Curs Drenajul Pleural

DRENAJUL PLEURAL

Dr. Cristina Grigorescu Şef Lucrări UMF IAŞI Clinica de Chirurgie Toracică

INTRODUCERE

In practica de spital drenajul pleural este efectuat în multiple moduri si de diferiţi practicieni, in funcţie de şcoala medicală si de tipul de pregătire(specialitate).

Medicii care stăpânesc tehnica au o rată a complicaţiilor de 3% complicaţii precoce şi de 8% complicaţii tardive.

8. 9.Tehnica asepsiei.Tipul de aspiraţie. 4.Premedicaţie. 5. 10.Mărimea tubului de dren.Anestezia locală.Disecţia planurilor.Poziţionarea pacientului. . 2.Confirmarea locului de drenaj: clinic şi radiologic. 7.Ancorarea tubului. 14.Echipament.SUMAR TEHNICA               1.suprimarea drenajului pleural. Riscurile drenajului. 11.Indicaţiile drenajului pleural.Consimţământul asumat al pacientului. 13. 3. 12. 6. pensarea tubului.

1. la pacienţi peste 50 ani. Pneumotorax spontan total . după decomprimare pe ac. Pntx. . Persistent sau recidivat după puncţia aspirativă. Pneumotorax sufocant. INDICAŢIILE DRENAJULUI PLEURAL  - - - Pneumotorax la orice pacient ventilat.

chirurgie cardiacă. . VATS. Postoperator: toracotomie.1. Empiemul pleural şi pleureziile parapneumonice complicate. esofagectomie. hemopneumotorax posttraumatic. INDICAŢIILE DRENAJULUI PLEURAL     Hemotorax . Pleureziile neoplazice secundare.

. mai ales în traumă!  Aderenţele pleurale întinse contraindică manevra. RISCURILE DRENAJULUI PLEURAL Hemoragic: orice coagulopatie sau defect plachetar va fi corectat înainte de drenaj(dacă este posibil). cu hernie stomac. colon etc.d.2.  D.  Drenajul spaţiului de postpneumonectomie va fi efectuat numai de către chirurgul toracic!  . drenaj peste 1000 ml sau 150 ml/h timp de 6 ore reclamă toracotomie!  Diagnosticul diferential cu o bulă de emfizem.

RISCURILE DRENAJULUI PLEURAL  Emfizem subcutanat : gaură prea aproape de perete sau în peretele toracic. inversarea valvei Heimlich. mai ales dacă se folosesc instrumente ascuţite sau introduse cu duritate (forţate).2.  . Lezare organe intratoracice / extratoracice . lipsa unui drenaj aspirativ . pierderi aeriene mari prin fistulă largă. lipsa etanşării inciziei (mai ales pe o incizie mai mare decât diametrul tubului).

se va efectua. dar şi riscurile acesteia.3. În caz de urgenţă. dar când bolnavul se trezeşte i se va explica procedura. CONSIMŢĂMÂNTUL ASUMAT AL PACIENTULUI     Răspunderea este a medicului ce efectuează manevra. cu pacient inconştient. răspunderea revine supervizorului direct! Se va expica pacientuli în ce constă procedura. . Pacientul are dreptul să refuze manevra. la care această intervenţie este salvatoare. dacă acesta este în stagiu de pregătire.

v.. Anxiolitic i. Utilizarea atropinei este controversată. din acest motiv premedicaţia trebuie administrată. . PREMEDICAŢIE     50% din pacienţi consideră manevra dureroasă cu scor 9-10. pe scala 0-10.m cu o oră înante de drenaj. dar atenţie la pacienţii cu BPOC.midazolam 1-5 mg pentru sedare.4. Opioid i. dar datorită existenţei riscului vagal la pleurotomie se acceptă administrarea ei ca parte din premedicaţie.

Sistem de drenaj steril. leucoplast. cu oxigen şi posibilitate de resuscitare în caz de stop respirator. Seringi de 10. Conector de tubulatură. . Soluţie antiseptică pentru tegumente. Bisturiu. Anestezic local: lidocaină 1% 10-20 ml. inclusiv apă sterilă. 20 ml sterile cu ac. comprese sterile.5. Câmpuri sterile. Fire de sutură ex mătase 1 cu ac triunghiular. Tub de dren. Sală aseptică. Pansamente. ECHIPAMENT             Mănuşi sterile.

6. CONFIRMAREA LOCULUI DE DRENAJ Clinic : hiperrezonanţă la percuţie cu diminuarea/ abolirea murmurului vezicular.ecografie toracică.  Imagistic: .  . .radiografie toracică PA. .CT toracic.

Poziţia pacientului : decubit lateral pe partea sănătoasă cu membrul superior ridicat pe un cadru metalic. . sau de coasta a 5-6 . vîrful fiind cel al axilei iar marginea inferioară dată de planul orizontal ce trece la nivelul mamelonului. a marelui dorsal. sau susţinut pe capul pacientului.7. POZIŢIONAREA PACIENTULUI   Locul drenajului: în triunghiul de siguranţă creat de marginea externă a marelui pectoral(linia axilară anterioară) şi marginea ext..

.

8. MĂRIMEA TUBULUI DE DREN    În traumă. datorită hemopneumotoraxului se preferă tuburi de mărimea 24-28 Ch. Acelaşi tub se preferă la pacienţii aflaţi pe ventilator şi la empiemele pleurale La pleureziile secundare neolazice ţi în pneumotoraxul spontan primar este de preferat utilizare atuburilor de mici dimensiuni 10-14 Ch cu sau fără sistem de ghidaj pleural. .

Insist : asepsie tegumente cât mai largă cu soluţie alcoolică de iod sau clorhexidine.TEHNICA ASEPSIEI      Deoarece tubul de dren stă în torace un număr de zile este de preferat ca tehnica să respecte principiile asepsiei pentru a preveni infectarea cavităţii pleurale sau a plăgii operatorii. Cuplarea la sistemul de drenaj se face STERIL! Nu se va decupla tubul de dren pe toată perioada drenajului! . Profilaxia cu antibiotice se va efectua în toate cazurile de traumă : clindamycin sau cefalosporine.9.

pentru asigurarea hemostazei nu este practicată în ţara noastră. ANESTEZIA LOCALĂ  Infiltrarea locului de drenaj cu 10-20 ml de xilină1%.   .10. Utilizarea adrenalinei în combinaţie . Confirmarea diagnosticului la pătrunderea acului în spaţiul pleural! Aer/sânge. la pacienţii cu perete toracic mare se va utiliza un ac de puncţie spinală.

11. Poziţia tubului va fi îndreptată în sus pentru PTX şi în jos pentru lichid. Se poate folosi degetul pentru explorarea spaţiului pleural. Indiferent de faptul că nu a avut poziţia ideală este importantă funcţionalitatea sa! . DISECŢIA PLANURILOR      Incizia pielii : nu mai mare decât diametrul tubului. Pentru a nu risca leziuni ale structurilor intratoracice se va efectua o disecţie cu pensă Pean atât a ţesutului subcutanat cât şi a muşchilor intercostali.

Al doilea fir (de aşteptare) se trece în U pe marginile plăgii. O altă metodă este de a folosi un singur fir împletit în jurul tubului care fixează şi care despletit va deveni fir de aşteptare.12. fără a trece prin tub. şi se va înfăşura în jurul tubului. cu care se va închide plaga la suprimarea tubului de dren. pentru a preveni alunecarea din cavitatea pleurală (atenţie la ultima gaură !). ANCORAREA TUBULUI    Imediat după introducerea tubului în cavitatea pleurală primul gest este de ancorare. .

a. activ în sistem închis sau deschis sau la o valvă unidirecţională tip Heimlich. După drenaj se recomandă efectuarea unei radiografii toracice. Utilizarea valvei permite o mobilizare rapidă a pacientului şi posibilitatea de a fi externat mai devreme cu tubul de dren. . pacientul find supravegheat de personal calificat.TIPUL DE ASPIRAŢIE     Toate tuburile de dren se conectează la un sistem de aspiraţie : pasiv (tip Beclaire).13. Când este necesară aspitraţia se vor folosi volume mari cu presiune mică.

. care va putea recunoaşte rapid un pneumotorax sufocant. În general. pentru a putea detecta micile pierderi aeriene nesesizabile la drenajul simplu.b. PENSAREA TUBULUI    Pensarea tubului se va face numai în prezenţa unui personal medical specializat. tubul va sta pensat 6-12 ore înainte de a fi suprimat. această manevră se efectuează pentru pneumotoaraxul spontan pe bule de emfizem.13. Dacă se face.

SUPRIMAREA DRENAJULUI PLEURAL    Tubul de dren se scoate atunci când : nu mai există pierderi aeriene la borcan şi plămânul este reexpansionat (verificare radiologică) şi nu mai prezintă exprimare de sânge sau alte fluide pe tubul de dren. durata unui drenaj pleural este de 5-7 zile. cu pacientul în manevra Valsalva în expir În medie. . eventual pe aspiraţie activă.14. Tubul se scoate nepensat.

Nu se vor folosi instrumente ascuţite. eventual cu PEEP. datorită riscului de a leza plămânul în timpul manevrei. acesta va fi deconectat de la aparat.PACIENŢII PE VENTILATOR   În timpul introducerii tubului de dren la un pacient aflat pe ventilator. în nici un caz nu se va folosi tub de dren cu trocar! .

folosirea premedicaţiei şi analgeticelor (eventual scorul de durere). prezenţa limfei în lichidul pleural etc. complicaţiile drenajului. . durata pierderilor aeriene/ sângerării. durata drenajului pleural.AUDITUL DRENAJULUI PLEURAL  - SE VOR NOTA: monitorizarea drenajului de către asistentă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful