Noi ne-am obişnuit să privim la politicienii noştri şi să ne zicem că niciodată în democraţie nu am avut o clasă politică atât de coruptă, slabă şi incompetentă

. Metehne vechi, lucruri care se întâmplă şi pe la alţii, în democraţiile mai vechi şi mia consolidate. Ne raportăm de cele mai multe ori la perioada interbelică pe care în subconştientul nostru o identificăm cu o adevărată epocă de aur, înainte ca regimul comunist să radă toate vârfurile intelectuale, politice, ştiinţifice şi militare. Dar şi atunci au existat cazuri şi mari scandaluri de corupţie, politicieni incompetenţi şi demagogi, inculţi şi mincinoşi. Dar diferenţa majoră între cei de atunci şi cei de azi este nu numai faptul că primii aveau clasă, stil, ca urmaşi ai unor familii boiereşti astăzi risipite de regimul comunist, dar mai aveau ceva, cel puţin fruntaşii partidelor celor mai importante, respectiv cele care au jucat un rol în viaţa politică a ţării. Este vorba de legitimitate. O legitimitate dată de activitatea şi faptele lor din trecut, prin faptul că au luptat pentru ţară cu arma în mână în războiul de reîntregire a neamului, că au fost apărătorii şi propovăduitorii românismului în provinciile în care românii au fost împilaţi de secole, au sfidat autorităţile şi au făcut închisoare sau au fost deportaţi pentru activitatea lor românească. În cadrul României Mari, ei aveau legitimitate, puteau cere votul cetăţenilor români, cetăţenii se simţeau reprezentaţi de ei, de aceştia care au fost un exemplu şi model pentru români. De exemplu, George Brătianu, deşi era fiul primului ministru, a făcut războiul pe front luptând la Oituz, Iuliu Maniu a organizat regimentele ardeleneşti din Viena în 1918, a fost printre cei mai importanţi lideri ai românilor ardeleni, având un rol decisiv în organizarea adunării de la Alba Iulia şi al unirii Transilvaniei cu România (vezi Revoluţia din Ardeal), iar exemplele pot continua la nesfârşit. Se poate face vreo comparaţie cu politicienii de astăzi? Nici vorbă. Primul preşedinte postcomunist al României a înţeles perfect această lipsă de legitimitate a noii clase politice. De aceea a încercat să-şi prezinte permanent propria formaţiune politică ca o emanaţie a revoluţiei din decembrie 1989, o forţă creată din vâltoarea unei lupte revoluţionare, împotriva regimului ceauşist. A mai încercat să-şi atragă în partid dizidenţii regimului comunist, atâţia câţi erau, precum şi o serie de figuri publice populare şi necompromise de comunism. Nu prea a reuşit dintrun motiv simplu, marea majoritate a politicienilor postdecembrişti proveneau din cadre ale regimului comunist, stâlpi ai regimului de tristă amintire. După ce au trecut în nefiinţă cei care ieşiseră din închisorile comuniste, au rămas doar aceştia, proveniţi din rezerva de cadre a partidului comunist. Iar politicienii tineri sunt copii lor, sau tineri care se apucă direct de politică, fără a avea succes într-o meserie proprie, sunt politicieni de meserie, gata demagogi, fără vreo realizare în viaţa profesională, sunt cei ce se ocupă doar cu politica. În regimul trecut era o denumire pentru aceştia, politruci sau activişti de partid. De unde ar avea

Ca o curiozitate. el singurul ofiţer în viaţă. unde intră în societatea aleşilor oameni de cultură români din acest oraş. pentru cauza românească. în 1895. în timpul ofensivei Brusilov. fiind în prima linie la 10 iunie 1916. a reuşit să-şi anunţe rudele care l-au aşteptat în gară . cine să le-o confere. corurilor organizate şi altele. insistând asupra faptelor care i-au conferit legitimitate pentru a candida şi a fi ales. în special prin intermediul ceaiurilor dansante. el alegând regimentul 8 infanterie honvezi de la Lugoj. A plecat la Lugoj pentru câteva luni şi apoi a continuat studiile la Cluj. Incredibila viaţă a unui român adevărat Ilie Lazăr s-a născut la Giuleşti. Bunicul său. chiar în locul în care s-a rupt frontul. mai pe ascuns. m-am gândit să aduc în discuţie cazul lui Ilie Lazăr. mai pe faţă. aici îl va cunoaşte bine şi chiar îl va avea în subordine pe Petru Groza. Războiul Prima oară a ajuns pe frontul galiţian. era una din principalele activităţi ale lui Ilie Lazăr. Între timp este înrolat în armata austro-ungară. A mai reuşit să fugă şi se târască urmărit de cazaci vreo doi kilometri după care a căzut la pământ. în ciuda persecuţiilor şi anilor de închisoare de mai târziu. când Petru Groza va conduce fi printre cei ce conduceau ţara. A crescut în tradiţiile româneşti şi ideile românismului pe care nu le-a abandonat niciodată. Salvarea i-a venit de la prietenul său Maxim Radovan. care şi el împuşcat în piept a reuşit să oprească o căruţă care să-l ducă în spatele frontului prăbuşit. Mai târziu. pentru a sta cât mai mult în acel mediu curat românesc. dacă activitatea şi faptele lor anterioare intrării în politică nu au cum să o facă? Tocmai pentru a evidenţia această diferenţă. apropiat de Iuliu Maniu. care îl vedeau ca şi „agitator” pe acest tânăr care organiza serate şi consfătuiri la care vorbea despre drepturile românilor şi distribuia broşuri editate de asociaţia ASTRA. fost protopop al Sighetului. părinţii săi fiind descendenţii unor vechi familii româneşti din mica nobilime. în Maramureş. preot şi licenţiat în drept. şi mai puţin pe activitatea sa politică din perioada interbelică.ei legitimitate. iar propaganda continuă. deoarece urma să fie arestat. Academia de drept o face la Sighet şi la Cluj. descindea din şapte generaţii de preoţi. Vasile Lazăr. Odată l-a căutat un curier din partea unchiului său care l-a sfătuit să plece din judeţ. Trenul cu răniţi se întorcea prin Sighet. grav rănit la ambele picioare cu gloanţe dum-dum. Liceul îl face la Sighet şi Lugoj. unde este nevoit să se transfere din cauza şovinismului profesorilor unguri. Compania în care era comandant de pluton a rămas cu 27 de oameni din 184. nu îi va fi deloc uşor lui Ilie Lazăr. Până şi soldaţii şi ofiţerii de rezervă ai regimentului erau 80% români. fost fruntaş ţărănist.

Apar ofiţerii unguri din garnizoană. Plin de amărăciune. Comandantul companiei. fost preşedinte de tribunal. alţii îi despart. apoi prin intervenţia episcopului la cel din Lugoj. le interzice soldaţilor să cânte „olahul”. în limba valahilor. cât mai departe de Ardeal) se ţin discursuri în piaţa publică de către conducătorii regimentului în ungureşte şi germană. Ulterior este mutat la spitalul din Gyor. cumva trebuia să i se închidă gura. sublocotenentul Buckwald Odon. cel stâng învineţindu-se şi Ilie având dureri îngrozitoare. orchestra începe să cânte ceardaşuri ungureşti. Ilie Lazăr se întreabă dacă nu cumva cele trei luni de închisoare sunt cuprinse printr-o înţelegere dintre Petru Groza şi unguri în cei 17 de ani grei care i-a executat sub comunişti. Cernăuţi . adică româneşte. însoţit de doi medici militari. toate regimentele româneşti fuseseră mutate în Austria sau în Ungaria. După ce compania porneşte spre gară. În Oroshaza. Un ofiţer român apare în gară şi îi spune că în oraş s-a împrăştiat vestea că „compania Ilie Lazăr s-a răsculat”. soldaţii români gata să sară şi ei. Treismuth Joseph i-a ordonat unui soldat român ceva şi acesta nu a ştiut să-i răspundă în ungureşte. Ilie duce compania în gară şi o aliniază pe peron. în amintirile sale lăsate ascunse pe la rude şi publicate abia în anul 2000. Buckwald îl face agitator şi loveşte pe fruntaşul român Ilie Laz cu piciorul în burtă. până la urmă pleacă pe front. astfel că este retrimis pe front incomplet vindecat. (în preajma intrării României în război. o cântare ostăşească românească. care a fost trimis pe front ca simplu soldat. îl iau aproape cu forţa din tren şi-l duc la spital. unde se încing dansuri şi jocuri româneşti. neînţelese de cei 90% soldaţi români. Ofiţerii unguri dispar. Buckwald îl face trădător. dar primeşte o pedeapsă cu închisoarea de trei luni. dar care ar urma să fie executată după război. pentru lovirea unui ofiţer în faţa soldaţilor. se parlamentează îndelung. acesta ia făcut trădători şi Lazăr i-a ars o palmă solidă în faţa trupei. Lazăr se năpusteşte cu baioneta scoasă la el. Ulterior este trimis la regimentul său pe perioada convalescenţei. salvândui picioarele sau chiar viaţa. până şi a doua plecare pe front a trebuit să fie marcată de evenimente. Pe front ajunge şi la judecata Consiliului de Război de la Stray. la care acesta l-a înjurat ceva de genul „D-zeul vostru de valahi”. A fost trimis cu acte în regulă la judecată. Dar şi aici îşi continuă activitatea de propagandă românească. dar sublocotenentul Ilie Lazăr opreşte muzică şi ordonă soldaţilor să cânte „Când de acasă noi plecăm”. Alexandru Lazăr. Ilie Lazăr îl pune la punct. s-a apărat singur vorbind timp de trei ore. pe patru voci.şi unchiul său. Ilie Lazăr nu cedează. ca şi în cazul lui Iuliu Maniu. apoi la Szeghedin. Ilie Lazăr i-a cerut socoteală. În cazul acestui rebel faţă de regimul austro-ungar.

