MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI  ORDIN Nr. 117/N/  din: 01.09.

1997 

Având în vedere:  ­Avizul Consiliului Technico ­ Ştiinţific nr. 8/22.01.97;  ­In  temeiul  H.  G.  nr.  456  /  1994  privind  organizarea  şi  funcţionarea  Ministerului  Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului,  ­In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decretului nr. 591/1996,  ­Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul 

ORDIN  Art. 1 ­ Se aprobă "Normativ privind proiectarea de creşe şi creşe  speciale pe baza  exigenţelor de performanţă", indicativ NP­022­97.  Art. 2 ­ Normativul de la art. 1 se publică în Buletinul Construcţiilor.  Art. 3 ­ Prezentul ordin intră în vigoare  la data publicării în Buletinul Construcţiilor.  Art. 4 ­Direcţia Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va aduce la îndeplinire  prevederile prezentului ordin. 

MINISTRU  NICOLAE NOICA

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI 

NORMATIV PRIVIND  PROIECTAREA CREŞELOR ŞI CREŞELOR  SPECIALE PE BAZA EXIGENŢELOR DE  PERFORMANŢĂ INDICATIV NP 022­97 

Elaborat de:  S.C. "SPITAL PROIECT" S.A. BUCUREŞTI 

DIRECTOR:  RESPONSABIL LUCRARE: 

ing. Şerban Boroianu  c.arh. Maria Dragomirescu 

Avizat de:  DIRECŢIA  COORDONARE,  CERCETARE  ŞTIINŢIFICA  SI  REGLEMENTARI  TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII ­ MLPAT 

DIRECTOR:  RESPONSABILTEMĂ: 

ing. Octavian Mănoiu  arh. Doroteia Cocheci

TABLĂ DE MATERII GENERALĂ 

I  Generalitaţi  II  Cadrul legislativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea clădirilor pentru creşe si  creşe special  III. Condiţii funcţionale si de tehnologie pentru proiectarea construcţiilor si instalaţiilor  IV. Criterii functional­urbanistice privind amplasarea creşelor si creşelor speciale  V. Cerinţe privind proiectarea clădirilor creşelor si creşelor speciale, conform Legii nr.  10/1995 

ANEXE  Scheme funcţionale privind principalele compartimente şi sectoare 

MINISTERUL DE INTERNE  CORPUL POMPIERILOR MILITARI  INSPECTORATUL GENERAL 

AVIZ  Nr. 33497 din 14.04.1997 

La  cererea  SC.  SPITAL  PROIECT  S.A.  înregistrată  la  nr.  300  din  26.03.1997, potrivit  atribuţiilor  stabilite  prin  Legea  nr.  121/1996  şi  a prevederilor  art.  3 din  Decretul  nr.  290/1977,  INSPECTORATUL  GENERAL  AL  CORPULUI  POMPIERILOR  MILITARI  avizează  favorabil "Normativul privind proiectarea creşelor şi creşelor speciale pe baza exigenţelor  de performanţă".  Avizarea  s­a  făcut  în  baza  lucrării  elaborate  de  către  S.C.  SPITAL  PROIECT  S.A.  ­  Centrul  de  Proiectare  pentru  Construcţii  Social­Culturale  de  Sănătate,  şi  a  avizului  Consiliului  Tehnico­Ştiinţific  al  MLPAT  nr.  126  din  27.01.1997,  în  care  sunt  incluse  observaţiile  şi  propunerile specialiştilor noştri. 

COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI  General de divizie,  ing. IONEL CRĂCIUN

Cadrul general  II.2.3. Condiţii de microclimat in cadrul localităţilor  IV. Instalaţii de gaze naturale  III.5.2.4.CONDIŢII  FUNCŢIONALE  ŞI  DE  TEHNOLOGIE  PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR şI INSTALAŢIILOR  III.4.3.CADRUL  LEGISLATIV  PRIVIND  PROIECTAREA.4.Domeniu de aplicare si condiţii de utilizare  II.3.4. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare exterioară  III.a Lista avizelor si acordurilor ce trebuie obţinute in vederea  autorizării  ANEXA II b.Derularea procesului de proiectare  II.2.2.4.7.4.1. date tematice de bază  III. Instalaţii de colectare si tratare deşeuri solide  IV.Obiect  I. Amplasarea creşelor in cadrul localităţilor  IV. Dimensionarea si forma terenului  IV.6. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului  ANEXE  Scheme funcţionale ale principalelor compartimente şi sectoare PRIVIND  .  Dotarea cu instalaţii a clădirilor  III.4.2.CRITERII  FUNCŢIONAL  ­  URBANISTICE  PRIVIND  AMPLASAREA  CLĂDIRILOR CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE  IV.4. tipuri de creşe.1.4.4. Organizarea funcţională de bază  III.1.Execuţia lucrărilor de construcţii si instalaţii  II.4. Date generale. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare interioară  III.GENERALITĂŢI  I. Instalaţii electrice  III. Instalaţii termice  III.1.Exploatarea construcţiilor pentru creşe si creşe speciale  ANEXA II.1.  REALIZAREA  SI  EXPLOATAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE  II. Prezentarea cerinţelor funcţionale si tehnologice  III.5.TABLA DE MATERII  I. Reglementări legislative conexe  III. Caracteristici geofizice ale terenului  IV. Instalaţii de ventilaţie  III.3.

4 (A).4 (A).l Mediul higrotermic  Anexa V.4 (C) ­ Documente tehnice conexe  V.3.4 Igiena vizuala  Anexa V.4. (A).4 (A).2 Igiena aerului  Anexa V.V.­ Documente tehnice conexe  V.4 (E) Protecţia mediului  Anexa V.5. I­ Documente tehnice conexe  V. 10/1995  V.1.CERINŢE  PRIVIND  PROIECTAREA  CLĂDIRILOR  CREŞELOR  SI  CREŞELOR SPECIALE CONFORM PREVEDERII LEGII NR.2.­ Documente tehnice conexe  V.3.4 (E) ­ Documente tehnice conexe  V. refacerea si protecţia mediului  V.5 ­ Documente tehnice conexe  V. sănătatea oamenilor.4 (B) ­ Documente tehnice conexe  V. Igiena mediului interior  V.2.2 ­ Documente tehnice conexe  V.­ Documente tehnice conexe  V.4.4 (A).Igiena.3 Igiena finisajelor  V. Izolaţia termica.6.4 (B) Igiena apei  Anexa V.Protecţia împotriva zgomotului  Anexa V.Siguranţa la foc  Anexa V.6 ­ Documente tehnice conexe .4 (C) Igiena evacuării reziduurilor lichide  V.Siguranţa in exploatare  Anexa V.4 (A).4 (A). hidrofugă şi economie de energie  Anexa V.4 (A).4 ­ Documente tehnice conexe  V.4 (A).5 Igiena auditivă  V.I. Rezistenţă si stabilitate  Anexa V.

  Prezentul  nomiativ  este  posibil  de  adaptare  în  viitor.Obiect  1.  inclusiv  a  incintei  şi  a  terenurilor  aferente.1.  I.III si IV)  1.1.  1.  Se pot adopta şi alte valori ale parametrilor corespunzători exigenţelor utilizatorilor. precum şi de eventualele  noi reglementări ce pot apare în  domeniul tehnologic sanitar şi educaţional.  reglementări  tehnice  si  parametrii  cantitativi  de  execuţie si exploatare.2. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de către:  ­ organismele de administraţie teritorială precum şi de alte persoane juridice sau private  cu preocupare în acest domeniu (cap.5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CREŞELOR  SI CREŞELOR SPECIALE PE BAZA  EXIGENŢELOR DE PERFORMANŢĂ  Indicativ  NP 022­97  I.1.  cuprinzând  o  sinteză  a  problematicii  specifice  construcţiilor  si  instalaţiilor creşelor. 10/1995.  Prezentul  normativ  reglementează  condiţiile  de  calitate  admisibile  (niveluri  de  performanţă cap.2. Prevederile prezentului normativ nu contravin şi nu modifica legile.2.III si cap.  cât  şi  la  modernizarea. dar  in nici un caz inferioare celor prevăzute in prezentul normativ.2.1.2.  1. hotărârile sau  reglementările tehnice în vigoare.V).2.  poate  adopta  alte  valori  ale  parametrilor  corespunzători cerinţelor utilizatorilor.  Prezentul  normativ  stabileşte  criterii  de  proiectare  a  construcţiilor  şi  instalaţiilor.  Prin acest  normativ se  urmăreşte  si  realizarea  unui  îndrumator  funcţional    pentru  uzul  proiectanţilor  de  creşe.2.3.1.  1.  consolidarea  sau  repararea  clădirilor existente din mediul urban sau rural. dar în nici un caz inferioare celor prevăzute prin prezentul  normativ.1 . precum si condiţii minime de calitate pe care trebuie sa le asigure clădirile  creşelor şi creşelor speciale pe intreaga durata de existenţă.  PUZ)  ale  regulamentelor  de  urbanism  generale şi locale. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare  1.  Proiectantul. GENERALITĂŢI  I.IV);  ­ verificatori de proiecte şi experţi autorizaţi în conformitate cu Legea  ­  elaboratorii  studiilor  de  fundamentare  ale  planurilor  de  amenajare  a  teritoriului. referitor la specificul funcţional şi condiţiile de amplasare ale construcţiilor ;  ­  elaboratorii  studiilor  de  prefezabilitate  sau  a  studiilor  preliminare  pentru  întocmirea  temelor de proiectare (cap.4.  Prevederile  prezentului  normativ  vor  fi  utilizate  atât  la  proiectarea  şi  execuţia  clădirilor  noi  şi  extinderilor.  reamenajarea.  în  funcţie  de  evoluţia  sistemelor de construcţii şi instalaţii.2.  ale  Planurilor  Urbanistice  Generale  şi  Zonale  (PUG.3.  Prin  prezentul  normativ  sunt  reglementate  condiţiile  de  calitate  admisibile  (capitolul V) corespunzătoare categoriei de importanţă "C".  la  solicitatea  beneficiarului.  1.  1. .  Aceste criterii de concepţii şi recomandări trebuie să corespundă cerinţelor utilizatorilor  privind calitatea construcţiilor in conformitate cu prevederile Legii nr.

2.6 Amplasarea construcţiilor creşelor se poate face pe terenuri aparţinând domeniului  public.2. se va face de către proiectanţi specialişti (arhitecţi  si  ingineri) cu competenţă tehnică şi experienţă în domeniul proiectării clădirilor şi al tehnologiilor  specifice creşelor şi creşelor speciale.33/1994.  II.  în  temeiul  prerogativelor  sale  privind  organizarea  reţelei  sanitare. Legea nr.  II.1.5  Realizarea  construcţiilor creşelor şi exploatarea lor se va  face  in conformitate cu  prevederile Legii nr. 72/1996 privind aprobarea investiţiilor.l.­  M.  domeniului  privat;  al  statului  sau  al  imitaţilor  administrativ­teritoriale.1. 1743/69/N/1996.  indiferent  dacă  acestea  se  finanţează din fonduri publice sau private.  11.3.  indiferent  de  natura  fondurilor  de  finanţare ale investiţiei sau forma de proprietate.G. se va  face de către organele  administratiei  locale  împreuna  cu  Direcţiile  Sanitare  Judeţene  pe  baza  de  studii  şi  analize  ale  situaţiei existente in teritorii şi ale cerinţelor pe termen mediu si lung.18/1991). indiferent de natura fondurilor din care se finanţează acestea. se adjudecă prin licitaţie publica în condiţiile  stabilite  de  Ord.  II.T.1. prin credite garantate de stat.P. concesionarea. precum şi din fonduri mixte (publice plus private). transferarea.8  Proiectarea construcţiilor  creşelor  (clădiri  +  instalaţii). vânzarea sau exproprierea acestora (Legea  nr.L.1.1.  II.  1.F.1 Operaţiuni şi studii preliminare iniţierii investiţiilor  II.II. creşele au o adresabilitate teritorială şi fac  parte din reţeaua de asistenţa medicală.80/1994. etc.  sau  pe  terenuri  proprietate  privată  a  persoanelor  fizice  sau  juridice.  integral  sau  parţial.  din  fondurile  special  constituite  în  afara  acestor  bugete.1.  1.  nr.  structura  serviciilor  componente)  se  face  in  conformitate  cu  legile  şi  normativele  în  vigoare  ale  Ministerului  Sănătăţii.  Creşele sunt construcţii de utilitate publică  În  calitatea lor de unităţi ce servesc populaţia. Cadrul general  II.  Realizarea creşelor se poate face prin finanţare din fonduri publice (de la bugetul  de stat sau bugetele locale. Fundamentarea necesităţii realizării unei creşe noi. nr.  din credite externe garantate sau contractate de stat.  cu  respectarea  prevederilor  legale  ce  reglementează utilizarea.1.4  Executarea  construcţiilor  creşelor  se  autorizează  de  către  administraţia  locala  in  temeiul legii nr.2.  Construcţiile  ce  adăpostesc  creşe  realizate  din  fonduri  publice.  REALIZAREA  SI  EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR CREŞELOR  II.727/1993  şi  de  Ordinul  comun  M.  II.) din fonduri private (de la persoane  fizice sau juridice).  CADRUL  LEGISLATIV  PRIVIND  PROIECTAREA. 50/1991.  Organizarea  creşelor  (capacitate.  urmează  regimul  investiţiilor  publice  conform  cu  Ordinul  Guvernului  din  Legea  Finanţelor  Publice nr.  de  H. . Legea nr.  Guvernului  nr.  Derularea  procesului  de  proiectare  pe  face  şi  pe  etape  conform  cu  reglementările legale in vigoare  II.A.  II. 1.  11.  de  la  bugetele  locale.1.2.7  Proiectarea  construcţiilor  creşelor  finanţate  integral  sau  în  completare  de  la  bugetul  de  stat. 10/1995 privind calitatea în construcţii.  12/1993.

4. Pentru alte terenuri de amplasare decât cele prezervate cu destinaţia creşei prin  PUG  si  PUZ.2.comun M.L.1 Iniţierea investiţiilor ce se vor finanţa din fonduri publice.)  "Studiul  de  prefezabilitate"  se  întocmeste  conform  conţinutului  cadru  precizat  de  Ord. echipare. igienă şi protecţie sanitară.  Datele  din  aceste  analize  şi  studii  sunt  utilizate  de  investitor  pentru  întocmirea  temei­  cadru a viitoarei investiţii. impactul noului  obiectiv asupra zonei. costuri pentru dotare.  eventual  expropiere). vecinătăţi admise.1.2. investitorul  efectuează analize şi studii prealabile.1.2.  dar  este  necesară  avizarea  de  către  Ministerul  Sănătăţii  sau  organismele  competente  din  subordinea  acestuia.2. nr. etc).2.  11.Pentru  determinarea  şi/sau  certificarea  caracteristicilor  terenurilor  potenţial  capabile  de  a  deveni  amplasamente  pentru  viitoarea  creşă.  11.1.2.T. etc). ca noi lucrări de utilitate publică.  rezervându­se  amplasamentele  care  întrunesc  condiţii  favorabile  de  funcţionalitate  urbană.  transfer. cât şi pentru  cele  studiate  prin  PUD.1.Pentru investiţiile realizate integral din fonduri private nu este impusă elaborarea  unui  "studiu  de  prefezabilitate". Acestea certifică.  lucrări conexe de interes public.2.  elaborate  pentru  localităţile  respective.  se  vor  intocmi  la  iniţiativa  investitorului  sau  a  administraţiei  locale.  În  acelaşi  timp  se  întreprind  demersurile  şi  operaţiunile  necesare  stabilirii  terenurilor  adecvate  amplasării  şi  clarificării  statutului  juridic  al  deţinerii  şi  utilizării  acestora  (concesionare. dotări tehnico­  edilitare.  "Studiul de prefezabilitate” se aproba de către ordonatorul de credite (investitor).  a  principalelor  date  de  temă  privind  capacitatea.­M.Creşele. curenţi de aer.  planuri  urbanistice de detaliu (PUD) prin care se vor determina:  ­  posibilitatea terenului şi a zonelor învecinate de a satisface condiţiile  necesare pentru  amplasarea unei creşe;  ­  integrarea   în   cadrul   urbanistic  şi   edilitar  existent  sau  preconizat.  lucrări  de  execuţie.  11.  geotehnice.  tema  de  proiectare  propriu­zisă. artere de circulaţie şi mijloace de transport în comun.5.  cumpărare. se vor cuprinde în planurile urbanistice  generale  şi  zonale  (PUG  si  PUZ).  cuprinzând  caracteristicile  spaţiale  şi  funcţionale  ale  viitoarei  investiţii  precum  şi  volumul  cheltuielilor  estimat  a  fi  necesar  pentru  realizarea  obiectivului  (proiectare.3. surse de rezervă pentru  apa potabilă.3.2.  corespunzător  cerinţelor  funcţionale  specifice  şi  condiţiilor  de  protecţie  a  viitoarelor  incinte  ce  cuprind  creşele  (regim  construit. pe langă regimul juridic şi economic şi regimul .4 Pentru determinarea principalelor date caracteristice  viitoarei creşe. definite ca la 11.A. se  face  pe  baza  "studiului  de  prefezabilitate"  care  determină.P.  se  va  obţine  "Certificatul  de  urbanism”  document  emis  de  autorităţile  administraţiei publice  locale.  Pentru  aceste  amplasamente  şi  în  zonele  de  influenţă  adiacente  se  vor  cuprinde  reglementări  specifice  în  regulamentele  urbanistice  generale  şi  locale. etc. Atât pentru terenurile de amplasare prezervate prin PUG sau PUZ.  în  cazul  în  care  acestea  nu  sunt  proprietatea investitorului. etc.  construibilitate.2.2 Iniţierea investiţiei  II.2.  II.  siguranţă în exploatare.  Acestea  vor  fi  efectuate  de  organismele  şi  specialiştii  cu  responsabilitate  în  managementul reţelei sanitare.2. de  către entitatea achizitoare în colaborare cu o unitate de consultanţă şi/sau proiectare specializată  în domeniul construcţiilor social­culturale şi al creşelor.  II. structura şi organizarea grupelor de copii ale viitoarei creşe.2.  II.  se  vor  executa  studii  topometrice.2.2.  II. prin grija ordonatorului de credite (investitor).2. de încadrare în mediul natural (microclimat.II. profilul.l743/69/N/96.  pe baza  datelor din  tema­cadru  şi  a  condiţiilor  specifice  unor  amplasamente  date  anvinzajate.3.2.F.

  nr.  În  acest  caz.  potrivit  Regulamentului  aprobat  prin  H.925/1995.3.1.  Pentru  investiţiile  publice. materiale şi utilaje.  Pe  baza  temei  de  proiectare  aprobată  odată  cu  studiul  de  prefezabilitate.  reglementările  legale  prevăd  cuprinderea  în  proiectul  tehnic  a  documentaţiilor  necesare  pentru  licitaţia  de  adjudecare  a  lucrării.3.  II.3.  Fără  un  studiu  de  fezabilitate  aprobat.2. l743/69/N/I996.  ­ ofertarea a cel puţin trei proiectanţi.  iar  după  adjudecarea executantului la intocmirea contractelor de execuţie ale obiectivului. sunt posibilităţi de alegere între mai  multe terenuri.  în  funcţie  de  mărimea  investiţiei  şi  competentelor  de  aprobare. etc.2.  estimează  costurile  de  investiţie  pe  obiecte şi categorii de lucrări şi întocmeşte devizul general al obiectivului.  II.  în  functie  de  principalele  echipamente  şi  dotări. etc).  fără de care nu se poate începe execuţia obiectivului. aprobat.  indicând  şi  avizele  tehnice  ce  trebuie obţinute  de  la autorităţile  responsabile cu gospodărirea  resurselor din teritoriu. a infrastructurilor şi reţelelor edilitare.  Proiectul  tehnic  şi  anexele  sale  (caiete  de  sarcini. cu competenţa tehnică necesară  proiectării.  nr. în condiţiile  stabilite  de  ORD.  definitivează concepţia spaţio­funcţională şi plastic­arhitecturală a viitoarei construcţii şi planul  general  de  organizare  al  incintei.G.  este  interzisă finanţarea în continuare a urmatoarelor proiectare. este necesară pentru investiţiile  ­ licitaţia de adjudecare a proiectarii în cazul depăşirii valorii totale de investiţie de la 1  miliard lei. Proiectarea construcţiilor pentru creşe  II.1.  Verificarea proiectelor tehnice se tace numai de către verificatorii atestaţi conform H.3.2..592/1993 şi Ordin MF­MLPAT nr. dacă valoarea totală de investiţie este sub 1 miliard  lei.72/1996) de  către  guvern  sau  ordinatorii  de  credite. De asemenea. Execuţia investiţiilor publice se adjudeca pe baza de licitaţie publică.  19  din  Legea  Finanţelor  Publice (nr.3.  se  vor  obţine  certificate  de  urbanism  pentru  toate  terenurile  supuse  analizei.  II.tehnic  de  utilizare  al  terenului.2. Executia lucrărilor de construcţii şi instalaţii  II.5.2.4.3.Proiectul  tehnic. liste de lucrări.  Pentru  investiţiile  publice.  studiu  de  fezabilitate  se  aprobă  potrivit  art.  proiectantul  întocmeşte studiul de fezabilitate.3.  Guvernului.  pentru  încadrarea în indicatorii tehnico­economici aprobaţi la studiul de fezabilitate. în cadrul căruia elaborează tema de tehnologie.  1743/69N/1996  (caiete  de  sarcini. cu  protecţia mediului. Cadrul pentru alegerea corectă a proiectantului.  însotit  de  avizele  tehnice  solicitate  prin  certificatul  de  urbanism  şi  de  dovada  titlului  de  proprietate  sau  concesionare  constituie  documentaţia  în  baza  căreia  autoritatea  administraţiei  publice  emite  autorizaţia  de  construire.2.  Proiectul tehnic se supune verificării in ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate  (conform Legii ni. Daca pentru amplasarea unei creşe. este indicat a se iniţia intocmirea de către proiectanţi specializaţi.  15/1993.  liste)  sunt  parte  componentă  a  documentaţiei  de  licitaţie  şi  servesc  la  intocmirea  ofertelor  de  catre  contractanţi. a normelor şii prescripţiilor tehnice în vigoare la data întocmii.  stabileşte  soluţiile  tehnice  pentru  lucrările  de  construcţii  şi  instalaţii.  proiectantul  tehnic  se  avizează  de  către  investitor.3.  verificat  conform  1. a unui studiu de  amplasament  cu  analiza comparativă a  avantajelor şi dezavantajelor fiecărui teren  faţă de tema  propusă.  a  stipulaţiilor  şi  recomandărilor  din  certificatul  de  urbanism  şi  din  avizele  tehnice.10/1995).3.  II.3.  12/1993.2.  II.  Proiectul  tehnic  este  următoarea  faza  de  proiectare  ce  se  elaborează  de  acelaşi  proiectant care a întocmit studiul de fezabilitate. în baza regulamentului de procedură. .  1.  Pentru  investiţiile  realizate  integral  din  fonduri  publice. echipamente.nr.G.  conform  precizărilor  din  Ordinul  comun  MF­MLPAT  nr.4.2.

6.  proiecte  de  urmărire  a  comportării  în  timp  a  construcţiilor.4. instrucţiuni tehnice  de  exploatare. Verificarea calităţii  execuţiei  construcţiilor şi  instalaţiilor pe faze şi categorii de  lucrări este obligatorie.G.2.  defecţiunile  ce  nu  au  putut  fi  evidenţiate  pe  parcursul  execuţiei.  protecţia  sanitară  şi  socială. Intervenţiile la construcţii. Proprietarul. obligaţi sa participe la verificarea în santier a modului cum  se execută lucrările cuprinse în proiecte şi datori să stabilească soluţiile tehnice adecvate pentru  corectarea defecţiunilor apărute din vina proiectantului;  ­  executant  prin  personalul  propriu  şi  responsabilii  tehnici  cu  execuţia.4. se vor face numai pe baza  unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize  tehnice  întocmite de  un  expert  tehnic atestat (conform  H. interval  în  care  se  verifică  şi  se  remediază.1. Ea se efectuează de catre:  ­  investitor  prin  agenţi  de  consultanţă  şi  diriginţi  de  specialitate.  II.025/1995).  ­ proiectat prin specialiştii săi.3.  racordul  şi  alimentarea  cu  instalaţii.  Execuţia  lucrărilor  de  construcţii  şi  instalaţii  se  va  face  în  termenul  impus  prin  autorizaţie  de  construire.G. (utilizatorul construcţiei si administratorii) au obligaţia de a efectua  la  timp  lucrările  de  întreţinere  şi  reparaţii  necesare  pentru  a  nu  se  produce  degradări  ale  construcţiilor şi instalaţiilor care să afecteze  parametrii  minim/maxim  ce  definesc condiţiile de  calitate ale acestora.  protecţia  mediului.  nr.  11.11.  se  întocmesc de la caz la caz de către proiectant sau de către antreprenorul lucrării. Echiparea cu aparatură şi utilaje funcţionale necesare.5.  nr. Cartea tehnică a construcţiei va fi păstrată pe toata durata de existenţei acesteia.  pentru  a  menţine  cerinţele  de  calitate.925/1995. .  Proiectantul  participă  la  întocmirea  cărţii  tehnice  şi  asistă  la  recepţia  lucrărilor.4. nr.4.  Recepţia  construcţiilor  constituie  certificarea  realizării  acestora  conform  documentaţiei  de  execuţie  şi  cu  cartea  tehnică a construcţiei.  După darea în funcţiune a construcţiilor se derulează perioada de garanţie legala.  "Detaliile  de  execuţie".  modul  adecvat  de  exploatare  a  construcţiei.3.4.3.3. întocmită de investitor.3.  Proiectantul stabileşte prin documentaţia elaborată (caiete de sarcini.  în  concordanţă  cu  prevederile  proiectului  tehnic.  cu  respectarea  condiţiilor  puse  de  emitentul  autorizaţiei  privind  organizarea  şantierului  în  relaţie  cu  spaţiile  publice.  Ele  trebuie  sa  concorde  cu  prevederile  generale  ale  proiectantului  şi  să  nu  diminueze  calitatea cerută pentru lucrările de construcţii. Aceştia stabilesc un sistem propriu de control al calităţii pe toata durata execuţiei.3.  prin  reprezentaţii săi legal desemnaţi.  II. pe durata lor de existenta.  11.G.4.  Inspecţiei de stat in construcţii.  II.  Condiţiile  de  montaj. Exploatarea construcţiilor ce adăpostesc creşe  II.  II.  11. etc.  II.2.  aceştia      acţionează  în  vederea  soluţionării  defecţiunilor  şi  neconformitate  cu  proiectul.  Elaborarea  detaliilor  de  execuţie  se  poate  face  înainte  de  începerea  lucrărilor  în  şantier  sau eşalonat pe parcursul execuţiei.  Urmărirea  în  exploatare  a  construcţiilor  se  efectuează  pe  toata  durata  lor  de  existenţă.  se  stabilesc  prin  proiect  de  tehnologie şi sau detalii de montaj elaborate de proiectant împreuna cu furnizorul adjudecat.925/1995.4.3. apărute pe parcursul excuţiei.  conform  H.  atestaţi  conform  H.  instalaţiilor  şi  echipamentelor). este o componenta de baza  a funcţionalităţii unităţilor sanitare în raport cu cerinţele de calitate pe care trebuie sa le asigure  construcţia.

  Pentru  orice  intervenţii  la  clădirile  existente  cu  excepţiile  menţionate  de  Legea  nr.  refuncţionalizări  şi  extinderi  ale  clădirilor  existente ce adăpostesc creşe.  B. 10/1995 privind postutilizarea construcţiilor. avizare­aprobare.4.Proprietarul are obligaţia de a o completa cu toate documentele şi documentaţiile tehnice  referitoare la diferitele constatări de defecţiuni.4.  etc).4.  demontarea  sau  demolarea  construcţiilor  se  vor  respecta  prevederile Legii nr.  electrică. proiectare.  modernizări.7.  II. se va solicita şi obţine autorizaţia de construire. etc. drumurilor publice.  Demolarea  construcţiilor  se  autorizează  de  administraţia  publică  locală  conform  prevederilor Legii nr. investiţiile private):  ­ certificatul de urbanism;  ­ avizul Direcţiei Sanitare locale sau al Ministerului Sănătăţii;  ­  avizele  tehnice  privind  asigurarea  utilităţilor  (dacă  terenul  era  prevăzut  ca  destinaţie  prin PUZ şi nu s­a mai elaborat PUD;  ­ avizul  Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi  Medicină Preventivă (IPSMP);  ­ avizul autorităţii locale privind proiecţia mediului;  ­ alte avize solicitate prin Certificatul de urbanism de către organele de avizare­aprobare  ale investiţiilor publice;  C. efectuate din fonduri publice. ca şi pentru o construcţie noua. urmând aceeaşi procedură ca şi pentru  construcţiile noi. vor urma aceleaşi demersuri legale  de iniţiere. ­ în faza de Studiu a Planului Urbanistic de Detaliu (PUD):  ­  avize  de  principiu  din  partea  administratorilor  reţelelor  publice.  gaze  naturale. etc) ­ după caz ­;  ­ alte avize solicitate de autoritatea care aproba PUD.  privind  asigurarea  cu  utilităţile necesare noului obiectiv (alimentare cu apă. arhitectural­urbanistic.  ­avizul Inspecţiei teritoriale de prevenire a incendiilor .  Orice  reamenajari.  II.  La înstrăinarea construcţiei. execuţie.50/1991 (autorizaţia de desfiinţare). proprietarul va preda cartea tehnică noului proprietar. expertizari.  precum  si  modul  de  racordare  (branşate)  la  reţelele  existente în zonă;  ­ avize de principiu  din  partea  administratorilor domeniului  public. lucrări de reparaţie si intervenţie.  telefonie.  II.  reţelelor de transport public etc ­ după caz ­;  ­ avizul comisiilor de specialitate şi responsabililor legali pentru amplasamente situate în  zone protejate (istorice. canalizare.6.  La  dezafectarea. ­în faza de Proiect Tehnic:  ­avizul comisiei teritoriale privind protecţia la radiaţii;  ­avizul  autorităţii  locale  pentru  apărarea  civilă  privind  amenajarea  de  adăposturi  subterane (conform HG 531/1992). ­ în faza de Studiu de Prefezabilitate şi Studiu de Fezabilitate (pentru investiţiile  publice) sau faza de studii preliminare (pt.50/l99l. alimentare cu energic termică.  ANEXA II ­ a  LISTA AVIZELOR ŞI ACORDURILOR CE TREBUIE OBŢINUTE DE  INVESTITOR (BENEFICIAR DE FOLOSINŢĂ) PE PARCURSUL ELABORĂRII  PROIECTULUI  A.5.

  925/1995  ­  privind  componenta. nr. 51/1992 ­  privind unele măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor  H.G. 132/1994). .  nr. nr. nr.33/1994  ­  privind  expropierea  pentru  cauze  de  utilitate  publica  (Monitorul  Oficial nr. 72/1996 ­legea finanţelor publice  Legea nr. 33­1994 ­privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică  HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE:  H. 37  ­ privind  sistematizarea.  organizarea  si  funcţionarea  Consiliului  Interministerial de avizare a lucrărilor publice. 709/1991 ­ privind unele măsuri pentru consolidarea construcţiilor.462/1993  ­  al  Ministerului  Apelor. 112/1993  HG.  Legea  nr. 644/1994 – privind  măsuri pentru reducerea riscului de avarie a construcţiilor  afectate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 525/1996 ­ Regulamentul general de urbanism H.  ORDINE MINISTERIALE  ­  Ordin  nr.ANEXA II – b  REGLEMENTARI LEGISLATIVE CONEXE  LEGI:  Legea nr.  prezentarea  ofertelor  şi  adjudecarea  proiectării  investiţiilor  publice  (Monitorul  Oficial  nr.  Pădurilor  şi  Protecţiei  Mediului  privind  "Condiţiile  tehnice  de  protecţie  a  atmosferei"  şi  "Norme  metodologice  privind  determinarea  emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare" (Anexele la Ordinul 462/1993)  ­  Ordin    nr. 281/1993).  nr.  H. 12/1993  ­ privind achiziţionarea  de bunuri şi investiţii publice. 18/1991 ­legea fondului funciar  Legea nr.  nr.  727/1993  ­privind  Regulamentul  de  organizare  a  licitaţiilor.  prezentarea  ofertelor  şi  adjudecarea  investiţiilor  publice  (Monitorul  Oficial nr. nr.  112/1993  ­  Regulamentul  de  verificare  şi  expertizare  tehnică  de  calitate  a  proiectelor. 224/1991)  H. 3/1978 ­ privind asigurarea sănătăţii populaţiei  Legea nr.  28l/l993)  H.G.G. 69/1991 ­Legea administraţiei publice locale (Monitorul Oficial nr.G. 238/1991)  Legea nr.G.  proiectarea  şi  realizarea  arterelor de  circulaţie  în  localităţile urbane si rurale.  ORDONANŢE GUVERNAMENTALE  ­ Ordonanţa nr.381/1219/MC/94­  "Norme  generale  de  prevenire  şi  stingerea  incendiilor"  (Monitorul Oficial nr.  292/1993  ­  Hotărâre  pentru  aprobarea  Regulamentului  privind  procedurile  de  organizare  a  licitaţiilor. a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor.  HG. 10/1995 ­privind calitatea în construcţii  Legea nr.  nr. nr. 80/1990)  H. 139/1994)  Legea  50/1991  ­  privind  autorizarea  execuţiei  construcţiilor  republicată  cu  modificări  ulterioare  Legea nr. din  fondul  de stat şi particular avariate de cutremure (Monitorul Oficial nr.G. 9 ­ privind protecţia mediului înconjurător  Legea  nr.  29/94  şi  nr.G.

1.  al  ofertelor  şi  contractelor  pentru  execuţia  investitiilor  publice.  având legaturi uşoare cu suprastructura şi infrastructura edilitară existentă.  Cuplarea  lor  într­o  zona  verde  comună  duce  la  dotări  tehnico­administrative  comune.  III.Tipurile de copii ce pot folosi creşa.91/1991­  pentru  aprobarea  formularelor.2. 1743/69/N/1996 MF şi MLPAT ­ conţinutul cadru al proiectelor pe faze de  proiectare.  III.1. sunt următoarele:  ­  copii normali fizic:  1)  grupa de copii cu vârsta între 3 luni şi un 1 an;  2)  grupa de copii cu vârsta între 1 an şi 2 ani;  3)  grupa de copii cu vârsta între 2 ani şi 3 ani.1. ale cartierelor de  locuinţa.  III. izvoare de apă;  ­ vecinătăţi cu pericol de explozie sau avani periculoase;  ­ vecinătăţi cu surse poluante peste pragurile admise (zgomot noxe.3 Terenul de amplasare trebuie sa aibă o legătura directă cu mijloacele de transport  în comun. Date generale. bogat plantate. CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA  CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR  III.  ­  Ordinul nr.  III. zone de recreere).  care  reprezintă unitatea ce asigură îngrijirea şi educarea copiilor între 3 luni şi 3 ani ­ vezi anexa 1.00 m. etc.1. 170/1993­ îndrumări privind procedura de emitere a acordului de mediu  ­  Ordinul  MF  45184/96  ­  Norme  metodologice  privind  organizarea  şi  desfăşurarea  licitaţiilor ­  Ordinul  nr.  al  documentelor  de  licitaţie. incendii.3.2.  III.1.1.2. date tematice de bază  III.  de  preferinţa.2. către o zona centrală sau către oraş (în cazul creşelor din mediul rural) cu dotări socio­  culturale (policlinică. în scopul limitării efectelor unor  calamităţi (cutremure puternice. având o raza de arondare de 500.  Creşa este  formată din mai multe  grupe de copii  normali şi poate deveni creşa  specială  atunci când în cadrul acestor grupe există una sau mai multe grupe de copii cu mici handicapuri.1. tipuri de creşe. ce ar bloca total căile de acces pe o rază  de min.  intră  şi  CREŞA. viituri de ape. degajari de gaze poluante.)  ­ vecinătăţi cu pericol de prăbuşire. Organizarea reţelei unităţilor sanitare de baza în teritoriu se face în conformitate  cu Legea 3 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. avalanşe;  ­ risc de alunecare sau eroziune de orice fel;  ­ risc de surpare a terenului învecinat;  ­ structura radioactivă. 200 m. alunecări de teren).  În  organizarea  sistemului  de  ocrotire  a  sănătăţii  din  România.1.2  CREŞELE  se  vor  amplasa. . activitati cultural­sportive.1.  creşele se vor amplasa de regulă în apropierea dispensarelor de cartier sau a policlinicilor pentru  copii.  III.1.  în  cadrul  intravilanului  localităţii. amplasamentul creşelor este bine să se afle în apropierea acestora.­  Ordinul nr.5 Nu se amplasează cresele pe terenuri care prezintă următoarele inconveniente:  ­ risc de inundaţii.2 Datorită faptului că zona de arondare este asemănătoare cu cea necesară pentru  grădiniţe şi şcolile primare.1.  III.  a  procedurii  de  autorizare  şi  a  conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea 50/1991  III.2.4 Legătura cu reţeaua de circulaţie majoră este necesara pentru asigurarea a doua  căi de acces pentru eventuala necesitate a evacuării de urgenţă.1 Creşele trebuie sa fie amplasate în zone liniştite.

1.6.Acest pachet de informaţii. aparatura şi echipamentele  utilizate şi criterii de igienă.  Tipul  de  organizare  funcţională  a  unei  creşe  va  depinde  direct  de  următoarele  date tematice de baza:  ­  capacitatea creşei (numărul de grupe)  ­  capacitatea grupelor (numai de paturi)  ­  categoriile de utilizatori (numărul copiilor normali şi numărul de copii cu handicap şi  felul handicapului);  ­  structura medicală (în funcţie de starea fizică şi psihică a utilizatorului). impuse de materialele.  III1.  ­  structura funcţiunilor asociate (după caz)  ­ condiţii de amplasare (caracteristici ale terenului. alcătuiesc tema cadru şi constituie baza de pornire în  definitivarea.1.1.  tipurile de activităţi.1.Tipuri de clădiri pentru creşe si creşe speciale. condiţionări tehnologice. Organizarea funcţională generală  III.  structurarea  si  dimensionarea  creşei. ce pot fi corectate (defecte psihice şi fizice):  1)  grupa de copii handicapaţi cu vârsta între 3 luni şi 1 an;  2)  grupa de copii handicapaţi cu varsta între 1 an şi 3 ani.Grupa este unitatea de folosinţă a creşelor şi va avea o capacitate:  *de maximum 15 copii normali la grupa mare ( 1 an­3 ani);  *de maximum 10 copii la grupa mică (3 luni ­ 1 an);  *de maximum 5 copii la grupa de copii handicapaţi.  III.5.4.2.6. 1.1.)  III.­  copii cu mici handicapuri. Principalele categorii de utilizatori sunt: .2.  III . etc.  III. care au aceeaşi structură.  precum  şi  stabilirea  conceptului  general  de  organizare a funcţiunilor şi de soluţionare a circuitelor pentru utilizatori.1  Factori  ce  determină  alcătuirea  compartimentelor  funcţionale  şi  interrelaţionarea lor reciprocă  Organizarea  spaţial­funcţională a  creşelor se face în  funcţie de categoriile de utilizatori.1. reglementările urbanistice. modul de  asigurare al utilităţilor.2. în mediul  urban ca şi în cel rural:  1)  creşe independente:  ­  cu program de zi ­ vezi anexa 2  ­  cu program săptămânal ­ vezi anexa 3  a) cu o singură grupă  b) cu două grupe  c) cu patru sau mai multe grupe  2)  creşe grupate în incinta cu grădiniţa (având anexele comune):  ­ cu program de zi  ­ cu program săptămânal  a) cu o singura grupă  b) cu două grupe  c) cu patru sau mai multe grupe  3)  creşe amplasate în cadrul altor construcţii:  ­ cu program de zi  ­ cu program săptămânal  a)  cu o singură grupa  b)  cu două grupe  c) cu patru sau mai multe grupe  III 1.

  d)  personal  tehnico­administrativ  (se  diferenţiază  după  natura  activităţilor  desfăşurate:  tehnice. administrative. risc de contaminare);  b)  personal  educaţional  (se  diferenţiază  în    funcţie  de  grupa  de  varstă.  Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate:  ­ spaţii necesare  ­ condiţii adecvate de microclimat şi igienă  ­ protecţia corespunzătoare faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul  staţionarii sau desfăşurării de activităţi în incinta şi clădirea creşei. langă bariere­filtru.2.  instalaţiile  şi  dotările  specifice. Schema funcţională a creşelor şi creşelor speciale  a) spaţii de acces  b) nucleu grupa copii  c) spaţiu multifuncţional  d) spaţiu educaţie şi conducere spaţiu medical  f) spaţiu recuperare ­ stimulare (creşe speciale) ­ vezi anexa 4  g) spaţiu tehnico ­ gospodaresc  h) spaţiu de joc în aer liber  Pentru  fiecare  din  activităţi  se  vor  concepe  spaţiile. sunt în ordine:  ­ copii (cu prioritate cei cu mici defecte)  ­ personalul educaţional  ­ personalul medical  ­ personalul tehnico­administrativ  111.3 Regimul de utilizare a unor materiale precum şi utilajele funcţionale contribuie  decisiv (prin condiţionări tehnologice severe) la:  ­ conformarea şi dimensionarea spaţiilor  ­ organizarea circuitelor  ­ alegerea soluţiilor constructive şi de finisare  ­ soluţionarea instalaţiilor  III.  dar  şi  a  unor  proceduri  medicale  care.  gravitatea handicapului.  necesare unui optim funcţional.  gravitatea  handicapului).  prin  natura  lor  sporesc  riscul  de  contaminare  (vaccinare). . pentru utilizatorii ce vin cu o formă  incipientă a unei boli.1. etc.1. ale căror cerinţe privind funcţionalitatea.  III. calitatea  şi siguranţa  construcţiilor şi instalaţiilor ce trebuie soluţionate cu prioritate.  c) personal medical (de asistenţă şi/sau de recuperare a utilizatorilor cu handicapuri mici ­  fizice şi psihice).2.a) copii ­ normali  ­ cu mici defecte psihice şi sau fizice (copiii se mai diferenţiază şi după grupa de vârstă.)  e) aparţinători (persoana din familia utilizatorului care le aduce la începutul programului  şi îi ia la sfârşitul acestuia).2.  Categoriile de utilizatori.  care  sa  reducă la  minim  riscurile de contaminare pe care  le comportă aglomerarea în aceleaşi spaţii a  copiilor ce vin la  creşe.  Principiile  utilizate  în  alcătuirea  spaţiilor  şi  structurarea  compartimentelor  funcţionale  sunt:  ­ înterpunerea de bariere ­ filtre de control şi igienizarea la trecerile între zona exterioară  şi interiorul creşei;  ­ diferenţierea circuitelor (curate/murdare)  ­ crearea unui spaţiu de izolare.1.4  Criteriile  de  igienă  sunt  specifice  unităţilor  sanitare  şi  sunt  hotărâtoare  în  impunerea  unor  soluţii funcţionale  şi tehnologice  precise determinate.2. gospodăreşti.

00 mp ­ Au)  2) Birou ­ doctor (18.  Acest  spaţiu  va  cuprinde  suprafeţe  de  joaca.  etc. material didactic ( 16.00 mp ­ Au) la grupa mare.  se  conturează o structurare a spaţiilor unei creşe pe grupe şi sectoare funcţionale. WC.00 mp ­ Au).00 mp ­ Au).  5) biberonene (16.00 mp ­ Au)  4) cameră­depozit cărucioare.2.  2)  Spălătorie şi depozite lenjerie (50.  Alcătuirea  în  detaliu  a  grupelor  şi  sectoarelor  şi  modul  de  asamblare  al  acestora  vor  fi  diferite de la creşa la creşa.6.00 ­  120.2.III.  Această structurare corespunde în general tuturor creşelor.00  mp)  ­  Au  ­  în  funcţie de  numărul  de  copii din creşe.00 mp copil)  3) depozit jucării.  III.00 mp ­ Au). nursă de specialitatea handicapului  (20.­ arie utilă)  2) barieră ­ filtru ­ vestiar (48.00 mp)  5)  Birou administrativ (18. duş + vidoar oliţe (40. asistenţă medicală pediatrică. schimb scutece.00 mp ­ Au).5 mp/pers..  poveşti.00 mp ­ Au).00 mp ­ Au)  3)  Cabinet educatoare.2. este:  a) Spaţiu acces  1) hol ­ aşteptare (0.  2) dormitor (program săptămânal) în funcţie de numărul de copii din grup şi pe grupe de  vârstă (min. biciclete ( 16.2.00  ­ 200.00 ­ 70.00 mp ­ Au)  6)  Vestiare pentru personalul medical şi tehnic (20.2.00 mp ­ Au)  c)  Spaţiu  multifuncţional  (folosit  de  grupa  mare)  caracterizat  printr­o  flexibilitate  interioare completat de flexibilitatea mobilierului adecvat vârstei.2 Principalele grupe funcţionale ce intra în alcătuirea creşelor  III.00 mp ­ Au)  f)  Spaţiu recuperare­stimulare în cazul creşelor speciale:  1)  Sala  gimnastică  medicală  analitică  +  masaj  +  recuperare  cognitivă  +  spaţiul  pentru  proceduri asociate + fizioterapeutice (60.  2) Cabinete medicale specializate (18.00 mp ­ Au)  g) Spaţiul tehnico­gospodăresc (în cazul creşelor cu program săptămânal) poate fi comun  cu spaţiul unei creşe şi sau şcoli.00 mp ­ Au)  7) baie.2.00 mp)  3) Grup sanitar (10. în funcţie de datele de program.00 mp­ Au).00 mp ­ Au)  2)  Grup unitar (10.00 mp ­ Au)­ vezi anexa 6  8) terasa acoperită (60.1.00 mp ­ Au)  e)  Spaţiu medical  1)  Cabinet medical (18.  Lista grupelor şi compartimentelor funcţionale pentru creşe.00 mp ­ Au)  b) Nucleu grupă copii ­ vezi anexa 5  1) camera de joc + spaţiu odihnă + spaţiu masă (program de zi) (70.00 mp ­ Au)  3) izolare + grup sanitar (25.00 mp ­ Au) la grupa mica  6) spălător.2. .00 mp ­ Au)  4) oficiu alimentar (16. de  gimnastica.  4)  Spaţiu de întalnire cu părinţii (20.(64.1  Prin  integrarea  criteriilor  şi  principiilor  enunţate  la  subcapitolul  III. indiferent de capacitatea şi/sau  dacă este o creşa cu grupe cu copii normali sau cu un handicap minim.  1)  Bucătărie  şi  depozite  alimente  (20.  d)  Spaţiu educaţie şi conducere  1) Birou conducere (20. (16.  7) Grup sanitar personal (15.  vizionări de  filme.

h) Spaţiul de joacă în aer liber este format din:  ­  spaţiu verde  ­  spaţiu de joacă în aer liber  ­  nisip  ­  loc odihnă la umbră.  bine  dimensionate pentru a permite atât deplasări pedestre si  deplasări cu căruciorul a copiilor sub 1  an;  Fluxul trebuie sa fie continuu.3. Mărimea fiecarei grupe din cadrul creşei (necesar de suprafaţă. constituie premise iniţiale în configurarea ansamblului. vor fi concepute astfel încât să ofere  condiţii optime de lucru. Grupe funcţionale ale creşelor  Prin  datele  iniţiale  ale  temei­cadru  sunt  stabilite  numărul  de  grupe  din  creşe.  III. Cerinţe şi reglementari specifice incintelor din domeniul sanitar:  a)  trasee  interioare.  posibilităţi  de  organizare  a  acceselor  şi  de  zonificarea incintei). limita este de la minim 100.  III 2.  d)  pentru fiecare grupă se vor asigură condiţii de amplasare conform cerinţelor de igienă.  c)  spatiile in care se desfăşoară activităţi medicale.  Cele doua curţi se vor delimita printr­o perdea deasă de vegetaţie.  împreuna  cu  cele  rezultate  din  condiţiile  concrete  de  amplasare  a  clădirii  (mărimea  şi  forma  terenului.  orientări  favorabile. Criterii de amplasare a grupelor funcţionale în cadrul creşelor.  Ca normă de suprafaţa de teren. platformă de gunoi etc. de echipamente)  şi modul de organizare al acestora.  se  poate  renunţa  la  spălătoria  proprie. poate exista şi curtea gospodărească (cu intrare proprie) cu teren  pentru zarzavat.  Aceste  date.3.2.2. colţ animale. Coridoarele pe care  circula copiii nu vor fi utilizate pentru transport şi manipulare materiale sau produse nocive si nu  vor traversa zonele destinate altor activităţi.  profilul  medical (în cazul creşelor speciale) şi capacitatea grupelor (numărul de copii).2. pentru fiecare creşă în  parte.3. Mărimea grupelor . la nivelul exigenţelor impuse de responsabilitatea actului medical.  noxe.1.  riscuri  de  accidentare  sau  contaminare  corespunzător  cu  vulnerabilitatea  acestora  faţă  de  agresiunile externe.  1)  Faţă de acest spaţiu.3.00 mp copil şi creşte până la  120.00 mp copil.1.  2)  În  cazul  amplasării  creşelor  şi  creşelor  speciale  în  zone  urbane  cu  servicii  comune  populaţiei  ­  tip  "'spălătorii  publice".3. organizarea  circuitelor  III.  insolatie.  b) spaţiile în care vor staţiona copii vor fi protejate faţă de curenţi reci. se stabilesc prin tema de proiectare. etc.  creându­se  în  spălătoria publică o secţie aparte pentru creşe.  III. fără strangulări sau staţionari impuse.  pe  care  circulă  utilizatorul  (copilul)  trebuie  sa  fie  mai  scurte. Cerinţe funcţionale si tehnologice ale grupelor în alcătuirea creşelor  III.  I) Centrale tehnice pentru utilităţi dimensionate în funcţie de capacitatea creşelor cuprind:  ­  centrala telefonică  ­  centrala de ventilaţie  ­  post de transformare  ­  tablouri electrice  ­  centrala termică sau punct termic  ­  rezervă de apa de consum şi incendiu  ­  static de ridicare a presiunii apei de consum şi incendiu  ­  cabina poartă (în cazul unei incinte mari).

  ­ Bazinul pentru dezinfectarea oliţelor (grupa mică) este amplasat în încăperea vidoarului.3.  etc.  langă o cabină cu corp de WC prevăzut cu un robinet dublu. 15 copii  *  grupa mică ­ max.1.poate varia între 5 copii (grupa de copii handicapaţi).  ­ Polivalenţa spaţiului este asigurată şi de forma sălii (circulară sau pătrată).a) Spaţiu ­ dormitor si dotări sanitare aferente  ­  spaţiul de odihnă trebuie sa fie o încăpere specială cu funcţiuni liniştite şi posibilităţi de  supraveghere. 10 copii  ­ cubaj minim de aici în caz de ventilaţie naturală: 8 mc /copil  ­ luminozitate naturală asigurată de raportul  14 ­  15 dintre suprafaţa pardoselii şi cea a  ferestrelor  ­ dotare sanitară minimă ­ conform STAS 1478;  *  1 corp WC + 1 spălător la 8­10 copii  *  o baiţă la 12 copii  Aceste  obiecte  sanitare  vor  fi  poziţionate  potrivit  taliei  copilului  de  creşă  şi  vor  avea  dimensiunile la scara lui. joacă.  III. masă înfăşat copii pana la 10 luni 0. desen. În componenţa unei grupe între următoarele categorii de spaţii  a)  spaţii ­ dormitor şi dotări sanitare aferente  b)  spaţiu joacă ­ masă  c)  spaţii asistenţă medicală (creşe/speciale)  d) spaţiu de servire a utilizatorilor  e)  spaţiu activităţi gospodăreşti  f)  filtru ­ coridoare  g)  spaţii tehnico­gospodăreşti  h) spaţiu conducere şi administraţie  III. poveşti. 6­8 copii (grupa de copii mică ­ 3 luni – 1  an) si 10 copii (grupa de copii mare ­ 1 an ­ 3 ani) ­ vezi anexa 2­3.1.65 x 1.)  ­  Sala  trebuie  sa  aibă  posibilităţi  de  flexibilitate  în  vederea  completării  cu  mobilier  adecvat.50 m şi cu uşi cu geam ce se deschid în afară.20 m  ­  la grupa mică (0­12 luni) spaţiul de dormit poate fi de tip sala boxată.90 m(l.00 m  ­ scaun creşa 17(19) cm x 24 (26) cm = h = 18(21) cm  *  grupa mică: pat copil ­ tip creşă.  ­  Cuva duşurilor trebuie să cuprindă un grătar de lemn şi tija de la duş să fie mobilă. Dormitoarele vor fi diferenţiate pe grupe de vârsta: 3 ­ 12 luni. liberă pentru  activităţi  agitate.1.  cu  nişe  formate  din  mobilier  pentru  joacă  individual.  ­  orientare favorabilă: S.1.1 .  *  înaltimea de montare a unui spălător = 35 cm  *  înaltimea unui corp WC = 21 cm  ­  Cabinele WC­urilor pentru copii (grupa mare) au dimensiunea minima de 0.20 m; h = 0.50  m.  ­  Înălţimea  camerei  de  joacă  ­  masa  trebuie  sa  fie  de  h  =  3. .3. cu pereţi despărţitori între ele de h = 1.00m)  ­ cuier cu cârlig de agaţat = h = 1.  *  grupa mare: pat copil ­ tip creşă 0.65 x 1.50  m  pentru  asigurarea  cubajului minim de aer (de 8 mc copil).  de  depozitare a lucrurilor intime şi cele de întreţinere corporala. pat ­ este cea a numărului de copii din grupă:  *  grupa mare ­ max.b) Spaţiul  joaca ­ masa este o sala multifuncţionala unde se dezvolta mai multe  activităţi ale copilului (luat masa.3.  poveşti. 1 ­ 3 ani  ­  capacitatea optimă.1. etc.  ­  Mobilierul  dormitoarelor  trebuie  să  satisfacă  în  principal  necesitatea  de  odihnă. S­E.  vizionări  film.  III.80 x 1.

  *  cuburi multifuncţionale = 0. cu h = 0.1.00 (1. curenţi  galvanici.  ­  grupuri sanitare pentru personalul medical  ­  în  cadrul  creşelor  speciale  în  afara  camerelor  sus  menţionate  în  spaţiul  asistenţă  medicală se cuprinde şi sectorul recuperare – stimulare ­ vezi anexa 4.44) m  *  scaun creşă = 0. 1052.3.45 m  cu h = 0.1.1 5 (1.  III.  Spaţiile de recuperare ­ stimulare vor fi dotate cu aparatura specifica:  *  rampa de stimulare a mersului;  *  topogan;  *  saltele.38 x 0.80) x 1.24(0. cu h = 0.  *  dulap etajeră jucării = 0.26) x 0.1.20 m. este:  ­  vezi anexa 5  *  masa creşă (grupa mică) 0.17 (0. e) Spaţiul activităţi gospodăreşti este alcătuit din: . jucării şi obiecte diverse  Aceste spaţii vor fi dotate cu grupuri sanitare speciale. si hidrokinetoterapie ­ masaj subacval).25).  *    posibilitatea  uşoară  de  deformare  a  coloanei  dacă  nu  se  asigură  cerinţele  anatomo­  funcţionale necesare dezvoltării normale a sistemului osos şi muscular. ultrascurte.21 (0.55) m.85 (0.  talia  copilului  creşte  cu  aprox.  Aceste spaţii vor fi calculate şi dotate în funcţie de felul de handicap al copiilor:  *  spaţiul pentru gimnastica medicală analitic;  *  spaţiul pentru masaj;  *  spaţiul pentru recuperare cognitivă ­ cunoaştere;  * spaţiul pentru aplicarea unor proceduri asociate fizioterapeutice (electroterapie.46) m cu h = 0.00 (1.3.90(l. norme. cu h = 1. mese masaj;  *  oglinzi.1.  *  suprasolicitarea copilului în adaptarea la mediu  ­  Datele de calcul  necesare pentru proiectarea mobilierului pentru copii pot fi găsite în  "Culegere de decizii.  20.1 5)m.20 (1.53 m. depozit  instrumentar şi de medicamente. etc. cu h = 0.28 m  ­ depozit de jucării  III.19) m.  ­  camere pentru cadru medical mediu cu posturi de supraveghere şi monitorizare.  ­  Mobilierul necesar într­o încăpere multifuncţională.1.00) m.3. instrucţiuni".60 (1. 30 cm). h = 0.42 (0.38 x 1. sau 0.45 x 0.­  Într­una din alveolele create în acest spaţiu unde copiii iau masa: aceasta este bine sa  fie creată în apropierea unei terase acoperite  ­  Corelarea proiectării mobilierului cu  măsurile copilului trebuie să răspundă la câteva  caracteristici proprii etapei de creştere continui de la câteva luni la 3 ani.20) x 0.00  mp  ­  este  bine  să  fie  amplasat  lângă  spaţiul  izolare  şi  filtru ­ vestiar şi în imediata apropiere camerelor de dormit şi sau multifuncţionale.28 (0.22 (0.S. d) Spaţiul de deservire a utilizatorilor este format din :  ­  oficiul alimentar (grupa mare) cu anexele sale  ­  biberonene (grupa mică)  ­  camera de întalnire cu părinţii  III. magnetodiaflux.20)m  *  tablă de desenat cu banchetă 0. ce vor avea dimensiuni adecvate  handicapului specific.21 )m  * tare colectiv (3 ­ 4 copii) = 1. l.20) m. c) Spaţiul asistenţă medicală este format din următoarele camere:  ­  cabinet  medical  ­  aprox.  ­  Aceste caracteristici sunt:  *    modificarea  continuă  a  dimensiunilor  (între  1  an  şi  3  ani.  ­  camera izolare are un grup sanitar propriu  Suprafaţa este calculată pentru o capacitate de 5­10 % din totalul copiilor. editată de Redacţia medicală a M.1 8 (0.1.38)  x1.

1.1. ca bucătăria să  aibă 3 accese:  ­  intrare alimente nepreparate  ­  intrare personal bucătărie  ­  intrare personal care preia hrana  ­  Spălătoria  ­  nu  este  obligatoriu  să  fie  inclusa  în  tema  de  proiectare  în  cazul  creşelor  mici.  Spaţiul de triere al copiilor poate fi creat în camera de primire­vestiare.3. ce se vor  amplasa în faţa vestiarelor. ore fixe de transport).  1.  ­  Circulaţia  într­o  creşă  trebuie  să  fie  distinctă  pentru  copii  şi  cea  pentru  personalul  educativ.­  camera de spălare ­ sterilizare oliţe şi alte obiecte  ­  boxa de colectare rufe murdare  ­  boxa de lenjerie curată  ­  camera îngrijitorilor  III. f) Filtru şi coridoare  Spaţiul de filtru ­ vestiar are rolul de a asigura examinarea medicală şi epidemiologica a  copiilor şi conţine:  * filtru copii (spaţiul înfăşat. lapte;  ­ anexe pentru depozitare  În alcătuirea bucătăriei.  colorate pastelat. din metal sau plastic. spălarea si sterilizarea biberoanelor;  ­ prepararea alimentelor. cu condiţia să fie  un colţ bine luminat. 1. medical şi auxiliar. etc. pireuri. Dulapurile vestiar vor avea dimensiuni corelate cu cele ale copiilor.  Se vor prevedea. paste. diverse tehnici  igienice de transport a deşeurilor (containere  închise. duşuri. şi va cuprinde următoarele  sectoare:  a)  recepţie şi depozitare alimente şi produse neprelucrate  b)  spaţiul pentru prelucrări primare  c)  spaţiul pentru preparări finale  d)  oficiu de distribuţie  e) anexe pentru personal (vestiare. g) Spaţiul tehnico­gospodaresc este format de bucătărie şi spălătorie  ­  Bucătăria  ­  este  spaţiul  în  care  se  prepară  alimentele  centralizat  pentru  copiii  din  grupele unei creşe şi se dimensionează în consecinţă. lichide dietetice.S.  Înălţimea  de  montare  a  unui  cuier  va  fi  de  max.) Se va avea în vedere.  Circulaţia hranei nu trebuie să se intersecteze cu circulaţia rufelor murdare.  III. duşuri.  Mobilierul pentru grupa mare este format din banchete de max. 1. ferit de curent şi în apropierea camerei de izolare. 25 cm lăţime.1.  iar  poliţa  pentru  căciuliţă  şi  ghiozdan la max. se va avea în vedere normativul M.  Spaţiul biberoneriei se dimensionează ţinând seama de echipare; alcătuirea lor urmăreşte  fluxul tehnologic:  ­ primirea. după caz. WC­uri).. termometrizare.00  m.  * mobilierul pentru grupa mică este format din masuţe de înfăşat pe rotile (pentru a putea  fi folosită în orice colţ al camerei) şi vestiare personale.05 m.1. WC. 3.  Trebuie  sa  aibă  legătura  directa  cu  camera  de  izolare  cu  grup  sanitar  şi  cu  cabinetul  medical.  Dimensionarea se face în funcţie de capacitatea grupei (pentru prevenirea contaminărilor  este bine ca filtrele să fie individuale se pot grupa cel mult 2 grupe mici). . În alcătuirea ei va avea  un spaţiu pentru  copii  sugari  (0  ­  1  ani  )  care  se  va  numi  biberonerie  şi  care  va  avea  intrare  separată  de  restul  bucătăriei.

4. şi va cuprinde:  a) primire şi triere rufe murdare  b)  dezinfecţia  rufelor.1. înmulţit cu 4.  e)  reparaţii.00 mp/cadru administrativ.h)  Spaţiul  conducere  administraţie  ­  mărimea  lui  este  calculată  în  funcţie  de  capacitatea  creşei  (număr  de  copii)  şi  de  felul  creşei  (normală  şi  specială). Personalul medical şi de  îngrijire la o creşa normală va fi compus din:  ­ 1 director ­ (eventual medical)  ­ 1 secretara  ­ 2 sau 3 funcţionari administrativi  ­ 6­8 cadre medii medicale la 20 copii  ­ sora şefa  Pentru creşele speciale cu copii cu un uşor handicap se completează schema cu:  ­ o nursă la 5­6 copii handicapaţi  ­ un psiholog  ­ 2­3 instructori de educaţie fizică  ­ un fizioterapeut  Spaţiile pentru sectorul conducerii ­ administraţie vor fi stabilite de numărul de persoane  necesar. Instalaţii interioare de alimentare cu apa şi canalizare  ­  Instalaţiile  trebuie  sa  menţină  potabilitatea  apei  in  limitele  parametrilor  prevăzuţi  in  standarde. grup sanitar pentru personalul mediu.Ea poate să­şi găsească  loc într­o spălătorie mai mare a unui spital din apropiere sau  în  cadrul spălătoriei de cartier.S. Echiparea cu instalaţii a clădirilor ce adăpostesc creşa  Prevederile  prezentului  normativ  sunt  caracteristice  numai  pentru  creşe  şi  constituie  o  completare a prevederilor normativelor de specialitate (Anexa cap. spaţiu odihnă).  III.4.  III.  g)  anexe personal propriu spălătoriei (vestiar.  care  se  poate  face  într­o  încăpere  separată  sau  direct  în  utilajul  mecanizat de spălare.  Obligativitatea constă în faptul că acesta să  fie separată de spălătoria pentru adulţi şi să  respecte normele de igienă a M.  ­  Toate  trecerile  conductelor  prin  pereţi  şi  planşee  se  vor  etanşa  pentru  a  nu  permite  trecerea insectelor şi rozătoarelor  A) Apa rece .  Acest  spaţiu  va  cuprinde:  a)  compartiment conducere medicală şi educaţională compus din birouri şi secretariat (se  amplasează în apropierea intrării principale).  c) spălarea mecanizată  d)  uscarea  şi  călcarea  rufelor  se  face  distinct  şi  într­un  spaţiu  distinct  de  cel  pentru  spălare.  III 1.  b) birouri pentru administraţie  c)  spaţiu odihnă. grup sanitar şi duş. depozitare rufe şi eliberare rufe curate. vestiare.  ­  Modul de soluţionare generală a instalaţiilor  va avea în  vedere amplasarea  grupată a  consumatorilor  şi  modularea  poziţionării  coloanelor  pentru  a  restrânge  zonele  traversate  de  conducte şi a oferi o flexibilitate pentru reamenajări ulterioare ale spaţiilor.3.V)  Prezentul normativ utilizează terminologia folosită şi definită în normativele existente.1.  Fluxul tehnologic al spălătoriei trebuie să fie continuu.

  B) Apă caldă şi recirculare  B. izolaţie). iar amplasarea şi coordonarea se va face conform  STAS 8591 faţă de alte reţele.2) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încat să nu permită stagnarea apei şi impurificarea  ei cu rugina sau microorganisme. alte echipamente şi utilaje se face  conform Anexei V.10 m. etc.  B.2) Dotarea creşelor cu mijloace de prima intervenţie.4) Conductele de alimentare cu apă caldă menajeră şi cele de recirculare se vor monta  pe trasee paralele şi de obicei împreună cu cele de apă rece. însă cu coloane separate. în ghene rabitate.  recipienţi.  B.  A.5)  Pozarea reţelelor de  apă rece  se  va  face  subteran cu respectarea  normativului P7  . materiale de execuţie.4) Sistemul de canalizare ales poate fi:  ­ unitar ­ o singură reţea pentru transportul apelor uzate menajere cât şi a celor pluviale  ­ separativ ­ două reţele independente pentru apele uzate menajere şi pentru ape pluviale.2) Temperatura de furnizare a apei calde menajere va fi de max.6) În creşe.  obiecte  şi  dotări  speciale.3) Apele uzate evacuate la canalizare vor respecta prevederile normativului C­90.4)  La  localizarea  reţelelor  de  apa  rece  se  vor  lua  în  considerare  reţelele  existente  precum şi dezvoltarea de perspectivă.  utilaje.l) Instalaţiile de apă rece trebuie să  asigure alimentarea tuturor punctelor de consum:  obiecte  sanitare  curente.60 C.  hidranţi.7) Conductele de apă rece se vor izola dacă poziţionarea lor se face în vecinătatea unor  surse sau spaţii calde.A. cu  înălţimea libera minimă 2.  STAS 9312 şi normativul 19. în cazul în care acestea îndeplinesc condiţii de calitate şi siguranţă  în exploatare similară sau superioară celor din oţel zincat.a.  D.5) Pentru conductele de apă caldă menajeră sunt valabile toate prevederile referitoare la  conductele de apă rece (mod de alcătuire.  D. .  C.3.  D.  A. în subsoluri tehnice.  A.  robinete  port  furtun.  B.  Reţelele  de  distribuţie  a  apei  din  creşă  sunt  în  mod  obişnuit  comune  pentru  consum  menajer şi pentru combaterea incendiilor.  B.1)  Instalaţia  interioară de canalizare  menajeră  preia  apele  uzate  provenite  de  la toate  punctele  de  consum  de  apă  rece  şi  caldă  din  creşă.3) Conductele de distribuţie principale se montează.  precum  şi  cele  deversate  accidental  pe  pardoseală. Instalaţii de stingere a incendiilor  3  C.  A.  C.  D) Canalizare menajeră şi pluvială  D.  La    dimensionarea  instalaţiilor  de  stingere  a  incendiilor  se  vor  fi  respectate  prevederile  STAS 1478.1)  Creşa  se  va  echipa  obligatoriu  cu  hidranţi  incendiu  cu  V  >  1500  m  realizaţi  conform 19. se va asigura prin legarea la un obiect sanitar  de folosinţă curentă.l)  Apa  caldă  menajeră  se  furnizează  în  creşă la  toate obiectele sanitare  şi utilaje care  funcţionează cu apă caldă pentru cerinţe tehnologice şi medicale sau pentru asigurarea unui grad  sporit de confort şi igienă.3) Se va prevedea recircularea apei calde atât pe trasee orizontale de distribuţie cât şi  pe coloane. de regulă. coloanele de alimentare şi conductele de legătură între acestea şi obiectele  sanitare  se  vor  executa  din  ţevi  de  oţel  zincat;  ele  pot  fi  executate  şi  din  alte  materiale  cu  agrement tehnic în România.  Recircularea apei din coloanele de incendiu.  A.2)  Sistemul  de  canalizare  exterioară  din  amplasamentul  creşei  se  va  alege  corespunzător sistemului de canalizare publică.  A.

 separate sau comune.  D. calda şi canalizare;  ­centrifuge pentru stors rufe.5)  Este  obligatoriu  ca  evacuarea  apelor  uzate  de  la  spălătorie  şi  bucătărie  să  se  facă  prin reţele interioare separate de restul reţelei de canalizare menajeră.  nisip. în ghene.  echiparea  cu  instalaţii  specifice  se  face  ţinând seama de fluxul tehnologic general: predări rufe murdare.­ sistem mixt ­ cu porţiuni în sistem unitar şi porţiuni în sistem separativ. spălare.  D. cu posibilitatea de evacuare a apei la un sifon de pardoseala;  ­uscatoare pentru  rufe si calandre racordate la abur de medie presiune şi la conducte de  exhaustarc;  ­grupuri de piese pentru călcat.  E) Dotaţi pentru spălătorii şi bucătarii  E.2) Dotările şi utilajele principale din spălătorie sunt:  ­căzi de înmuiere şi dezinfecţie racordate la apa rece. înmuiere.  Alegerea  tipurilor  de  utilaje  ce  se  vor  folosi  se  va  face  având  în  vedere  şi  energia  disponibilă (abur. cantitatea de rufe murdare ce  urmează a fi spălata.  E. predare rufe curate.  E.  amplasate  corespunzător modului de organizare a spaţiilor componente.7) Coloanele se vor monta mascate.8) Conductele de legătura de la obiectele  sanitare sau utilaje  la  coloane se  vor monta  îngropat în  zidărie  sau  planşeu; cele  ce  se  vor  monta  la  plafonul încăperilor  se  vor masca  prin  plafoane sau grinzi de rabiţ. dar cu posibilităţi de acces la piesele de  curăţire.12) Poziţionarea coloanelor se face în aşa fel încat să nu traverseze spaţii cu funcţiuni  care cer condiţii severe de igienă şi aşezare.  D. echipat cu  instalaţii. etc.  nămoluri)  premergătoare  deversării  în  canalele  colectoare din incintă.  D. centrifugare  (stoarcere) uscare. carne crudă sau semipreparate. îngropate în canale sub pardoseală.).  cu  max.4) Prepararea hranei pentru copii se va face într­un bloc alimentar propriu. reparaţii. racordate la abur de medie presiune. numărul de schimburi în care se lucrează.  0.  obiecte  sanitare  şi  utilaje  adecvate  cerinţelor  fluxului  tehnologic. 10) Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului  a  coloanelor  de  scurgere.1)  În  cazul  unei  spălătorii  mecanice  proprii.  D.  D.  ţinându­se  seama  de  productivitatea utilajului. . D.  E.3)  Numărul  utilajelor  de  acelaşi  fel  va  fi  determinant. caldă şi canalizare;  ­maşini de spălat.  E.11) Alegerea tipului de receptor de terasa se facem funcţie de felul terasei (circulabilă  sau  necirculabilă)  şi  de  alcătuirea  ei  (structura  şi  dimensiunile  straturilor  componente.  D. amplasate pe trasee în afara spaţiilor în care se  desfăşoară activităţi specifice. călcare.6)  Colectoarele  principale  se  montează  în  subsolul  tehnic.9) Colectoarele principale şi coloanele vor fi executate din tuburi şi piese de legătură  din  fontă  sau  plumb;  nu  se  vor  utiliza  conducte  din  PVC  sau  alte  materiale  decât  dacă  au  agrement tehnic sau sunt superioare tehnic şi calitativ cu cele din fontă sau plumb.50  m  cu  conducte  de  fonta  la  scurgere  şi  cu  căciuli  de  ventilaţie.  La  montarea  în  canale  se  vor  prevedea  capace  pentru  vizitare  în  dreptul  zonelor  de  schimbare a direcţiilor şi a celor de racord cu coloanele principale. până la staţiile de tratare a  acestor  ape  (separatoare  de  spumă.  tipul  de  hidroizolaţie).5) Zona de depozitare va fi prevăzută cu camere frigorifice distincte pentru: legume şi  fructe proaspete.  cu  pante  corespunzătoare  diametrelor. având evacuări  spre emisar. racordate la apa rece. energie electrică.

6)  Zona  "Preparărilor".8) Bucătăria caldă va fi echipată cu:  ­ maşini de gătit.  tocare. stabilite prin avizul societăţii  de distribuţie a apei.4.2.3) Se recomandă.  care  deserveşte hidranţii exteriori de incendiu.1) Alimentarea cu apă se face de regulă de la reţeaua publică din zonă. etc. precum si alimentarea cu apă şi de  hidranţi interiori.  A. etc; alimentate cu gaze sau electric;  ­marmite  sau/şi  baterii  de  cazanele  pentru  fierberea  alimentelor  (supe. rece şi canalizare.  ceai);  alimentate cu abur de joasa presiune sau electric şi racordate la instalaţii de apă şi canalizare;  ­ roboţi universali de bucătărie (alimentaţi cu energie electrică);  ­mese pentru prelucrări de alimente de diferite tipuri şi mărimi cu blat de marmură sau  inox;  ­ spălătoare racordate la instalaţia de apa calda. gaze naturale);  ­ diversificarea hranei preparate.  în  căminele  de  apometru  se  vor  monta  ventile  de  reţinere  pentru a permite circulaţia apei numai într­un singur sens (de la reţeaua publică către creşă).7)  Zona  de  servicii  auxiliare  ­  spălare  vase  de  bucătărie  ­  echipată  cu  crier.  A.  sau  alte  materiale  agrementate în România cu caracteristicile egale sau superioare celor din oţel zincat.  A.  roboţi  prelucrare. abur. astfel încat aceasta să fie  în permanenţă proaspătă.2) Se interzice folosirea apei industriale în unităţile sanitare. Instalaţii alimentare cu apă şi canalizare exterioară  A) Alimentare cu apă şi instalaţii de gospodărire a apei  A.  spălător.8) Pentru a se asigura în permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionarii optime  a instalaţiilor de alimentare cu apă şi de combaterea incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare  a presiunii (de pompare) în funcţie de condiţiile de furnizare a apei.  Valoarea  presiunii  necesare  creării  jetului  compact  pentru  intervenţia  din  exterior  la  incendiu  va  rezulta  atât  din  calculul  de  specialitate  cat  si  din  ipoteza  proiectantului  pentru  intervenţia la incendiu. în funcţie de volumul construit al creşei debitul minimal pentru  incendiu  interior  va  fi  de  2.  unităţile  sanitare  (creşe)  vor  fi  dotate cu rezervoare de acumulare.5  l/s.  Valoarea  presiunii  necesare  creării  jetului  compact  pentru  intervenţia  din  interior  la  incendiu.  Conform  aceluiaşi  STAS  în  funcţie  de  volumul  construit  şi  gradul  de  rezistenţă la foc (I­II) debitul minimal pentru incendiu exterior va fi de 5 l/s.5)  Pentru  asigurarea  continuă  a  necesarului  de  apă.9) La alegerea tipului de utilaje se vor avea în vedere;  ­ agenţii disponibili (abur.4)  Pe  aceste  branşamente.  E. Calitatea apei  va trebui să corespundă prescripţiilor STAS 1342. va rezulta din calculul de specialitate. din motive de siguranţă în consum. ca racordarea la reţeaua publică  sa se facă prin doua conducte de racord (branşamente).7)  În  afara  rezervei  de  consum  se  va  asigura  o  rezervă  de  apă  de  incendiu  care  să  permită  funcţionarea  hidranţilor  interiori  timp  de  10  min.E. .  A.  frigidere.  mese. şi  va  fi  echipată cu spălătoare.6) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei.  etc.  spălator ­ degresor şi rasteluri pentru uscare; alimentare cu apa rece caldă.  şi  a  celor  exteriori  timp  de  3  ore  conform STAS 1478. cuptoare. hidranţi de stropit.  spălare.  butuc  de  carne.  A.  III.  A.  A.  E.  lapte.9)  Acestea  vor  alimenta  reţeaua  de  conducte  de  alimentare  cu  apa  din  incintă. energie electrică. E.  unde  se  face  prelucrarea  primară  a  materialelor  curăţare.10)  Reţeaua  de  incintă  se  va  executa  din  conducte  de  oţel  zincat.  Se recomandă să se asigure o rezervă de consum de 1­3 zile.  A.  A.

 astfel încat să nu provoace poluarea solului.  ­  În  camerele  de  joacă. se evacuează în reţeaua de canalizare a  incintei după tratarea prealabilă a celor care nu corespund prevederilor normativului C 90.l) Apele uzate evacuate din creşă sunt:  ­ menajere obişnuite (de la grupurile sanitare);  ­ menajere cu nisip.  atât  iluminatul  cât şi culorile folosite pentru finisarea principalelor suprafeţe trebuie:  *  să  asigure  efectuarea  activităţilor    vizuale  în  cele  mai  bune  condiţii  atât  personalului  educativ cât şi copiilor;  *  să aibă un rol terapeutic.  tratarea  si  evacuarea apelor uzate.l  sunt  prezentate  şi  culorile  recomandate  pentru  sursele  de  iluminat  fluorescente;  ­ În toate categoriile de încaperi se prevăd prize bipolare cu contact de protecţie pentru uz  general.4.  unde  se  vor  prevedea  instalaţii  proprii  pentru  colectarea. prealabil deversării lor în  canalizarea  generala  a  incintei.  B.  precum  si  pentru evitarea risipei de apă.3.3) Sistemele de tratare ale diverselor categorii de ape uzate.  A.  ­  Se va  avea  în  vedere  ca în  încăperile  pentru  copii  (dormitoare.14)  Pentru  menţinerea  unei  temperaturi  constante  a  apei  calde  menajere.  B) Canalizare exterioară  B.  conductele se  vor monta într­un canal termic. pamânt şi grăsimi.  în  spaţiul  multifuncţional  prizele  se  vor  monta  la  o  înălţime  de  aproximativ 1.15)  Conducta  de  alimentare  cu  apă  caldă  menajeră  şi  conducta  de  recirculare  se  vor  executa din ţeava de otel zincată.  B. trebuie sa asigure cel  puţin iluminările nominale prezentate în tabel E. de regulă împreună cu cele de încalzire şi se vor  izola împotriva pierderilor de caldură.  ­  În  tabelul  E.00 m. contribuind la influenţarea psihicului copiilor handicapaţi;  ­  luminatul  trebuie  sa  respecte  condiţiile  de  calitate  impuse  şi  să  fie  adaptat  destinaţiei  încăperii;  ­ Iluminatul  general din încăperi cu  diverse destinaţii şi  activităţi.2)  Absenţa  în  zonă  a  unor  sisteme  publice  de  canalizare  se  accepta  numai  pentru  creşele  din  mediul  rural.13)  Alimentarea cu  apă  caldă  menajeră  se  face  centralizat  de  la  centrala  termică  sau  punctul termic propriu.  III.  săli  multifuncţionale).16)  În  cazul  în  care  punctul  termic  se  află  amplasat  la  o  distanţă  mai mare de  creşă.  A. Instalaţii electrice  A) ­ Instalaţii electrice pentru iluminatul normal şi prize  A.  se  vor  respecta  prevederile  normativului  l7  ­  "Normativ  privind  proiectarea  şi  executarea  instalaţiilor  electrice  la .1) Generalităţi  ­ La realizarea iluminatului artificial din creşe.  A. acordându­se iluminatului şi repartizării cromatice din încăperi o atenţie deosebită.  A. spumă (de la bucătărie şi spălătorie);  ­ pluviale.11) În mod obişnuit conductele se îngroapă direct în pamant sub adâncimea de îngheţ  şi se protejează corespunzător contra coroziunii provocate de apele din sol.  A. a apelor sau a aerului. trebuie sa se ţină seama de mediul special  din acestea.A.12) În terenurile macroporice sau cu ape agresive se vor prevedea măsurile de execuţie  si protecţie indicate de normele respective în vigoare. colectate prin reţele interioare separate.  Acestea. în punctul termic se vor prevedea pompe pentru recircularea apei  calde menajere.  pamânt  şi  grăsimi  care  vor fi  trecute  mai întai prin separatoare. 1.  sunt  apele  uzate  cu  nisip. unde copiii nu pot ajunge cu mâna;  ­  La  proiectarea  instalaţiilor  electrice  de  iluminat.

  ­ Iluminarea nominală necesară de 200 lx.l.  marcarea  hidranţilor  de  incendiu. şi.2. se vor prevedea instalaţii interioare de  telefonie  pentru  capacităţi  mici  (până  la  10  posturi)  prin cuplarea  directă  la  reţeaua  telefonică  publică sau prin intermediul centralelor telefonice proprii automate;  ­  posturi telefonice se prevăd în conformitate cu tema tehnologică în serviciile medicale  şi anexe;  ­  circuitele telefonice se concentrează pe nivele în repartitoare.a. trebuie să asigure funcţionarea acesteia.  A.500 Vc.5)  Alte  incaperi  ce  deservesc  creşa  vor  avea  un  iluminat  ce  trebuie  să  respecte  prevederile Normativului PE 136. Sursele de lumină vor avea culori calde. . se prevede o instalaţie de recepţie colectivă;  ­  Se prevăd prize  pentru  recepţionarea  emisiunilor  Rtv în  spaţiul multifuncţional.  trebuie  să  asigure  în  zona  patutului o iluminare de 5 lx pentru o supraveghere a copiilor (în cazul creşelor săptămânale);  ­  Corpurile  de  iluminat  pentru  supraveghere.  In dormitoarele pentru copii se prevăd următoarele sisteme de iluminat normal:  *  iluminat general;  *  iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii.  B)  Instalaţii electrice pentru iluminat de siguranţa  B.2.  A.  A.c cu excepţia circuitelor electrice care se  vor prevedea numai din cupru. si 1.2) Iluminatul în încaperi de dormit a copiilor.2.  cu temperatura de culori situata intre 3000­5000 K şi indicele de redare a culorilor 80 ­ 90.  A. se realizează cu corpuri de iluminat  mobile (cu braţe articulate) sau cu corpuri de iluminai fixe multifuncţionale.  într­o  alveolă amenajată special. traseul acestora pozându­  se de regulă îngropat.4) Coridoare ­ iluminatul coridoarelor trebuie să asigure ziua cât şi noaptea.2.1) Generalităţi  ­  Instalaţiile  electrice  pentru  iluminatul  de  siguranţă  din  cadrul  unei  creşe  (cu  orar  săptămânal). trebuie realizată pe fiecare suprafaţă orizontală  la 0.000 Vc.3)  Iluminatul  în  cabinetele  pentru  consultaţii  trebuie  să  îndeplinească  condiţiile  prevăzute în tabelul E. atunci când dispare tensiunea de pe sursa  de bază (SEN);  Pentru  iluminarea  căilor  de  evacuare. în biroul directorului sau în orice altă încăpere în care se solicită prin  temă;  ­  Se  recomandă  ca  instalaţia  de  recepţie  sa  fie  prevăzută  în  aşa  fel  încât  sa  poată  fi  racordată şi la alte sisteme de televiziune prin cablu.00 m înălţime de la pardoseală;  ­  Amplasarea corpurilor de iluminat se face astfel încât să se evite orbirea persoanelor ce  efectuează examinările şi îngrijirile bolnavilor.  mai  ales  sugarii  care  dorm  cu  faţa  spre  tavan;  iluminarea  în  aceste  încăperi ­ iluminarea nominală ­ trebuie să fie de 20 lx.  A. după caz pentru continuarea lucrului se prevede un iluminat de siguranţă proiectat şi  executat în conformitate cu Normativul 17.1) Iluminatul general trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabel E.  iluminatul  de  veghe.3)  Iluminatul  pentru  supraveghere  în  timpul  nopţii.) Iluminatul local pentru examinarea copiilor.90 ­ 1. realizarea  unor diferenţe minime de luminanţă trecerea între încăperi cu iluminări diferite;  ­ Iluminatul trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute in tabelul E.1.  C) ­ Instalaţii de recepţie colectivă RTV  ­  Pentru  recepţionarea emisiunilor RTV.  trebuie  să  fie  amplasate  astfel  încât  să  nu  deranjeze  copiii  în  somn.  A.  D) Instalaţii telefonice ­ în creşe şi creşe speciale.consumatori cu tensiuni pana la 1. valorile nivelelor de iluminare luându­se ca valori minime.1.  A.

E)  Protecţia  împotriva  tensiunilor  accidentale  de  atingere  se  realizează  conform  normativului 17 si STAS­urilor  2612. asigurându­se continuitatea electrică între plăcuţele de la partea  superioară şi cea inferioară. Spaţiile gospodăreşti sunt prevăzute cu măsuri suplimentare de igienă din cadrul  căreia face parte şi ventilarea încăperilor unde se degaja un surplus de căldura şi umiditate.4. prin armatura stâlpilor (prin sudare).  III.  Sarcinile  generale  şi  specifice  ale  instalaţiilor  se  precizează  prin  norme  tehnice.  ­  încadrarea  şi  soluţionarea  alimentării  cu  energie  electrică  a  receptoarelor  pentru  prevenirea şi stingerea incendiilor se face în conformitate cu prevederile Normativului 17.  ­  Pentru alimentarea cu energie electrică se va adopta de regulă o cale de alimentare cu  durata maximă de întrerupere de 4 ore.a.  Pentru  aceasta  se  prevăd  plăcuţe  metalice  de  legare  la  pământ  la  partea  superioară  şi  inferioară a stâlpilor de contur.4. aerul viciat se aspiră prin hote fără filtrare şi din restul spaţiilor  de preparare prin grile ­ în sistem general;  h) Spălătoria cu uscătaria şi curăţătoria se dotează cu un sistem de ventilare locală ­ de  la  echipamente  tehnologice  cu degajări  mari  de  căldura umedă. armăturile metalice ale stâlpilor din b.  fără  pagube  materiale  importante  sau  pierderi  de  vieţi  omeneşti. 2605/5..  La spălătoarele de vase. Alimentarea cu energic electrică  ­  Receptoarele consumatorilor de energic electrică din cadrul creşelor şi creşelor speciale  sunt  de  categoria  II­a  de  importanţă  respectiv  întreruperea  alimentării  duce  la  întreruperea  activităţii  doar  pe  durata  întreruperii.  G).  se  prevede  în  mod  obligatoriu.4.4 Kw prin firida de branşament fie prin intermediul unui post  de transformare propriu.  III.  ­  Alimentarea cu energie electrică se poate face din Sistemul Energetic National (SEN)  fie prin branşament la reţeaua de 0. 8275.  se  completează  cu evacuări  de  aer de tip general ­ de la încăperi cu potenţial de poluare ­ ridicat ­ camere rufe murdare. camere  de înmuiere.  III. .  a)  Bucătăria  este  dotată  cu  un  sistem  de  ventilaţie  specific  prin  care  aerul  viciat  este  aspirat  de  la  utilajele  bucătăriei  calde  prin  hote  sau  dispozitive  de  aspiraţie  având  filtre  de  grăsimi.2.  de  soluţiile tehnice adoptate.1.  ­ Aceasta se realizează prin legarea la nulul de protecţie ca mijloc principal de protecţie şi  suplimentar la o centură interioară de împământare a tuturor părţilor metalice care în mod normal  nu sunt sub tensiune.  conform  120;  ­  Se pot utiliza ca elemente de coborâre. atunci  când se utilizează ca prize de pamânt naturale armăturile fundaţiilor.4. 12608.4 Instalaţii de ventilare  Dotarea cu instalaţii de ventilare se stabileşte prin tema de proiectare în conformitate cu  necesităţile tehnologice şi de microclimat.4. În spaţiile de categoria „C” pericol de incendiu (spaţii de depozitare) şi la căile  de evacuare fără iluminare naturală (case de scări şi circulaţii orizontale comune) se voi prevedea  dispozitive de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi.  F)  Protecţia împotriva trăsnetului  ­  Protecţia  construcţiei  împotriva  trăsnetului. 2064/4.

5. Colectarea deşeurilor solide şi instalaţia de tratare a acestora  III. etc.  conform  prevederilor normativului I 13.  III.  etc.  4.  Sistemele  cu  suprafeţe  statice  de  încălzire  pot  acoperi  nevoile  de  încalzire  integral sau să funcţioneze în combinaţie cu sisteme centralizate de ventilare­tratare aer:  ­  sistemele  cu  corpuri de  încălzire  natural  conveetive  ­  radiatoare.  III. se realizează prin instalaţii adaptate tipurilor de elemente de  încălzire folosite pe grupuri de încaperi servite.7.  Formele şi modurile de utilizare a energici termice (tipurile şi parametrii caracteristici ai  agenţilor  termici  utilizaţi)  determină  tipurile  şi  performanţele  funcţionale  necesare  ale  instalaţiilor aferente de utilizare (consum).  creându­se condiţii superioare de confort. pentru a se evita accidentarea acestora.  cu  utilizarea  apei  calde  la  temp.1.  max. Proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale se va face conform normativului  16. de transport şi de preparare ale agenţilor termici.  Se  utilizează  în  spatii  normale.7.1.  III. în încăperile creşei.5.4. În cadrul unei creşe.  3.  În  absenţa  instalaţiilor  edilitare  de  gaze  naturale. în regimul stabilit pentru consumatori. Instalaţii termice  Dotarea  cu  instalaţii  termice  se  stabileşte  în  conformitate  cu  necesităţile funcţionale  ale  creşelor.5.  În camerele cu copii se vor masca. compatibile din punct de vedere al regimurilor de  exploatare. gazele naturale.4.1.4.1 Colectarea deşeurilor solide  1)  Deseurile solide din creşe sunt de mai multe feluri:  a) deşeuri reciclabile  ­ hârtie.  ­  sistemele  cu  suprafeţe  radiante  de  tavan  se  utilizeaza  în  spaţii  cu  un nivel  de  confort  ridicat: suprafeţele radiante realizate modular cu serpentina în tavan;  ­ sistemele cu suprafeţe radiante în pardoseală se poate realiza în spaţiul multifuncţional  (unde copiii  stau  în mare parte pe jos) şi în spaţiul de hidroterapie (în cazul creşelor speciale).1. Racordarea reţelelor de distribuţie a gazelor din incintă se face la reţeaua edilitară prin  intermediul staţiilor de reglare­reducere a presiunii. Instalaţii de încalzire centrală  Instalaţiile de încalzire centrală au sarcina asigurării.2. ambalaje carton  ­ ambalaje sticlă  ­ metal  b) deşeuri nereciclabile  ­ gunoaie menajere (de la bucătărie.) .6.4.  se  prevăd  cu  posibilităţi  de  reglare  a  temperaturilor  interioare  pentru  a  face  faţă  în  aceleaşi  încăperi  unor  cerinţe diferite de încălzire. Instalaţii de gaze naturale  1. şervete. sunt folosite pentru:  ­ consumatori cu flacăra liberă  ­ preparare a hranei  ­ centrale termice proprii  2.  85°C.4. în cazul unor limite rezonabile (20 C ­ 25 C). Distribuţia agentului  termic ­ apa caldă pentru încalzire.  centrala  termică  se  va  alimenta  cu  combustibil lichid (păcură).4.III.  registre.  Instalaţiile  de  încălzire.4.5.  serpentine. biberonerie)  ­ deşeuri medicale (vată.  în  camerele  copiilor  în  mod  special.  III.  III. a  nivelului de  temperatură recomandată pentru destinaţiile funcţionale ale respectivelor spaţii. tifon.

  IV. în interiorul zonelor verzi. cu vecinătăţi  constituite din punct de vedere al amenajărilor edilitare şi al fondului construit.2.1. se transportă şi se depozitează în recipiente închise (pubele) sau în saci de  polietilenă închişi strâns. într­un spaţiu separat.3.  Terenurile  impermeabile  la  suprafaţă.  Terenul ales trebuie sa aibă o stratificaţie convenabilă fundării la cca.  IV.  2)  Se vor prefera zone însorite.  asigurându­se  la  locul  lor  de  provenienţă  condiţiile  necesare  pentru  intrarea  pe  circuitul  de  reciclare.  cele  care  au  vecinătăţi  neconvenabile  (surse  de  zgomot. Platforma  trebuie  prevăzută  cu  instalaţie  de  apă  şi  canalizare  pentru  menţinerea  igienei  paliului  de  depozitare şi a recipienţilor.  IV.  3)  Sunt  contraindicate  amplasamentele  peste  care  vânturile  dominante  ar  putea  aduce  emisii  poluante  din  zone  industriale. într­o încapere specială. se poate aplica pentru calculul terenului necesar indicele mp teren mp Ad.2. Caracteristicile geo­fizice ale terenului  IV.  IV. 5 ­ 6  m sub nivelul  solului.  De  asemenea.  IV ­ CRITERII FUNCŢIONALE ­ URBANISTICE PRIVIND AMPLASAREA  CLĂDIRILOR BREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE  IV. aerisite.2.  În cazul în care s­a elaborat un studiu de temă prin care s­au stabilit ariile desfăşurate ale  viitoarelor funcţiuni.  cele  care  prezintă  pericol  de  alunecare  sau  de  inundare nu se vor folosi pentru amplasarea creşelor. amplasată pe platforma de deşeuri.3.  amplasarea creşei se va face în zone gata structurate din punct de vedere urbanistic.  Indicii  folosiţi  pentru  determinarea  suprafeţei  de  teren  necesare  este  exprimat  în  mp/copil; aceştia sunt invers proporţional cu capacitatea. Construcţiile creşelor vor fi amplasate de regulă pe terenuri plate sau terenuri cu  pante de până la 10%.1. cât mai omogenă pe întreaga suprafaţă a acestuia.  vibraţii sau mirosuri dezagreabile. Terenul necesar unei creşe va avea o suprafaţa de 100 ­ 120 mp copil.  Depozitarea se face pe platforma de deşeuri. .  înainte  de  stabilirea  datelor  concrete ale temei cadru. Suprafaţa utilă totală se va determina numai pe baza temei program.  Indicele  se  va  folosi  în  faza  elaborării  PUG  sau  PUZ.  sunt  recomandate  terenurile  la  care  pânza  de  apă  freatică  să  se  afle  la  adâncimi mai mari de 6­7 m.  Suprafeţele  terenului  necesar  amplasării  creşelor  şi  creşelor  speciale  este  dependentă de mărimea şi/sau capacitatea obiectivului cu toate anexele necesare. 1. Gunoaiele menajere  se colectează la sursă.1.1. protejate faţă  de concentrările de  curenţi  de  aer  rezultate  din  conformarea  naturală  sau  urbană  a  sitului  în  raport  cu  direcţia  vânturilor dominante.  care stabileşte mai bine raportul între cele doua mărimi fizice. Condiţii de microclimat în zona amplasamentului  1)  Amplasarea creşelor se va face în zone  nepoluate.2)  Deşeurile reciclabile se colectează şi se depozitează distinct după natura materialelor.  4)  Pentru  a  prezerva  calitatea  microclimatului  pe  durata  estimată  a  construcţiei. etc).1 Dimensionarea şi forma terenului  IV.

  camera  multifuncţională).  IV. etc.5. noxe. .  IV.  6)  Nu  se  amplasează  construcţii  pentru  creşe  pe  terenuri  care  prezintă  următoarele  inconveniente:  ­  risc de inundaţii. viituri de apă.4.  de  cele  în  care  se  desfăşoară funcţiuni technico­utilitare şi gospodăreşti.  ­  zona  de  servicii  creată  prin  gruparea  acceselor. astfel:  ­ zona ocupată de construcţie (Ac)  ­ zona ocupată de spaţiul de joaca (nisipar.  4)  La  amplasarea  creşelor  se  va  lua  în  considerare  existenţa  unei  legături  facile    cu  principalele  artere  de  circulaţii  şi  existenţa  unor  mijloace  de  transport  în  comun.2. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului  IV.3. În  unele cazuri. etc). gazon). Orientarea clădirilor pe teren  Amplasarea  creşelor  se  va  face  cu  orientarea  optimă  S  ­  E  (pentru  dormitoare. dimensionate corespunzător.  asigurându­se  un  timp  de  însorire  în  toate  cele  patru  anotimpuri  ale  anului  (STAS 6221).5.  ­ zona spaţiu tehnico­gospodaresc  ­  zona alei. Prin zonificarea incintei se urmăreşte:  ­  separarea  spaţiilor  în  care  se  desfăşoară  activităţi  educative.)  IV.  ­ zona joacă copii ­ cuprinde nisip. avalanşe;  ­  risc de alunecare sau eroziune de orice fel;  ­  risc de surpare a terenului învecinat;  ­  structura radioactivă. Condiţii de amplasare a creşelor în cadrul localităţii  1) Creşele se vor amplasa de preferinţă. în cadrul intravilanului localităţii.  cu  staţii  în  apropierea incintei creşei.  3)  Este  indicat  să  fie  situate  în  apropierea  dispensarelor  de  cartier  sau  a  policlinicilor  pentru copii.  2)  Datorită  faptului  că  raza  de  arondare  este  asemănătoare  cu  cea  necesară  pentru  grădiniţe şi şcoli primare. zonă pentru creşterea animalelor. parcaje  ­  zona verde  IV. amplasamentul creşelor se află de multe ori în apropierea acestora. gazon pentru joacă în aer liber. bazin apa. izvoare de apa;  ­  vecinătăţi cu pericol de explozie sau avarii periculoase;  ­ vecinătăţi de surse poluante peste pragurile admise (zgomot.  5)  În  vecinătatea  terenului  destinat  creşelor  vor  fi  asigurate  toate  reţelele  edilitare  de  distribuţie a utilităţilor necesare. etc. şi alei  pentru plimbări cu căruciorul a sugarilor.IV. bazin apă. acestea sunt chiar cuplate sau cu dotări comune.5. degajări de gaze poluante.4.  circulaţiilor  şi  platformelor  aferente  clădirii ce adăposteşte serviciile gospodăreşti şi serviciile tehnico­utilitare. 500 m.5.  Amplasamentul  trebuie  să  permită  organizarea  incintei  în  principalele  zone  funcţionale.1.  ­ zona de protecţie cuprinzând spaţiile plantate de protecţie a microclimatului şi alte zone  restricţionate pentru protecţia unor funcţiuni (puţuri apă.5. sunt:  ­  zona  publică  ­  cuprinde  partea  incintei  de  la  accesul  în  incintă  până  la  accesele  principale  în  clădire;  în  această  zonă  au  acces  utilizatorii  (copiii)  împreuna  cu  însoţitorii  (părinţii). având o zonă  arondată de cca. Principalele zone ce se delimitează în cadrul incintei.

  se  vor  soluţiona  la  distanţă  de  circulaţia carosabilă în care se manipulează mărfuri.5.  Legătura  obligatorie  între  interiorul  creşei  şi  grădină.  2)  Se  prevăd  obligatoriu  trotuare  pietonale  pe  o  parte  sau  pe  ambele  părţi  la  aleile  carosabile de 6 m lăţime.00 m.  Lăţimea minima va fi de 3.  IV.  IV.5. trebuie sa fie de minimum  20 . raza de privire deplasată stânga ­ dreapta sub un unghi de max. în ziua de referinţă.  IV. materiale.  clădirea  cresei  este  alimentată  printr­o  reţea  subterana  ce  transportă utilităţi;  ­  reţea de alimentare cu apă potabilă şi apă de incendiu;  ­  reţea termică de alimentare şi de transport apă caldă menajeră. în ziua de referinţă.45°.a) Durata de însorire într­o zi de referinţă (21 februarie sau 21 octombrie) trebuie să fie  de minimum 2 ore;  b) Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe.  impune  acest  regim  de  înălţime.  Legătura  între  creşa  şi  grădină  se  va  face  prin  intermediul rampelor cu panta foarte mică.5.  ­ reţea de telefonie .  IV.  Poziţia teoretică a razei vizuale (punctul O) se consideră la 1.  3)  Aleile  pietonale  care  constituie  spaţiu  de  promenadă. Amplasarea reţelelor de utilităţi  1)  Conform  capitolului  III.  ­ reţea de gaze naturale  ­ reţea electrică de distribuţie curenţi de joasă tensiune  ­ reţea electrică de împământare şi de protecţie la descărcări atmosferice.  să depăşească obstacolul.00 m pe direcţia vizuală.  de  45 0  să  depăşească  obstacolul şi să perceapă bolta cerească;  b) în plan orizontal.8.5.5 Distanţele între clădiri  Creşele  se  vor  amplasa  faţă  de  clădirile  vecine.7 Circulaţia din interiorul incintei va fi compusă din:  ­ alei carosabile  ­ alei pietonale şi trotuare  ­ alei mixte carosabile şi pietonale  ­ căi de circulaţie pentru maşini de intervenţie (ele pot fi comune cu căile funcţionale de  circulaţie) 1)  Dimensionarea  aleilor  carosabile  se  va  face  în  funcţie  de  trafic  şi  de  gabaritele  mijloacelor de transport utilizate.  astfel  încât  perceperea  mediului  înconjurător  să  se  facă  în  condiţii  optime. iar următoarea clădire să se afle la minim 14. 30 m de la pardoseală şi la  1.  respectiv  distanţa  între  ferestrele  camerelor  (dormitoare) de la parter şi obstacolul din vecinătate să fie stabilit astfel:  a)  în  plan  vertical. trebuie să  fie de minimum 6 .  evitându­se  nodurile  de  circulaţie  pe  verticală.  c) Unghiul de incidenţă al razelor solare.00 m distanţă de fereastră. apă caldă de încălzire la  diferite temperaturi.  raza  de  privire  ridicată  la  un  unghi  max.6 Regim de înălţime  Regimul de înălţime al creşelor va fi limitat la parter.  Se admite orientarea N pentru serviciile tehnico­medicale şi tehnico­gospodaresti.  ­ reţea de canalizare a apelor uzate şi a apelor pluviale.

 etc. . precum  şi respectarea  reglementărilor  tehnice  privind  vecinătatea  traseelor.2) La amplasarea acestor reţele se  vor avea în vedere respectarea condiţiilor specifice de  alcătuire  şi pozare. pentru  a nu bloca circulaţia în cazul intervenţiilor pentru reparaţii.  3) Reţelele de utilităţi nu se vor amplasa sub căile de circulaţie majoră din  incintă.  rezolvarea intersecţiilor.

.

.

.

.

.

.

 sunt:  ­  copii ( cu prioritate cei cu handicap uşor)  ­  personal educaţional  ­  personal  medical  (cu  prioritate  cel  implicat  în  activităţi  medicale  specializate  pe  handicap).  specifici creşelor:  1  ­ copii ­ normali  ­ cu handicap uşor (recuperabil în timp)  2 ­ personal educaţional  3  ­ personal medical  4 ­ însoţitori  5 ­ personal administrativ  Fiecare categorie de utilizatori va avea condiţii minime acceptabile cu privire la:  ­  spaţiile necesare;  ­  facilitate.1.V. să nu producă nici unul din următoarele evenimente:  a)  prăbuşirea totală sau parţială a clădirii;  b)  deformaţii  de  mărime  inadmisibilă. Construcţie  V.l. cele şase cerinţe ce trebuie a fi menţinute pe  întreaga  durată  de  existenţă  a  clădirii  sunt  raportate  la  următoarele  categorii  de  utilizatori.1.  a  elementelor  structurale  care  să  provoace  avarierea unor părţi ale clădirii.  Având  în  vedere  că  până  în  prezent  nu  existau  reglementari  corespunzătoare  tuturor  cerinţelor.  pentru  prevederi  comune  tuturor  clădirilor  se  va  consulta  "Normativ  privind  proiectarea  clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţa în exploatare” (CE 1 ­95). .(A). programată în condiţiile unei exploatări normale.1. execuţie şi exploatare.  Construcţiile  destinate  creşelor  trebuie  să  asigure  satisfacerea  cerinţelor  utilizatorilor pe întreagă durată a serviciului.  ­  Riscurile avute în vedere.l.  ­  Categoriile  de  utilizatori.  calitatea  şi  siguranţa construcţiilor şi instalaţiilor) trebuie soluţionate cu prioritate.  În  cazul  cutremurelor. Concept de bază  V.1. rezultate din aglomerări de copii normali şi aglomerări de copii cu  handicap uşor. conform Legii nr.  ale  căror  exigenţe  (privind  funcţionalitatea. cu excepţia cerinţei privind „Siguranţa în exploatare". la  care. 10/1995.  încărcările  susceptibile  de  a  acţiona  asupra  clădirii  în  timpul  execuţiei şi exploatării.l. în cazul creşelor sunt:  ­  generale ­ comune tuturor creşelor  ­  specifice creşelor. cât şi cele specifice creşelor.  V. Cerinţele de rezistenţă şi stabilitate  V. a instalaţiilor sau a echipamentelor;  c)  avarii rezultând din evenimente accidentale tehnice.  Satisfacerea  acestor  cerinţe  impune  aplicarea  unor  ansambluri  de  măsuri  în  etapele  de  planificare. 10/1995. prezentul normativ cuprinde atât prevederi comune tuturor  clădirilor. echipamente şi dotări corespunzătoare;  ­  condiţiile de microclimat şi igiena;  ­  protecţia faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul staţionării în  incinta creşelor. proiectare. CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR PENTRU CREŞE ŞI  CREŞE SPECIALE CONFORM LEGII 10/1995  GENERALITĂŢI  ­ Conform prevederilor Legii nr.

3. acesta va fi întocmit prin  grija beneficiarului.  evaluarea  efortului  financiar. defineşte "deformaţii de mărime inadmisibilă”.  a) Acţiunile şi alte efecte care pot provoca eforturi unitare.  Planul  de  remediere  al  situaţiei  va  propune  soluţii  tehnice  de  remediere.  defineşte  "prăbuşirea".  sau  care  antrenează  o  reducere  importantă  a  durabilităţii acesteia. fundaţii  indirecte. vibraţii);  ­ excepţionale cu probabilitate redusă de apariţie cauzate de fenomene naturale (inundaţii.  cutremure) sau accidente tehnice (explozii. vânt. etc.  În cazul în care construcţia unei creşe s­a executat şi pus în funcţiune fără a exista un plan  de protecţie antiseismică pe ansamblu al echipamentelor şi instalaţiei.  sau  a  unei  părţi  a  acesteia.1. ziduri de sprijin. în aceleaşi condiţii ca şi în cazul  clădirilor noi.2. deformaţii sau o degradare a  clădirii  în  timpul  execuţiei  sau  utilizării  formează  "încărcări  susceptibile  ce  acţionează  asupra  clădirii".  zăpadă.  a  termenelor  posibile  de  realizare  propuse  sau  va  accepta  situaţia  existentă  care va trebui însuşită de beneficiar.);  *  suprastructura (elemente portante verticale şi orizontale);  * elemente nestructurale de închidere;  * elemente nestructurale de compartimentare;  *  instalaţii diverse aferente clădirii;  * echipamente electromecanice aferente clădirii;  ­  Cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" poate fi satisfăcută numai daca nu se produc erori  umane grave în fazele de:  *  proiectare;  *  execuţie;  *  utilizare a clădirii;  *  nu intervin situaţii de solicitare care nu au  fost avute în vedere la proiectare.l.l.  ­  Cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" se referă la toate părţille componente ale clădirii.  utile. .  o  încărcare  excepţională  sau  o  consecinţă  a  unei  erori  umane  care  ar  fi  putut  fi  evitate  sau  limitate. care se definesc în conformitate STAS 10100/0. etc).Clădirile pentru creşe vor fi proiectate şi realizate astfel încât să satisfacă cerinţa  de "rezistenţă şi stabilitate ".V.  ce  atrage  anularea  ipotezelor  făcute  pentru  determinarea  stabilităţii. provocate de evenimente accidentale cum sunt o explozie. proiectantul  va stabili  gradul de risc pe care îl comportă.  d) Avariile suferite de clădire. Semnificaţia termenilor utilizaţi în definirea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate.  b)  Una  din  diferitele  forme  de  cedare  pentru  care  se  definesc  stările  limită. defineşte "avarii rezultând din evenimente accidentale tehnice".l.  Pe  baza  planului  de  protecţie  antiseismică  şi  a  analizei  funcţionale  a  ansamblului  instalaţiilor si echipamentelor. de către un proiectant de specialitate atestat.  rezistenţa  mecanică  sau  aptitudinea  de  exploatare  a  clădirii  sau  a  unei  parţi  a  acesteia.  Acţiunile pot fi:  ­  cu  caracter  permanent  şi  temporar  de  lungă  durată  (încărcări  gravitaţionale. modul  existent  de  realizare  a  instalaţiilor  şi  echipamentelor  şi  va  propune  beneficiarului  un  plan  de  remediere a situaţiei. şi  anume:  * teren de fundare;  *  infrastructura (fundaţii directe.  c)  Deformarea  sau  fisurarea  clădirii.  Verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" se face în general în raport cu  stările limită.  V. incendii.

 clădirile creşelor trebuie să răspundă unor performanţe  structurale  precum  şi  eventualelor  efecte  psihologice  produse  de  comportarea  structurii  sub  încărcări. Rigiditate  Rigiditatea unei clădiri presupune:  ­  limitarea deplasărilor şi deformaţiilor produse de acţiuni statice. Performanţe corespunzătoare cerinţei de rezistenţă şi stabilitate  Pentru a fi apte pentru utilizare.1.1. în varianta finală şi de a­1 ataşa la cartea tehnică  a  construcţiei.1.  V. 1. evaluarea nivelului de protecţie  actual. rotiri fără reducerea capacităţii de rezistenţă ­  în  cazul  acţiunilor  statice  ­  şi  fără  pierderea  capacităţii  de  absorbţie  a  energiei  ­  în  cazul  acţiunilor dinamice.1.  V. în cazul elementelor de beton.2. .4.  Acţiunea  de  reducere  a  riscului  seismic  al  creşelor  existente  va  trebui  să  cuprindă  conform Ordonanţei nr. Durabilitate  Durabilitatea unei clădiri se referă la:  *    satisfacerea  exigenţelor  de  performanţă  de  la  V. Stabilitate  Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din:  *  deplasarea de ansamblu (de corp rigid);  *  efectele de ordinul II. dinamice.  stabilitatea şi  ductibilitatea  structurii şi a elementelor componente.  Aceste exigenţe se referă la:  a) Siguranţa structurală;  b) Funcţionalitatea structurii în raport cu destinaţia ei;  c)  Durabilitatea  necesară  a  construcţiei  în  raport  cu  durata  ei  de  viaţă:  Exigenţele  de  siguranţă structurală au în vedere evitarea căderii unor elemente de construcţii sau a structurii în  ansamblu care ar pune în pericol viaţa sau sănătatea copiilor şi integritatea unor bunuri materiale  sau culturale.1.  Siguranţa  structurală  implică  performanţa  privind  rezistenţa. aşa cum acestea rezultă din proprietăţile  geometrice şi mecanice ale materialelor şi terenului de fundare. chimice şi biologice. seismice;  ­  limitarea fisurării.1  ­  V.1.1.3.2 .  planul  de  protecţie  antiseismică a  instalaţiilor.  V.  Rezistenţa  unei  clădiri  se  refera  la  excluderea  oricăror  avarii  provenite  din  eforturile interioare într­o secţiune sau într­un element. inclusiv din efectul degradării in  timp a acestor proprietăţi. inclusiv cele seismice ­).  *  flambajul sau valoarea unor elemente componente.  V.  pe  toată  durata  de  exploatare a clădirii;  *    limitarea  deteriorării  premature  a  materialelor  şi  pârtilor  de  construcţie  datorită  proceselor fizice.Beneficiarul  are  obligaţia  de  a  reface  împreuna  cu  proiectantul.2.Ductibilitatea  Ductibilitatea unei clădiri presupune aptitudinea de deformare postelastică a elementelor  şi subansamblelor structurale (deformaţii specifice. propunerea deciziei de eventuală intervenţie şi intervenţia propriu­zisă.5.  V.4.2.2. 20/1994 şi a Normativului P 100­1992.1.2.  V.2. beton armat şi beton precomprimat.2.2. echipamentelor. datorate deformabilităţii structurii în ansamblu.

1.  etanşeitate. care să  conducă la consecinţe disproporţionate faţă de cauza iniţială.  V.  care  vor  indica  lucrările  de  întreţinere  şi  reparaţii  în  timpul  exploatării  (protecţie  împotriva  coroziunii.  ­  în  timpul  execuţiei  este  necesar  să  se  efectueze  inspecţii  periodice.  V. avariile grave pot fi evitate cu menţinerea probabilităţii la un nivel acceptabil.3.4. calitatea execuţiei şi executarea lucrărilor de  întreţinere necesare;  ­  proprietăţile.  influenţele mediului natural;  3. de stabilitate. diferenţiat după natura cerinţelor şi cu acceptarea producerii unor eventuale axării  locale.  proprietăţile terenului de fundare;  5.Asigurarea  durabilităţii  implica  măsuri  de  protecţie  la  acţiunile  agenţilor  fizici.  În raport cu starea limită.2.  V. etc.  chimici şi biologici din mediul înconjurător natural şi de exploatare.  În  cazul  în  care  metodele  de  calcul  prevăzute  se  dovedesc  insuficiente.  1. si anume:  ­ stări limita ultime (se refera la   performante.  V. 1. structurile se proiectează şi se execută cu un grad de asigurare  corespunzător.  În cadrul acestei verificări intervin următorii factori:  1.  ­ stări  limita  la  exploatarea  normala  (se  refera la performante  de rigiditate).4.  Desfăşurarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor se va face pe baza reglementarilor tehnice  specifice. performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie.3.V. cu STAS 10100/01.)  În general.1. Respectarea cerinţei se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la:  ­  concepţia generală şi de detaliu a clădirii.  acţiunile agenţilor mecanici;  2.  geometria structurii în ansamblu;  6.  Modelele  de  calcul  vor  fi  suficient  de  precise  pentru  a  estima  comportarea  clădirii  în  ansamblu cât şi a parţilor sale componente.3.3. rezistenta si ductibilitate). .  metodele de calcul.1 Verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenta si stabilitate” se face.1 Factori ce intervin la verificarea satisfacerii cerinţei de „REZISTENŢĂ ŞI  STABILITATE" pe baza conceptului de stări limită.3. 1. care se definesc in conformitate.  prin respectarea nivelelor de performanţă prevăzute pentru proiectare.  verificarea  satisfacerii  cerinţei  de  "rezistenţă  şi  stabilitate”  se  poate  face  şi  prin  încercări.  proprietăţile materialului;  4.3.5.  V.) nu trebuie să provoace degradări în lanţ. 1. in raport cu  stările limita. Verificarea satisfacerii de "rezistenta si stabilitate” pe baza conceptului de stare  limita  ­  presupune  stabilirea  unor  modele  de  calcul  ce  includ  toţi  factorii  susceptibili  de  a  interveni.1. Principii şi metode pentru verificarea satisfacerii cerinţei de "REZISTENŢĂ  ŞI STABILITATE"  V. etc.  Aceste cerniţe sunt:  ­ structura în ansamblu cât şi părţile ei  componente nu trebuie să se prăbuşească sau să  sufere avarii importante în timpul execuţiei şi pe durata exploatării normale;  ­ accidentele în exploatare (explozii.3.

  Acţiunea variaţiilor de temperatura este definită de STAS 10101/23.  Pentru  alte  materiale  de  construcţii  tradiţionale  (sticlă.1 .  cazane  de  încalzire.  V.Caracteristicile  fizico­mecanice  ale  pământului  se  stabilesc  conform  prevederilor standardizate (STAS 1243).4.1.4.1.)  valorile  caracteristice sunt prevăzute în standardele produselor respective.1. Proprietăţile materialelor  Caracteristicile de rezistenţă.1.4.4.  valorile  caracteristice  se  vor  stabili prin agremente tehnice.1.4.  Valorile  normate  ale  încărcărilor  utile  sunt  conform  STAS  10101/2A1.2.);  ­ greutatea pereţilor despărţitori.  Încărcările datorate procesului de exploatare se determină conform STAS 10101/2.  ipsos.2. conform STAS 10101/01.4. lemn).  Evaluarea  efectelor  acţiunii  temperaturii  exterioare  şi  a  variaţiilor  de  temperatură  exterioare în calculul construcţiei creşelor sunt reglementate prin STAS 10101 23A. rigiditate.Proprietăţile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologică­tehnică  şi  geotehnică în  conformitate  cu prevederile  STAS 1242/1.3.3.  Încercările permanente se evaluează conform STAS 10101/1.  piatră. cap.  Determinarea  încărcărilor  corespunzătoare acţiunii  vântului  se  face  potrivit  prevederilor  STAS 10101/20. cap. .4.1.  V.5.3.  Determinarea  încărcărilor  corespunzătoare  acţiunii  zăpezii  se  face  conform prevederilor  STAS 10101/21.  etc.  etc. Influenţa mediului natural  Calculul  structurilor  la  acţiunea  seismică  se  face  în  conformitate  cu  prevederile  Normativului P100. inerţie şi absorbţie de energie pentru materialele  de construcţie.  Valorile normale nu ţin seama de:  ­ efectele dinamice produse în timpul exploatării;  ­ greutatea datorată unor obiecte grele (mobilier);  ­  încărcări  date  de  utilaje  speciale  ale  clădirilor  (vase  expansiune.1. zidărie.4.  V.  V.  coeficienţii de siguranţă pentru  materiale  şi valorile de  calcul ale rezistenţelor materialelor de construcţii se vor stabili în conformitate cu reglementările  tehnice corespunzătoare (beton.Valorile  normate  şi  valorile  de  calcul  ale  caracteristicilor  geotehnice  ale  terenurilor  de  fundare  se  stabilesc  conform  reglementarilor  tehnice  prevăzute  pentru  diferite  tipuri de pământuri (STAS 3300/1/2/). eliberate de laboratoare abilitate.4.  şi  cu  celelalte  reglementări  tehnice  specifice.4.2.4.V.4. sunt definite în STAS 10100 0.  Ele  reprezintă  valori maxime în condiţii normale de exploatare. Acţiunile agenţilor mecanici  Clasificarea şi gruparea agenţilor mecanici pentru calculul clădirilor creşei se face ca şi în  cazul clădirilor de locuit.  V.1.4.  V.1.3. Proprietăţile terenului de fundare  V.4.  V.Valorile  caracteristice.1.  Pentru  materialele  de  construcţii  ce  nu  sunt  standardizate.1.Proprietăţile de rezistenţă şi de deformaţie ale materialelor se definesc conform  principiilor prevăzute în standardul de verificare a siguranţei construcţiilor. oţel.

  V.6.  V.4.5.  V.3.  Pentru  elementele  de  structură  din  lemn. indiferent  de  natura  materialelor  din  care  sunt  executate  acestea.1.2  V. Metodele de calcul  V.1.Nivelele  de  performanţă  seismică  al  clădirilor  pentru  creşe.6.6.3.  V.1.6.a otel şi zidărie precum  şi pentru terenul de fundare.Pentru  clădirile  ce  adăpostesc  creşele. Criterii (parametrii) şi nivele de performanţă corespunzătoare cerinţei de  rezistenţă şi stabilitate  V.  V.5.  V.  gruparea  încărcărilor  se  face  conform  STAS  763.2.1.  Pentru  calculul  clădirilor  cu  pereţi  structurali  în  afara  principiilor  generale  incluse.Nivelurile de performanţă asociate satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate  sunt cele corespunzătoare din clasa de importanţă III conform STAS 10100/0.1.l. si beton precomprimat;  ­ STAS 10108/0 ­ pentru oţel  ­STAS 10104 ­ pentru zidărie  ­ STAS 8316 ­ pentru terenul de fundare  Grupările  de  incarcari  sunt  stabilite  prin  STAS  10101/0  ­  pentru  metodele  de  calcul  bazate pe conceptul de stare limită.Metodele de calcul pentru elementele de structură din b.  în  standardele  menţionate  mai  sus.1.1.1.l.1.  V.1. cu excepţia elementelor şarpantei pentru care gruparea încărcărilor se face conform STAS  856.4.5.5.4. calculul şi executarea structurilor din zidărie;  P85 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de  beton.  se  vor  încadra  în  sistemul  de  toleranţă  stabilit prin STAS 8600.6.4.1.a.  criteriile  şi  nivelele  de  performanţă  în  domeniul deformaţiilor se vor încadra în cele pentru clădiri de locuit.5.  V.  Pentru  pereţii  interiori  neportanţi.  se  va  ţine  seama  şi  de  prevederile  următoarelor  reglementari tehnice. Geometria structurii în ansamblu  Caracteristicile geometrice ale elementelor de construcţii sau ale construcţiilor.4. Metodele de calcul sunt bazate pe conceptul de stare limită.5.V.Metoda  de  calcul  pentru  elementele  de  structură  din  lemn.2.4.  Pentru  clădirile  creşelor  se  folosesc  aceleaşi  metode  de  calcule  ca  şi  pentru  celelalte construcţii civile şi industriale.1.  P2 ­ Normativ privind alcătuirea.4.5. Pentru calculul seismic al clădirilor creşelor se vor utiliza metodele prevăzute  în Normativul P 100.6.  verificarea  cerinţei  de  rezistenţă  şi  stabilitate se face cu criteriile sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate clădirile civile  şi industriale şi în special cu criteriile specifice din prezenta reglementare. cap.6.  Principiile de baza ale metodelor de calcul sunt date de:  ­ STAS 10107/0 ­ pentru b. .4.4.  în  conformitate  cu  prevederile Normativului P100 este cel corespunzător clasei II de importanţă pentru coeficientul  de importanţă = 1.  se  bazează  pe  conceptul de rezistenţă admisibilă conform STAS 856.  Proiectarea antiseismică a instalaţiilor şi echipamentelor din clădirile creşelor se va face  cu respectarea principiilor generale din Normativul P 100.

1  .2. iar pardoselile şi finisajele de pe căile de evacuare.  V. 1.  din  proiectare.  se va urmări ca uşile încăperilor şi cele de evacuare din clădire sa fie astfel proiectate încât să nu  se blocheze. în clădire independentă.  Prevederea  de  goluri  în  elementele  nestructurale  se  va  face  numai  în  poziţiile  şi  cu  dimensiunile prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.4.V. vor fi amplasate de regulă grupat.5.  în  limitele  eforturilor  unitare  de  calcul  ale  terenului  şi  ale deformaţiilor  compatibile  cu  condiţiile de exploatare normală a clădirilor.  care  include  fundaţiile  şi  subsolul.  V.1.6. fisurile.Infrastructura  a)  Infrastructura  construcţiilor  pentru  creşe.  placa pardoselii subsolului şi planşeul peste subsol.  se  are  în vedere  asigurarea ancorării elementelor de structură de rezistenţă pentru menţinerea stabilităţii. etc.Elementele  nestructurale  exterioare (calcane.  pereţi exteriori) se va opta pentru una din următoarele soluţii:  a)  alcătuirea  lor  ca  elemente  structurale  (dimensionate  în  consecinţă)  ce  fac  parte  integrantă din sistemul structural;  b) în cazul  structurilor  flexibile  să  se dispună  între structura de  rezistenţă  şi elementele  nestructurale.  Rezervoarele pentru alimentarea cu apă se vor monta de regulă. Reguli de proiectare  Pentru clădirile creşelor.  V.1.)  vor  fi  ancorate  de  structura  şi  dimensionate  astfel  încât  sub  acţiunea foiţelor seismice.  etc.  coşuri  de  fum.3.  Punctele  termice.6.  în  categorii seismice conform capitolului 10 din Normativul P100.1.  timpane.  referitoare  la  protecţia  antiseismică a elementelor nestructurale şi a instalaţiilor.6. legături care să permită deplasări relative libere;  c) solidarizarea elementelor de compartimentare şi de închidere cu structura de rezistenţă  şi dimensionarea rigidităţii acesteia. Alcătuirea de detalii a structurilor  V.  va  constitui  un  sistem  spaţial  capabil  să  transmită  la  teren  încărcările  verticale  şi  orizontale  de  calcul.În  proiectarea  elementelor  de  compartimentare  şi  închidere  (pereţi  despărţitori.  Se prevede obligatoriu  în  cazul  terenurilor  slabe. se  vor face  numai  la subsol sau la  etajele inferioare. apărute în  urma oscilaţiilor seismice în elementele de separaţie şi de închidere să fie limitate.  parapeţi.1.1. Pentru a se asigura evacuarea în siguranţă a clădirii în cazul unui cutremur sever. prin eventuala avarie a lor să nu  blocheze circulaţia persoanelor.  Infrastructura  se  va  concepe  ca  o  cutie  rigidă  alcătuită  din  fundaţii.  V.  trebuie  să  reziste  la  eventualele  situaţii  speciale  care  pot  sa  apară  în  timpul  exploatării normale sau în timpul seismului.  centralele termice.  Centralele de ventilaţie şi de condiţionare a aerului se vor amplasa de regulă.  V. să­si menţină integritatea fizică şi să nu provoace prin cădere pierderi  de vieţi omeneşti sau răniri de persoane în exteriorul clădirii.  V.6. unde deplasările relative ale tronsoanelor adiacente sunt mici.  elemente  decorative.  atice. astfel încât deformaţiile post­elastice.1.  Traversările conductelor peste rosturile  antiseismice.1. regulile de proiectare sunt cele valabile pentru clădirile civile şi  industriale  la  care  se  adaugă  prevederile  din  prezentul  capitol.1.6.6.  Instalaţiile  şi  echipamentele  se  vor  încadra  de  la  inceput.1. sensibile  la  umezire  sau  contract  şi  în  zonele seismice A ­ C.  posturile  de  transformare  şi  staţiile  de  pompare  ce  deservesc clădirile creşelor. .  La  verificare.  la  acţiunea  seismică  a  elementelor  de  construcţie  interioare  nestructurale  pentru  care  nu  se  urmăreşte  păstrarea  integrităţii după  cutremur.  pereţii  subsolului.  Legăturile  (ancorajele)  instalaţiilor  şi  echipamentelor  cu  elementele  de  construcţie  de  care  sunt  fixate.5. în exteriorul clădirii.6.6. în subsolul  clădirii.

 epuismente.  P 70 sau C 160 (piloţi ­ în cazul fundaţiilor indirecte). teren cu tasari mari).b)  Proiectarea  infrastructurilor  pentru  creşe  se  va  face  numai  pe  baza  unui  studiu  geotehnic întocmit de o unitate de specialitate atestată.  ­ se va asigura transmiterea cât mai uniforma a încărcărilor la teren;  ­ nu  se va depaşi capacitatea portantă a  terenului în nici o zonă a fundaţiei;  ­ adâncimea de fundare să fie cel puţin limita de inghet;  ­  să se asigure protecţia armaturii şi betonului contra factorilor agresivi din sol;  ­  prevederea rosturilor de tasare între fundaţii este recomandată numai daca tronsoanele  rezultate au suprafaţa mai mare de 500 mp la nivelul terenului. etc.  pietrişuri  compacte. legată cu stâlpi;  ­  subsolul rigid va fi alcătuit din perete de b. după caz.  teren mlăştinos.  ­  pentru  structurile  în  cadre  fără  subsol. după caz. construcţia  va fi plasată integral pe una din părţile omogene. vibrar.  stâlpii  fiind  plasaţi  la  intersecţiile  pereţilor  cel  puţin  în  50%  din  cazuri  (în  acest  caz.  Pereţii  subsolului  se  vor  dispune  obligatoriu  în  prelungirea  diafragmelor  suprastructurii. prevederile de alcătuire generală şi detaliere constructivă din normativele P 7.  toate  fundaţiile  stâlpilor  vor  fi  legate  printr­o  reţea bidirecţionată de grinzi de fundaţie.  e)  Subsolul trebuie să asigure:  ­ conlucrarea perfectă între fundaţii şi suprastructură;  ­  amplasarea  în  condiţii  de  securitate  a  echipamentelor  instalaţiilor  şi  a  utilajelor  ce  se  pretează amplasării în subsol;  ­ protecţia împotriva apelor subterane sau de suprafaţa prin realizarea unor hidroizolaţii  corespunzătoare;  ­  comportarea  corespunzătoare  a  structurii  la  acţiunea  seismică;  transmiterea  cât  mai  uniformă a încărcaţilor la fundaţii;  f) Materiale şi soluţii constructive:  ­  fundaţiile  vor  fi  prevazute  din  beton  simplu  şi/sau  beton  armat  sau  alte  materiale  impuse prin cerinţe deosebite:  ­  pentru clădirile cu structura în cadre si cu subsol se vor prevedea fundaţii continue sub  pereţii  subsolului. Reţeaua de grinzi de fundaţie poate fi redusă la 50%  din numărul stâlpilor în cazul construcţiilor amplasate în zonele de intensitate seismică D­F sau  în  cazul  construcţiilor  fundate  pe  teren  foarte  bun  (teren  stâncos.  c)  Prin proiectare se vor lua masuri necesare.  poziţia  şi  dimensiunile  golurilor  nu  vor  reduce  ca  măsura  importantă  rigiditatea  şi  rezistenţa pereţilor de subsol). consolidare. pentru:  ­ stabilizare. teren inundabil.  ­  infrastructura rigidă reazemă obligatoriu pe fundaţii continue sau radiere;  ­  în  cazul  în  care  construcţiile  sunt  amplasate  pe  terenuri  dificile  de  fundare  se  vor  respecta. nisipuri lichefiabile.);  ­drenare. colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă sau pluviale. pe contur şi în interior pentru rigidizare şi  compartimentare.  d)  Fundaţiile  vor    trebui  proiectate  şi  executate  astfel  încât  să  respecte  următoarele  exigenţe:  ­fundarea  se  va  face  pe  straturi  de  teren  compacte  şi  omogene;  de  regulă  nivelul  de  fundare va fi uniform pe toata suprafaţa clădirii. terasamente;  ­aducerea  caracteristicilor  de  rezistenţă  şi  deformabilitate  ale  terenului  la  nivelul  cerinţelor (compactare.  Încă de la întocmirea temei se va evita amplasarea în zone cu teren instabil (mâluri. silicatizare.  În cazul în care amplasamentul prezintă discontinuităţi de structură a solului. . râpe.a.  etc);  în  aceste  cazuri  este  obligatorie  prevederea  grinzilor  de  fundaţie  (socluri  armate)  pe  conturul  clădirii şi realizarea la nivelul pardoselii parterului a unei plăci din b.a.

6.  rigiditate  şi  ductilitate;  ­  să  fie  apte  să  preia  eforturile  suplimentare  generate  de  o  eventuala  cedare  a  altor  elemente structurale (grinzi.1. Stâlpi  a)  Stâlpii  trebuie  să  fie  proiectaţi  astfel  încât.6.3.  astfel  încât. etc.  prin  dirijarea  producerii  articulaţiilor  elastice cu prioritate în grinzi şi în secţiunile de la baza pereţilor structurali. grinzile trebuie să se plastifice  înaintea elementelor verticale adiacente;  ­ în cazul cedării accidentale a unei grinzi să nu se producă prăbuşirea cladirii sau a unei  părţi importante din ea;  ­  defornaţiile  grinzilor  să  fie  limitate  la  valori  acceptabile  pentru  a  nu  se  produce  distrugerea  sau  avarierea  semnificativă  a  elemenlelor  nestructurale  şi/sau  a  echipamentelor  şi  instalaţiilor adiacente;  ­  înzestrarea grinzilor cu capacităţi corespunzătoare de ductilitate.) situate în vecinătate;  ­  eforturile  suplimentare  care  apar  în  cazul  depăşirii  accidentale  a  caracteristicilor  de  rezistenţă ale unei grinzi să poată fi preluate de elementele structurale adiacente;  ­  în  cazul  apariţiei  unor  eforturi  mari  din  cutremur  trebuie  să  constituie  elemente  structurale în care se produc plastificari cu prioritate înainte ca acestea să ia naştere în elementele  verticale pe care ele reazemă; pe măsura ce eforturile se măresc.  sub  acţiunea  încărcărilor  din  grupările  fundamentale şi speciale:  ­  să  fie  încastrate  cu  caracteristici  suficiente  de  rezistenţă.5. zone de placă.73 1/1991.  V.2. .  b) La dimensionare se vor avea în vedere şi următoarele condiţii:  ­  asigurarea  unei  rigidităţi  suficiente  pentru  satisfacerea  prevederilor  care  limitează  deformatiile provocate de seisme;  ­  limitarea la valori corespunzătoare eforturile axiale de compresiune.  stabilitate.5. Grinzi  Grinzile  trebuie  să  fie  proiectate.  stabilitate.  Prin  proiect  se  va  justifica  alegerea  soluţiei  de  fundare  (consolidarea  terenului  sau  fundare indirectă).1. pentru asigurarea  unui răspuns ductil al stâlpului solicitat de  încărcări seismice;  ­  protecţia  stâlpilor  împotriva  inducerii  în  ei  de  către  acţiuni  seismice  de  intensitate  ridicată  a  unor  deformaţii  mari  în  domeniul  post­elastic.  sub  acţiunea  încărcărilor  din  grupările  fundamentale şi speciale:  ­  să  fie  înzestraţi  cu  caracteristici  suficiente  de  rezistenţă.Pentru  fundaţiile  când  sunt  necesare  lucrări  de  îmbunatăţire  a  terenului.  rigiditate  şi  ductilitate;  ­  să  fie  capabili  să  preia  eforturile  suplimentare  care  apar  ca  urmare  a  cedării  unui  element structural (altor clemente structurale) situat în vecinatate;  ­  eforturile  suplimentare  care  apar  în  cazul  depăşirii  accidentale  a  caracteristicilor  de  rezistenţă ale unui stâlp să poată fi preluate de elementele structurale adiacente;  ­  în cazul cedării accidentale a unui stâlp să nu se producă prăbuşirea clădirii sau a unei  părţi importante din ea;  ­  deformatiile  lor  să  fie  limitate  pentru  a  nu  se  produce  distrugerea  sau  avarierea  semnificativă a elementele: nestructurale şi/sau a echipamentelor şi instalaţiilor adiacente.  V.  acestea  vor  fi  realizate numai pe baza unui proiect verificat conform prevederilor HGR nr.

5.  rigiditate  şi  ductilitate;  ­  să  preia  în  condiţii  favorabile  întreaga  încărcare  seismică  orizontală  care  acţionează  structura sau o parte semnificativă din ea. evitarea producerii de striviri locale ale  acestora  din interacţiunea lor cu stâlpii şi grinzile adiacente.  împreuna  cu  grinzile  şi  centurile.V.6.  pentru  a  micşora  probabilitatea cedărilor casante provocate de acţiunea forţei tăietoare;  *  să se dispună pereţi structurali pe contur sau în colţuri.  trebuie  să  constituie  elemente  de  mare  rigiditate în planul lor. pentru realizarea unei rigidităţi  corespunzatoare la torsiunea generală;  ­  evitarea producerii fenomenului de pierderea stabilităţii laterale (valoare);  ­  dirijarea  producerii  de  deformaţii  plastice  sub  acţiunea  încărcărilor  seismice  de  mare  intensitate  în zone ale pereţilor prestabilite prin proiect  în acord cu mecanismele  structurale de  plastificare dorite;  ­ în cazul pereţilor structurali de zidărie.  şi  în  primul  rând  cu  cele  seismice.  stabilitate.  respectiv. stabilitate.  b)  La dimensionarea pereţilor se va ţine seama şi de următoarele condiţii:  ­  numărul.  se  face  precizarea  ca  plăcile.  V. încât:  *  să se obţină caracteristici  suficiente de rigiditate ale ansamblului structural. forma şi dimensiunile secţiunilor transversale ale pereţilor. sub actiunea încărcărilor din grupările  fundamentale şi speciale:  ­  să  fie  înzestraţi  cu  caracteristici  suficiente  de  rezistenţă. inclusiv eforturile suplimentare generale de torsiune de  ansamblu a clădirii;  ­  să  asigure  întregului  ansamblu  structural  caracteristici  de  rigiditate  suficiente  pentru  satisfacerea condiţiilor de deformabilitate impuse;  ­  să  poată  prelua  eforturile  suplimentare  care  apar  ca  urmare  a  cedării  altor  elemente  structurale situate in vecinătatea lor;  ­  în  cazul  cedării  accidentale  a  unui  perete  structural  să nu  se  producă  avarierea  gravă  sau prăbuşirea clădirii sau a unei parţi importante din ea. rigiditate  şi ductilitate atât  faţă  de  încărcările  verticale  care  acţionează  normal  pe  planul  lor  cât  şi  faţă  de  încărcările  orizontale;  în  legătură  cu  încărcările  orizontale. Pereţi structurali  a)  Pereţii structurali trebuie proiectaţi astfel încât. Plăci  Plăcile trebuie proiectate astfel încât sub acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale  şi speciale:  ­  să posede caracteristici suficiente de rezistenţă. precum şi poziţiile  lor în plan vor fi astfel proiectate.1.6. cu valori  apropiate de cele 2 direcţii principale ale structurii;  *    să  se  limiteze  intensitatea  eforturilor  unitare  axiale  normale  şi  de  lunecare.  şi  termică  a  spaţiilor utilizate.  încărcările  verticale  şi  orizontale  la  elementele  structurale pe care reazemă (grinzi.  pentru  a  obţine  un  răspuns  seismic  ductil  al  peretelui  în  cauză  şi.l . .4. stâlpi şi pereţi structurali;  ­  să  poată  prelua  eforturile  suplimentare  generate  de  cedarea  unui  element  structural  (altor elemente structurale) adiacente:  ­  în cazul  cedării accidentale a unei zone de placă să  nu se producă prăbuşirea clădirii  sau a unei părţi importante din ea:  ­  să  asigure  la  nivelul  normal  protecţia  fonică. cu rol determinant în mobilizarea elementelor structurale (pereţi şi stâlpi)  la  preluarea  acestor  încărcări  şi  în  redistributia  eforturilor  între  elementele  verticale  suprasolicitate şi cele mai puţin încărcate;  ­  să  transmită  în  condiţii  avantajoase.5.5.  şi  atunci  când  este  cazul.

 preluarea şi transmiterea la elementele de reazem  a  încărcărilor acoperişurilor;  ­  să fie înzestrate cu caracteristici suficiente de rezistenţă.) la presiunile care pot apărea în  interiorul instalaţiilor în timpul exploatării.l. în condiţii  favorabile. Rezistenţa la presiunea fluidelor (agenţi termici)  ­  Se  defineşte  ca  fiind  rezistenţa  mecanică  a  elementelor  componente  ale  instalaţiilor  (conducte. maxim  admisă. care  trebuie  sa  le  îndeplinească  instalaţiile  astfel  încât  să  beneficieze  în  exploatare  de  rezistenţa  la  solicitări  mecanice  şi  termice  concomitent  cu  funcţionarea  lor  conform  regimurilor  de  lucru  pentru care au fost proiectate.6.  V. corpuri şi baterii de încălzire sau răcire. modificarea  dimensiunilor secţiunii canalului.  ­  Valorile prescrise pentru presiunea limită sunt de 2 x Ps.l. Şarpante  Şarpantele trebuie să satisfacă următoarele exigenţe:  ­  să asigure. indiferent de variaţia factorilor exteriori instalaţiei (climatici.l.  stabilite  prin  proiect.) cât şi neetanşeităţi ale acestora atât pe partea curată (aer  tratat) cât şi pe cea murdară (aer viciat).6. grad  de utilizare a spaţiilor deservite.  în care Ps este presiunea de serviciu din instalaţie.  Criteriul de performanţă este reprezentat de valoarea presiunii limită a fluidelor.(B).2 Rezistenţa la presiunea aerului  ­  Se defineşte ca fiind rezistenţa mecanică a elementelor componente traseelor de aer ale  instalaţiilor de ventilare la presiunile care pot apărea în interiorul acestora în timpul exploatării;  ­  Criteriul de performanţă este reprezentat de presiunea limita a aerului.);  ­  Valorile  prescrise  pentru  presiunea  limită  corespund  nivelurilor  de  presiune  de  încercare stabilite.V. instalaţiile şi elementele lor componente vor beneficia de performanţe  corespunzătoare. maxim admisă. armături. etc);  ­ În ansamblul lor.l . tipul şi caracteristicile elementelor de instalaţii precum şi modul de  control vor fi în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.  materializate  prin  execuţie.  care  nu  produce  deteriorări ale  elementelor instalaţiei  (deformaţii permanente.  rupturi.  V.l.5. etc.(B).(B) lnstalaţii  ­  Cerinţele analizate respectă conţinutul ghidurilor de performanţă pentru diverse tipuri  de instalaţii şi constituie o completare şi adaptare a acestora pentru condiţiile specifice creşelor;  ­  Cerinţa de rezistenţă  şi stabilitate defineşte  şi specifică criteriile de performanţă. în mbar.  care nu produce deteriorări ale elementelor componente traseelor de aer (deformaţii. stabilitate şi rigiditate;  ­ în cazul căderii accidentale a unor elemente/parţi de şarpantă să nu se producă avarierea  sau prăbuşirea clădirii sau a unei părţi importante din ea;  ­  să  permită  circulaţia  şi  accesul  uşor  pentru  reparaţii  în  cazul  în  care  acestea  sunt  necesare.  urmărite  şi  menţinute  prin  exploatare.  V. .  etc. în funcţie de presiunile nominale ale respectivelor elemente de instalaţii;  ­  Ţinerea  sub  control  a  valorii  presiunii  in  instalaţii  se  va  realiza  prin  intermediul  dispozitivelor de limitare a presiunii ale căror caracteristici sunt garantate de producători;  ­ Elementele de instalaţie avute în vedere sunt:  *  supape de siguranţe;  * robinete de închidere cu 3 căi (cu descărcare);  * conducte de siguranţă cu eventuale armaturi specifice;  Poziţia de amplasare. dar nu mai puţin de 10 mbar. etc.

­  Echipamentele  utilizate  în  instalaţiile  de  ventilare  vor  fi  garantate  de  producător  din  punct  de  vedere  al  îndeplinirii  cerinţelor  specifice  nivelului  de  presiune  (deteriorări  şi  etanşeităţi).  Se materializează prin:  *  rezistenţă la încovoiere între suporturi.1.017 mm/m C  *  materiale plastice 0.  V.  Sistemele  de  filtrare  vor  fi  dotate  cu  manometre  diferenţiale  pentru  supravegherea  nivelului de colmatare al acestora în limitele funcţionale admise. pierderi de etanşeitate.  ­  Domeniul  de  utilizare  pentru  materialele  elementelor  de  instalaţii  va  fi  compatibil  cu  regimul  de  temperatură  şi  presiune  al  instalaţiei  (ta  <  t.(B).  V.  ­  Se vor considera următoarele dilatări lineare:  *  oţel 0. armături.1. îmbinări de etanşare) la temperaturile ce pot apărea în interiorul instalaţiei  în timpul exploatării.1.  unde  t  ­  temperatura  garantată  de  producător). maxim admise.  ­  Zona  de  instalaţii. Rezistenţa la variaţii de temperatură  ­ Se defineşte ca rezistenţa mecanică a conductelor. etc);  ­  Valorile prescrise pentru temperaturile limită. se determină astfel:  ta = Td + 20 o C  in care:  Td ­ temperatura maximă de regim pentru fiecare tip de agent termic. tubulaturi metalice şi echipamentele  lor  aferente  instalaţiilor de  încălzire  şi tratare  a  aerului  la variaţii de  temperatură la  care  pot  fi  supuse în timpul exploatării;  ­  Criteriul de performanţă este dat de posibilităţile de preluare a dilatarii termice de către  reţelele  de  conducte  şi  tubulatura  prin  compensare  naturală  (configuraţia  reţelelor)  sau  prin  compensatori de dilatare.1 ­ 0.  arderea  materialului sau pierderea capacităţii de rezistenţă.  maxim  admisă.(B).(B).  care  nu  produce  deteriorări  ale  elementelor  instalaţiei  (deformaţii  permanente.  ­  Rezistenta  mecanica  a  elementelor  instalaţiei  este  verificata  sub  efectul  combinat  al  presiunii aerului si al eforturilor exterioare care pot fi aplicate in utilizare.2 mm/m C  ­  Trecerile  elementelor  de  conducte  prin  pereţi  şi  planşee  se  vor  realiza  numai  cu  mansoane de protecţie şi etanşările corespunzătoare;  ­  Verificarea  îndeplinirii  criteriului  de  performanta  se  va  face  simultan  cu  realizarea  cerinţelor impuse de rezistenţa la presiune (deteriorări şi etanşeitate). Rezistenţa la eforturi în exploatare  ­  Se  defineşte  ca  rezistenţa  mecanică  a  părţilor  accesibile  ale  instalaţiilor  la  eforturile  care pot fi aplicate în cursul exploatării;  ­  Criteriul de performantă este dat de valoarea foiţei  limită care  nu produce deteriorări  elementelor instalaţiei (deformaţii permanente. respectiv valoarea forţei de încovoiere (Fi); .  specifice  pentru    creşe  este  blocul  gospodăresc:  spălătorie  şi  bucătărie.5.  ­  Criteriul  de  performanţă  îl  reprezintă  temperatura  limită  a  fluidului.012 mm/m C  *  cupru 0. Acestea trebuie sa îndeplinească obligatoriu criteriul de performanţă prezentat. rupturi).  V.4.3. precum şi prevederea unui sistem calculat corespunzător de suporţi de  susţinere (fixi şi mobili). Rezistenţa la temperatura fluidelor (agenţi termici)  ­  Se  defineşte  ca  rezistenţa  mecanică  a  elementelor  componente  ale  instalaţiilor  (conducte.

(B). în bar  2  S  ­ secţiunea de trecere a conductei. alte spaţii  tehnice. acoperişuri terasă.;  ­  Modul de determinare a acestor mărimi şi valorile prescrise sunt precizate în lucrarea  "Ghidul  criteriilor  de  performanţă  pentru  exigenţele  fundamentale  ale  instalaţiilor  din  clădiri  civile";  ­  La  proiectare  se  vor  prevedea  măsuri  specifice  care  să  preîntâmpine  apariţia  instabilităţii  construcţiei  şi  a inconfortului  acustic  (nivel  de  zgomot  ridicat).6.  etc. susceptibile de a intra în rezonanţă ­ planşee.  la acţionarea  elementului  astfel  încât  să  nu  fie  diminuată  rezistenţa mecanică a piesei şi nici pierderea sau diminuarea etanşeităţii în zona articulaţiilor;  ­  Cerinţele de rezistenţă la eforturi în exploatare pentru elementele de construcţii vor fi  corelate cu cele similare pentru instalaţiile din dotare.7. trebuie să aibă specificate condiţiile ce trebuie să le îndeplinească pentru evitarea  producerii zgomotului.1. clădire separată.1. după caz. Limitarea transmiterii vibraţiilor produse de utilaje  ­  Se defineşte ca fiind nivelul de transmitere a vibraţiilor produse de utilajele instalaţiilor  la paliile structurii de rezistenţă.  compresoare). în cm  ­  La  accesorii  cu  elemente  mobile  se  vor  considera  eforturile  maxime  la  tracţiune. centrala de ventilaţie. astfel încât să nu afecteze rezistenţa clădirii (subsol.(B).000 N pentru conducte accesibile  Fi =  500 N pentru conducte inaccesibile  * canale de aer Fi = 800 N  *    montarea  utilajelor  instalaţiei  ­  forţa  statica  verticală  F  =  1.  ce  se  constituie  în  surse  de  vibraţii  (ventilatoare.) în spatii special amenajate.  platforme etc;  ­ Criteriul de performanţă este exprimat de:  *  raportul dintre frecvenţa proprie de vibraţie al utilajului montat pe suportul lui real ­ f 1  ­ şi frecvenţa proprie de vibraţie a elementelor de construcţie ­ f 2 ­ asimilat cu o placă;  *    amplitudinea  vitezei  şi  vibraţiei  la  rezonanţă  a  elementelor  de  construcţie  pe  care  se  află utilajul ­ V max.  V.  torsiune.  pompe.000N  (repartizată  pe  o  laţime de maximum 50 cm)  ­ Valoarea forţei axiale de tracţiune se calculează cu relaţia:  Ft = 40 Pu x S (N)  în care:  Pu ­ presiunea nominală a conductei.*  rezistenţă la tracţiune.  Aceste  măsuri  vor  viza amortizarea vibraţiilor cât mai aproape de sursă;  ­  Echipamentele  utilizate.  o încovoiere. Protecţie antiseismică  ­  Se defineşte ca fiind protecţie antiseismica a utilajelor şi elementelor componente ale  instalaţiilor;  ­ Criteriul de performanţă consta în asigurarea condiţiilor de amplasare a echipamentelor  în  cadrul  clădirii  şi  luarea  măsurilor  corespunzătoare  de  stabilitate  pentru  utilaje  şi  celelalte  elemente  componente  ale  instalaţiilor  în  corelare  cu  zona  seismică  a  amplasamentului  clădirii  creşei;  ­ La proiectare se va avea în vedere următoarele:  *  amplasarea funcţiunilor complexe de instalaţii (centrala termică.  V. respectiv valoarea foiţei axială de tracţiune (Ft);  ­ valorile prescrise faţa de încovoiere sunt:  *  conducte de apă;  Fi = 1.  etc. etc);  * fixarea utilajelor pe suporturi şi asigurarea contra răsturnării; .

 Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe. industriale şi agricole.  STAS  10101/23A  ­Acţiuni  în  construcţii.  STAS 10101/21 ­ Acţiuni în construcţii.  STAS  10107/0  ­  Construcţii  civile  şi  industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor.  ANEXA V.  STAS 10101/2 ­ Acţiuni datorate procesului de exploatare  STAS  10101/2A1  ­  Acţiuni  în  construcţii.  Încărcări  tehnologice  din  exploatare  pentru  construcţii civile.  Calculul  şi  alcătuirea  elementelor  structurale de beton.l.2.  STAS 3300/2  ­ Teren de fundare.  V.(A)  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  STAS  10101  /0A  –  Acţiuni  în  construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară. la rosturile de dilatare. împotriva  riscului  de  accidentare  în  timpul  exploatării  clădirii  precum  şi  în  timpul  utilizării  spaţiului  imediat înconjurător.  STAS  10104  ­  Construcţii  din  zidărie. Principii generale de cercetare.  STAS 101091 ­  Lucrări de zidărie. industriale şi agrozootehnice.  social­  culturale şi industriale.  STAS 1243 ­ Teren de fundare. beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii pentru proiectare.  Prevederi  fundamentale  pentru  calculul  elementelor structurale.  STAS 10101/20 ­ Acţiuni în construcţii.  Clasificarea  şi  gruparea  acţiunilor  pentru  construcţii civile şi industriale. Siguranţa în exploatare  Cerinţa de siguranţă în exploatare se referă la protecţia utilizatorilor. Sistem de toleranţe.*  existenţa ghidajelor laterale la suporturile mobile ale reţelelor de conducte;  *  realizarea de prinderi elastice ale elementelor de instalaţii de elementele de construcţie;  *  existenţa  măsurilor  de  protecţie  la  seism  pentru  conducte  la  trecerea  lor  prin  diferite  corpuri ale clădirii. Construcţii din oţel. Principii generale de calcul.  STAS 1242 ­  Teren de fundare. 2 ­ Construcţii civile. industriale şi agrozootehnice. din creşe. Clasificarea şi identificarea pământurilor. inclusiv accesele în incintă (pentru A;  D); .  Încărcări  date  de  temperaturi  exterioare  în  construcţii civile şi industriale. respectiv:  A ­ Siguranţa cu privire la circulaţia pedestră;  B ­ Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii;  C ­ Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere;  D ­ Securitatea cu privire la intruziuni şi efracţii  Zonele avute în vedere:  ­  spaţiul public din imediata vecinătate a incintei.  P 2 ­  Normativ privind şi executarea structurilor din zidărie.  STAS 856 ­ Construcţii de lemn.  P 85 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de  beton  Normativ  P100  ­  Pentru  proiectarea  antiseismică  a  construcţiilor  de  locuinţe.  STAS 10100/0 ­ Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.  STAS 10108/0. Încărcări date de vânt. Încărcări date de zăpada  STAS 10101/23 ­ Acţiuni în construcţii.  STAS 3300/1 ­ Teren de fundare. 1.  STAS 8600 ­ Construcţii civile.

20 m liber.  V. precum şi la punctele de alimentare cu apă. având  bordura teşita);  c) denivelările de pe traseele de circulaţie (carosabil şi pietonal) mai mari de 2.  ­ spaţiul interior al clădirii (pentru A; B; C; D). parametrii şi niveluri de performanţă  Siguranţa cu privire la circulaţia exterioară clădirii:  1) Circulaţia în cadrul incintei  a) circulaţia carosabilă se va rezolva separat de cea pietonală;  b) carosabilul de acces va fi bordat cu trotuare (pavate.­ incinta clădirii. intimitate şi linişte specifice incintelor pentru creşe.  Prezentul  normativ  în  cazul  cerinţei  de  siguranţa  în  exploatare  conţine  numai prevederi  specifice clădirilor creşelor.(A). vor  fi preluate prin pante de max.min.  b) accesul in clădire se va diferenţia astfel:  ­ acces copii cu însoţitor;  ­ acces personal didactic şi medical;  ­ acces aprovizionare cu alimente.2.5 cm. inclusiv zonele de acces în clădire (pentru A; B; D).  2) Rezolvarea parcajelor  a)  parcajele  pentru  autoturisme.  Pentru prevederi comune tuturor clădirilor se va  consulta  "Normativ privind proiectarea  clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare" indicativ CE 1 ­ 95. 1.1.  V. Siguranţa cu privire la accese  1) Criterii de rezolvare şi diferenţiere  a) accesele în incintă vor fi strict limitate ca număr şi cu posibilitate de control.2. inclusiv pentru evacuarea în caz  de incendiu:  ­  accesele în clădire a copiilor cu însoţitori se vor rezolva cu uşi în doua canaturi.2.  Numărul de accese în clădire este determinat de mărimea creşei.(A). fără  praguri cu l.2. 8%  ­  accesele în holuri şi săli de aşteptare vor fi prevăzute cu Windfanguri; .  V.  2) Condiţii de conformare  ­  accesul unic în incinta va avea porţi distincte pentru pietoni şi autovehicule;  ­  accesele în clădire vor fi dimensionate corespunzător. Criterii. pentru a  asigura condiţii de igiena. 1.(A). înălţate fata de carosabil.50  x  l. şi  *  panta ­ max.  se  vor  rezolva  astfel  încât  să  nu  afecteze  circulaţia  pietonală.10 m (în cazul când depozitul pentru cărucioare se afla în clădire lângă spaţiu  filtru­vestiar);  ­  podestele  de  intrare  în  clădire  vor  avea  dimensiunea  de  1.50  (pentru  rotaţii  complete a unui cărucior cu copil);  ­  accesul pe podestul de intrare se va asigura şi prin intermediul unei rampe cu:  *  lăţimea de min. 8%;  d) locurile periculoase din punct de vedere al circulaţiei vor fi semnalizate vizibil;  e)  vor  fi  prevăzute  instalaţii  de  iluminai  pe  traseele  de  circulaţie  din  jurul  clădirilor  în  zonele cu potenţial de accidentare. Siguranţa cu privire la circulaţia pedestra  Se refera la protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul desfăşurării  activităţii  sau deplasări pedestre atât în  interiorul clădirii (pe orizontală  şi pe  verticală cât şi în  exteriorul clădirii (spaţiul public din imediata vecinătate şi incinta clădirii).

  ­  înălţimea  liberă  a  uşilor  curente  nu  va  fi  mai  mică  de  2. se prevăd balustrade de protecţie h = 0.60 cm pentru copii (STAS 6131)  ­  la ferestre cu parapet sub 0. nu vor avea praguri;  ­  prin  modul de  amplasare sau  sensul  de  deschidere.10 m)  ­ lăţimea libera a uşilor va fi de:  *  min.90 m ­ pentru persoane cu copii  ­ lăţimea liberă coridor:  * min.  ­ lăţimea liberă a fluxului de circulaţie interioară va fi:  * min. dormitoare;  ­  se  va  evita  traversarea  circuitului  interior  al  creşei  (copii.  se  vor  prevedea  balustrade  de  siguranţă  la  rampa  scării cu doua înălţimi.  2) Dimensionarea căilor de circulaţie  a) Căile de circulaţie din interiorul unei creşe se dimensionează în funcţie de necesităţile  funcţionale. 0.40 m (pentru mai mult de 50 persoane şi pentru copii cu însoţitori)  ­  pe  parcursul  căilor  de  circulaţie  se  vor  prevedea  spaţii  de  manevră  a  persoanelor  cu  copii în braţe sau în cărucior 1.  3) Modul de soluţionare a elementelor de construcţie şi dotare fixă pe căile de circulaţie  a) condiţii de rezolvare a uşilor  ­  pe traseele de circulaţie a copiilor.80 m ­ la grupurile sanitare  *  min.00 m (pentru max. 0. vor avea sisteme de acţionare  simple.(A). 1. 3 trepte;  ­  la  denivelări  mai  mari  de  0.50 xl.50  m. de tipul şi gabaritele mijloacelor de transport.­  accesele pentru servicii tehnice şi aprovizionare se vor dimensiona de la caz la caz. de modul de mobilare.  V. pe traseu.2.50 m;  ­ denivelările pardoselii. în  funcţie de cerinţele tehnologice.90 m.90 m ­ pentru adulţi  *  cealaltă intermediară h = 0.  cu cea din zona liniştită ­nucleu copii­spaţiu multifuncţional. tratament. uşile  vor fi vizibile.80 m ­ pentru persoane adulte  * min. uşile  nu  vor  limita  sau  împiedica  circulaţia.  etc):  *  la căile de evacuare. de numărul şi  categoriile  de utilizatori  şi  de dimensiunile  necesare de  evacuare în  caz  de  incendiu  (când  este  cazul). se vor face de min.90 m (STAS  6131). sălile de joc. izolare copil medical. 1. fără risc de blocare. nu se vor ciocni între ele la deschiderea consecutivă;  ­  se recomandă utilizarea foilor de uşa cu geam pe traseele de circulaţie;  ­  uşile amplasate pe căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu  pericol  de  incendiu  sau  explozie  vor  respecta  prevederile  din  normativul  de  protecţie  contra  incendiului; . administraţie.  *  una la h = 0. 0.3  Siguranţa  în  timpul  deplasării  şi  activităţilor  curente  la  interiorul  clădirilor 1)  Măsuri de siguranţă generală  Pentru siguranţa copiilor în interiorul creşelor se vor respecta următoarele cerinţe:  ­  se  va  evita  interferarea  circulaţiei  din  zonele  aglomerate­aşteptare­filtru­vestiar  copii.00 m ­ la dormitor.  personal  educaţional  şi  medical) de circuitul tehnico ­ gospodaresc (personal administrativ). 1.50 persoane)  * min. dimensiunile uşilor se vor stabili normativului de protecţie contra  incendiului.04  m  (corespunzător  unei  înălţimi a golului de 2.

  V.2. încăperi cu activităţi vestiare ­ 200 lx  2)  Iluminarea medie pentru iluminatul normal pe căile de circulaţie  ­ holuri.(A).20 lx ­ dormitoare. pereţi) vor fi rezolvate plin până la înălţimea de 1.5. netedă dar antiderapantă;  ­  să  aibă  continuitate  pe  tot  nivelul. Siguranţa cu privire la schimbarea de nivel (terase.  ­  iluminat general 500 lx  ­ toalete.  având  în  vedere  faptul  că  creşa  independentă se recomandă să se dezvolte numai pe parter. uşi)  1) Condiţii de rezolvare  ­  diferenţele de nivel sub 3 trepte vor fi rezolvate prin plan înclinat cu panta max.(A).60 m  ­  ferestrele fără parapet sau cu parapet sub 0. coridoare  * 200 lx ­ ziua  *  50 lx ­ noaptea .(A).50 m faţă de sol.  stâlpi  şi  sâmburi ieşiţi din planul pereţilor);  ­  suprafeţele vitrate (uşi. 80%.00 m);  ­  ferestrele. 8% racordate lin la suprafeţele orizontale;  ­  să aibă rezistenţă la uzură.2.  c) condiţii de rezolvare a pereţilor  ­  pereţii  laterali  căilor  de  circulaţie  vor  fi  plani.­  uşile  ce  despart  spaţiile  în  care  se  găsesc  copii  de  spaţiile  tehnico­gospodaresti. 2 lx  * pentru zona de supraveghere în timpul nopţii (în zona patului) min.30 m se prevăd balustrade de protecţie. tratamente.90 m şi uşile ferestre aliate la mai mult de  0.  vor  avea prevăzute sisteme de etanşate şi vor purta marcaje de interzicere a accesului;  b) condiţii de rezolvare a pardoselilor;  ­  să aibă suprafaţa plană. muchii tăioase sau alte surse de rănire;  ­  se  vor  evita  soluţiile  constructive  care  induc  deplanări  (grinzi  secundare.4.6. să nu producă praf sau scame prin erodare; îmbinările sau  rosturile de montaj să nu ducă la agăţare sau împiedicare ;  ­  să fie lavabile (hidrofuge) uşor de întreţinut;  ­ sa fie aseptice şi  să  nu reţină praful în încăperile în care copiii se joacă pe pardoseală  (spaţiu multifuncţional)  ­  să aibă coeficient de conductibilitate termică şi electrică redus.90 m  * înălţime intermediară pentru copii h = 0. ferestre.  netezi  (fara  asperităţi  şi  profile  ornamentale); nu vor prezenta bavuri.00 m  (din materiale rezistente la lovire).  V.  Capitolul  ­  siguranţa  la  deplasare  pe  verticală­scări  şi  a  transportului  mecanizat  ­  ascensoare  nu  este  detaliat  în  acest  capitol. vor fi prevăzute cu grile sau alte sisteme  de protecţie.2. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială  1)  Iluminare medie pentru iluminatul de siguranţă  * pentru evacuare ­ mm.  * înălţime curentă h = 0.  eventualele  denivelări  se  vor  prelua  prin  pante  de  max.  V.  * pentru veghe (orientare) ­ 2 Ix ­ cabinet medical. vor fi asigurate cu balustrade de protecţie conform prevederii STAS 6131 ("h"  recomandat = 1. ferestre.  2) Măsuri de protecţie  ­  la denivelări mai mari de 0. alcătuite conform  STAS 6131. din camerele de joacă şi dormitoare.

electrică de joasă tensiune;  *  R = max 1 Ohm ­ priza de pământ comună pentru joasă tensiune şi paratrăsnet;  *  R = max. 1/4 (la nivelul suprafeţei ele lucru).l.2.M.000  Ohmi ­  pentru  materialele  izolatoare  a  elementelor  conducătoare de  electricitate.  O  cerinţa  obligatorie  este  respectarea  întocmai  a  prevederilor  normativelor  specifice  diferitelor tipuri de instalaţii.1) trebuie să fie:  * pentru receptoare de categoria 0 ­ sub 0.  vor  fi  astfel  amplasate  şi  asigurate încât  să  nu  permită  accesul  la  ele  (h =  1.  *  R = max.  50. Protecţia împotriva riscului de electrocutare  a)  alimentarea  cu  energic  electrică.4 Ohmi ­ pentru inst.III  2. pentru utilaje electrice  d) tensiuni de atingere:  U  =  max.  ­ alimentarea cu energie electrică se asigura din SEN (sistemul energetic naţional)..(B).1 (E med.  Criterii parametrii şi niveluri de performanţă  V.3)  specifice  clădirilor  creşelor.(B).2. 10 lx  5)  Continuitatea serviciului  ­  duratele  maxime  de  întrerupere  în  alimentarea  cu  energie  electrică  (conform  cap..4  kv a furnizorului). pentru corpuri de iluminat;  Un = max. 10 Ohmi ­ pentru instalaţia de paratrăsnet.  utilaje  şi  echipamente  portabile din spatii cu pardoseala conducătoare de electricitate.  4)  iluminarea medie pentru iluminatul normal al spaţiilor exterioare  ­  mm.  e) curenţi nepericulosi (suportaţi de corpul omenesc)  Ih = max.  V. l/E med. 2 mai mare sau egal 1/10)  3)  Factorul de uniformitate (E min.  40  V. 10 mA  f) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ (conform 17 si 120).0.  siguranţa  şi  control.  g) rezistenţa de izolaţie  *  R  =  min.  se  va  face  prin  intermediul  tablourilor  electrice  cu  respectarea condiţiilor de montaj;  b)  tablourile  electrice  cu  apărutele  de  comutare.50  in):  decât  pentru personalul  instruit în utilizarea lor. .2. 220 V.+ E max.  c) tensiunile nominale de lucru:  Un = max.  pentru  instalaţii  şi  echipamente  fixe  şi  mobile. Siguranţa cu privire la instalaţii  1) Toate  instalaţiile  din clădirile  creşelor  trebuie    concepute  ş  executate  în aşa fel  încât  toţi  utilizatorii  şi  în  special  copiii  să  fie  protejaţi  faţă  de  riscuri  pentru  sănătatea  şi  viaţa  lor;  acestea  ţinând  seama  şi  de  faptul  că o parte din  copii  (cei  ce  nu  se pot mişca) pot  face  gesturi  necontrolate şi manevrări greşite în utilizarea instalaţiilor.1 secunde  * pentru receptoare de categoria I ­ sub 1 minut  * pentru receptoare de categoria II ­ sub 8 ore (dacă alimentarea se face din reţeaua de 0.) pentru iluminatul de siguranţă  ­ pentru evacuare şi circulaţie I 40 (la nivelul suprafeţei de circulaţie ­ în axul acesteia)  ­ pentru continuarea lucrului 1/2. 400 V.  2)  Se vor respecta prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor civile  din  punct  de  vedere  al  cerinţei  de  siguranţa  în  utilizare"  CE  1  (cap.­  raportul între nivelurile de iluminare medie dintre două încăperi alăturate trebuie să fie  min.

  climatizare  vor  fi  de  natură  să  nu  producă accidente sau panică în caz de defecţiune sau avarie;  ­ temperatura părţilor accesibile instalaţiilor max.50 m;  b)  instalaţiile  de  apa  fierbinte  vor  avea  elementele  componente  (conductele.  se  vor  proteja  cu  elemente de protecţie corespunzătoare.  i) măsuri de protecţie pentru atingerea indirectă:  *  tensiuni reduse de lucru;  *  legarea la pământ;  *  izolarea de protecţie aplicată utilajului;  *  egalizarea sau dirijarea distribuţiei potenţiale;  * deconectarea automată a sectorului defect;  *  folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante.2.2. h = 3.  echipamentele).  c) dimensionarea şi amplasarea rezervoarelor de combustibili pentu centrale termice vor  fi conform prevederilor Normativului I 13.  ­ în cazul echipamentelor pentru încălzire (corpuri sau conducte de încălzire).  ­ temperatura apei calde menajere ­ max. Protecţia împotriva riscului de explozie  a) toate instalaţiile.2.(B). Protecţia împotriva riscului de arsură sau opărire  a)  agenţii  termici  utilizaţi  în  creşe  pentru  încălzire.h)  toate  elementele  conducătoare  de  electricitate  vor  fi  făcute  inaccesibile  atingerii  întâmplătoare prin:  ­  izolare electrică cu materiale izolante;  ­  introducerea echipamentelor în carcase de protecţie;  ­ deplasări la distanţe minime de protecţie;  ­  îngrădirea elementelor aflate sub tensiune:  *  legarea la pământ;  *  alimentarea cu tensiune redusă de lucru;  *  folosirea de mijloace individuale de protecţie. daca  nu  este  îndreptată  spre  zona  ocupată  de  copii şi  dacă  pătrunde la min. protecţia se  va face conform Normativ 1­13.)  b) toate instalaţiile şi echipamentele care utilizează apă cu temperatura peste 114  o C.  *  în mod particular pentru creşe. Protecţia împotriva riscului de intoxicaţie  a) prezenţa în aer a unor substanţe nocive: . etc.  V.  V. elemenle de automatizare.70 o C;  ­  temperatura  aerului  introdus  în  încăpere  prin  instalaţia  de  climatizare  (la  un  1  cm  de  gură  de  introducere)  ­ max. vor  respecta prescripţiile tehnice ISCIR şi vor fi autorizaţi de acesta la punerea în funcţiune.2. conform Normativ I 7.  V.  70 0  C. corpurile de încălzire pot fi:  1) radiatoare ­ când există un agent termic propriu sau colectiv  2) sobe de teracotă în mediul rural  *  izolarea acestora se face prin intermediul unor paravane în cazul sobelor de teracotă şi  prin amplasarea caloriferelor la o înălţime ce îndepărtează pericolul de arsură prin atingere.4. amplasate în spaţii şi pe trasee protejate.(B). recipienţii şi echipamentele pentru agenţi termici sub presiune vor fi  prevăzute  cu  dispozitive  de  siguranţă  pentru  cazul  când  presiunea  se  ridică  peste  parametrii  nominali (supape de siguranţă.  d)  proiectarea  instalaţiilor  de  gaze  naturale  (gaz  metan)  se  va  face  cu  respectarea  normativului I 6.(B).3.  c) măsuri de protecţie;  ­  în  cazul  corpurilor  de  iluminat  cu  lămpi  incandescente  (100°  C). 60 o C.

2(C). Protecţia împotriva descărcărilor atmosferice  Se va asigura la creşe.(D).(B).5.  precum  şi  protecţie  împotriva  pătrunderii nedorite a insectelor sau animalelor dăunătoare.l. din aer sau teren.  ­  suprafeţele  accesibile  utilizatorilor  nu  trebuie  să  prezinte  muchii  tăioase  sau  proeminente periculoase;  ­  se  interzice  soluţiile  de  fixare  a  echipamentelor  de  instalaţii. desprindere.90  m;  ­ pentru accesul din exterior la învelitoare se vor utiliza scări fixe montate pe faţadă;  ­ la marginea învelitorii cu şarpantă se prevede opritoare de zăpada.  vandalism. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere  Se referă ­ în cazul creşelor ­ la personalul de întreţinere şi deservire. .  Contactul  cu  elemente  de  construcţii  şi  instalaţii  defectuos  executate.2.  V. radiu din materialele de construcţii.l.2.2.2.  V.2.2. cădere sau răsturnare a acestora.6.  exploatarea. Se vor respecta prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor  civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în utilizare" cod CE 1/95 (cap.  b) masuri de protecţie ­ se  poate realiza printr­o ventilaţie corespunzătoare (vezi cap.  V. standarde şi norme specifice. h = 0. pulberi de azbest.­  monoxid de carbon din instalaţii de ardere;  ­  bioxid de carbon din expiraţii;  ­  formaldehida.  comise  de  persoane  din  exterior.2. cuprinse în "Norme de protecţie a muncii în sectorul sanitar”  V.(D) Securitatea la intruziuni şi efracţii  V.(C).  V. V ­  igiena aerului)  c) instalaţiile de evacuare a aerului viciat cu substanţe toxice vor fi monitorizate pentru  supravegherea permanentă a stării lor de funcţionare. se prevede o balustradă perimetrală de protecţie având h = 0.7.  V.  ­  se va evita stagnarea apei în reţeaua de apă potabilă;  ­  condiţiile de calitatea apei potabile vor respecta prevederile STAS 1342. Protecţia împotriva riscului de contaminare sau otrăvire  a) reţeaua de apa potabilă nu trebuie sa conţină substanţe nocive după 48 ore de contact  cu pereţii conductelor;  b) conductele de transport a apei nu trebuie să permită dezvoltarea agenţilor biologici.  care  ar  permite  accidentarea prin delectare.90m;  b)  întreţinerea învelitorilor:  ­ la învelitori tip terasă.(B).  montate sau întreţinute. în conformitate cu prevederi.  întreţinerea  instalaţiilor  se  va  face  numai  de  către  persoane  calificate.  ­  executarea.  hoţie.2. în conformitate cu Normativul I 20.  V.2(C).(B).4) şi prevederi  specifice de întreţinere. Măsurile de siguranţă cu privire la lucrările de întreţinere se referă la:  a) întreţinerea suprafeţelor vitrate (ferestre) care presupun curăţare şi reparare:  ­  se recomandă utilizarea ferestrelor cu deschidere interioară;  ­  montarea de siguranţă a parapetelor la ferestre de la min.  Securitatea  la  intruziuni  şi  efracţie  presupune  protecţia  împotriva  actelor  de  violenţă.

 impune realizarea construirii astfel încât să asigure:  *  protecţia  utilizatorilor  (copii.  dar  în  caz  de  necesitate să fie accesibile acţiunilor de salubrizare;  Subsolurile  să  fie  finisate  corespunzător  menţinerii  curăţeniei.V. ferestre. montarea.  repararea şi verificarea cazanelor de abur de joasă presiune şi cazanelor de apă caldă  E 204 ­ Instrucţiuni privind exploatarea şi întreţinerea punctelor termice  PE 216 ­ Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de cazane  NRPM ­ Norme republicane de protecţia muncii  CPM 1 ­ Normativ pentru adaptarea construcţiilor de locuit.  să  aibă  instalaţii  de  evacuare a apelor accidentale.2.  personal  educaţional.  personal  medical.3. să permită inspecţia şi întreprinderea acţiunilor de dezinsecţie şi  deratizare. instalarea.  Documente interpretative CEE ­ noiembrie 1993 ­ Siguranţa în utilizare. Calculul necesarului de căldura  STAS 1238/1 ­ Ventilarea mecanica  I 9 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare  I  6  ­  Normativ  pentru  proiectarea  şi  executarea  reţelelor  şi  instalaţiilor  de  utilizare  a  gazelor naturale  C 31 ­ Prescripţii tehnice pentru proiectarea. exploatarea.  Se vor prevedea instalaţii de avertizare (sonerie.2. luminatoare);  Împotriva  intruziunii  animalelor  mici  şi  insectelor  se  vor  lua  masuri  constructive  corespunzătoare de protecţie a golurilor din elementele de închidere şi din traseele instalaţiilor;  Golurile din faţade se vor proteja cu plasă deasă metalică;  Prevederea  de  materiale  de  construcţie  şi  de  finisare  care  să  nu  permită  încuibarea  insectelor;  Ghenele  pentru  traseele  de  conducte  şi  cabluri  să  fie  închise  etanş.2 ­ Instalaţii de încălzire. a construcţiilor şi  locurilor  publice la cerinţele utilizatorilor ­ copii din creşe. interfon);  Se  vor  prevedea  elemente  de  împrejmuire  (garduri)  pentru  incintă  şi  elemente  de  închidere a clădirii (pereţi.  personal  administrativ) şi salvarea acestora;  *  limitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale; . Siguranţa la foc  ­  Cerinţa privind siguranţa la foc.  V.  ANEXA V­2  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  STAS 6131/79 ­ Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor  I 7  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până  la  1.  Prin  proiectare  trebuie  să  se  reducă  riscul  tentativelor  de  intruziune  atât  în  concepţia clădirii căt şi în cea a incintei. execuţia.(D). uşi.000 V  I  20  ­  Normativ  pentru  proiectarea  şi  executarea  instalaţiilor  de  protecţie  contra  trăznetului  P 136 ­ Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial  I 18 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii  I 5 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire  I 13 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare  STAS 1907/1.

  Materialele  de  alcătuire  ale  faţadelor. şi în cazul sistemelor manuale de maximum 60 sec.  V.  faţă de  spaţiile adiacente prin planşee cu limita de rezistenţă la foc minimum 1 oră şi pereţi cu limita de  rezistenţă la foc minimum 1 ora si 30'.1.  nu  poate  fi  precizat  dacă  nu  sunt  instalaţii  automate. parametrii si niveluri de performanţă privind:  V.2.  V. arhive cu volum sub 50 mc).*  împiedicarea extinderii incendiilor la vecinătăţi;  *  prevenirea avariilor la construcţii învecinate în cazul prăbuşirii clădirii incendiate;  * protecţia echipelor de intervenţie;  ­  Principalele performanţe ale construcţiei unei creşe. obloane.3. Timpul de alertare ­ intervalul de timp dintre momentul semnalizării incendiului  şi cel al sesizării serviciului de intervenţie. ferestre. conform reglementarilor de specialitate.).  V.1.  În spaţiile prevăzute cu instalaţii automate de semnalizare şi alarmare.3. acest timp este de  30 sec.2.3.).  *  risc  mijlociu  ­  densitatea  sarcinii  termice  este  cuprinsă  între  420  si  840  MJ/mp  (bucătărie).2. de perceperea şi reacţia utilizatorilor.  Încăperile  şi  spaţiile  din  clădirile  creşelor  şi  creşelor  speciale  se  categorisesc  în  următoarele nivele de risc:  *  risc mare ­ densitatea sarcinii termice este mai mare de  840 MJ/mp ­ nu este cazul.  *  risc  mic  ­  densitatea  sarcinii  termice  să  fie  mai  mica  de  420  MJ/mp  (cabinete  de  consultaţii şi tratament.  gospodăria de  combustibil  etc.2.2.  V. Riscuri de izbucnire a incendiilor  V.  precum  şi  elementele  de  includere  ale  golurilor (uşi. în caz de  incendiu se realizează prin  asigurarea unor intervale  de timp care să permită corelarea acţiunilor de intervenţie şi salvare cu dezvoltarea incendiului;  ­ Condiţiile performante specifice se stabilesc.3. limitându­se  posibilităţile de propagare a incendiilor pe faţade. timpul de alarmare depinzând.  centrală  termică.3.3.4. şi  limitele  de  rezistenţă  la  foc  normate  astfel  încât  construcţia  să  aibă  minimum  gradul  II  de  rezistenţă la toc. trebuie realizai astfel: . se asigură în funcţie de:  * riscul de izbucnire a incendiilor;  * condiţiile de siguranţă a utilizatorilor în caz de incendiu;  * comportarea la foc a construcţiei;  * caracteristicile specifice ale elementelor şi materialelor utilizate;  * posibilitatea de intervenţie pentru stingerea incendiilor;  ­ Riscul de izbucnire a incendiilor este constituit din existenţa surselor de aprindere şi a  substanţelor combustibile.  Intervale  de  timp  asigurate  în  corelarea  acţiunilor  de  intervenţie  şi  salvare  faţă de dezvoltarea incendiilor  V.1.  ­ Siguranţa utilizatorilor.  Timpul  de  alarmare  ­  în  general.  bucătărie.  Criterii.1.  V. Materialele utilizate în construcţii se vor încadra în clasele de combustibilitate. pentru fiecare caz concret în parte pe baza  scenariilor de siguranţă  la  foc.3.3. de către proiectantul de  investiţii.1. săli de joacă.3.  Se  recomanda  limitarea  densităţii  sarcinii  termice  aferente  dotărilor  la  maximum  420  MJ/mp iar a densităţii sarcinii termice totale la 620 MJ/mp. etc.1. vor fi proiectate conform normelor în vigoare. Reducerea riscului de dezvoltare a incendiului se face prin separarea funcţiunilor  cu pericol potenţial  (oficii.1. Reducerea riscului de izbucnire şi propagare a incendiilor se face prin limitarea  surselor potenţiale de aprindere şi a materialelor combustibile.

3.  În cazul unor clădiri amplasate  la o distanţă mai  mică de 6.  Pentru creşe.  V.4 m/sec (V). aria construită şi  numărul de nivele.  gradul  de  rezistenţă  la  foc şi  combustibilitatea acestuia şi mijloacele asigurate. Aria maximă pentru un compartiment de  incendiu va fi de 2500 mp.  V. timpul minim de supravieţuire va fi :  ­ 20 minute ­ pentru construcţii de gr.2. etc.2. Timpul de localizare si stingere a incendiului ­ durata in care se pune sub control  extinderea incendiului.  iar  în  cazul  unor  clădiri  lipite  se  utilizează ziduri antifoc.  Timpul  de  supravieţuire  ­  intervalul  de  timp  dintre  izbucnirea  incendiului  şi  limita  de  menţinere  a  vieţii.  Acest  timp  depinde  de  tipul  clădirii.3.3.00 m se utilizează  inchideri  exterioare  din  materiale  ce  nu  permit  aprinderea  lor  uşoară. Timpul de propagare se determină prin  calcul şi este în funcţie de:  ­ distanţa între cele două clădiri;  ­ gradul de rezistenţă la foc a clădirii vecine;  ­ condiţiile atmosferice.3.3.3.  Limita  de  rezistenţă  la  foc  a  elementelor  de  construcţie  ce  delimitează  compartimentele sau separă spaţii ale clădirii .  Gabaritele căilor de evacuare din creşe se determina prin calcul.  Acest  timp  se  determina  ţinând  cont  de  lungimea  maxima  admisă  a  căii  de  evacuare  considerând că viteza de deplasare pe orizontală este de circa 0. Etanşeitatea la aer a construcţiei  Se determină prin calcul volumul de aer ce intră prin elementele perimetrele mobile ale  construcţiei (în poziţie închisă) şi cel care iese din construcţie datorită diferenţelor de presiune.3. în  funcţie de situaţia concretă.3.3.  V.­  la sistem automat maximum 30 sec.00 m.00 m.3.6.  Lungimea pentru doua direcţii diferite este egală cu 20. iar lăţimea uşilor încăperilor sub 1.  V.  În  creşe  trebuie  asigurate  minim  două  căi  de  evacuare.  T = L/V ­ în funcţie de lungime (L) timpul este de 50 sec.3. fără a fi mai mici de 1.3.4.3. precum şi dotarea cu mobilier.  V.  Acest timp este cuprins între 10 minute şi 60 minute.  ­  la sistem manual de alertare maximum 2 minute. maximum 2 schimburi aer oră.40  m.  În general timpul de propagare a focului este de minim 30 minute.2. I şi II.  Timpul  de  evacuare  ­  intervalul  de  timp  dintre  alarmarea  utilizatorilor  şi  momentul evacuării lor în spaţii de siguranţă.2. Durata nu trebuie  să fie mai mică de 40 min.  Lungimea pentru coridor înfundat este egală cu 20. în funcţie de echiparea în dotarea cu  mijloace de stingere precum şi timpul de alertare a serviciilor de intervenţie. echiapamente.  în  corelare  cu  gradul  de  rezistenţă la foc.1.  V. Compartimentarea antifoc a clădirii  Construcţia  se  va  compartimenta  antifoc  în  limitele  admise.5.4.  V.00 m.3.2. Asigurarea performanţelor construcţiei şi a principalelor ei parţi componente  V. Timpul de propagare a incendiilor la clădiri învecinate ­ intervalul de timp dintre  alarmare şi propagarea incendiului la clădirile învecinate.  V.3. având în vedere grupa de combustibilitate şi gradul de  rezistenţă la foc a acestora.  interzicându­se  utilizarea  materialelor combustibile pe traseul acestora.3. Timpul de incendiere totală  Intervalul de timp în care incendiul se generalizează la toate elementele şi materialele din  spaţiul respectiv se determină prin calcul. respectiv de două ori timpul de supravieţuire.

3. Contribuţia la evoluţia incendiului  2  Densitatea  sarcinii  termice. propagarea focului facându­se cu mai puţin de 45 cm în 10 minute (conform STAS 1  1357).  trebuie  făcute  conform anexei V.3.  V.  corespunzător densităţii sarcinii termice a compartimentului de incendiu.  Clădirile creşelor vor fi concepute astfel încât să asigure trasee de intervenţie scurte.9.3. Echiparea şi dotarea clădirilor cu mijloace fixe şi mobile de intervenţie  Echiparea  şi  dotarea  creşelor  cu  mijloace  fixe  şi  mobile  de  intervenţie.  V.3.3.8.  evaluată  conform  10903/2  (se  va  limita  la  620  Mcal/m  ).  Se  vor  lua  masuri  de  evacuare  a  fumului  şi  gazelor  toxice  din  spaţiile  de  categoria  C  pericol de incendiu ca şi din casele de scări şi din circulaţiile orizontale comune (coridoare) fără  lumină naturală.4. substanţe toxice.  Capacitatea şi lăţimea căilor de evacuare se normează conform V. Durata de rezistenţă la foc a refugiilor  Timpul  de  siguranţă  la  foc  a  refugiilor  depinde  de  rezistenţa  la  foc  a  elementelor  delimitatoare şi trebuie să  fie cel puţin egal cu  timpul de supravieţuire în acestea.5. gradul de rezistenţă la foc.2.  V.3.3.  Timpul  în  care  căile  de  evacuare  pot  fi  utilizate  în  condiţii  de  siguranţă  trebuie  sa  fie  cel  puţin  egal  cu  timpul  de  evacuare.  V.3.  Celelalte elemente de separare vor avea limitele de rezistentă  la foc noi mari.3.4.4.7. C1.  V.3. Accesibilitatea vehiculelor de intervenţie şi a serviciilor de pompieri  Dispunerea  căilor de  acces  şi  de  circulaţie  a  echipelor de  intervenţie  trebuie  sa  permită  accesul pe cel puţin doua laturi ale clădirii.  V.  Se vor utiliza materiale cu clasa de combustibilitate admisă de norme (CO.3. Performantele elementelor şi materialelor de construcţie  V.  Durata  de  siguranţă  şi  capacitatea  căilor  de  evacuare.  V. .3.  V.  echipamentelor  şi  aparaturii  confecţionate  din  materiale  ce  se  pot  degaja prin ardere.5.  Combustibilitatea  elementelor  şi  materialelor  componente  ­  proprietatea  materialelor de a se aprinde şi arde în continuare. uşor  de recunoscut.  stabilindu­se şi măsurile corespunzătoare de protecţie.3.  Propagarea  flăcărilor  pe  suprafaţa  elementelor  şi  materialelor  de  construcţii  combustibile  Alcătuirea elementelor de construcţie se va face astfel încât să nu se propage incendiul cu  uşurinţă.4.3. Degajarea fumului şi gazelor toxice  Pentru  a  se  diminua  degajarea  fumului  şi  gazelor  toxice  se  vor  lua  masuri  de  limitare  cantitativă  a  mobilierului.Este  intervalul  de  timp  în  care  elementele  de  separare  işi  epuizează  capacitatea  de  rezistenţă la acţiunea unui incendiu standard.  este determinată de diversitatea sarcinii compartimentelor respective având valori între 3 şi 7 ore.4.3. respectiv 20  minute.  V.4.  V. Gradul de rezistenţă la foc  Capacitatea  globală a  clădirii  de  a  rezista  la  acţiunea  incendiului.4. conform normelor specifice.6.3. dimensionate şi echipate corespunzător scenariilor de siguranţă.2.a.3.3.3.4.  Limita  minimă  a  pereţilor  antifoc  realizaţi  din  materiale  incombustibile  din  grupa  CO.1. C2). Asigurarea traseelor pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri. în funcţie  de densitatea spaţiului şi rolul elementului de separare.  stabilită  în  funcţie  de  combustibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie ­ asigurând  pentru creşe si creşe speciale.

.

.

Anexa V.3.b  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  N.G. ­ 1977 ­ Norme generale de protecţie împotriva incendiilor  P  118  ­  Norme  tehnice  de  proiectare  şi  realizare  a  construcţiilor  privind  protecţia  la  acţiunea focului  Ordin 381/1219 ­ Completare la norme generale de prevenire şi stingerea incendiilor  H.G.  51/1992  ­  Privind  unele  măsuri  pentru  îmbunatăţirea  activităţii  de  prevenire  şi  stingere a incendiilor  STAS 10903/2 ­ Determinarea sarcinii termice în construcţii STAS 6793  Lucrări  de  zidărie,  coşuri,  canale  de  fum  pentru  focare  obişnuite  la  construcţii civile. Prescripţii generale  STAS 297/1,2 ­ Indicatoare de securitate. Culori şi forme. Condiţii generale.  STAS 3081  ­ Utilaje de stins incendiu. Cutii metalice pentru hidranţi interiori.  NC­58 ­ Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn şi textile  utilizate în construcţii.  I 5  ­Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilaţie  I  6  ­Normativ  pentru  proiectarea  şi  executarea  reţelelor  şi  instalaţiilor  de  utilizare  a  gazelor naturale  I 7 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice  I 9 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare  I 13 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire  I 18 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de telecomunicaţii  I 20­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului  STAS 1478 ­ Construcţii civile şi industriale. Alimentarea cu apă  STAS 6647 ­ Masuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente de protecţie a golurilor  ND94  ­  Norme  de  prevenire  şi  stingerea  incendiilor  pentru  unităţile  din  ramura  Ministerului Sănătăţii.  V.4. Igiena, sănătatea utilizatorului  Cerinţa privind igiena, sănătatea şi protecţia mediului presupune conceperea şi executarea  spaţiilor,  a paliilor  componente  precum  şi  a  dotărilor  creşelor,  astfel  încât  să  nu  fie  periclitată  sănătatea şi igiena copiilor, urmărindu­se, în acelaşi timp şi protecţia mediului înconjurător.  Criteriile de performanţă în cazul acestor cerinţe se referă la:  A)  igiena mediului interior;  B)  igiena apei;  C)  igiena evacuării reziduurilor lichide;  D) igiena evacuării reziduurilor solide;  E) protecţia mediului.  V.4.1. Igiena mediului interior, se referă la:  1)  Igiena higrotermică;  2)  Igiena aerului;  3)  Igiena finisajelor;  4)  Igiena vizuală;  5)  Igiena auditivă.  V.4.(A).l. Mediul higrotermic  Crearea  unui  mediu  higrotermic  optim,  constă  în  asigurarea  unei  ambianţe  termice  corespunzătoare, atât în regim de iarnă cât şi în regim de vară.

Se admite ca aceste condiţii să nu fie satisfăcute o zi pe an iarna şi 3 zile pe an vara.  Asigurarea  mediului  higrotermic  trebuie  corelată  cu  asigurarea  calităţii  aerului  şi  optimizarea consumurilor energetice.  V.4.(A).2. Criterii, parametri şi niveluri de performanţă privind:  V.4.(A).2.1. Asigurarea ambianţei higrotermice  Acest  lucru  presupune  asigurarea  în  fiecare  încăpere  a  unei  temperaturi  şi  umiditate  corespunzătoare activităţii desfăşurate.  a) Temperatura ambianţei "ta" , se măsoară în centrul încăperii la 1,5 m de la pardoseala,  (cu termometru cu glob).  În funcţie de destinaţia încăperii trebuie să fie:  ­ în perioada rece (iarna):  * dormitoare copii: 22 o C  * camera joacă: 22 o C  *  spaţii de circulaţie copii: 22 o C  *  vestiar (primire + filtru): 24" C  * cabinet medical: 24 o C  * grup sanitar (WC şi spălător): 24 o C  *  spaţiu multifuncţional + gimnastică: 24 o C  * depozit de materiale didactice­jucarii: 20 o C  * director ­ primire părinţi: 20" C  * spatii preparare hrana (oficii): 20° C  *  anexe: 18° C  ­ în perioada calda (vara):  * temperatura maximă: 25° C  b) Amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior (conform N.P. 200)  ­ în regim de iarnă:  * AT  i ≤ 2 o C în interiorul încăperii  *  AT  i  ≤  6  o C  diferenţa  de  temperatură  între  încăperile  copiilor  (dormitoare,  săli  multifuncţionale, grupuri sanitare, etc.) şi încăperilc anexe ale creşei (coridoare, oficiu, depozite,  etc.).  ­  în regim de vara:  AT  i ≤ 3° C  c) Viteza relativă medie a aerului  ­  în perioada de iarnă: Vmax. = 0,1 m/s  ­  în perioada de vară : (ta = 26 C): Vmax. = 0,15 m s.  d)  Umiditatea  relativă  a  aerului  (UR)  va  fi  corelată  cu  temperatura  ambianţei  ("ta"  ­  conform V.4.(A).I .a) si funcţie de destinaţia incaperilor:  φ = 50%. sau între limitele de 40%­ 70%.  ­ numărul de schimburi de aer se vor stabili în funcţie de bilanţurile termoenergetice şi de  cele privind asigurarea purităţii aerului (minim 0,1 γ/h).  ­ asigurarea unei temperaturi uniforme, astfel încât diversele suprafeţe şi corpul omenesc  să nu fie supărătoare.  e) Asimetria temperaturii radiante (conform STAS 13.149)  ­ calculată în raport cu un plan vertical (ferestre, suprafeţe reci) T ≤10"C  ­ calculată în raport cu un plan orizontal (planşeu încălzit) T ≤5° C.  f)  Diferenţa  de  temperatură  a  aerului  pe  verticală  între  nivelul  capului  şi  al  gleznelor  (pentru o persoana în picioare sau pentru o persoană sezând) conform STAS 13.149  t = max. 1,5  o  C  g) Diferenţa de temperatură faţă de elementele de limitare a spaţiilor  ­ pereţi    ti = 4.5 K

­ acoperiş (terasa)   Ti = 3.5  K  ­ pardoseli ti  = 2,5 K  Temperatura suprafeţelor interioare în contact direct cu omul (conform STAS 6472/10/3)  ­pardoseli: iarna  min. 20° C  vara  max. 22° C  ­  pereţi: iarna  min. 20° C  vara  max. 24° C  I) Asigurarea continuităţii serviciului  Sistemul de încălzire trebuie să asigure în mod continuu o temperatura de min. 22° C pe  toata durata zilei, în orice condiţii.  V.4.(A).2. Igiena aerului  ­ Igiena aerului presupune asigurarea calităţii aerului interior, fără degajări de substanţe  poluante  nocive,  provenite  din  interiorul  sau  exteriorul  clădirii  (sol,  materiale  de  construcţii,  activităţi uzuale, etc).  Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă privind:  V.4.(A).2.1. Asigurarea calităţii aerului prin concentraţii maxime admisibile de substanţe  poluante  ­  pentru valori maxim admisibile de concentraţii ale substanţelor poluante din încaperile  din creşe, se vor respecta prevederile "Normativ de protecţie a muncii în sectorul sanitar”.  ­ N ­ 425 şi "Normativ privind puritatea aerului în încăperi cu diverse destinaţii”.  ­ concentraţii maxime admisibile de substanţe poluante:  a)  se  vor  utiliza  materiale  de  construcţii  ce  nu  conţin  formaldehida,  sau,  excepţional,  materiale ce conţin formaldehida în cantitate sub 0,1 mg la 100 gr material.  b)  radon (220 si/sau 222) ­ din sol sau din materiale de construcţii ­ max. 40 Rq/mc/an.  c)  monoxid  de  carbon  (din  aer,  scăpări  gaze,  combustibil­combustie  incompletă,  etc.)  3  max. 2 mg./m  .  3  d) bioxid de carbon (din expiraţie, combustie) ­ max.0,08 gr/ m  .  3  e)  pulberi  în  suspensie  (din  materiale  de  construcţii)  max.  2  mg./m  ­  asigurarea  unei  ventilaţii corespunzătoare:  a) Ventilaţie naturală ­ număr de schimburi de aer – camera de joaca, de dormit, cabinete,  sala multifunctională ­ min. 0,5 schimb/h  ­ anexe, oficii etc. ­ min. 1 schimb/h  ­ băi, spălătoare, WC ­ min. 0,5 schimb/h  b) ventilaţie mecanică  ­ bucătărie, spălătorie, număr de schimburi:  ­ introducere: 4  ­ evacuare: 8  ­ încăperi cu activitate fizică medie ­ min.6 l/h/pers.  ­ în cadrul creşelor, se recomanda asigurarea în spaţiile de dormit şi în camerele de joacă  a unui cubaj minim de aer de 15 mc/pers.;  ­  spaţiile  dormit,  camera  de  joacă,  cabinete,  etc.  se  vor  asigura  obligatoriu,  cu  posibilitatea ventilării naturale.  V.4.(A).3. Igiena finisajelor  Cerinţa  privind  igiena  finisajelor  implica  asigurarea  calităţii  suprafeţelor  interioare  ale  elementelor delimitatoare astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena copiilor.  Criterii, niveluri şi parametrii de performanţă privind:  a) asigurarea calităţii finisajelor pentru:

4. săli multifuncţionale. este necesar ca  iluminatul  natural să fie compensat parţial sau total.4.4.44 m de la pardoseală).­ elementele delimitatoare ale încăperilor.2.85 ­ 1.  care  vor  fi  rezistente  la  agenţi  externi.85 ­ 1. cu iluminat  artificial. Asigurarea iluminatului artificial  a) nivel de iluminare medie pentru iluminatul normal al încăperilor (minime)  ­  camera grupa ­ joacă:  *  iluminat general 200 lx (la h  = 0. sală mese. depozite. 0.00 m de la pardoseală)  ­  spaţii de dormit:  *  iluminat general 50 lx  *  iluminat local 300 lx (la plan orizontal h = 0. sau modul de punere în operă.10  c)  indice  de  orbire  ­  raportul  dintre  luminanţa  cerului  văzut  prin  golul  ferestrei  şi  luminanţa ferestrei ­ mas. etc. 0. ­ 1/4 ­ 1/5  *  băi. spaţii multifuncţionale:  *  iluminat general 200 lx  *  iluminat local 300 lx (la h = 0. cabinete medicale. încăperi joaca ­ min.(A).4. tavane false fibroase);  ­ nu se admit materiale de finisaj care prin alcătuirea lor. 0.  substanţe dezinfectante lichide sau vapori ai acestora. din cadrul creşei.02 si STAS 6646. V.  draperii plusate.00 m de la pardoseală)  *  iluminat local ­ 300  Ix ­ pe suprafaţa măsuţelor (la h = 0.  mucegaiuri)  sau  substanţe  nocive ce pot periclita sanătatea oamenilor.20  *săli masă.  * în cazul în care lumina naturală nu respectă condiţiile precizate mai sus.2. (A). 40%.  solvenţi. astfel încât utilizatorii spaţiilor respective să­i poată desfăşura activităţile specifice în  condiţii de igienă şi sănătate.  acarieni. Asigurarea iluminatului natural minim  a)  raport arie fereastră ­ arie pardoseală. niveluri şi parametrii de performanţă cu privire la:  V.(A). etc.  ­ siguranţa circulaţiei pedestre  Criterii.1.  detergenţi.65  *băi.(A). săli masă.85 de la pardoseala). funcţie de destinaţia încăperii.  V 4. vor fi rezolvate cu finisaje:  * lavabile  * rezistente la dezinfectând  * fara asperităţi care reţin praful  * bactericide  *  negeneratoare de  fibre  sau  particule  care  ramân  în  suspensie  în  aer  (module  covoare. spaţii circulaţie ­ min. spaţiu multifuncţional.  Aspectele legate de iluminatul de siguranţă al încăperilor sunt prezentate la cap.  ­  coridoare ­ 50 ­ 75 lx (de la nivel pardoseala) .  ­  cabinet medical. coridoare. conform STAS 6646 1.  * ca măsura împotriva fenomenului de orbire se prevăd elemente de ecranare (parasolare)  a partilor vitrate.  b) asigurarea calităţii finisajelor pentru:  ­  elementele  de  instalaţii. oficiu.4.  V. cabinete medicale ­ min. Igiena vizuală  Cerinţa privind igiena vizuală implică asigurarea cantităţii şi calităţii luminii (naturale şi  artificiale). 1/8 ­1/10  b)  factor  uniformitate  iluminat  lateral  (raport  dintre  iluminarea  minimă  şi  iluminarea  maximă) valori normate  *dormitoare. limite normale:  *  încăperi de joacă.  pot  favoriza  dezvoltarea  de  organisme  parazite  (gândaci.

2 ­ Calculul necesarului de căldura. Temperatura interioară de calcul  STAS 6472/3 ­ Calculul termotehnic al elementelor de construcţii ale clădirii.  Norme departamentale de protecţia muncii în domeniul sanitar ­ N – 425  Documente interpretative CEE ­ nov. spălătorie  *  iluminat general ­ 200 lx (h = 0. sănătatea şi mediul înconjurător. Determinarea indicilor  PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru ambiante.  b)  factor  de  uniformitate  ­  raportul  dintre  iluminarea  minimă  şi  iluminarea  medie  pe  planul de lucru  ­  încăperi specifice ­ min.  *  iluminat general ­ 30 lx (la nivel pardoseală).P.25  c) evitarea sau limitarea orbirii:  ­ orbire directă  *    se  evită  orbirea  directă  prin  dirijarea  spre  tavan a  iluminatului  artificial  (dormitoare  sugari în mod special).l. .4. Confortul termic.  IZO ­ 7730 ­ Ambiante termice moderate.  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  STAS 1907/1.  *  se vor lua măsuri de ecranare a lămpilor şi de dispunere corespunzătoare a acestora.  I 5 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea inst.  ­  orbire prin contrast sau reflexie  *  se vor alege finisaje cu factori de reflexie corespunzători  *  corpurile de iluminat se vor dispune corespunzător  *  se vor respecta prevederi STAS 6646 1. 0.(A).  ­ centrală termică. 0. anexe ­ min.  STAS 13149 ­ Fizica construcţiilor. Ambiante termice moderate.40  ­  spaţii de circulaţie.85 ­ 1.de ventilaţie  Norme Protecţia muncii în sectorul sanitar  N.  ­  la aparate ­ 150 lx (la 0. Exigenţe ale utilizatorilor.1992  ­ Igiena.00 m de la pardoseală).3  ANEXA V. spălătoare:  *  iluminat general 20 lx (la nivel pardoseala)  ­ bucătărie. Indici PMV si PPD  IZO ­6242/1 ­ Construcţii imobiliare.00 m de la pardoseală).  200  ­  Instrucţiuni  tehnice  provizorii  pentru  proiectare  la  stabilitatea  termică  a  elementelor de închidere a clădirilor.­  grupuri sanitare.85 ­ 1. hidrofoare etc.

4.(A).  Norme 425 ­ Norme de protecţia muncii în domeniul sanitar.4.ANEXA V. Determinarea aldehidei formice  STAS 12051 ­ Aer.  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  STAS 8313 ­ Iluminatul în spaţii exterioare la clădiri civile şi industriale  STAS 6221 ­ Iluminatul natural al încăperilor la clădiri civile şi industriale  STAS 6646/1 ­ Iluminatul artificial. Condiţii generale  PE  136/1904  ­  Normativ  pentru  folosirea  energiei  electrice  la  iluminatul  artificial  în  utilizări casnice.V. Debitul de aer proaspăt .6 "Protecţia împotriva zgomotului”.  Igiena auditivă se referă la condiţiile interioare de zgomot.  Performanţele  elementelor  delimitatoare  corespunzătoare  asigurării  ambianţei  acustice  interioare.  ANEXA V.  Norme 425 ­ Norme de protecţia muncii in domeniul sanitar  V.  *  30 dB (A) + 5 dB (A) în plus ziua în minus noaptea  2) măsuri de asigurare a ambianţei acustice: .  DOCUMENTE  INTERPRETATIVE  ­  CEE  ­  nov. Determinarea pulberilor în suspensie  STAS 11322 ­ Puritatea aerului. Determinarea conţinutului de radiu 222.5. sănătatea şi mediul înconjurător. Igiena auditivă  Cerinţa  privind  igiena  auditivă  se  referă  la  conceperea  spaţiilor  interioare  a  creşelor.  sănătatea  şi  mediul  înconjurător. parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la:  1) asigurarea ambiantei acustice în interiorul încăperilor unei creşe:  ­  nivel  de  zgomot  echivalent  interior  (limite  admisibile)  datorat  unor  surse  de  zgomot  exterioare unităţilor funcţionale. sunt tratate la cap. respectiv la ambianţa acustică  interioară.  1993  ­  Igiena.Documente interpretative ­  CEE nov. 1993  ­ Igiena. Condiţii generale  STAS 6646/3 ­ Iluminatul artificial.(A).(A).4.  STAS 9081 ­ Poluarea aerului  STAS 12574 ­ Aer din zone protejate.  astfel încât zgomotul perturbaţei perturbator perceput de utilizatori (copii) să fie menţinut la un  nivel ce nu le poate afecta sănătatea.4.  Criterii. Condiţii de calitate  STAS 12381/1 ­ Ventilare mecanică.  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  ONU 1902 ­  Culegere CEE de dispoziţii model pentru reglementări în construcţii  STAS 10813 ­ Puritatea aerului.  Normativ  privind  igiena  aerului  în  spaţii  cu  diverse  destinaţii  în  funcţie  de  activităţile  desfăşurate în regim de iarnă­vara.2.

 bacterii banele. conform prevederii "Instrucţiuni  tehnice C 125";  *  limitarea vitezelor de vehiculare a fluidelor în elementele instalaţiilor utilitare. duşuri  Q = min.300 gr/dmc  ­ alcalinitatea ­ pH = 6 ­ 8  ­ duritatea (permanentă) ­ max. chimice. 0. organoleptice. termice.4.15 1 sec ­ la spălătorie. Asigurarea calităţii apei (potabilitatea)  ­ se va realiza conform prevederi  STAS 1342;  ­ verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate a potabilităţii apei se face de către centrele  de medicină preventivă.P) sau electromagnetice (γ) ­ max. bacteriologice. în funcţionare;  *    măsuri  constructive  de  atenuare  a  zgomotelor  sau  vibraţiilor  produse  de  unele  surse  locale (aparate sau utilaje). băi. etc. 0.l.05 l/sec ­ la lavoare ­ gr.  ­  gruparea compartimentelor cu activităţi similare;  ­  separarea  spaţiilor  cu  cerinţe  deosebite din  punct  de vedere  al  confortului  acustic.(B).  a) proprietăţi fizice:  ­ grad de tulbureala ­ max. bacterii patogene)  ­ lipsa bacterii patogene  d) proprietăţi organoleptice  ­ gust ­ insipid  ­ miros ­ inodoră  V. de  spaţiile producătoare de zgomot (spaţii gospodăreşti şi spatii tehnico­utilitare). conform prevederi STAS 8048/1;  *  izolarea corespunzătoare a elementelor despărţitoare. 12 grade  ­ cantitatea de gaze ­ 20 cmc/dmc apă  c) proprietăţi biologice:  ­ microorganisme (plancton.(B).­  amplasarea creşelor în zone fără vecinătăţi producătoare de zgomot sau vibraţii.  Apa  necesară  alimentarii  instalaţiilor  din  clădiri  trebuie  să  aibă  o  anumită  calitate  exprimată prin ansamblul proprietăţilor sale fizice.  se  referă  la  condiţiile  de  distribuţie  a  apei  într­un  debit  suficient şi la satisfacerea criteriilor de puritate necesare apei potabile.  V. sanitar . 0.(B).  Q = min. Asigurarea debitului de apă la punctul de consum  ­ se va realiza conform prevederi STAS 1478  (punctele  de  consum  tehnologic  vor  fi  stabilite  conform  cerinţelor  de  funcţionare  a  echipamentelor). 1μ C/1  b) proprietăţi chimice:  ­  reziduuri ­ totalitatea substanţelor minerale şi organice în soluţie ­ max.etc.  de ventilaţi sanitare.  ­ pentru cazul în care nu este posibilă îndepărtarea încăperilor cu activităţi producătoare  de prevenire sau atenuare a zgomotului prin:  *  prevederea de echipamente dinamice cu nivel de zgomot scăzut.2. Igiena apei  Exigenţa  privind  igiena  apei. 5 grade  ­ culoare ­ incoloră  ­ temperatura ­ 7° C ­  15° C  ­ concentraţie radiaţii corpusculare  (α. parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la:  V.4.  Criterii.4.

  ANEXA V. spălare instrumentar 25 l/copil ­ loc/zi  *  utilizări tehnologice la centralele termice 20 l/copil ­ loc/zi  *  igiena colectării deşeurilor menajere şi clădiri anexe în incinta ­10 l/copil ­ loc/zi. mirosului şi gustului.  2)  Condiţiile  de  descărcare  a  apelor  uzate  în  reţelele  de  canalizare.  V. Analiza biologică  STAS 1342 ­ Apa potabilă  STAS 3026 ­ Apa potabilă.  MINISTERUL  SĂNĂTĂŢII  nr.5 1 sec ­ incendiu interior  Q = min. 5. .  STAS 3001 ­ Ape.  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  STAS 6322 ­ Apa potabilă. timp de 12 ore.  voi  respecta  prevederile normativului C90. luându­se în calcul toate utilizările necesare. Determinarea turbidităţii  STAS 6324 ­ Apa  potabilă.4.  trebuie  asigurat  un  minim de 500 l/pat/zi. zone verzi­lo l/copil ­loc/zi  *  gospodarii anexe 30 l/copil ­ loc/zi  *  pierderi în reţea 10 l/copil ­ loc/zi  Total necesar: ­  700 l/copil ­ loc/zi  2)  În  perioadele  de  deficit  sau  de  intrerupere  a  alimentarii  cu  apă. Determinarea pH­ului  STAS 6329 ­ Apa potabilă. Determinanţii culorii  STAS 6323 ­ Apa potabilă.(C) Igiena evacuării reziduurilor lichide  1)  Igiena evacuării apelor uzate presupune asigurarea unui sistem corespunzător pentru  eliminarea apelor folosite menajere sau meteorice. Analiza bacteriologică  STAS 12650 ­ Apa potabilă. 2.4. spaţii exterioare.(B).  STAS 6325 ­ Apa potabilă.  3) Nu se admite utilizarea apei nepotabile în creşe.Viteza optima a apei = 1 m/sec  Q = min.  *  igiena şi întreţinerea spaţiilor interioare 40 l/copil ­ loc/zi  *  dezinfecţie.(B).3 .  sănătatea  şi  mediul înconjurător. Determinarea substanţelor organice  DOCUMENTE    INTERPRETATIVE  ­  CEE  ­  noiembrie  1993  ­  Igiena. este următorul:  (raportarea la numărul de copii din grupe)  *  igiena copiilor ­ 200 l/copil ­ loc zi  *  igiena personalului de deservire ­ 40 l/copil ­ loc/zi  *  igiena lenjeriei (spălătorie) ­ 110 l/copil ­ loc/zi  *  prepararea hranei (bucătărie) ­ 100 l/copil ­ loc/zi.190  ­  Norme  departamentale  de  protecţia  muncii  în  sectorul sanitar. Determinarea temperaturii.4. Asigurarea cantităţii de apă potabilă necesară (1 pat/zi)  1) Necesarul de apa potabilă. Determinarea conţinutului de pesticide.0 1 sec ­ incendiu exterior  V.  *  întreţinerea căilor de acces. Determinarea durităţii  STAS 3002 ­ Apa potabilă.

 1.  inflamabile.5.  2) Condiţiile de calitate a apelor uzate  ­  conţinutul  de  concentraţie  maximă  de  substanţe  nocive  (suspensii.  Evitarea  interconexiunii  dintre  apele  uzate  şi  apa  potabilă  se  asigură  prin  rezolvarea corectă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. apelor sau a aerului;  c)    apele  uzate  vor  fi  colectate  prin  reţele  interioare  separate  şi  evacuate  în  reţeaua  de  canalizare  a  incintei. trebuie să fie  sigure în exploatare.  STAS  1743.(C).  ­ instalaţiile pentru epurarea apelor uzate menajere.  situaţie în care acestea vor fi prevăzute cu instalaţii proprii de colectare.  STAS  4234.2. pământ  sau  substanţe nocive (chimice.3.  substanţe  chimice.(C). Aceste condiţii le îndeplinesc fosele septice. apelor subterane sau a aerului  1) Condiţii de rezolvare a evacuărilor:  a)  apele uzate din creşe se evacuează exclusiv prin reţeaua de canalizare;  b)    lipsa  unor  sisteme  publice  de  canalizare  se acceptă  numai    în  cazul creşelor  rurale.2.3)  Instalaţiile  interioare  de  canalizare  a  apelor  menajere  sau  pluviale  vor  trebui  să  îndeplinească următoarele condiţii:  ­  să nu prezinte surse de contaminare a mediului;  ­ să nu emită mirosuri dezagreabile;  ­ să nu prezinte scurgeri în exterior;  ­ să nu prezinte riscul contaminării sistemului de alimentare cu apa potabilă.(C).III. Asigurarea evitării poluării solului. simple şi relativ necostisitoare.  STAS  6675/7.  V.  după  tratarea  prealabilă  a  celor  cu  conţinut de  grăsimi. conform STAS 8591.(B).  Condiţiile  tehnice  de  calitate  ale  materialelor din  care  se  execută  reţelele  de  canalizare  vor  fi  conform  cu:  STAS  1515/1.  STAS  816.  V.  Criterii.  corosive.  nisip.4. biologice.  germenii  patogeni)  trebuie  să  respecte  prevederile  STAS  1481;  ­ temperatura maximă admisă ­ 40 o C.4. provenite de  la creşe. astfel executate incât să nu provoace poluarea solului.l. Asigurarea evitării emisiei de mirosuri dezagreabile:  1) Condiţii de rezolvare:  ­  se  vor  lua  măsuri  de  etanşeitate  a  căminelor  de  racord  şi  de  vizitare  din  imediata  vecinătate a creşelor;  ­ se va asigura o diluţie corespunzătoare a apelor uzate;  ­ racordurile dintre reţeaua de canalizare pluvială din incinta creşei şi gurile de scurgere  ale reţelei vor fi şifonate pentru a se evita ieşirea mirosurilor din canalizare. radioactive) vezi cap.  explozibile. . tratare şi evacuare a apei  uzate.4.4. parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la:  V.  STAS  7345.  3) Condiţii de calitate a conductelor de canalizare:  ­ să reziste la solicitări mecanice;  ­ să fie impermeabile;  ­ să reziste la acţiunea apelor uzate şi a celor subterane agresive;  ­ să reziste în eroziunea suspensiilor din apele uzate;  ­ să aibă o suprafaţă interioară cât mai netedă;  ­ să se respecte cotele de montări pentru a se evita colmatarea.

2.  V.(C)  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  STAS I 795 ­ Canalizare interioară  STAS 1846 ­ Canalizări exterioare.  Factorii mediului înconjurător supuşi protecţiei.4.3.4.4. . liniştii sau stării de confort a oamenilor. Prescripţii de proiectare  STAS 3051 ­ Sisteme de canalizări.(E).(E).(C).  sănătatea  şi  mediul înconjurător Ministerul  Sănătăţii  ND 425 ­ Normativ departamental de protecţie a muncii în domeniul sanitar. peste  limitele stabilite prin reglementările în vigoare.Anexa V.V. exploatare.  ­  apele  uzate  evacuate  în  sisteme  publice  de  canalizare  vor  trebui  să  îndeplinească  obligatoriu prevederile Normativ C90.(E).4. aerosoli. Asigurarea evitării poluării solului şi apei  *  Măsuri de prevenire  ­ apele uzate provenite de la creşe se vor evacua numai prin sisteme proprii de canalizare.l.  V. Prescripţii de proiectare  STAS 2448 ­ Canalizări ­ Cămine de vizitare  STAS 6701 ­ Canalizări ­ Guri de scurgere  STAS 10859 ­ Canalizări ­ Staţii de epurare a apelor uzate  STAS 12278 ­ Canalizări ­ Bazine de fermentaţie a nămolului la staţiile de epurare  STAS 12594 ­ Canalizări ­ Staţii de pompare  DOCUMENTE  INTERPRETATIVE  ­  CEE  ­  noiembrie  1993  ­  Igiena.  ce trebuie să respecte condiţiile prevăzute la cap.1. sunt:  ­ aerul  ­ apele  ­ solul şi subsolul  ­ pădurile şi vegetaţia  ­  fauna terestră şi acvatică  ­ rezervaţiile şi monumentale naturii  ­ aşezările omeneşti  Criterii parametri şi niveluri de performanţă  V.  vapori.  Asigurarea  evitării  poluării  aerului  exterior  ­  este  interzisă  evacuarea  în  atmosferă a substanţelor dăunătoare sub formă de gaze. particule solide.4.  *  Măsuri preventive:  ­  limitarea  emisiilor  de  poluanţi  conţinute  în  gazele  de  ardere  provenite  din  centrala  termică (în cazul când există);  ­  se  vor respecta cu stricteţe regulile de amplasare privitoare la poziţiile relative dintre  prizele de aer proaspăt şi gurile de evacuare. postutilizare) să nu  dăuneze sănătăţii. Refacerea şi proiecţia mediului  Cerinţa  privind  refacerea  şi  protecţia  mediului  presupune  realizarea  construcţiilor  şi  reţelelor exterioare astfel încât pe toată durată de viaţă (execuţie.

Asigurarea  performantelor higrotermice ale elementelor perimetrale.  Respectarea acestor cerinţe se face prin:  a)  asimilarea  performanţelor  higrotermice  ale  clementelor  perimetrale. 5 ­ Legea privind protecţia mediului şi asigurarea calităţii apelor  Legea nr.  V.  Principii  şi  reguli  generale  de  supraveghere  a  calităţii  aerului  STAS 10194 ­ Puritatea aerului.3 ­ Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei  Decret nr.  astfel  încât  consumul  energetic  să  poată  fi  limitat. Determinarea conţinutului de bioxid de sulf  STAS 10329 ­ Puritatea acrului. V. hidrofugă şi economia de energie  Această  cerinţă  se  referă  la  asigurarea unei  conformări  generale  şi de detaliu  a  clădirii.4.466 ­ Decret privind regimul produselor şi substanţelor toxice  Decret  nr.5.1. Condiţii de calitate  STAS  10331  ­  Puritatea  aerului.  în  condiţiile  obţinerii  unui  confort  termic  minim admisibil.ANEXA V.5.1.  Rezistenţele  specifice  la  transfer  termic  "ROM"  ale  elementelor  anvelopante  (determinate conform STAS 6472/3) să fie de minim: .414  ­  Decret  privind  stabilirea  valorilor  limită  admisibile  ale  principalelor  substanţe poluante din apele uzate  Ordin nr.462 ­ Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei  STAS 10574 ­ Aer din zonele protejate.5  Izolarea termică.4)  Criterii parametrii şi niveluri de performanţă  V.(E)  DOCUMETE TEHNICE CONEXE  Legea nr.  de  închidere  ale  clădirii;  b) asigurarea unei execuţii şi întreţineri corecte a clădirii în ansamblul ei;  c)  asigurarea  economiei  de  energie  raportat  la  condiţiile  climatice  locale  în  condiţiile  obţinerii unui confort termic corespunzător (definit in cap.  V. Determinarea bioxidului de azot. 137 ­ Legea protecţiei mediului  Legea nr.1.

2.  V.1.5.1. să fie mai mică decât cantitatea de apă care se poate evapora  în perioada caldă (conform STAS 6472/4) . Cantitatea de apă provenită prin condensarea vaporilor.  Ex.  V.1.5. la clădiri cu alte destinaţii decât cea de locuit”.3. Temperatura pe suprafaţa interioară să aibă.  în  perioadele  reci.2. din masa elementului de  închidere în perioada rece a anului. Asigurarea economiei de energie (utilizată în scopul încălzirii clădirii pe timp de  iarnă) presupune conceperea şi realizarea  spaţiului precum şi a elementelor de închidere.5.  Evitarea  apariţiei  condensului  prin  realizarea  elementelor  de  închidere.3.2.  V.3. Umiditatea materialelor componente ca urmare a condensului vaporilor de apă.1.5.  V.: TSI ≥ 11.5.1 C pentru Ti  = 22 o C  V.  astfel  încât:  V.5.  Valorile  coeficienlilui  de  control  "a  –  e”  (rezistente  termice  normate)  necesare  pentru  calculul coeficientului global de referinţă (Gl ref) sunt următoarele: .  Rezistenţa  la  permeabilitate  la  aer  elementelor  să  fie  mai  mare decât rezistenţa  minimă  calculată  conform  STAS  6472/7.­ realizarea acestor valori minime conduc la reducerea consumului de energie şi ridicarea  nivelului de confort termic.  şi  etanşeitatea  rosturilor  la  îmbinarea dintre elemente.2. o valoare mai mare  decât  temperatura puctului  de rouă corespunzatoare  temperaturii  şi  umidităţii  relative a  aerului  interior.  Coeficientul  global  de  izolare  termică  a  clădirii  "G  l"  trebuie  să  fie  inferior  valorii  corespunzătoare  de  referinţă  G  l  ref. în orice punct. astfel  încât pierderile de căldura să fie cât mai reduse. Diferenţa de temperatura dintre feţele interioare ale elementelor delimitatoare şi  temperatura aerului interior (conform prevederi STAS 6472/3) să fie de maxim:  V.  să  nu  depăşească  valorile  normate  conform  STAS  6472/4  (în  vederea  eliminării riscului de apariţie a coloniilor de agenţi patogeni).  (w  m3  h)  determinat  conform  "Normativ  pentru  calculul coeficientului global de izolare termică.2.2.  V.5.3.5.  asigurându­se  totodată.

  V.  V.  respectiv  raportul  dintre  necesarul  de  energie  termică  pentru încălzire şi randamentul total al instalaţiei de încălzire centrală.3. calculat cu relaţia:  (conform prevederi  "Ghid de performanţă pentru instalatul de încălzire şi ventilaţie". Necesarul specific global de căldura pentru încălzire  "G” trebuie să fie inferior  valorii corespunzătoare de referinţă Glref (K/m3h).3.5.3.5. se determină în funcţie de temperatura exterioară de  începere la sfârştul perioadei de încălzire (toi) şi de temperatura interioară medie pentru încălzire  (timi)  V = volumul construit la care se refera G si d.3.5.  V  (KWh/an)  ian  = GN  toi  1000 în care:  S = are semnificaţia de mai sus  N timi/toi = numărul de grade zile.3.  V.an.  Pentru  asigurarea  economiei  de  energie  s­a  luat  în  considerare  doar  energia  necesară pentru încălzirea încăperilor.2.4. Consumul anual global de căldură pentru încălzirea clădirii:  timi  Q  24  . făcându­se abstracţie de:  ­ sistemele de încălzire electrică;  ­ prepararea apei calde de consum;  ­ energia electrică de iluminat şi alimentarea aparatelor şi echipamentelor; .5.5.i.  Eficienţa  instalaţiilor  de  încălzire  se  determină  prin  calcularea  consumurilor  specifice  de  energic  pentru  încălzire. elaborat de  IPCT SA).în care:  a = pereţi exteriori  b = planşeu la ultimul nivel  c = planşeu peste subsol  d = soclu  e = elemente vitrate  V.

 sistem de cedare al căldurii şi programe de funcţionare:  ­ izolarea termică în conductelor pentru diverşi agenţi termici şi ai canalelor de aer cald şi  rece:  ­ utilizarea. 1993 ­ Economia de energie şi izolare  termică  C 107 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice  C 112 ­ Normativ pentru executarea hidroizolaţiilor bituminoase la construcţii  STAS 9791­ Rosturi la faţadele clădirilor executate cu panouri mari prefabricate  Prescripţii tehnice în curs de editare (INCERC)  ­ Normativ pentru calculul coeficientului  global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit.  a elementelor  de  închidere a clădirilor  ISO 6242/1 ­ Construcţii imobiliare.6. Ambianţe termice moderate.P. recuperarea  unei  părţi  din  căldura  aerului  de  evacuare  din  instalaţia  de  ventilaţie.3. PPD şi nivele de performanţă pentru ambianţe  STAS  8907/1  ­  Instalaţii  de  încălzire.  ANEXA V. 200  ­  Instrucţiuni  tehnice  pentru proiectare. Determinarea indicilor  PMV. .  V.  Termotechnică. consumuri specifice.  Prescripţii  de  calcul  Reglementari în curs de editare (INCERC) ­ Normativ privind igiena compoziţiei aerului  la clădiri cu diverse destinaţii în regim de iarnă­vară.  Prescripţii de calcul  STAS 6472/6 ­ Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţii cu punţi termice  STAS  6472/7  ­  Calculul  permeabilităţii  la  aer  a  elementelor  şi  a  materialelor  de  construcţii  STAS 4839 ­ Instalaţii încălzire ­ Numărul anual de grade ­ zile  N. Clasificarea şi metoda de determinare  STAS 13 149  ­ Fizica construcţiilor.  Calculul  necesarului  de  căldura.  Transferul termic  la  contactul  cu  pardoseala.5. în măsura posibilităţilor surselor necomentionale de căldură;  ­ contorizarea energiei termice. Confortul termic  DOCUMENTE  INTERPRETATIVE ­ CEE ­ nov. Creşle fiind consumatoare de energie. etc);  ­ măsuri de recuperare a energici şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de căldură cum  ar fi recuperarea de energie termică din gazele arse provenite de la centrala termică.  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  STAS 64722 ­ Parametri climatici exteriori  STAS 6472/3 ­ Calculul termotehnic al elementelor de construcţie  STAS  6472  4  ­  Comportarea  elementelor  de  construcţie  la  difuzia  vaporilor  de  apă.  la  stabilirea  termică.5.  STAS 6472/10  ­  Fizica construcţiilor.­ sistemele de climatizare;  ­ aporturile solare ş ale ocupanţilor. prin proiectarea ş exploatarea instalaţiilor  termice se impun măsuri de limitare a consumurilor energetice care în principal se referă la:  ­  eficienţa  sistemelor  adoptate  şi  performanţele  energetice  ale  elementelor  utilizate  (randamente.  pentru prepararea de  apă  caldă;  ­  introducerea  circuitelor  separate  de  încălzire  pe  zone  ce  beneficiază  de  acelaşi  regim  termic.

C.  ANEXA V.1. Asigurarea izolării acustice a spaţiilor la zgomot aerian sau de impact  ­  valorile  admisibile  ale  indicilor  de  izolare  la  zgomot  aerian  sau  de  impact. "SPITAL PROIECT" S.6.  ISO 6248/1­92 ­ Construcţii imobiliare.09.6. satisfac şi cerinţele de izolare acustică stabilite prin  "Normativul departamental de  protecţie a muncii” al Ministerului Sănătăţii.1.P 68 ­ Normativ privind gradul de prot.  utilizate  în  mod  curent  la  realizarea  creşelor. Limite admisibile ale nivelului de zgomot  STAS 6156 ­ Acustica în construcţii. BUCUREŞTI  Avizat de:  MLPAT cu ordinul nr.  DOCUMENTE TEHNICE CONEXE  STAS 10009 ­ Acustica în construcţii.  V. Protecţia împotriva zgomotului  ­  Protecţia  împotriva  zgomotului  implică  conformarea  spaţiilor  şi  a  elementelor  de  construcţii.  ­  nivel  de  zgomot  echivalent  interior  (limite  admisibile)  datorat  unor  surse  de  zgomot  exterioare unităţilor funcţionale 30 dB (A) + 5 dB (A) în plus ziua în minus noaptea.97 . Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile  şi social­culturale  P  122  ­  Instrucţiuni  tehnice  pentru  proiectarea  şi  executarea  măsurilor  de  protecţie  acustică la clădiri social­culturale  C 125 ­ Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor  DOCUMENTE  INTERPRETATIVE ­ CEE ­ NOV. perceput de către ocupanţii clădirii. parametri şi niveluri de performanţă  V.  V. Confort termic.  Elaborat de:  S.  funcţie  de  destinaţia  încăperilor  şi  de  cerinţele  utilizatorilor  se  stabilesc conform prevederi STAS 6156 tb.6.1. să se pastreze la un nivel corespunzător  condiţiilor în care sănătatea acestuia să nu fie periclitată. termică a clădirilor şi de reducere a consumului  de energiei pentru încălzire.  ale  elementelor  despărţitoare. 1993 ­ Protecţia la zgomot. de siguranţa la foc şi de confort  higrotermic. 117/N/01. Exigenţe ale utilizatorilor.5;  ­  soluţiile  constructive  ale  pereţilor  şi  planşeelor.A.6. Criterii.  astfel  încât  zgomotul  aerian sau  de impact  provenite  din  exteriorul  clădirii  sau  din  camerele alăturate. pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful