl. Filosofia clasică germană – teoria cunoașterii ca expresie activit. esența și fenomenul. XVII și anul 1931 cînd a murit Hegel. 17. germ. K. Hegel. economice și social-politice a sec.Epoca Luminilor” este o mișcare ideologică și culturală manifestată în sec. devenită celebră. Filosofia clasică germană a elaborat dialectica modernă. Filosofia marxistă.noțiune filozofică. Principalele direcții a iluminismului european sunt: combate iraționalitatea gîndirii și orînduirea feudală. a dus contribuții considerabile la constituirea teoriei cunoașterii. Filosofia iluminismului european: omul. El a formulat principiile și legile fundamentale ale acestei dezvoltări(legea unității și luptei contrariilor. legea trecerii schimbărilor cantitative în schimbări calitative și invers. conținut. tendința de a transforma filosofia în știință. independente una de alta. XVIII ca fiind mecanicist. Punctul de plecare a iluminismului poate fi considerată votarea de către parlamentul englez a „Declarației drepturilor omului” – primul act legislativ care consfințește suveranitatea poporului. Omul este caracterizat ca un element metafizic și instinctul metafizic. A evoluat mai întîi în țările care s-au dezvoltat mai rapid și mai tîrziu în sud-estul Europei. tot astfel se poate presupune . Filosofia lui A. Hegel. generalizînd și sistematizînd ideile filosofice precedente el a elaborat un sistem dialectic armonios ce cuprinde toate sferele realității. Cuprinde o perioadă relativ scurtă de timp. El spune că după cum omul s-a dezvoltat din speci inferioare. Iluminismul cunoscut și ca .Hegel). În marxism se abordează un șir de probleme extrem de importante referitor la existență. Dezvoltarea societății conform marxismului are loc ca rezultat al luptei de clasă și contradicțiile modului de producție. 15. Lomonosov – Rusia. Schelling. susține libertatea individului. Reprezentanți: Kant. cunoștinței.XVIIIXIX. conștiință. elaborarea metodei dialectice de gîndire. care pune accentul pe ideea „luminării” maselor. Categoriile dialecticii sunt: singularul și universul. necesitatea și întîmplarea. Nietzche apare scepticismul. societatea. Cu toate acestea reprezintă un punct culminant în dezvoltarea filosofiei germane. efect…). al XVIII-lea în mai multe țări europene. posibilitatea și realitatea. GoetheGermania. măiestria de a ajunge la adevăr prin discuție. libertatea de gîndire și de acțiune a omului . ca disciplină autonomă(Kant). În filosofia marxistă dialectica e înțeleasă și ca teorie a cunoașterii și ca logică. forma și conținutul. cauza și efectul. cauză. Dialectica. Hume – Anglia. care presupune încrederea în progres. 16. 13. Principalele caracteristici: critică materialismul din sec. Prima breșă în concepția metafizică despre lume au făcut-o reprezentanții filosofiei clasice germane sec. legea negării negației). anii 80” ai sec. acționează pentru iluminarea maselor prin cultură și educație. o convingere că cunoașterea și procesul de căpătare a adevărului sunt acesibile nu fiecăruiindivid. În concepțiile lui Schopenhauer. formă.Nietzsche. legitățile dezvoltării și funcționării conștiinței. rațiunea. care la origine în antichitate înseamnă arta dialogului.. militează gîndirea rațională și egalitatea naturală a oamenilor.că tot ceea ce există constă dintr-o multitudine de entități izolate. Marx pune la baza dezvoltării realitatea materială.

Pozitivism – reprezentantul curentului este Auguste Conte. care au un caracter general-uman: lumea și locul omului în ea. Ei înlocuiesc filosofia cu analiza logică a limbajului științei și consideră științifice numai acele probleme care au o soluționare experimentală. Austine. Dimitrie Cantemirconcepția lui despre lume s-a format sub influența teologiei ortodoxe. Veacuri de-a rîndul în Moldova în lipsa unei filosofii teoretice. Asachi. Creația populară – constituia baza gîndirii teoretice.că și din el se va naște o nouă întruchipare de viață care îl va depăși. La Nietzche omul nu etse cu adevărat om dacă nu se străduie să fie ceea ce nu poate fi. Dezvoltarea economică a Moldovei din sec. Grigore Ureche- „Letopisețul Țării Moldovei” – istoria joacă un rol important. letopisețele au devenit purtătorii concepției despre lume. a reflecției asupra trăirilor personale. M. Alecsandri. ca imagine a lumii obiective. esența omului și menirea lui în lumea contemporană. a pregătirii specialiştilor din diferite domenii şi mai ales pentru industrie şi agricultură. Moore. În operele sale ei criticau neajunsurile societăţii existente.„De neamul moldovenilor” – originea neamului. M Eminescu. logicieni etc. B. Cu alte cuvinte filosofia contemporană prezintă o multitudine de orientări. 18.P Haşdeu ş. cronicile bisericești. libertatea politică drepturilor civile. problemele globale. filosofiei stoicismului scolasticii medievale. Legendele și folclorul reflectă concepție populară despre crearea universului. principala problemă caăreia este antalogia. Apare la mijlocul secolului trecut.XX. V. confirmate de experiență. sisteme ce interacționează și înregistrează împreună o dinamică. înțelepciunea populară reprezenta vechea noastră filosofie. Miron Costin. Reprezentanţii lui luptau pentru instaurarea lumii raţionale. Construiește o filosofie a vieții în centrul căreia este omul. a omului. Lucrările lor conţin idei socialpolitice şi filosofice. gînduri despre om. soarta civilizației umane. Neagă rolul filosofiei ca concepție generalizată despre lume și se limitează la științele concrete. O structură se reprezintă ca un tip sau un model ideal. el consideră obiectele ca sisteme. ansambluri organizate de elemente. Kogălnicianu. La baza lumii stau 4 elemente: apa. Stucturalismabsolutizează metoda structurală. lumii. Fiosofia sec. despre religie şi proceduri juridice ş. 19. societăţii bazate pe egalitate. XIX a constituit o premisă obiectivă a studierii bogăţiilor naturale ale ţării. natură. Filosofia contemporană este concepută ca analiza logică a științei. A Hîjdeu. despre monarhie şi formele guvernării statale. C. aerul. În filosofia contemporană sunt puse un șir de probleme.Negruzzi. reprezent. Din iluminişti fac parte Gh. C.: Russel. creator de cultură. logică. Problemele filosofiei – fără sens. focul. Literatura. Secolul XIX în Moldova este secolul iluminismului. Gîndirea filosofică din Moldova cunoaște o cale lungă de dezvoltare. Perioada inițială de dezvoltare a gîndirii filosofice din Moldova purta un caracter mitologico-religios. Apariția și dezvoltarea gîndirii filosofice in Moldova. locul şi rolul lor în viaţa societăţii.a. Existența este ceva intern care permanent trece în extern. îndeosebi geniul. A fost primul care a incercat de a formula o termenologie filosofică română.a. Un loc deosebit ocupă A Russo. A Donici. Curentul dat a avut influență asupra fizicienilor. individul și ominirea. curente. Neopozitivismul – anii 20 ai secolului nostru. dezvoltării ştiinţei şi învăţămîntului. Existențialism – se ocupă cu problema existenței. .Stamati. pămîntul. care luptau împotriva feudalismului şi exploatării naţionale.

biologica. Structurile spațiale sociale se formează datorită activității oamenilor.materia apare sub forma de substanta sau energie. fizic. succesiunea schimbării și dezvoltăriisistemelor material. de la deplasari mecanice pina la procesele de gindire.Ontologia ca parte componenta a filosofiei. de la inferior spre superior. reacțiile de oxidare și reducere. o succesiune de schimb calitativ. Mișcarea socială – include viața material. .Ea se intilneste in asa stari de agregare ca:lichida.Caracteristicile principale ale materiei:masa.solubila si gazoasa.din perspectiva filosofica. metabolismul. biologic. sunetul. 21. structuralitate si interactiune.Obiectivitatea materiei si obiectivitatea spiritului.materia este tot ceea ce ne inconjoara. Timpul social – caracterizeză durata.-volum. a fenomenelor realitatii. totalitatea relațiilor sociale. 22. sistemelor materiale care constituie universul. Spațiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere. Regresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor. Progresul presupune o imbogatire a caracteristicilor. un process de inoire continua. Existenta este tot ceea ce exista .indiferent de forma pe care o are:materiala sau ideala. succesiunea activităților umane și relațiilor sociale în dezvoltarea proceselor sociale.Miscarea si formele ei. MATERIA este un termen general pt toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti. Timpul și spațiulsocial.mecanica moleculelor.20. viața. tot ce există: realitatea material obiectivă. Spațiul și timpul sunt însușiri a obiectelor material și ele nu pot exista în afara materiei.Notiunea de existenta si materie . socială.necesarul de spatiu.trasaturile sale definitorii fiind:masa.-structura. o apropiere fata de un anumit obiectiv. Spațiul și timpul. Poate fi înțeles numai luîndu-se în considerare activitatea omului. sociala.structura interna si energia termica. Timpul este modul de existență a materiei care reflect durata. Kant consideră că în lumea ociectivă nu există spațiu și timp. Hegel – spațiul și timpul ca fiind 2 categorii ale ideii absolute.tot ceea ce este. a omului. Miscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Univers. Existența este noțiunea cea mai generală care cuprinde tot ce ființează independent de voința omului. Mișcarea biologică – chimia proteinelor. la fel ca si progresul. proceselor.Din perspectiva fizicii. Spațiul social are un sens uman. regresulare un character relative.indiferent de faptul cine este purtatorul acestei forme. Există diferite tipuri de existență:a naturii și a lucrurilor în natură. fizica.deplasarea corpurilor în spațiu.Existenta reprezinta insasi faptul de a fi. spirituală (procese și conștiente). psihic și social. lumina. In dependenta de modul de organizare a materiei se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare: mecanica. Miscarea este un mod fundamental de existenta a materiei.interna a materiei. chimica. Din acest punct de vedere puten evidenția spațiul și timpul astronomic. ex. valorile spirituale și existența omului.de a avea o realitate obiectiva. dimensiuni. In calitate de categorie filosofica presupune examinarea diferitor schimbari. Progresul este o dezvoltare ascendenta.:temperatura. Ontologia este știința despre existență.formele lor. Timpul social este diferit de la o epocă la alta. Mișcarea chimică – fizica atomilor. Aristotel consideră că spațiul este suma locurilor pe care le ocupă corpurile și că atît material cît și spațiul ar fi finite. un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea schimbarilor.Notiunea de progres si regres. Mișcarea mecanică. Mișcarea fizică.

Contradicţia dialectică acutizîndu-se duce la conflict.întreţin o conversaţie. Ei nu ajunseseră la descompunerea obiec-telor şi fenomenelor naturii în părţile componente şi la analiza lor.curge”). fără de care este imposibilă cunoaşterea profundă şi multilaterală a lor. prin descoperirea contrazicerilor în raţionamentul oponentului. Izvorul dezvoltării este contradicţia dialectică. Legea negării negaţiei proces a dezvoltării. măiestria de a ajunge la adevăr prin discuţie. care la origine în antichitate înseamna arta dialogului. după Heraclit. Dialectica în această perioadă este încă foarte primitivă şi simplistă. Determinismul si indeterminismul. Legea unităţii şi luptei contrariilor .noţiune filosofică. Dialectica (grec. În literatura filosofică prin determinism se desemnează pe de o parte caracterul determinant al proceselor din univers și mecanismele proceselor de determinare. Orice obiect şi fenomen prezintă unitatea şi lupta părţilor contrare. “nucleul” dialecticii. care dezvăluie sursa 23. disput) . repetabil. Laturile ei sunt unitatea şi identitatea (armonia). cînd acumulările schimbărilor cantitative ating o anumită limită. conform căruia vechiul este negat de către nou. de la nivelul esenţei. Socrate privea dialectica ca măiestria de afla adevărul prin ciocnirea părerilor contrare.una dintre legile fundamentale ale dialecticii. de la interior la superior. Cel mai mare dialectician al Greciei antice Heraclit afirma că totul există şi concomutent nu există. Lumea. iar noul la rîndul său este negat de ceva şi mai nou. Contradicţia dialectică există în toate obiectele şi fenomenele. 24. diferenţierea lor şi determinarea tacticii tratamentului. parametrii cantitativi. decît asupra a ceea ce se mişcă.una din legile fundamentale ale dialecticii. Legea este reflectarea legăturilor şi relaţilor dintre obiecte şi fenomene care au un caracter intern. Ea exprimă esenţa. caracterul contradicţiilor şi semnificaţia lor pentru sistem. se schimbă numai stările lor. În procesul rezolvării contradicţiilor se lichidează numai acele momente care sau învechit şi frînează dezvoltarea. Contrariile sunt acele laturi şi tendinţe ale obiectelor şi fenomenelor ce se exclud şi se condiţionează reciproc. stadii în procesul de dezvoltare a realităţii. iar lupta dintre contrarii este cauza dezvoltării. Negarea dialectică este categoria filosofică care exprimă momentul de legătură. iar ultimul cu necesitate trebuie să fie rezolvat. Dialectica filosofilor greci din acea perioadă purta caracter spontan. stabil. lupta). conform căreea schimbarea calităţii obiectului are loc atunci.Esenta dialecticii si legile ei. În . E bine cunoscută maxima lui “Panta rei” (“totul automişcării şi dezvoltării obiectelor şi fenomenelor. deci reflectă procesele din profunzime. Legea trecerii schimbărilor cantitative în calitative .Clasificarea legilor. societăţii şi gîndirii umane.deoarece filosofii greci antici mai mult atrăgeau atenţia asupra mişcării şi a legăturilor dintre lucruri. apare şi dispare. este constituită din contrarii. se transformă şi se leagă. deoarece totul curge şi se transformă necontenit. esenţial. deosebirea şi contrariul (disarmonia). dialegomai . succesiune a diferitor etape. contradicţia (conflictul. Ele au caracter obiectiv şi universal şi interacţiunea lor formează contradicţia dialectică. Legile dialecticii sunt cele mai generale legi ale dezvoltării naturii.Pentru medicină această lege are importanţă în înţelegerea proceselor patologice. Dezvoltarea este un proces de trecere de la o calitate la alta. Cu rezolvarea unor contradicţii apar altele şi asta are loc permanent. modul de a duce o discuţie ştiinţifică. de la vechi la nou. Aristotel înţelegea dialectica ca măiestria demonstrării şi respingerii Lui Aristotel îi aparţine meritul de a defini şi cerceta formele esenţiale ale gîndirii dialectice.Notiunea de lege. Platon numea dialectica metodă logică care cu ajutorul analizei şi sintezei duce la cunoaşterea adevăratului existent – ideilor.

Inconstient este domeniul al psihicului ce consta dintr-o totalitate de . se imbogatesc personalitatea cu acele valori care au fost elaborate. Obiectul este acea parte a realitatii spre care este orientate activitatea subiectului. legi specifice(cazuri pariculare). Gindirea creatoare presupune capacitatea omului de asi formula probleme si de a le oferi solutii. Conștiința. fara de care nu am ajunge la identitatea de noi insine sau ne-am pierde. Cunoasterea este proces dialectic contradictoriul al reproducerii treptata in constiinta. Notiunea de constiinta. În dependență de caracterul acțiunii: legi statistice. 2)modalitatea explicativă(teoria cauzalității).O conceptie specifica despre constient a fost dezvoltata de Freud care absolutiza inconstientul si instinctele. 1)modalitatea descriptivă. care folosind cunostinte initiale produce alte noi. verificare a conostintilor. Legile se clasifică: în dependență de gradul de generalitate: legi particulare(într-o anumită sferă). Limbajul este un mod de comunicare intre oameni constribuie la formarea structurilor logice. Subiectul şi obiectul cunoaşterii.Cenzura. ale societății. de argumentare. Conştiinţa şi memoria.literature filosofică întîlnim cel puțin 3 modalități de concepere și definire a determinismului.însușire a materiei superior organizată. affective. legi dinamice. Structura conștiinței reprezintă o totalitate de procese psihice cognitive. 3)modalitatea globală(exprimă sensul ți ordinea lucrurilor). Intelectul artificial şi modelarea procesului de gândire. Procesul cunoasterii reprezinta un act care are loc in cadrul constiintei individuale. Memoria constribuie un fel de trasatura de unire intre ce am fost si ceea ce sintem in prezent si spre ceea ce aspiram sa fim in viitor. El exista idependent de subiect. 25. Subiectul poate fi atit un individ luat aparte cit si un grup de persoane. Inclinatiile inconstiente formeaza continutul emotiilor si trairilor. se acumuleaza conostintele. nu se resimte de individ. este identitatea eului nostru. lumea normelor sociale 28. Un om care si-a pierdut memoria.Freud şi neofreidismul. funcția superioară a creierului. Învăţătura lui S. Totalitatea elementelor structural ale constiintei apar si se dizvolta in procesul muncii. procese operatii si star ice nu sunt reprezentate in constiinta subiectului. specific oamenilor și legată cu vorbirea. ale gîndirii. Cunoasterea este un proces de productie al cunostintelor.Structura constiintei. Este capacitatea omului de a se evedenția pe sine însuși din lumea înconjurătoare. Nucleul conștinței este gîndirea. 27. Cunostintele sunt rezultatul activitatii cognitive a omului. Cunoasterea gindirea se manifesta ca un process creator. ele apar si functioneaza in procesul activitatii practice a omului. de a-și da seama despre lumea sa internă. Constiinta este memorie. Dupa parerea lui Freud psihicul omului este format din 3 niveluri 1)Eul ambrige-aici domina pasiunile baza inconstientei 2)Eul-sfera fenomenului constiintei 3)Super Eul.Gnoseologia ca teorie a cunoaşterii. In procesul cunoasterii obiectul si subiectul se afla intro permanenta interactiune. Conștiința este imposibilă fără cunoștințe. Nivelul constient include acele procese psihice de care noi ne dam seama le intelegem. relativ stabile si repetabile intre laturile interne ale aceluiasi fenomen . mijloc intre gindire si obiect. Legeacategorie filosofica care exprima raporturile esentiale necesare. 29. În dependeță de sfera de acțiune: ale naturii. si a pierdut in mare parte constiinta. 2 niveluri ale constiintei: constient si inconstient. intelectul.Problema constiintei in filosofie si psihologie. Ele se materializeaza mai intii de toate in limba si vorbire.Conştientul şi inconştientul.Conştiinţa şi limba.Fenomenele inconstientului nus ceva misterios ce tot acea activitate a sistemului nervos superior care in momentul dat nu se gaseste in centru atentiei constiente. se gaseste in centru atentiei noastre. Procesul cunoasterii presupune un obiect si un subiect. Limba este un system obiectiv deosebit in care se imprima experienta social istorica. generale.

Societatea şi natura. Adevar absolut este coincidenta absoluta a obiectului cu imaginea. Importanta sferei economice pentru societate este satisfacerea nevoilor omului de hrana. Structura societăţii. biosfera şi noosfera. influenteaza stratificarea sociala procesele politice si sfera spiritual (cultura).30. Odata cu aparitia societatii umane biosfera poate fi transformata in noosfera – ea constituie invelisus Terrei ce cuprinde sfera interactiunii naturiisi societatii pe baza actiunii rationale a omului. Probleme ecologice contemporane. este o ramura a filosofiei care se ocupa cu originea natura metodele scopurile cunoasterii stiintifice. Notiunea de natura este una larga si inglobeaza si lucrulire din natura: lumina. Au un character systematic si metodic. Paradigma stiintifica este un set de idei caracteristice impartasite de o comunitate de savant care servesc drept model pentru formularea si rezolvarea problemelor teoreticostiintifice. Cel mai vechi mod de interactiune social natura: este modul coievolutiv-culegetor. Ele cerceteaza mecanismele principiile si legitatile cunoasterii. Economia ca scop şi mijloc de existenţă a societăţii. transformarilor reciproce ale particulelor. activitatea umana.Problema adevărului în ştiinţa şi filosofie. Obiectivitatea adevărului. Societatea Constituie o treapta in dezvoltarea naturii dar ea se condce de legile sale proprii. Ea reprezinta un anumit stil de gindire ce determina o etapa concreta a dezvoltarii stiintei. Societatea este un complex unital. elementele ei. atributul adevarului stiintific. Adevărul şi credinţa. 32. 35. sfera spirituala. Hegil afirma ca omul are nevoie de semen pentru a fi recunoscut. ADEVARUL ESTE O CATEGORIE FILOSOFICA CE VIZEAZA CORESPONDENTA ADECVATA A IMAGINII CU OBIECTUL. Paradigma ştiinţifică. specificul şi structura ei. relatii dintre oameni. Structura societatii constituie subectii sociale. Biosfera este invelisul pamintului cuprins de viata si dotat cu o organizare geologica si fizio-chimica specifica. 34.Sistemul economic al societăţii. stelele indepartate. Biosfera include organismele vii inclusive omul si mediul ambient. Adevar filosofic este mai radical mai esential . adapost imbracaminte. sfera sociala. Mijloacele de destinatie intre adevar si fals si de a califica ceva ca fiind adevarat sunt: 1)Ratiunea 2)Intelegerea 3)Legi logice Adevar stiintific este adevarul dobindite si dovedite de stiinta experimentata este exact incomplete. Sfera economica este una dintre ce le mai fundamentale ce cuprinde productia. corelaţia lor. Poate exista adevar material formal metafizic.Societatea ca obiect de studiu al filosofiei. Natura si societatea exista ca un tot intreg care in permanent interactioneaza. intinderile nemarginite ale oceanelor. Cunoscind legitatile naturii si perfectionind . sfera politica. A CUNOstintelor cu realitatea. system integrat de relatii intre oameni. rezultatele fiind organizate in sisteme logice autonome. 33. Societatea desemneaza ansamblul in care este integrate viat afiecarui om cu preocuparile. institutiile sociale. schimbul si consumul bunurilor. Adevar obiectiv este cel ce nu implica atitudinea subiectului. Epistemiologia este teoria cunoasterii stiintifice. Economia se ocupa tot mai mult pentru a gasi mijloacele si solutiile optime pentru a obtine cel mai mare randament cu cel mai mic effort. Adevar a credintii sau a unei opinii. Kant afima ca omul se poate realize in cadrul societatii. Cunoasterea stiintifica apare pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii urmarind descoperirea legilor structurilor profunde. Importanta sferei economice rezida faptul ca ea creeaza o baza materiala a societatii.Cunoaşterea ştiinţifică. de aparare constituie obiectivul prim al activitatii economice. Epistemologia. Principalele sfere ale societatii sunt: sfera economica. dorintele si actele sale.

Prin personalitate inlegem trasaturi emotionale.Sensul vietii este cel pe care ni-l atribuim.tehnologiile omenirea devine o forta constienta de transformare a spatiului planetar si cosmic. persoana cu insusiri morale sau intelectuale deosebite. om.daca dobindeste un sens. militar. Sensul vietii-un produs social. personalitate. informational. cognitive si ……………. Conceptul de sistem politic sa impus sub notiunea de . Universul valoric semnifica cea ce este omul prin valorile create sic ea ce poate fi si trebuie sa devina omul prin idealurile. system economi. dorinte.notiulele ei de baza.motiveaza 39. Valorile indeplinesc functii multiple in viata sociala.Karl Marx(determinismul social si evolutia umanitatii:ca lupta intre clase). functionarea si conducerea societatii.de a medita asupra urmatoarelor chestiuni:are valoare viata? merita ca sa fie traita? Camos afirma ca sensul vietii este cea mai prezenta dintre chestiuni.In prim aspect in abordarea sensului vietii umane este acela de a pune problema in centrul constiintei. 37.. Noţiunile de individ. spiritual. Viata are valoare daca e traita in conditii umane. organizare politica”. se foloseste cu referire la oameni. se constituie in noi insene fiindca rezultatul interactiunelor structurilor constituante ale constiintei.Principalele conditii filozofice despre om.Valori general umane.Sensul si scopul vietii omului.dar viata poate dobindi sensul numai prin activitatea umana.proiecte. Natura il impinge pe om spre asocieri. Aristotel spunea ca omul este natural.Fenomenul alienarii.Tipuri de valori si dealectica lor.Raportul dintre natural şi social în om. 36. Prin Individ se intelege ceva singular in sens spatial temporal. Prin individualitate se intelege totalitatea particularitatilor specific unui individ sau unei persoane care deosebesc un individ de altul. Noosfera are tendinta de a se largi permanent.Studiaza toti oamenii din toate epocile si trateaza toate dimensiunele umanitatii.Sistemul social şi politic al societăţii. o fiinta politica destinata de a trai in societate .orienteaza. 40.inspiratiile. comunicatiilor de natura politica prin care se asigura organizarea. Prin system politic inlegem acest system partial al societatii ce cuprinde ansamblu relatiilor institutiilor conceptiilor. Antropologia-ea studiaza problematica omului sub aspectele sale cele mai generale prin sintetizarea datelor tuturor stiintelor particulare despre om.Sensul .Spencer(organismul social).Taylor(definirea culturii).daca e luminata de constiinta de sine a omilui. 38.In centrul antopologiei-este ideea de cultura. mecanisme si functii proprii. Problema sensului vietii omului este esentiala pentru filosofie. Conceptia crestina despre om-reiese credinta ca omul este ultimul si cea mai superioara dintre creaturile pamintesti. Omul traiste si isi desfasoara activitatea intrun mediu natural si social.Axiologia-esenta si notiunele de baza.Obiectul si problematica antropologiei filozofice. Din cadrul oricarui system social global cele mai importante sunt partiale: system politic.Se ocupa cu studiul stiintific al omului. individualitate. Valorile sunt realitatea artificiala constituita de om in procesul realizarii unor aumite scopuri. Axiologia-obiectul axiologiei il constituie studierea valorilor generece si a legaturilor generale ale sistemelor de valori. Principalele teorii antopologice ale epocii sunt cele datorate lui H. Societatea se prezice ca un system social global care este structurat in subsisteme care constituie la rindul lor sisteme de sinestatatoare cu structure.

Etica in afaceri este studiul situtiilor.contracultu ra. Cultura si civilizatia sint concepte in actiune. Normele morale se manifesta in toate domeniile de activitate.Notiunea de morala.necesitati…cultura apare ca o expresie a libertatii umane ca rezultat al succesului repurtat de om.juirsprudenta.Orice act de cultura necesita componenta spirituala. civilizatie. 41.artistic sau stiintific transforma conditiile externe de viata ale oamenilor.a conservat si a difuzat ca valoare mintea omineasca din momentul cind a facut primul pas desprinzindu-se de natura.Cultura ca obiect de studiu a filosofiei.subcultura.cultura de masa si cultura de elita.gindirea si comportamentul uman.Din aceasta cauza pretutindeni traiesc oameni ei creeaza cultura neexistind societati aculturale si aici macar indivizi lipsiti de cultura.-procesele din natura se manifesta spontan.cultura este stiinta constientizata. 42.activitatilor si deciziilor in care se ridica probleme in legatura cu ceea ce este moralmente bine si rau.Cultura si globalizarea. Morala este in corelatie strinsa cu religia de aceea ca religia dezvolta in om asa valori ca binele.Specificul normelor morale.idealuri. Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om in dramaticul process de afirmare a sa ca fiinta sociala.cerinte care caracterizeaza anumite comunitati sociale si de aceea morala are intotdeuna un caracter istoric.Considera ca stiinta si tehnica dezvoltinduse in sinul civilizatiei este ostila culturii. Ea este proprie subiectului. Lumea valorilor este credinta omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane. Unii savanti. Dezvoltarea culturii reprezinta intotdeauna rezultatul unitatii continuitatii si discontinuiitatii.Cultura si civilizatia:unitatea si deosebirea.constientizarea de catre individ a propriei sale valori in raport cu valorile altora. La baza moralei-sta constiinta de sine.idealul.oricit de simpla ar fi ea.traiesc prin oameni. 46. Notiunea de cultura se afla in strinsa legatura cu cea de 44. 45.si regleaza actiunile.realizarile culturale. Etica in afaceri este studiul modului in care normele morale personale se aplica in activitatile si scopurile intreprinderii comerciale. Deosebirea dintre cultura si natura:-daca natura este stiinta obiectiva independenta de constiinta.nu orice valoare culturala rezulta din faptele civilizatiei dar orice fenomen de civilizatie presupune valori culturale. Nu este un standard normal separate ci este studiul modului in care in contextul afacerilor pune persoanei morala. Toata viata sociala este dominate de cultura. In cultura intra tot ce a creat.Cultura si societatea. -un set de reguli. Norma morala este datoria autoimpusa de catre fiecare constiinta libera si care ii cere omului sa vrea prin tot ceea ce gindeste si face sa fie om la nivelul maxim al posibilitatilor sale.norme de care se conduc oamenii in activitatea lor vitala.Cultura constituie masura dezvoltarii personalitatii umane. Morala-un sistem de norme.Orice societate are cultura.Religia ca fenomen social si cultural. Gradul de civilizatie se apreciaza nu numai dupa amploarea activitatii culturale dar si de masura in care patrimonial cultural. 43.legi. Morala si jurisprudenta: .Etica de afaceri:esenta si principii fundamentale.Structura moralei. Normele morale se bazeaza pe autonomia vointei.sunt insotite de sanctiuni spirituale si au drept fire sociala promovarea unui maximum de societati.Raportul dintre morala si alte forme ale culturii:religia.cultura o opun civilizatiei.Contradictiile civilizatiei comporane.sti inta.-natura este supusa unor cause. Cultura cuprinde “intregul mosaic al creatiei umane”.faptul de a fi politicos.fiind impuse de constiinta morala.

gaz.Religia si libera cugetare. Henduismul-scripturile hinduse sub numele de Veda. Brohmanismul. Morala si stiinta: Chiar daca nu simt strins legate totusi.Dumnezeu este unic si este numit Alah.expresie.foc. Ea sa manifestat cu respingerea doctrinelor religioase impuse de biserica pe parcursul timpului. Budismul-buda. Islamul-religia musulmanilor. Principiile acestei tendinte pot fi descoperite in ritmurile legate de apa. Liber-cugetator este acela care isi formeaza opiniile bazindu-se pe fapte pe care le vede.publicare si actiune.Religia si stiinta.principiile morale pot influenta activitatea profisionala a savantilor iar pe de alta parte morala formeaza responsabilitatea savantilor pentru inventiile sale.Locul si rolul .toate sperantele vietii.care se aplica in mod descriptiv relatiilor sociale. Crestinismul-este o religie universala .Carte sfinta –contine solutii pentru toate problemele omului.care este sensul vietii.este atitudinea emotionala parsonala catre lume. Giokdono Bruno-a fost ars pe rug pentru conceptiile pe care le promova. religiei in contextul civilizatiei contemporane.Cartea sfinta a lui IslamCoranul.Astazi exista doua pareri:-evolutie(Charles Darvin) -creatie(Biblia) Stiinta si religia sunt doua exemple ale dorintei omului:de a cunoaste adevarul dar exista si o diferenta semnificativa intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel a adevarului religios.Tao-lege a cerului.Religiile mondiale:particularitatile. Tocmai de aceea de-a lungul timpului cele doua au fost in conflict. Aceste reguli au un caracter necesar si constringator. Indoism-religia poporului evreu.pe de o parte. Din timpurile stravechi pe om l-a interesat problema originii sale.ca ea este primordiala.construita pe temeiul credintei in Cristos ca fiu al lui Dumnezeu trimis ca sa ne rascumpere din pacat.extins la nivel mondial.Credinta religioasa specific:lumea supranaturala este adevarata lume.Credinta este convingerea despre existenta lui Dumnezeu. 47. Liber cugetator-cere libertate deplina de gindire. Taoismul-religia despre calea cooperarii dintre om si tendinta.datorita ipotezelor si conceptiilor diferite care le promovau. Confucianismul-fondat de Confucius.Omul creat dupa chipul lui Dumnezeu. Orice religie se bazeaza pe credinta.care trebuie sa fie constientizat de catre orice fiinta rationala.poate fi considerate 48. cea mai veche dintre religiile moneteiste.Nu exista despre Dumnezeu o idée unica.Omul e print ca fiinta impersonala.unita tea si deosebirea dintre ele.vieghe zeilor.povestesc originile lumii.Atit regulile morale cit si cele juridice sunt reguli normative.