îi cere profesorului Sextil Puşcariu să-i aducă câţiva ofiţeri . a început să-şi pregătească dezertarea din armata austro-ungară. mituieşte pe unul şi pe altul. Pregătirea a durat vreo două săptămâni. în curând vor ajunge la Noua Suliţă. care erau toţi români afară de un sergent şi de croitorul companiei. cât mai aproape de Basarabia.După căderea şi disoluţia frontului rusesc şi pacea de la Brest Litovsk. Erau complet izolaţi. Dar Ilie Lazăr nu dorea să dezerteze singur. Aici a aflat de unirea Basarabiei cu România. majoritatea soldaţilor fiind bănăţeni. tot aici. văzându-i pe români înarmaţi. vor înconjura oraşul şi îi va da foc. iar dacă se va trage în tren după plecarea garniturii. în ideea de a realiza Ucraina Mare până la Siret. în sfârşit pleacă spre Moghilev. va opri. apoi într-o jumătate de oră au urcat cu toţii în cele trei vagoane trase de o locomotivă care îi aştepta în gară. Stanislau şi Gniatin. Aici gara e plină de gărzi civile care. Ilie Lazăr se pune fără discuţie la dispoziţia fruntaşilor români pentru a salva oraşul. pentru că de acolo le va fi mai uşor să se întoarcă acasă în Ardeal. Gărzile ucrainene cedează şi îi lasă să plece. la ora 12 noapte. Ilie Lazăr face parte din trupele de menţinere a ordinii în judeţul Tulcin. au jefuit totul şi pe fruntaşii români vor să-i captureze şi să-i ducă ostateci. Soldaţii votează şi acceptă propunerea lui Lazăr de a merge la Cernăuţi. deşi sunt depăşiţi în proporţie de peste patru la unu. Ilie Lazăr îşi ţine compania aproape când de el se apropie profesorul Sextil Puşcariu care se prezintă şi le cere ajutorul până la sosirea armatei române împotriva ucrainenilor care au intrat în Casa Naţională. dar toţi au fost de acord cu planul lui Ilie Lazăr. Lazăr pune la punct un plan. apoi şi cu soldaţii. Lazăr mituise cu 27 puzi de grâu un mecanic şi doi angajaţi la căile ferate ucraineni ca să-i ducă până la Moghilev. ci împreună cu întreaga lui companie. Îi anunţă că sunt români şi merg până unde vor întâlni armata română. deşi ei nu doreau să meargă mai departe. aflând că oraşul este ocupat la periferii şi cazărmi de circa şapte sute de ucraineni înarmaţi veniţi din Colomeea. la frontiera Bucovinei unde coboară. Ajung în piaţa din Chişinău. un marş de câteva ore. dar de acolo sunt dirijaţi de comandantul german al gării spre Kiev. Când a sosit momentul. dar să ducă compania şi să se predea cu ea armatei române. Ilie Lazăr a dat alarma la companie. Dimineaţa erau la Vaniarka. Avioanele româneşti au aruncat manifeste în care spuneau că în patruzeci şi opt de ore armata română va intra în oraş. germanii ocupaseră toate punctele cheie de cale ferată. respectiv divizia a 7-a a generalului Zadik. vor coborî. având asupra lor şi grenade. apoi la Smerinka. Şi nu numai să dezerteze. Lazăr insistă. încearcă să-i dezarmeze. îi forţează pe cei trei ucraineni care conduceau garnitura să continue drumul. Chiar şi Iancu Flondor este ascuns la Mitropolie. Ilie Lazăr coboară din tren împreună cu cinci gradaţi înarmaţi. regiunea Troscianetz – Podoslki. prin septembrie. Trenul s-a strecurat pe tăcute din gară. A început pregătirea prin discuţii nocturne cu gradaţii.

au stins luminile şi au fugit în noapte cu ce pradă au reuşit să ia. toate au ajuns sub conducere românească. punând şi santinele române. În locul generalului de jandarmi Fischer. la generalul Zadik. care să-l ajute să deplaseze trupa pe străzile laterale în grupuri mici. deoarece populaţia este nerăbdătoare şi mai există încă pericolul să fie atacaţi de ucraineni. În acea noapte au încărcat tot ce au putut. locotenent-colonelul Rovinaru într-o mică gară. Jandarmeria. Lazăr şi Flondor îi invită să intre cât mai repede în oraş. Primăria. într-un loc ca şi o sală mare. a doua zi populaţia s-a strâns să întâmpina armata română. Ajunşi în piaţa din faţa Casei Naţionale.români ce s-ar găsi prin oraş. fraţii Micinski şi încă câţiva care au preluat grup după grup ducându-i la locul care va fi baza lor de acţiune. Au revenit în oraş. singura forţă armată care va proteja viaţa şi avutul cetăţenilor din Cernăuţi vor fi soldaţii din compania Ilie Lazăr. până la sosirea armatei române. Abia în ziua următoare a intrat cu forţe masive armata română în Cernăuţi. şi au înlocuit străinii cu români în toate clădirile oficiale. Ilie Lazăr este invitat în maşina generalului Zadik alături de lt-col Rovinaru. dacă se vor întoarce cu forţe sporite şi mai bine organizate. urmând să protejeze clădirile centrale şi pe fruntaşii români ce stăteau ascunşi. sunt întâmpinaţi cu urale şi imnuri. au urcat într-o maşină. neîndrăznind să se apropie de zona centrală pe care românii începeau să o controleze. mare asupritor de români. La prezidiu. sa răspândit ca fulgerul. împreună cu Ilie Lazăr şi alţi ofiţeri români. Încă de a doua zi. deoarece înaintarea trebuie făcută metodic. Fischer tremura de spaimă şi îi promitea baronului Iancu Flondor supunere desăvârşită în limba germană. unde aşteptau intelectualii români bucovineni în înaltă ţinută. Apoi. Lazăr şi cei câţiva ofiţeri au parcurs cu maşina cei 50-60 de kilometri spre sud. După aceea. o suburbie a Cerbnăuţilor. a fost pus locotenentul Dan. Generalul Zadik îi primeşte frăţeşte. Vestea apariţiei românilor în uniforme austriece. Tribunalul. domnul Nicoară. înarmaţi şi organizaţi. Entuziasmul românilor când au văzut fâlfâind tricolorul pe Primărie a fost de nedescris. unde să poată fi organizaţi şi gata de intervenţie. Sunt întâmpinaţi de acesta şi şeful lui de stat major. pentru a preîntâmpina surprizele. Poliţia. Iancu Flondor. Primul steag românesc pe Primăria din Cernăuţi a fost pus după 174 de ani de către Ilie Lazăr şi Nicoară. spunându-le că va intra în 14 ore în oraş. Dar jafurile lor s-au limitat la zonele periferice. Iancu Flondor îl . Ilie Lazăr călare pe motor cu steagul românesc în mână. Generalul Zadik este luat pe sus în urale şi este dus în interiorul arhiplin. s-a trecut la „preluarea imperiului” în Cernăuţi. dar regimentul 29 Dorohoi condus de colonelul Gheorghiu s-a oprit la Ceahor. cu o ploaie de flori de aproape întreaga populaţie a oraşului. a şi împuşcat mai mulţi. Au sosit împreună cu Sextil Puşcariu locotenentul Stan. Flondor. punându-i pe ucraineni pe jar.

de către Ilie Lazăr. Gheorghe Ghimpu. tot timpul pe teren. Ion Bilţiu şi mulţi alţii organizează comitetele şi gărzile. un alt mare patriot român. În prezenţa lui.. Primiţi sărbătoreşte în toate gările. care a călcat în picioare. fratele lui Mihai Ghimpu. În faţa poporului. Ştefan Cicio-Pop conduce lucrările mai departe. în plină adunare. la 27 aprilie 1990. că văzură ochii mei mântuirea neamului românesc. aşa s-a ridicat primul steag românesc pe primăria din Cernăuţi. luptător pentru drepturile românilor mai bine de şaizeci de ani. pe locul în care au fost traşi pe roată Horia şi Cloşca. la ora 12 se ridică Vasile Goldiş şi citeşte moţiunea. tricolorul maghiar. să vă îmbrăţişez ca pe un frate dulce de care am fost despărţit 174 de ani!”.. cel care va prezida adunarea de la Alba Iulia. unde chestiunea Banatului nu era încă lămurită şi acesta fusese ocupat de trupele sârbe. inclusiv Lugojul fiind sub ocupaţia sârbă. Ucrainenii sunt organizaţi dincolo de Tisa de locotenenţii Vorobetz şi Mayer. Oficialităţile maghiare îl ameninţă şi intervin pe lângă alţii să-l potolească pe Ilie Lazăr.” nu-şi mai poate stăpâni plânsul şi nici să conducă şedinţa. dar la Războieni a fost o altercaţie cu ungurii care au tras spre ei. Gheorghe Bârlea. o atmosferă sărbătorească de neuitat. Ilie Lazăr pleacă cu prietenii săi bănăţeni la Lugoj. slobozeşte pe robul Tău. Ilie Lazăr a fost printre cei care au votat unirea cu România. Şedinţa o deschide octogenarul preşedinte Gheorghe Pop de Băseşti. aceiaşi pe care îi alungase din Cernăuţi.îmbrăţişează pe general în uralele mulţimii spunându-i: „Să-mi daţi voie. Vasile Chindriş. De la Alba Iulia. Gărzile naţionale române au . moţiunea şi votarea au fost citite de episcopul ortodox Miron Cristea şi grecocatolic Iuliu Hossu. Ilie Lazăr este trimis delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. apoi Iuliu Maniu ţine un discurs în care motivează hotărârile istorice. murind atunci plutonierul Ion Arion şi mai mulţi fiind răniţi. mort suspect într-un accident de circulaţie în anul 2000. La Alba Iulia După vreo două săptămâni Ilie Lazăr pleacă acasă prin Borşa în Maramureş. Alături de alţi mari români maramureşeni. În gara Ulmeni li se ataşează vagonul cu badea Gheorghe Pop de Băseşti. fără să ţină cont de aranjamente şi linii de demarcaţie. la fel cum mai târziu. Vasile Filipciuc. tot drumul a fost un triumf. domnule general. Doamne. va ridica primul steag românesc înlocuindu-l pe cel sovietic după mai bine de patruzeci de ani pe primăria din Chişinău. Ca reprezentant al plasei Şugătag din Maramureş. au avut altercaţii la Dej cu secui care se retrăgeau spre Ungaria şi care era să arunce cu grenade în tren. unde participă la organizarea gărzilor naţionale române. Aşa a fost intrarea trupelor române în Cernăuţi. care după ce rosteşte „acum. cu credenţional.

au apărut şi francezii din armata lui Franchet d’Esperey.fost dezarmate. la Sibiu. Lazăr îl roagă pe primul ministru să ordone armatei române care se oprise la Dej să ocupe şi Maramureşul. nu mai pot trece peste Mureş. la 23 de ani. Frenţiu şi Lazăr sar în locomotiva care părea să facă manevre şi trec înainte ca santinela ungurească să reacţioneze. probabil bolşevizaţi. După o săptămână află că şi el a fost luat la ochi de sârbi. li se face o primire entuziastă. care îl cunoştea. inclusiv părinţii colegilor de liceu ai lui Ilie Lazăr. viitor ministru. Ilie Lazăr plătindu-le o sută de coroane mecanicilor. La masa de la restaurantul Carpaţi îl cunoaşte şi pe generalul Traian Moşoiu. Din fericire. popor. Este primit de acesta acasă. fiind nelipsiţi de la petrecerile în cinstea lor organizate de lumea bună lugojeană. locul de unde vor fi respinse de trupele române la 16 aprilie 1919. armată. cu care românii s-au înţeles mai bine. La un moment dat a întrebat dacă nu cumva şi Baranis (Baranya) a fost cumva românească. materialul de război evacuat în Serbia şi o mulţime de preoţi şi intelectuali au fost arestaţi şi duşi la Belgrad ca şi ostatici. şi în pericol de a fi dus şi el la Belgrad ca ostatic. deja . Când santinela nu era atentă. îl prezintă pe Ilie Lazăr la toţi delegaţii. o audienţă la primul ministru Brătianu în chestiunea tratativelor de pace. interesându-se de toate comunele de pe hartă. arătându-i pe o hartă avută la îndemână localităţile româneşti. deoarece bande neregulate de ucraineni. Unităţile masive maghiare erau la Zam. Observă în gară o locomotivă şi află că mecanicii sunt din Simeria. viitorul comandant al trupelor din Transilvania până la sosirea generalului Mărdărescu la 14 aprilie 1919. Vaida îi aranjează prin Viorel Trifu. C. să prezinte un memoriu asupra Maramureşului istoric marelui om de stat I. Ajunşi la Branisca lângă Ilia Mureşului. Lazăr le pu8ne problema direct. Împreună cu prietenul său Frenţiu. explicându-i despre existenţa românilor şi rutenilor în localităţile de la nord de hartă. Alexandru Vaida-Voievod. decide să plece la Sibiu şi de acolo la Bucureşti. de la nord de Tisa. de dincolo de Mureş şi ar fi şi ei tentaţi să treacă. memoriu în care insista asupra drepturilor istorice româneşti asupra întregului Maramureş. Brătianu avea o lupă şi studia harta cu interes. În audienţă la Brătianu După două zile. în Gara de Nord. Aşa ajunge Ilie Lazăr. Afară de descrierea istorico-geografică. lucru susţinut şi la adunarea de la Alba Iulia. Ilie Lazăr urcă în trenul care ducea la Bucureşti actul unirii de la Alba Iulia. şi câte şi mai câte. Ilie Lazăr insistă pe lângă Vaida să pună la guvern problema Maramureşului istoric. guvern. deoarece era cam „agitator”. denumirile toponimice româneşti. la Bucureşti. acolo era linia demarcaţională. Intră cu locomotiva în Deva şi o predau trupelor române abia sosite. în locuinţa sa din strada Lascăr Catargiu. Aldan şi Grozăvescu. Brătianu.

apoi a plecat mai departe spre Sighetul ocupat de ucraineni împreună cu armata română. Tunurile erau imposibil de trecut peste deal. căruia îi arată hârtiile de la Statul major şi îşi oferă serviciile. generalul Prezan. împreună cutreieră satele Budeşti. cei ce susţin că primministrul Brătianu nu cunoştea situaţia Maramureşului istoric de dincolo de Tisa se înşeală amarnic. prin zăpada mare. informându-l pe Brătianu că va ordona diviziei a 8-a. Longin Mihai. nu a dat jos steagul Ungariei de pe pretură. Sârbi. se întorc cu ei şi în înjugă la tunuri. Generalul Prezan ia act de cele aflate. locotenent Popescu (va cădea eroic peste câteva zile în lupta de la Peri). La Baia Mare află că această misiune o are regimentul 14. Compania căpitanului Luca înaintează până la Fereşti. cu tunurile trase de boii strânşi de Ilie Lazăr. se întoarce în Ardeal cu acelaşi tren cu delegaţia. Lazăr se prezintă la comandantul regimentului. dar el intenţionează să meargă cu trupele ale căror misiune este ocuparea Sighetului. luna ianuarie. Baia Sprie şi Sighetul. acolo află că brigada de la Ileanda are ordin să înainteze spre Baia Mare. călăuză fiindu-le Ilie Lazăr. de acolo trimite patrule la Vad. Brătianu îl ascultă cu interes. Aşa a intrat armata română în Maramureşul istoric. deşi din familie românească veche. Avangarda o formează trupele maiorului Popovici şi căpitanului Luca. era imposibil de trecut. Instituţiile româneşti se refugiaseră în satele de mai către munţii Gutâi. ia contact cu prietenii săi refugiaţi acolo. Lazăr propune trecerea munţilor prin Cavnic. Mihali Gabor. colonelul Gheorghiu (zis Ţiganu). apoi îl dă la telefon pe Ilie Lazăr care îi repetă generalului despre ocuparea Sighetului de ucraineni. Deci.ocupaseră Sighetul. aşa că Ilie Lazăr pleacă călare înainte. Aici mai sunt maior Popovici. unde Ilie Lazăr se revoltă că prim pretorul plasei. rechiziţionează vreo şaizeci de perechi de boi. precum şi ţărani români de . căpitanii Luca şi Refic. de la Dej. La popotă are loc o consfătuire cu ofiţerii regimentului asupra traseului. prin sate. Emil Ardeleanu şi fratele său Vasile Lazăr. 5 kilometri de Sighet. Le-a dat jos Ilie Lazăr. Având în vedere că erau în plină iarnă. Eliberarea Maramureşului şi bătălia de la Cămara Merge la Dej cu mesajul de la Marele Stat Major. Ocupă plasa Ocna Şugatag. Pop Mihai. terorizând populaţia românească din toată regiunea. să înainteze spre nord pentru a ocupa Baia Mare. şi peste Gutâi. de a ocupa Baia Sprie şi de acolo Sighetul. cu caii slabi ai regimentului. ia telefonul şi-l sună pe Şeful de Stat Major. Călineşti şi Breb. prin Crăceşti. pe motiv că „încă nu a fost dezlegat de jurământul maghiar”. locotenent Năsturaş şi alţii. Cu cele necesare. iar lui Ilie Lazăr îi cere să vină a doua zi la Statul Major pentru a i se da documente şi însărcinări cu caracter militar pentru divizia a 8-a.

împreună cu nişte ţărani din Giuleşti. de pe tren. Apare o disensiune între căpitanul Luca. mecanicul strigându-le să se grăbească că ucrainenii fug spre gara mare şi se îmbarcă în trenuri. cum s-ar zice. împreună cu localnicii Pop Mihai. Luca pleacă cu grosul la atac frontal. pentru a obţine informaţii precise despre situaţia ucrainenilor ce ocupaseră oraşul. La scurt timp pe calea ferată secundară apare o locomotivă cu un vagon deschis. Emil Ardeleanu şi Florentin Bilţiu. apoi peste râul Iza şi înaintează prin pădure către Valea Porcului. au zeci de morţi şi răniţi.încredere în recunoaştere. Românii ripostează. între timp sosind şi ajutoarele de la căpitanul Luca. ucrainenii se predau în grupuri. Ilie Lazăr. Trec peste dumbrava dintre Fereşti şi Onceşti. pe vagoanele deschise şase mitraliere gata de tragere. dând astfel semnalul de atac. . dar îi dă lui Lazăr şi fratelui său Vasile un pluton cu care să-şi urmeze planul de a înainta prin învăluire la Cămara. Grosul trupelor ucrainene care era la Sighet nu a putut fi alarmat încă. de unde vor baricada şoseaua şi calea ferată. care dorea să atace oraşul frontal. îşi plasează oamenii pe poziţii de foc în anfiladă. un altul este rănit. aşa că o acţiune rapidă se impunea. după care acestea sunt ocupate. Căpitanul Luca decide avansul spre Vad. Imediat apare trenul încărcat cu ucraineni. dintre ei cade mort sergentul Iosif Gabor. Se încinge o luptă scurtă de vreo oră la fabrica de cărămizi şi podul Ronişoarei. pentru a fi siguri că nimic nu le va mai scăpa. Îmbrăcaţi ţărăneşte. în timp ce Ilie Lazăr cu fratele său învăluie cu plutonul pus la dispoziţia lor condus de un tânăr sublocotenent. ajungând dimineaţa la ora patru. După o oră şi jumătate. Garda care era în case. atât timp cât încă beneficiau de elementul surpriză. alături de Ilie Lazăr. care insista să învăluie pentru a le tăia retragerea. şi Ilie Lazăr. împreună cu trupele române venind şi flăcăi din Giuleşti şi vreo cinci studenţi. Vasile revenind cu informaţii precise. Baricadează şoseaua şi calea ferată şi o distrug pe o porţiune. Vasile Lazăr. românii urmărindu-i pe cei care au reuşit să scape. cu experienţa lui de front. iar pe locomotivă. aruncându-se în apă. tăind retragerea ucrainenilor. În cursul luptei a murit şi un fierar din Bocicoi care s-a nimerit din greşeală în mijlocul luptei. Vasile Lazăr se apropie pe neobservate de santinela de la podul de fier de la Vad şi trage asupra ei. chiar locotenentul Vorbetz. Luca rămâne la ideea lui. se angajează la această sarcină. Trimite un mesaj urgent la căpitanul Luca după ajutoare. unii încearcă să fugă spre Tisa. lângă mecanic. Ucrainenii. transmiţându-i că următorul transport le va cădea în plasă. fratele lui Ilie. Un transport cu vreo trei sute de inşi a reuşit să scape. ca răspuns ucrainenii deschid focul. vreo patruzeci de ucraineni. sunt capturaţi şi trimişi sub pază la Berbeşti. pleacă la târg. parte din ei pe malurile Tisei spre Biserica Albă. dar detaşamentul lui Lazăr ajunge la timp pentru următoarele. Sunt somaţi să se predea chiar la cotitura după care erau dispuse baricadele.

dar continuă activitatea naţionalistă. românii intră în Sighet în triumf. alt român. cel care nu dăduse jos steagurile maghiare că încă nu avusese dezlegare de jurământ.. apoi continuă până în faţa statuii lui Matei Corvin. dar asta nu l-a împiedicat ca în perioada interbelică. ceea ce acesta face în persoana marelui român dr. Românii majoritari se bucurau. sosit abia în urmă cu două zile. la îndemnul său mulţimea se îndreaptă spre statuie şi o dărâmă. Pentru a rezolva problema. de alte naţionalităţi. Ilie Lazăr alături de alţi maramureşeni merge la Sibiu. cerându-i lui Iuliu Maniu să numească un prefect străin de judeţ. noul prefect de Satu Mare.Strângându-şi răniţii şi pe cel decedat. studenţimea română.. Locotenentul Popescu a căzut în lupta de la Peri. printre care şi Ilie Lazăr. Vasile Chiroiu. Ilie Lazăr declară în scris că „nu puteam noi. iar cel mai mare comandant de oşti. De la Cluj. Se pare că generalul Holban s-a distrat şi le-a dat drumul. În ziua următoare. Contribuie la numirea administraţiei româneşti în judeţ şi la organizarea vizitei regelui . să vină să misiunea de prefect al oraşului şi judeţului. Este eliberat la insistenţele lui Ilie Lazăr. la Consiliul Dirigent. sunt chemaţi să dea explicaţii la comandantul trupelor române. trei inşi. împotriva consemnului de la Bucureşti. Ilie Lazăr pleacă la Cluj pentru a-şi da examenele de doctorat. primii prizonieri luaţi de armata română în campania din Ardeal din 1919 au fost escortaţi la Dej de un pluton însoţit de civili maramureşeni conduşi de Ilie Lazăr. Între timp. Trei sute treizeci şi şapte de prizonieri ucraineni.). apoi purtat în triumf pe umeri afară din cafenea. Preia alături de alţi studenţi Casa Magnaţilor din Cluj. Studenţii cântau continuu „Deşteaptă-te române”. pe străzile pline de lume. în consecinţă l-am arestat”. studenţii declarând că pe Matei îl iartă. să tolerăm în piaţa Clujului românesc un honved înarmat. generalul Marcel Olteanu a venit în Maramureş de unde a comandat sectorul nordic al Grupului de Nord condus de generalul Traian Moşoiu în cursul războiului cu ungurii (vezi Războiul româno-ungar de la 1919. este zărit Amos Frâncu. colonelul Gheorghiu venind cu grosul diviziei îl arestează la Ocna Şugatag pe prim pretorul Mihali Gabor şi îl aduce la Sighet. Vechiul proverb cu facerea de bine. erau indiferenţi. generalul Holban. unde s-au ţinut cuvântări patriotice. invitat să vorbească. după care continuă o sărbătoare naţionalistă într-o cafenea. este invitat de ruda sa Alexandru Racolţi. Armata româna a mers mai departe. în calitate de prefect liberal să îl aresteze de nenumărate ori pe rivalul ţărănist Ilie Lazăr în campaniile electorale. care se va adeveri în cazul lui Ilie Lazăr şi cu Petru Groza. alţii. Ilie Lazăr zăreşte statuia honvedului din faţa primăriei. iar după Dictatul de la Viena din 1940 să trădeze cauza românismului intrând în Casa Magnaţilor unguri. Între timp a început disputa politică pentru conducerea judeţului. Ioan Huniade”. deoarece „şi ungurii să ştie că cel mai mare rege al lor a fost tot un român.

aranjând să fie numit „comisar politic” după modelul sovietic pe lângă Armata a 4-a. căruia i-a fost credincios până la moarte. în Partidul Naţional Ţărănesc. la început în Partidul Naţional Român. după fuziunea cu Partidul Ţărănesc. În 1947 este condamnat în procesul înscenării de la Tămădău . tot timp de trei luni. în ciuda fraudării masive a acestor alegeri de către comunişti. candidează în locul său pe listele PNŢ ca deputat în Maramureş şi este aleasă la alegerile din noiembrie 1946. Maria. Peste tot. Nu este obiectul acestui articol să insist asupra activităţii sale politice. unde erau internaţi vreo trei mii de deţinuţi. majoritatea legionari. dar şi de Virgil Madgearu şi Ion Antonescu timp de trei luni sub pază. Între timp a profesat şi avocatura. deşi a fost deputat în multe legislaţii. pentru caracterul său românesc infailibil. Petru Groza. nu asta mi-am propus. având sarcina să facă legătura între trupe şi populaţia civilă. siguranţă. Ilie Lazăr a contribuit cum a putut şi în 1944 pe când armata română înainta să elibereze Ardealul său scump. deşi la intrarea în Ungaria este arestat ca dezertor din armata austroungară. Soţia sa. pentru corectitudinea sa ireproşabilă. alături de aceeaşi doi este internat în lagărul de la Târgu Jiu. dar mai târziu au schimbat-o sovieticii cum au dorit ei. pe timp de iarnă. dar mai ales în Maramureş. Sub regimul lui Antonescu. de fapt onorific. Caracterul său intransigent l-a făcut să-i trimită lui Antonescu un raport despre abuzurile şi exploatările petrecute aici. dr. a fost nevoie de un scandal diplomatic să fie eliberat. este condamnat la 27 mai 1946 la şapte luni închisoare pentru omisiunea denunţării complotului în procesul „Mişcării Naţionale de Rezistenţă”. Dar nu se compară cu ce a suferit în perioada comunistă. înlocuia administraţia hortystă cu cea românească. Pentru început. pentru toate acestea a fost persecutat continuu atât de rivalii politici care nu se puteau ridica la nivelul său. apoi la mănăstirea Turnu sub pază alături de Leucuţia şi Răchiţeanu. Răsplata Pentru atitudinea sa intransigentă. era după eliberarea Budapestei de teroarea bolşevică şi retragerea armatei române din Ungaria. De la Viena se întoarce în ţară la chemarea lui Iuliu Maniu de a intra în lupta politică. cât şi de conducători. pentru patriotismul său înflăcărat prin fapte. începând cu persecuţia vechiului prieten şi protejat al său pe când era în armata austroungară. apoi din 1926. ţinând cont de imensa popularitate de care se bucura în Transilvania. am vrut să arăt doar ce înseamnă legitimitate pentru un lider de partid în perioada interbelică. nu prin vorbe. pe unde armatele române avansau. pentru popularitatea sa în Transilvania. Mai încolo pleacă la Viena la studii.Ferdinand şi reginei Maria la Carei. pentru felul său de fi. A fost arestat în timpul dictaturii lui Carol al II-lea şi deţinut la poliţie.

a recunoscut clopotele de la biserica din strada Dragoş Vodă. Atunci venea să vă ceară votul unul ca şi Ilie Lazăr. La Sighet. Realitatea astăzi Am dat exemplul unui politician român din trecut mai mult pentru a întări vorbele marelui poet român Mihai Eminescu care spunea în „Scrisoarea a III-a”: De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii. trecutul său este nul. De exemplu. coloniile de muncă de la Culmea şi Periprava. A fost eliberat la 9 mai 1964. ce a făcut şi a realizat pentru România. a trăit la Cluj.. Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii. eu nu ştiu cum aş putea să votez pe cineva care să ajungă în comisia parlamentară care să se ocupe de economie dacă în viaţa lui nu a fost măcar angajat într-o companie şi nu ştie ce este aia o factură. de fapte.. din păcate. Nu greşea prea mult. dragi români? La asta mă refer când vorbesc de legitimitate.. A spus atunci: „de-ar ştii maramureşenii mei unde mă aflu. Astăzi. nu prea ai din ce să alegi. Adevărat ai grăit. ar dărâma zidurile închisorii din Sighet pentru a mă elibera”. Un criteriu esenţial pentru a alege pe cineva ar trebui să fie ceea ce a făcut. nu? Asta în cazul în care DNA-ul doarme.. Cineva să aibă cuvânt de decizie în politici economice când habar nu are cum funcţionează o firmă comercială.la 12 ani de închisoare. fără să înceteze vreo clipă de a fi român. astăzi faţă de perioada trecută. Acum. şi a murit la 6 noiembrie 1976 la 81 de ani. cine vă cere votul. ce studii. Un politician poate să ceară votul poporului suveran peste dreptul său de a alege atunci când are ceva în spate. pe când nici un deţinut nu ştia unde se află. ce activităţi. nu de promisiuni. Maramureşul era un focar al rezistenţei anticomuniste din munţi şi păduri. spunând ce are în spate. va fi extraordinar pentru el dacă va primi votul meu. să aibă încredere în poporul român şi viitorul lui. are realizări în domeniul în care a activat până la momentul în care cere votul populaţiei. maestru al slovei româneşti! Faceţi o comparaţie. Cum aş putea eu să aleg între X sau Y. nu ceea ce promite să facă. fără să abdice nicio clipă de la principiile sale. după cum spuneam la începutul articolului. când niciunul nu a realizat ceva în viaţă pe forţele proprii? Cum pot să-i dau decizia asupra viitorului meu unuia care şi-a clădit prezentul pe nimic. Sau să fii în comisia de apărare şi să nu ştii cum funcţionează armata sau să . iar viitorul. dăruite acesteia de către familia sa. A urmat închisoarea de la Râmnicu Sărat. într-un bloc din cartierul Grigorescu. urmaţi de alţi ani de domiciliu obligatoriu.

Sunt afoni. Dar. erau alte vremuri şi alte reguli. amândoi au luptat pentru România Mare. un politician care să aibă mai devreme succes în ceea ce a încercat înainte să intre în politică. un politician care să vadă interesul naţional înainte de orice. ne sunt prezentaţi candidaţi la fel de găunoşi încât nu ai cum să-i diferenţiezi. un politician care să fie român înainte de a fi politician. până acum nimeni nu m-a convins. Dar daţi-mi politicianul care să susţină interesele româneşti nu doar dând din gură. Vor veni unii să spună că pe atunci erau alte vremuri. sunt habarnişti. nimeni dintre actorii politici nu are cum să aibă trecutul de luptă al unui politician din perioada interbelică. Amândoi au avut realizări şi greşeli. nu de puţine ori am auzit parlamentari europeni care nu ştiau să răspundă la întrebări simple despre funcţionarea instituţiilor europene. care să-mi dovedească că în anii precedenţi nu a condus doar bolidul lui tata ci şi o companie care să se descurce cât de cât şi care să aibă o viziune politică clară privind viitorul României. astăzi doar vorbim. Perfect adevărat. din păcate. ci argumentat. Totuşi. Ce diferenţă majoră faţă de legitimitatea politicienilor interbelici! Închipuiţi-vă o dezbatere publică între Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu! Dar pe atunci televiziunea nu exista. nu prin vorbă. niciunul dintre ei nu i-ar fi putut reproşa celuilalt trecutul. economic şi strategic. era monarhie constituţională şi regele numea primul ministru. ci prin faptă. La asta se ajunge din lipsa de legitimitate.nu ai habar ce înseamnă NATO. zic eu. în meseria lui. Sau în comisia de sănătate şi să nu ştii cum funcţionează un spital. dar amândoi au avut o legitimitate pe care nimeni în ziua de astăzi nu o are şi nu o poate spera vreodată. iar asta este drama României în momentul de faţă. şi îl voi vota la fel cum l-aş fi votat pe Ilie Lazăr dacă aş fi trăit în timpul lui. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful