P. 1
Elena Basso Stanescu Rezumat - Romana

Elena Basso Stanescu Rezumat - Romana

|Views: 3|Likes:
Published by Macari Adrian

More info:

Published by: Macari Adrian on Oct 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/09/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGN DIN CLUJ NAPOCA DOMENIUL: ARTE VIZUALE

TEZĂ DE DOCTORAT NUNTA ÎNTRE RITUAL ŞI SPECTACOL

Coordonator de doctorat principal: Prof. Univ. Dr. Alexandru Alămoreanu Coordonator de doctorat secundar: Prof. Univ. Dr. Cornel Ailincăi

Doctorand: Lect. Univ. Basso Stănescu Elena

Cluj-Napoca 2011

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………..….5

CAPITOLUL I - NUNTA CA RIT DE TRECERE…………........12
1. NUNTA TRADIȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ………………………………..12 1a. Diversitatea scenariului - unități structurale ale procesului ritual…………………..12 1b. Reconstituirea relațiilor sociale…………………………………………………......15 1c. Momente ritualice ale ceremonialului nunții……………………………………......22 1d. Relațiile de rol ale miresei și mirelui……………………………………………......27 1e. Cununia - moment strategic fundamental…………………………………………...32 1f. Secvențe ritualice ale mesei de nuntă…………………………………………….....36 2. CONVENȚIA CĂSĂTORIEI ȘI CĂUTAREA IDENTITĂȚII……….....….48 2a. Căsătorie. Cununie. Nuntă……………………………………………………….....48 2b. Personaje cu rol ceremonial și ritual……………………………………………......55 2c. Zestrea, atribut al convenției căsătoriei……………………………………………..56 2d. Familia. Relații de rudenie……………………………………………………….....63 2f. Forme de înrudire spirituală………………………………………………………....66 3. DINAMICA ȘI PLASTICITATEA RITUALULUI DE NUNTĂ…………....68 3a. Caracter festiv si caracter alegoric………………………………………………......68 3b. Secvențe ritualice de prag……………………………………………………….….70 3c. Varietatea și plasticitatea obiceiurilor post-nuntă………………………………......73

CAPITOLUL II - SPECTACOLUL NUNȚII………………….........77
1. MIRE, MIREASĂ ÎNTRE SACRU ȘI PROFAN…………………………….......77 1a. Mireasă și mire - Partituri complexe în ceremonialul și ritualul nunții……………..77 1b. Comportament ritual simbolic la gătitul miresei………………………………........84 1c. Comportament ritual și simbolic la gătitul mirelui………………………………......99 1d. Relații de rol ale tânărului cuplu cu personaje importante din cadrul ceremonialului nunții…………………………………………………………….....................………...102 2. PERSONAJE CU ROL CEREMONIAL ȘI RITUAL…………………………....106 2a. Personaje principale în cadrul ceremonialului…………………………………........106 2

2b. Personaje cu rol episodic în cadrul ceremonialului nupțial………………………..113 2c. Alaiul de nuntă – Alaiul mirelui…………………………………………………....115 – Alaiul miresei – Alaiul parodic – semnificaţii 3. SCENOGRAFIA CEREMONIALULUI - FAST ȘI OSTENTAȚIE…………...118 3a. Elemente specifice stadiului pregătitor al nunţii – la casa mirelui – la casa miresei 3b. Ospățul de nuntă – fast şi ostentaţie ……………………………………………...120 – Scenografia spaţiului ceremonial – Obiecte specifice secvenţelor ritualice din cadrul mesei de nuntă 4. SIMBOLISTICA OBIECTELOR ÎN CADRUL RITUALULUI NUNŢII…….125 4a. Însemne ceremoniale ………………………..…………………………….............125 4c. Simbolistica pieselor vestimentare specifice ritualului căsătoriei ………...............130 4d. Încărcătura simbolică a darului de nuntă….…………………………………........138

CAPITOLUL III – EVOLUŢIE ŞI METAMORFOZE….........140
1. VARIAŢIUNI GEOGRAFICE – DIVERSITATEA CEREMONIALULUI NUNŢII...............................................................................................................................140 2. VARIAŢIUNI ISTORICE – DE LA CEREMONIILE ANTICE LA NUNŢILE CONTEMPORANE …….............................................................................................165 3. FASTUL NUNŢILOR REGALE…………………………………………………….169 3a. Case regale europene…………………………………………………………….....169 3b. Casa regală a României……………………………………………….…………....179 4. IDEALIZAREA HOLLYWOODIANĂ A NUNŢII…………………...……………..183 4a. Căsătorie şi cinematografie………………………………………………………....183 4b. Rochia de mireasă în epoca de aur a Hollywoodului……………………………....188 5. DERIVATE ALE NUNȚILOR CONTEMPORANE ................................................192

CAPITOLUL IV – ASPECTE ALE CREAŢIEI PERSONALE
........................................................................................................................................194 1. PROIECTE ARTISTICE PERSONALE………………………………………..194 1.a. Proiecte de design vestimentar…………………………………………………....194 1.b. Proiecte de artă decorativă……………………………………………………......199 2. ACTIVITATEA DIDACTICĂ…………………………………………………...203 3

.............219 CONCLUZII.............................................228 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..b........209 2........ ACTIVITATEA PROFESIONALĂ……………………………………………....264 4 ...................238 BIBLIOGRAFIE WEB……………………………………………………………......... Diversitatea temelor de semestru……………………………………………….................REZUMAT...........241 ANEXA II ....a...................................213 3.................239 ANEXA I – LISTA IMAGINILOR………………………………………….....231 BIBLIOGRAFIE PERIODICE………………………………………….......................2............. Pimp my bride – nunta şi moda contemporană………………………………......c......................... Aspecte ale activităţii didactice…………………………………………………........203 2........………..IMAGINI DIN COLECȚII PERSONALE.........252 ANEXA III .....................

solemnitate. Timişoara. într-un proces formativ continuu. instituind forme de relaţionare specifice care glisează evoluţia nunţii spre spectacular. filozofie. Fascinaţie. modă. reconfigurarea unor grupuri din societatea tradiţională prin schimbarea statutului atât pentru femeie. fast. Un alt argument ar viza literatura de specialitate care nu oferă producţii ilustrative ca cercetări de profunzime.1 Între extazul sacrului şi plenitudinea divertismentului. psihologie. a comportamentului. interdisciplinar. de modelare spirituală. exprimarea sinelui ca formă de mediere a contextului sărbătoresc. civilizaţie. spectacular. între cele două terminale biologice Naşterea şi Moartea (altfel spus venirea şi plecarea din lume). marketing. a artelor textile. Solemnitate.REZUMAT CUVINTE CHEIE ceremonial. Un eveniment la care individul participă conştient. Ceremonialul marital reprezintă evenimentul cel mai important din traseul evolutiv al omului. Ceremonialul riturilor de trecere. Înseamnă sociologie. „Mit şi ospăţ rabelaisian”. Pentru că „fascinaţia teatralului” înseamnă de fapt istorie a mentalităţilor. economic. rit. Spectacular. pag 43 5 . Strălucire. evoluţie. acordându-i acestuia un alt status şi poziţionându-l într-un alt sistem de roluri şi relaţii atât în planul comunicării cotidiene cât şi în planul „comunicării ceremoniale”. Nunta – corespondentul cultural al căsătoriei – reprezintă un moment care se aşază sub întreaga autoritate a omului. social – remodelarea secvenţială producându-se diferenţiat. 2010. altfel spus înseamnă abordare multidisciplinară. teatral. determinând restructurarea. Fast. Editura Excelsior Art. cât şi pentru bărbat. omul accede la componenta ludică. a religiilor. estetică. a etnologiei şi antropologiei. având în vedere doar o zonă sau subzonă etnografico-folclorică. Discurs dramatic… Iată un prim argument care impune o cercetare interdisciplinară a ceremonialului nupţial. abordare multidisciplinară. 1 Ion Căliman. strălucire. mutaţii INTRODUCERE Undeva. a costumului. cele existente – în cea mai bună parte – preocupându-se de poetica şi stilistica textelor nupţiale sau.

fiecare cu semnificaţii aparte. Concluzionând. teza mea doreşte să puncteze faptul că o lucrare despre nevoia înţelegerii valorii ritualului şi ceremonialului căsătoriei este nu numai importantă. care se opreşte secvenţial la zone etnografice şi repere istorice dintr-un larg areal geografic. CAPITOLUL I. asemănătoare cu drumul parcurs de nuntaşi în vechime. ci şi necesară. 6 . mergând până la analiza şi influenţa notabilă a nunţilor regale sau a mirajului hollywoodian. NUNTA TRADIŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ Nunţile româneşti dezvoltă un scenariu extrem de divers. Există în cronologia riturilor ceremonialului de nuntă – în procesul de „transformare” – patru secvenţe importante ale ritului. precum şi câteva teme coordonate. investighează nunta tradiţională românească cu tot ce ţine de ritualurile legate de ceremonialul căsătoriei. Primul şi într-o mare măsură al doilea capitol. În capitolul III am acordat un spaţiu generos nunţilor contemporane. NUNTA CA RIT DE TRECERE 1.Păstrând prudenţa caracteristică unor aprecieri de natură subiectivă şi a unor punctări personale. punctând însă contextul multicultural ca şi înscrierea în perimetrul de studiu aparţinând artelor vizuale. care a evoluat spre spectacol în special prin accentuarea elementelor simbolice existente şi balansarea lor între sacru şi profan. În capitolul IV al lucrării prezint câteva aspecte ale creaţiei proprii cu imagini. ci nevoia de etalare ostentativă a statusului social şi financiar. Nunţile de azi nu mai punctează bogăţia semantică a ceremonialului. alternarea ritmurilor în cadrul ceremonialului de nuntă sugerând o linie sinuoasă. am întreprins o cercetare ştiinţifică. atât din zonele etnofolclorice cât şi din mediul urban. Cele patru capitole care compun lucrarea propun o decupare a dominantelor întro mare diversitate a aspectelor zonale. selectând doar elementele care evidenţiază o relaţionare a modelelor comportamentale cu un univers simbolic comun care girează coerenţa şi profunzimea comunicării.

„evaluarea” probează chiar relaţiile dintre membrii colectivităţii.1. Desfăşurarea obiceiurilor legate de căsătorie cuprinde trei etape: l o g o d n a. este poate cea mai importantă secvenţă ceremonială din perioada de dinaintea nunţii. mireasa devenind femeie. Structura grupului. logodna. Filtrarea. de prag. Reconstituirea relaţiilor sociale prin sărbătoarea nunţii – descrise de van Gennep în anii ’60. vor reflecta modul în care colectivitatea valorizează căsătoria. n u n t a. d e z l e g a r e a l e g ă t u r i l o r d e v e c h i l e g rupuri şi i n t e g r a r e a î n n o u a f o r m u l ă. Ea conţine rituri de separare. Este o secvenţă în care liminalitatea este atribuită definitoriu. cei doi devenind o unitate în diferitele planuri existenţiale. 4. 3. o b i c e i u r i l e d e d u p ă n u n t ă. când mireasa este luată la dans de către mire. acest preludiu al nunţii. de agregare preliminară la noul context. t â r g u i r e a – include ceremoniile care vizează târgul. încredinţarea. Este o secvenţă dominată de limbajul gestic. m o m e n t u l m u t a ţ i e i – este marcat la miezul nopţii prin ritualul învelirii. Această etapă este dominată de „darea cuvântului” care face posibilă continuarea evenimentului. fedeleşul. 2. trecerea dintr-un status în altul realizânduse abia după ritualul învelirii corpului. riturile de separare abundând. pendulează între o serie de rituri de despărţire şi încorporare. strigările. când starea de liminalitate încetează. Este momentul de după miezul nopţii. P e ţ i r e a reprezintă cererea oficială în căsătorie a fetei din partea feciorului după ce relaţia celor doi tineri este acceptată de către părinţi. 7 . întreaga colectivitate fiind atentă la desfăşurarea tradiţională a obiceiului şi veghind ca noua familie să se poziţioneze în acord cu normele respectate cu stricteţe de atâtea generaţii. c o m u n i u n e a – este secvenţa care îndeplineşte adevăratul sens al căsătoriei. L o g o d n a. Principalele secvenţe iniţiatoare ale ceremonialului nunţii sunt: peţitul. felul în care satul participă la eveniment. cererea. cantitatea şi calitatea darurilor. în noul grup care-i va primi. precedată de secvenţa p e ţ i t u l u i. cu mesaj comunicat prin semnul îmbrăcămintei marcându-se astfel „trecerea pragului”. ca un consimţământ tacit al căsătoriei.

La mire se intonează un cântec specific operaţiunii „de bărbierit”. costumele. bărbieritul. de ţinutele vestimentare extrem de spectaculoase. fastul şi ostentaţia fiindu-i conferite de participarea masivă a nuntaşilor (uneori această desfăşurare cuprinzând întreg satul) şi. ca nimic din scenariul tradiţional să nu poată fi omis. 94 8 . Gătitul. păstrând proporţiile. fata făcându-şi acasă propria ei nuntă. muzica. înlesnesc trecerea treptată spre noul status social. secvenţele. neglijat. pag. cât şi mireasa sunt „gătiţi de nuntă” de către alte persoane. Relaţiile de rol ale miresei validează cu fiecare secvenţă caracteristicile riturilor de trecere. Între secvenţa ceremonială „a bărbieritului” şi cea „a gătitului miresei” există numeroase asemănări. Iertarea şi binecuvântarea părinţilor se întâlneşte la toate popoarele indoeuropene. S t r i g ă r i l e sau v e s t i r i l e au rolul să descopere piedicile care ar putea zădărnici căsătoria. Puternic ritualizat în trecut. Spectacol grandios. este acompaniat de performarea vocală a „cântecului miresei” – partitură care vizează destinul miresei. pieptănatul şi toate celelalte simboluri permit. momentele. iar la mireasă se intonează (goghia) cântecul miresei. F e d e l e ş u l se desfăşoară la casa mirelui şi miresei sâmbătă seara şi simbolizează despărţirea tinerilor de grupul fetelor şi al flăcăilor. gesturile. Momentul care marchează punerea însemnelor specifice rolului. fiind „unul dintre cele mai solemne acte care se săvârşesc în decursul 2 Ibidem. Atât mirele. nu în ultimul rând. obiceiurile. implicând simultan planul real şi cel simbolic. cu alte cuvinte „gătirea”. impunând un scenariu specific cu roluri stabilite şi respectate cu stricteţe. nunta depăşeşte prin amploare toate celelalte ceremoniale din ciclul familial.2 Întemeierea unei familii semnifică trecerea dintr-un circuit social în altul extrem de important ca status. Ambele cântece sunt triste şi punctează secvenţa ceremonială a despărţirii. însemnele. Pentru miri. lirica. elaborate în mare majoritate special pentru acest unic eveniment din viaţa viitoarei familii. Pregătirea miresei pentru întâlnirea cu mirele compune un soi de teatru în teatru. minimalizat. evenimentul este similar cu „petrecerea burlacilor” din zilele noastre.Următoarele secvenţe care succed logodnei sun reprezentate de „strigări” şi „fedeleş”. culoarea – toate au rosturile lor specifice”. fedeleşul înseamnă „rămasul bun” de la tot ce a însemnat etapa fecioriei şi a fetiei. Cele două secvenţe sunt simetrice şi asemănătoare. cu un scenariu complex – ceremonialul nunţii se prezintă „ca un sistem unitar în care: datinile.

semnificând sacralizarea căsătoriei. Alexandru. o exprimare a profundului respect pentru părinţii care i-au crescut şi pregătit pentru viaţă. cit. germenii de la un nivel la altul”. Florea – op. cununia religioasă se fundamentează pe dragoste şi credinţă între soţi pentru întreaga viaţă. prin cununia religioasă începe cel de-al doilea moment al nunţii: trecerea propriu-zisă de la starea de feciorie la cea de oameni cununaţi oficial şi religios. cit. Alexandru – op. Următorul pas al trecerii – fundamental în structura ceremonială.. solemn. op. reprezintă momentul strategic 2. „Ritualul creştin al cununiei este grav. viaţa. „ajută să circule forţa. cit. mai târziu. În viziunea românească. juridic. în viziunea lui Mircea Eliade.4 Asumarea exceselor cu rol precis în economia sacrului. 5 c u n u n i a. dar şi un moment de mare durere provocat de despărţirea de părinţi. Familia pereche prin unirea a două persoane de sex opus cuprinde părinţii şi copiii necăsătoriţi.cit. cea a despărţirii. luându-şi locul corespunzător în comunitate”. intrarea mirilor în rândul oamenilor aşezaţi la casa lor. 228 Suciu. Astfel iertăciunile reprezintă în modelul ritualului de trecere – sfârşitul primei secvenţe. să perpetueze neamul. pag 92 5 Căliman. devenind necesare omului. Aşezarea cununilor (pirostriilor) pe creştetul mirilor şi a verighetelor pe degete reprezintă însemne ale unirii sacre. citându-l pe Mircea Eliade.6 Indiferent de timpul în care s-a constituit şi de zona geografică. instituţia căsătoriei a apărut la toate popoarele. CONVENŢIA CĂSĂTORIEI ŞI CĂUTAREA IDENTITĂŢII Instituţia căsătoriei a inspirat numeroase lucrări în domeniul antropologiei studiul său – sub raport istoric fiind legat de „apariţia familiei pereche ca nucleu al oricărei societăţi”. ca o convenţie între un bărbat şi o femeie. ca formă de exprimare a forţelor vieţii. chiar şi religios.nunţii”. 3 4 Marian. pag 87 9 . pag. cu scopul clar al întemeierii unei familii care să coabiteze. bazate pe dragoste pentru veşnicie. Ion. pag 132 6 Suciu. Sub raport ceremonial. la baza sa stând respectul şi afecţiunea reciprocă.3 Ea constituie un omagiu. op. validată printr-un act oficial. să aibă copii. căsătoria impunându-se „comunităţilor etnice pentru a regla mecanismele bio-sociale şi a le subordona acestora”.

unchi.Taina căsătoriei se găseşte printre „cele şapte taine ale Bisericii creştine prin care în urma binecuvântării preotului se coboară peste miri harul dumnezeiesc necesar pentru întemeierea familiei creştine”. din toate i-am dat”. Constanţa – În şalvari şi cu işlic: Biserică. el oferindu-i fetei din toate câte puţin. 2004. purtători de rol. Alexandru. cununia religioasă este acompaniată de o multitudine de datini. Indiferent de rang şi avere. r e l a ţ i i l e d e r u d e n i e sunt asemenea unei reţele cu foarte multe trasee. lucruri pentru casă. Valoarea zestrei nu era fixată de lege sau de vreo cutumă anume. performeri. op. Pentru că fără zestre nici o femeie nu se poate mărita! Ea trebuie să primească din partea părinţilor pământ. la care se mai adăugau şi rudele prin alianţă (moaşa de neam cu soţul. agenţi rituali. Fără copii însă. performatori. Prin urmare. alcătuirea unei foi de zestre fiind o obligaţie morală extrem de importantă pentru fiecare tată. mătuşi. O familie cu potenţial.. între tragic şi comic. Editura Humanitas. măritarea unei fete era o sarcină dificilă pentru orice familie. sexualitate. cumetrii şi naşii). cit. bani ş. Indicator economic important. al „contractului” ce urmează a fi semnat de cele două familii. împreună cu copii. pag. nunta tradiţională este fireşte orchestrată de „regizori” şi „actori” într-un registru care oscilează între fast şi pitoresc. z e s t r e a stă la baza construirii unei familii. verişoare. Pe lângă nucleul familial de bază.7În viziunea românească. animale. 135 10 . Ei poartă în cadrul obiceiurilor tradiţionale denumiri diverse care îi desemnează ca realizatori ai obiceiurilor. pag 91 Ghiţulescu. citându-l pe Ion N. nepoţi.a. Spectacol de o inegalabilă frumuseţe. între arhaic şi contemporan. ea reprezentând elementul esenţial al înţelegerii. aşa cum descrie actul dotal: „din toate câte am avut. celula funcţională a familiei se structurează pe trei unităţi fundamentale: soţ – soţie – copii. dar şi termenul utilizat pentru a preciza partea din averea paternă ce urmează a reveni fiicei odată cu căsătoria. actanţi. cuscri. cumnaţi. şi care conţine atât rudele de sânge. ea alcătuinduse în funcţie de statutul social şi economic al fiecărei familii.8 „Celulă de bază a societăţii” după cum a fost denumită de sociologii moderni – familia are la originea ei două componente principale şi absolut necesare: un soţ şi o soţie. putea atinge un număr important de persoane (uneori chiar de 7 8 Suciu. familia nu şi-ar îndeplini rolul funcţional fundamental. fiecare cu specificul zonei de reprezentare – credinţe verificate în timp cu rolul apotropaic sau propiţiator. cât şi rudele prin alianţă.a. Stoian. căsătorie şi divorţ. interpreţi ş. în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea. verişori. Bucureşti. îmbrăcăminte.

pe lângă liniile de înrudire prin consangvinitate şi afinitate. Societatea tradiţională românească. la dimensiunea înstrăinării. Naşii ocupă o poziţie centrală prin prezenţa lor la toate momentele liminale ale vieţii individului. Ea este „vândută” de mama ei şi „cumpărată” sau „târguită” de mire. morţii. cele mai elaborate scheme culturale ale nunţii referindu-se la onoare şi ruşine. oferindu-li-se ocazia prin ritual să reflecteze public asupra condiţiei lor de femei. MIREASĂ ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN Nunta aparţine întregului sistem familial. MIRE. de teama risipirii averii.ordinul sutelor). mireasa reprezintă locul fuzionării acestora. cât şi social. „trecerile” mediază între natură (naştere. pubertate. Indiferent de tipul de cultură. Năşia se moşteneşte. Lumea „domestic-privată” reprezintă teritoriul femeii. întreaga societate. apoi prieteni. fiind organizată cu un plus de grijă pentru sentimentele miresei. Mai mult. cu semnificaţii multiple în realizarea rolurilor: înrudirea prin năşie. Mai precis. Simbolic. Spiritul de castă se putea observa uşor. care include rude apropiate şi îndepărtate. trecerea de la starea de fată la cea de femeie presupune o transformare fizică marcată de pierderea virginităţii şi în acelaşi timp marcată şi cultural. În situaţia familiilor de nivel mediu se întâlnea o relaţie mult mai firească. Nunta evidenţiază un comportament normativ. separării. mai ales la familiile foarte bogate care realizau căsătorii în cadrul aceluiaşi clan sau întreţineau nepermise relaţii de consangvinitate. vizează identitatea colectivă a femeilor. Căsătoria (ca şi moartea) produce schimbări radicale ale sinelui atât la nivel biologic. prin ceremonial. în care foarte rar existau cazuri de căsătorie între neamuri de grad primar sau secundar. cunoaşte o formă de înrudire spirituală extrem de specifică. 11 . fără restricţii. vecini. SPECTACOLUL NUNȚII 1. forme general umane. prevalentă fiind linia masculină. Capitolul II. moarte) şi cultură (conştientizare. ritualizare). întinsă pe generaţii succesive între două familii – cea a naşilor şi cea a finilor. Relaţiile de rol ale miresei consfinţesc cele trei faze specifice riturilor de trecere. Această instituţie a năşitului este o relaţie stabilă.

îmbrăcămintea şi cununa miresei fiind dominate de flori (atât ca motiv. pentru că reprezintă potenţialul de a da naştere la o viaţă sacră. p o t i l a t în Munţii Apuseni. Un exemplu îl constituie probele pe care trebuia să le treacă mirele pentru a dovedi că este capabil să întemeieze o familie”. În ritualul tradiţional nupţial. la popoarele Asiei Mici. în cutumele legate de naştere. simbol al prospeţimii. În altă accepţie 9 Ibidem. „Transformarea nunţii într-un mare spectacol a dus la abandonarea unor momente care au avut. Simion Florea explică originea şi folosirea acestei piese maritale în mai toate regiunile locuite de români. 89 12 . Obiceiul de a acoperi capul miresei cu pânzătură albă s-a păstrat până azi. ş l a i e r în Banat şi Bihor. cingătoarea cu flori. pag. „cei doi” deţin poziţia centrală. cu oglinjoară şi beteală. costumul de nuntă se află sub însemnul floral. Albania. găsind similitudini cu acest obidei de înhobotare cu un ştergar alb şi în Grecia. apreciază Maria Bocşe. semnificaţia lui „având rădăcini în credinţele biblice şi chiar mai îndepărtate. b a l ţ pe Someş şi pe Arieş. nuntă şi moarte. ştergarul alb decodifică schimbarea vechii identităţi a fetei şi investirea cu alta nouă. cununa este din flori de lămâiţă. în trecut o funcţie iniţiatică. probabil. de o extrem de mare încărcătură emoţională. într-un amestec de bucurie şi tristeţe – preţ plătit pentru schimbările survenite în viaţa sa. intrarea în lumea sexualităţii reprezintă intrarea în lumea adulţilor. marcând trecerea dintr-un stadiu în altul al existenţei ei. pentru o nouă viaţă de familie. ale Egiptului sau la cele mediteraneene şi carpatice”. intrând în co-acţiune cu ceilalţi purtători de rol. Aprobată cultural. Fiind un ceremonial de trecere. ştergarul alb reprezenta „puntea albă” de trecere spre alt tărâm (similitudine cu „albitura” cu care se măsura mortul în cadrul ritualurilor funerare).9 În ritualul nupţial. purităţii – cununa de mireasă. În cazul nunţii. ştergarul alb care se îndatina în toate zonele ţării numindu-se h o b o t dincolo de Carpaţi. În satul tradiţional mireasa poartă la mijloc o cingătoare ornată cu flori. întrucât sensul florilor este legat de comparaţia miresei cu florile. „gătitul miresei” se impune ca un ritual de prag. cât şi în realitate) – nimic neobişnuit. considerând originea acestei piese în „vălul roman” care reprezintă simbolul inocenţei şi al împreunării În fapt. garantând continuitatea în timp a familiei.Onoarea grupului se sprijină pe onoarea miresei. În toate zonele geografice elemente comune caracteristice sunt reprezentate de costumul (rochia) alb(ă). prin căsătorie viaţa încărcându-se de responsabilităţi. muşcată şi măghiran.

un brâu lat peste cămaşa care se prelungeşte până spre glezne – decorată la poale cu broderii care sunt semne simbolice. deoarece aşa cum după momentul de maximă înflorire urmează ofilirea. în picioare opinci încălţate peste obiele. menită să pună în valoare liniile de forţă fundamentale ale corpului. idealul de frumuseţe impus de forma costumului este cel al femeii fertile. chiar şi dansurile tradiţionale din Vechiul Regat sunt dependente de îngustimea fotei. veşmântul conferă purtătorilor lui monumentalitate. tot aşa. tinerii căsătoriţi îmbracă cele mai frumoase găteli. În Transilvania. imprimă ansamblului solemnitate. legată nu prin supradimensionare.sinonimia cu florile vizează perisabilul. evoluţie. prin asemănarea cu florile. costumul este modelat ca o amplă formă sculpturală. afirma Maria Bocşe. Ca şi în arhitectura ţărănească. a trupului”. Pentru marele moment al vieţii lor. cu tot ce ţine de podoabele care le accesorizează. gâtul lăsat descoperit. reputat etnograf. Este simptomatic modul în care haina construieşte. de confortul de mişcare al capului. efemerul clipei. veşmântul urmează linia trupului. Oricare ar fi zona etnografică vizată. modelează trupul şi chiar spiritul individului. ţinuta. prestanţă. Astfel. Construit pe un volum cilindric. în vecinătatea curţilor domneşti. ca „înveliş” cultural. graţie unei rafinate gândiri sculpturale. conferind gambei monumentalitate. Costumele nupţiale. şi fetele trebuie să se mărite în maxima lor înflorire. ci de măsura proporţiilor volumelor. rafinament. Silueta se desenează din trei sfere suprapuse: una a capului. semnificaţiile fiind extrem de vizibile în zilele noaste. în zona ritual-magică. Mersul. devenind „o a doua piele”. Tratate ca şi componentă a comunicării. rituale ori nupţiale constituiau „punţi” spre viaţa veşnică în virtutea credinţei că haina – cu precădere cămaşa – este „casa omului. Portul ţărănesc românesc perpetuează doar două forme arhetipale corespunzând provinciilor istorice Transilvania şi Vechiul Regat. opulente. Până şi cea mai modestă familie se străduieşte pentru marea zi. mutaţii de structură. de la talie în jos trupul se înfăşoară cu o fotă cu colţul răsfrânt. Nu există un ritual sau un ceremonial tradiţional – sau chiar modern – în care vestimentaţia să nu prezinte importanţă comunicativă în contextul întregului limbaj. ultimul secol fiind scena transformărilor celor mai rapide. armonie cu întreg contextul sărbătoresc al 13 . percepute chiar la nivelul costumului. Veşmintele sărbătoreşti. desenând idealul de „femeie fus” – influenţe clare ale culturii bizantine. sub influenţa culturilor medievale occidentale. o alta a bustului şi încă una a pântecului şi a şoldurilor. capul este acoperit cu ţesături uşoare de borangic. un înveliş cultural care protejează individul de contacte malefice. piesele de port devin martorii unor stadii de civilizaţie.

ceremonialului. caracterul dramatic. se desfăşoară într-o importantă componentă de comunicare socio-culturală. şi se compune în mare din cămaşa bogat ornamentată pe care mireasa i-o trimite în dar cu o seară înainte. Ca şi în cazul miresei şi mirele caută să marcheze ceremonialul nupţial prin câteva însemne extrem de valoroase sub aspect estetic. Marcând unicitatea unei zile din viaţa unui individ. nunta este orchestrată de regizori şi actori. etc. lăutarii şi alţii. amplă şi diversificată. Actanţii principali ai ceremonialului nunţii pe toată întinderea sa. starostele. un laibăr sau un cojoc ornamentat prin brodare sau prin intarsii de piele.PERSONAJE CU ROL CEREMONIAL ŞI RITUAL Fiind un spectacol cu o amplitudine impresionantă. din pantalonul de sărbătoare specific fiecărei zone etnografice. între personaje instalându-se o solidaritate creativă. Sobrietăţii de linie a costumului i s-a adăugat un plus de strălucire prin „podoaba capului”. teatralitatea. socrii mici. socrii mari. Costumul mirelui este întotdeauna cel cerut de ţinuta locului şi de anotimp. Ei tranzitează împreună tot traseul ritualic al ceremonialului instituind relaţii de rol cu colectivitatea. de la starea de dependenţă familială la cea de independenţă prin întemeierea propriei familii. în ordinea importanţei sunt: mirii. ofiţerul stării civile. bucătăreasa. oglinjoare. amprentează întregul ceremonial generând substanţiale schimbări de status ale personajelor principale în permanentă co-acţiune cu cei doi protagonişti principali – mirii. formă colectivă eterogenă. naşii. Caracteristic pentru componenţa alaiului este caracterul compozit. Prin efervescenţa cu care se consumă aproape fiecare secvenţă ritualică. colăcarii. veşmântul de nuntă delimitează precis trecerea dintr-un status în altul. personaje principale şi secundare care susţin întregul eşafodaj al ceremonialului. chemătorii. 2. Alaiul. un 14 . accesoriu important care marchează o secvenţă ritualică importantă a ceremonialului. metal. bumbi. Mirii sunt factori activi în toate secvenţele celor trei momente ale riturilor de trecere. ca şi accesoriile de cap specifice. preotul. Maniera în care haina convieţuieşte cu trupul şi chiar cu spiritul este simptomatică şi pentru ceremonialul căsătoriei. druştele. mărgele. şi anume învelirea miresei. După cerinţele locului poartă o vestă. stegarul. Ei iau decizia supremă de trecere de la un status la altul.

prin abundenţa alimentelor şi băuturilor. la mireasă şi la mire. prin numărul participanţilor şi consistenţa darurilor. a cărei valoare simbolică plasează masa în sfera spirituală. care semnifică jocul de rămas-bun este fedeleşul – o secvenţă ceremonială care marchează despărţirea de etapa fecioriei şi fetiei. şi stare premaritală. Prin calitatea ambientului. a materialului scenografic. reprezintă „o expresie a 15 . La casa mirelui. cea mai complexă secvenţă din actul pregătitor al nunţii. cu toate celelalte categorii de vârstă. prin atmosferă. unde se pregăteşte şi zestrea. 4. nu se îmbracă nici un element din costumul ceremonial – singurul „element” spectacular fiind voia bună şi dansul. o corespondenţă a personajelor centrale – mirii. realizată prin sacrificiu de animale. de ceata de feciori şi fete. Petrecerea se concentrează în jurul unui ospăţ mic. comportament. de care cei doi tineri au fost nedespărţiţi. jocul. o formă particulară de consumare hranei.liant spiritual. care generează dinamism momentului. oferit la masa mare – unde se află reuniţi reprezentanţii a numeroase familii din comunitatea satului românesc. la care participă actanţii principali şi unde se joacă până târziu. sex. Cu toată importanţa pe care o are scenografia nunţii – decorul festiv-ceremonial influenţează în mare măsură reuşita evenimentului Darul de nuntă. O caracteristică importantă a meselor de sărbătoare este dimensiunea lor în timp. Concomitent cu fedeleşul de la casa mirelui are loc acelaşi tip de eveniment la casa miresei. actul alimentar este început într-un timp profan – precedentul sărbătorii – şi este consumat în timpul sacru al acesteia – ulterior „purificării rituale”. 3.SCENOGRAFIA CEREMONIALULUI – FAST ŞI OSTENTAŢIE Odată cu pregătirea ospăţului de nuntă se intră în linia dreaptă a nunţii. Astfel. poziţie socială. SIMBOLISTICA OBIECTELOR Ospăţul este o formă de manifestare a relaţiilor sociale. Ţinutele sunt obişnuite. Pregătirea se realizează simetric în plan.

Gail. sunt deosebit de bogate. într-un sistem de reciprocitate ciclică. Costumele actanţilor (fie că este vorba de nuntaşi sau de mire şi mireasă) sunt cele pe care se concentrează atenţia la nunţile lapone. Mireasa devine aici centrul atenţiei. s a observat o repartizare diferită a importanţei acordate etapelor nunţii.. din China. unde ceremonialul se rezumă la un rit de rămas bun de la căminul părintesc şi reintegrare în noua familie. ţinuta pe care o poartă fiind depozitara tradiţiilor. EVOLUŢIE ŞI METAMORFOZE VARIAŢIUNILE GEOGRAFICE – 1. Fiecare detaliu al costumului este o dovadă a influenţelor multiculturale pe care le-a suferit vestimentaţia acestora. cum este cazul poporului Peul Bororo din Niger. Darurile au un caracter obligatoriu. în unele cazuri mirii îşi dau acordul mai înainte). DIVERSITATEA CEREMONIALULUI NUNŢII Dintre ceremoniile de căsătorie studiate. Ajutorul oferit noii familii trebuie să urnească întemeierea unei gospodării proprii şi să consolideze noul status de oameni căsătoriţi. pag 76 16 . iar gătirea acesteia se întinde pe timp îndelungat. sunt deosebit de bogate costumele purtate de miri (în special de mireasă). în care din punct de vedere ritualic nunta este doar un pretext pentru o masă îmbelşugată. Un astfel de exemplu este cel al populaţiei miao negrii. În unele cazuri se punea accentul pe găsirea unui potenţial partener/partenere. Pentru multe culturi tradiţionale şi tradiţionaliste. rezultatul fiind ceremoniale cu un 10 Kligman. apoi negocierea zestrei – etapă urmată de un ceremonial de nuntă cu un grad scăzut de complexitate. Altele însă le păstrează cu străşnicie. În alte cazuri. obligaţia fiind mutuală. contactul cu lumea modernă a însemnat pierderea unor cutume.interacţiunii sociale şi un mijloc prin care se recuperează o parte din resursele epuizate de enormele cheltuieli suportate”10 În satul tradiţional românesc nimeni nu vine la nuntă cu mâinile goale. cit. CAPITOLUL III. sau reducerea timpului şi importanţei acordate unor ritualuri. sau în Tibet. (chiar dacă în perioada contemporană. răspândite pe un larg areal geografic. op. superstiţiilor şi istoriei acestor popoare. în special în cel al căsătoriilor aranjate. perioada de curtare a acestuia/acesteia şi cucerirea lui/ei.

firme de catering. agenţii de voiaj. mireasă. către cele care îşi concentrează întreg fastul pentru secvenţa ceremonialului nunţii în sine. creând un model pe care restul populaţiei încearcă să-l urmeze. De-a lungul timpului. căsătoriile de probă sunt acceptate din ce în ce mai liber de părinţii la început reticenţi. Procentajul celor care se căsătoresc scade constant de la începutul secolului XX. mamă. mai ales mirelui şi miresei. fiecare cu o semnificaţie diferită. Între timp. Nunţile celebrităţilor sunt mediatizate intens. cea din urmă schimbând de obicei mai multe ansamb luri. căsătoria a început să recâştige terenul pe care se părea că îl pierduse definitiv. văduvă. furnizori. în capitolul de faţă prezint variaţiuni geografice ale ritualurilor de căsătorie. Urmărite cu atenţie în mass-media sunt şi nunţile familiilor regale. VARIAŢIUNI ISTORICE – DE LA CEREMONIILE ANTICE LA NUNŢILE CONTEMPORANE Instituţia căsătoriei a suferit numeroase modificări de-a lungul secolelor. Cu o puternică încărcătură politică (şi recent prilej pentru comercializarea materialelor promoţionale cu imaginea cuplului regal). În această ordine. aflându-se sub influenţa diferitelor religii şi culturi străine. au fost mereu o puternică desfăşurare de fast şi pretext pentru o adevărată campanie de imagine care creşte (pe timp mai lung sau mai scurt) nivelul de popularitate al familiei regale. De la cea mai fragedă vârstă la care era considerată aptă de căsătorie ea este observată cum trece prin toate stadiile posibile. dublate de o mare atenţie acordată scenografiei şi costumelor actanţilor. organizatori de nunţi. care se întind de cele mai multe ori pe parcursul mai multor zile. stilişti. informaţiile găsite pe această temă concentrându-se în jurul ei. flori. nunta a devenit o afacere şi mai profitabilă susţinută de nenumărate târguri de profil. instituţia căsătoriei a înregistrat creşteri şi scăderi în popularitate. avansând de la culturile care ating gradul cel mai înalt de complexitate al ritualului şi costumului în cadrul etapei de curtare. acestea lansând mode care durează ani întregi în vestimentaţia şi organizarea nunţilor. 17 . inclusiv cel de logodnică. de mobilă. 2. toate acestea venind în întâmpinarea nevoii de a face din nuntă o sărbătoare fastuoasă.repertoriu extrem de complex. După anul 2000. Unul dintre aspectele care a atras atenţia sociologilor şi antropologilor a fost condiţia premaritală şi post-maritală a femeii. În contemporaneitate. bijutieri.

evenimente. raţiuni politice sau chiar religioase au impus ca nunţile suveranilor României să pe petreacă în străinătate – cu o singură excepţie principesa Ileana. principesele. PROIECTE ARTISTICE PERSONALE În majoritatea proiectelor personale realizate pentru diferite expoziții. Investigarea tematicii doctorale a venit foarte firesc în acest context al permanentelor căutări legate de identitatea costumului și a universului tradițional. preocupările s-au îndreptat spre o investigare a tradițiilor populare și o reinterpretare a lor în contextul actual. şi încă şi mai puţin cea a împărătesei. ASPECTE ALE CREAȚIEI PERSONALE 1. Influenţa cinematografiei variază în timp. Costumele care inspiră cele mai multe modele nu de aproape niciodată rochii de mireasă. este de fapt luat ca model pentru un rol precis dar ca şi canon şi deoarece ea „trăieşte din iubire. au consumat sub nobilul tipar logodne şi nunţi. IDEALIZAREA HOLLYWOODIANĂ A NUNŢII Impactul cinematografiei asupra rochiei de mireasă stă în principal pe miturile moderne pe care le creează cu starurile sau cu poveştile sale. Ea este o amintire idealizată în care se confundă eroina romanescă. Acestea sunt mai ales rochia şi umbrela pe care le poartă Scarlett O’Hara în decursul garden-parties-urilor din film care sunt. Rochia vândută în magazine sub numele de „Sissi” nu este niciodată chiar cea purtată de Romy Schneider pentru circumstanţă. mai ales cel hollywoodian. şi personajul istoric. În cele mai multe cazuri. Starurile de cinema şi eroinele de poveste relevă de acum înainte un corpus de imagini care circulă în societate prin intermediul publicităţii şi al televiziunii. pentru iubire”. Conjuncturi istorice. aceste surse de inspirație au fost interpretate într-o manieră 18 . puţină lume a avut privilegiul să le vadă. 4. prinţii. Forţa cinematografiei asupra imaginarului mirilor transpare în succesiunea de personaje sau în motivele poveştilor cu zâne care au fost transpuse pe ecran. manifestări naționale sau internaționale. Chiar dacă a fost o vreme când şi românii au avut parte de ceremonii regale. regii. Starul. starul. după anii 1970 transpuse în ţinutele de mireasă.De-a lungul a peste 80 de istorie regală în România. Capitolul IV.

despre care am vorbit într-un capitol anterior. idei din zestrea tradițională au fost preluate. iar modalitățile prin care poate fi el creat sunt multiple. desfășurate la nivel național sau internațional. Obiectul de artă decorativă are un statut aparte.de la fastul și noblețea nunților contemporane regale și până la kitsch-ul grotesc al nunților din diferite medii e un subiect care se cere abordat în diferite proiecte și colecții. datorată recursului permanent la experiențe personale. filtrate prin propria percepție și apoi transpuse în proiecte artistice cu o puternică încărcătură emoțională. linii. Nunțile contemporane atipice.abstractă. tocmai pentru a nu cădea în clișee vizuale. Toate proiectele au fost gândite astfel încât să se încadreze în aria curriculară și totodată să fie tangente cu preocupările și tendințele modei actuale. 19 . Nunta contemporană în care se fac adeseori trimiteri spre zone tradiționale de inspirație (fie că ne referim la ritual. De la prima expoziție și până la proiectele care sunt încă în desfășurare se conturează un fel de traiectorie personală care nu a rămas izolată. ci mai degrabă s-a aflat într-un permanent dialog cu aspecte ale climatului artistic. care să direcționeze proiectele viitoare. 2. au constituit punctul de plecare pentru tema „Investigarea nunților contemporane”. ACTIVITATEA DIDACTICĂ Activitatea didactică de douăzeci de ani din cadrul secției Arte Textile Specializarea Design Vestimentar a Universității de Artă și Design Cluj-Napoca. prin intermediul proiectelor didactice. Fiecare disciplină de la Compoziție pentru design vestimentar și până la Dezvoltare de concept sau Metodologia proiectării au fost dublate și de o deschidere spre proiecte extra-școlare. între căsătoriile unor personalităţi istorice şi cele ale unor vedete. Multiplele fațete ale nunții contemporane . În domeniul artei decorative am explorat o serie de tematici complementare celor investigate prin intermediul colecțiilor. forme. Tema a presupus mai multe etape care făceau referire la diferite momente ale nunții. este marcată de o serie de proiecte complexe care își propun să acopere cât mai multe aspecte ale modei contemporane cu trimiteri spre repere istorice și spre efervescentul climat artistic. semne. cât și pentru definirea unei viziuni originale. Simboluri. fie că ne referim la spectacol) este o temă extrem de generoasă de explorat. comparaţii între nunţile tradiţionale şi cele popularizate de mass-media. Acest dialog e esențial atât pentru o ancorare în prezent.

2. nr.0744819904.fashion designer Intreprinderea de confecții. Activitate expoziţională: Expoziții personale: 20 .Cluj Napoca 1978-1982 Institutul . Craiova 1962-1970 Școala generala nr.„e ART”. tel.com 6. e-mail ell_basso@yahoo. Data şi locul naşterii: 06. specializarea Design Vestimentar și tapiserie   1970-1974 Liceul de Muzica și Arte Plastice. filiala Caraș Severin  1982-1986 . Studii:  2003-2011 doctorand în Arte Vizuale în cadrul Universității de Artă și Design Cluj-Napoca   2001-2003 doctorand în cadrul Universității Babes-Bolyai. Nume: Basso Stănescu 2. ap. Cluj-Napoca.1956.43. Contact: Str. Prenume: Elena 3. Cluj Napoca. Balș. jud. Cetăţenie: Română 5. în cadrul specializării design vestimentar    2007 . jud.4. Olt 8. Titlul ştiinţific: lector universitar doctorand 7. Liviu Rebreanu. ACTIVITATEA PROFESIONALĂ 1.Training în grafică computerizată 1986-1992 . Experienţa profesională:  1992-2011 Lector în cadrul Universității de Artă și Design.04.3. Balș. Olt 4. Reșița 9.Ion Andreescu”.„Training Collection Management” .fashion designer și coordonatorul atelierului de creație în cadrul Centrocoop.IV.ITC Geneva/București 2003 ..

Sala Buzunar 1991–1983 .colecția „Milenium” .Teatrul Național.colecția „Scrisori către Matei” .Galeria UAP Cluj 1997 . Cluj-Napoca 1995 . București. Teatrul Național Cluj-Napoca.Teatrul Național Cluj-Napoca 1988 .    1997 . Târgul-Mureș 2000 . UAP Reşiţa 1982 . Sala Palatului. București 21 .Teatrul de Stat Reșița 1987 .colecția „Salomeea” Hotel Napoca Cluj-Napoca 1992 . Hotel Afrodita Herculane.Teatrul Național Cluj-Napoca 1998 .Summer Fashion Festival/Mamaia. Teatrul Național Cluj-Napoca  1996 .colecția „Ipostaze” .colecția „Must have” .colecția „Fantasme” . ClujNapoca  1997 . Târgul-Mureș 2001. Casa Arlus.Teatrul Național Cluj-Napoca.colecția „Experiment” .colecția „Lujeri de lumină” .colecția „Jazz” .colecția „Cristal” . Palatul Parlamentului București  1997 . Casa Universitarilor Cluj-Napoca   1996 .Teatrul de Stat Reșița.Galeriile Agora şi Paleta.World Trade Center București. World Trade Center București     1994 .Ateneul Tineretului.Sala Sporturilor Horia Damian.colecția „De Rerum Natura” .Sala Palatului București.colecția „Provocări” .Teatrul Național.Casa de Cultură a Studenților.colecția „Memories” .Teatrul Național Cluj-Napoca. Roma   1999 . Palatul Barberini.Galeria UAP Cluj. Balş Colecții prezentate în cadrul unor manifestări naționale sau internaționale:    2002 .colecția „HotCouture” .

„Salonul Național de Artă Decorativă.experiment extramedial.Expoziție de artă decorativă „Ariadna”. Pecs.„Roma întâlneşte estul” . Galeria UAP. Textile și Ceramică”.fashion show Palatul Barberini. Etnodesign .Expoziție itinerantă de artă decorativă – 7 centre culturale românești 2008 . Italia 22 .„Ariadna” – Expoziție Națională de Artă Decorativă / Galeriile UAP Tîrgul-Mureș    2005 .Expoziție de arta decorativă și design. Şurdeşti/ Bucureşti  2004. 2003 .Salonul Județean de Grafica și Artă Decorativă / Muzeul de Artă ClujNapoca  2007 . Galeria UAP ClujNapoca  2002 .„My Maramureş”.„Expossizione D' Arti Decorative”.„Salonul Artelor” . Ungaria       2010 .„Expoziție de Artă Decorativă.Trienala Internațională de Broderie / Muzeul de Artă Cluj-Napoca 2006 . Muzeul Județean Ploiești 2008 .„Europa Artium” – expoziția profesorilor UAD / Muzeul de Artă ClujNapoca   2006 . Italia 2010 . Roma.Salonul Judeţean de Grafică şi Artă Decorativă.Salon Național de Artă Decorativă / Galeriile UAP Iași 2005 . Cluj-Napoca 2009 .Muzeul de Artă Cluj-Napoca 2010 . Casa Artelor.Expoziții de grup:   2010 .Salonul Județean de Grafică și Artă Decorativă / Muzeul de Artă ClujNapoca  2007 .Salon Județean de Grafică și Artă Decorativă / Galeria UAP Cluj-Napoca 2004 . Roma. Târgul Mureș 2009 . Ediția 11.

IV.editorial Cataloage ale expozițiilor din țară și străinătate Film de televiziune:     2008 .. Arc. 2007      „Enciclopedia artiștilor români contemporani”. Galeria UAP Cluj-Napoca 1999 .Gabriela Rostaș . Casa Cărții de Știință. Moscova 1984 .„Art’delenisme” 2001 . Ed.Dan Fornade.„Romanian Art” expoziție Washington. Chişinău.Trienala Internaţională de Broderie. Centrul cultural Român. Galeria UAP Cluj-Napoca 2000 ..Târgul Internaţional Textil.Salonul Judeţean de Miniatură. Varmegye Galeria.„Tapiserie clujeană”. 1999 . Budapesta.Expoziţie „CAER”.Ramona Porumb .2000-2001. Edit.vol. Republica Moldova 1996 . Danish Cultural Institut.Alin Gelmărean .Expoziţie de Artă decorativă. Lucrări elaborate şi/sau publicate Referințe:  „Personalități clujene (1800-2007)”. SUA 2001 . Ungaria   1985 .. Leipzig.„Zilele Stilismului” 1998 . Dicționar ilustrat . Copenhaga.„Memories Projects” 23 ..„Lujeri de lumina” 1997 .filiala Cluj-Napoca Colecția .Dialog Textil” .1994-2004 Revista .Adrenalina” .„Academia’75” expoziție Cluj-Napoca 2001 . Germania 10. 2001 Lexiconul artiștilor români contemporani .Simpozionul Internaţional „ATEX’98”. Danemarca   1998 .     2002.

Tudor Vornicu .Carmen Cristian . workshop-uri:          2004 . World Trade Center. France   2007.Crazy Cafe 2009 .participare în cadrul Târgului Internațional Pret a Porter Paris – ambele sezoane   2008 – participare în cadrul Târgului Internațional CPD Dusseldorf 2008 – participare în cadrul festivalului „Pasarela – Espoir Mode” Paris București  2007 – coordonarea prezentării „Soiree Roumain” – Ambasada României. Magazinul Central 2009 .experiment extramedial.„Visul” 1982 .  1997 . Paris.participare în cadrul manifestării ARTS OF FASHION . remake”.fashion show .UAD/GTZ .„Universitaria” .„Fotograme din realitate” 11.Hotel Hilton .„Restyle. Şurdeşti / Bucureşti . conferinţe. fashion show.International Workshop .Bucharest 2006 .Forumul Consiliului Consultativ al GTZ/WBF .„Bucharest emerging fashion capital” 2009 . Miami.Expoziție și Fashion Show. Bucuresti 2004 . Participări la simpozioane.membru în Juriul Concursului National „Inspired” 2009 .Fashion show .„My Maramureş”. Cluj. recycle. Etnodesign . SUA    2006 .Centrul Cultural Francez și UAD .organizator al Galei Absolvenților UAD Fashion Design 2007 .2010 .2011 .International Workshop.Casa Matei.BoConcept și UAD / Ambasada Danemarcei București 2008 .WTC.workshop internaţional 24 .Napoca 2009 .ITC Geneva – București 2007 .Expo Transilvania 2008 .

Program Phare  1996 . Iași 2003 . între discurs contemplativ şi realitate tranzitorie”   2004 . ediţia a IV -a.„Notații ale costumului medieval” 25 . Cluj – comunicarea „Feedback-ul în modă”  2003 .Scenografia la 2 spectacole / Teatrul Național Cluj-Napoca 1996 .Referent la „Ghidul pentru programa analitică: Desen Artistic de specialitate la o școală postliceală din industria ușoară” .„Projecting fashion between past and future”.Scenografia la 2 spectacole / Teatrul Național Reșița 2006-2008 .Romanian Fashion Week.World Trade Center București . World Trade Center. Italia      1999 . Simpozion Naţional interdisciplinar al Centrului de Studii și Interferenţe în artă.Seminar IBD/GDS cu participarea industriei textile transilvane 2003 . UNESCO International Workshop / Muzeul Astra Sibiu.Cluj-Napoca   1995 .Organizarea sub auspiciile Universității de Artă și Design a „Colocviului Național de Design Textil și Vestimentar” .Simpozion de Artă Bizantină .ediția 76 / Istanbul 1995 .Conferința „Perspectivele României în industria de pielărie”  1995-2001 . 2004 -„Imagine artistică – comunicare – finalitate”. international workshop.„Crafts – Culture without borders”.referent.Zilele Modei București .   2003 .Seminarul „Design şi afaceri”.ZIM . ediţia a III-a.Simpozion naţional interdisciplinar al Centrului de Studii și Interferenţe în artă.Academia de Arte George Enescu Iași Comunicarea .1997 . membru în juriu 1996 . comunicarea Discovery traditional craft a priority or a fashionable trend within the artistic higher education.Conferința Institutului Internațional Textil . Florența. Romualdo del Bianco Foundation. Cluj comunicarea „Etnospace. Bucureşti 1987-1989 .2000 .

vizită de studii la Tissue Premiere .bursă de documentare la Bienala de Artă din Veneția. Italia 2004 .Simpozion „Arta Populară și Decorativă . Florența.bursă de documentare la Bienala de Arta din Veneția.1994 . Italia 2007 .schimb de experiență la Asociația Designerilor din Sofia. Praga.arta meșteșugurilor tradiționale”.tradiție și modernitate”. Cehia 1998 . Italia 2003 .Union des Industries Textiles.contract de cercetare cu SC CERPI SA București  1988 .bursa de documentare la Bienala de Arta din Veneția.workshop organizat de Fundația „Romualdo del Bianco”.Bursa Socrates .bursa de documentare la Bienala de Arta din Veneția.Conferința Institutului Internațional Textil. Florența. Italia 1997 . Turcia 26 . Istanbul. Herculane  1986 . Italia 2002 . France              2007 .încălțăminte” . Danemarca 1995 . Italia 2003 . Paris.Simpozion „COOP în România .Erasmus Bruxelles /Haute Ecole Francisco Ferrer 2000 .schimb de experiență cu Asociația Designerilor din Belgrad 2005 .Bursa Ceepus.misiune economică în Dania. 1993 .vizită de studii la Miami International University of Art and Design 2007 . Teatrul de Stat Reșița 12.participare la „Zilele Modei” în Budapesta 1999 .International Fashion Workshop. Bulgaria 2006 .„Studii privind programele de specializare ale designerilor ți stiliștilor pentru industria de pielărie . Experienţa acumulată în programe naţionale/internaţionale:   2007 .

2010 FEPAIUS . Festival Național de Modă .Summer Fashion Festival. Mamaia 2000 .13. Membru al asociaţiilor profesionale:      UAP filiala Cluj Napoca Breasla stilismului transilvan – Președinte din 2000 ADTCP – Președinte din 2006 . Cluj-Napoca    2009 . Programe coordonate:  Coordonatorul proiectului realizat în parteneriat cu WBF/GTZ.Premiul I .creație păpuși / Concursul Național de Creație Artistică 14.Premiul „Moda cum laude”.Vicepreședinte din 2006 .„Premiul de Excelență pentru Design Vestimentar” 1998 .Estul Europei la Târgurile Internaționale de profil 27 .Premiul UAP pentru Design 1995 . Gala Absolvenților UAD Fashion Design.Transilvania Fashion ediția a VII -a 1991 . pentru promovarea competitivității designerilor din Sud .Premiul de originalitate.„Eden” București 1990 .București 1989 .2010 EURATEX – membru din 2006 15.Premiul I .primul concurs de inovație românească        1998 .acordat de Presa clujeană 2001 .Nominalizare la „Kent Premium Light” .Premiul I . Premii:  2010 .Premiul III .secțiunea tineret / Concursul Național de Creație Artistică 1988 .Festival Național de Modă .„Premiul Media de Excelență” .Marele Premiu .

Proiect de dezvoltare a unui lanț valoric prin aprovizionare cu materiale și informații de specialitate  Coordonatorul proiectului în parteneriat cu WBF/GTZ . workshop-uri și participări ale studenților la manifestări expoziționale naționale și internaționale  Participare activă la workshop-uri și sesiuni de comunicare științifice organizate de Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca și alte universități.393. Valoarea totală a celor trei proiecte pe 2006 .78.35 euro  Organizator de manifestări expoziționale. 28 .proiect de utilizare a tehnologiei moderne pentru susținerea designerilor în vederea dezvoltării colecțiilor proprii. centre culturale. Coordonatorul proiectului realizat în parteneriat cu WBF/GTZ . instituții.

volumul I-II 6. Bucureşti.„Dragostea durează trei ani”. C. Arendt. Bucureşti. 1961 11. Bucureşti. Duby. Editura Dacia. Babeţi. Baudrillard. Angelescu. Editura Flammarion. Iaşi. Ovidiu – Folclorul românesc. Ariès. Bucureşti. 1968 15. Forţa centrului vizual. Paris. Bănăţeanu. Lucia – Portul şi industria casnică textilă din Munţii Apuseni. Bârlea. Baldrige. volumul I. Apolzan. Editura Albatros. Editura Institutului European. 1998 4. 1981 20. 1993 13. cinci secole de istorie costumară românească. Baudrillard. Philippe. Barthes. de 1830 à 1930. Bârlea. Elena – Casa şi obiceiurile din ciclul vieţii. Adler. – Secrets d’alcôve. 1992 18. Editura Meridiane.. 1983 3. Baldizzone. Editura Minerva. Roland – Système de la mode. Editura Meridiane. Editura Gallimard. Beigbeder. 1995 17. 2000 14. Achiţei. Audiat. Bucureşti 1995 10. 1985 19. Cluj-Napoca. vol. Pierre – Vingt cinq siècles de mariage. 2006 9. Ovidiu – Folclorul românesc. Editura Meridiane. Editura Lumen. Editura Minerva. Bucureşti 1981 23. Editura Polirom. Editura Minerva. Editura Hachette. București. Gusti „Sociologia României”. Roland – Mitologii. L. Ioan – Căsătoria în dreptul român. Colecţia Biblioteca de sociologie. Editura Comunicare. Bucureşti. Hachette Litératures. 1987. Hannah – Condiţia umană. Mituri şi structuri. 1988 2. Bucureşti. 1979 7. Jean – Le système des objects. volumul 5. Asriana – Dandysmul. Paris. Edit.M – Veşmânt şi podoabă. Nancy. R. Bădescu. Editura Meridiane. I. Frederic . Institutul de Ştiinţe Sociale al României. Bucureşti. condusă de D. Tancred – Prolegomene la o teorie a esteticii artei populare. Irina – Timp şi cultură. Alexianu. etică şi politică. histoire du couple. volumul I-II 8. 1944 5. Arnheim. Albu.Bibliografie 1. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti. Barthes. Paris. Letitia – Mirese legendare. 2008 29 . Bucureşti. 1995. Jean – Societatea de consum. Studiu / Anuarul Muzeului Etnografic – 2000 22. 2005 16. Bărbulescu. o istorie. Georges – Istoria vieţii private (de la Europa feudală la Renaştere). 2001 12. Editura Aquila. Gheorghe – Frumosul dincolo de artă. 1967 21. Tiziana şi Gianni – Noces. Editura Du Seuil. Iaşi. Trei. Alexandru – Mode şi veşminte din trecut. Bucureşti.

Rene – Artă şi comunicare. Iaşi. Giovanni – Decameronul. Bucureşti. 1997 31. Ernest – Treptele bucuriei. Cantemir. Editura Minerva. 2004 25. Editura Humanitas. Dimitrie – Descrierea Moldovei. Bucureşti. Editura Flammarion. Editura Univers. Bucureşti. Maria – Ţara Biharei – Artă tradiţională. 2000 43. 1978 35. 1983 39. Brune. Mariages. Miche – Dicţionar de etnologie şi antropologie. 1958 30 . Simona – Portul popular maghiar din judeţul Cluj. 2000 36. Bucureşti. Jean – Pentru o poetică a imaginarului. 1976 26. engleză). Bielz. Nikolai – Sensul creaţiei. Caillos. Boca.F. Editura Institutului European. Francois – Fericirea ca obligaţie. Editura Meridiane.U. Cluj. Editura Polirom.24. Bernea. 1989 41. 1988 44. Bucureşti. Bot. Pierre şi Izard. eseu despre standardizarea prin publicitate. 2003 34. Bocşe. Făgăraş. Jean – Les rites et la condition humaine. timp şi cauzalitate la poporul român. Carlyle. 1997 29. Bucureşti. Bucureşti. Editura Minerva. Aurel şi Munteanu. 1985 28. 2003 42. – Histoire du mariage en Occident. Editura Cartea Românească. Bucureşti. Bodiu. în Studii de folclor şi literatură. 1997 45. 2003 47. Editura Agora. maghiară. Paris. Bonte. Editura Cartea Românească. 1970 30. Bucureşti. Paris. Boccaccio. Boucher. Bucureşti. Ediţie trilingvă (română. Iaşi. J. Editura Univers. Bernea. 1992 27. 1956 40. Thomas – Filosofia vestimentaţiei. Bucureşti. Editura Humanitas. Histoire du costume en Occident. National Geographic. 2007 38. 1997 32. Editura Agaton. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Berlogea. Editura pentru literatură. Burgos. Lattès. Irina – Teatrul medieval european. Beridiaev. Editura P. Bernea. Arsenie – Ridicarea căsătoriei la înălţimea de Taină. 1967 33. Leah – National Geographic moments. Ernest – Cadre ale gândirii populare româneşti. Ernest – Spaţiu.-C. Editura Trei. Ernest – Nunta în Ţara Oltului. Bucureşti. Bernea. Bendavid-Val. Bernea. Nicolae – Cântecele cununii. Editura Teira. Roger – Omul şi Sacrul. Iaşi. Francois. 1995 37. Ernest – Moartea şi înmormântarea în Gorjul de Nord. Cazeneuve. Editura Nemira. Berger. Bologne. Iulius – Portul popular al saşilor din Transilvania. Editura Mediamira. Editura Meridiane.. Oradea. 1976 46. Bucureşti.

Deslanders. Chita Pop. Drîmbă. Timişoara. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Baia Mare. Editura Fundaţiei Pro. Nicolae – Broderia populară românească. Editura Somogy. 1977 31 . Ion – Ceremonialul riturilor de trecere. Vittoria – L’abito da sposa. F. Editura Hachette. Bucureşti. 1985 66. Nicolae şi Focşa. Paul – Practica fericirii. Editura Etnologică. Editura Demetre. 2000 56. Paris. I-X 65. Corpet. 2010 49. Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaţiei. Editura Univers. Editura Excelsior Art. Didier.48. 2001 53. Editura Facla. 1980 57. Dunăre. 1985 69. 1985-1995.. Muller. Davanzo Poli. Paris. D’Assaily. Căliman. Catherine Ormen – Modes XIX-e/XX-e siècles. Editura Univers. Yvonne – Le costume. Bucureşti. Bucureşti. Ciocan. Yvonne. Les quinze revolutions de la mode. Editura Eminescu. Grumbach. 1968 60. Zanfi Editori. Laura e Davide Sala – Atlante illustrato della moda. Bucureşti. Costumes Parisiens. Nicolae – Etnologia şi folclorul relaţiilor de rudenie. Cocciola. Editura Artemis. Verona. Durand. 2000 50. Vasile Tudor – Ethosul folcloric – Sistem deschis. Chevalier. Journal des dames et des modes. Editura Ricci. 1980 58. Histoire du costume au XX siècle. Paris. Creţu. Paris. Istorii ale modei. Dunăre. Editura Albin Michel. 2007 52. Comanici. Bucureşti. 1990 51. Germina – Cercul vieţii. Bucureşti. image de l’homme. Alain – Dicţionar de simboluri. Deslanders. 1989 61. Timişoara. Marcela – Portul buciumanilor din Munţii Apuseni. Maria – Muntele miresii. Editura Facla. Modena. Cluj-Napoca. Il novecento. 2001 64. Bucureşti. Gilbert – Structurile antropologice ale imaginarului. 1957 68. 1988 59. Timişoara. Drogeanu. Editura Hazan 2000 55. Bucureşti. Vasile Tudor – Existenţa ca întemeiere. 1957 67. Nicolae – Portul popular din Bihor. Gisele. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Bucureşti. Roluri şi performanţe în obiceiurile populare. 1986 63. Constantinescu. Colecţia Ştiinţe sociale 2001 54. Creţu. vol. de Buzzaccarini. Dunăre. Editura Paideia. 1976 62. Editura Dacia. Jean şi Gheerbrant. Janeta – Podoaba în portul popular din nordul României. Storie di moda. Doretta.

van Arnold – Riturile de Trecere. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Eliade. „Histoire”. 1999 81. 1957 80. 1998 85. sexualitate. 1995 71. Bucureşti. – L’Évolution de la famille et du mariage en Europe. J. Blinoff. J. Timişoara. 1999 75. 1983 89. Lirica de dragoste şi ceremonialul de nuntă. 1987 77. Editura Humanitas. Ivan – Simboluri folclorice. Armand Colin. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. 1974 82. Editura Paideia. Gheorghe – Spectacolul nunţii din Ţara Oaşului. Vasile – Estetica ceremonialului social în obiceiuri. Editura Minerva. Golban. Florea. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Bogu Florea – Portul popular din Moldova de Nord. 1983 32 . 1982 73. coll. 2002 90. Gaudemet. Ştefania – Gospodăria în credinţele şi riturile magice ale femeilor din Drăguş. Iadviga – Portul popular din România. Focşa. Bucureşti. Editura Humanitas. Bucureşti. Ghinoiu. Editura Facla. 2004 88. Bobu Florescu – Portul popular din Moldova de Nord. căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea. Golopenţia-Cristescu. Formagiu. Bucureşti. Bucureşti. Timişoara. 1985 91. Mircea – Sacrul şi profanul. Ivan – Cuvânt. Florescu. 1956 79. Ivan – Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale. 1983 76. Gennep. Editura Amarcord. Florescu. Goody. Editura Limes. Bucureşti. Gheorghe. 1957 78. Editura Facla. Emile – Formele elementare ale vieţii religioase. Durkheim. Făgăraş. Eseev. Editura Polirom. Bucureşti. Editura Artis. mit. Bucureşti. Constanţa – În şalvari şi cu işlic: biserică.70. simbol. Iaşi. Umberto – Istoria frumuseţii. Editura Meridiane. Ghiţulescu. Editura Polirom. Eseev. 2004 86. Goutham. Eco. Timişoara. 2005 72. Eseev. Ioan – Vârstele timpului. 1988 87. Editura Muzeului Sătmărean. Bucureşti. – Le Mariage en Occident. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. trad. Mihaela – Dandysmul. Frazer. Bucureşti. M. 1987 84. Eco. Bucureşti. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1980 83. 1992 74. Bogu Florea – Portul popular din Muscel. Le Cerf. Bucureşti. Andre Leroi – Gestul şi cuvântul. George James – Creanga de aur. Editura Meridiane. Iaşi. Editura Enciclopedică RAO. Umberto – Tratat de semiotică. Cluj.

Editura Paideia. Gorovei. Timişoara. Editura Tritonic. Bucureşti. 1995 95. Londra 2003 114. 1971 98. Cornel – Portul popular din zona Pierşinarilor. . Editura Meridiane. Bucureşti. 2002 109. Bucureşti. Editura de Stat pentru Literatră şi Artă. Artur – Credinţe şi superstiţii ale poporului român. 2007 115. Popoiu. Bucureşti. Lazard. Puterea imaginii. 2002 107. Lacroix. Zona Avrig. 1956 106. Bucureşti. Cultura Naţională. Christian – Histoires de Mode. Editura Eminescu. Cornel – Portul poular din Ţara Oltului. Studiu. Artur – Datinile noastre la naştere şi la nuntă. Paris. Paris. Augustin – O (nouă) estetică a reconstrucţiei. Paris. Marion. Bucureşti. 1972 94. Editura Elcelsior. Zona Făgăraş. Editura Corint. Adrian-Silvan. Gail – Nunta mortului. Lechevalier. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. 1978 99. Antropologie şi comunicare. 2003 112. Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ionescu. Viaţa femeii în Renaştere. Işfănoni. Editura Grai şi Suflet. Huygue. Editura Polirom. Michael – Din miturile lumii. Ianoşi. Bucureşti. Lannelongue.. Paideia. Lardellier. Irimie. 2003 33 Ioan. Editura Didactică şi Pedagogică. Tiberiu – Nunta şi riturile de trecere – studiu. James – Histoire de la mode et du costume. Bucureşti. Cornel – Portul popular din zona Branului. Editura Merdiane. 2002 100. Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Editura Hachette. Pascal – Teoria legăturii ritualice. Paula – Costumul românesc de patrimoniu din colecţiile Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. 1999 96. Rene. Kligman. Charles – Frumuseţea şi instinctul sexual. 1999 97. Marie Pierre – La mode raconte à ce qui la porte.92. Graur. Bucureşti. Bucureşti. Waquet. Laporte. Editura Hachette Literature. Bucureşti. 1957 102. Dominique – Moda. Graur. Corinne – Le chic au masculin. Iaşi. Irimie. 1998 108. 2003 113. Irimie. Moda şi societatea urbană. Irimie. Editura Humanitas. Lalo. Bucureşti. Artur – Cimiliturile românilor. 1958 103. Editura Paideea. Bucureşti. Cornel – Portul popular din Ţara Oltului. Editura Les Arts Decoratifs. 2002 93. 2001 110. 2006 101. Doina. Ion – Estetica. Laver. Gorovei.. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Bucureşti. Ţara Oltului. Gorovei. 1960 104. 2007 105. Jordan. Madeleine – Eva în oglindă. 2004 111. Tiberiu – Pragurile de trecere de la momentele importante în viaţa omului la „Treceri”.

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Studiu istorico-etnografic comparativ. 2006 135. Michel. McDowell. Musée de la Mode de la Ville de Paris. colecţia „Le sociologie”. Bucureşti. Mitrofan. Look-ul şi înţelesul semnelor vestimentare. Bucureşti. Bucureşti 2005 125. Editura Dacia. Abraham – Psihologia kitsch-ului. Malenberg. Edition P. Simion Florea – Nunta la români. Editura Meridiane. Le costume en Russie XVIII-e debut du XX-e siècle. Stephane – Războaiele luxului. Armonie şi dizarmonie. Iaşi. Éditions de La Martinière.F. Nanu. F. Paris. 1977 120. 1995 124. Iaşi.sărbătorile şi datinile romane vechi. 1986 131. Bucureşti. Adina şi Buta. 1998 34 . Editura Grai şi Suflet – Cultura naţională. – La sociologie de la mode. Ovidiu – Bărbatul şi moda. Nanu. Editura Saeculum I. Marienescu. Bucureşti.U. Gavril – Universul kitsch-ului – o prolemă de estetică. Paris. Bucureşti.O. London. Editura Compania. Bucureşti 1984 133. 2000 129. Musée Galliera. A. Editura PUF.Din bucătăria ţăranului român. Adina – Artă Stil Costum.. 1985 128. ClujNapoca. Melchior-Bonnet. Marian Atanasie – Cultul păgân şi creştin . Bucureşti. Editions Assouline. Paris. Paris. Marchaud.116. Editura Ştiinţifică. Bucureşti. – Sociologie de la famille et du mariage. Bucureşti. Editura Cassel Paperbacks. Neret. Editura Taschen. 1999 122. Salles. Colecţia Universitaria. Edition D’Art Aurora. Maté. Editura Gallimard. Adina – Arta pe om. 2001 130. Marian. Institutul European. Claude – Gândirea sălbatică. Editura Polirom. Lévi-Strauss. 2003 127. Gilles – 1001 Dessous – A History of lingerie. Editura Corint. Editura Paideia. 1970 118. Colin – Jean Paul Gaultier. 1989 132. 1980 134. 1997 126. Mihai . Moles. Marcel – Eseu despre dar. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 2002 121. 1980 136. 2001 137. Editura Meridiane. Mauss. 1983 117. Mitrofan. Bucureşti. 2000 119. 1994 123. Marcel – Manual de etnografie. Mauss. Nicolae – Dragostea şi căsătoria. Iolanda – Cuplul conjugal. 2009 138. Lupescu. Bertil – Signes et Symboles. Bucureşti. Sabine. Catherine – Histoire du Mariage.. Editura Fundaţiei Culturale Române. Monneyron. Simion Florea – Sărbătorile la români. Nanu. Editura Polirom. Marian. Mariages.

Bucureşti 1913 143. Proudhon. Editura Meridiane. Febvre. – Principiul artei şi destinaţia ei socială. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Editura Minerva. 2001 154. 1910 144. 1981 157. 1987 150. Barbu – Studii de artă populară. Bucureşti. 2002 155. Bucureşti. Bucureşti. Stoica.O. Slătineanu. Iaşi. Editura Paideia. Popescu. 1995 149. Tudor – Industria casnică la români. Constantin – Nunta la români. Paul – Portul popular de sărbătoare din România. Săceanu. Bucureşti. – Literatură populară. Corina – Istoria costumului de curte în Ţările Române. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1997 153. 1998 151. Bucureşti. 1980 146. Bucureşti. cântece şi strigături culese de pe Valea Someşului. Noica. trad. Editura Minerva. sec. Bucureşti. Editura Univers. Editura Paideia. Amalia – Poezia de ritual şi de ceremonial din Mărginimea Sibiului. Pavelescu. Editura Humanitas. Editura Minerva. Dionisie . P. 1990 159. Editura Saeculum. Editura Meridiane. Nagy. Irina – Ghidul sărbătorilor româneşti. 2001 145. Bucureşti. (coordonator) – Dicţionar de artă. Pop. Bucureşti 1976 35 . Jeno – Portul maghiar din Trascău. volumul I. Ioana – Foloasele privirii. 1958 142. Pamfilie. 1999 147. Editura Meridiane. Popescu. XIVXVIII. Ion Apostol – Oraţii de nuntă. P. 1988 156. Editura Institutului European.139. M. Pamfilie.J. Pamfilie. Editura Minerva. Librăriile Socec. Nicolescu. 1970 140.. 1972 160. Sevastos. Elena. Bucureşti. Renaut. 1979 148. Antologie din poezia ceremonialului de nuntă. Bucureşti. Georgeta – Podoabe populare româneşti. Pavelescu. Secoşanu. Editura Ştiinţifică. Elena D.Conceptul de etnic. Editura Meridiane. Editura Paideea – Colecţia Ştiinţe Sociale. Bucureşti. Albin Michael. Bucureşti 1997 141. – Mariages victoriens. Editura Meridiane. Bucureşti. 1984 158. D. Nicodim. Amza – Conexiuni teatrale. Rose. 1998 152. Popescu. Tudor – Cerul şi podoabele lui. Buureşti. Amalia – Poezia de ritual şi ceremonial din Mărginimea Sibiului. Bucureşti. Alain – Era individului. Bucureşti. Cântece moldoveneşti – Nunta la români. Tudor – Sărbătorile la români. Mihai – Obiceiuri tradiţionale româneşti. Colăcării. Petrescu. Petcu.

Vartan. Rada – Tradiţii şi obiceiuri din Judeţul Olt. Ofelia – Paşi spre sacru. Wald. Alexandru – Nevoia actuală de ceremonial şi ritual . pag. Vulcănescu. Casa Regională a Creaţiei Populare. Bucureşti.19.International Edition. 1987 176. Ilie. Editura Mega. Romulus – Portul popular al Pădurenilor. Tămaş. 1991 178. 2011 36 . Editura Albatros. 2007 162.7. 1996 170. Ofelia – Magia darului. Mircea A. Bucureşti. Braşov. Danion – Cartea nunţii. Dialog Textil. Bucureşti. Vlăduţiu. 1979 177. 35 2. vol. Iaşi.2010. Ion – Etnografia românească. 2002 171.8. Elena Niculiţă – Datinile şi credinţele poporului Român. Iaşi. Editura Fundaţiei culturale române. CARLO PIGNATELLI UOMO. Editura Timpul. Bucureşti. Editura Polirom. Dominique. Vulcănescu. Editura Enciclopedică. Şeuleanu. Bucureşti.8 . Editura Polirom. 2003 165. 6. Editura Eminescu. Gheorghe – Folclorul. Faur. 1958 175. Editura Lux Libris. Romulus – Mitologie română. regiunea Maramureş. 1977 169. ELLE Mariaj. Mircea – Dimensiunea românească a existenţei. 1998 163.„La Femme dans la cooperation”. Editura Egumeniţa. Bucureşti.15 6. decembrie 1997. 1970 179. Stoica. – A lumii mireasă. 1-2. 2. Bucureşti. 7. pag.nr. Marion – Moda. Edizioni 2007 4. Romulus – Dicţionar de etnologie. Lazarte. 1970 174. Editura Enciclopedică. Woauet. Maria – Frumosul natural şi frumuseţea umană. 1973 172. Editura Enciclopedică Română. „Etre styliste de mode” .21 3. 2004 Periodice: 1. Ion – Poezia populară de nuntă. nr. 1999 167. „Istoria unei colecții”. Vulcănescu. Sanda. 1985 164. Editura Corint. Bucureşti. Tradiţii maramureşene.17. Suciu. Vrabie. Nicolae Valentin – Imaginea de sine. Henri – Homo semnificans. MIREASA Revista Mireselor și a Mirilor . Editua Minerva. Bucureşti. Georgeta. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Vasile. Vuia. Galaţi. Alexiu. Bucureşti. Editura Academiei. Văduva. BOOK MODA SPOSA . 2004 168. Editura Rose-Cross Books. Veleşcu Hodoroabă. 1967 166. Bucureşti. Văduva. 1998 173.161. Editura Ştiinţifică. nr. Mara. Voronca. 2011 5.

html 12.uk/spy/celebrity-photos/2011/04/12/iconic-wedding-dresses/ gallery 17.onewed.Edizioni Conde Nast .uk/columns/hilary-alexander/TMG8466350/How-willKate-Middletons-dress-measure-up-to-history. http://newsfeed.vogue.bbc. http://www.com 5.telegraph. http://www.blogspot.comlu.com/2010/11/16/royal-wedding-dresses-princess-diana-katemiddleton/ 2.aisledash.diasomogyi. http://www.com/doc/54078611/The-Archaeology-of-Royal-Weddings 14.scribd.blogspot.telegraph.com/category/wedding-dress-fashion/ 37 .uk/news/uk-13207649 3. Special Mariage. http://www. http://www.com 4.nr.co.com 11.com 14.vintageconnection. 104. SPOSABELLA. 105 Bibliografie web: 1. nr. http://www.html 8.michelleelaineweddings. http://fashion.net/AndTheBrideWore.uk/news/2011/04/28/royal-wedding-dresses-from-history--queen-victoria-princess-margaret-princess-alexandra/gallery 16. http://www.com/ 3.com/2011/04/28/here-comes-the-bride-top-11-memorablewedding-gowns/ 10.eventsbyheatherham.htm 6.htm 18. http://fashion.com/wedding-dresses/ 13. SPOSA VOGUE .com/2011/04/royal-wedding-gowns-look-backthrough.7. http://www. http://www. http://www. http://www.co.uk/columns/hilary-alexander/TMG8466350/How-willKate-Middletons-dress-measure-up-to-history. 103. ed e gia festa!. http://www. http://www. http://nickverrreos. nr.html 7.co. 921 8. supliment al revistei L'Officiel. 102.epiphany-boutique..vogue.time. http://www..weddedaway.fashion-era.newsportweddings. http://www.com/vogue-daily/article/hamishsphere-a-vogue-history-of-royalwedding-dresses/#/gallery/history-of-royal-weddings/1 15. 77 9.com 9. L'OFFICIEL.vogue.blogspot.style.com/royal_clothes.co. http://www.co.

com 20. http://www.livejournal.weddingtipster.com/2011/04/14/from-the-aisle-to-the-archive-britishroyal-wedding-dresses 38 .com 21.wornthrough. http://www.wordpress.html?thread=2669691 23.com 22. http://wendylady2. http://www. http://www.com/98683.weddingdresses.19.weddingplanninginstitute.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->