Åara Bârsei

Lucian COMÆA EVOLUÅIA SIMBOLISTICII ARBORELUI SACRU PE COSTUMUL POPULAR DIN COMÃNA, JUDEÅUL BRAÆOV

Arborele cosmic – fiind, în ideaåia lui primordialã æi elementarã, „conceptul mitologic care 1 include în conåinutul lui întregul cosmos figurat sub emblema unui arbore” – reprezintã tot ceea ce înseamnã existenåã, principiu activ, viaåã. Înrudit cu acesta, arborele ceresc reprezintã foråa terestrã, simulacru al copacului lumii æi apoi al coloanei ce sprijinã bolta cereascã, arbore de legãturã între ceilalåi doi (arborele cosmic æi arborele vieåii). Arborele vieåii, cel de-al treilea concept al 2 dendrolatriei, reprezintã închiderea ciclului prin simbolizarea nemuririi spirituale , fiind direct legat de ceilalåi doi, interacåiune între spiritualitatea cosmicã æi cea terestrã reprezentatã de viaåã prin oameni æi spiritul lor. În lucrarea de faåã am încercat sã gãsim legãturile între cele trei concepte, ajutându-ne de simbolistica existentã pe costumul popular românesc, mai exact pe cel ardelenesc din subzona etnograficã æi culturalã Comãna, judeåul Braæov, loc de confluenåã a 3 Åãrii Oltului cu Åara Fãgãraæului æi cu Târnavele . Practica ritualului veæmintelor îæi are originea, pare-se, 4 dupã bogatele descoperiri arheologice , în epoca bronzului, atunci când åesutul ritual a delimitat rosturile veæmintelor de cele ale 5 hainelor termoizolatoare prin aæezarea simbolurilor doar pe veæmintele sacre. Cultul arborilor are origini mult mai vechi, în paleoliticul * superior, trecând prin mai multe etape de protejare æi substituire (fig. 1) . Referitor la substituire, trebuie menåionat cã arborele 6 sacru primordial a fost bradul, la daci acesta menåinându-se ca simbol dendrolatric principal , fiind

1 2 3 4 5 6

Romulus Vulcãnescu, Coloana cerului, Bucureæti, 1972, p. 33 Ibidem N. Dunãre, C. Catrina, Portul popular românesc de pe Târnave, Braæov, 1968 M. Petrescu-Dâmboviåa, Depozitele de bronzuri din România, Bucureæti, 1977; I. Glodariu, Fl. Costea, I. Ciupea, Comãna de Jos – Aæezãrile de epocã dacicã æi prefeudalã, Braæov, 1980 Virgil Vasilescu, Simboluri patrimoniale, Bucureæti, 1998, p. 99-100 * cfr. R. Vulcãnescu, op. cit., p. 31 R. Vulcãnescu, op. cit., p. 35, 42 fig. 153 ** cfr. V. Vasilescu, op. cit., p. 112

141

mãrturie fiind æi invocaåia: „Ajuta-mã. La fântâna dorului. 1937. Vulcãnescu . s-a fãcut trecerea de la arborele sãlbatic la 11 cel domestic. jud. æi mãrul a început în acest fel sã fie invocat în ritualurile de iniåiere magico-religioasã: „Bade. având..Lucian Comæa ** reprezentat mai ales ca arbore cosmic (fig. simbolistica arborelui ceresc se pãstreazã mai ales pe 13 14 pieptarele bãtrâneæti (pieptare „înfundate în faåã“. op. 1950. op. sinonimã cu Turca – mascã zoomorfã reprezentând divinitatea care moare æi renaæte împreunã cu timpul. cit. 4 a. O datã cu trecerea la sedentarism s-a trecut la o nouã etapã a dendrolatriei. astfel arborele sacru a venit din sãlbãticie în ograda omului. cf./ În iadul întunericului“ . Hermannstadt. în “Jahrbuch des Siebenburghische”. op./ La mine dac-ai gândi. a fost primul arbore sacru. Informaåie teren Transilvania. La începuturi. p. Bucureæti. cit. 1997. Astfel. 118 C. simbolizând exact ceea ce omul primitiv dorea de la divinitate. 111 Mija I. Glodariu. de åi-o fi de mine dor. Întâi mãrul sãlbatic a avut un rol deosebit prin folosul sãu în 7 7 8 9 10 11 12 13 14 I. Comãna de Sus. p. care înseamnã æi brad . 34-45 cfr.. Fl. Braæov. I. Interpretarea ezotericã a unor basme æi balade populare româneæti.. cf. cit. în grãdina lui. arbore sãlbatic. Julius Teutsch./ Meriæorul åi-o-nflori. 43-54 Vasile Lovinescu. 1975. 1993. mândrie æi protecåie. în contextul trecerii la noi concepte ideologice æi culturale. p. Ion Ghinoiu. Comæa./ Pe mine de m-oi uita. Trecerea de la arborele sãlbatic la cel fertilizator a fost un pas important. p. Costea. aæezare cu un bogat repertoriu arheologic din perioada dacicã (fig./ Sã cobor pânã-n fundul pãmântului. Obiceiuri populare de peste an. 2) . Eugenia (34 ani). arborele sacru a luat forma arborelui cosmic datoritã legãturii primordiale stabilite între om æi divinitate. Astfel bradul. arborele ceresc începând sã capete un rol din ce în ce mai important. Alba. cf. Cornel Comæa. Pe costumul popular din Comãna./ 12 Meriæorul s-o usca“ . relevând un aspect strãvechi al dendrolatriei locale preluat æi dezvoltat în perioada medievalã timpurie. Comæa. cit. C. Jahr 03. æi una materialã. Die Boritztanz. dãtãtor de hranã. b) . pe lângã funcåia sacrã. numele mãætii de boriåã vine 10 de la termenul slav bor. op. æi anume putere. Conform lui Julius Teutsch. brade. prin asigurarea hranei. XXIII./ Sã sãdeæti un meriæor./ De åi-o fi de mine-aminte. R./ Sã urc 8 pânã-naltul cerului./ Meriæorul åi s-o prinde. tip Braæov) (fig. fiind des întâlnit în 9 leagãnul vechilor civilizaåii europene. p. Ciupea. planæa IV æi VI 142 . întâlnitã de Anul Nou la cetele de flãcãi din sudul æi sud-estul Transilvaniei. Bucureæti. 111 Boriåa./ În raiul luminii. Arborele cosmic apare simbolizat mai ales pe pieptarele de tip ardelenesc în subzona Comãna./ Atotstãpânitor. 3).

1968 143 . domesticit apoi. 15 Tr. Bucureæti.Evoluåia simbolisticii arborelui sacru pe costumul popular din Comãna alimentaåia ciobanilor æi a celor sãraci. a cãpãtat importanåã culticã. Cetele de feciori în Åara Oltului. mãr care. mai 15 întâi ca arbore totem æi mai apoi ca arbore sacru. Herseni.

Începutul e reprezentat prin încolåirea din sãmânåã unicã a celor doi arbori care reprezintã conceptual cele douã 18 principii. 1995. cu Thanatos-ul . implicit æi în åara noastrã. 10) apare un simbol care condenseazã ca un rezumat celelalte douã evoluåii paralele prezentate. p. 104 tabel A se vedea concepåia hindusã referitoare la naæterea universului din „boaba spumii”. Vulcãnescu. 289 V. p. Recuzita ceremonialã a obiceiului funerar in Åara Oltului.) Pe o altã linie evolutivã. Braæov. sprijinitor al boltei cereæti æi care-æi întinde crengile spre cosmos. ingeniozitatea reprezentãrii simbolice a arborelui sacru uimeæte cu adevãrat. cel de arbore al vieåii. dualism care de asemenea încheie un ciclu.. aceea de la simbolul primar la stilizare. 7). Lelia Rãdulescu. Pe o a treia scarã evolutivã. 11). triciclul arbore cosmic. locuinåa moråilor. (A se vedea æi Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuæi. prin intrarea în funcåie a celui de-al treilea concept. exprimând funcåia dublã a copacului vieåii (fig. fie cel fitomorfic al arborelui cosmic sau 16 celest. 8 a). op. 6 . intuind cele douã cãi ale cunoaæterii. al vieåii 17 æi al fertilitãåii – cu coloana cerului.. 8 b). paralelã cu prima. 8 c1. simbolizând legãtura celor douã lumi 16 17 18 R. întâlnitã de altfel æi în creaåia marelui Eminescu. XV-XIX. care face legãtura între * spiritualitatea terestrã æi cea cosmicã (fig. în Cumidava. care vor încolåi fiecare (fig. Vasilescu. bine æi rãu (fig. Se trece aæadar spre cea de-a treia etapã a dendrolatriei. aceæti doi arbori dau naætere la douã seminåe gemene. p. Acest simbol face legãtura cu cea de-a treia lume. simbolistica arborelui sacru s-a dezvoltat pe principiul dualismului bine-rãu. cit. Geniul creator al åãranului æi profunda gândire filosoficã înnãscutã scot în evidenåã o asociere deosebitã pentru a reprezenta copacul vieåii. arbore ceresc æi arbore al vieåii æi dualismul bine-rãu ** (fig. 8 c1. op.Lucian Comæa În sud-estul Europei. E asociat rombul – simbol al spiritului. Pe pieptarul bãrbãtesc de tip ardelenesc de la Comãna (fig. cea care închide ciclul (fig. acesta reprezentând cel de-al doilea pas spre despãråirea definivã (fig. 7). æi unul cu rãdãcinile în cer æi ramurile pe pãmânt. 9 a). arborii sacri vii din vatra satului au fost treptat înlocuiåi prin derivate arborigene – coloane æi stâlpi – reprezentând în conætiinåa mitologicã a autohtonilor fie spiritul antropomorfic. prin simbolizarea a doi arbori sacri – unul cu rãdãcinile pe pãmânt. c2) sugeratã simbolic prin douã coloane. 94. Dupã o presupusã evoluåie. 29-30 * cfr. 144 . 63. ** Æeolul biblic. cit.

iar ultimul stadiu. tabel. 36 figura 145 . Ibidem. Vulcãnescu. 19 20 R. cel final. încheind astfel ciclul.Evoluåia simbolisticii arborelui sacru pe costumul popular din Comãna 19 spirituale. p. 9 c). pe lepedeauã (fig. A doua etapã a stilizãrii o gãsim prezentã pe cãmaæa bãrbãteascã (fig. 201. 9 b).. în stadiu final 20 evolutiv. p. cit. op. Prin acelaæi simbol e sugeratã æi reîntoarcerea la simbolistica primordialã.

. p. op. op. op. cit. p. Prin acest studiu s-ar putea demonstra originea ideaticã a literei X.. 11 – cfr. 10.. cit. 31 Fig. Comæa. de la reprezentare la scriere. op. Vasilescu. Vulcãnescu. 2 – V. 4 – C. cit. Vulcãnescu.. astfel puterea cuvântului ar putea fi mai mult decât un concept. 7. planæa IV. Rãdulescu. 9. 3. 81 tabel Fig. 1 – R. op. p. 8. Sursele ilustraåiilor: Fig. cit. cit. dar fiecare literã are la rândul sãu o semnificaåie iniåial simbolicã. 289 Fig. 5.Lucian Comæa Ultimele douã stadii semnificã un fapt extrem de important pentru însãæi existenåa umanã – trecerea de la simboluri la semne. p. 112 tabel – R. autor 146 . VI Fig.. 6 – L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful